Proiect Didactic Cartea Nuntii George Calinescu Geo

1

Inspecţia pentru înscrierea la gradul didactic: definitivatInspector de specialitate, prof. dr. d.: Mihai Gh. Morar

Data: 17.01.2013Unitatea de învăţământ: Liceul Tehn. ,,C-tin Cantacuzino” Băicoi Dir. prof.: Mihaela GheorgheClasa: a IX-a D Dir. adj.: prof. Dana RistacheProfilul: Filologie Şef catedră: prof. Violeta Gora

1


Prof. : Jungheatu GeorgetaAria curriculară: Limbă şi comunicareDisciplina: Limba şi literatura românăSubiectul: Scene din viaţa de ieri şi de azi - Cartea nunţii, George CălinescuTipul lecţiei: Comunicare de noi cunoştinţeLocul desfăşurării: Sala de clasăDurata: 50 minuteScopul lecţiei: formarea deprinderii de analiză a unui text literar.

Competenţe generale:

1. Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în receptarea şi în producerea mesajelor, în diferite situaţii de comunicare;2. Folosirea modalităţilor de analiză tematică, structurală şi stilistică în receptarea diferitelor texte literare şi nonliterare;3. Argumentarea în scris şi oral a unor opinii în diverse situaţii de comunicare.

Competenţe specifice:

1.3 exprimarea orală sau în scris a propriilor reacţii şi opinii privind textele receptate;

1.5 utilizarea corectă şi adecvată a formelor exprimării orale şi scrise în diverse situaţii de comunicare;

2.1. aplicarea unor tehnici vizând înţelegerea textelor literare sau nonliterare

2.2. identificarea temei textelor propuse pentru studiu;

2.4 analizarea componentelor structurale şi expresive ale textelor literare studiate şi discutarea rolului acestora în tratarea temelor;

2.6 aplicarea conceptelor de specialitate1 în analiza şi discutarea textelor literare studiate.

3.3 argumentarea unui punct de vedere privind textele studiate

VALORI ŞI ATITUDINI

Cultivarea interesului pentru lectură şi a plăcerii de a citi, a gustului estetic în domeniul literaturii Stimularea gândirii autonome, reflexive şi critice în raport cu diversele mesaje receptate Formarea unor reprezentări culturale privind evoluţia şi valorile literaturii române

1


Competenţe derivate:

La sfârşitul lecţiei, elevii vor putea:

1) să-l încadreze pe George Călinescu într-o perioadă a literaturii române, iar romanul ,,Cartea nunţii’’ în creaţia literară a

scriitorului;

2) să precizeze trăsăturile romanului modern, realist, de tip obiectiv;

3) să indice tema principală a romanului şi pe cele adiacente, respectiv viziunea călinesciană despre viaţă şi lume;

4) să menţioneze tipologia personajelor din roman, aplicând concepte operaționale învățate în gimnaziu pentru caracterizarea de

personaj;

5) să identifice particularităţi ale compoziţiei: incipit/final, mitul şi motivul-central, secvenţe narative semnificative pentru

ilustrarea trăsăturilor unui personaj; relaţii de simetrie/opoziţie;

6) să utilizaze adecvat concepte precum personaj-narator, personaj-reflector, personaj-informator, personaj-martor;

7) să-și manifeste gândirea critică în raport cu tema capitolului studiat „Scene din viaţa de ieri şi de azi˝ ;

8) să-și dezvolte încrederea în propriile posibilități de comunicare.

PRINCIPII DIDACTICE: - principiul însuşirii conştiente şi active; - principiul continuităţii;- principiul accesibilităţii;

STRATEGIA DIDACTICĂ:

1) METODE ŞI PROCEDEE: Conversaţia euristică, brainstorming, cvintetul, ciorchinele, explozia stelară (starbursting), metoda pălăriilor gânditoare,

analiza literară complexă, explicaţia, schematizarea, exerciţiul.

