YOU ARE DOWNLOADING DOCUMENT

Please tick the box to continue:

Transcript
Page 1: Mesagerul energetic 162 mai 2015

ANUL XIV, NR. 162, mai 2015

®

ISSN: 2066 - 4974

DIN SUMAR | TABLE OF CONTENTS:

EDITORIAL

Declarația de la Astana privind Carta Energiei 2015-2019 2

Astana Declaration of the Energy Charter Process 2015-2019

POLITICI ENERGETICE | ENERGY POLICIES

Hidrogenul, participarea României la apelurile europene 3

Hydrogen, Romania’s participation in the European calls

Captarea și stocarea carbonului: depășind Boundary Dam 6

CCS: crossing the Boundary Dam

Petrolul și gazul din argile gazeifere în Argentina:un studiu de caz 8

Shale oil and gas exploitation in Argentina: a case study

DIN ENERGETICA UE | EU ENERGY

UE, un pas înainte: Uniunea Energetică 15

Driving the EU forward: the Energy Union

DIN ACTIVITATEA CME | WEC ACTIVITY

Informații din „World Energy Focus” 18

„World Energy Focus” News

DIN ACTIVITATEA CNR-CME | WEC-RNC ACTIVITY

Scrisoare deschisă către Ministerul Energiei, Întreprinderilor Mici și Mijlocii și Mediului de Afaceri 24

Open letter to the Ministry of Energy, SMEs and to the Business Environment

Evenimente din programul CNR-CME pe anul 2015 27

2015 WEC-RNC events

NOI SUNTEM VIITORUL ENERGETICII ROMÂNEȘTI |

WE ARE THE FUTURE OF THE ROMANIAN POWER SECTOR

Vizita de informare VLER la CNE Cernavodă 38

FEL informative visit at Cernavodă Nuclear Power Plant

SENIORII ENERGIEI | SENIORS OF ENERGY

Dialog de suflet cu dl. ing. Artemiu Vanca, specialisttermoenergetician 48

Interview with Mr. Eng. Artemiu Vanca, thermal power specialist

INFO CNR-CMEPrezentarea de lucrări originale ale membrilor CNR-CME 56Sursa: www.sas.com

Sursa: www.shutterstock.com

Page 2: Mesagerul energetic 162 mai 2015

Editorial

Conștientizând faptul că Tratatulpri vind Carta Energiei se e vi den ți -ază ca fi ind singurul instrument o -bli gatoriu mul tilateral legal în sec -to rul e ner ge tic care tratează pro -bleme privind protejarea in ves ti ţi i -lor, tran zitului şi comercializarea,iar cadrul unic in ter naţional legal a -pli ca bil, in clu siv me canismul săupu ternic pen tru re zol varea dis pu te -lor, este un in stru ment foarte utilpen tru re du cerea riscurilor specificea sociate cu fun cţi onarea sectoruluie ner getic;

Considerând că un cadru in ter na ţi -o nal le gal aplicabil al Tratatului pri -vind Carta Energiei are un rol im -por tant în structura energiei la ni velmon di al deoarece oferă reguli u nicea vantajoase pentru se cu ri ta teaener getică;

Apreciind într-o mare măsură in te -re sul în creștere al noilor țări din lu -me în Procesul privind Carta E ner -giei prin negocieri pentru ac tu a li za -rea Cartei privind Energia din 1991;

Pe această bază, noi, reprezentanţiiPăr ţilor Contractante şi Semnatareale Tratatului privind Carta Energiei

1. Luăm în considerare aplicarea ado uă Obiective Strategice pentrua în deplini acest rol: (i) im ple men -ta rea completă a Tratatului privindCarta Energiei şi (ii) extindereagloba lă a Procesului privind Car taEner giei. Organismele sub si di areale Cartei Energiei şi Secretariatulîși vor organiza ac ti vi ta tea astfel în -cât să faciliteze re a lizarea acestoro biective strategice.

• Implementarea completă în seam -nă a profita la maxim de toate a -van ta je le Tratatului privind Carta E -ner gi ei şi aplicarea acestuia într-unmod optim.Pentru realizarea acestui ObiectivStra te gic, eforturile Secretariatului

se vor concentra printre altele, pepri orităţi, aşa cum sunt reflectate înCon cluziile Studiului din 2014:

° Promovarea şi Protejarea In -ves ti ţi ilor, respectiv RezolvareaDis pu te lor: ex plo rarea me ca nis -me lor vo lun tare pen tru re zol va -rea amicală a dis pu te lor privindinvestiţiile.

° Răspunsul privind Co mer ci a li -za rea, Tranzitul şi Urgenţa: sus ți -ne rea unui dialog multilateral a -pro fun dat cu privire la se cu ri ta -tea tranzitului de energie şi tran -spa ren ţa în toate segmentelepieţelor de energie la ni vel in ter -na ţional (pro duc ţie/ ex port, tran -zit , con sum / import).

° Referitor la revizuirea im ple -men tării prevederilor privindtran zi tul din cadrul Tratatului pri -vind Carta E nergiei, se va discutades pre po si bi litatea reluării ne -go ci e ri lor unui Acord Cadru Mul -ti lateral pri vind Tran zitul re sur se -lor de energie pe o ba ză nouă.

° Eficiența Energetică: în funcțiede re zultatele unei analize cu -prin ză toa re, realizarea unor Stu -dii a pro fun date privind eficiențae ner ge ti că în ţările incluse înCarta E nergiei şi realizarea altorme ca nis me de mo nitorizare pen -tru e va lu a rea e fi ca cităţii re co -man dărilor in clu se în A nalizelerealizate.

• Extinderea globală în seam nă ma -xi mi zarea şi valorificarea (i) unuiin te res crescut al noilor țări din re -giuni diferite ale lumii în ProcesulCar tei Energiei, şi (ii) interesul re -înno it al semnatarilor Cartei E ner gi -ei din 1991 care nu au ratificat încăsau care nu au aderat la Tra tatulprivind Carta Energiei. Sco pul va ficreşterea a de rărilor şi ra ti fi cărilorTratatului în tr-un context geograficmai larg.

Pentru a realizarea acestui obiectivîn 2015, se va realiza o analizăapro fundată a politicii CONEXO în2015 conform re comandărilor dinCon cluziile Studiului. În funcție dere zultatul acestui Studiu, pri o ri tă ţi -le po liticii CONEXO vor fi im ple men -ta rea primului său element și a nu -me Consolidarea și cel de-al doileae le ment, și anume Extinderea a co -pe ri rii geografice a Cartei prin a tra -ge rea de noi membri.

Mai mult, se apelează la cooperareare gională ca o mo da li ta te de realizaex tinderea domeniului Tratatuluipri vind Carta Energiei.

2. Recunoaştem că pentru fa ci li ta -rea în deplinirii acestor două O biec -ti ve Strategice, vor fi folosite mij -loa cele următoare:

• Probleme instituţionale, de ma na -ge ment şi finanţe: o instituţie e fi ci -en tă cu resurse corespunzătoarees te o cerinţă fundamentală pentrua fa ci li ta îndeplinirea ObiectivelorStra te gi ce. Acest lucru implică,prin tre altele, adoptarea de regulie fective de procedură şi o co o pe ra -re optimă cu alte instituţii re le -vante.

• Creşterea promovării şi con şti en -ti ză rii, instruirea, centru de cu noş -tin ţe: nu numai la nivel extern (vi -za vi de ţările noi), ci şi la nivel in -tern. Acest lucru va permite mem -bri lor ac tuali să conştientizeze pedeplin şi să profite la maximum detoa te a van ta jele Tratatului privindCar ta Energiei.

Îndeplinirea scopurilor strategicemen ţionate mai sus urmează a fire alizată prin cooperarea părţilor peba za unui interes comun şi a uneitran spa ren ţe comune, în con for mi -ta te cu principiile esenţiale aleTratatului privind Car ta Energiei. n

Declaraţia de la Astana Privind Carta Energiei 2015-2019 Structura Producției de Energie la Nivel Mondial *)

*) Preluare de la Conferința privind Carta Energiei, noiembrie 2014

2 mai 2015

Page 3: Mesagerul energetic 162 mai 2015

mai 2015 3

Prezentul material se dorește a fi oscur tă prezentare a participării Ro -mâ niei în apelurile europene pen -tru proiectele care acoperă do me -niul cercetării, dezvoltării și i no vă riireferitoare la tehnologia hi dro ge -nu lui și a pilelor de combustie.Men ționez faptul că această di rec ți -e este finanțată la nivel europeande către Întreprinderea Comună„Pi le de combustie și hidrogen”(Fu ell Cell and Hydrogen Joint Un -der taking - FCH JU, www.fch-ju. -eu). Această entitate a fost con ce -pu tă la nivelul Uniunii Europenesub forma unui parteneriat public-pri vat. Comisia Europeană re pre -zin tă UE în calitate de partener pu -blic, iar partenerii privați sunt re -pre zentați de asociații pro fe si o na leale industriei (NEW-IG, http: // -www .fchindustry-jti.eu) și cer ce tă -rii (N.ERGHY, http: // www. nerghy. -eu). Obiectivul acestui par te neriat,pen tru perioada 2008-2013, a fostsă susțină în Uniunea E uropeanădez voltarea unui sector pu ternic,du rabil și competitiv al pi le lor decom bustie și hidrogenului. Acest tipde parteneriat a fost ex pe rimentatși pus în practică de Comisia E u ro -pea nă în FP7 (Pro gra mul Cadrupen tru Cercetare-Dez vol ta re) și ca -re se va continua în noul programca dru Orizont 2020.

Anul 2008 a marcat începutul par ti -ci pării României, stat membru alUniunii Europene, în cadrul pro iec -te lor Întreprinderii Comune „Pilede combustie și hidrogen”, (Fu -el Cells and Hydrogen Joint Un -der taking - FCH JU), debut cares-a concretizat printr-un proiect în -drăz neț finanțat pe o durată de 36de luni.

Menționăm că participarea la a se -me nea apeluri/proiecte se face princon stituirea de consorții la niveleu ropean. Mai multe informațiides pre modul de constituire a

aces tor tipuri de consorții se poatea fla de pe www.fch-ju.eu sau prinin termediul Asociației pentru E ner -gi a Hidrogenului din România,www . h2romania.ro.

Până în prezent, România apar ti ci pat în cadrul apelurilorFCH JU cu un total de 13 pro pu -neri de pro iec te. Dintre acestea,se menționează participarea In sti -tu tului Naţional de Cer cetare-Dez -vol tare pentru Fizică Teh nică în2009 – HYSTIBS; In sti tu tului Na ți -o nal de Cercetare-Dez vol tare pen -tru Tehnologii Cri o ge ni ce și I zo to pi -ce - ICSI Rm. Vâl cea în 2010 –AdvaEl; Universității Po li teh nica dinTi mișoara în 2010 – SSMCFC; U ni -ver sității Politehnica din Bucureștiîn 2010 – MCFC - INNOVA; WalterTosto România SRL în 2011 – Bio-e fficiency; U ni ver sității din Bu cu -rești în 2011 – HWDC; SC FecneNuclear Com po nents SRL în 2012 –Bio-efficiency; Pirelli & C. EcoTechnology Ro SRL – BioRobur; SCCaloris Group SA și Universitateadin Constanța – Re-DEOS; In sti tu -tu lui Național de Cer ce tare-Dez vol -ta re pentru Teh no lo gii Criogenice șiIzotopice - ICSI Rm. Vâlcea în2013 – TeacHy și SC Fecne NuclearCom ponents SRL în 2013 –UNISOFC. Din păcate, multe pro -pu neri nu au în tru nit condițiile ne -ce sare pentru a fi fi nan țate. În con -trast oarecum cu re alitatea e u ro -pea nă, majoritatea pro punerilor încare entități din Ro mânia au făcutpar te au fost di rec ționate mai multspre cercetare de cât spre dez vol ta -re și de mon strație.

Două institute de cercetare dinRomânia, Institutul Național deCer cetare-Dezvoltare pentruTeh no logii Criogenice și I zo to -pi ce – ICSI Rm. Vâlcea și OskarVon Miller – SC OVM ICCPET SA- Institut de Con cepţie, Cer ce -ta re şi Pro iec ta re Echipamente

Ter moenergetice au participat înca drul proiectelor in titulate „A -ssess ment of the po ten tial, the ac -tors and relevant busi ness casesfor large scale and sea sonal sto -rage of renewable e lec tricity by hy -dro gen underground sto rage inEurope - HyUnder”, pen tru o duratăde 25 de luni și, res pec tiv „MoltenCar bonate Fuel Cell Catalyst andStack Component De gra dation andLife time: Fuel Gas Con taminantEffects and Extraction Stra tegies -MCFC-CONTEX” cu o du rată de 36de luni.

Primul proiect finanțat de FCH JU,da că se ia în considerare ordineacro nologică, a fost MCFC-CON -TEX, 2008. Proiectul și-a pro pussă stu di eze problema de gra dă riicom po nen telor ansamblurilor depi le de com bustie datorată pre zen -ței ur me lor de contaminanți dincom bus ti bilii alternativi. Acest pro -iect a abordat investigarea po ten ți -a lului se parării active a dioxiduluide car bon din gazele de arderepro venite din centralele electrice șide ter mi na rea mecanismelor de o -tră vire pro vocate de dioxidul desulf în țe vi le de gaz prin modelarenu merică și testare accelerată. Oaltă direcție a proiectului a constatîn op ti mi za rea sistemelor de pu ri fi -ca re atât a biogazului rezultat dintra tarea a na erobă a apelor re zi du -a le, cât și a ga zului natural învederea obținerii unui grad su pe ri -or de purificare în con cordanță cuce rințele de o pe ra re a pilelor cuelec trolit carbonaţi to piţi (MCFC -Mol ten Carbonate Fuel Cells)[ h t t p : / /mc f c c on t e x . enea . i t/index.html].

Activitatea întreprinsă în cadrulpro iectului HyUnder, 2011, de cătreIn sti tutul Național de Cer ce ta -re-Dez vol tare pentru Teh no lo -gii Criogenice și I zotopice –ICSI, prin Centrul Național de

Hidrogenul, participarea României la apelurile europene Dr. ing. Ioan Iordache, Director Executiv - Asociația pentru Energia Hidrogenului dinRomânia

Politici energetice

Page 4: Mesagerul energetic 162 mai 2015

Hidrogen și Pile de Combustibil, areca obiectiv principal un studiu de caz cupri vire la stocarea hidrogenului în ca -ver ne de sare. Studiul are în vedere as -pec te referitoare la competitivitatea desto care a hidrogenului față de alte con -cep te de stocare a energiei, po ten ți a lulge ologic de stocare a hidrogenului în re -gi une sau modul în care poate fi in cor -po rată stocarea hidrogenului în piața dee ner gi e. Studiul detaliază aspecte re fe -ri toa re la geologia formațiunilor sub te -ra ne potrivite pentru stocarea gazului șiteh no logia subterană, tehnologia desto ca re subterană și supraterană [http : -// www. hyunder.eu]. Consorțiul Hy Un -der cu prinde 12 organizații de frunte din7 țări europene și include companiimari, în treprinderi mici și mijlocii pre -cum și in stitute de cercetare. Aceastădi ver si ta te asigură competențele fun da -men ta le pentru ducerea la bun sfârșit alpro iectului.

O a treia entitate, de această dată ocom panie, Pirelli & C. Eco Tech no lo -gy Ro SRL, face parte dintr-un con sor -țiu care a fost selectat pentru finanțarepro iec tu lui intitulat „Biogas robust pro -ce ssing with combined catalytic re for -mer and trap”, pentru o durată de 36 deluni.

Ca o caracterizare generală, propunerileși proiectele finanțate au reprezentat o

a bordare multidisciplinară pentru i den ti -fi carea celei mai potrivite soluții ști in ți fi -ce și tehnologice în vederea atingeriiobiec tivelor propuse. În consecință, a -pe lurile au condus la cooperarea dintree chipele românești și europene în ariahi drogenului și a pilelor de combustie.Aceste apeluri reprezintă o punte de le -gă tură între programele naționale șicele europene. A fost un efort financiarfo lositor, însă deficitar pe plan național.A numite inconsistențe pot fi explicate șiprin fragmentarea domeniilor de cer ce -ta re pe plan european, nu doar din ca u -za problemelor specific naționale.

În Europa Centrală și de Est (ultimelesta te care au aderat la UE), un total de146 de entități au participat la diferitelepro puneri (Tabel 2). Dintre acestea,doar 43 de entități au participat înproiec te finanțate. Majoritatea par ti ci -pan ți lor au propuneri în domeniulaplica țiilor sta ționare, precum îm bu nă -tă ți rea perfor manțelor pilelor decombustie și pro du cerea/stocarea dehidrogen, alți par ti cipanți au acoperitzona tran spor tu rilor și aspectele in ter -dis ciplinare. Mul te en ti tăți au fostreprezentate de in stitute de cercetare șiuniversități. IMM-urile și in dus tria auparticipat fi e ca re în șase con sor ții,conducând la ideea că există oa menicare cunosc im por tan ța în viitor a hi -

4 mai 2015

Nr Acronim Titlul proiectului Durata/an

1.

MCFC-CONTEX

MCFC catalyst and stack component degradation and lifetime: Fuel Gas CONTaminant effects and EXtraction strategies

36 luni/ 2008

OSKAR VON MILLER

Iniecta-

re Echipamente Ter-moenergetice

Procese de degradare a catalizatori-

ca le-lor de combustie MCFC: Efecte pri-vind contaminarea combustibililor al-ter -rificare

2. HyUnder

-tors and relevant business cases for large scale and seasonal storage of renewable electricity by hydrogen underground storage în Europe 24 luni/

2011

Cercetare-Dezvoltare pentru Tehnologii Cri-o ICSI - Rm. Vâlcea

analize economice relevante pentru sto ge-nea hidrogenului în Europa

3. BioRobur

Biogas robust processing with com-bined catalytic reformer and trap

36 luni/ 2012

Pirelli & C. Eco Tech-nology Ro S.R.L. pro

ob inere de biogaz

Tabelul 1. Participanții din România la proiecte FCH JU

ANRE

www.agentianucleara.ro

www.elcen.ro

www.dalkia.ro

NOI ASIGURăMECHILIBRULwww.anre.ro

AGENţIA NAţIONALă PENTRU

RESURSE MINERALE

-ANRM-www.namr.ro

www.raten.ro

www.radet.ro

Page 5: Mesagerul energetic 162 mai 2015

drogenului și tehnologiei pi lelor decombustie.

Analizând acest sector al cercetării-dez -vol tării, se poate observa că actorii dinves tul Europei înțeleg importanța a ces -tei tehnologii, atât la nivel politic, cât șila nivelul entităților economice. In dus tri -a s-a arătat deschisă și a oferit pârghiane cesară dezvoltării și implementăriiaces tei tehnologii. În același timp, la ni -vel european se observă o creștere a fi -nan țării în sectorul dezvoltării și al pro -iec te lor demostrative, în detrimentulcer ce tă rii fundamentale. Acest lucrucon duce la implicarea mai multor actoridin industrie decât din mediul academicîn apelurile FCH JU, lucru de care ar tre -bu i să se țină cont și la nivel național.

Cu privire la cofinanțarea entităților dinRo mânia, în cadrul proiectelor FCH JU,tre buie remarcat că susținerea fi nan ci a -ră care este asigurată de Ministerul Edu -ca ției Naționale alte ministere pre -cum cel al economiei, al transporturilor,dez voltării nu co-finanțează astfel depro iecte.

Economia durabilă pe bază de hi -dro gen oferă posibilitatea obțineriiunui număr con sistent de beneficiiprin tre care dez vol tarea sus te na bi -lă, valorificarea re sur se lor locale șicom petitivitate e co no mi că, însăeste puțin probabil ca acestea să fiecâș tigate fără o conlucrare cu a u to -ri tăților centrale și cu industria.Acest lucru este benefic deoarece nu

există un pro gram special pentru fi nan -ța rea cer ce tării, dezvoltării și im ple men -tării teh no logiilor pe bază de hi dro gen.

Comunitatea științifică din România esteac tivă și încearcă să obțină fonduri de laFCH JU. Pe lângă interesul crescut al en -ti tăților din România față de aceste a pe -luri, se poate observa prezența con stan -tă a unor entități din România la a pe lu ri -le FCH JU. Comunitatea științifică dinRo mâ nia este preocupată și își ma ni fes -tă in teresul față de problematica e ner gi -ei pe bază de hidrogen și pile de com -bus ti e. Se observă totuși că prezențaRo mâ ni ei, sau mai bine zis a en ti tă -ți lor din România, pe scena e u ro -pea nă a hi dro ge nului este de fi ci ta -ră, ceea ce denotă lip sa uneicomunități bine închegate. Gă sireaunei explicații solide pentru acest fe no -men poate face, în cel mai bun caz, su -biec tul unei analize mult mai com plexecare să implice aspecte pro fe si onale, e -co nomice, administrative, sociale, etc.

Luând în considerare numărul par ti ci pă -ri lor, se poate afirma că prezențaRomâniei în cadrul FCH JU nu este sa tis -fă că toare. Situația este general valabilăpen tru toată Europa Centrală și de Est.Pe lângă o analiză specifică a fi e că rui ac -tor, în special al autorităților și al INCD-urilor, acest lucru îndeamnă la o mai bu -nă co o pe rare a partenerilor din EuropaCen tra lă și de Est, lucru pentru ca reAsociația pen tru Energia Hi dro ge nu luidin Ro mâ nia face de mer suri serioase. n

mai 2015 5

ara Propunerile de proiect

Proiecte finan ate (apel, nr.)

Bulgaria 13 1 FCH-JU-2013: 1

Cipru 2 -

Cehia 19 7 FCH-JU-2008: 2 FCH-JU-2011: 2 FCH-JU-2012: 3

Estonia 12 1 FCH-JU-2013: 1

Croa ia 5 2 FCH-JU-2009: 1 FCH-JU-2012: 1

Ungaria 3 2 FCH-JU-2011: 2

Lituania 1 1 FCH-JU-2012: 1

Polonia 43 17 -

România 14 3 FCH-JU-2008: 1 FCH-JU-2011: 1 FCH-JU-2012: 1

Slovenia 32 9 FCH-JU-2009: 1 FCH-JU-2010: 1 FCH-JU-2011: 4 FCH-JU-2013: 3

Slovacia 2 -

Total 146 43

Tabelul 2. Participanții la apelurile FCHJU din Europa Centrală și de Est

www.transelectrica.ro

sursa ta de energiewww.electrica.ro

www.hidroelectrica.ro

Siguranţă şi economicitatewww.nuclearelectrica.ro

www.opcom.ro

www.enel.ro

www.cenhd.ro

Complexul EnergeticOltenia SA

www.cenoltenia.ro

Page 6: Mesagerul energetic 162 mai 2015

6 mai 2015

Captarea și stocarea carbonului: depășind Boundary Dam*) Brad Page, CEO al Global CCS Institute

*) Preluare din revista World Energy Focus #8, Annual 2015

Implementarea tehnologiei CCS s-adublat ca ritm odată cu începutul a -es tei decade, odată cu cele 22 depro iecte de centrale CCS de an ver -gu ră, a flate în funcţiune sau în con -struc ţie. Primul exemplu la nivelglobal de centrală CCS de mare pu -te re a fost pusă în funcţiune lafinalul anului 2014 la centralaBoundary Dam de ți nută de Sask -Power din Canada. Două alte pro - iecte pentru cap tarea şi sto ca reacarbonului în sec torul ener gieielectrice vor fi pu se în fun cţi une înviitorul apropiat în SUA – laInstalaţia Energetică din Dis tric tulKemper din Mississippi şi la cen tra -la NRG Energy WA Parish de lân găHouston, Texas.

În timp ce s-a înregistrat un pro -gres constant în ceea ce priveşteim plementarea tehnologiei de cap -ta re şi stocare a carbonului în spe -ci al în SUA, Canada şi China, rămânmulte alte lucruri care trebuie fă cu -te pentru reducerea costurilor. Lafel ca şi cu orice tip de tehnologie,se aşteaptă ca şi costurile să se re -du că în mod semnificativ din mo -ment ce proiectele din a doua ge -ne raţie aplică cunoştinţele şi ex per -tiza din proiectele existente. Cen -trala Boundary Dam pare foartepro mițătoare în acest context; fiindpri mul proiect de acest tip, ex pe ri -en ţa şi lecţiile învăţate din pro iec ta -rea, construcţia şi punerea înfuncţiune pot fi aplicate mai de par -te pentru a reduce costul unor pro -iec te similare pentru captarea şisto carea carbonului în acelaşi locsau în altă parte. Operatorul, Sask -

Power, a declarat că o re du ce re acostului de capital de până la 30%poate fi obținut pentru ur mă to rulsău proiect de captare şi sto ca re acar bonului.

Numeroase descoperiri

Dintr-o perspectivă inginerească,Boundary Dam a inclus numeroasei novaţii şi realizări cu privire la pro -iec tul de captare a CO2, care ar pu -tea reprezenta cele mai noi soluţiipen tru un sistem de captare post-ar dere la o termocentrală cu căr bu -ne. Elementul de captare al CCS re -pre zintă cel mai adesea parte ma -joritară a costului în lanţul CCS. Înpro ducerea de energie electrică, dee xemplu, peste 90% din cos tultotal al proiectelor la scară in -dustrială de CCS pot fi de ter mi na tede cheltuieli cu privire la pro ce sulcap tării. Capitalul actual şi costurileo peraţionale permanente a sociatecu captarea CO2 în noile apli caţii,pre cum producerea de ener gieelec trică, sunt principalele obiectivepen tru eforturile de îm bu nă tațire aimaginii care vizează pro iec te le dina doua generaţie şi ca puternic cazde business pentru CCS. Re alizărilepre zentate mai jos la Boun daryDam sunt foarte importante:

• Shell Cansolv, o filială a ShellGlobal Solutions care lucrează lateh nologii de control a emisiilor înca drul proiectului, raportează căne cesarul de căldură a unităţii decap tare a CO2 este în jur de a pro xi -ma tiv 2,5 GJ/t CO2. Acest lucruînseamnă că cen trala de captare ar

trebui să ne ce site doar 21% dinener gia la ie şi rea centralei e lec tri -ce, în coborâre de la o medie lanivel industrial de a proximativ30%. Proiectul fo lo seş te un sistemunic de captare a car bo nului, cu e li -mi narea SO2 şi se pa ra rea CO2, ceeace reduce costurile dar nu necesităo unitate separată de desulfurare aga zelor de ardere (FGD) . In te gra -rea căldurii între cele do uă procesemi nimizează cerinţele le gate deabur.

• Coloanele de amină suntrealizate din beton cu căptuşealăin ter nă, realizând economii sem ni -fi ca tive la materialele prime (com -parativ cu oţelul) în timp ce se păs -trea ză performanța procesului şito leranţa la coroziune. O structurădrep tunghiulară / sau de formaunui pă trat în locul unei structuricir cu la re permite o construcţie peteren mai uşoară şi mai ieftină.

• Modelele prefabricate şimodulare ajută la economisireatim pului şi a cos turilor pe şantier.

Nu mai este nevoie să mai spunemcă industria energetică la nivel glo -bal este foarte interesată în modulcum centrala Boundary Dam sedez voltă.

Progrese au loc şi în altă parte. Re -a lizări recente în ceea ce priveşteteh nologiile non-solvente sunt pro -mi ţătoare privitor la reducerile po -ten ţi a le ale costurilor, în specialpentru a pli ca ţi ile de procesare agazului. De exem plu, teh nologia

Progresul în ceea ce priveşte captarea şi stocarea carbonului este mult mai mare comparativ cu realizărileactuale. Centrala Boundary Dam este actualmente pusă în funcțiune de către SaskPower din Canada şideschide drumul către o nouă generaţie de centrale pentru captarea şi stocarea carbonului (CCS), cu costuridestul de reduse. Ceea ce solicită industria de la decidenţii politici este o abordare neutră a tehnologiei, înîncercarea lor de a susţine tehnologiile cu emisii scăzute de carbon, astfel încât captarea şi stocareacarbonului să poată concura în condiţii de egalitate cu energia din surse regenerabile, scrie Brad Page, CEO alGlobal CCS Institute.

