Consecinţele fumatului activ şi pasiv asupra sănătăţii
Post on 23-Jan-2016
132 Views
Preview:
DESCRIPTION
Transcript
Consecinţele fumatului activ şi pasiv asupra sănătăţii
Antigona Trofor
Clinica Pneumologica Iasi
Fumatul de Fumatul de ţigarete = singura şi ţigarete = singura şi cea mai de evitat cauză de deces cea mai de evitat cauză de deces şi boalăşi boală
Tutunul
Obişnuinţa de a fuma
Dependenţa de nicotină
Boli legate de fumat
Epidemia tabagismului
Efectele complexe ale fumatului asupra sănătăţii omului
Efectele biologice ale componentelor chimice din fumul de ţigară: monoxidul de carbon, nicotina, gudron, iritanţi
Riscurile pentru boli Organele ţintă (boli respiratorii, cardiovasculare) Dependenţa nicotinică: aspecte sociale şi
comportamentale, aspecte psihologice
Fumatul este nociv
Dacă nu apare nici o boală: speranţa de viaţă se scurtează cu 5-8 ani!
Dacă apare o boală: speranţa de viaţă se scurtează cu 18-22 ani!!
Există o relaţie puternică doză-răspuns între fumatul excesiv, durata cât a fumat şi fumatul la o vârstă fragedă. Aceasta se reflectă în riscurile crescute pe care le au fumătorii pentru boli grave şi chiar mortale.
Discrepanţa pe sexe Riscul relativ (RR) = riscul unui fumător de a dobândi o
anumită boală comparativ cu riscul pe care îl poate avea un nefumător pentru aceeaşi boală.
Fumul de ţigară este periculos
Tutunul şi fumul de ţigară conţin o mulţime de potenţiale toxine incluzând oxidanţi, compuşi organici, metale toxice şi metale tranzitive care pot cauza inflamaţie şi boală pulmonară.
Fumul de tigara contine peste 50 de carcinogene dovedite
S-a demonstrat de asemenea că tutunul şi fumul de ţigară conţin endotoxină, un potenţial mediator al inflamaţiei căilor aeriene.
Lucrări recente au concluzionat că mediul poluat şi endotoxina din fumul de ţigară pot duce la dezvoltarea şi progresia bolilor respiratorii, sugerând că CD-14, receptorii Toll-like şi GST pot modula răspunsul individual la virusuri, fumul de ţigară şi endotoxina inhalată.*
* Simpson A, John SL, Jury F, Niven R, Woodcock A, Ollier WE, Custovic A. Endotoxin exposure, CD14, and allergic disease: an interaction between genes and the environment. Am J Respir Crit Care Med. 2006 Aug 15;174(4):386-92.
Principalele componente toxice(se găsesc în porţiunea centrală a
ţigaretei, cea care este fumată efectiv)
Lungimea: 85-100 mm
Diametrul – 8 mm
Filtrul: 20-30 mm
Nicotina
Fumul de tutun conţine în primul rând nicotină, un drog care determină dependenţă puternică, la fel de puternică ca heroina sau cocaina.
Are efecte cardio-vasculare: favorizează apariţia hipertensiunii arteriale şi are rol constrictiv asupra vascularizaţiei.
Efectul său cerebral de stimulare a sistemului nervos central, face ca ţigara să fie atât de căutată, pentru îmbunătăţirea activităţii intelectuale, creşterea atenţiei, a vigilenţei, impresia generală de “energizare” asociată aportului de nicotină în organism.
Monoxidul de carbon
Responsabil de apariţia plăcilor de aterom şi implicit a numeroaselor afecţiuni cardio-vasculare. Ateroscleroza, cardiopatia ischemică cronică, accidentele vasculare cerebrale, arteriopatiile obliterante ale membrelor, care pot ajunge până la consecinţe mutilante - amputarea.
Se leagă de hemoglobină, formând carboxihemoglobina cu o consecinţă nefastă asupra oxigenării normale a sângelui.