1


2) MIJLOACE DE ÎNVĂŢARE învăţământ: Manualul, romanul Cartea nunţii de George Călinescu, fişe de lucru, mijloace media, tabla, videoproiector.

3) FORMA DE ORGANIZARE:

Activitate frontală Activitate pe grupe Activitate individuală

4) RESURSE a) umane:

Capacităţile intelectuale ale elevilor clasei a IX-a/ Competenţele acestora de interpretare a textelor literare Cunoştinţele asimilate anterior despre roman

b) temporale: Timpul de lucru 50 de minute

c) Evaluarea:

Realizată de profesor: continuă (observaţie, chestionare verbală, apreciere verbală - valorificarea răspunsurilor elevilor în discuţie, feed-back dat elevilor, autoevaluare)

Autoevaluarea pe baza schemei din fişă

Bibliografie:

1. Limba şi literatura română- manual pentru clasa a IX-a, autori: Florina Rogalski, Daniel Cristea-Enache, Andrei Grigor,

coordonator Eugen Simion, Editura Corint, 2004

2. George Călinescu, Cartea nunţii , Editura, Bucureşti, 2003

3. Eugen Simion, Scriitori români de azi, I, Editura Cartea Românească, Bucureşti, 1978

4. Emil Alexandrescu, Introducere în literatura română, Editura Didactică şi Pedagogică, 2007

1


5. Mariana Badea, Limba şi literatura română pentru elevii de liceu, Editura BADEA&PROFESSIONAL CONSULTING

6. Alina Pamfil, Didactica limbii şi literaturii române. Gimnaziu, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2000

7. Parfene Constantin, Metodica studierii limbii si literaturii romăne in scoală, Ed. Polirom, 1999

8. www.youtube.com , Bucureştiul interbelic

SCENARIUL DIDACTIC

Etapele lectieiTimp

CONŢINUTUL ÎNVĂŢĂRII Strategii didactice

Evaluare

Obs.

ACTIVITATEA PROPUNĂTORULUI

ACTIVITATEA ELEVILORForme de org. a învăţării

Resurse materiale

Resurse procedurale

I. Moment organiza-

toric1 min.

Salută, verifică prezenţa elevilor, creează o atmosferă favorabilă desfăşurării activităţii (scurtă conversaţie vizând aerisirea sălii de clasă, pregătirea materialului didactic şi stabilirea liniştii).

Salută. Răspund la întrebările profesorului.Se pregătesc pentru ora de limba română.

Frontal Catalogul Conversaţia

II. Captarea atentiei/ discuţii pregăti-

Profesorul verifică tema ( eseu cu tema: De ce să citesc romanul ,,Cartea nunţii” de G. Călinescu?) d.p.d.v. calitativ şi prin sondaj, făcând observaţii şi aprecieri după caz, antrenând întreaga clasă în

Elevii răspund, sintetizând ideile din eseu.Fascinat de ieri și de azi, scriitorul este un cronicar al timpului care-și propune să învie lumile apuse ori să oglindească prezentul. Plecând de la

FrontalCunoştin-ţele anterioa-re ale

-expunerea-dialogul problema-tizant

Expune-re orală

http://www.youtube.com/

1


toare

15 min.

discutarea exerciţiilor propuse. Profesorul intervine, corectând dacă este cazul şi adăugând noi informaţii.

Se pleacă de la chestionarea elevilor:

,,Cine este George Călinescu?” În continuare li se cere elevilor

să-l încadreze pe autorul George Călinescu într-o perioadă a literaturii române, să facă referiri la opera sa literară, să precizeze specia literară a operei călinesciene în discuţie, tipul şi trăsăturile specifice, justificând răspunsurile date.

Se identifica si se analizeaza coordonatele spatio-temporale.

Se prezintă materialul video: Bucureştiul anilor `30.