Page 7: Mesagerul energetic 162 mai 2015

mai 2015 7

membranei şi teh no logia de ad sorbție s-au aplicat la în de păr tarea ga zului acid.Acolo unde este ca zul, se pa rarea cuajutorul membranei im plică adeseacosturi mai mici de ca pi tal şi de o perareîn comparaţie cu pro ce se tipice cusolvenţi. Este recunoscut faptul că pen -tru un sistem cu mem bra nă, există uncompromis intrinsec între cerinţele pri -vind aria membranei şi ener gia u ti li za tă,ceea ce este în mod real un com pro misîntre costul ca pi ta lului şi cel de operare.

Câteva alte concepte pentru captareaCO2 în procesele industriale şi în cen tra -le le electrice sunt devoltate peste tot înlu me. Sunt realizate cercetări prin co la -bo rări între guverne, academii şi in dus -trie. Programul de Cercetare a Teh no -logiilor Curate din Cărbune susținut decătre Departamentul pentru Energie alSUA nu numai că finanțează cer ce ta reaaplicată, dar stabileşte și par te ne ri a tecu industria şi cu laboratoare de cer ce -tare în a face disponibil Centrul Naţionalde Captare a Carbonului pentru stan dulde încercări şi teste pilot.A bordare neutră

Cele trei proiecte CCS din America deNord trebuie să atenționeze decidențiipo litici din toată lumea privind po ten ţi a -lul CCS. Însă des tul de adesea rămâneun gol în a bor da rea politică a captării şisto cării car bo nu lui comparativ cu sur se -le re ge ne rabilele. Investitorii cer o maimare pre dictibilitate a politicii dacă seaş teap tă de la aceștia să investească înCCS. Politici solide şi sustenabile pentrure ducerea emisiilor de carbon care în cu -ra jează captarea şi sto carea carbonului

sunt stringente. În această privinţă, Re -ga tul Unit sta bileşte un bun exemplupen tru sche ma „Contracts for Di -fference”. Această a bordare bazată pemo delul piaţă pentru teh no lo giile cucon ținutul redus de carbon lasă alegereateh nologiei în seama dezvoltatorilor pri -vați pentru a identifica oportunitatea co -mer cială bazată pe un singur contractpen tru preţuri diferite. Această abordarene utră permite investitorilor să facă a le -geri economice logice la costuri mai scă -zute pentru utilizatori.

Industria a câştigat o experienţă su fi ci -en tă şi încredere de a construi şi operaunități de captare la scară mare. Pentruge neraţia următoare de proiecte, se potre aliza economii semnificative ale cos tu -rilor prin optimizarea proceselor dinprima generaţie prin „learning by doing”şi prin continuarea eforturilor de R&D(Cercetare şi Dezvoltare) cu privire lanoi concepte promiţătoare şi teste pilotla dimensiuni reduse care ar putea fiapoi extinse cu un nivel suficient de în -cre dere pentru proiectele comerciale.

Este vital ca cercetătorii să colaborezeîmpreună şi să profite de resursele decunoştinţe ale ce lorlalţi pentru obţinereare zultatelor mai bu ne şi mai rapide pen -tru realizarea teh nologiilor viitoare decap tare de tipul „ga me changer” carevor ajuta la ac ce le rarea punerii în fun cți -u ne la scară ma re a tehnologiilor decap tare şi stocare a car bonului. Maimult, este crucial fap tul ca tehnologiilede captare şi sto ca re a carbonului să fiere cunoscute datorită rolului lor vital încap tarea emisiilor de carbon. n

www.amromco.com

www.gdfsuez.com

www.transgaz.ro

www.romgaz.ro

www.armaxgaz.ro

www.congaz.ro

www.eon-romania.ro

www.axpo.com

www.gspoffshore.com

Esenţa mişcăriiwww.petrom.ro

Page 8: Mesagerul energetic 162 mai 2015

8 mai 2015

Petrolul și gazul din argile gazeifere în Argentina: un studiu de caz *) Jorge Ferioli - Președinte al Consiliului Academic al Comitetului Argentinian al ConsiliuluiMondial al Energiei (CACME)

*) Preluare din revista World Energy Focus #8, Annual 2015

Argentina produce petrol și gaz depeste 100 de ani, obținând in de -pen dența energetică doar pe pe ri -oa de scurte de timp. YPF s-a în fi -ințat în 1922 ca o companie pe tro -lie ră națională integrată vertical. Afost privatizată în 1933 și cum pă ra -tă de către compania spaniolă Rep -sol în 1999; fuziunea rezultată adat naștere la Repsol YPF. Re na ți o -na lizarea a 51% din companie afost inițiată în 2012 de către gu ver -nul actual.

Modelul privind utilizarea energieiîn Argentina este puternic îndreptatcă tre utilizarea de gaz și de petrol(gaz 55%, petrol 30%). Însă țarase confruntă cu probleme serioaseîn acest sector. Politici publice gre -și te sau înșelătoare inclusiv prețuriscăzute artificial pentru petrol șigaz, și subvențiile la energie, aude terminat pe de-o parte o creșterea necesarului de hidrocarburi și pede cealaltă parte, o descurajare dea investi în producția de petrol șigaz cât și în activitățile de explorareo dată cu o epuizare accelerată ama jorității câmpurilor mari de pe -trol și gaz convențional.

În anul 2008, țara a început im por -tu rile de LNG (Gaz natural li che fi -at), ceea ce a avut un impact seriosasu pra indicatorilor ma cro e co no -mici. Aceste importuri au crescut șies te posibil ca importurile de petrolsă fie necesare și în viitorul a pro -piat.

Așadar, Argentina are toate mo ti ve -le pentru a-și dezvolta resurselesale de petrol și gaz din argile ga ze -

i fere, în special de când Ad mi nis -tra ția pentru Informare în Energiedin SUA (EIA) a estimat că țaraocu pă locul doi din lume în ceea cepri vește cele mai mari resurse dega ze din argile gazeifere și locul pa -tru în ceea ce privește resursele depe trol din argile gazeifere.

Pentru a evalua provocările și o por -tu nitățile cu care vor trebui să secon frunte țara noastră, am stabilitun model care simulează ce s-ar în -tâm pla dacă am ajunge în 2030 fă -ră a mai avea nevoie de LNG sau deimporturi de petrol prin ex ploa ta reapetrolului din argile gazeifere și agazului din argile gazeifere po ten -țial disponibil.

Ceea ce face acest exercițiu in te re -sant este faptul că scoate în e vi -den ță provocările cât și calea pe ca -re ar trebui să o urmeze atât Ar -gen ti na și orice altă țară dacă de -cide să exploateze acest tip de re -surse.

Studiu de caz

Să discutăm despre punctele im -por tante din acest caz. Iată i po te -ze le noastre:

1. Productivitatea sondelor: s-au adoptat curba producției medii acelor mai productive 10 câmpuri deșis turi din Haynesville pentru gaz șicur ba producției medii de șisturipen tru Eagle Ford pentru petrol.

2. Costul sondelor de petrol șide gaz din argile gazeifere: s-aes timat o sondă de gaz la VacaMuerta Shale la 3000 de metri

adân cime, cu alți 1000 metri de fo -ra re o ri zon ta lă și 10 fracturări hi -dra ulice pen tru finalizare, to ta li -zând 8,4 milioane $/ sondă, în timpce o son dă de petrol a fost estimatăla 2000 metri adâncime, cu etapao ri zon ta lă similară și finalizare to ta -lizând 7,8 milioane dolari/sondă. Înambele cazuri au fost estimate cos -tu rile pentru fiecare etapă .

3. Cererea de petrol și gaz: Amestimat 2,5% rată anuală com pu săde creștere pentru PIB-ul Ar gen ti -nei în anii viitori.

4. Producția de petrol și gazcon ven țional: am estimat o ratăde de clin de 3% pe an pentru pro -duc ția de gaz convențional și 2%pe an pentru petrol convențional.Des co perirea unui câmp de petrol șigaz de o asemenea magnitudineca re ar putea altera în mod sem ni fi -ca tiv aceste rate de declin nu a fostlu ată în considerare, din moment cepro babilitatea sa este destul descă zută.

Rezultate

Dacă examinăm retrospectiv re zul -ta tele din 2030, atunci când in de -pen dența energetică ar fi re a li za tă,vom descoperi următoarele re zul -tate.

Un total de 14500 noi sonde ne con -venționale au fost forate (7500son de gaz & 7000 sonde petrol) laun cost aproximativ de 117 mi li ar -de dolari.

Numărul total de sonde ce vor fi fo -ra te în 2030 (inclusiv cele con ven ți -

Petrolul și gazul din argile gazeifere constituie o oportunitate imensă în Argentina, dar va necesita și investițiiimense. Un studiu realizat de către Comitetul Argentinian al Consiliului Mondial al Energiei arată cădezvoltarea resurselor de șisturi ale unei țări este benefică, dar şi că îmbunătățirea eficienței energetice estecel puțin la fel de importantă pentru a asigura securitatea energetică.

Page 9: Mesagerul energetic 162 mai 2015

mai 2015 9

onale cât și gaz și petrol din argile ga -zeifere) com pa rativ cu numărul to tal deson de forate în 2013 (ma jo ritatea con -ven ționale) re pre zintă o creștere a pro xi -ma tivă de 240% (1300 până la 3100son de/an). Aceasta înseamnă o in ves ti -ție în fo ra je de aproximativ 18 miliardedo lari/an în 2030, comparativ cu chel tu -ie lile curente de 3,2 miliarde do lari/anpentru forarea con ven ți o na lă. Tre buiemen ționat faptul că da torită ra tei ri di ca -te de declin inițiale la son dele de argilega ze i fe re, activitatea de forare nu poa tefi opri tă sau redusă, dacă es te necesarăo a numită cantitate de producție.

Investiţia în instalații de foraj a cres cutcu 450% pe parcursul a ces tei perioadela o investiție a pro xi ma tivă de 8,4 mi li -ar de dolari. Instalaţia de fracturareapre văzută pen tru finalizarea acestorson de va tre bui să crească de la 350000HHP ac tual (cal-putere hidraulic) laapro ximativ 3750000 HHP în Ba zinulNeuquen unde sunt localizate 70% dinre sursele de șisturi es ti ma te. Acestobiec tiv este realizat prin achiziția a1700 agregate su pli mentare (2000 cai-pu tere fi e ca re) care să se adauge la cele175 ag re gate disponibile în prezent.

În ceea ce privește personalul ne ce sarcare să realizeze toate ac ti vi tă țile legatede aceste eforturi, ana liza arată că vor ficreate 59000 noi job-uri di recte pen truteh ni ci eni de înaltă calificare, inclusiv7500 de in gineri și geologi. Aceasta re -pre zin tă o provocare importantă pen trure sursele de educație și politicile Ar gen -ti nei. De asemenea, în medii si mi lare,factorul de creştere es ti mat pen tru job-uri indirecte și in du se este în jur de 5,de aici 300000 noi job-uri su pli men tarece vor fi cre ate datorită acestui efort.

Considerând structura ac tu ală a sis te -mu lui de taxare din Argentina, aportulgu vernului (taxe fe derale și pro vin ciale)de terminat de acest efort vor du bla câș -ti gurile ob ținute de la com pa ni ile care o -pe rea ză petrol și gaze.

Impactul eficienței energetice

Luând în considerare efortul de o se bit pecare îl implică dezvoltarea aces tor re sur -se neconvenționale, s-a realizat o a na li -

ză a sensibilității pen tru a evalua modulîn care un sce nariu al unei e fi ci en țeener getice ri dicate, printr-o re du ce re de15% în cererea de petrol și gaz, ar aveaun impact asupra acestor re zul ta te. No i -le cifre rezultate din această ana liză in -di că faptul că in de pen den ţa ener geticăva fi obținută în 2021, adică cu 9 animai de vreme.

Numărul total al sondelor (con ven ți o na -le și neconvenționale) ne ce sa re pentru aobține același obiectiv de independenţăenergetică scade de la 30000 până lamai puțin decât 13500 și deci, in ves ti ți ascade de la 177 miliarde dolari (in ves ti -ția to ta lă în explorarea și ex ploa ta reacon vențională și neconvențională) la 37mi liarde dolari. Pe o bază a nu a lă, noi1700 sonde vor fi necesare în anul 2021com parativ cu 3100 ne cesare până înanul 2030 fără o di minuare a cererii.

Numărul necesar de instalații de fo ra renoi se va reduce la jumătate, iar nu mă -rul agregatelor de frac tu ra re se va re du -ce la 1/5 faţă de ca zul anterior.

Investiția totală necesară (sonde, in sta -la ții de forare, agregate de frac turare,instalații atât con ven ți o na le cât și ne -con venționale) pentru a o obține o in de -pen dență e ner ge ti că relativ la petrol șila gaz, scade de la 198 miliarde dolari la43 mi li ar de dolari.

Dezvoltarea resurselor de șist impl i că cusiguranță un efort mare în a chi ziția detehnologie, echipament, ca pital și in -stru ire de resurse umane. Însă, be ne fi -ci ile sunt de asemenea semnificative.Prin circuitul valorii, investiția în in sta la -ţii de șist ar putea crea mii de job-urinoi, creștere treptată de bunuri și ser vi -cii, un cuantum im por tan t al venituluiatât pentru economia gu vernului cât șicea locală, și bi ne în țe les, înlocuirea im -por turilor de energie.

Studiul nostru clarifică de asemenea im -pac tul enorm pe care eficiența e ner ge ti -că îl are în diminuarea dependenței desur sele neregenerabile de energie. Înca zul Argentinei, acest lucru este ab so -lut necesar pentru a obține in de pen den -ța energetică. n

www.rwea.ro

we are poweringyour businesswww.ispe.ro

INTELIGENŢAESTE ENERGIE !www.icpe.ro

www.icpe-actel.ro

www.icpe-ca.ro

www.icemenerg.ro

www.isph.ro

www.isce.ro

www.icpetecosa.ro

www.comoti.ro

www.incdecoind.ro

Page 10: Mesagerul energetic 162 mai 2015

Fișă informativă a Comisiei Europene: Uniunea Energetică*)

*) Preluare de la Comisia Europeană, Bruxelles, februarie 2015)

De ce propune Comisia o UniuneE nergetică acum? De ce avemnevoie de o Uniune E nergetică ?

Sistemul energetic european secon fruntă cu o nevoie din ce în cemai presantă de a asigura energiesi gură, sustenabilă, la un preț ac ce -si bil şi competitiv pentru toţi ce tă -ţe nii. Dependenţa excesivă de unnu măr limitat de surse de a li men -tare, în special în ceea ce priveştega zul natural, face ca ţările să fievul ne rabile la întreruperile în a li -men tarea cu energie. Trebuie să re -du cem dependenţa noastră decom bustibilii fosili şi emi siile de ga -ze cu efect de seră, iar dis po ni bi li -ta tea energiei și competitivitateaprețurilor la energie sunt pre o cu pa -rea crescută a utilizatorilor casniciși a mediului de afaceri.

Obstacolele permanente privind in -te gra rea reală a pieţei, politicilenaţi onale ne coordonate şi absenţaunei po zi ții comune faţă de ţărileca re nu sunt membre ale UniuniiEu ropene îm piedică progresul.Răspun sul efectiv la aceste pro -vocări este un set de măsuri maicoerente în do me ni ile politice lanivel naţional cât şi la nivelul UE.Acordul pri vind Cadrul Cli matic şipentru Ener gie 2030 cât şiStrategia Europeană de Se cu ri tateEnergetică din 2014 au fost etapeprincipale pe baza că ro ra seconstruiește Uniunea E ner ge tică,însă sunt necesare măsuri noi şiputernice pen tru a răspunde e -ficient pro vocări lor cu care ne vomconfrunta.

Strategia Cadru pentru UniuneaEnergetică stabileşte viziuneapentru viitor şi integrează o seriede direcții politice într-o singurăstra te gie coerentă. Aceasta includei ni ţi a ti ve de sprijin reciproc care –în mo mentul în care suntimplemen ta te complet – vorasigura faptul că UE este mai binepoziţionată pentru a răspunde

provocărilor pe baza so li darităţii şiîncrederii dintre Statele membre.

Ce include Uniunea Energetică ?De ce au fost alese acestedomenii prioritare ?

Uniunea Energetică se bazează pece le trei obiective stabilite de multtimp ale politicii energetice ale UE:se curitatea aprovizionării, sus te na -bi litatea şi competitivitatea. Pentrua îndeplini aceste obiective, U ni u -nea Energetică se bazează pe cincidi mensiuni care se susţin reciproc:se curitate energetică, solidaritate şiîn credere; piaţa internă a energiei;e ficienţa energetică ca o contribuţiela moderarea cererii de energie;de carbonarea economiei şi cer ce ta -rea, inovarea şi competitivitatea.

Toate aceste dimensiuni sunt e le -men te care determină o mai mareintegrare şi coordonare. În cadrulacestor dimensiuni, planul de ac ţi u -ne anexat la strategie prezintă mă -suri specifice care vor fi pregătite şiim plementate în următorii ani.Acest plan de acţiune va fi urmăritşi revizuit odată cu trecerea tim pu -lui pentru a se asigura că răspundepro vocărilor în creştere şi noilorprogrese.

Securitatea energetică

Care este propunerea Uniunii E -ner getice pentru diversificareasur selor şi furnizorilor ?UE importă 53% din energia pecare o utilizează. Unele ţări depindde importurile de gaz de la un sin -gur furnizor principal. Diversificareasur selor şi a furnizorilor este o mo -da litate esenţială de îmbunătăţire ase curităţii energetice. Explorareade noi regiuni de aprovizionarepen tru combustibili, explorarea denoi tehnologii, dezvoltarea continuăa surselor indigene şi îmbunătăţireain frastructurii de a avea acces la noisur se de aprovizionare, toate a ces -tea sunt elemente care vor con -

tribui la o diversificare mărită şi la ose curitate a sectorului energetic alEuropei. În acest context, în ceeace priveşte gazul, Comisia va pre -gă ti un pachet flexibil şi diversificat,ca re va include în special o re gle -men tare privind Securitatea A li -men tării cu Gaze. În privința di ver -si ficării, se află în curs de realizarelu crări privind Co ri dorul de Gazedin Sud (Southern Gas Corridor),dez voltarea unei stra tegii pentruva lorificarea po ten ţi alului gazuluina tural lichefiat şi a sto cării, şi sta -bi lirea hub-urilor de gaz lichid cufur nizori multipli în Europa Centralăşi de Est, precum şi din zo na Me di -te raneană.

Va promova/facilita UniuneaEnergetică achiziţia comună agazului ?

Pe baza Strategiei Europene de Se -cu ritate Energetică din mai 2014,Comisia va evalua opţiunile pentrua gregarea cererii voluntare pentrua chiziţia colectivă a gazului în tim -pul unei crize şi acolo unde statelemem bre sunt dependente de unsin gur furnizor. Orice astfel de mă -suri trebuie să fie în deplină con for -mi tate cu regulile WTO cât şi cu re -gu lile competiţiei UE.

Comunicarea implică tran spa -ren ța contractelor. La ce tipuride contracte se face referire ?A cordurile In ter gu ver na men ta -le (IGAs), contracte co merciale?

Verificările de conformitate pentruAcor durile Interguvernamentalesunt realizate după ce un Statmem bru şi o ţară nemembră a UEau încheiat un acord. Pe viitor, Co -mi sia trebuie să fie informată cupri vire la negocierea acordurilor in -ter guvernamentale chiar din etapaincipientă, astfel încât să se poa tăasigura o analiză anterioară a com -pa tibilităţii IGA cu regulile in ter nede piaţă în special şi cu cri te riul se -

10 mai 2015

Page 11: Mesagerul energetic 162 mai 2015

cu rităţii în aprovizionare. Par ti -ciparea Comisiei la astfel de ne -gocieri cu ţări terţe şi un pas î na in -te în direcţia clauzelor con trac tu a lestandard va evita într-un mod maieficient o presiune exagerată şi vaa sigura respectarea regulilor e u ro -pe ne. Prin urmare, Comisia va re -vizui Decizia Acordurilor In ter gu -ver namentale şi va propune opţiunipen tru a se asigura că UE are unsin gur punct de vedere în ne go ci e -ri le cu ţările terţe.

Cu privire la contractele co mer cialede furnizare a gazului, tran sparențatrebuie să fie în continuare cres cu -tă. Comisia va face o propunere peaceastă temă în contextul re vi zu iriiReglementării Securității Apro vi zi o -nă rii cu Gaze.

Ce propune Comisia pentru a di -ver sifica producția de e lec tri ci -ta te, luând în con siderare ac -centul pus pe diversificareasur selor de gaze ?

Energia electrică este în mare partepro dusă în interiorul UE, pe bazaunei mari varietăţi de surse şi teh -no logii. Statele membre au făcutdi ferite alegeri în ceea ce priveștemi xul energetic ca rezultat al dis po -ni bilităţii resurselor şi al pre fe rin ţe -lor la nivel naţional. In ter co nec tă ri -le de energie electrică dintre statelemem bre sunt esenţiale pentruschim bul de energie electrică pestegra niţe deoarece mixurile de e ner -gie ale statelor membre sunt a -desea complementare. Situaţiaschim bătoare pe piaţa de energiee lectrică, în special ponderea încreş tere a surselor regenerabile dee nergie, necesită luarea de noi mă -suri pentru a intensifica integrareapieţei.

Piaţa internă de energie

Ce doreşte Comisia prin nouaorganizare? De ce este aceastane cesară?

Răspunsul la provocările actuale alepie ţei de energie electrică, în spe ci -al integrarea energiei impredictibiledin surse regenerabile şi asigurarease curității în aprovizionare, implicăo structură a pieţei care furnizeazăo coordonare a capacităților la nivel

re gional, stocare şi o mai mare fle -xi bilitate în răspunsul la cerere,per miţând utilizatorilor să participemai bine la piață şi să permităener giei să fie schimbată peste gra -ni ţe cu mai multă uşurinţă. În acestsens, Comisia va furniza măsuri dein tensificare pentru comerţul tran s -fron tier cu energie şi va propunemă surile adecvate pentru în cu ra ja -rea producătorilor de energie dinsurse regenerabile să se integrezemai bine într-o piaţă mai mare aenergiei electrice.

Va propune Comisia o a u to ri ta -te europeană de reglementareîn domeniul energiei ?

Comisia va analiza mo da litatea de acon solida cadrul E u ro pean de re gle -men tare a e ner gi ei electrice, astfelîncât să poată ad mi nis tra mai binesis temul european in tegrat deener gie electrică. Co mi si a con si de -ră că reglementarea la ni velul UE apieţei unice tre buie întărită printr-ocreş tere sem nificativă a atributelorşi a in de pendenţei ACER. Acest lu -cru este ne cesar pentru a su pra ve -ghea e fi ci ent dezvoltarea pieţei in -ter ne de energie şi regulile conexeale pieţei cât şi de a trata toate pro -ble mele tran sfrontieră necesarecreării unei pieţe interne unitare.

Cum va mobiliza Comisia in ves -ti ţiile în infrastructura e ner ge -tică ?

Infrastructura energetică este dere gulă finanţată de către piaţă şiprin tarifele plătite de că tre u ti li za -to rii reţelei. Doar un nu măr mic deproiecte de in fra struc tură e ner ge ti -că din Europa vor necesita granturiîn cadrul Facilităţii « ConectareaEuropei » (CEF) pentru a progresa.A cestea sunt proiecte care nu suntvi abile din punct de vedere co mer -ci al, însă sunt necesare datorită ex -ter na li ză ri lor pe care le oferă: se cu -ri tatea în aprovizionare, so li da ri ta -tea sau ino varea tehnologică.

Multe alte proiecte ar putea să sefo losească de alte metode de fi nan -ţa re care oferă o mai multe a van ta -je decât granturile sau decât a ju to -rul financiar direct. Aceasta estesituaţia pentru instrumentele fi nan -c i are care sunt parte din CEF dar

mai mult pentru Fondul Europeande Investiţii Strategice (EFSI) careva fi un instrument foarte im por -tant ce va completa CEF în scopulfi nanțării proiectelor de in fra struc -tu ră energetică în Europa. Acesteavor constitui un ajutor în special a -co lo unde finanţarea pentru pro iec -te nu există din alte surse în con di -ţii rezonabile acceptând un profil curisc mai ridicat.

Va propune Comisia taxe pentruenergie ?

Strategia cadru pentru UniuneaEnergetică nu include alte inițiativenoi cu privire la taxarea energiei lani velul UE. Comisia încurajează sta -te le membre să privească cu alţiochi taxarea energiei la nivel na ţi-o nal cât şi european. Politicile detaxare la nivel naţional trebuie săre alizeze un echilibru între a cor da -rea de stimulente pentru o utilizaremai sustenabilă a energiei pe de-oparte şi nevoia de a asigura preţuricom petitive şi energie la preț ac ce -si bil tuturor utilizatorilor, pe de altăparte. Aceasta va pregăti raporturibi enale privind preţurile la energie,cu o analiză detaliată cu privire laro lul taxelor, al sistemelor suport şial subvenţiilor, pentru a crea maimul tă transparență în privinţa cos -tu rilor şi a preţurilor la energie.

Eficienţa energetică

Ce măsuri concrete propune Co -mi sia penru creşterea e fi ci en ţeienergetice în sectorul re zi den -țial?

Nivelul reabilitării termice a clă di ri -lor nu este suficient, sunt încă in -ves tiţii relativ scăzute privind e fi ci -en ţa în clădirile pentru locatarii cuvenituri mici sau pentru proprietari.În călzirea şi răcirea rămâne ceamai mare sursă de cerere de e ner -gie din Europa. Comisia va face ore vizuire a Eficienţei Energetice şi aPer formanței Energetice a Dir ec ti -ve lor privind clădirile pentru a creaun cadru adecvat pentru dez vol ta -rea viitoare privind eficiența e ner -ge tică în sectorul clădirilor. Pe ba zaexperienţei existente în statelemem bre, Comisia va susţine mo da -li tăţile de simplificare a accesului lafi nanţarea existentă pentru a face

mai 2015 11

Page 12: Mesagerul energetic 162 mai 2015

clă dirile mai eficiente energetic. In -ves tiţiile în eficienţa clădirilor suntprin tre cele mai profitabile pentruce tăţenii şi industria din ziua de azi.

Ce măsuri propune Comisiapen tru limitarea sărăciei e ner -ge tice şi susţinerea u ti li za to ri -lor vulnerabili ?

Sărăcia energetică rezultă în marepar te dintr-o combinaţie de venitscă zut şi condiţii generale de să ră -cie, din casele ineficiente şi sis te -mul de ocupare al locuințelor carenu reuşeşte să încurajeze eficiențae nergetică. Acest lucru poate fi celmai bine abordat printr-o serie demă suri, cu îmbunătăţirile în e fi cie n -ţă energetică care constituie ceamai bună soluţie pe termen lung.A colo unde este necesară pro te ja -rea utilizatorilor vulnerabili prin in -ter mediul politicilor sociale în ca -drul competenţei autorităţilor la ni -vel naţional, regional sau local, pro -te jarea ar fi preferabil să fie a cor -da tă prin intermediul sistemuluigeneral de ajutor social. Dacă a ces -ta este asigurat de piața de energieprin intermediul u nui aşa numit „ta -rif de so li da ri ta te” sau ca un dis -count la facturile de energie, esteim portant ca un ast fel de sistem săfie bine orientat pentru a limitacos turile to ta le şi costurile su pli -men tare re zultate pentru utilizatoriicaptivi.

Decarbonarea

Care sunt planurile Comisieipen tru a face din Europa li derulsur selor regenerabile de e -nergie ?

Uniunea Energetică va asigura caenergia din surse re ge ne rabile săfie încorporată şi complet in tegratăîntr-un sistem energetic sus tenabil,sigur şi eficient din punct de vedereal costului. Acest lu cru va permiteUE să rămână un li der global în do -me niul tehnologiei şi al inovării înceea ce privește ener gia com pe ti ti -vă din surse re ge ne rabile, cât şisis teme şi servicii de sis teme e ner -ge tice.