COMPUŞII IRITANŢI: bioxidul de azot, fenoli, crezoli, acidul
cianhidric
Modifică clearance-ul mucociliar (care asigură capacitatea de apărare a aparatului respirator în faţa agenţilor infecţioşi şi a impurităţilor care pătrund în căile aeriene) determinând infecţii respiratorii mai frecvente, care se vindecă mai greu.
SUBSTANŢELE CANCERIGENE: hidrocarburi aromatice policiclice,
nitrosamine, formaldehida
Reprezintă un pericol major pentru sănătate, prin rolul dovedit în producerea de cancere cu diferite localizări: pulmonar, gastric, cavitatea bucală, esofag, laringe, etc.
Alte efecte toxice
Trabuc: nitraţi,amoniac Ţigări mentolate: mentol- prin acţiunea sa răcoritor-
anestezică induce bronhodilatare şi creşte fluxul salivar, ceea ce duce la absorbţia crescută a substanţelor în cavitatea bucală şi face posibilă o apnee (ţinerea respiraţiei) de durată mai mare - consecinţa: un aport crescut de compuşi ai fumului de tutun în organism
Filtrele ţigărilor: diverse microparticule materiale pot fi absorbite în organism din filtre: fragmente celulozice, de filtru charcoal rezistente biodegradării în organism, răşini, metale precum cuprul, zincul şi aluminiul.*
Hârtia de înveliş, pe bază de fibre de in, pânzeturi şi ameliorată cu adaosuri chimice* - sare, citrat de Na şi K,
Pigmentul de înălbire (carbonat de calciu) Adezivul, care poate fi clei natural sau amidon prelucrat.
Fumatul şi sănătatea
Efecte pe termen scurt:
Psihoactive: memoria, energia, dispoziţia, emoţiile, atenţia, comportamentul, tulburările de somn;
Creşte frecvenţa cardiacă şi presiunea arterială;
Vasoconstricţie periferică;
Creşterea frecvenţei respiratorii.
Fumatul şi sănătatea
Efecte pe termen lung:Boli respiratorii;Boli cardiovasculare;Boli oftalmologice, digestive, orale, urinare şi osteoarticulare;Diferite tipuri de cancere;Scade imunitatea;Consecinţe negative asupra fertilităţii, sarcinii şi fătului.
Clasificare
Fumatul şi aparatul respirator
Afectează dezvoltarea pulmonară (în caz de expunere prenatală);
Creşte reactivitatea bronşică, datorită acţiunii iritante;
Creşte nr. celulelor neuroendocrine în plămân;
Modifică răspunsul imun.
Aparatul respirator
Bronhopneumopatia cronică obstructivă
Cancerul bronhopulmonar Astmul bronşic Infecţii respiratorii frecvente
Adapted from Fletcher and Peto, Burrows
Pacient cu BPOC forma severă, Clinica de Pneumologie Iaşi-Dr. A.Trofor (2004)
• principalul factor de risc: Fumatul (toxic şi iritant)• de 6 ori mai frecventă la fumători;• rata de supravieţuire la 5-10 ani de la diagnosticare este de 50%Petty TL., 2000
BPOC
( Bronhopneumopatia cronică obstructivă)
Fumul de ţigară
Componentele chimice active (toxice şi iritante) din fumul de ţigară induce:
ModificModificări inflamatorii ale căilor aeriene în ări inflamatorii ale căilor aeriene în parenchimul pulmonar (parenchimul pulmonar (infiltraţie infiltraţie neutrofilicăneutrofilică, , alveolitealveolite) cu afectarea ) cu afectarea structurii şi sistemului de apărare celular;structurii şi sistemului de apărare celular;
Afectarea clearance-ului mucociliar a căilor aeriene.