Se realizeaza o analiza comparativa a romanului din perioada clasică cu cel din perioada modernă a literaturii române.

Se prezinta sursele de inspiratie ale operei pentru a-i conduce la ideea că personajul Jim Marinescu este un

această idee, faceţi o corelaţie între viaţă şi literatură.

Elevii prezintă date despre scriitorul şi criticul literar, George Călinescu, personalitate enciclopedică a literaturii române, făcând legătura cu romanul ,,Cartea nunţii’’, din perioada interbelică, roman modern de tip obiectiv. Se face referire la organiarea romanului, tipul de narator, indici spaţio-temporali.Elevii urmăresc materialul video cu imagini ale Bucureştiului interbelic.

Elevii vor prezenta trăsăturile celor doua tipuri de romane, făcându-se trimitere la operele studiate (Mara, de Ioan Slavici şi opera literară în discuţie): locul, timpul, numele personajelor, limbajul, preocupările lor, categoriile în care se încadrează personajele, precum şi tehnicile narative utilizate de scriitori.

Elevii fac referire la caracterul autobiografic al romanului, respectiv la relatarea făcută de doamna Alice Vera Călinescu despre prima sa întâlnire cu cel care avea să-i devină

FrontalIndividu-al

FrontalIndividu-al

FrontalIndividu-al

FrontalIndividu-al

elevilor

Fişe de lucru

Tabla

Manualul şi fişele de lucru

Proble-matizarea

Brainstor-mingConversaţia euristică

Conversaţia euristicăProblemati-zarea

Ciorchinele

Observa-re sistematică

Chestio-nare orala

Chestio-nare orală

1


alter-ego al romancierului, în perioada primei sale tinereţi.

Elevii sunt întrebaţi care sunt temele, semnificaţia titlului, structura şi personajele romanului.

soţ.

Răspund la întrebările profesorului, completându-se reciproc.Temele: iubirea, şcoala, familia, scene din viaţa de ieri şi de azi.Tiltul defineşte latura lirică a romanului- povestea de dragoste cu final fericit.Romanul cuprinde 20 de capitole, având o insuficientă substanţă epică, fiind structurat pe trei planuri ce surprind formarea cuplului Jim-Vera, relaţia profesor-elev în perioada interbelică şi societatea modernă, prin intermediul personajelor: Jim, locatarii din ,,casa cu molii”, Vera Policrat şi rudele ei, profesorii de la Liceul Gh. Lazăr din Bucureştiul anilor 1930.

Fişele de lucru

2.Constitui-

rea sensului25 min.

După ce elevii răspund la întrebările de pe fişă, profesorul îi anunţă pe elevi că vor începe caracterizarea personajului principal plecând de la următoarea conversaţie:

1) Cine este personajul principal?2) Cu cine era prieten? Li se cere elevilor să realizeze,

pe scurt, portretul celor patru imagini feminine prezente în

Răspund la întrebările profesorului, completându-se reciproc.

Activitate

individu-ală

Activitatefrontală

Fise de lucru

Conversaţia euristică

Observa-rea sistemati-ca

1


opera literară (Vera, Lola, Dora, Medy), susţinând afirmaţiile prin selectarea citatelor corespunzătoare.

3) De s-a căsătorit Jim cu Vera?3.1. Ce a simţit Jim când a

vă-zut-o prima dată pe Vera?

3.2. Cu cine avea intenţia să întemeieze o familie, la început?

3.3. La ce s-a gândit Jim când una dintre fete l-a invitat într-o excursie la mare?

3.4. Spre cine şi-a îndreptat el atenţia, după discuţia cu Dora, la Constanţa?

Clasa se împarte în 6 grupe, după numărul pălăriilor. Timp de 8 minute vor răspunde la sarcina de lucru, după care vor comunica celorlalţi soluţiile găsite.