Pentru că acest lucru să se re a li ze -ze, Comisia trebuie să:• Implementeze în întregime le gis -

la ţia existentă şi să stabilească noireguli ale pieţei pentru integrareaenergiei din surse regenerabile înmod e fi ci ent în piaţă, inclusiv prindez vol ta rea unei noi infrastructuriin special a interconectărilor;

• Faciliteze cooperarea şi con ver -gen ţa politicilor naţionale privindenergia din surse regenerabile şische mele suport în conformitate cudez voltarea pieţei interne şi în spe -ci al al noului design al pieţei deener gie electrică, care vor asigura ocom petiţie corectă între toate sur -se le de producţie şi cerere şi va du -ce la o mai mare deschidere trans -fron tieră a susţinerii energiei pro -du se din surse regenerabile;

• Promoveze cercetarea şi di se mi -na rea mai focalizată pe energia dinsur se regenerabile, inclusiv prinfon duri UE dedicate;

• Asigure faptul că sectorul sur se lorre generabile de energie pen tru în -căl zire şi răcire contribuie în modsem nificativ la securitatea ener ge -ti că a UE;

• Grăbească decarbonarea sec to ru -lui trans porturilor, inclusiv prin pro -mo va rea electrificării în acest sec -tor, a in vestiţiilor în producereaavan sată de biocombustibil şi vaasi gura in te grarea mai accentuatăa sis te me lor de energie şi a celor detrans porturi.

Acest fapt va scădea nivelul total defi nanţare pentru proiectele de e ner -gi e din surse regenerabile şi va fa -ci lita îndeplinirea obiectivelor pen -tru anii 2020 şi 2030.

De ce au stabilit liderii UE o ţin -tă internă de reducere a e mi si i -lor de cel puţin 40% pentru2030?

Reducerile la nivel local a emisiilorde gaze cu efect de seră de cel pu -ţin 40%, comparativ cu 1990, ceur mea ză să fie obţinute până în2030, este o ţintă principală a po li -ti cii UE pri vind schimbările cli ma ti -ce, care a fost stabilită de liderii UEîn oc tom brie 2014.

La nivelul UE, aceasta este ţinta e fi -ci entă din punct de vedere al cos tu -lui care ne păstrează pe drumulcătre o economie cu emisii scăzute

de carbon până în 2050. La nivel in -ter naţional, ţinta de reducere aemi siilor din gaze cu efect de serăde cel puţin 40% va servi drept ba -ză pentru aportul UE la ne go ci e ri lede la nivel internaţional cu privire laun nou acord climatic de la Paris dindecembrie 2015 şi va con tribui laacţiunile necesare pen tru păstrareacreşterii temperaturii me dii globalesub 2ºC comparativ cu nivelurilepreindustriale.

Ţinta emisiilor de gaze cu efect deseră de cel puţin 40% va fi tran spu -să de către UE în cel mai eficientmod cu privire la cos tu ri. Aceastaim plică reducerea e mi si ilor pentrusec toarele din piaţa de car bon (Sis -te mul UE de Tran zac ţi o na re al E mi -si ilor) şi sectoarele din afaraacestuia (sectoare din afara ETS):43% pentru ETS şi 30% pen tru ţă -ri le din afara ETS comparativ cu2005 ce vor fi obţinute până în2030. Natura internă a ţintei de re -du cere a emisiilor înseamnă că tre -bu ie realizată prin intermediul re -du cerii emisiilor produse în UE.

Care sunt costurile şi beneficiileobiectivului de reducere a e mi -si ilor cu cel puţin 40% pentruUE, pen tru cetăţeni şi pentrucompanii ?

Ţinta de reducere a emisiilor cu celpuţin 40% contribuie la priorităţileCo misiei condusă de Juncker de asti mula dezvoltarea, de a creştecom petitivitatea şi de a crea locuride muncă pentru cetăţenii UE. Ţin -ta este realistă şi se aşteaptă săîm bunătățească securitatea noas -tră energetică şi eficiența re sur se -lor în timp ce încurajează dez vol ta -rea „verde” şi competitivitatea, sti -mu lând investiţii cu carbon scăzut,cres când cererea şi veniturile pen -tru sectoarele industriale pro du -când tehnologii cu emisii scăzute decar bon şi generând locuri de muncăcu rate în noi sectoare de dezvoltarepre cum ingineria, industria ma nu -fac turieră de bază, echipamentepen tru transporturi, servicii de con -struc ţii cât şi pentru companii.

În afară de importanţa esenţialăpen tru politica climatică a UE, a tin -ge rea acestui obiectiv aduce multebeneficii pentru sectoarele energie,e conomic şi mediu. Dintr-o per -

12 mai 2015

Page 13: Mesagerul energetic 162 mai 2015

spec tivă energetică, îndeplinireaţin tei de reducere a emisiilor va du -ce la un necesar mai redus de com -bus tibili fosili. Aceasta la rândul săuva reduce vulnerabilitatea e co no mi -ei noastre determinată de ne si gu -ran ţa şi costurile ridicate la com -bus tibilul importat. Economiile es ti -ma te de combustibil se ridică la celpuţin 18 miliarde de euro în ur mă -toarele două decenii. Mai mult, cos -turile unei tranziții cu emisii scă zutede carbon nu diferă în mod sub -stanţial de costurile care vor fi a -trase în orice acţiune da to ri tă ne vo iide a reînnoi un sistem ener ge ticînvechit. Din punct de ve de re alme diului, îndeplinirea a ces tei ţinteva reduce de asemenea po luareaaerului.Care sunt paşii următori pe careîi va face Comisia pentru aatinge obiectivul de reducere agazelor cu efect de seră cu celpuţin 40%?

Ca drul privind schimbările cli ma ticeşi energia 2030 formează o partein tegrantă a Uniunii Energetice şicon tribuie la tranziţia către o e co -no mie cu emisii scăzute de carbon.

UE va trebui să adopte o legislaţiece va fi implementată pe mai multedi recţii ale cadrului 2030 privindener gia şi mediul ca urmare a a pro -bă rii de către Consiliul European.

Prima prioritate este adoptareapro punerii Comisiei pentru o re zer -vă de securitate a pieţei pentru aîm bunătăţi funcţionarea EU ETS cain strument principal al politicii cli -ma tice a UE. După aceea Comisiava continua cu legislaţia privind re -vi zuirea Directivei EU ETS pentrupe rioada post 2020, inclusiv e mi si i -le de carbon.

Comisia va începe în anul 2015 odo cumentare analitică şi va face e -va luări de impact cu privire la ţin -tele naţionale pentru reducerea e -misiilor în sectoarele din afara ETS,inclusiv mecanisme îm bu nă tă ţi teale flexibilității în sectoarele dinafara ETS şi includerea utilizării te -re nului, schimbarea utilizării te re -nu lui şi exploatarea pădurilor(LULUCF) în cadrul 2030, cu privirela prezentarea propunerii (lor) le -gis lative la începutul anului 2016.

Comisia are în vedere mo di fi -cări ale schemei ETS? În ceconstau acestea ? De ce suntele necesare acum ?

Pe baza unei propuneri din parteaComisiei Europene din anul 2014,Parlamentul European şi Consiliuldis cută în prezent legislaţia pen trureformarea EU ETS prin in tro du ce -rea unei rezerve a securităţii pieţei(MSR). Această caracteristică a fostcon cepută pentru a mări re zis tențala şocuri a EU ETS pe viitor. Per miteîn acelaşi timp ne u tra li za rea im pac -tu lui negativ al sur plu su lui pre do -mi nant semnificativ al pieţei cu pri -vire la stimulentele pen tru in ves ti -ţiile în emisii scăzute de carbon.

Co-legislatorii negociază în aceastăetapă elementele de de sign aleMSR care vor determina rit mul ab -sor pției surplusului de per mi se înMSR.

Dincolo de acest proces de reformă,Comisia va propune alte schimbările gislative imediat după stabilireale gislaţiei MSR. Aceste schimbărisunt necesare pentru im ple men ta -rea orientării strategice a liderilorUE asupra modului în care ar trebuisă funcţioneze EU ETS în perioadaur mătoare până în 2030. Aceastain clude o creştere în factorul re du -ce rii lineare (rata la care plafonulemi siilor este stabilit de la an la an)de la 1,74 % la 2,2 % până în2021.

În plus, legislaţia va fi schimbatăpen tru a permite industriei să be -ne ficieze de măsurile pentru e mi si -i le de carbon şi alocarea fără cos -turi a permiselor pentru emisii din -co lo de 2020 în conformitate cuprincipiile stabilite de către lideriiUE.

În final, se vor face schimbări laDirectiva ETS pentru a crea o bazăle gală pentru stabilirea unui fondpen tru inovare şi a unui fond pentrumo dernizare. Aceste două me ca nis -me financiare sunt finanțate dinpro cedurile privind permisele în ce -pând din 2021 până în 2030.

Fon dul pentru inovare va susțineac ti vi tă țile de diseminare a so lu ţi i -lor pentru emisii scăzute de carbonîn UE în timp de fondul de mo der ni -

za re va susţine modernizarea sis te -me lor energetice în statele membrecu venituri scăzute.

Ce acţiuni vor fi întreprinsepen tru transportul rutier în ge -ne ral şi pentru automobile înspecial ?

Transporturile sunt cel de-al doileamare sector din UE care emite gazecu efect de seră, după sectorulener getic. Emisiile din sectorultran sporturilor reprezintă în jur de1/5 din toate emisiile iar tran spor -tul rutier reprezintă în jur de 80%din acestea. UE a iniţiat deja un setde politici şi legislaţie care vizeazăscă derea acestor emisii şi di mi nu a -rea impactului lor asupra mo di fi că -ri lor climatice care include:

• Ţinte obligatorii de CO2 pentruau tomobile şi furgonete;

• O strategie pentru reducerea ne -ce sarului de combustibil şi a e mi si i -lor de CO2 eliberate de camioane şiautobuze;

• Ţinte pentru creşterea ponderiicom bustibililor produși din sursere generabile de energie utilizaţi întran sporturi şi reducerea emisiilorde GES rezultate de la combustibiliidin transportul rutier ;

•O cerinţă pentru autorităţile pu bli -ce să ţină seama de utilizarea e fi ci -en tă energiei şi de emisiile deCO2 în momentul achiziţiei a u to ve -hi culelor ;

• Legislaţia care impune statelormem bre să creeze un cadru politicla nivel naţional pentru dezvoltareapie ţei de combustibili alternativi şia infrastructurii acestora .

Liderii UE au folosit o abordare cu -prin zătoare şi neutră din punct deve dere al tehnologiei pentru pro -mo varea reducerii emisiilor şi a e fi -ci enţei energetice în transporturi,pen tru transportul electric şi pentrusur sele regenerabile de energie deasemenea după anul 2020. Comisiava examina pe parcursul acesteietape instrumentele şi măsurile, peba za succeselor existente, pentrude carbonarea transportului rutier.

În iunie 2015 Comisia va organiza oCon ferinţă a Părților Interesate cu

mai 2015 13

Page 14: Mesagerul energetic 162 mai 2015

14 mai 2015

pri vire la Decarbonarea Tran spor tu -lui Rutier.

Administrarea

Ce instrumente deţine Comisiapen tru a se asigura că pro pu ne -rile Uniunii Energetice vor fi im -ple mentate într-un mod a dec -vat şi urmate de statele mem -bre cât şi de alţi operatori pepiaţă ?

Pentru a se asigura că acţiunile carepri vesc energia la nivel european,re gional, naţional şi local contribuieîm preună la îndeplinirea o biec ti ve -lor Uniunii Energetice într-un modcoerent, se va lansa un sistem dead ministare sigur, transparent şi in -te grat pentru Uniunea Energetică.Administarea ar trebui să asigureîn deplinirea obiectivelor UniuniiEner getice, în special im ple men ta -rea pieţei interne a energiei şi cre a -rea Cadrului privind SchimbărileCli matice şi Energia pentru 2030.Ar trebui să ofere de asemenea osi guranţă a investitorilor pe termenlung. Procedând astfel, procesul dead ministare ar trebui să simplificeme canismele existente de pla ni fi ca -re şi raportare pentru politicile des -ti nate energiei şi schimbărilor cli -ma tice şi reducerea barierelor ad -mi nistrative nenecesare în timp cemo nitorizează implementarea a -cqu i s-ului comunitar. În acelaşitimp, administaţia ar trebui să în tă -reas că cooperarea dintre statelemem bre şi Comisie. Comisia va pu -bli ca starea anuală a Uniunii E ner -ge tice pentru a trata probleme e -

senţiale, pentru a produce pro du se -le livrabile necesare şi pentru a sti -mula dezbaterea politică.

Cum va contribui cercetarea şii novarea la conturarea agendeiU niunii Energetice ?

Cercetarea şi inovarea în domeniule nergiei reprezintă segmente e sen -ți ale ale dezvoltării Uniunii E ner ge -ti ce. Coordonate din ce în ce maimult atât de Uniunea Europeanăcât şi de către statele sale membre,descoperirile actuale determinatede cercetarea în domeniul energieideschid noi oportunităţi de a creaun sistem energetic mai sigur, maiac cesibil şi mai competitiv pentruviitor.

Dat fiind natura lor de răspândire,cer cetarea şi inovarea vor contribuila toate domeniile Uniunii E ner ge ti -ce şi vor ajuta Europa să în de pli -neas că ţintele sale ambiţioase înma terie de energie şi de schimbăriclimatice.

O contribuţie esenţială la o biec ti ve -le Uniunii Energetice o va avea im -ple mentarea programului Orizont2020, a Programului Cadru al UEpen tru Cercetare şi Inovare deaproa pe 80 miliarde €. Suportul fi -nan ciar va juca un rol semnificativ,ca talizator şi stimulator pentru dez -voltarea tehnologiilor de viitor, si - gure, curate şi eficiente din do me -niul energiei. Tema Energia, carefa ce parte din provocările esenţialeso ciale tratate în program, estevas tă şi va ajuta la îmbunătăţireani velului de trai al oamenilor, la

pro tejarea mediului şi la tran s for -ma rea industriei europene într-unamai sustenabilă şi mai competitivă.

Care este contribuția politicii deco eziune a UE la strategiaprivind U ni u nea Energetică ?

Politica de coeziune va juca un rolim portant în implicarea Uniunii E -ner getice în proiecte care aduc be -ne ficii reale cetăţenilor în ma te riede energie. Într-adevăr, cu fi nan ţa -rea semnificativă disponibilă pentruin vestiţii în tranziţia către o e co no -mi e cu emisii scăzute de car -bon, aproximativ 38 miliarde € pepe rioada 2014-2020, Politica deCo eziune va ajuta statele membre,re giunile, administraţiile locale şiora şele să implementeze investiţiileab solut necesare în eficienţa e ner -ge tică a clădirilor, în energia dinsur se regenerabile, în reţele in te li -gen te sau în transportul urban sus -te nabil. În conformitate cu câtevadin tre obiectivele esenţiale ale U ni -u nii Energetice, investiţiile noas trevor ajuta prin urmare la scădereacos turilor costisitoare cu e nergia,vor diversifica sursele noastre deener gie, vor limita sărăcia e ner ge ti -că, vor diminua nivelul emisiilor,vor crea locuri de muncă şi vor sus -ţi ne companiile mici şi mijlocii.

Comisia depune actualmente e for -turi pentru susţinerea statelormem bre prin acordarea de a sis ten -ţă tehnică, în special pentru in stru -men te financiare, care vor fi e sen ţi -a le în abordarea provocărilor le gatede eficiența energetică. n

Page 15: Mesagerul energetic 162 mai 2015

mai 2015 15

Este o plăcere deosebită pentru mi -ne să fac parte din „CEPS Ideas Lab2015” „Mai mult sau mai puţinEuropa?”, (CEPS - Centrul de StudiiPolitice Europene).

Laboratorul de Idei al CEPS existădoar de doi ani, dar se bucură dejade un succes major. Un punct glo -bal de re ferinţă în ceea ce pri veş tepar ticiparea la nivel înalt şi a bor -dea ză o varietate de probleme. Ob -serv că cele mai urgente pro ble meau fost discutate în detaliu: e co no -mi a di gitală, relaţiile noastre stra -te gice cu partenerii importanţi,drep turile o mului şi securitatea,pie ţele fi nan ci are din ziua de astăzi,lo curile de mun că, provocarea pro -gre sului şi a com petitivităţii, şi nuîn ultimul rând agenda privindener gia şi schim bările climatice.

De asemenea, salut cu bucurie în fi -in ţarea CEPS Energy Climate House– a vem nevoie de o astfel de ac ţi u nepen tru a păstra elanul pri vindprovocările importante le ga te deener gie şi de schimbările cli maticecu ca re ne vom con frun ta.

Această comuniune de problemeeste cheia dezvoltării proiectuluieur opean. Trebuie să implicăm toa -te părțile interesate – academia,sec to ru l privat, societatea civilă, li -deri cu opinii şi decidenţi politici –pen tru a discuta şi contura direcţiaşi po liticile UE.

Nu trebuie să ne fie teamă de cri ti -că. Liderii politici trebuie să dez ba -tă, să explice şi ceea ce este celmai important să transmită ideile înmod deschis.

În acest spirit aş dori să prezintpro iectul Uniunea E ner getică.

Se îmbină foarte bine cu tema cen -tra lă a acestui an: „mai mult saumai puţin Europa”?

După câte ştiţi, această ComisieEuropeană este foarte hotărâtă săfie „mare în lucrurile mari şi mică înlucrurile mai mici”.

Preşedintele Comisiei, Jean-ClaudeJuncker, a identificat 10 zone pri o ri -ta re în care Comisia ar trebui să in -ves tească politic. Acestea co res -pun d foarte mult temelor tratate în„Se siunile laboratoarelor” şi în „Dis -cu țiile” pe care le-aţi pur tat în ul ti -me le două zile.

Aceste priorităţi sunt zonele în ca reeste recunoscută valoarea adă u ga -tă a UE, și unde putem tran smiteideile.

Acest lucru înseamnă de asemeneacă noi – la nivelul UE – nu ar trebuisă ne amestecăm în orice. Trebuiesă respectăm mai ales principiulsub sidiarităţii şi proporţionalităţii.Tre buie să fim suficient de curajoșipen tru a spune „NU” acolo undeexis tă justificări astfel încât să necon centrăm pe pro blemele im por -tante.

Uniunea Energetică este una dintrepri orităţile principale ale Comisiei.

Strategia Cadru a Uniunii E ner ge ti -ce a fost adoptată numai cu douăzile în urmă.

Este emblematică noua modalitatede lucru a acestei Comisii:

- Este rezultatul muncii intense aechipei de Comisari UE pe ca re îicoordonez şi îi îndrum – ceea cenu mim echipa proiectului. 14 Co mi -sari – toţi contribuind de cisiv laaceas tă nouă abordare ho listică.

De ce „holistică”? Pentru că U ni u -nea Energetică nu înseamnă nu maisectorul energie şi politica schim -bărilor climatice, ea include, de a -semenea, transportul, cercetarea şiinovarea, industria, comerțul re gi -

onal, protecţia consumatorului, e -co nomia digitală, agricultura, piaţamun cii şi multe altele. Această stra -te gie integrează toate aceste po li -tici im portante într-un cadru co e -rent.

Să revenim la „mai mult Europa” şila ni velul ambiţiei privind acest pro -iect „mare”. Am spus deja că acestaeste fără îndoială cel mai ambiţiospro iect energetic de la înființareaComunității Europene a Cărbuneluişi Oţelului, cu 60 de ani în urmă.Aces ta are po tenţialul de a in ten si -fi ca in te gra rea Europei la fel cum s-a întâmplat în cazul Cărbunelui şiOţelului în 1950 şi aminteşte atâtce tăţenilor cât şi companiilor des -pre po ten ţi a lul imens al unei pieţeunice.

Strategia noastră transmite un me -saj important fiecărui utilizator cas -nic e uropean şi fiecărei afaceri e u -ro pe ne: Europa privește seriostran ziţia fun da men tală a energiei –o tranziţie a energiei:• care este legală şi corectă;

• care va furniza energie sigură,sus tenabilă, la un preţ accesibil, şicom petitiv pentru toţi.

Observăm această reorganizare asis temului nostru energetic ca ostra tegie „triplu câștigătoare”:aceas ta va aduce beneficii ce tă ţe ni -lor, mediului de afaceri, cât şi me -diu lui înconjurător.

Intenționăm crearea unei pieţe a e -ner gi ei care este:• sustenabilă din punct de vederee conomic pentru cetăţenii noștri şipen tru companiile competitive ;

• cuprinzătoare din punct de vedereso cial pentru consumatorii şi mun -ci torii noştri ;• sustenabilă pentru clima, aerul şiapa noas tră.

UE, un pas înainte: Uniunea Energetică *) Maroš Šefčovič - Vicepreşedinte pentru Uniunea Energetică

Din Energetica UE

*) Preluare din Speech/15/4520 - Comisia Europeană, Bruxelles

Page 16: Mesagerul energetic 162 mai 2015

Cum ? Ce aduce nou ? – veţi întreba.

Permiteţi-mi evidenţiez tră să tu rileprin ci pale ale Uniunii Energetice:

• În primul rând, clauza solidarităţii.

Uniunea Energetică, ca şi proiectul e u ro -pean însuşi, se bazează pe încredere şiso lidaritate. În ultimele decenii, Sta te -le Mem bre, având la bază ComunitateaEuropeană a Cărbunelui şi Oţelului, auîn ceput să se bazeze unul pe celălalt înmo duri diferite. Este momentul să a pli -căm acest principiu şi la pieţele noastrede energie. Statele Membre trebuie săştie în orice moment că se pot baza peve cinii lor, mai ales când se confruntăsau sunt ameninţaţe de în tre ruperi înalimentare sau cu crize energetice.

Concret, vom realiza aceasta prin noimăsuri preventive și planuri de urgențăla nivel regional și european, realizândteste de stres, pentru sectorul gazelor;de asemenea vom face „teste de stres ”pen tru securitatea alimentării cu energieîn viitor. La urma urmei, U niunea E ner -ge tică nu este un proiect in tern.

• În al doilea rând, Uniunea Energeticăar tre bui să asigure un tranzit liber ale ner gi ei în Europa, ca şi când ar fi o acincea libertate.

Cu un secol în urmă, când se construiaure ţelele de energie electrică în Europa,acestea au fost con stru ite la nivel na ţi o -nal. Trebuie ca acum să procedăm la fella ni vel european. Vom integra cele 28de pie ţe europene ale energiei în unasingură.

Concret, acest lucru va necesita o maistric tă consolidare a legislaţiei UE; acestlu cru trebuie să se aplice şi la ne go ci e -rea acordurilor cu furnizorii străini deenergie. Prin urmare, vom înainta o pro -pu nere care va asigura că, con tractelein terguvernamentale pe gaz sunt în de -pli nă conformitate cu legislaţia UE, şi căvor creşte transparența în con trac telecomerciale.

Vom crea o nouă legislaţie pentru con -so lidarea cadrului E u ro pean re gle men -tare, şi mai ales Agenţia pentru Co o pe -ra rea Reglementatorilor din DomeniulEnergiei – o necesitate dacă ne dorim săcon tinuăm creșterea tranzitelor trans -fron taliere cu energie.

Vom accelera proiectele de in fra struc tu -ră critică şi le vom monitoriza mult mai

bine, pentru că fără această com po nen -tă hardware, vom avea o pia ţă internă ae nergiei doar pe hârtie.

Vom încuraja şi vom susţine StateleMem bre pen tru eliminarea politicilor na -ţi onale ne coordonate care dis tor si o nea -ză fun cţi onarea pieţei. Vom realiza la fi -e care doi ani un raport privind mo dul încare sunt compuse preţurile la e nergiepen tru o mai mare transparență şi o maibună funcţionare a pieţei.

Preţurile la energie sunt o problemă re a -lă pentru utilizatorii noştri, dar și pentrucom petitivitatea industriei noas tre.

• În al treilea rând, Uniunea Energeticăpu ne energia pe primul loc. Tre bu ie săre gândim eficiența energetică în to ta -li ta te şi să o tratăm ca o sursă deenergie cu drepturi depline.

După câte ştim cu toţii, cea mai curatăe nergie este cea pe care nu o folosim.UE și- a stabilit ca ţintă obligatorie ob -ţi nerea de economii de energie de celpuţin 27% până în 2030.

Vom pregăti printre altele o nouă le gis -la ţie cu privive la designul pieţei de e -ner gie electrică; acest lucru va asigurafap tul că eficienţa energetică poatecon cura în condiţii de egalitate cu ca -pa citatea de producere a energiei.

Vom promova un acces mai bun la in -stru mentele finanţatoare pentru e fi ci -en ţa energetică în sectorul de tran -spor turi cât şi în cel rezidenţial, maiales la nivel local, şi vom încuraja Sta -te le Mem bre să acorde prioritate e fi ci -en ţei e nergetice în propriile lor politici.

Pe baza unor discuţii pe care le-amavut recent cu câţiva primari şi cu câ -te va companii din domeniul energiei lani vel local, sunt convins pe deplin căpu tem construi o Uniune Energeticădoar cu o contribuţie activă a ce tă ţe ni -lor, a decidenţilor de la nivel local şi aora şelor: Oraşele inteligente. Pur şisim plu trebuie să implicăm şi cetăţenii.

Vom lansa o iniţiativă „Finanţare In te li -gen tă pentru Oraşe Inteligente” pen trua facilita accesul local la in stru menteleexistente de fi nan ţare.

• Şi în al patrulea rând, Uniunea Ener -getică va face sistemul nostru e -nergetic mai compatibil pe viitor, maiadecvat pentru o societate cu e misiiscăzute de carbon care este con struit

16 mai 2015

www.aem.ro

www.abb.com

www.alstom.com

www.tractebel-engineering-gdfsuez.com

www.teletrans.ro

SC SMART SACalitate şi promptitudine

ww.smart-sa.ro

www.adrem.ro

www.romelectro.ro

SC ROMENERGO SAPower of all!

www.romenergo.ro

www.repower.com

www.acue.ro

Page 17: Mesagerul energetic 162 mai 2015

să reziste în timp. Un sistem ener -getic în care sursele de e ner gieregenerabilă joacă un rol im por -tant şi în care ce tăţenii, co o pe ra -tivele sau co mu ni tăţile locale potjuca un rol mult mai activ. Îm pu -ternicirea u ti li za to ru lui este un cu -vânt esențial în această privinţă.

Europa deţine toate elementelene cesare pentru a fi un lider la ni -vel mondial, un hub global pentrudez voltarea următoarei generaţiide e ner gie produsă din surse re -ge ne ra bile cu ajutorul unor teh no -logii avansate.

Ne vom concentra mai mult pe po -li tica noastră de cercetare şi i no -va re, de exemplu pe stocare şielec tromobilitate, şi vom asigura omai bună coordonare între pro gra -me le de inovare şi finanțare alesta telor membre şi ale UE.

Uniunea Energetică susţine nu nu -mai politica noastră climatică, ceamai ambițioasă la nivel mondial, cioferă oportunităţi foarte mari pen -tru industria noastră, pentru dez -voltare şi locuri de muncă, aici înEuropa. Vor apărea noi sectoarede afaceri, noi modele de businessşi noi tipuri de locuri de muncă.

În final, permiteţi-mi să spun câ -teva lucruri despre guvernanță.Va tre bui să monitorizăm pro gre -sul planului nostru de ac ţi u ne, șial iniţiativelor noi propuse în foaianoastră de par curs – şi vom vedeaîn ce sec toa re va trebui să ur gen -tăm ac ţi u ni le noastre.

Prin urmare, vom începe pre gă ti -rea, fără întârziere, a unui cadrude guvernanță structurat şi robustpen tru a ne respecta promisiunile.Până la finalul acestui an, in ten -

ţionez să prezint prima ediţie aStadiului anual al Uniunii E ner ge -ti ce , pe baza întregii expertize pecare o de ţinem, a DirectoratelorGenerale şi a Centrului Co mun deCercetare.