BPOC
Efectele sistemice ale fumatuluiEfectele sistemice ale fumatului
• Inflamatie sistemica
• Stress oxidativ sistemic
• Efect asupra functiei vasomotorii si endoteliale
Inflamatia sistemica
THE PULMONARY MICROCIRCULATIONTHE PULMONARY MICROCIRCULATIONCAPILLARY BEDCAPILLARY BED
MacNee et al NEJM 1989
THE RESPONSE OF THE HUMAN BONE MARROW TO CHRONIC CIGARETTE SMOKING
Control Smoker Control0
1 1
2
3
PM
N
L-
sele
ctin
MF
I
*
*
Van Eeden and Hogg ERJ 2000;15:915
2
3
4
Mye
lop
ero
xid
ase
MF
I
Control Smoker p-value
PMNx109/l 3.2 0.19 4.20.18 0.003Band cellsx109/l 0.030.006 0.180.04 0.01
Smoker
4
Leukocyte count, smoking, and lung function
Chan Yeung et al. Am J Med 1984;76:31Chan-Yeung et al Thorax 1998:43;462
Relation of FEV1 and peripheral blood leukocyte count to total mortality: The normative aging study
• 1,956 men (aged 21-81)in Boston Mass 1961-69
Cox proportional hazards model of factors predicting mortality
Variable Hazard 95% CI ratio
Age 1.84 1.51-2.23FEV1 0.60 0.45-0.80WBC 1.12 1.02-1.20Smoking status 1.40 0.99-1.97Total cholesterol 1.03 1.00-1.06Systolic BP 1.09 0.99-1.21
Weiss et al Am J Epidemiol 1995;142:493
The interactions between cigarette smoking and reduced lung function on systemic inflammation
Gan et al. Chest 2005;127:558
Od
ds r
atio
of
hav
ing
an e
leva
ted
CR
P 5.0
4.0
1.0
3.0
2.0
0.0Q4 & Cot<10Non-smokerGood FEV1
Q4 & Cot>10SmokerGood FEV1
Q4 & Cot<10Non-smokerPoor FEV1
Q4 & Cot>10SmokerPoor FEV1
Stres oxidativ sistemic
6000 Different molecules100,000,000,000,000,000 oxidant molecules per puff
Endothelial dysfunction and Endothelial dysfunction and atherothrombosisatherothrombosis
Impaired vasodilatati
on
Impaired fibrinolysis
Platelet activation
Monocyte adhesion
Classical risk factors
SmokingDiabetes mellitus
Dyslipidaemia
Hypertension
Novel risk factorsInfection/
inflammation
Physical inactivity
Homocysteine
Air pollution? ? COPD
Vascular endotheli
um
Atherosclerotic lesion formation and progression
Plaque rupture
Thrombosis and vasospasm
Cancerul pulmonar
Peste 95% din cancerele pulmonare au ca factor de risc fumatul (carcinogen).
Relaţie doza-efect.Clinica de Pneumologie
Iaşi-Dr. A.Trofor(2003)
CBP – istoricul natural Leziuni preneoplazice
Evoluţie asimptomatică a tumorii Simptome Metastaze
Celulebronşicenormale
Deces
Prevenirea fumatului
ChemopreventieAgenti antioxidanti
Chirurgie Chimioterapie
Timp
Preventie Detectare precoce Tratament
CBP – 2 studii de referinţăFumatul determină apariţia
cancerului
E.L. Wynder, E.A. Graham, JAMA 1950; 143:329-346R. Doll, A.B. Hill, Br Med J 1952; 2:1271-1286
CBP şi numărul de ţigarete fumate
R.Doll, R.Peto –1978
Număr ţigarete/zi
Risc relativ
Bărbaţi Femei
nefumători 1,0 1,0
1-9 ţig/zi 4,6 1,3
10-19 ţig/zi 8,6 2,4
20-30 ţig/zi 14,7 4,9
>30 ţig/zi 18,7 7,9
CBP şi durata fumatului
Durata fumatului
(ani)
Incidenţa anuală a CBP %
Fumători Mari fumători
15 0,005 0,01
30 0,1 0,2
45 0,5 1
CBP şi durata fumatului
38.834.325.117.010.041-70
25.326.519.219.27.931-40
18.918.413.66.72.921-30
> 3021-302011-191-10Durata fumatului
(ani)
Numărul de ţigarete fumate / zi
L. Garfinkel, Cancer Res 1988;48:6951-6955
Infecţii ale tractului respirator mai frecvente
(compuşii chimici din fumul de ţigară afectează mecanismele de apărare ale organismului)
Pneumonii
Bronşite cronice
Alte infecţii respiratorii
Spectrul de infecţii respiratorii la fumătorii adulţi
Pneumonii:- Patogeni atipici: Legionella, Chlamidia;- Asociaţi cu boli cronice legate de fumat: Gram negativ
(Pseudomonas) sau Pneumococcus, risc major de bacteriemie.- Risc semnificativ pentru pneumonie severă- Factor de risc puternic şi independent pentru formele invazive a
infecţiilor respiratorii la imunocompromişi Bronşite cronice: - 50% din marii fumători (10-20% dintre ei
dezvoltă afectarea cronică a căilor aeriene) - recurenţa exacerbărilor infecţioase. BPOC:
- Exacerbare acută obişnuită: Streptococcus pn., Haemophilus infl., Moraxella catarrhalis- Formele severe cu VEMS<35%, bacterii enterice şi speciile Pseudomonas.