Profesorul schematizează la tablă



PALARIA ALBĂ- Povestitorul-

atitudine neutră; trebuie să ofere doar

informaţii despre caz, ca un fel de computer sau ecran pe care acestea se derulează, pur şi simplu, povestea din roman;

oferă o privire obiectivă asupra faptelor discutate, limitându-se la a da informaţii despre subiectul ales;

"Prezintă informaţiile ştiute despre personaj ! "

Activitatefrontală

Pe grupe

Pe grupe

Fise de lucru

Fise de lucru

Tabla

Fise de lucru

Explozia stelară


Expunere


Expunere şi Argumen-tare orală

Observarea sistematica


1


principalele trăsături ale personajului care sunt descoperite prin analiza realizată de elevi, completând cu informaţiile necesare, evidenţiind trăsăturile principale, aşa cum reies din relaţiile acestuia cu familia şi cu ceilalţi cunoscuţi, din mediul de viaţă, limbajul său – ilustrate, prin episoade narative semnificative sau prin citate comentate.

Profesorul conduce şi susţine şi ajută la prezentarea statutului social, psihologic, moral şi intelectual al protagonistului.

PALARIA GALBENĂ-OPTIMISTUL-

este cea care oferă o perspectivă pozitivă asupra semnificaţiei;

semnifică gândirea optimistă; trebuie să se concentreze pe

lucrurile pozitive, pe beneficiile şi valoarea faptelor, explorând concret şi clar sugestiile primite (“care sunt beneficiile…?, “dar obiectivele …?”)

prezintă motivaţia opţiunilor personajului.

PALARIA ROSIE este cea care oferă o

perspectivă emoţională asu-pra faptelor abordate;

semnifică gândirea influen-ţată de afect;

trebuie să-şi expună emoţiile, sentimentele în legătură cu acest caz, fără a încerca să le justifice

Pe grupe

Pe grupe

Pe grupe

Pe grupe

Fise de lucru

Fise de lucru

Caiet, manual, fişe de lucru

Expunere

Expunere

Expunere


1


Profesorul schematizează la tablă principalele trăsături ale personajului care sunt descoperite prin analiza realizată de elevi, completând cu informaţiile necesare, evidenţiind trăsăturile principale, aşa cum reies din relaţiile acestuia cu familia şi cu ceilalţi cunoscuţi, din mediul de viaţă, limbajul său – ilustrate, prin episoade narative semnificative sau prin citate comentate.

Profesorul conduce şi susţine şi ajută la prezentarea statutului social, psihologic, moral şi intelectual al protagonistului.

( “Sentimentul meu e că …” ), “(Nu ) Îmi place că…”)

PALARIA VERDECREATORUL

cea care exprimă idei noi şi oferă o perspectivă productivă asupra situaţiei;

semnifică gândirea creativă; ( “Ce-ar fi dacă …?, “Putem face asta şi altfel…?”)

PALARIA ALBASTRĂ LIDERUL

cea care exprimă controlul procesului de gândire, urmărind, dirijând bunul mers al lucrurilor; semnifică gândirea speculativă.

purtătorul acestei pălării defineşte problema şi deduce întrebările, formulează ideile principale şi concluziile, monitorizează bunul mers al lucrurilor.

Pe grupe

Pe grupe

Pe grupe



Expunere

Expunere

Expunere

1


(“Care e următorul pas…?”, “Haideţi să rezumăm…” ).

PALARIA NEAGRĂCRITICUL

cea care oferă o perspectivă sumbră, judecând faptele;

semnifică gândirea critică, negativistă;

oferă o apreciere negativă a faptelor, punctând aspectele negative sau erorile acestora, dar şi pericolele demersurilor propuse.

(“Nu e bine pentru că…”, “Ne expunem la riscul ca …” ).

e Se evidenţiază relaţia incipit-final. Se explică stilul prozatorului. Exprimarea unui punct de vedere

argumentat despre modul în care se reflectă o idee sau tema textului în proză, în construcţia personajului principal.