Împreună cu colegii mei din e chi -pa de proiect pentru Uniunea E -ner ge ti că, vom continua să im pli -căm păr ţile interesate la nivel in -ter na ţi onal, european, naţional,re gi o nal şi local. Un proces de josîn sus este foarte necesar pentrua tran s mi te un simţ al proprietăţiiîn acest proiect cheie. Actorii prin -ci pali ai acestui proces de trans -for mare vor fi cetăţenii, u ti li za to -rii, industria, investitorii privaţi,agen ţiile, ONG-urile active înacest sector – toţi aceia care deţinun interes legitim în a transformaU niunea Energetică într-o realitatetan gibilă. n

MESAGERUL ENERGETICColectivul de redacţie:

Redactor Responsabil: Dr. ing. Gheorghe BălanMembri și referenți științifici (în ordine alfabetică):

Prof. dr. ing. Niculae Napoleon Antonescu, Prof. dr. ing. Nicolae Golovanov, Ing. Cătălin Marinescu, Prof. dr. ing Virgil Mușatescu, Dr. Ing. Alexandru Pătruți,

Prof. dr. ing. Ionuț Purica, Prof. Elena Ratcu, Dr. Ing. Vasile Rugină, Ing. Anton Vlădescu, Ing. Victor Vernescu,

Drd. ing. Călin Vilt, Ing. George ConstantinReferent layout: Ing. Silvia Prundianu

Traduceri: Drd. Luminiţa DurăuTehnoredactare şi machetare: Drd. Luminiţa Durău

Editare: Image Photo ProductionSecretariat Executiv CNR-CME: Telefon: 021/211 41 55; 021/211 41 56;

E-mail: [email protected]; [email protected]: www.cnr-cme.ro

®

*Notă: toate drepturile asupra acestei publicaţii sunt rezervate Asociaţiei CNR-CME. Oricereproducere, integrală sau parţială, prin indiferent ce mijloace, a materialelor apărute înpaginile publicaţiei se poate face numai cu aprobarea Asociaţiei. Opiniile exprimate înarticolele publicate în Buletinul Informativ aparţin autorilor.

mai 2015 17

Page 18: Mesagerul energetic 162 mai 2015

Enigma captării carbonului Este captarea şi stocarea carbonului o tehnologie esenţialăpentru diminuarea încălzirii globale ? Sau un joc periculos ? *)

Din activitatea CME

*) Preluare din World Energy Focus, CME, aprilie 2015

Sunt câteva probleme din domeniulenergiei care pot diviza opinia pu -bli că atât de puternic precum o facecaptarea şi stocarea car bo nu lui.Optimiştii con sideră CCS ca fiind otehnlogie esenţială – şi cre di bilă -pentru reducerea în căl zirii glo bale;scep ticii nu sunt convinși că va fivreo dată viabilă din punct de ve de -re comercial şi re co man dă ca baniişi efortul a locaţi pentru CCS maibine s-ar îndrepta în altă par te. Cusi guranță însă progresul în im ple -men tarea CCS a fost mult mai micde cât au sperat mulți.

În World Energy Outlook din 2008,Agenţia Internaţională pentru E ner -gi e (AIE) a descris un scenariu înca re concentrarea gazelor at mos fe -ri ce cu efect de seră pe ter men lung(GHG) a fost limitată la 450 de părțipe milion (ppm) de echivalent CO2,în conformitate cu o creş tere de2°C a încălzirii globale. A cesta esteni velul care, potrivit oa me nilor deşti inţă, ne-ar da o şansă rezonabilăpentru evitarea impactului ca tas -trofic al în căl zirii climatice. În Sce - nariul Politic 450, Agenţia In ter na -ţională pentru E nergie (IEA) aprognozat o capacitate globală de350 GW până în 2030.

După șase ani, în realitate numai oinstalație a unei centrale electrice

a început să funcționeze la ca pa ci -ta te co mer ci ală – o centrală pe ba -ză de cărbune în Canada cu o ca pa -ci tate de 110 MW care a fost pusăîn funcțiune în octombrie anul tre -cut. La acest stadiu al pro gre su lui,sta diul implementării tehnologieiCCS es te mult mai aproape de pro -iec ţia AIE în Sce nariul său de Re fe -rin ţă din 2008 – care prevedea oca pa ci ta te „ne în sem nată” de CCSpână în 2030.

Acest nivel scăzut al progresuluieste un motiv important de în gri jo -ra re, din trei motive. În primulrând, în ciuda creşterii cotei de e -ner gie din surse regenerabile, re -zul tatele energiei pe ter men lungpublicate de către Con si liul Mondialal Energiei, IEA, BP etc. admit căîncă mult timp de acum încolo o me -ni rea se va baza pe com bus ti bi liifosili – cărbune, petrol şi gaz na tu -ral – pentru marea majoritate aalimentărilor sale cu energie. În aldo ilea rând, aceste organizaţii, îm -pre ună cu Grupul in ter gu ver na -men tal de ex perţi în evoluţia climei(IPCC), sunt de părere că limitareae mi si i lor de gaze cu efect de seră(GES) va fi mult mai scum pă fărăCCS. În al treilea rând, unii mergmai departe ar gu mentând că, fărăCCS, limitarea în căl zirii globale la2°C , va fi im po sibilă.

Nicio posibilitate de modificare

„Consumul global de combustibilifo sili continuă să crească – în ciudain vestiţiilor masive în soluţii cu e mi -sii scăzute de carbon,” afirmaAndrew Purvis, Manager Generalpen tru Europa, Orientul Mijlociu şiAfrica la Institutul Global pentruCap tarea și Stocarea Carbonului(GC CSI). „În 1990 combustibilii fo -sili au contribuit cu 81 % la cerereade energie primară, conform AIE.În tre 1990 şi 2010 am avut 20 deani de eforturi imen se pentru de -car bonizare, s-au fă cut investiţiima jore în energia din surse re ge ne -ra bile. Cu toate aces tea, în 2010com bustibilii fosili au contribuit cu81% la cererea de e nergie pri -mară.”

Purvis adăugă faptul că proiecţiileac tuale oferă un mic răgaz de la de -pen dența de combustibili fosili. Înul timul număr al World Energy Out -look, AIE prognozează o cotă decom bustibil fosil de energie primarăde 74 % până în 2040 în scenariulsău principal. Chiar şi în ultimulSce nariu 450, cota este de 59%.Purvis subliniază de asemeneaprogre sul realizat în a aduce teh no -lo gi a CCS în faza de con struc ţie şifun cţi onare, după cum detaliază ra -por tul Institutului Global pentru

În condițiile în care combustibilii fosili se aşteaptă să asigure cea mai mare parte a nevoii globale de energieprimară într-un viitor predictibil– în ciuda creşterii rapide a cotei energiei din surse regenerabile – captarea şistocarea carbonului (CCS) este considerată de mulţi o tehnologie esenţială, dacă dorim să păstrăm încâlzireaglobală în limita de 2°C recomandată de oamenii de ştiinţă. Cu toate acestea, deşi sunt semne de progres,adoptarea la scară largă a CCS, pare încă a fi la mare distanţă. Deoarece industria se confruntă cu o perioadăcritică în dezvoltarea sa, World Energy Focus analizează progresul la zi cât şi perspectivele viitoare pentruaceastă tehnologie de captare și stocare a carbonului. O parte din emisiile de CO2 captate prin proiectul de captare și stocare al carbonului Boundary Dam alSaskPower va fi folosită pentru creșterea recuperării petrolului – restul va fi stocat la 3,4 km sub pământ încadrul proiectului Aquistore.

18 mai 2015

Page 19: Mesagerul energetic 162 mai 2015

Cap tarea și Stocarea Car bo nu lui(GCCSI) publicat la finalul anu lui trecut.

Conform raportului, în octombrie anultre cut existau 13 proiecte mari de CCSîn fun cți u ne la scară largă la nivel mon -dial şi altele nouă în fa za de con struc ţie.Dintre proiectele care sunt în des -făşurare, ma jo ri ta tea se gă sesc în sec -toarele în care CO2 este se pa rat în modcurent de alte gaze, pre cum pro ce sa reaga zu lui natural, sau este produs în starerelativ pură, fo losit la în gră șă min te saula prepararea e ta no lului.

Până acum, singurul pro iect la scarălar gă în sectoarele unde cap tarea CO2este mai pro vo catoare – cum ar fi pro -du cerea de e nergie electrică şi in dus tri i -le prelucrătoare precum industria si de -rur gică și a cimentului – este centrala peba ză de căr bune Boundary Dam Unit 3în ce pută de SaskPower - Canada anultrecut.

Mai multe schimbări sunt pe cale săapară

În SUA urmează să înceapă alte douăpro iec te e ner ge ti ce : Instalaţia Kem perCoun ty Energy în Mi ssi ssi ppi în 2015 şipro iectul Petra Nova Carbon Capture înTexas în 2016. Alte nouă proiecte e ner -ge tice la sca ră largă se află la faza De ci -zi ei finale de investiţie. „Dacă condițiileo vor permite”, precizează ra por tul,„toa te aceste proiecte ar pu tea fi o pe ra -ți onale până în anul 2020.”

De asemenea, se află în construcţie celmai mare proiect siderurgic din lume,pro iectul de captare și stocare a car bo -nu lui de la Abu Dhabi din cadrul pro iec -tu lui Emirates Steel din Emiratele ArabeUnite. Cu toate a cestea, rămâne sin gu -rul proiect la sca ră largă proiectat pen -tru in dus tri a siderurgică și nici unul nu eproiectat pentru industria ci men tului.

Problema aplicării tehnologiei de CCS lain dustriile de procesare este una cru ci a -lă. „Există multe pro ce se pentru care nuavem alternative pen tru di mi nu a rea e -misiilor,” spune Joan Mac Naughton,Pre şe dinte Executiv al Gru pului de Lu cruWorld Energy Tri le mma din cadrulConsiliului Mondial al E ner gi ei.” Deci,da că nu captăm e mi si i le de CO2, vomcon tinua să e mi tem acele emisii de gaze

cu efect de se ră.” Aplicațiile industrialere pre zintă aproximativ un sfert din emi -si ile de CO2 în ceea ce priveşte e nergia,con form AIE.

Prin urmare, cum rămâne cu ar gu men -tul că CCS este o distracție nefericită ?

„Oamenii au nevoie de evidențe”, afirmăMacNaughton. „Timp de mulţi ani amavut sus ţinători ai unei serii de teh no lo -gii care fiecare s-au criticat unii pe alțiicon siderându-le distracții. Asta s-a în -tâm plat cu en er gia din sur se re ge ne ra -bile versus nu clear, acum cu surseleregenerabile și nucleare care, criticătoți, teh no lo gia de CCS. Avem nevoie detoa te, pentru că fiecare au roluri diferitede jucat .”

Atât Purvis cât şi MacNaughton suntfoarte fermi cu privire la faptul că teh no -lo gia de CCS şi-a dovedit fe zabilitatea satehnică şi că ceea ce este necesar înmo mentul de fa ţă este o susţinere a gu -ver nului pe ter men mediu şi lung astfelîn cât in ginerii să poată învăţa exersândşi scăzând costurile.

Cu alte cuvinte, este vitală cre a reaunei pieţe pentru CCS. „Gu ver ne le arpu tea realiza acest lucru în două mo da li -tăţi,” afirma Mac Nau ghton. „Una e să aiun preț al carbonului care să facă CCScom pe titiv, iar acel preț să nu fie atât deridicat cum cred oamenii și nici atât dema re cum ar fi cel implicat pentru multedin sursele de energie regenerabile, dareste însă drum lung până la nivelul lacare este evaluat prețul carbonuluiacum. Al doilea lucru pe care gu vernelel-ar putea face ar fi reglementarea CCSnecesar.”

Este important să privim tehnologia CCSîntr-un context mai larg, a da u gă KarlRose, director pentru po litici şi scenariidin cadrul Con si liu lui Mondial al E ner -giei. „O stra te gie energetică sus te na bilăîncepe cu o strategie a căr bu ne lui. Tran -zi ţi a energiei către o lume sus te na bi lănu înseamnă doar producerea energieidin surse re ge ne ra bi le. Trebuie să neocupăm de a pro vi zionarea cu com bus ti -bi li fosili e xis tenţi, în prin ci pal cucărbune. Aceas tă realizare ar pu teaschim ba enorm i ma ginea CCS – pen trucă es te singura tehnologie care poate in -clu de și cărbunele existent.”n

mai 2015 19

The perfect choice for yourlong term partner!

www.novaindustrialsa.ro

www.hitachi.ro

www.ansaldonucleare.it

www.ge.com

www.emerson.com

www.siemens.ro

www.teb.com.ro

www.romatom.ro

We help you control your worldwww.honeywell.com

www.schneider-electric.ro

Page 20: Mesagerul energetic 162 mai 2015

*) Preluare din World Energy Focus, CME, aprilie 2015

Lucrurile încep să capete contur *) David Walker - CEO al DNV GL Energy, despre tranziţia energetică

„Chiar şi oraşele vechi s-au conectat în ziua de astăzi”, este de părere DavidWalker, CEO al companiei globale de consultanță şi certificare DNV GL Energy.„Lucrurile încep să capete contur”. În acest interviu în exclusivitate, Walker –care este permanent conectat cu companiile, reglementatorii, și cu decidenții po -li tici de peste tot din lume cu privire la provocările tranziţiei energetice –subliniază câteva dintre strategiile practice pentru a răspunde acestor provocări.Dintre aces tea amintim: o focalizare continuă pe diminuarea costurilor energieipro ve ni te din surse regenerabile, o „super-rețea” electrică pentru Europa,stocarea ener giei electrice la scară industrială, şi încurajarea dezvoltării„reţelelor in te ligente.”

Care este părerea dum nea voas -tră privind trilema energiei şimodul în care guvernele, or ga -ni zaţiile şi indivizii ar trebui săac ţioneze pentru a trata pro ble -me le pe care le ridică ?

Trilema crează un cadru adecvatpen tru a purta discuții cu re gle -men tatorii, societatea şi clienţii –pen tru că toţi aceştia încearcă să-şia ducă contribuția la rezolvareaaces teia.

Una dintre probleme este fap tul căînsăși in dustria a eșuat în a facepu blicul să înţeleagă ce se întâmplăcând aceştia apasă pe buton sau ceîn seamnă o a pro vi zi onare sigurăcu energie electrică în termeni dein fra struc tură capitală, ştiinţă şi aşamai departe. Prin urmare ceea cefa cem este să demonstrăm nu nu -mai importanța energiei, ci şi loculsău în societate – modul în care opu tem face mai sustenabilă, maiac cesibilă şi mai sigură.

Industria energetică trece prin -tr-o tranziţie şi unul dintre as -pec tele acestea este o mişcarerapidă către folosirea la scarălar gă a energiei din surseregene rabile, de exemplu în

Germania, Japonia şi China. Ca -re sunt avantajele folosirii e -ner giei din surse regenerabile ?Şi care sunt provocările acesteitran ziţii ?

Energia din surse regenerabile estecu rată şi, pe lângă faptul că scadee misiile de carbon, îmbunătăţeşteşi calitatea aerului. În China deexem plu, problema calităţii aeruluies te la fel de importantă ca şischim barea climatică. Aceasta ade venit de asemenea o nouă in dus -tri e care creează multe locuri demun că în industria prelucrătoare şiîn sectorul construcţiilor. În a nu mi -te ţări, energia din surse re ge ne ra -bile este în momentul de faţă sursaprincipală de energie. Acest lucruîn seamnă că reglementatorii şicom paniile care se ocupă de re ţe le -le electrice trebuie să-şi schimbemo dul de a gândi cu privire la e ner -gia din surse regenerabile.

Companiile de re ţe le electricetrebuie să-şi crească ca pa c itatea şisă investească în reglaje cât şi săfaciliteze me ca nis me le de piaţăpentru a respunde creş terii energieidin surse re ge ne ra bile în timp ceasigură în acelaşi timp stabilitateareţelei.

Acceptarea publică devine o pro ble -mă pentru că în cazul în care oa me -nii îşi doresc o energie mai cu ra tă ,trebuie să se implice. Oa menii își doresc să acţioneze unbu ton însă nu doresc să aibă o cen -tra lă electrică în apropierea lor, in -di ferent dacă este vorba de o cen -trală nucleară, pe cărbune, eolianăsau fotoelectrică. Trebuie să de pu -nem un efort mai mare ca şi in dus -tri e pentru educarea populației.

DNV GL tocmai a lansat odeclaraţie publică privind re du -ce rea costurilor cu energia e o li -a nă offshore. Energia eolianăoffshore încă reprezintă o foar -te mică parte din mixul de e ner -gie din surse regenerabile. Ca repeste motivul pentru care DNVGL a lansat acest manifest?

Există trei motive pentru aceasta.Unul dintre acestea este faptul căso cietatea devine din ce în ce maipu ţin tolerantă în a avea o sursă depro ducere a energiei în apropiere.Pro ducerea de energie electrică off -shore şi din depărtare diminueazăaceastă capacitate într-o anumitămă sură. Pe lângă acest lucru, sur -sele de energie eoliană offshore segă sesc la o înălţime mult mai mare

20 mai 2015

David Walker are peste 30 de ani de experienţă în domeniul energiei. Acesta s-a alăturatDNV în 2007 cu scopul de a creşte afacerea din domeniul energiei a grupului şi a devenitChief Strategy Officer al Grupului DNV. A fost numit CEO al DNV KEMA în 2012 şi CEO alDNV GL Energy în 2013, ca urmare a fusiunii dintre Germanischer Lloyd pentru a formaDNV GL. Afacerea din domeniul energiei a grupului face din acesta un furnizor la nivelmondial de servicii de consultanţă şi certificare dedicate industriei energetice.

Page 21: Mesagerul energetic 162 mai 2015

decât cele onshore. Un al treilea motives te că dacă aruncaţi o privire în urmăla istoricul companiei noastre, care a în -ce put cu o clasificare a transportului,apoi a continuat cu producerea de petrolşi gaz offshore, zona de offshore estecea în care deţinem multă expertiza;sun tem de părere că ne putem aduce ocon tribuţie ştiinţifică şi inginereascămajoră.

Într-o postare recentă pe blog,afirmați că Europa ar trebui să-şiasigure viitorul său energetic princonstruirea unei „super-rețele” deenergie electrică pentru a crea „opia ţă unică energetică robustă”.Cum ar ajuta aceasta? Cum ar a ră -ta? Şi cine ar finanța această reţea?

Ideea este de a susţine conceptuleuropean al unei pieţe energetice unice,creând un mediu de egalitate, o piaţămai competitivă care să sperăm că vascădea preţurile. Acest concept va ajutade asemenea rezolvarea trilemei, printr-o creştere a procentului de energie pro -du să din surse regenerabile în superreţea şi o creştere a siguranţei prin co -nec tarea ţărilor între ele.

Resursele de energie eoliană din nord-ves tul Europei sunt printre cele mai maridin lume. Marea Mediterană are deasemenea resurse de energie so la răbune. Dacă vântul nu bate destul de pu -ter nic în nord, să sperăm că soarelestră luceşte în sud şi vice versa, astfelîncât să existe un echilibru între cele do -uă. Pentru a realiza acest lucru este ne -vo ie de o mai mare interconectare. Po -ves tea energiei din surse regenerabiledin Spania, care au fost oprite în MunţiiPirinei şi care nu au avut acces la restulEuropei, este bine cunoscută.

Dacă te concentrezi mai mult pe reţeade cât doar pe producere, în cazul acestanu ai nevoie de prea multă producere deenergie. Acest lucru înseamnă că ai ne -voie de o mai mică capacitate con ven ţi -onală de rezervă care să sprijine e ner gi adin surse regenerabile. Prin urmare, ob -servăm că super reţeaua este o mo da -litate de creştere a siguranţei, de re du -cere a emisiilor şi de a scădea costulenergiei.

Cine ar trebui să plătească pentru a -ceas ta ? UE a stabilit deja o ţintă de10 % care reprezintă producţia de e ner -gi e a statelor membre ce trebuie să se

interconecteze până în 2020, care vatrebui să crească la 15% până în 2030.UE a alocat fonduri pentru diferite țăripentru a încuraja investiţiile care suntnecesare. Finanţarea UE şi a gu ver nu luiva fi critică datorită faptului că, com -paniile de transport şi distribuţie suntconduse cu marje foarte mici. Aces teavor avea nevoie de alte investiții gu -vernamentale sau guvernele vor tre buisă le permită să devină mai creative înmodul de atragere a investiţiilor.

S-au spus multe lucruri despre im -pac tul surselor de energie re ge ne -ra bilă variabile asupra stabilităţiire ţelei. Cât de reale sunt aceste pro -ble me şi care sunt soluţiile?

Problemele sunt reale. Una dintre a ces -tea este fapul ca atunci când aceastăenergie în reţea fie creşte, fie scadefoar te rapid, iar producerea de energieşi sar cina trebuie echilibrate permanent.O altă problemă este controlul tensiunii,cum urmăriți ca tensiunea să nu de pă -şească limitele. Multe ţări precumJaponia sau țări din Europa și dinAmerica de Nord de ţin sisteme decontrol al reţelei me ca ni ce / electricedestul de vechi, ca re nu reacționeazăfoarte rapid. Ultima pro ble mă este căîndepărtarea marilor ge ne ratoare deenergie convenţională şi nu cleară dinreţea – reducând inerţia – şi înlocuirealor cu sursele regenerabile de energie,face mult mai dificilă păs tra reastabilităţii frecvenţei.

Prin urmare, avem creşteri potenţiale deten siune, frec venţă şi mai avem creşteribruşte. Toa te acestea trei sunt elementeim por tan te pe care reţeaua trebuie să lee chi li breze. Acestea pot fi acordate înmai mul te feluri.

Pe partea de reglementare încurajarearăs punsului la cerere înseamnă ca oa -me nii să folosească energie în mo men -tul în care aceasta este disponibilă şimai ieftină, aducând la acelaşi nivel sar -ci na şi adaptarea la producţia de e ner -gie. Înlocuirea echipamentului de con -trol mecanic-electric cu o nouă teh no lo -gie electronică poate face rețeaua sărăs pundă mult mai uşor. Putem să luămîn considerare alte tehnici precum sto ca -rea, care pot ajuta la echilibrarea sis te -mu lui energetic mult mai rapid. Prin ur -ma re, există soluţii tehnice însă toatene cesită investiţii.

mai 2015 21

www.amicom.ro

www.edelman.com

www.cert-int.com/romania/certification-international-ro

www.3tteam.ro

www.free.org.ro

www.itsevents.ro

DăM FORMă ENERGIEI!www.formenerg.ro

www.wecotravel.ro

www.svasta.ro

Centrul de Formare şi Perfecţionare

PERFECT SERVICECalea spre cunoaştere

www.perfect-service.ro

Page 22: Mesagerul energetic 162 mai 2015

Cât de aproape suntem de a ve -dea utilitatea stocării energieie lectrice să devină o realitate?

Mai mult de 90% din capacitatea desto care a energiei electrice la nivelmon dial este pompată hidro.Aceas ta este o formă de producerea energiei electrice obişnuită, la felca orice altă formă de hidro dis po -ni bilă. Restul despre care dis cu tămse referă în principal la baterii, maide grabă decât la alte for me de sto -ca re mai ezoterice pre cum aerulcomprimat. Tehnologia pen tru sto -ca rea energiei şi pentru ca bateriilesă treacă printr-un ciclu des tul derepede începe să fie im ple mentată.Mo mentan deţinem o in stalaţie detes tate a bateriei în New York şi amob ţinut rezultate des tul de în cu ra -jatoare acolo.

Cealaltă problemă pe care ne-o pu -nem este locul pe care îl ocupă sto -ca rea şi cine o deţine. Se găseşte înspa tele contorului, în posesia u ti li -za torului, sau se găseşte în fatacon torului, în posesia companiei deutilităţi? Dacă se găsește în posesiacom paniei de utilităţi, stocarea esteun serviicu sau este taxată ca pro -du cere normală de energie? Dacăse găseşte în spatele contorului,vor exista agregatori la fel cum ve -dem la panourile fotoelectrice? Tre -bu ie să înţelegem cum trebuie re -gle mentată aceasta piață pe mă su -ră ce se dezvoltă.

Semne încurajatoare vin din parteasta telor precum California, Ger ma -nia, Japonia şi Coreea care au încon strucţie capacități de stocare lascară industrială şi încearcă să re -zol ve aceste probleme de re gle -men tare. Este posibil să vedem i ni -ți ative destul de îndrăznețe înaceas tă direcție în deceniul care vi -ne dacă rezolvăm aceste probleme.

Un studiu al liderilor din do me -niul energiei realizat de Con si -liul Mondial al Energiei a i den ti -ficat cibersecuritatea drept oproblemă în gri jo ră toa re. Cât dereale sunt astfel de ameninţări?

Amenințările sunt reale şi oameniiar trebui să fie îngrijoraţi. Dacă pri -viţi câteva dintre datele publicatede către Departamentul Securității

Interne din SUA, în jur de 53% din -tre atacurile cibernetice din SUAsunt îndreptate împotriva com pa ni -i lor din domeniul energiei.

Există două probleme aici. Una din -tre acestea este la nivelul macropen tru companiile de utilităţi, undese află sistemele de control ale re -ţe lei sau sursa de producere aenergiei ca re sunt vizate de atacuriale sta te lor ostile, ale teroriştilorsau pen tru şantaj. La nivel micro,ci neva ar putea sparge contoarelein teligente din casele noastre pen -tru a afla de ta lii despre modulnostru de viaţă, pentru a afla cândsun tem plecaţi, pen tru a obţine in -for maţii per so na le, posibil chiar in -for maţii fi nan ci a re. Aceasta este oadevărată a me ni n ţare dacă se cu ri -ta tea nu este adecvată.

Noi luăm problema securităţiifoarte în serios. Avem propriilenoastre e chipe care se ocupă deciber se cu ri tate care vor pune la o -laltă cu noș tin țele noastre legate dereţea şi de sis temele le control cucele legate de IT pentru a răspundeacestor pro vocări. Informăm ANIS,or ga nis mul responsabil de ci ber se -cu ri ta te, că această noţiune este peagenda Comisiei UE. Suntem de a -se me nea implicaţi în reţeaua e u ro -pea nă de cibersecuritate care a fostînființată de către companiile de re -ţea care se ocupă de transport şidis tribuţie. Companiile din do -meniul energetic – pentru că toatede pind de această verigă a so ci e -tăţii – sunt o ţintă destul deevidentă.

Unii comentatori au viziuneaunor oraşe inteligente verzi fu -tu riste. Cât de aproape suntemde a vedea această viziune u to -pi că transformându-se în re a li -tate?

În momentul în care construieştice va nou, precum Masdar în AbuDhabi sau Songdo în Coreea, aişan sa de a folosi foarte multă teh -no logie, precum contoarele in te li -gen te, micro-retele, produceredistribuită şi maşini electrice. Însăma joritatea oraşelor mari sunt o ra -şe vechi. Ceea ce este încurajatores te faptul că, chiar şi oraşele vechise conectează în ziua de astăzi.

Este important că am ajuns acum laa ceastă etapă. Odată ce faci acestlu cru poţi începe prin a folosi şi altedis pozitive, precum contoarele in -te ligente şi dispozitivele inteligentecare sunt esenţiale pentru a răs -pun de la cerere. Puteţi începe săschim baţi informaţii între com pa ni i -le de utilităţi şi gospodării. Lucrurileîncep să capete contur însă oraşelesunt probabil cele care ar trebui săfa că mai mult pentru a încurajaacest lucru.

Am discutat cu primarii unora din -tre oraşele mai mari. Recent, u nuldintre aceștia mi-a spus că dacăvrei să se realizezi ceva în SUA, nute duci la Congres, ci discuţi cu pri -marii oraşelor pentru că ei suntaceia care pot face ceva la nivel lo -cal. Unii dintre acei primari ar puteaface mult mai mult pentru în cu -rajarea oraşelor inteligente. Acestlucru va necesita mai multă do rinţădin partea clasei politice şi un maimare angajament din par tea pu bli -cu lui. Aceste oraşe sunt des tul decom petitive. Cred că voi fo losiexem plul unuia sau a două din treele pentru a face ceva ce es te e sen -ţi al pentru a încuraja pe cei lal ţi şiastfel ceilalţi vor urma e xem pluldes tul de repede.

Problema cu care ne confruntăm înmo mentul de faţă este că întregule chi pa ment pentru o reţea in te li -gen tă este destul de scump. Avemacest PowerMatching City pilot înOlanda ca re include 40 de gos po dă -rii pe ca re le administrăm în nu me -le unui grup de sponsori. Avemincluse tur bi ne eoliene, pom pe decăl dură, pa nouri fo to e lec tri ce. Fi e -ca re dis po zitiv din casă deţine uncip. Oamenii sunt foarte fericiţipen tru că totul este măsurat şi fac -tu rile lor sunt foarte mici. Însă noi,îm preună cu ceilalţi sponsori, amplă tit pentru cos tul investiţiilor deim plementare a acestui kit. Aceştianu şi-ar fi pu tut permite dacă nuam fi intervenit noi.

Prin urmare întrebarea este cumajun gem în punctul în care pro du -că torii de bunuri albe, să zicem, in -ves tesc în aceasta şi scad preţulast fel încât oamenii să-şi doreascăsă achiziţioneze aceste dispozitive.