Fumatul – factor de risc important : în 81% din cazurile de cardiopatie ischemica (nicotina şi monoxidul de carbon)
Bolile cardio-vasculare
Hipertensiunea arterială sistemică Ateroscleroza Arteriopatiile obliterante ale membrelor Anevrismele - arteriale Cardiopatia ischemică cronică Accidente vasculare cerebrale Tulburări de ritm cardiac (îndeosebi fibrilaţia
ventriculară) Moartea subită Stenoze de arteră carotidă Trombangeita obliterantă Buerger
Boli cardio-vasculare
Fumatul şi funcţia plachetară
US Surgeon General’s Report, 2006Burghuber, Chest 1986
Fumatul cauzează activare plachetară şi trombogeneză→formare de plăci.
Fumatul şi funcţia endotelială
Atât fumatul activ cât şi cel pasiv favorizează disfuncţia endotelială → aterogeneza.
Diverse forme de cancer
Cancerul pulmonar Cancerul laringian Cancerul de colon Cancerul de pancreas Cancerul de esofag Cancerul gastric Cancerul renal Cancerul cavităţii bucale Cancere din sfera genitală (prostată, penis,
col uterin, sân
Fumatul şi cancerul
Carcinogenele din fumul de tutun includ:Benzopyren, N-nitrosamine,
aminobiphenyl, acetaldehyd, benzen, isopren, cadmium, nickel, polonium, etc.
Cancerele dezvoltate extrapulmonar sugerează transportul de carcinogene sau alterări ale mecanismelor reparatorii ale ADN.
Cancerul laringian
Fumatul este răspunzător de apariţia cancerului laringian în peste 84% din cazuri.
Dr.Raluca Daraba, studii doctorale, Iaşi, 2004
Cancere ale cavităţii bucale
De 4 ori mai frecvent la fumători (carcinogeni) vs. nefumători Riscul este crescut la consumatorii de alcool, smokeless tobacco ( tutun
mestecat ). 2/3 apar în cavitatea bucală, cel mai frecvent (20%) interesând limba; 1/3
interesează faringele.
Clinica B.M.F., UMF, Iaşi, 2004
Alte forme de cancere
Cancerul gastric: 72% sunt fumători ( carcinogeni)
Gastro-enterologic Institute, Iasi, Prof.dr.C.Stanciu, 2004
Cancerul esofagian
De 2- 4 ori mai frecvent la fumătorii de pipă şi trabuc (carcinogeni)
I.G.H., Iaşi, Prof.dr.C.Stanciu, 2004
Alte boli pentru care fumatul este considerat factor de risc
Boala Alzheimer Cataracta Leucemia Anxietatea Diverse simptome psihice: tulburări depresive,
modificări ale comportamentului şi dispoziţiei, tulburări de personalitate, de memorie
Schizofrenie Ulcerul peptic Fractura de mandibulă Afecţiuni periodontale
Afecţiuni oculare
Cataracta: în special la tineri, prin expunere îndelungată la fumul de ţigară (cadmiu).
Dr. D.Todea, UMF Cluj, 2004.
Fumatul & Ulcerul Gastro-Duodenal*
Legătura epidemiologică între fumat şi ulcerul gastroduodenal datează din 1927, când s-a semnalat că proporţia fumătorilor este de 82% la bolnavii ulceroşi, faţă de 55% la neulceroşi.