Concluzii: Într-un exerciţiu de

brainstorming, elevii sunt

Compoziţional, Cartea nunţii este un roman de familie, realizat în manieră balzaciană, relevând ideea că societatea cea mare se distruge fără aportul micii societăţi-familia. Rolul unei colectivităţi unite, d.p.d.v. genealogic, este să susţină membrii ei, să-i înţelegă şi să-i coordoneze fără a-i perturba de la bunul mers al vieţii cum s-a întâmplat, în sens contrar cu Silivestru Capitanovici

Frontal

frontal

Activitate

frontală

Fise de lucru

Manualul si fisele

Expunere

Exercitii de formulare a propriilor opinii

Furtună în creier(brain-

Observarea sistematica

Evaluare verbală

Evaluare verbală

1


invitaţi sa livreze cuvinte-cheie pe care le asociază romanului.

Se încheie lecţia prin realizarea unui cvintet plecând de la numele personajului principal sau al partenerei de viaţă - Vera.

Moment ortografic: ,,Rescrieţi frazele”.

care a decvenit o marionetă a surorilor sale. Se observă călătoria cu trenul şi în primul capitol, dar şi aproape de final (al XV-lea) ca o dovadă a încriptării într-un tipar prestabilit, a sfericităţii romanului.

Limbajul anticalofil, tehnica detaliului, stil colocvial, Indeplinind funcţia decomunicare în sfera relaţiilor cotidiene dintre personajele romanului: Mă, Bobby, să ştii că ţi-o coace Ostrogotu!”, ,,Citeşte, dom`!”. Lirism prin mitul iubirii, şoapte de dragoste şi descrierea stărilor emoţionale: ,,tu trebuie să mă crezi pe mine...numai pe tine te iubesc!”,,Romanul este mai mult un poem liric de iubire, o monografie a familiei văzută ca instituţie şi mai puţin roman.” (S. Damian)

,,În sala goală a sufletului ei, orice vibraţie se propaga în fioruri dureroae.”,,Dă-mi dar prilejul să stăm amical de vorbă, fără martori şi proces verbal. O strângere de mână prietenească Jim.”

Activitatefrontală

Individu-ală

Individu-ală

de lucru

Tabla, caietul

storming)

cvintetul

Exercitii de redactare

Evaluare verbală

1


Tema: Redactaţi în 1-2 pagini un alt final al romanului.

,,Jim căută în zadar să şi le închipuiască în posturi sentimentale.”

Exerciţii - Cartea nunţii - G.Călinescu Rezolvaţi următoarele cerinţe:

1.Realizează tabloul Bucureştiului de altădată, aşa cum reiese el din opera lui Călinescu. Selectează din textul suport citatele corespunzătoare!

2.În ce gen literar credeți că poate fi încadrată opera Cartea nunții de G.Călineascu? Motivează-ți răspunsul prin prezentarea, pe scurt, a elementelor genului literar ales, regăsite în opera lui Călinescu!3.Care sunt modurile de expunere pe care le întâlnim în opera Cartea nunţii de G.Călinescu? (foloseşte citate

pentru a-ţi susţine răspunsul!) Care credeți că este rolul acestor moduri de expunere în acestă operă? (Ce se realizează cu ajutorul acestora?)4.Realizeză, pe scurt, portretul celor patru imagini feminine prezente în operă (Vera, Lola, Dora, Medy).Completează prin selectarea citatelor corespunzătoare!

5.Care sunt elementele, din opera Cartea nunții de G.Călinescu, care sugerează urbanismul, modernitatea? Selectează din textul-suport citatele care

îți susțin răspunsul.

6.Prezintă, pe scurt, ”casa cu molii”, așa cum apare ea redată în Cartea nunții. Selectează citatele care oferă informațiile extrase de tine!