22 mai 2015

Page 23: Mesagerul energetic 162 mai 2015

Acest lucru se va întâmpla. Întrebareaeste când.

Cum aţi descrie avantajele reţelelorin teligente unui utilizator tipic deener gie electrică care nu este fa mi -li ar cu conceptul?

Ceea ce face ca o reţea inteligentă să fiein teligentă este ca pot fi schimbate in -for maţii între echipamentul utilizatoruluişi cel al furnizorului. Aceasta poate ajutau tilizatorul să utilizeze energia în mo -men tul în care este cea mai ieftină, ast -fel încât să-şi poată scădea facturile. Îipoate ajuta să fie mai eficienţi în mo -men tul în care utilizează mai puţină e -ner gie, ceea ce ajută la emisii mai scă -zute.

În ceea ce priveşte companiile de u ti li -tăţi, le oferă acestora mai multe in for -ma ţii despre clienții lor astfel încât sărăs pundă mai bine nevoilor lor despre

mo dul în care funcţionează rețeaua ast -fel încât aceştia să –și îmbunătăţeascăsi guranţa printr-o intervenţie mai rapidăsau chiar înainte ca evenimentele să ai -bă loc pentru că acestea încep să de tec -te ze anumite tendinţe.

O poveste interesantă mi-a fost relatatăde către un CEO al unei companii de u ti -li tăţi din SUA. Acesta a afirmat că în ciu -da tuturor furtunilor cu care s-au con -fruntat, acum au contoare in te li gen tein stalate în casele oamenilor care îiinformează cu privire la modul în careca sele au fost reconectate prin ve ri fi ca -rea contorului. Aceştia au realizat acestlucru și au trimis un camion la fața lo cu -lui în mijlocul iernii pentru a vedea ce lu -mini la verandă sunt aprinse. Prin ur ma -re timpul de răspuns la probleme estemult mai rapid pentru companiile deutilităţi – şi acest lucru este cu atât maibi ne pentru utilizator. n

mai 2015 23

Schunk Carbon Technology SRLPerii colectoare si sisteme port-perii

Inele de etansare din grafit pentru turbine

www.schunk-group.com

Partenerul ideal pentruDumneavoastră!www.saem.ro

www.sebakmt.com

www.hye.ro

www.grampet.ro

www.icemenerg-service.ro

www.louisberger.com

www.electromagnetica.ro

www.arc.ro

www.hydac.ro

Power Matching City este un proiect da nez de reţea inteligentă. În prima e tapă,gospodăriile au fost echipate cu un mix de surse de energie des cen tralizată

(panouri fotoelectrice şi sisteme de microgenerare) pom pe de căldură hibride,dispozitive in te ligente, contoare inteligente şi tran sport electric.

Page 24: Mesagerul energetic 162 mai 2015

Din activitatea CNR-CME

24 mai 2015

Scrisoare deschisă către Ministerul Energiei,Întreprinderilor Mici și Mijlocii și Mediului de AfaceriDomnului Andrei Dominic Gerea, Ministru

� � � � � � � � � � � N

Stimate Domnule Ministru,

Vă informăm că structura organizatorică a Asociaţiei Comitetul Naţional Român al

Consiliului Mondial al Energiei – CNR – CME include şi Consiliul Ştiinţific CNR – CME – C.

St.

Consiliul Ştiinţific este format din 21 de specialişti care acoperă întregul flux energetic de

la resurse la tehnologiile de producere, transport, distribuţie şi furnizare a energiei

electrice şi termice.

Este structurat pe 9 Grupe de Lucru, fiecare Grupă având între 7 şi 9 specialişti.

Membrii Consiliului Ştiinţific CNR – CME au fost aleşi pe cele mai exigente criterii privind

cunoştinţele, experienţa şi realizările dovedite în zeci de ani de muncă în cadrul sectorului

energetic.

Consiliul Ştiinţific CNR – CME are toate datele obligatorii şi necesare să elaboreze puncte

de vedere la toate problemele cu caracter tehnic cu care se confruntă azi sectorul

energie.

Pentru o informare mai în detaliu a datelor de mai sus, vă punem la dispoziţie:

• Structura organizatorică a Consiliului Ştiinţific

• Membrii/ specialiştii săi

• Programul de lucru pentru perioada 2015 – 2016

În vederea elaborării Strategiei Energetice Naţionale 2015 – 2035, vă comunicăm

disponibilitatea CNR – CME de a participa, prin Consiliul Ştiinţific, la:

• Analize şi recomandări pe etape şi în totalitate a Strategiei Energetice

Naţionale, care se elaborează în cadrul Ministerului pe perioada 2015 – 2035;

• Stabilirea de soluţii, acolo unde este cazul;

• Alte proiecte şi studii din Programul de Lucru al Ministerului.

Consiliul Director CNR - CME, prin Hotărârea nr. 174 din 18 martie 2015, a aprobat acest

demers către dumneavoastră, iniţiat de secretariatul executiv CNR – CME.

Cu convingerea că veţi acorda atenţie şi interes propunerilor de mai sus şi în speranţa

unei fructuoase şi eficiente colaborări, vă mulţumim anticipat.

Vă rugăm să decideţi.

Cu deosebită consideraţie,

Gheorghe Bălan

Director General Executiv

Page 25: Mesagerul energetic 162 mai 2015
Page 26: Mesagerul energetic 162 mai 2015

EMERG - Consiliul Științific Editorial Gheorghe Bălan - Director General Executiv CNR-CME, Victor Vernescu - Consilier CNR - CME

Seria nouă „EMERG” – Energie. Mediu. Eficiență. Resurse. Globalizare – continuă tradiția

publicației anterioare EMERG – Energie.Economie.Recuperare.Gospodărire – apărută în perioada

1986 – 1987 la Editura Tehnică și EMERG – Mediu.Economie.Resurse.Globalizare - apărută în

perioada 2005 – 2013, la Editura AGIR.

Consilier CNR – CME responsabil: Dl. Ing. Victor Vernescu

Consiliul Director CNR-CME a aprobat:

1. Apariția noii serii EMERG, sub egida a două Asociații profesionale de elită:

− Asociația Generală a Inginerilor din România – AGIR

− Comitetul Național Român al Consiliului Mondial al Energiei – CNR – CME

2. Componența Consiliului Științific Editorial:

a. Coordonatori:

1. Gheorghe Bălan – Director General Executiv CNR-CME

2. Ion Ganea – Director Editura AGIR

b. Membri (în ordine alfabetică):

1. Viorel Bădescu

2. Gheorghe Buliga

3. George Darie

4. Mircea Eremia

5. Nicolae Golovanov

6. Nicolae Iliaș

7. Ion Mălureanu

7. Ion Mircea

8. Virgil Mușatescu

9. Radu Pentiuc

10. Ionuț Purica

11. Călin Vilt

În propunerea membrilor Consiliului Științific Editorial s-a avut în vedere acoperirea tuturor

specialităților.

3. Crearea unei rubrici permanente: Materiale din publicațiile CME

4. Periodicitatea : Două numere pe an:

− Unul în luna iunie

− Unul în luna noiembrie/decembrie

5. Regim:

− ISBN (carte)

− ISSN (periodic). În această variantă, în Consiliul Științific Editorial trebuie să fie

1/3 membri din străinătate și, în mod obligatoriu, toate articolele vor trebui să aibă cel

puțin un rezumat în limba engleză.

Se propune varianta ISSN.

6. Volum mediu de pagini: 250

7. Materialele pentru primul număr:

− tematica: 30.03.2015

− adunarea materialelor: 15.05.2015 ▄

26 mai 2015

Page 27: Mesagerul energetic 162 mai 2015

Prof. Emerit dr. ing. Mircea Eremia, Universitatea Politehnica Bucure tid C , -

Informa ii suplimentare: Secretariatul CNR-CMETel.: 0372 821 475; 0372 821 476; e-mail: [email protected]

tientizarea implement rii conceptului de re ele inteligente în RomâniaManifestarea este deosebit de relevant deoarece permite dialogul i schimbul de idei al speciali tilor pentru diversele domenii de implementare a conceptului de re ele inteligente în re ele electrice de Transport & Distributie atât pentru cre terea siguran ei în alimentarea consumatorilor cât i pentru dezvoltarea mecanismelor de pia stabilite prin Directivele UE i asimilate în legisla ia primar i secundar din România

Accelearea prorgramelor de coordonare pentru absorb ia fondurilor UE de cre tere a eficien ei energetice pentru cl diri i ora e inteligente.

Parteneri oficiali: Analizarea situa iei actuale a dezvolt rii conceptului de re ele inteligente Evaluarea stadiului de elaborare i implementare a reglement rilor de legisla ie secundar O evaluare a maturit ii tehnologiilor Noi programe de cercetare dezvoltare i studii necesare noilor concepte Asimilarea i implementarea

standardelor interna ionale în România Cre terea siguran ei în alimentarea consumatorilor Sc derea noxelor în generarea de energie i folosirea tehnologiilor prietenoase cu mediul Implicarea autorit ilor locale în activit ile conexe necesare dezvolt rii conceptului de re ele inteligente în mediul urban i rural Acelerarea adopt rii m surilor de eficien energetic i folosirea fondurilor UE.

II

I II I

II

Smart Grids Smart metering i noul cod de m surare Smart building & City Pia a de energie Baze de date, Cloud, Cyber security Centrale virtuale H r i digitale GIS Standarde noi în activit ile de re ele inteligente Transport electric inteligent – emobility

I I I II I I

I

1. Dan Apetrei, erban Iftimie, Ion Bitir, Doru Popa - Elsaco Energy - 2. Dumitru Federenciuc, Director ELECTRICA - 3. R zvan Todor, Business Development Manager ADREM

4. Ionel Fr il , ef Dep. Proiectare Echipamente Electrice i Comunica ii ELECTROMAGNETICA -

5. AEM Timisoara –

6. Emil Constantinescu, Director ENEL - 7. C t lin Lisman, Carmen St nescu, Irina Chiosa, TRANSELECTRICA – 8. Cristina Loghin, Director Proiect, Intergraph – 9. Mariluzia Popovici -

11. Stelian Gal, Project Manager CRE - 12. Adrian Stratulat, CEO EnergoDynamics, Membr – 13. Horia-Stefan Câmpeanu, ED&C, System Control & Dispatching Company - 14. Director Teletrans - 15. Doina Dragomir, Expert Standardizare, ASRO -

AUTOMATION -

Su VLER

Sinergiile utilit n ora ul inteligentSisteme inteligente în re elele de distribu ie

Sisteme de contorizare inteligenteSisteme

de contorizare inteligenteSmart metering

OMEPA i noul cod de mSisteme GIS

Data Management - Business Inte ligence

Smart Grid Storage SolutionsCloud communications

Sisteme IT&C pentru re ele inteligenteEvolu ia sistemelor de standardizare pentru

re ele inteligente

Energy Hub - punct

l

ibiu Smart City - de la concept la realizare

Lauren iu Gavra, Sef Dep. Proiectare Contoare Trifazate si Gaz,

10. C lin Vilt, Consilier CNR-CME - De la Smart Grids la Smart Cities

Dan Bordea,

Page 28: Mesagerul energetic 162 mai 2015
Page 29: Mesagerul energetic 162 mai 2015
Page 30: Mesagerul energetic 162 mai 2015
Page 31: Mesagerul energetic 162 mai 2015
Page 32: Mesagerul energetic 162 mai 2015

Organizatori:

Parteneri Oficiali:

Parteneri: ANRE, ENEL ROMANIA, E.ON ROMANIA, ENERGOBIT

CONFERIN A IINNTTEEGGRRAARREEAA SSUURRSSEELLOORR RREEGGEENNEERRAABBIILLEE DDEE EENNEERRGGIIEE ÎÎNN SSIISSTTEEMMUULL EELLEECCTTRROOEENNEERRGGEETTIICC

28 mai 2015, orele 10.00-14.00 ELECTRICA SA, Sala Radu Zane

MOTIVA IE: Dezvoltarea accelerat a Gener rii Distribuite (GD) SRE) re II surselor de generare

SRE în re stimulente) OBIECTIVE: Diseminarea bunelor practici SGD SRE în sistemul electroenergetic românesc II Ne legisla iei primare e în riscurilor de investitor II Definirea criteriilor tehnice transparente pentru accesul la re SUBIECTE DE INTERES: Calitatea energiei electrice în Punctul Comun de Conectare (PCC) II Evolufunc II Cerin II Sisteme de stimulente oferite investitorilor

MODERATORI Iulian IANCU - -CME Elena NEKHAEV - Director Comitetul de Programe, Consiliul Mondial al Energiei (CME) Ioan RO CA - Director General ELECTRICA Marian CERNAT - Director General ANRE Doina VORNICU - Director de Opera iuni & Membru al Directoratului CEZ Romania Doina ILI IU - Director TRANSELECTRICA

09:30 – 10:00

10:00 – 10:15 CUVÂNT INTRODUCTIV Iulian IANCU - -CME

10:15 – 13:15 CONFERIN EI

Elena NEKHAEV – Director Comitetul de Programe, CME Bunele practici ale integr n re elele electrice – o viziune a CME

Marian CERNAT - Director ANRE Integrarea in SEN a centralelor electrice eoliene

Dumitru FEDERENCIUC - Director ELECTRICA Impactul gener rii distribuite asupra sistemelor de distribu ie

Doina - Director TRANSELECTRICA în sistemul electroenergetic na ional

Doina VORNICU - Aspecte tehnice privind integrarea în RED a centralelor fotoelectrice

Emil CONSTANTINESCU - Director ENEL Experien a

tefan GHEORGHE - Director ENERGOBIT Integrarea în sistem a surselor de generare distribuit de energie. Experien a Energobit

Ramona VATU - Universitatea Politehnica Bucure ti, membru VLER i sistemele de generare distribuit

13:15 – 13:45

13:45 – 14:00 CONCLUZII Iulian IANCU - Pre edinte CNR-CME

elor: Economiei; Energiei; Mediului; Finan ANRE; Marilor Companii Energetice; din domeniu; mass-media.

Page 33: Mesagerul energetic 162 mai 2015
Page 34: Mesagerul energetic 162 mai 2015

a Sustainable Development

GR NOCY

Development

RESS 14 – WREC XIV

GRESS 14 – WREC XIV

tion egistra

t den

ticipants includes:or authors/par o

vide evidencots must pr

eynot, k

ee f f

s and PhD studenying person.ompancr acWREN membersts*, den

pril til Ats unticipan /par

ticipants includes:

operly signed and sealed of their a�lia, previde evidenc

2015, til A, unerse speakeynotl 30, 20er At 30, 2015, 400 € af ft

pril 30, 20 pril

tion ed of their a�lia

pril 30, 201er At 0 € af ftpril 30, 2015,

01

le

2015 , 250 € f 15,

GRESS 14 – NOCRLD RENEOW

WREC XIVGRESS 14 – LE ENEBAWWARLD RENE

WREC XIVGY RLE ENE

o 12, 2015tune 8 Jt – serachuB

o 12, 2015O / Rt –

ala dinneree b o�o� C

tion fegistrahe rT

ome elcala dinner

ee bro�onfhe CTes ongr

g C C G W

C G

sala dinner

yin s , lunches lunc

n erson eakseaks br

y ng person ying pe so nor accompanee f o tion f

ocktailcome ala dinner

ts during the Ceshmenefr, lunches and reaksee brerials (including the Cte Maencernffer

echnico all tess tce (acendancttess Aticipants includes:or authors/par

includes: :

essongrts during the Ctaining the conam and the CD cogrress Pongrerials (including the C

xhibitions of the Cal sessions and eechnic

ts ),ace abstrenceronfftaining the cess),ongrxhibitions of the C

O

ome

e

elclcelcala dinner

me the nam se do as Pleas

an trank tran t will be made b

Bymenyaa

OD O

P

METHO

G W

c

AY

pe

will

tt

get g

ocktail

a i i

c erome nner

P

e of th t and paper(s) ID i

nticipan e the par o ot f i 5” ” in the paWREC 2015” ” in the pa“e o notget torror f for o not f for

s ho ounco the aced ters should be wirnsf sf t will be made .eransffery bank tr ade b

OF PAYMENT NT

n e �eld and t and paper(s) ID

nd ncencereft rymen pa n the p. www o belot belooun

th e e e t th eque fer rsfansf nsft the trt t hae hae thae sure �eld and mak

est h ws est sho

me

nt

or IBAN f for paor IBAN f for pa

ccount

la

A

plaiul Ina

(SSplaiul Indepa CBanc

a ccount:Bank A

e the name

RO96RNCB0723126144180001 *

31

ym RO96RNCB0723126144180001 * ON) RO96RNCB0723126144180001 *

1

t

C

p

R/ €

) ID

nLEI (RON): RO96RNCB0723126144180001 *yment in ): RO96RNCB0723126144180001 * pa R/ € o (EUR/ €

r pa R/ €): Rr

NI Eur

a n Eyment in

UMN r pa

MNI ELAL„tia

B

ociaso

esti,

: Aoldert H

ec, Sucurresti, S.313, B BC n nă

ei nr r.313, Bndentendomână (BCR),

plaiul Indepgentia P BCR), Acială Rci

e of the

omerccount:

t and paper(s) IDnticipan e o e par

RO96RNCB0723126144180001 *

.

a

RO96RNCB0723126144180001 * 144180002 RO69RNCB07231261 02

514 227, fax: +40 21 2270 509)

TH” L T

el +40 373 5 a

or 6, t tel +40 373 514 227, fax: +40 21 2270 509)ttor 6, teca cehnicolitgentia P

. D D

+

yment inLEI (RON): RO96RNCB0723126144180001 *

+40 21 2270 509)

mou ASH ON

o the p tyme aay * P PaencerReffer

: RSWIFT

y (LE

OBU

/R

ia o the o�c i er t to the o�ce��er tse r re� plea ase ryyenccyrrenc cur rry pash b by parae paid in c caee will b unt of f fee will b

N SITE

.yy.yment da ay pa ayment daON) will y (LEI/Rccy enccy

015 – rreal cur rrca ents in lo

WREC20 – Name of P: e �eld

RNCBROBU

etachange r raal ex xchange rersed papesentted papipants without pr resentticcipants without pr ar

e of t tte aersion r ravont the c oe made a l baper ID(s)).ticipant (ParWREC2015 – Name of P

e ongrress Dt C Congry*, aenccy*, arrencON cur rr, only in Rrss, only in R

erreorrromania c oank of Rtional Bae of the N

.eskess D

onding esp

rveniU

uBf oCA Is LITEHNOy Ptir

t serachu

w wwww

or.cerw

ia o the o�c i er t to the o�ce��er tse r re�, plea ase ryy, pleaenccyrrenc ur rr

.ee.tachange r raal ex xchange r

C

une 8 - 12, 2015JrarbiLy tisrveniUl artne

yr

RE RE

RE RE ED R

ENS ES

E EN EN

o 12, 2015tune 8 J / WREC

E E

o 12, 2015GRESS 14 – WREC XIV

GY RLE ENE

lean Energy for a Sustainable DevelopmentC

Deve a Sustainable Deve

e e

LauV

T

a (Romania)raFtiu nerLau(Romania)el Badescu rioV

e Co-Chair:eitmmoCl aal hnicecchT

a (Romania)(Romania)

e Co-Chair:

LITEHNOty PisrevniUU

world.involved in a permanent dialogue with great universities in Europe and all over the

UPB is undergoing Today, the reason. schoolmasters and of the

years 195 over in developed most prestigious universities in Romania. The tradition of our institution, Is the largest and the oldest technical university in the country and among the

erahcuBf oCA ILITEHN

involved in a permanent dialogue with great universities in Europe and all over the a continuous modernization process, being UPB is undergoing

only convincing generations of students, is not the schoolmasters and of the important most the of e�ort the through years

most prestigious universities in Romania. The tradition of our institution, Is the largest and the oldest technical university in the country and among the

B)Pt (Use

a sound educational and research-development policy with the participation of the ty distinctive pro�le. In order to face these complex challenges, the UPB is planning as well as the use of technological innovation are elements that de�ne the universieducation and professional training, disseminating it by information technologies, economy. Creating knowledge mainly by scienti�c research, giving it out by innovation, which represents a key towards a knowledge-based society and The mission of UPB has been thought over as a blend of education, research and

involved in a permanent dialogue with great universities in Europe and all over the a continuous modernization process, being

only convincing nation’s important

most prestigious universities in Romania. The tradition of our institution, Is the largest and the oldest technical university in the country and among the

a sound educational and research-development policy with the participation of the ty distinctive pro�le. In order to face these complex challenges, the UPB is planning as well as the use of technological innovation are elements that de�ne the universieducation and professional training, disseminating it by information technologies, economy. Creating knowledge mainly by scienti�c research, giving it out by innovation, which represents a key towards a knowledge-based society and The mission of UPB has been thought over as a blend of education, research and

a sound educational and research-development policy with the participation of the ty distinctive pro�le. In order to face these complex challenges, the UPB is planning

-as well as the use of technological innovation are elements that de�ne the universieducation and professional training, disseminating it by information technologies, economy. Creating knowledge mainly by scienti�c research, giving it out by innovation, which represents a key towards a knowledge-based society and The mission of UPB has been thought over as a blend of education, research and

M

ATPNo

T

Blanka Bartok (Romania)

John Boland (Australia)

Georgeta Bandoc

omania)R(in Bica raM

(Romania)

omania)R(ian Badea rdAomania)R(oltposAiu ribeTomania)R(ndea Aetru P

narF(bid Aifa ra CherNo

eeitmmoCl aal hnicecchT

Blanka Bartok (Romania)

John Boland (Australia)

(Romania)Georgeta Bandoc

ahlRich-rinHainer Rolf Hanitsch R

gescu reoGmen raCgescu reoGei rndAiliuc rvaGt robeR

omania)

(Romania)

omania)omania)omania)

ce)n

e trael IstcraMtin Isbasoiu nonstaC

Ioana Ionel Blanka Bartok (Romania)

John Boland (Australia)

(Romania)

eG(es wahly)nmareG(

omania)R(gescu omania)R(omania)R(

omania)R(omania )R(tin Isbasoiu omania)R(

y)nmar

tata(I(o

ala So craMoRR((o

ta fft aSmen raCoRR((

K

osca Ril rvaGel craM

K(U(Uemier rPGiuliano

oRR(( (R

opescu Pghe rGheoMihai Predescu (Ro

(I (It (U

Marco Ragazzi (USteven Pretlove

lyaly)om n )omania)omani )omania)

))KK

oma iaomania) oma ia omania)

a y) aly) UK UK)

Mission Statementworld.

energy renewable range of future. Our mission is to promote enabling policies and to further develop a broad Renewables are the cornerstones and the foundation of a truly sustainable energy demand globally.and provide rapidly increasing contributions to urgently needed electricity world-wide. Renewables can drastically reduce dependence on energy imports globally and triggering annual investment of more then 250 bilion dollars Renewable energy is growing fast – providing jobs for mor 6 milion people

Mission Statement

all in applications technologies and energy future. Our mission is to promote enabling policies and to further develop a broad Renewables are the cornerstones and the foundation of a truly sustainable energy

and provide rapidly increasing contributions to urgently needed electricity world-wide. Renewables can drastically reduce dependence on energy imports globally and triggering annual investment of more then 250 bilion dollars Renewable energy is growing fast – providing jobs for mor 6 milion people

entire community.

sectors – for all future. Our mission is to promote enabling policies and to further develop a broad Renewables are the cornerstones and the foundation of a truly sustainable energy

and provide rapidly increasing contributions to urgently needed electricity world-wide. Renewables can drastically reduce dependence on energy imports globally and triggering annual investment of more then 250 bilion dollars Renewable energy is growing fast – providing jobs for mor 6 milion people

green sources - well above the European average.percent from 2004 to 2012 and In the last 10 years, Romania has increased energy from sources technologies.Romania is an example of good practice in implementation of renewable energy in 2004.

percent of 14.1 contributed EU28, in 2012, energy from the Acroos

green sources - well above the European average.23 percent of now draws almost percent from 2004 to 2012 and

renewables more then 7 In the last 10 years, Romania has increased energy from sources technologies.Romania is an example of good practice in implementation of renewable energy

consumption, up from 8.3 gross �nal energy percent of renewable sources was EU28, in 2012, energy from

RuxandAC

G

MC

Ioan

power from 23 percent of renewables more then 7

Romania is an example of good practice in implementation of renewable energy

percent consumption, up from 8.3 estimated to have renewable sources was

Sorin Cheval

Roxana Bojariu (Romania)

Gianfranco Chicco (Italy)Adrian Ciocanea

Diana Maria Bucur

omania)R(escu truCa rRuxandomania)R(aciunescu rCelian ruAomania)R(oșoiu Costin Ioan C

iocan (Canada)Ciel Dan rabG

(Sweden)es tnavreCichel Momania )R(tin Bulac nonstaC

omania)R(za roBIoan

(Romania)Sorin Cheval

Roxana Bojariu (Romania)

Gianfranco Chicco (Italy) (Romania)Adrian Ciocanea

(Romania)Diana Maria Bucur

omania)omania)omania)

iocan (Canada)

(Sweden)omania )

omania)

olae Olao ronso Nastff lA

gescu ruMIon

na Mladin reCaii rizMHussein

aican Mdmond EWilhelm Kappell (Romania)

Nicolaie Maruntelu (Romania)

Roxana Bojariu (Romania)

Radu Munteanu (Romania)

Geo Leonard Manescu

Gianfranco Chicco (Italy)Sebastian Muntean (Romania) (Romania)

(Romania)Cosmin Marculescu

omania)(taly)I(omania)R(

omania )R()K(U

omania)R(Wilhelm Kappell (Romania)

(Romania)Nicolaie Maruntelu

Radu Munteanu (Romania)

(Romania)Geo Leonard Manescu

Sebastian Muntean (Romania)

(Romania)Cosmin Marculescu

o

omania)R(el UrsurioVomania)R(ache rudoTiu ribeT

omania)R(eanu reodoTTDan oP(a Jose reixeiTTonio tnAK(U-Hook tfftwiSonald D

oRRo

(a kjesDDjoia-tSius raMoRR((

(Roefănescu tSIoan

Ion Tristiu (Romania)

(Ro Is

Ioan Stamatin

Romeo Susan-Resiga (Romania)

(IsrAkiba Sebal

a)

omania)omania)

omania)g )tugal)

man a)

ro)K

omania)m n )omania)

omani )

Ion Tristiu (Romania)

omania)

oma ia omania)

a l) rael)

Forum topics

applications and for the transport sectors. heating and cooling, agricultural applications, water desalination, industrial

energy renewable range of

d Hydro nd Hybrid mass,Biofuels stainable and Photovoltaic & S

applications and for the transport sectors. heating and cooling, agricultural applications, water desalination, industrial

all in applications technologies and energy

5. Water and Hydropower 4. Wind and Hybrid Energy3. Biomass,Biofuels and Waste-to-Energy 2. Sustainable and Low Energy Architecture1. Photovoltaic & Solar Thermal Technologies and Systems

Technical University of Civil Engineering BucharestUniversity POLITEHNICA of BucharestThe Romanian AcademyWorld Renewable Energy Congress & Network (

�e Forum is organized by:

heating and cooling, agricultural applications, water desalination, industrial sectors – for all

Cleaner and Safer world.Therefore we can say that Romania is fully involved in developing a Better, green sources - well above the European average.

1. Photovoltaic & Solar Thermal Technologies and Systems

Technical University of Civil Engineering BucharestUniversity POLITEHNICA of BucharestThe Romanian AcademyWorld Renewable Energy Congress & Network (

�e Forum is organized by:

Cleaner and Safer world.Therefore we can say that Romania is fully involved in developing a Better, green sources - well above the European average.