Prevalenţa ulcerului este de 2,1 mai mare la bărbaţii fumători şi de 1,6 ori mai mare la femeile fumătoare, decât la persoanele nefumătoare.
Bolnavii ulceroşi fumează mai mult şi timp mai îndelungat decât fumătorii neulceroşi.
Fumatul a peste 15 ţigarete pe zi multiplică de 2 ori riscul de apariţie a unui ulcer gastroduodenal, prelungeşte evoluţia ulcerului prin scăderea vitezei de cicatrizare a ulcerului evolutiv (mai ales a celui duodenal), creşte riscul de recidivă a UD, predispune la complicaţii (hemoragie, perforaţie) şi dă nota rezistenţei la tratament.
* Fumatul - implicatii etiopatogenice in bolile respiratorii cronice si ulcerul gastro duodenalA. Somesan*, Ghe. Dancau**Articol preluat din publicatia Medicina Moderna pentru sectiunea EMC medicina interna, luna august 2007
Alte afecţiuni atribuite fumatului
Osteoporoza Gangrene Afecţiuni
articulare Alopecie
Fumatul şi osteoporoza Se cunoaşte de mult că fumatul reprezintă un factor
de risc pentru osteoporoză la femei, dar noile studii (două în Suedia şi China) au descoperit că fumatul accelerează eroziunile osoase şi la bărbaţi.
Studiul din China demonstrează, pentru prima dată, faptul că şi fumul inhalat pasiv poate creşte semnificativ riscul pentru osteoporoză şi fracturi, atât la femei cât şi la bărbaţi.
Deşi fumatul a fost anterior corelat cu densitatea osoasă joasă la bătrâni, fumătorii tineri au de asemenea pierderi semnificative ale densităţii osoase.
* Based on news releases about research presented at the IOF World Congress on Osteoporosis in Toronto, June 2 to 6, and does not necessarily reflect the positions of Osteoporosis Canada.
Efecte negative ale tutunului la nivelul cavităţii bucale
Leucoplazia Stomatită nicotinică Boala periodontală Leucoedemul Retracţii focale gingivale cu pierderea
ataşamentului periodontal Gingivita acută necrotic-ulcerată Candidoza cronică hiperplastică Glosita mediană romboidă Limba păroasă Lichen plan Cariile dentare
Efectele fumatului asupra cavităţii bucale
Cel mai des întâlnite sunt: leucoplazia, stomatita nicotinică, afecţiuni periodontale, pierderea dinţilor (la 64% dintre marii fumători), traume dentare (abrasiuni), gingivita , carii, plăci dentare, îngălbenire, candidoza orală cronică etc.
Bibl: Pindborg J.J. et. al., 1980 Dr.C.Borta,UMF, Iasi, 2004
Candidoza orală cronică
Gingivitia, boala periodontală Tartru
Dr.C.Borta, UMF, Iaşi, 2004
Noi descoperiri
Asocierea fumatului de ţigarete cu deficitele osoase alveolare la femei în postmenopauză.
Payne JB, Reinhardt RA, Nummikoski PV, Dunning DG, Patil KD
CONCLUZII: Femeile fumătoare în postmenopauză
sunt mai predispuse de a pierde densitatea osoasă alveolară cât şi înălţimea ei, faţă de nefumătoarele cu periodontite similare, carii şi hemoragii gingivale. Suplimentar atât fumatul cât şi osteoporoza/osteopenia au produs o influenţă negativă asupra alveolei dentare.
Rolul fumatului asupra aspectelor estetice la fumători
Melanoza gingivală (melanoza fumătorilor) Pierderea dinţilor Petele de tutun ale dintilor Calculii dentari Hialitoza Modificări salivare (creşterea secreţiei
glandelor salivare şi leziuni degenerative) Tulburări ale acuităţii olfactive şi gustative
(reducerea capacităţii de a simţi mirosul şi gustul)
Piele îmbătrânită cu riduri
Condiţii
estetice Riduri Unghii galbene
Dr. T.Taranu, Dermatology Clinic, Dental Medicine Faculty, UMF, Iaşi, 2004
• Miros neplăcut
Influenţe ale fumatului asupra vieţii sexuale:
Bărbaţi: Scăderea libidoului şi potenţei sexuale Infertilitate Reducerea numărului de spermatozoizi şi
motilităţii acestora Femei: Amenoree secundară Infertilitate Instalarea precoce a menopauzei Interacţiunea cu pilula contraceptivă
Viaţa sexuală
Scade potenţa bărbaţilor fumători, peste 45 ani.
www.tobacco.health.usyd.edu.au./site/supersite/resources/docs/gallery/poster.htm.