7. Care este tipul de narator pe care îl întâlnim în opera Cartea nunții? Care este perspectiva narativă folosită? Motivează-ți răspunsul bazându-te pe exemple din text!

SCHEMA DE AUTOEVALUARE

CRITERIU/

NIVEL

SLAB MEDIU BINE FOARTE

BINE

EXCELENT

1


Creativitate

Originalitate

Motivaţie

Participare

Fişă cu citate

Fragmente utile în rezolvarea cerinţelor:

,,(...) Casca netedă, lucioasă a părului încercuia simetric ovalul neverosimil şi graţios de geometric , şi în vreme ce bretonul cădea dintr-o singură lamă până deasupra ochilor (...) triunghiul în care sfârșea părul tuns la spate lăsa gol grumazul băieţesc. (...) Pofilul de smalţ, măsliniu, se servea de sprijin greoiului coif de păr (...) Ochii rotunzi, speriaţi, verzi ca bobul de strugure, dar părând în răstimpuri întunecaţi, aşa de rotunzi sub liniile drepte, mongolice ale sprâncenelor (...) nasul drept în profil, (...) gura fără carnalitate (...) compuneau o fizionomie blândă şi impertinentă totodată (...) Nu era desigur un copil, ci o adevărată domnişoară de vreo optsprezece ani, însă masculinitatea stilului punea mai multă cruditate şi inocenţă pe un chip cu unda iritabilă la cele mai uşoare emoţii.” (cap. O sărutare în tren)

,,- Medy- zise Jim luând pe fată de mână şi expunând-o ca pe o candidată la un concurs de frumuseţe- Medy, de ce nu-ţi tunzi odată părul? (...) într-adevăr, cozi mari, negre, strâns împletite, se învârteau în jurul capului fetei (...) Faţa sănătoasă, cu obraji plini şi ochi în migdală, trupul pietros ascuns în rochia de stofă austeră, erau de domniţă tânără, zugrăvită în buserici. (...) Dora era îmbrăcată într-un fel de pijama scurtă de scrimă (...) care lăsa complet goale gambele zvelte, bronzate şi foarte arcuite. Avea sandale romane în picioare. Tunsă mărunt băieţeşte, cu cărare, sclipea ştrengăreşte din ochi negri ca un cărbune ud, şi umflându-şi obrajii tropăia pe loc asemeni alergătorilor. Lola era mai înaltă şi mai placidă. Avea părul lung, ondulat, rafaelic până la umeri şi aşa de blond, încât părea alb. Ochii erau palizi ca ametistul, iar ovalul prelung şi roz al feţei şi ondulozitatea de plop a trupului o făcea vaporoasă. (...) Râsul ei era mai rezervat, şi din clătinarea lenevoasă a şoldurilor se putea deduce o mare şi rece mândrie de sine” (cap. Lola, Dora şi Medy)

,,După acest scurt dialog, baba porni cu lucrurile spre fundul curţii, urmată de Jim, care observă în treacăt schimbările. Uşile şi cercevelele caselor erau vopsite proaspăt, dar pentru că crusta cea veche nu fusese arsă, epiderma groasă a lemnului semăna cu coaja pomilor bătrâni. (...) Urcă două trepte de lemn elastic sub cel din urmă baldachin de tablă, trecură printr-o sală austeră cu lăzi și cufere mari (...) Un aer stătut, mucegăs, amestecat cu adieri de naftalină înţepă nările lui Jim.” (cap. Casa cu molii)

,, Jim aruncă o privire dispreţuitoare asupra mesei. Ultimele vestigii ale farfuriilor englezeşti şi ale paharelor vechi de cristal dispăruseră înghiţite de lăzi. Feţele de masă prea scurte, tocite de atâta spălătură, erau cârpite în ochiuri, la rândul lor iarăşi cârpite, iar tacâmurile nu semănau de loc unele cu altele. (...)