Technical University of Civil Engineering Bucharest

)WRENWorld Renewable Energy Congress & Network (R

In orF

HoAMJazaer D

RuxandATherefore we can say that Romania is fully involved in developing a Better,

niotlaugen RiotartisgeR

eonffo be included in the Cder tIn or-author rot least one cor each paper aF

omania)R(escu rumitDia rHoomania )R(escu cviorobDxandru elAomania)R(tu raegeDea criM

eden)wS(ody waJazaer D

omania)R(escu truCa rRuxandRomania)(na-Maria Dabija A

tion and faegistramm the rogrre Penceree must be paid ution f fe aegistr-author r

omania)omania )omania)

eden)

omania)

opescPvian atcOihai Mopescu Pbu rEmil Ba

iu rolae OlaciNRomania) Cristian Oprea (Romania)

Marius Paulescu (Romania)Radu Polizu (Romania)

t should be done unymenee pation and fApril 30, 2015.til ee must be paid un

omania)R(uopescomania)R(opescu

omania)R(Cristian Oprea (Romania)Marius Paulescu (Romania)Radu Polizu (Romania)

UK

April 30, 2015 til t should be done un

omania)R(isa VIoan taly)I(itale VGianpaolo

omania)R(lam raVVaihai M

Ildiko Wantuchne-Dobi (Hungary)

(Romania)Nicolae Vasile

(UKArthur Williams

ania)omania)yaly)

a)omania)

unga y ungary)

n a)omania)

) K)

e d F l Ene y

2015o April 10, 2015tw

2015

y d Education em Integration

7. Hydrogen and Fuel Cells6. Geothermal Energy 5. Water and Hydropower

The Conference Language is English.

Technical University of Civil Engineering Bucharest

proceedings after the Congress. Also 50 papers will be selected andAll full paper will be peer reviewed and will appear in the conference

Full papers should be complete up to date - June 8, 2015

o April 10, 2015

The Conference Language is English.

Technical University of Civil Engineering Bucharest

proceedings after the Congress. Also 50 papers will be selected andAll full paper will be peer reviewed and will appear in the conference

Full papers should be complete up to date - June 8, 2015

Technical University of Civil Engineering Bucharest

Email: o�[email protected]. Address: Spl. Independentei nr 313, sector 6, RO-60042, Bucharest, RomaniaFor further inquiry please contact: Congress secretariatF

proceedings after the Congress. Also 50 papers will be selected andAll full paper will be peer reviewed and will appear in the conference

Full papers should be complete up to date - June 8, 2015

T

ec.ro. Address: Spl. Independentei nr 313, sector 6, RO-60042, Bucharest, RomaniaFor further inquiry please contact: Congress secretariat

orm, see our ftion aegistrror details & F

ed the submission of morwe is not alloherT

Email: o�ce@wrec ro

Address: Spl. Independentei nr 313, sector 6, RO-60042, Bucharest, RomaniaFor further inquiry please contact: Congress secretariat

.cer.wwwwe: tebsiworm, see our

egistor a ro papers f fo wte than ed the submission of mor

Address: Spl. Independentei nr 313, sector 6, RO-60042, Bucharest, Romania

o r

.ed authoreregist

u

o pag

published in prestigious journals.

the abov

e or.cerrww.wwwwebwebsite:The registration form will be downloaded from the conference The abstract will be sent together with the registration form.

ve name e, uthors

es A4, sing ingle

published in prestigious journals.

The registration form will be downloaded from the conference The abstract will be sent together with the registration form.

The registration form will be downloaded from the conference The abstract will be sent together with the registration form.

Page 35: Mesagerul energetic 162 mai 2015

RO96RNCB0723126144180001 *

Page 36: Mesagerul energetic 162 mai 2015

Noi suntem viitorul energeticii românești

36 mai 2015

Integrarea tinerilor VLER în structurile de conducereCNR-CME - Noi competențe și responsabilități acordatetinerilor VLERSinteza evenimentului Gheorghe Bălan, Director General Executiv, Elena Ratcu, Manager Program VLER

În data de 1 aprilie 2015 a avut loc la sediul CNR-CME Întâlnirea de Lucru între membrii

secretariatului executiv CNR-CME şi tinerii VLER.

La întâlnire au participat 26 de membri VLER din cadrul a 12 entităţi: UPB,

Nuclearelectrica, Romelectro, Tractebel Engineering, Electrica, Adrem Automation, Ernst

& Young, OMV Petrom, Energo Dynamics, Wing Media, EFdeN, CNR-CME.

Acestora li s-au alăturat conducerea executivă şi echipa de consilieri ai CNR-CME, precum şi

doi invitaţi: dl. Marian Cernat, director general, ANRE şi dl. Dragoş Gabor, expert în energetică

nucleară.

Întâlnirea a fost condusă de dl. Gheorghe Bălan, Director General Executiv CNR-CME şi dna.

Elena Ratcu, Managerul Programului VLER.

Din partea Comitetului de Conducere VLER au participat dna. Alisa Manoloiu, UPB, dl. George

Constantin, Romelectro şi dl. Emil Macovei, Nuclearelectrica.

Scopul Întâlnirii de Lucru a fost acordarea tinerilor VLER de noi competenţe şi responsabilităţi şi

o mai mare apropiere de activităţile CNR-CME. În acest context au fost puse la dispoziţia tinerilor

VLER:

A. Organizarea de Întâlniri de Lucru VLER cu membrii Secretariatului Executiv CNR-

CME

Au fost stabilite:

• Organizarea o dată pe trimestru a acestor întâlniri

• Ordinea de Zi să fie întocmită din timp de către Comitetul de conducere VLER şi

adusă la cunoştinţa tuturor tinerilor din VLER

• Participarea unui număr cât mai mare de tineri

• Ordinea de zi să cuprindă:

� Activitatea din Programul de Lucru VLER pe anul 2015

� Problemele cu care se confruntă tinerii în relaţiile la locul de muncă

• Invitarea conducerilor companiilor care au tineri VLER în componenţa

personalului

• Organizarea de întâlniri cu comitetul de conducere VLER

� O dată pe lună - dacă este posibil în ziua când există deja întâlnirea cu

consilierii CNR – CME

B. Integrarea tinerilor VLER în organele de conducere CNR – CME

Comitetul de Conducere VLER a fost rugat să facă propuneri de tineri pentru:

• Consiliul Director, prin participarea unui membru al Comitetului de Conducere

VLER

• Grupele de Lucru ale Consiliului Ştiinţific CNR – CME, în calitate de locţiitor al

C

F

Page 37: Mesagerul energetic 162 mai 2015

mai 2015 37

� Programul de activitate pe anul 2015

� Bugetul de Venituri şi Cheltuieli pe anul 2015

� Procedurile de funcţionare VLER în prezent, şi anume:

− ROF VLER

− Atribuţiile Comitetului de Conducere VLER (Competențele şi

responsabilităţile), ţinând cont de sarcinile noi apărute în activitatea

VLER

− Codul de Etică VLER

E. Vizita tehnică la CNE Cernavodă (componentă a Programului de Activitate VLER pe anul

2015)

• Data: 22.04.2015

• Participanţi:

� Tineri VLER

� Membrii Secretariatului Executiv CNR-CME

• Organizatori: CNR-CME, VLER, Nuclearelectrica

• Respectarea condiţiilor de participare la vizita tehnică solicitate de conducerea

Nuclearelectrica

• Suportarea costurilor din Bugetul de Venituri şi Cheltuieli CNR-CME

Participanţilor la întâlnirea de lucru VLER li s-au oferit toate documentaţiile privitoare la subiectele

prezentate în cadrul discuţiilor.

La finalul întâlnirii, domnii Claudiu Butacu şi Mihai Toader Paşti de la EFdeN au prezentat

prototipul realizat de către echipa EFdeN : locuinţa solară, extrem de eficientă energetic,

sustenabilă şi foarte prietenoasă cu mediul, prototip cu care EFdeN a reprezentat România la

competiţia internaţională Solar Decathlon Europe (SDE), ediţia 2014 de la Versailles.

Noi competenţe şi responsabilităţi

VLER vine în întâmpinarea formării viitorilor specialişti şi potenţiali lideri energeticini şi

oferă oportunităţi extraordinare de afirmare a tinerilor atât în ţară şi în străinătate.

Identificarea şi încurajarea dezvoltării unei reţele naţionale de specialişti energeticieni

care să reprezinte viitorul real al unui leadership energetic este şi va fi scopul final al

măsurilor luate de secretariatul executiv CNR-CME.

Viitorul energiei aparţine tinerilor care pot oferi solutíi concrete şi viabile provocărilor

uriaşe cu care se confruntă domeniul energetic: securitatea alimentării cu energie,

schimbările climatice şi inegalitatea socială (Trilema energiei-CME). Ar fi păcat să nu se

realizeze aceste deziderate de către toţi membrii Programului VLER şi de către

conducătorii entităţilor unde aceştia sunt angajaţi.

L

dna. A

- dacă este posibil în ziua când există deja întâlnirea cu

c CNR – CME

Coordonatorului de Program sau membru (sunt 9 grupe)

• Comitetul de Redacţie al buletinului informativ Mesagerul Energetic, o

persoană în calitate de membru

• Calitatea de reprezentant CNR – CME la cele 10 Grupe de Studii CME

• Calitatea de membru în Consiliul de Etică şi Onoare CNR – CME – o persoană

C. Participarea tinerilor VLER la activităţile CNR – CME pe anul 2015:

• Evenimente CNR-CME pe anul 2015, în calitate de moderatori, vorbitori sau

participanţi cu lucrări sau fără

• Evenimentele CME care se organizează în zilele de 28 mai şi 29 mai 2015

• FOREN 2016 – La stabilirea temelor pentru Evenimentele Importante din cadrul

Forumului

• Punerea în practică a sarcinilor legate de activitatea VLER din cadrul

Hotărârii Adunării Generale a membrilor CNR – CME din 29 ianuarie 2015 –

D. Actualizarea activitățiilor şi procedurilor proprii VLER pe 2015

Având în vedere noile competenţe şi responsabilităţile acordate tinerilor, s-a cerut:

• Actualizarea activităţilor şi a procedurilor VLER, şi anume:

Page 38: Mesagerul energetic 162 mai 2015

Vizita de informare VLER la CNE Cernavodă Prof. Elena Ratcu, Manager Program VLER

Vizita de informare și documentare efectuată la Centrala Nuclearelectrică de la Cernavodă în ziua de 22 aprilie2015 de o parte dintere membrii Programului VLER (Viitorii Lideri Energeticieni din România), coordonat decătre CNR-CME, a fost un real succes.

Nu întâmplător amplasată înDobro gea, lângă orașul Cernavodă,da torită apropierii de canalulDunăre-Marea Neagră (importantăsur să de răcire și acces ușor pentrutran spor tul echipamentelor grele)și a se ismicității reduse a zonei,Cen tra la Nuclearoelectrică de laCer na vo dă produce energie e lec -trică și termică în condiții deeficiența e co no mică, siguranță apersonalului, instalațiilor, publiculuiși mediului, pen tru cel putin 30 deani de fun cți o nare și participă activla pro gra mul de dezvoltare e ner -getică al României. Energia e lec -trică pro du să de CNE Cernavodăreprezintă pes te 20% din producțiade e lec tri ci tate totală a țării. AnualCNE Cernavodă furnizează între 40-50 mii Gcal pentru încalzirea con su -ma to rilor de pe platforma in dus -trială a cen tralei și a orașuluiCernavodă (cir ca 60% din ne ce -sar), fără ca pu terea electricănominală a tur bo a gregatului să fieafectată. Lu cră ri le de construcție aCentralei au în ceput în anul 1979,iar la 2 de cem bri e 1996, primaunitate a in trat în exploatare co -mer cială. Du pă 11 ani de fun cți o -nare în condiții de si gu ran ță șieficiență a unității 1 a fost pu să înfuncțiune, la 28 sep tem brie 2007 șiUnitatea 2. Energia e lec tri că pro du -să anual de Unitățile 1 și 2 CNE

Cernavodă reprezintă cir ca 20% dinproducția de e lec tri ci tate to tală aRomâniei.

Cei 30 de participanți la vizită for -mați din tineri VLER, reprezentanțiai conducerii executive a CNR-CME,pre cum și doi invitați speciali, dom -nii Dragoș Gabor (fost director alCNE Cernavodă) și Artemiu Vanca(fost director CTE Turceni, Rovinariși Ișalnița) au fost în tâm pi nați cu a -ma bilitate și multă deschidere decă tre domnul Ionel Bucur, di rec -to rul CNE Cernavodă, care a făcut oscur tă prezentare a centralei, sub li -ni ind printre altele: „CNE Cer na vo -dă a fost concepută cu un profil decinci unități de 706 MWe, fiecare u -ni tate constituind un ansamblu fun -cți onal independent, alcătuit dintr-opar te nucleară, cu anexele sale și opar te clasică, cu instalațiile a u xi li a -re ale sale. Sta tis ti cile in ter na ți o na -le la sfârșitul primului se mestru alanului 2013 indică Unitatea 2 pelocul 5, iar Unitatea 1 pe locul 16,în rândul CNE din lume din punct deve dere al factorului de capacitateime diat pe perioada de la începutulex ploatării comerciale a fiecăreiuni tăți. Acest rezultat deosebit afost obținut în condițiile în care nu -mă rul de evenimente raportabile ască zut continuu menținându-se înge neral la o cifră < 10 ev./ an pen -

tru ambele u nități, iar doza co lec ti -vă a per so nalului s-a menținut laun nivel scăzut, în topul primelor 25CNE pe plan mondial. Pentru ur mă -to rii cinci ani este esențial să necon solidăm managerial, or ga ni za -to ric și chiar „psi hologic” pentru amenține re zul ta tele CNE Cernavodăîn topul CNE din lume și pentru ade monstra că putem obține în con -ti nuare un ritm susținut de îm bu nă -tă țire a culturii organizaționale, sin -gu ra modalitate de a genera în or -ga nizație com por ta mentele in di vi -du ale care să pla se ze performanțacentralei la ni ve lul excelenței nu cle -a re. Com por ta men te le adecvate lani vel organizațional și implicit la ni -vel individual re prezintă cheia careva face ca rezultatele de excelențănu cleară în condiții de eficiențăeco nomică să fie durabile pe ter -men lung. Această abordare va facedin CNE Cernavodă o centrală INPO1. A fi o centrală INPO 1 înseamnăo organizație care se dezvoltă con -ti nuu, o organizație credibilă și res -pec tată și, în final, o organizație ca -re își asigură viitorul. Este ceea ceare nevoie CNE Cernavodă în me -diul general în care își desfășoarăac tivitatea pentru că numai astfelva putea să-și mențină și să-și di -ver sifice politicile de mo tivare aper sonalului pentru că, în viziuneanoas tră, omul este re sursa de bazăa organizației CNE Cernavodă”.

38 mai 2015

Page 39: Mesagerul energetic 162 mai 2015

Vizita în centrală, extrem de rigurosși de profesionist organizată a in -clus vizionarea Simulatorul FullSco pe, a camerei de comandă și azo nelor permise vizitatorilor din ca -drul Unității 1.

Cu toții am fost profund im -presionați de profesionalismul

tuturor anga jaților CNE Cernavodă,fără nicio excepție, de gradul lorînalt de ca lifi care, responsabilitateși disciplină, de rigurozitatea cu ca -re respectau fi ecare procedură înpar te, de amabi litatea și so li ci tu di -nea cu care răspun deau tuturor în -trebărilor noas tre, care nu au fostpuține.

Mulțumim și pe această cale doam -nei Daniela Lulache director ge -ne ral SN Nuclearelectrica pentruapro barea vizitei, domnului IonelBucur, directorul CNE Cernavodăpen tru disponibilitate și timpulacor dat tinerei generații de e ner ge -ti cieni și pentru expunerea atât depro fesionistă pe care ne-a făcut-o,doam nei Luminița Stanciu, șefulde partamentului Comunicare CNECer navodă pentru amabilitatea de -o sebită și pentru informațiile utilefur nizate, domnișoarei Livia Chițu,In vestor Relations Officer SN Nu cle -ar electrica și membru VLER pentruspri jinul permanent acordat în or -ga nizarea acestei vizite precum șituturor specialiștilor din cadrulCNE Cernavodă care ne-au însoțitpe întregul traseu al vizitei.

Pentru că această vizită a avut un impact deosebitasupra tinerilor membri ai Programului VLER, voi redaîn cele ce urmează câteva impresii post-vizită aleacestora, dar și a unora dintre specialiștii energeticienicare ne-au însoțit:

Gabriela Sava, Asistent universitar UPB – Facultateade Energetică, membru VLER

„În câteva cuvinte pot să spun că pentru mine vizita laCNE Cernavodă a reprezentat o experiență unică.După această vizită m-am întors cu un respect enormpentru oamenii care lucrează în această Centrală șicare sunt un adevărat exemplu pentru ceea ceînseamnă muncă în echipă. M-a impresionat la fel demult și domnul director Ionel Bucur, care și-a rapit obună bucată din timpul dumnealui pentru prezentareacâtorva aspecte legate de funcționarea CNECernavodă. Având în vedere acest lucru și modul încare ne povestea, se putea simți atașamentul pe care îlare față de această centrală și față de oamenii pe careîi conduce. Pe umerii tuturor cade marearesponsabilitate de a asigura o funcționare sigură acentralei și cu toate acestea, oamenii erau foarteamabili și primitori. Din discuțiile cu specialiștii întâlnițiîn cadrul centralei se putea distinge faptul că erau cutoții mândri că făceau parte din acea mare echipă.Acum nu ezit să le povestesc, la rândul meu,studenților despre această vizită și să îmi exprimrespectul față de cei care se pregătesc atât de multpentru a asigura funcționarea sigură a CNE Cernavodă.Transmit încă o dată mulțumiri tuturor celor au facutposibiă această vizită!”

Ioana Gafton, Asistent Consultanță, Ernst&Young

„CNE Cernavodă este o componentă de o ponderesemnificativă în mixul energetic național și, mai mult

decât atât, vitală din punct de vedere al securității și alstabilității naționale, contribuind la asigurareanecesarului de energie în proporție de aproximativ20% la nivelul României.

A fost pentru mine o deosebită onoare să participalături de personalități de renume în această vizitătehnică. Călătoria a început teoretic din anul 1955, dinGeneva, când Guvernul britanic a decis să adopte unplan de producere al energiei electrice pe calenucleară, așadar prima temelia în procesul de utilizarea energiei nucleare în scopuri pacifiste. Proiectânddiferite elemente cheie în evoluția la nivel mondial aindustriei nucleare, am ajuns în anul 1996, când înRomânia se pune în funcțiune prima unitate nucleară,urmând ca 11 ani mai târziu, cea de-a doua unitate săîntre în exploatare. Adevărata frumusețe a venit înmomentul în care au căpătat sens și valoare adăugatănoțiuni precum securitate națională sau protecțiamuncii, aspecte asupra cărora treceam fugitiv șirămâneau la stadiul de concepte fundamentale. Dar,analizând la scară globală sau regională, uitându-ne labunele practici internaționale, realizezi că ceea ce,cândva, suna a component dintr-un manual dereglementare, devine un element atât de importantpentru că te vizează în mod direct, ireversibil. La acestcapitol, România este fruntașă, iar laudele se cuvinTop Managementului centralei de la Cernmavodă careasigură, constant, îndeplinirea capacității de producțieîn condiții de securitate națională cât și al personaluluiimplicat. Prin factorul de utilizare al celor 2 unități,România se clasează la nivel mondial în Top 10.Comentând cifrele, putem afirma că ne detașăm ca șicosturi operaționale sau totale de celelalte state carefolosesc aceeași tehnologie, CANDU, ce se bazează peuraniu natural ca și combustibil și moderator-apa grea.Ca aspecte definitorii ce ar trebui reamintite ca

mai 2015 39

Page 40: Mesagerul energetic 162 mai 2015

particularități ale centralei nucleare se numără faptulcă în reactor poate fi stocată energie pentru un anîntreg și, chiar, dacă reactorul este oprit, el continuă oanumită perioadă de timp să degaje energie utilătermică furnizată localității Cernavodă.

Punctul culminant al vizitei l-a reprezentat camera decomandă a unității nucleare. O panoramă ce aduce maicurând senzația că te afli într-o altă dimensiune, într-un alt univers. Totul este automatizat, măsurat șicontrolat. Orice comandă înainte de a fi întreprinsăeste comunicată și verificată, se acționează prudent șise respectă cu strictețe procedurile.

La final, rămâi cu sentimentul de mândrie națională,cele 2 reactoare de la Cernavodă poziționeazăRomânia pe podiumul mondial și de siguranță, pentrucă securitatea ocupă un loc primordial în misiuneacentralei nuclearoelectrice”.

Sebastian Jingulescu, Inginer electroenergeticianjunior, OMV Petrom, Asset 6 Muntenia

„Mi-a plăcut și m-a impresionat foarte mult vizitatehnică de la CNE Cernavodă. E fantastic să poți vedeape viu aceste facilități de producere a energiei electriceși termice. De asemenea, informațiile furnizate decătre distinșii specialiști invitați alături de tinerii VLERîn această vizită au fost educative și instructive si nucred că am fi putut afla aceste lucruri asa ușor și rapiddin altă parte. Vă mulțumesc pentru invitație” .

Ing. Artemiu Vanca, Fost director CTE Turceni,Rovinari și Ișalnița

„În ziua de 22 aprilie, la invitația CNR-CME am însoţit,ieri, un grup de tineri energeticieni, membri aiProgramului VLER, în vizita de documentare șiinformare de la CNE Cernavodă. Am aflat cu aceastăocazie lucruri interesante despre istoricul centralei,despre cum este ea construită, cum funcţionează şi,mai ales, despre măsurile excepţionale luate pentru caCentrala de la Cernavodă să nu prezinte un pericolpentru proprii săi angajaţi, pentru populaţia oraşuluiCernavodă şi nici pentru populaţia României şi a ţărilorînvecinate. Am plecat de acolo încrezător că s-au luatşi se iau în continuare măsurile necesare, că centralaeste pe mâna unor oameni pricepuţi şi responsabili.CNE Cernavodă asigură 18% din consumul de energieelectrică al ţării noastre, iar din punct de vedere alperformanţelor în funcţionare se clasează în primele 25din cele 404 centrale nuclearoelectrice existente înlume”.

Drd. Călin Vilt, Consilier științific CNR-CME

„Vizita tinerilor VLER azi la Cernavodă a fost unsucces. Au participat în total 30 de persoane atâttineri cât și câțiva consilieri în total 7 generații (de la27 de ani la 86 de ani- domnul Bălan!). Cu excepțiamea și a domnului Dragoș Gabor (84 de ani) toțiparticipanții s-au aflat la prima vizită în centrala în

funcțiune și au fost uimiți atât de performanțeletehnice obținute, de ordinea, disciplina și înaltul niveltehnologic.”

Ing. Dragoș Gabor, Fost director CNE Cernavodă

„Am petrecut un deceniu (1979-1989), pe șantierulcentralei nuclearoelectrice, în calitate de director alINC (Întreprinderea Nucleară Cernavodă) și așmenționa numai câteva dintre aspectele pozitive dinistoria primilor 10 ani ai acestui proiect. Activitateacomplexă de transporturi agabaritice, pentru care încadrul MEE nu exista o experienţă directă la nivelulcerut, a fost executată exemplar de către beneficiarulde investiţie, INC. Planurile de transport au fostîntocmite la timp şi profesionist, întreprinderea s-adotat la timp cu mijloace de transport speciale (trailer,gabară) proiectate pe baza temelor de proiectare aleINC și s-au construit rampe de descărcare fluvială lacererea noastră. Un aport deosebit la succesul acesteiactivităţi l-a avut ing. Ionel Bucur care, ulterior, şi-adovedit deplina capacitate la conducerea exploatăriicelor două grupuri de la Cernavodă. Proiectul CNE aoferit de la început oportunităţi de locuri de muncă şi operspectivă profesională pentru tineretul din oraşulCernavodă: chiar din anul 1981 s-a obţinut, la cerereabeneficiarului, crearea unei clase de fizică-matematicăîn cadrul liceului agricol din Cernavodă, atât pentrucopiii personalului centralei cât şi pentru copiiilocalnicilor, ceeea ce a ridicat standardulînvăţământului local şi perspectiva accesului înînvăţământul superior; înfiinţarea unui liceu energetica fost un obiectiv urmărit permanent, dar realizatnumai imediat după 1989.

Între 1982-1985 eu, personal am solicitat primuluiministru și șefului statului aprobarea unui Programsocial pentru construirea în Cernavodă de obiectiveedilitare, sociale și culturale, care să creeze condiţii deviaţă corespunzătoare personalului de exploatare acentralei nucleare. Promisiunile acestora nu au fostîndeplinite. Obiectivele edilitare, sociale şi culturalecerute au fost realizate după 1989.

Proiectul Cernavodă a asigurat din primii săi ani deexistenţă o preocupare permanentă pentru atragereaşi formarea de personal pentru procesul de investiţie şipentru viitoarea exploatare a centraleinuclearoelectrice. Între 1982-1983 au fost pregătiți înCanada un număr de cca. 20 ingineri, în generalpentru activitățile de exploatare. De asemenea,proiectul Cernavodă a format un valoros corp deproiectanți de sisteme și componente nucleare prinimplicarea completă a Institutului de Reactori NucleariEnergetici – Sectorul de Proiectare (IRNE) în preluareași adaptarea proiectului canadian la metodologiile depe șantier și din industrie.

Vizita la CNE Cernavodă a tinerilor energeticieni dincadrul programului VLER a fost extrem de bine venităpentru informarea acestora privind modul de

40 mai 2015

Page 41: Mesagerul energetic 162 mai 2015

funcționare al Centralei, importanța ei crucială pentruenergetica românească și locul pe care aceasta îlocupă în lume. Din prezentarea excelentă pe care ne-a facut-o domnul Ionel Bucur, Directorul CNECernavodă și din informațiile extrem de interesanteoferite de specialiștii care ne-au însoțit pe traseelevizitei rezultă că rezultatele tehnice și economice, de

nivel mondial, obținute în exploatarea unităților CNECernavodă se datorează unui management extrem deperformant pentru care vă adresăm felicitările noastre.O asemenea concluzie este foarte importantă șirelevantă pentru toți membrii Programului VLER,dedicat formării viitorilor lideri ai energeticiiromânești” n

În autocar, pe drumul spre și de la Centrala Nucleară de la Cernavodă, veselia și tinerețea s-auîmbinat în modul cel mai armonios cu excelentul schimb de informații tehnice dintre seniorii energieiși tinerii energeticieni. Concluzia vizitei: avem energeticieni inteligenți, care opereză echipamenteinteligente, într-un mediu inteligent, cu solutii inteligente, și viitori potențiali lideri energeticieniinteligenți într-o țară pe care ne-am dori-o cât mai inteligentă!

mai 2015 41

Page 42: Mesagerul energetic 162 mai 2015

1. Situaţia actuală

Sistemul de alimentare centralizatăcu energie termică a con su ma to ri -lor este un sistem complex con -sti tuit din:• sursa pentru producerea energieielectrice şi termice • reţelele de transport al agentuluitermic • punctele termice

• reţelele de distribuţie a agentuluitermic • consumatorii de energie termicăSistemul de alimentare centralizatăcu energie termică a con su ma to ri -lor este prezentat schematic în fi -gu ra următoare.

Utilizarea biomasei agricole la producerea energieielectrice și termice în cogenerare*) Ioana Cristina Dima, Roxana Cruceanu - ISPE - România

RezumatLucrarea are drept scop analiza soluțiilor tehnologice și de amplasament pentru realizarea unei centrale decogenerare cu funcționare pe biomasă agricolă.Factorii determinanţi ai proiectului sunt următorii:. • valorificarea potenţialului de resurse energetice regenerabile din zonă;• creşterea siguranţei şi continuităţii în alimentarea cu energie a consumatorilor;• reducerea impactului asupra mediului.