Femeile şi fumatul
Amenoree secundară Scăderea fertilităţii Climacterium
prematur (2-5 ani) Interacţiuni cu
contraceptivele orale Copii cu greutate
mică la naştere Sarcină : naşteri
premature, avorturi spontane frecvente.
Ministerul Sănătăţii, Brazilia
Fumat pasiv & stress oxidativ la nou născut
Fumatul în timpul sarcinii este asociat cu un risc crescut de stress oxidativ la copil la vârsta de 3 luni. Thorax. 2007.Mar.
CONCLUZII: Deşi acest studiu nu separă efectele fumatului pre şi postnatale, aceste descoperiri indică faptul că fumatul pasiv în perioada precoce postnatală afectează nefavorabil statusul pro-oxidativ/antioxidativ în cursul primelor săptămâni de viaţă ale copilului.
Efectele fumatului în timpul sarcinii asupra dezvoltării
prenatale a creierului S-a demonstrat în studiile de pe animale că nicotina este un
neuroteratogen, chiar şi în concentraţii care nu cauzează retardare crescută.
În concluzie, continuarea fumatului în timpul sarcinii conduce la reducerea dezvoltării normale a creierului fătului. Cercetările viitoare ar trebui să se concentreze asupra studiului legăturilor cauzale dintre expunerea prenatală la fumul de ţigară, dezvoltarea creierului şi efectele asupra funcţiilor cognitive şi comportamentale.The Generation R Study.Eur J Neurosci. 2007 Feb;25(3):611-7. Epub 2007 Feb 12 .
Fumatul în timpul sarcinii şi comportamentul agresiv al
copilului Factorii demografici, comportamentul
maternal necorespunzător, afecţiune scăzută din partea mamei, fumatul în timpul sarcinii au fost asociaţi cu urmaşi cu un comportament agresiv.
Lipsa de afecţiune şi un comportament neconvenţional din partea mamei au fost corelate independent cu agresivitatea din copilărie.
Am J Addict. 2006 Nov-Dec;15(6):450-6.
Fumatul maternal şi durata alăptării
CONCLUZII: Femeile care au fumat în timpul sarcinii au un risc mai ridicat să nu atingă targeturile naţionale şi internaţionale pentru alimentaţia la sân.
Încurajarea renunţării la fumat în perioada antenatală este un mare câştig pentru sănătatea publică.
Acta Paediatr. 2006 Nov;95(11): 1370-4
Constituents of ETS according to us environmental
Protection agency (US – EPA)
Constituents Probable human carcinogensFormaldehyde
Hydrazine
N- nitrosodimethylamine
N- nitrosodiethylamine
N- nitrosopyrrolidine
1,3- butadiene
Aniline
Benzo(a)pyrene
Cadmium
Irritant and toxic substances
Carbn monoxide mg
Acrolein
Acetone
Nitrogen oxides
Known human carcinogens
Benzene
2-naphtylamine
4- aminobiphenil
Polonium – 210 mBq
Nickel
Eur Respir Mon, 2002, 15, 323.European Respiratory Monograph
Fumatul pasiv
• Creşterea riscului de boli respiratorii atât la copil cât şi la adult.
• Creşterea riscului de afecţiuni cardiovasculare la adult.
• Creşterea riscului de cancer pulmonar.
Fumatul pasiv
Făt : creşterea riscului de prematuritate şi greutate mică la
naştere (asociate complicaţiilor perinatale)de diabet si obezitate la vârsta adultă
Copil : creşterea riscului de tuse, otite, crize de astm, spitalizare
pentru boli respiratorii, de apariţie de probleme şcolare de moarte subită
« Fumatul ucide ! »
top related