1


Chiar şi aceste epave casnice păreau bătrânelor demne de păstrat, deoarece acoperiseră faţa de masă pe sub farfurii cu bucăţi de hârtie albă.” (cap. Masa celor zece)

,,Maşina lui Jim era, în fond, o hodorogitură lovită şi zgâriată, cumpărată pe nimic şi în rate de la un prieten. Dar scundă şi solidă, rezista în chip uimitor la toate experienţele. (...) Ah, gândea Jim, de-aş avea un Sport elegant, un Renault măcar, un MercedesBenz tip Stutgard 260 (...) După trei ani de lipsă din ţară, Bucureştii i se părură uimitor de modernizaţi. Numeroase construcţii moderniste presărau oraşul, cu punţi de vapor şi cuburi albe. (...) Micul zgârie-nori în fier şi blocuri de piatră al Palatului Societăţii de telefoane, aruncase pe porţiunea strâmtă a Căii Vitoriei o umbră de Broadway (...) vitrinele enorme, înconjurate cu plăci de sticlă colorată, barurile automate, toate acestea erau elementele unei lumi noi (...) În acest decor de monumente geometrice, mijlocul de locomoţie cerut era Lincolnul spaţios (...).” (cap. Lola, Dora şi Medy)

TrăsăturiROMANUL

din perioada clasică a lit. rom. din perioada modernă a lit. rom.OBIECTIV(Doric)

SUBIECTIV(Ionic)

OBIECTIV (Doric) SUBIECTIV(Ionic)

Naratorul -heterodiegetic (auctorial), cu omniscienţă, omniprezenţă, ubicuitate,

- autodiegetic (actorial);-narator-personaj, implicat;-naratorul cunoaşte tot atât cât cunoaşte şi pers.;

-heterodiegetic (auctorial), cu omniscienţă, omniprezenţă, ubicuitate,

- autodiegetic (actorial);-narator-personaj, implicat-naratorul cunoaşte tot atât cât cunoaşte şi pers.;

Perspectivanarativă

-auctorială, obiectivă - actorială, subiectivă -auctorială, obiectivă - actorială, subiectivă

Naraţiune la persoana

a III-a I şi a II-a a III-a I şi a II-a

Focalizarea/Viziunea

- focalizare zero, viziune ,,dindarat” (par derriere), din spate

- focalizare internă, viziune avec (împreună cu)

- focalizare externă, viziune par derriere, din spate

- focalizare internă, viziune avec (împreună cu)

Personajul - tipul ţăranului patriarhal, autenticce se confruntă cu mentalităţile specifice perioadei istorice, character puternic, reprezentativ al unei categorii sociale.

- tipul intelectualului în plin avânt spre o viaţă modernă;-decide în mod independent pentru viaţa sa;-nu se preocupă de concepţiile celorlalţi vizavi de modul său de a trăi.

Tehnici narative

-înlănţuirea, pauza descriptivă, detaliul semnificativ şi anticipator

- monolgul interior şi stil indirect liber;- pers.-narator;-flashback-timp sub./obiectiv;

-înlănţuirea;discontinuitatea discursului (flashback);-tehnica detaliului;

-rememorarea patetică;-tehnica detaliului-introspecţia,-retrospecţia

1


-pauza descriptivă-tehnica detaliului

-pauza descriptivă

Problematica -confruntarea omuluicu aspecte majore ale vieţii: iubirea, familia, căsătoria, naşterea, moartea;-confruntarea cu problem morale;-monografie a vieţii tradiţionale

-confruntarea omuluicu aspecte majore ale vieţii: iubirea, familia, căsătoria, naşterea, moartea;-confruntarea omului cu societatea în schimbare, industrializare, în plin process de civilizaţie care învinge definitiv concepţiile desuete;-radiografie a şcolii româneşti din perioada interbelică

Proiect Didactic Cartea Nuntii George Calinescu Geo

Documents

Proiect Didactic Cartea Nuntii George Calinescu Geo