Pentru a fi posibilă realizarea unei astfel de investiţii este necesară identificarea locaţiei optime care săîndeplinească următoarele condiţii:• Existenţa unui sistem de termoficare (reţele de termoficare în stare bună)• Amplasamentul pentru noua centrală să fie bine localizat din punct de vedere al distanţei faţă de sursa decombustibil;• Cererea de căldură necesară să fie suficientă pentru ca centrala să se califice ca centrală de cogenerare deînaltă eficienţă conform legislaţiei în vigoare.A fost analizată realizarea unei centrale echipată cu ciclu clasic (cazan de abur şi turbină cu abur) în douăsoluţii:• Ciclu clasic cu cazan de abur de cca. 72 t/h (112 bar; 530 ºC) cu funcţionare pe biomasă (paie) şi turbină cuabur de 18 MWe cu condensaţie şi priză reglabilă. Centrala va fucţiona în cogenerare pe durata sezonului deiarnă, în zona de bază curbei clasate a necesarului de energie termică şi va livra cca. 6,88 Gcal/h (~8 MWt).Pe durata sezonului de vară centrala va funcţiona în condensaţie.• Ciclu clasic cu cazan de abur de cca. 95 t/h (112 bar; 530 ºC) cu funcţionare pe biomasă (paie) şi turbină cuabur de 24 MWe cu condensaţie şi priză reglabilă. Centrala va fucţiona în cogenerare pe durata sezonului deiarnă, în zona de bază curbei clasate a necesarului de energie termică şi va livra cca. 10,3 Gcal/h (~12 MWt).Pe durata sezonului de vară centrala va funcţiona în condensaţie.Ambele soluţii de echipare au fost analizate pentru aceeaşi durată anuală de funcţionare (cca. 8200 h/an), iarcantitatea anuală de combustibil necesară a fost determinată pentru fiecare soluţie în parte, în funcţie deconsumul orar de combustibil, respectiv:• Soluţia 1 – 107000 t/an paie;• Soluţia 2 – 141971 t/an paie

42 mai 2015

*)Lucrare premiată în cadrul Forumului Regional al Energiei FOREN 2014, 22-26 iunie 2014 pentru cea mai bunălucrare realizată de tineri autori (Secțiunea 1)

Page 43: Mesagerul energetic 162 mai 2015

Sistemul de alimentare cen tra -li zată cu energie termică dinora şul analizat

Sistemul de termoficare din oraşula nalizat furnizează energie termicăcă tre consumatori casnici, instituţiipu blice şi agenţi economici. Ne ce -sa rul de energie termică iarna este:

• Necesar de căldură maxim 60Gcal/h

• Necesar de căldură mediu 30Gcal/hPe timpul verii, consumatorii nusunt alimentaţi cu energie termică.

Combustibilul utilizat după re a -li zarea investiţiei

Paiele sunt un produs secundar ca -re rezultă din recoltarea culturiloragricole comerciale, mai ales dince le cerealiere. Paiele din rapiţă şidin alte culturi de seminţe se includîn producţia totală. Alegerea re col -te lor agricole şi a cantităţii de paiepro duse depinde în primul rând deagronomie, de cunoaşterea cul ti vă -rii pământului, de managementulso lului, de producţia recoltei, pre -cum şi de problemele financiare cea fectează managementul su pra fe -ţei agricole.

Producţia anuală de deşeuri ve ge -ta le (paie) este influenţată de po li -ti cile agricole ale Uniunii Europeneprin creşterea preţurilor la cerealesau prin lăsarea anuală a unor su -pra feţe necultivate. Calitatea şican titatea paielor pot fi influenţatede starea vremii din timpul cul ti vă -rii şi recoltării.

Combustibilul considerat în calcululpro ducţiilor anuale este bi o ma saagri colă (paie) în proporţie de100% cu Pci = 14400 kJ/kg (latem peratura medie exterioară de15°C).

Aplicaţiile paielor

Din producţia totală de paie, doar omi că parte se utilizează în scopurie nergetice. O mare parte se fo lo -seş te pentru utilizare proprie, înagri cultură, pentru staulele a ni ma -li ere. O cantitate considerabilă esteutilizată pentru încălzire sau pentru

us carea cerealelor. O altă cantitate,sta bilită conform unui contract deli vrare după comercializarea re col -tei, este vândută către centraleleener getice pentru producerea deener gie termică sau energie e lec tri -că şi termică în cogenerare. Paieleră mase după aceste utilizări suntfo losite pentru ameliorarea solului.Sur plusul de paie, în funcţie de va -ri aţiile meteo anuale, poate re pre -zen ta o potenţială rezervă de com -bustibil.

Paiele drept combustibil

Argumentul cel mai important aluti lizării paielor în scopuri e ner ge ti -ce este acela că paiele sunt neutrefaţă de emisiile de CO2. Astfel, nucon tribuie la creşterea emisiilor deCO2 în atmosferă, care ar duce lain tensificarea efectului de seră.

Paiele folosite drept combustibilcon ţin 12-14% apă, care se e va po -ră în timpul arderii în focarelecazanelor.

Materia uscată rămasă constă în50% carbon (C), 6% hidrogen (H),42% oxigen (O) şi puţin azot (N),si licon, sulf şi alte minerale, cum arfi alcani (sodiu (Na) şi potasiu (K))şi cloruri.

Compoziţia chimică a paielor poatesă difere, în funcţie de conţinutul deapă. Astfel se pot distinge paie gal -be ne şi paie gri, obţinute prin u da -rea paielor după cultivare şi uscare.Acestea pot deveni gri şi datorităfe nomenului de rouă şi a vremiiprea calde, fără o ploaie prea densăcu acumulare de apă pe sol. În ta -be lul următor este prezentată com -

po ziţia chimică a paielorArderea se produce în 4 faze. Înpri ma fază se evaporă apa, în fazaa II-a are loc piroliza (gazeificarea)ca re produce gaze de ardere înfuncţi e de temperatură, faza a III-arepre zintă arderea gazelor. Dacădispun de oxigen suficient, are loc oar dere completă, iar produşii re zi -du ali rezultaţi sunt CO2 şi H2O.Dacă oxigenul este insuficient,rezul tă ur mătorii produşi deardere: CO, fu ningine (carbon findivizat), gudron şi alte hidrocarburinearse. În fa za a IV-a arde reziduulcărbunos, man galul. Prin ardereacompletă se pro duce CO2. Prin re -ducerea o xi ge nu lui necesar seproduce CO. În fi nal, doar cenuşamai conţine ma te rie anorganicănecombustibilă. Ce nu şa rezultatădintr-o ardere in com pletă poateconţine reziduuri de pa ie nearse.

Transportul paielor la depozit

În funcţie de condiţiile locale, pen -tru transportul paielor se pot folosimai multe tehnici şi metode:

• baloţi mici – în căr ca rea / des căr ca -rea se realizează ma nu al sau cujgheab pentru paie. Transportul seface cu vehicule spe ci ale plate sauîn formă de V (75, până la 250 ba -loţi/transport). Ba loţii sunt utilizaţila izolarea par do se lilor în fermelede animale şi pen tru ardere în ca -za ne mici de fermă.

• baloţi rotunzi – în căr ca rea / -descăr carea se realizează cu unutilaj cu încărcător frontal.Transportul se fa ce cu remorciobişnuite sau pro iec tate special înacest sens. O sin gu ră remorcă

Specifica ie Unitate Pai galben Pai gri Con nut de um d ate % 10 – 20 10 – 20 Componente vola le % > 70 > 70 Cenu % 4 3 Carbon % 43 43 H drogen % 5 5,2 Ox gen % 37 38 Cloru % 0,75 0,2 Azot % 0,35 0,41 Sulf % 0,16 0,13 Putere calor f super oar kJ/kg 18200 18700 Putere calor f nfer o kJ/kg 14400 15000 Temperatura cenu °C 800 – 1000 950 – 1100

Compoziția chimică a paielor

mai 2015 43

Page 44: Mesagerul energetic 162 mai 2015

poate conţine 8 – 14 ba loţi. Baloţiisunt utilizaţi la i zo la rea pardoselilorîn fermele de anima le şi pentruardere în cazane mici de fermă.• baloţi de mărime medie – în căr ca -rea/descărcarea se face cu utilajecu încărcător frontal. Pentru tran -sport se folosesc remorci plate saupro iectate special, iar mărimea în -căr căturii poate varia de la 12 la 45ba loţi. Paiele sunt utilizate la i zo la -rea pardoselilor în fermele de a ni -male.

• baloţi mari – în căr ca rea / des căr -ca rea se realizează cu utilaje cuîncărcător frontal. Transportul sere alizează cu remorci plate sau pro -iec tate special, mărimea în căr că tu -rii variind de la 6 la 18 baloţi, înfun cţie de utilajele folosite la tran -sport (camioane, tractoare etc.) şide distanţa de transport. Balotulma re are singura mărime acceptatăde centralele energetice (electriceşi/sau de cogenerare).

Livrarea către centrală a paielor pedu rata perioadei reci se face deobicei în baza unui contract delivrare. Acest contract poate fi oînţelegere di rectă cu fermierul, oasociere a pro ducătorilor de paiesau a unui con tractor şi includedata livrării, can tităţile ce vor fifurnizate, pre ţu ri le contractate, şicriteriile ca li ta tive.

Realizările în domeniu privindsoluţiile tehnologice aplicabile

Într-o centrală electrică clasică încon densaţie, 40-50% din energiapro dusă prin arderea com bus ti bi lu -lui este convertită în energie e lec -tri că. Energia rămasă se pierde cuapa de răcire şi cu gazele de arderee vacuate în atmosferă.

Prin cogenerare se generează si -mul tan energie electrică şi termicăîn acelaşi proces, căldura conţinutăde abur după destinderea în turbinacu abur fiind recuperată şi livratăunui consumator termic, con den sa -to rul turbinei cu abur fiind astfelînlocuit cu consumatorul de energietermică.

Avantajul principal al cogenerăriieste acela că energia generată prinar derea combustibilului poate fi fo -

lo sită într-o proporţie de până la85-90%.

Unul dintre avantajele centralei deco generare este şi faptul că nu ne -ce sită un volum mare de apă de ră -ci re, deci nu necesită amplasarealângă o sursă considerabilă de apă,pu tând fi amplasată lângă oraşelemari (descentralizate) unde existăatât cerere de energie termică, câtşi un sistem de distribuţie a e ner gi -ei termice.

Eficienţa electrică în cazul unei cen -tra le de cogenerare folosind dreptcombustibil paiele este, de obicei,de cca. 20-30%.

Prin operarea unei centrale decoge nerare (CET), eficienţa mediea nu ală nu exprimă, în mod necesar,po tenţialul tehnic posibil. Cerinţeleîn privinţa furnizării aburuluiindustri al de proces, prioritizareafur ni zării încălzirii prin termoficare,pre cum şi producerea de energieelec tri că în conformitate cuanumite re gle mentări conduc la oeficienţă e nergetică mai mică decâteficienţa e nergiei electrice lacapacitate ma ximă.

Prezentarea soluţiilor de e chi -pa re şi amplasament analizate

Scenariile care vor fi analizate pen -tru sursa de producere a energiei e -lec trice şi termice sunt fun da men -ta te luând în considerare dateleprivind situaţia actuală a sistemului

de alimentare centralizată cu căl du -ră a oraşului propus pentru analiză.

Identificarea soluţiilor de echipare anoii centrale se va face avându-seîn vedere următoarele con si de ren -te:

• Echipamentele noi vor funcţionaîn regim de cogenerare, în bazacur bei clasate a necesarului de în -căl zire, în conformitate cu duratade furnizare a energiei termice dino raşul analizat;

• Se vor analiza mai multe soluţiide echipare, din punct de vedere almă rimii capacităţilor instalate, ast -fel încât în unităţile noi să producă,pe durata sezonului de iarnă, numaie nergie în cogenerare de înaltă e fi -ci enţă;

• Soluţiile tehnice propuse vor res -pec ta cerinţele legislaţiei actuale depro tecţie a mediului;

• Conformarea cu prevederile le gis -la ţiei privind domeniul energetic re -fe ritoare la creşterea eficienţei e -ner getice prin utilizarea co ge ne -rării;

• Disponibilitatea combustibililor;

• Caracteristicile tehnologiilor;

• Alegerea unor tehnologii cu cos -turi de investiţii şi costuri de o pe ra -re suportabile;

• Posibilităţile de implementare lo -cală.

44 mai 2015

Diagrama simplificată a unei centrale de cogenerare pe biomasă (paie)

Page 45: Mesagerul energetic 162 mai 2015

Soluţiile de echipare care vor fianalizate sunt următoarele:

Soluţia 1: Realizarea unei cen -tra le de cogenerare având ur -mă toarea configuraţie:

• Ciclu clasic cu cazan de abur decca. 72 t/h (112 bar; 530 ºC) cufun cţionare pe biomasă (paie) şitur bină cu abur de 18 MWe cu con -den saţie şi priză reglabilă. Centralava funcţiona în cogenerare pe du ra -ta sezonului de iarnă, în zona deba ză curbei clasate a necesaruluide energie termică şi va livra cca.6.88 Gcal/h (~8 MWt). Pe duratase zonului de vară centrala va fun -cţi ona în condensaţie.

Soluţia 2: Realizarea unei cen -tra le de cogenerare având ur -mă toarea configuraţie:

• Ciclu clasic cu cazan de abur decca. 95 t/h (112 bar; 530 ºC) cufun cţionare pe biomasă (paie) şitur bină cu abur de 24 MWe cu con -den saţie şi priză reglabilă. Centralava fucţiona în cogenerare pe duratase zonului de iarnă, în zona de bazăcur bei clasate a necesarului deener gie termică şi va livra cca. 10,3Gcal/h (~12 MWt). Pe durata se zo -nu lui de vară centrala va funcţionaîn condensaţie.

2. Descrierea tehnologică şifun cţională a soluţiilor a na li -zate

Componentele unei centrale decogenerare pe biomasă carefuncţionează pe bază de paie sunt:

• Depozitul de stocare a biomasei

• Sistemul de transport şi a li men ta -re al cazanului de abur

• Cazanul de abur

• Turbina cu abur în condensaţie cupri ză de termoficare

• Generatorul electric

• Condensatorul

• Sistemul de alimentare cu apă

• Staţia electrică şi racordul la SENGrupul energetic funcţionează peba za ciclului clasic cu abur su pra -încălzit.

Cazanul de abur produce abur su -pra încălzit din vaporizarea apei da -to rită arderii biomasei. Aburul produs de cazanul de aburpe biomasă, se destinde într-o tur -bi nă cu abur, cu condensaţie şipri ză reglabilă pentru termoficareur bană care produce lucru mecanic.

Generatorul electric transformăe nergia mecanică în energie e lec tri -că.

Condensatorul preia vaporii deapă evacuați de către turbină şi îicon densează cu ajutorul unui agentde răcire. Apa rezultată este pre lu -a tă şi preparată în cadrul staţiei dede mineralizare. Înainte de intrareaîn cazane, apa de alimentare estepre încălzită.

Energia termică produsă va fi e va -cu ată în sistem prin intermediulunui schimbător de căldură cu plăciapă / apă şi al pompelor de ter mo -ficare.

Descrierea soluţiei de plan ge -neral

Obiectele aferente noii centrale deco generare prezentate în cele douăso luţii de mai sus sunt ur mă toa -rele:

• depozitul de recepţie şi depozitarebi omasă (punctul 1)

• sistemul de alimentare cu bi o ma -să al cazanului de abur

• clădirea aferentă cazanului deabur, turbinei cu abur, ge ne ra to ru -lui electric şi a birourilor ad mi nis -tra tive (punctul 2)

• condensatorul răcit cu aer (pun -ctul 3)

• sistem de răcire auxiliar al con -den satorului (punctul 4)• rezervoare de motorină

• sistem de alimentare cu apă (re -zer voare de apă) pentru pornireacen tralei de cogenerare

Obiectele aferente noii centralede cogenerare

Obiectele aferente noii centrale decogenerare vor fi amplasate pe te -re nul disponibil acesteia, cu su pra -fa ţa de cca. 3,3 ha.

Toate obiectivele proiectate suntde servite de drumuri de acces ne -ce sare atât pentru execuţie cât şipen tru exploatare precum şi pentruac cesul maşinilor de intervenţieP.S.I.

3. Analiza din punct de vederee nergetic a soluţiilor i den ti fi -cate

Sunt estimate performanţele teh ni -ce nominale ale grupurilor e ner ge -tice pe baza ofertelor tehnice alefurnizorilor de echipamente: putereelectrică, putere termică, consumorar de combustibil, disponibilitate,ca pacitatea depozitului de paie,con sum propriu de energie e lec tri -că, emisii poluante, etc.

Pe baza acestor performanţe aufost estimate datele tehnice mediia nuale pe perioada de exploatare:pro ducţii anuale de energie e lec tri -că, energie termică, energii livrate,con sumul anual de combustibil,ener gia achiziţionată din sistem.

4. Costurile estimative ale in -ves tiţiei

Costurile estimative ale investiţieicu prind cheltuielile pentru re a li za -rea centralei de cogenerare, ex clu -siv cheltuielile pentru e chi pa men te -le de balotare colectare şi tran sporta biomasei. Costurile de in ves tiţiecuprind: cheltuielile pen tru a si gu ra -

mai 2015 45

Obiectele aferente noii centrale decogenerare

Page 46: Mesagerul energetic 162 mai 2015

rea utilităţilor necesare obiectivului,ra cordul la SEN, costul terenului,lu crări de construcţii şi instalaţii,pro curare echipamente şi dotări,mon taj echipamente, cheltuielipen tru probe şi punerea în fun cţi u -ne, cheltuieli pentru proiectare,stu dii, supervizare, cheltuieli di ver -se şi neprevăzute, management depro iect, comisioane, cote, taxepentru obţinerea de avize, acordurişi autorizaţii.

Investiţiile specifice pentru im ple -men tarea lucrărilor sunt 3,68 Euro -/ kWi pentru soluţia 1, res pec tiv3,45 Euro/kWi pentru soluţia 2.

5. Preţul biomasei agricole

Preţul de achiziţie al paielor aferentanului 2013 este de 46 euro/tonă,la care se aplică o creştere anualăîn conformitate cu ordinele ANRE.

6. Rezultatele analizei fi nan ci a -re a investiţiei

Premisele analizei financiare sunt:• analiza a fost elaborată în euro pecon turul proiectului;

• perioada de analiză este de 22.5ani, din care 30 luni pentru im ple -men tarea proiectului și 20 ani deoperare comercială;

• rata de actualizare considerată:10%;

• impozitul pe profit, conform le gis -la ției în vigoare: 16%;

• surse de finanţare – surse proprii.

Rezultatele fluxului financiar al in -ves tiţiei sunt reliefate în tabelul 3.

Indicatorul de performanţă RIRF/Cre zultat este superior ratei de ac tu -a lizare luate în calcul.

Indicatorii ob ţinuţi evidenţiazărentabilitatea pro iectului de in ves -tiţii în condiţiile fi nanţării investiţieinumai din sur se le proprii ale be ne -ficiarului, ne lu ân du-se în con si -derare sursele atra se şi niciobligaţiile financiare.

Ţinând cont de prevederile Legii220/2008 (consolidată) prin care sea cordă un număr de 3 certificateverzi pentru energia electrică pro -du să şi livrată în centralele de co -ge nerare de înaltă eficienţă cu fun -cţi onare pe biomasă, s-a elaboratsu plimentar o analiză de sen si bi li -ta te la eliminarea certificatului su -pli mentar acordat pentru energiaelectrică livrată din cogenerare deî naltă eficienţă.

Rezultatele ob ţi nu te, luând înconsiderare numai 2 CV, suntprezentate pentru ambele so luţii deechipare în tabelul 4 de mai jos.

Indicatorii obţinuţi evidenţiază fap -tul că şi în ipoteza în care s-ar a cor -da numai 2 CV, proiectul rămâneren tabil (RIRF/C superior ratei deac tualizare luate în calcul), ceea ceîn seamnă că acesta generează şi înacest caz profit pentru investitor.

În baza rezultatelor obţinute pen truSo lu ţia 1, respectiv Soluţia 2 deechi pare a cen tralei, se poate ob -ser va faptul că in di catorii de per for -

Specifica ie UM Solu 1 Solu 2

Energie electri produ , din care: MWh/an 65232 78641

în cogenerare de înalt eficien MWh/an 65232 78641

în condensa ie MWh/an 0 0

Energie electri livrat , din care: MWh/an 59797 71133

în cogenerare de înalt eficien

MWh/an 59797 71133

în condensa ie MWh/an 0 0

Energie termi livrat MWh/an 28992 43488

Factor de calitate - 151,905 147,083

Economie de energie prim % 34,17 32

Indicatori financiari de performan U.M. Solu 1 Solu 2 Rata Intern de Rentabilitate Financi a investi iei (RIRF/C) % 17,92 19,49

Indicatori financiari de performan U.M. Solu ia 1 Solu ia 2 Rata Intern e Rentabilitate Financiar a investi iei (RIRF/C)

% 15,03 16,83

46 mai 2015

Tabelul 4

Tabelul 3

Page 47: Mesagerul energetic 162 mai 2015

man ţă financiară ob ţi nuţi subliniază pro -fitabilitatea pro iec tu lui în cele do uăsoluţii de echipare a noii cen tra le încondiţiile premiselor con si de rate încadrul analizei.

7. Concluzii:

Rezultatele analizei elaborate pun înevidenţă următoarele concluzii:

• Construirea unei centrale de co ge -nerare, care să utilizeze biomasă a gri co -lă drept combustibil de bază, este unproiect viabil în premisele şi condiţiile dea naliză considerate pentru ambele so -luţii analizate.

• În cazul Soluţiei 1 de echipare, in di ca -to rii de performanţă financiară sunt maimici decât în cazul Soluţiei 2 de ec hi pa -re. Cu toate acestea se poate spune căriscurile privind asigurarea cantităţii decombustibil necesar sunt mai mici decâtîn cazul Soluţiei 2 având în vedere că

necesarul de biomasă agricolă (paie)pentru Soluţia 1 este cu 33% mai micdecât pentru Soluţia 2.

• Soluţia 2 de echipare prezintă in di ca -tori de performanţă financiară superiorifaţă de Soluţia 1 în condiţiile şi pre mi se -le de analiză considerate. Totuşi, va loa -rea de investiţie necesară implementăriiSoluţiei 2 este cu 24,9% mai mare decâtîn Soluţia 1.

Alegerea uneia sau alteia dintre soluţiilede echipare analizate, ca soluţie optimăde implementare a proiectului ar trebuisă ţină seama de următoarele:

• necesitatea mobilizării resurselor fi -nan ciare necesare în condiţii de crizăeconomică;• necesitatea asigurării cantităţii decom bustibil necesare, indiferent de con -di ţiile climatice;

• asigurarea prin contract pe termenlung a vânzării energiei termice. n

www.energyworldmag.com

www.energynomics.ro

www.aair.org.ro

www.fpen.ro

www.fppetrolgaze.ro

www.agir.ro

PARTENERI MEDIA

www.bizenergy.ro

www.sigp.ro

www.petroleumreview.ro

www.ccib.ro

www.thediplomat.ro

www.focus-energetic.ro

www.tehnicasitehnologie.ro

mai 2015 47

Cazan pentru centrala termică pe biomasă

Page 48: Mesagerul energetic 162 mai 2015

Seniorii EnergieiDialog de suflet cu dl. ing. Artemiu Iosif Vanca -specialist termoenergetician Prof. Elena Ratcu, Consilier CNR - CME

Motto : „A fi apt de o pasiune şi a nu o trăi, te face incomplet şi limitat”. Oscar Wilde

Termoenergetician și scriitor. Riguros, sever și exigent. Cercetător și documentarist.Serios, înțelept și echilibrat. Inginer și artist. Sculptor în lemn. Sensibil și talentat. Vesel șicumpătat. Pasionat de tehnică, literatură și artă. Termocentrale și oameni. Probleme șirezolvări. Nobil și princiar. Oameni, flori și animale. Totem. Cărbune și păcură. Brâncuși.Mânăstiri și biserici. Etică și profesionalism. Drumeții. Curaj. Bănișor, mult Bănișor.Documente străvechi. O poveste de familie ca o adevărată saga a timpurilor vechi. Acesteaar fi doar câteva cuvinte cheie care încearcă, palid, să descrie personalitatea completă șicomplexă a interlocutorului meu de astăzi, domnul Artemiu Iosif Vanca, unul dintermoenergeticienii de elită ai noștri. Nu mă gândeam vreodată că poate fi atât defascinantă povestea termoenergeticii și a oamenilor ei, a cazanelor, buncărelor și morilorde cărbune, a concasoarelor, separatoarelor și reductoarelor, a lignitului, sterilului șihidrocarburilor, a modului în care se produce energia în termocentrale. Vă invit să ascultațiaceastă poveste frumoasă, istorisită cu pasiune și drag de domnul Artemiu Vanca, cuîntâmplări de demult, care trebuie păstrate în memoria noastră colectivă și trebuie predatemai departe, ca o ștafetă a excelenței, viitoarei generații de energeticieni.

Absolvent al Facultății de Mecanică,Sec ţia de Maşini Termice - Institutul Po -li tehnic din Bucureşti, domnul ArtemiuIosif Vanca și-a început activitatea laÎn treprinderea de Construcţii Hu ne doa -ra (1961-1963), la Energomontaj, Ter -mo centralele Işalniţa, Rovinari, Turcenişi CET – Târgu Jiu (1963-1991), unde ade ţinut funcţiile de inginer, şef de lot (lamon taj), şef de secţie, şef de serviciu,in giner şef, director tehnic, director (înex ploatare). Între 1991-1996, a lucratla Direcţia Generală de Producere aEner giei Electice şi Termice (DGPEET)Bucureşti, unde a fost director şi di rec -tor adjunct retehnologizare, director cuexploatarea, director cu producţia şicon silier. În intervalul 1996-1998 a fostcon silier în Compartimentul de Reformăși Strategie al RENEL/CONEL și a făcut,de asemenea parte din colectivul care ae laborat proiectul primei Legi a E ner gi -ei. După pensionare, între anii 1998-2007, a lucrat ca inginer la ICEMENERGşi ICPET Bucureşti şi ca director generalla o fabrică canadiană de capsule dinge latină pentru medicamente, aflată încon strucţie. În 1990, imediat după Re -vo luţie, din ianuarie până în iulie, a fostvi cepreşedinte al CFSN Gorj şi pre şe din -te al CPUN Gorj, domnul Vanca deţineun certificat de inventator, iar în 1971,a primit Medalia Muncii, pentru meritede osebite. A participat la mai multeeve nimente tehnice și științifice în ţară

şi străinătate și a publicat o serie de ar -ti cole de specialitate în revista „E ner ge -ti ca” şi în revista „Producerea energieielectrice şi termice”. Este pasionat de li -te ratură, fiind autorul a cinci romane, alu nui volum de povestiri și al multor scri -eri, articole și eseuri publicate în A nu a -rul satului Bănișor, locul său natal, înre vista Asociaţiei Promoţia Mecanică1961, în „Caiete Silvane”, revista decul tură a judeţului Sălaj şi în alte câtevapu blicaţii ale cenaclurilor literare pe ca -re le-a frecventat.

** *

Aveam atât de multe să-l întreb pedom nul Vanca, încât aproape nici nu ști -am cu ce să încep. Pentru că m-a im -pre sionat teribil legătura sa sufleteascăatât de strânsă cu satul în care s-a năs -cut și cu oamenii săi, m-am hotărât săîn cep cu următoarea întrebare:

Elena Ratcu: Stimate domnuleVanca, sunteți născut în satulBănișor, județul Sălaj. În anul 2013,de Sfânta Maria, ați lansat volumul„Zori întunecate”, în care povestițiîn tâmplări istorice din secolul XIIIcând s-au întemeiat mai multe satetran silvane și pentru care ați scor -mo nit arhive uitate de timp și i-ațilo calizat pe primii doi antecesori lo -cali care, în anul 1213, au fost men -ţi onaţi în „Registrul de la Oradea”.

Ați descoperit 23 de comori bi bli o -gra fice ale bisericii în depozitul decar te bisericească din ȘimleulSilvaniei și ați reînviat practicistori a satului natal, cu oamenii,obi ce iu rile și tradițiile lor. Ațiredactat și tipărit zece ediții aleAnuarului „Asocația Fiii satuluiBăni șor” (2004-2013). Printre celecinci ro ma ne ale dumneavoastră seaflă și „Iubirile băieților din ValeaBa nu lui”. Cum de s-au imprimatatât de pu ternic rădăcinile satului încare v-ați născut în subconștientuldum nea voastră, cine și cum v-atran smis „ datoria” de a-i cercetaiz voa re le și a le lăsa moștenireurmașilor?

Artemiu Vanca: Eu m-am legatputernic de toate localitățile în care prinvoința mea proprie sau prin foţaîmprejurărilor am locuit. Bineînțeles, cel

Elena Ratcu și Artemiu Iosif Vanca

48 mai 2015

Page 49: Mesagerul energetic 162 mai 2015

mai puternic m-am legat de satul natal,Bănișor, pen tru că într-un fel toțisuntem legați de lo calitatea în care ne-am născut și am în ceput să cunoaștemlumea, iar a min ti ri le din copilarie nerămân puternic im pri mate în memorie.Din sat a trebuit să plec la vârsta depatru ani, când toată familia s-a refugiatdin cauza ocupaţiei ma ghiare în Ardeal.Ne-am reîntros în 1945, când eu aveamopt ani și am ră mas acolo până în 1965,când părinții au plecat într-o altălocalitate. Tot tim pul în care am trăitdeparte de Bănișor am fost cu gândul lael. La maturitate am început să mădocumentez, cu in ten ția de a scriecândva o monografie a sa tului, amconsultat foarte multe do cu men te, amaflat care au fost primii bă ni șo reniatestați în arhivele vremii şi mul te alteevenimente legate de istoria lui. În anul2003 am revenit în satul Bă ni șor, camusafir și, împreună cu un pro fesor deistorie din sat, care avusese ca temăpentru lucrarea sa pentru gra dul I„Monografia satului Bănișor”, ne-ampro pus să tipărim ce am scris a mân doi:el monografia propriu-zisă, eu com ple -tări la ea şi un capitol de amintiri dinsat. Cartea se intituleză „Bănișor: Mo -no grafie – Amintiri”. Tot atunci am ho tă -rât înființarea „Asocației Fiii satului Bă -ni șor” și editarea unui Anuar al A so ci a -ției. Am scris cu mult drag despre el.Drept răsplată, în anul 2005 mi s-a de -cer nat Diploma de Cetăţean de Onoareal satului, și în 2013, la a ni ver sa rea a100 de ani de atestare do cu men tară aacestuia, directorul Direcției de Culturăși Artă a Judeţului Sălaj spu nea: „Ce bi -ne ar fi dacă în fiecare sat sălăjan arexis ta un Artemiu Vanca, pen tru a-l pu -ne în valoare”, iar în 2011, când, îm pre -ună cu alţi veterani, am fost săr bătoritla aniversarea a 75 de ani de via ță,direc toarea Bibliotecii Județene Sălaj,or ganizatoarea festivităţii, a men ți onat:„Des pre niciun sat din județul Sălaj nus-a vorbit atât de mult ca des pre Bă ni -șor, iar asta se datorează dom nu luiVanca”. Acestea sunt chestiuni de su fletși reprezintă recunoaşterea mun cii de -pu se de mine.

„Cu cât efortul e mai mare, cu atâtsa tisfacția este mai intensă”

─ Cercetarea arhivistică este o mun -că grea, obositoare, care necesitămul tă organizare și răbdare. Cumati reușit, cât a durat, cum ați găsitar hivele și cum ați scris „Zori în tu -necate” ?

─ Ca să scriu „Zori întunecate” și ar ti -co le le publicate în Anuare m-am folositîn mare parte de informaţiile culesepen tru a scrie monografia satului pentruca re m-am documentat la arhivele ju de -țe lor Sălaj și Satu Mare, la Muzeul deIstorie şi Artă al Judeşului Sălaj, la Mu -ze ul Crişurilor din Oradea, la CapitlulEpiscopiei Romano-Catolice din Oradea,la câteva biblioteci judeţene. De foartema re folos mi-a fost anuarul „ActaMusei Porolissensis”, al Muzeului deIstorie şi Artă al Judeţului Sălaj, la care

am fost abonat timp de zece ani. Lu -cram la Termocentrala Rovinari şi lo cu -iam în Târgu Jiu și, de câte ori veneamîn București în vreo delegaţie, după-amiezele mergeam la Biblioteca A ca de -mi ei, la Biblioteca Universitară şi la Bi -bli oteca Centrală de Stat pentru a mădo cumenta. Cele mai multe informațiile-am găsit la Biblioteca Academiei. Du -pă 1944 se tipăriseră mai multe volumein titulate „Documente din istoria Ro mâ -ni ei”, dintre care unele erau de di ca teTransilvaniei. Într-unul din aceste vo -lume am găsit documentul care a tes tae xistența satului meu, Bănișor, la 1213și împrejurările în care a fost a tes tat, in -clu siv povestea emoționantă și tragică alui Golsa şi Sedun, cetăţeni ai sa tului, înju rul cărora am ţesut po ves tea din „Zoriîn tunecate”. Revin la do cu men tareapen tru monografie şi anuare ca să văspun că, printre altele, am avut o caziasă consult, la Biblioteca A ca de mi ei,cartea „Cazanie pentru morţi”, scrisă demână, cu litere cirilice, în limba ro mâ nă,de către diacul Filip din Bănișor, la 1758,pe care am pozat-o și am pu bli cat-o înAnuar și cu care ne mândrim acum la

Bă nișor (râde). Am fost foarte e mo ți o -nat să țin în mână o carte scrisă de unbănişorean cu aproape 300 de ani inurmă! Manuscrisul a fost descoperit defostul director al Bibliotecii A ca de mi ei,dl. Gavril Strempel, care a scris des preea în „Catalogul manuscriselor ro mâ -neşti”. Ca să-l citesc m-am apucat săstu diez scrierea cirilică. A fost un efortma re pentru mine, însă cu cât efor tuleste mai mare, cu atât sa tis fac ți a estemai intensă. M-am documentat pen tru„Zori întunecate” timp de peste 20 deani și am întocmit un număr mare de fi -şe. Bineînţeles, nu făceam asta con ti -nuu, pentru că aveam funcții de con du -ce re care m-au solicitat destul de multîn tr-o direcție total diferită.

─ Dorința de cercetare istorică și ta -len tul literar sunt moștenite de laci neva din familie?

─ În familia din partea mamei au fostcâți va intelectuali. Străbunicul pe liniema ternă al mamei, a fost „nobil pro pri e -tar”. Eu l-am găsit în arhivele vremii cua ceastă titulatură și de aceea una dincăr țile mele se cheamă „Nobilul pro pri e -tar”, eu fiind urmașul lui. Dacă el a fostno bil, sunt și eu nobil, nu-i așa? (zâm -beș te). Eu i-am dat titlul cărții la modulironic, nu la modul serios. Dar, pe dealtă parte, am ținut mult să am o bu că -ți că de pământ a mea, pe care să olucrez ca un țăran, la fel cum au făcut-ostră moşii mei, iar după ce, acum câțivaani, mi-am cumpărat terenul de la Run -cu și am devenit în sfârșit proprietar, amfost foarte mândru. Nu-mi mai în că -peam în piele! (râde cu poftă). Un frateal străbunicului mamei, Grigorie Filip(1823-1895), avocat, a scris o broşurăîm potriva emancipării evreilor. Nu mămân dresc cu asta. Fratele bunicului ma -mei pe linie paternă, Nicolae Bran(1861-1947) a fost profesor de cali gra -fie și desen la liceul Lazăr din Bucureștişi a scris câteva „Caiete de caligrafie”. Ela fost preşedinte al Ateneului Românpen tru Arte. A colaborat cu Costin Pe -tres cu la decorarea interioarelor A te ne -u lui Român și a pictat el însuşi ta blo ul„Peneş Curcanul”, care a fost ex pus a co -lo, alte tablouri şi câteva bi se rici. Stră -bu nicul meu matern, Ioan Bran (1846-1901) a fost memorandist. În pre zent,fra tele meu, Tiberiu Vanca, avo cat depro fesie, scrie şi el şi chiar mai bine șimai mult decât mine în mai mul te ziareşi reviste: poezie, eseuri, po vestiri,comen tarii politice. A publicat câ tevacărţi, prin tre care „Bănișorul mi tic”, oculegere de povestiri despre satul nos -tru natal.

„Am ales Politehnica pentru că țarase in dustrializa puternic și era ne -vo ie de in gi neri”.

Lansarea Monografiei Bănișor -100 de ani

mai 2015 49

Page 50: Mesagerul energetic 162 mai 2015

─ Gimnaziul l-ați făcut la Zalău și aur mat Facultatea de Mecanică -Secția Ma șini Termice a InstitutuluiPo litehnic București. Presupun căerați la fel de bun la științele exacteca și la literatură, da că ați ales o ca -ri eră tehnică, nu-i așa?

─ M-au preocupat mult și literatura șiteh ni ca. La școala generală eram pa si o -nat de tehnică și de științe, de chimie înmod spe ci al. Îmi făcusem un laborator a -casă, citeam cu regularitate revista Ști -ință și Tehnică, şi re pro duceam unele ex -perienţe de acolo. În mod logic am ales oşcoală tehnică, și mai con cret Şcoa laTehnică de Mecanică Cluj. Acolo a începutsă mă preocupe, pe lângă teh ni că, şiliteratura. Când am terminat școa la, amstat în cumpănă, dacă să merg la Fi lo lo -gie ori la Politehnică. Am ales Politehnicapen tru că țara se in dus tri aliza puternic înanii aceia și era mare ne voie de ingineri,apoi era și moda ca cei mai buni elevi dinclasă să mear gă la Po litehnică sau laMedicină. Bi ne în ţeles, elevii foarte buniau mers şi la Filologie şi la alte facultăţi.

─ V-ați început cariera profesionalăîn pli nă economie centralizată pla -ni ficată, când s-au pus bazele for -mă rii și dez vol tării sectoruluienergetic din țara noas tră. Pre si u -nea era imensă în acest sector, iarîn zona Oltenia, un de erau mine decărbuni, s-au con stru it trei mariter mocentrale: Turceni, Rovinari,Ișalnița. Ați lu crat la toate acestetrei ter mo cen tra le și ați avut funcțiide răspundere. În ce condiții se luc -ra atunci, cu ce dificultăți v-ați con -frun tat, ce a însemnat in dus tri a li za -rea forțată, ce însemna îndemnulco munist de atunci, „țării cât maimult carbune”, cum era legătura în -tre mineri și oamenii din ter mo cen -tra le ? Vă rog, povestiți-mi puținbu că țica aceasta de istorie trăită peviu de dumneavoastră.

─ La terminarea facultății, în 1961, amfost repartizat la Hunedoara, unde amlu crat ca inginer stagiar timp de doi ani.Pu team să-mi aleg un loc de muncă înBucurești şi să fiu repartizat acolo, darn-a fost să fie aşa. Tata fusese deținutpo litic și trimis timp de doi ani la Canal,iar eu, pentru a nu avea probleme cuad miterea la facultate, ascunsesemacest detaliu al biografiei mele. A fostdes coperit însă acest delict în ajunul re -par tiției mele în producție, iar pro de ca -nul, care era și șeful comisiei de re par -ti ție a zis: „Dumneata te duci la Hu ne -doa ra!”. „Nu mă duc la Hu ne doa ra!”, amrăspuns eu. „Cum nu te duci? Dum -neata care ai ocupat în facultate un loccare nu ți se cuvenea și care ar fi trebuitsa fii acum acolo unde a fost tatăl

dumitale?”. Am simțit cum cădea cerulpe mine și mi-am zis: „Gata, au aflat.N-am încotro, trebuie să merg undespun ei”. Am plecat, prin urmare la Hu -ne doa ra, unde am lucrat la În tre prin -derea de Construcții Siderurgice (ICSH)până în 1963, când m-am căsătorit. Eucu soția mea fusesem prieteni dinstudenție, eu la Politehnică, ea laUniversitate, Fa cul ta tea de Biologie.Absolvind facultatea ca șefă depromoție, soția a fost re par ti za tă în în -vă ţă mântul superior, la In sti tu tulAgronomic de la Craiova. Asta m-adeterminat să plec de la Hunedoara laCraiova. Norocul meu a fost că atunci seafla în construcție termocentrala de laIșalnița. Lucrasem în montaj și mi-amzis să merg tot în montaj, ca să be ne fi -ci ez de cei doi ani de experiență pecare-i câș tigasem. În plus, la Craiovaaveam șan sa să primesc re pe de lo cu in -ță, ceea ce s-a și întâmplat. M-am an -ga jat la În tre prinderea de Construcții șiMon taj Centrale Electrice, devenită ul te -ri or Ener gomontaj. Acolo era o foameex tra or di na ră de personal, aveau marene vo ie ingineri, iar eu am fost ca o ma -nă cerească pen tru ei. Aşa se face că m-au angajat ca șef de lot turbine. Câttimp am lucrat acolo, am montat patrutur bine, două de 50 MW și două de 100MW, împreună cu instalaţiile lor a u xi li a -re. Echipamentele erau de provenienţăcehoslovacă, ultimul răcnet al tehniciidin Lagărul Socialist. Am avut o co la bo -ra re bună cu cehii. În timpul montajuluişi mai târziu în exploatare m-am stră -du it să mă documentez cât mai completcu privire la utilajele pe care le montamsau exploatam. Eram convins şi atunci,ca şi acum, că în producţie cel mai bunom este cel mai bine documentat. Mi-aprins enorm de bine perioada aceea demon taj! Când am pus în funcțiune ul ti -ma turbină montată de mine, m-amtran sferat la beneficiar, la În tre prin de -rea Electrocentrale Cra iova. Acolo amde ve nit șef de secție ter mo mecanică lace le două blocuri de 100 MW (tur bine,ca za ne cu utilajele lor auxiliare). Cu noş -team tur bina, deci mi-a fost ușor să în -văț cazanul, pentru că proiectul meu dedi plo mă, la absolvirea fa cul tăţii, fuseseun ca zan de 50 tone/oră. Cazanele de laIșalnița erau de 300 t/h abur, și mi-afă cut o de o se bi tă plăcere să conducpro ce sul lor de exploatare şi chiar să lepor nesc, să le opresc şi să le su pra ve -ghez în exploatare, personal. Încă dinfacultate îmi doream mult să ajung însi tuția să pornesc un motor, o tur bină,un ca zan, adică să fiu stă pâ nul lor. Înpe rioada a ceea era un avânt ex tra or di -nar al economiei ro mâ nești, așa cumspu neți și dum nea voas tră. Se dezvoltamult in dus tria, cu precădere in dustriacon struc toare de mașini, ori, ca să sus -

ții dezvoltarea acestei industrii într-unritm accelerat era nevoie și de o in dus -tri e ener getică puternică, ca pa bilă să oa li men te ze cu energie e lectrică. Deci,pla nul de e lec tri fi ca re a țării a fost ne ce -sar nu numai ca să luminăm satele şi o -ra şele ţării, ci și ca să putem susțineaceastă in dus trie. S-au construit atuncimai mul te hidrocentrale și ter mo cen tra -le. Fuseseră deja con stru ite ter mo cen -tralele Doicești și Pa ro șeni, iar cele de laBrazi, Iernut, Craiova, Ișalnița se aflauîn construcție. Era o efervescență ex tra -or dinară în do me niul energetic, lipsa depersonal era mare, iar inginerii buni șica pa bili avansau foarte repede. Așa seex plică faptul că şi eu am devenit foar terepede șef de lot la montaj, apoi șef desecție ex ploatare. Atunci când a începutmon ta rea celor două blocuri de 315 MWde la Işalniţa, am fost numit şeful sec ţi -ei ter momecanice care urma să se ocu -pe de exploatarea lor. Sarcina mea şi ain ginerilor, maiştrilor şi mun citorilor pecare-i aveam în su bor dine a fost şi săsu praveghem mon tarea acestor blocuri.Un bloc se compunea dintr-o turbină de315 MW, livrată de Rateau- Franța şidin două cazane Mann de 510 t/h (Ger -ma nia). Din nou am avut o ca zia să iaucontact cu tehnica a van sa tă a epocii. În1969 am devenit șeful serviciului teh no -lo gic la ter mo centrala de la Craiova, iarîn 1971 am fost solicitat de directorulter mocentralei Rovinari, care era în con -struc ție, să merg acolo. Dornic să lucrezdin nou în producție, am ac ceptat i me -diat propunerea lui, de și asta a în sem -nat să ne mutăm, toa tă familia, de laCraiova la Târgu Jiu, unde locuiau cei celucrau la Rovinari. Aveam deja doi copii,so ți a era în învățământul superior, însăde dragul meu a acceptat o fun cție deprofesor la un liceu din Târgu Jiu. Eu amde venit directorul teh nic al Ter mo cen -tra lei Rovinari, de şi eram relativ tânar(35 de ani), dar aveam deja o oarecareex pe ri en ță în exploatare, iar ei aveauma re nevoie de profesioniști. Ter mo cen -trala Rovinari a avut în fi nal două blocuriceheşti de 200 MW şi patru blocuri ro -mâ neşti de 330 MW. Era extrem de greuși de stresant. Deși eram director teh -nic, eu eram de dimineața până searaîm bracat în salopetă, și mă aflam per -ma nent, în picioare, în sala de ma șini,în sala cazanelor sau în ca me ra de co -man dă de unde se fă ceau manevrelepen tru pornirea şi oprirea blocurilor şisu pravegherea lor în exploatare. Demul te ori a jun geam acasă seara pe laora 21 sau chiar mai târziu, și, de multeori în tim pul nopţii primeam telefon că ade clanșat un bloc și trebuia să fugînapoi la centrală. Cele mai groaz ni cesi tu ații erau atunci când ter mo centralacă dea pe zero, adică declanșa și ultimulbloc din centrală.

50 mai 2015

Page 51: Mesagerul energetic 162 mai 2015

─ Din ce cauza se ajungea pe zero?

─ La Rovinari, declanșările cele mai nu -me roase se datorau spargerilor țe vilorla cazane. Se spărgea o țea vă, trebuiasa oprești cazanul. Dacă opreai cazanul,tre buia să oprești și tur bina pentru cănu mai avea cine să o alimenteze cuabur. Foarte mul te declanşări se datoraufun cţi o nării defectuoase a instalaţiilorelec trice de protecţie şi a u to ma ti za re,ori din cauza fiabilităţii reduse a com po -nen telor electronice cu care erau e chi -pa te. Ele provocau fie stin gerea foculuila cazan, fie de clan şarea turbinei, fieopri rea unor a gregate auxiliare fără decare nu se putea funcţiona (pompe şiven ti la toare). De multe ori am oprit ca -za nele din lipsă de cărbune - lignit dinba zinul Olteniei. Extracţia căr bu nelui fă -cân du-se în exploatări mi niere de su -pra față, atunci când plo ua abundent,cărbunele a mes te cat cu steril, deveneamo cirlă. Din ca riere el intra în stațiile decon ca sa re, unde se mărunţea, iar de a -co lo era trimis în centrală sau în de po -zitul de cărbune concasat. Din bun căriide cărbune ai centralei era pre luat demo rile de cărbune care îl mă cinau și,devenit praf foarte fin, îl refulau în ar ză -toa rele cazanului. Căr bunele umed dacăse întâmpla să nu înfunde concasoarele,care sunt prima treaptă de prelucrare alui, forma bolți în buncăre şi nu mai cur -gea. În astfel de situaţii morile ră mâ -neau fără cărbune şi trebuiau o prite.Opri rea lor ne obliga să tre cem cazanulpe combustibil auxiliar (pă cură sau gaz)sau să-l oprim. Con casoarele se des fun -dau manual cu ranga şi lopata, iar bun -că rele cu in stalaţii speciale de dărâmarea bol ţilor uneori erau eficiente, alteorinu. Au fost şi cazuri când a trebuit camun citorii să intre în buncări pen tru a ledes funda manual. S-au în tâmplat și ac -ci dente în astfel de si tuaţii.

─ Cât putea sta pe zero și ce se în -tâmpla mai departe cu in sta la ția?

─ Instalația trebuia repornită cât maire pede cu putinţă, atâta timp cât pă cu -ra, combustibilul de pornire și singurulde care am beneficiat în pri mii ani deex ploatare a centralei, mai era suficientde caldă, adică era la temperatura caresă-i permită să fie pulverizată în ar ză -toa re. Iarna, tim pul acesta era foartescurt. Am fost uneori puşi şi în situaţiasă ris căm pornirea cazanului care aveapă cură la o temperatură sub cea mi ni -mă necesară. Ulterior a apărut şi al do i -lea combustibil auxiliar, ga zul metan, iarsituaţia s-a sim plificat.

„Dacă reușeai manevra, de ve neaierou, dacă se întampla ce va rău, în -fun dai pușcăria”

─ Riscurile de ce natură erau?

─ Riscul era ca păcura să nu se aprin dă,să cadă în focarul ca za nu lui şi să pro du -că neplăceri. N-aveam însă de alespentru că ris cam să îngheţe apa înţevile ca za nu lui, pe conducte, în pompe,etc. şi să nu mai putem porni centralade cât în primăvară. Cazanele de 1035t/h care alimentează cu abur tur binelede 330 MW sunt de tipul turn, având oînăl țime de 92 de me tri. În focarul a ces -tui cazan, înalt de 45 metri, te simţi caîn na o sul unei catedrale gotice, Köln deexemplu. De la cota 45 la 92 metri ca -za nul este în aer liber și, fiind plin cuapă, risca să ajungă rapid la tem pe ra tu -ra de afară și să înghețe. Ne norociremai mare nu se poate în tâmpla! Să-țiîn ghețe un cazan sau să se producă unin cident sol dat cu distrugere de utilaje,pu tea pune în pericol libertatea celor vi -no vaţi. Fac o paranteză ca să men ţi onezcă salariaţi ai ter mo cen tra le lor Rovinarişi Turceni au fost im plicaţi în două pro -ce se ră su nă toa re, primul în 1986 pentrua va ri e rea unui generator iar al doilea în1987 pentru depozitarea ne co res pun -zătoare a echipamentelor în de po zite.În primul proces au fost inculpaţi şaptespe cialişti, printre care și Victor Vaida,fost director la I.E. Turceni, care însă aufost a chi taţi după doi ani de proces. Înal doilea au fost inculpaţi cinci spe cia -lişti, printre care Ion Popescu, fost di -rec tor la I.E. Rovinari, con dam naţi toţiîn tre patru şi opt ani în chi soa re, într-unpro ces public, pe dep se din fericire am -nis tiate înainte de executarea lor. Deci,dacă nu se în tâm pla nimic, deveneaierou, dar dacă se întampla ceva, în fun -dai puș căria. Era în responsabilitatea di -rec torului tehnic să dea dispoziţii depor nire sau oprire în toate si tu a ți ile li mi -tă care apăreau în centrală. De multeori, în diverse situații cri ti ce, eu dis pu -neam oprirea u ti la je lor și imediat măsu na un şef de la Bucureşti, uneori chiarmi nistrul, ca re mă făcea pe mine şi pesu balternii mei de două parale, zi cea căsun tem nepricepuți sau sa bo tori. Decele mai multe ori ni se cerea să fun cţi -o năm cu cazanele spar te, „cel puţin pedu rata vârfului de sarcină”. In struc ţi u ni -le ne in ter zi ceau asta. Funcţionareatimp de două sau trei ore cu cazanulspart, ne obliga ca, după oprire, să-l re -pa răm, ceea ce dura câte o săp tă mânăsau chiar mai mult. Nu acceptam să fiujig nit și într-una din situațiile în care amoprit un bloc, în ciuda insistenţelor dinafară de a-l menține în funcţiune, mi nis -trul a țipat la mine: „Să nu mai faci ni -cio dată chestia asta!”. „Ba, am s-o facori de câte ori va fi necesar !”, i-am re -pli cat eu. El m-a înjurat, iar eu mi-amdat demisia. Am renunţat la demisiedupă ce ministrul, prin in termediul unuiad junct al său, şi-a cerut scuze. Asta s-

a întâmplat în pre ziua expirării pre a vi -zu lui și după ce s-au încercat cu mine şialte me to de de lămurire rămase fără re -zul tat. Inginerii din centrală nu erau dene înlocuit, dar nu se gă seau alţii care săaibă experienţa noas tră dispuşi să lu -cre ze în con di ţi ile în care lucram noi. Noio fă ceam de nevoie.

„Uneori, o zi dura cât un an”

─ Trebuia să ai nervi de oțel să re -ziști în acele condiții de mun că șistres continuu, cu ordine a beranteve nite de la superiori. Vor beați maiî nainte despre ca dre le calificate ca -re erau în cen tra lă. TermocentraleleRovinari, Turceni, Ișalnița s-au con -stru it în să într-o zonă unde nuexista o traditie industrială, iarmun ci to rii proveneau din țăranii dinzo na Olteniei. Cum se calificauaceștia?

─ În localitățile unde s-au construittermocentralele se înființaseră școli demaiștri cu durata de doi ani, iar mun -citorii cei mai buni erau trimiși la acesteșcoli. Au apărut şi școli pro fesionale șilicee energetice, dar, din păcate, maitârziu, abia după pu nerea în funcțiune aprimelor blo curi sau grupuri energetice,deci la pornirea termocentralelor noi nuam avut cadrele necesare. Pentru com -pensarea lipsei de personal teh nic,uneori ne era detașat per so nal de la altetermocentrale, ori din București dincadrul CIPEET, sau de la institutele decercetări şi pro iec tări de profil. Unii erauspecialiști buni și ne erau de folos, alțiiînsă nu aveau priceperea necesară saunu-i pre ocupa buna funcţionare a cen -tra lei, trăgeau chiulul și considerau de - tașarea lor ca pe o pedeapsă ori ca oconcentrare în timp de război. Era greuşi pentru ei, pentru că nu a jungeau a ca -să cu săptămânile. Por nirile și oprilileblo curilor ca za ne lor erau extrem de de -se, efortul nostru de a le reporni eraimens, dor meam uneori câte două-treiore pe noapte, iar o zi dura cât un an.Am scris în amănunt despre asta în jur -na lul pe care l-am ţinut în vre mea aceeaşi din care am publicat câ teva episoade.

─ Ce fel de cărbune se folosea, cumera adus pâna la gura ter mo cen tra -lei și ce se întâmpla du pă aceea?

─ Centralele din Oltenia fuseseră pro iec -tate să funcționeze pe lignit ca re avea opu tere calorifică între 1400-1800 Kcal / -kg, deci media era de 1600 Kcal/kg. Noiam fost de mul te ori puşi în si tuația săfun cți o năm cu cărbune mult sub 1400Kcal/kg. Ori, este extrem de de za van -tajos să alimentezi un cazan pro iectatpentru o anumită putere ca lo ri fică cu uncărbune cu putere ca lorifică mai mică,sau chiar mai ma re. Puterea ca lorifică a

mai 2015 51

Page 52: Mesagerul energetic 162 mai 2015

unui căr bu ne este dată de conținutul dema terie combustibilă, de umiditate și decenuşă. Cărbunele din bazinul Oltenieise află, în zăcământ, în stra turi subțiri,ca re alternează cu stra turi de steril. Eltre buie extras se lectiv: separat căr bu -ne le și se pa rat sterilul. Faptul acesta nuse întâmpla, uneori din cauza di a me tre -lor mari ale rotoarelor ex ca va toa relor dema re productivitate în raport cu gro si -mea straturilor, al te ori din cauza grabeişi a planului mare de extracţie. De celemai mul te ori cărbunele era extras o da -tă cu ste rilul, ceea ce-i reducea pu te reaca lorifică, iar dacă mai şi ploua, aceas tască dea și mai mult. Ste ri lul putea finisip sau argilă. Argila era aceea caretran sforma căr bu ne le în mocirlă atuncicând ploua, iar ni sipul era cel care ac -cen tua uzura mo rilor şi concasoarelor.Din cauza pu terii calorifice mici a căr bu -ne lui nu puteam funcționa la plină sar ci -nă cu blocul cazanului, pentru că nu pu -team aduce cazanul la debitul no minalde cât dacă măream debitul de com bus -ti bil auxiliar, care, pentru că era scump,trebuia folosit doar pen tru porniri saupen tru sta bi li za rea flăcării de cărbune,la sarcini mici. Mai era un lucru care nepro vo ca o neplăcere extraordinară: pre -zenţa metalului în cărbune. Ex ca va toa -rele erau nemţeşti, adică bune, dar li semai rupeau şi lor câ te un dinte de la ro -tor şi, apoi, oricât de bun ar fi un utilaj,da că nu-l exploatezi și nu-l întreții ca lu -mea, se defectează. Utilajele se de fec -tau des, reparațiile se făceau pe loc,pie sele metalice înlocuite se aruncau pejos şi de multe ori, ajun geau în centralăîm preună cu căr bunele, intrau în mori șile fă ceau praf. Era o nenorocire!

─ Dar cu minerii aveați legătură di -rectă ? Cum comunicați cu ei?

─ Cu minerii aveam o legătură con trac -tuală. Noi reclamam constant ca litateane corespunzătoare a căr bu nelui, adicăpu terea calorifica mai mică, și am avutmulte discuții du re cu minerii, la care aupar ti ci pat uneori şi miniștrii energiei şiai cărbunelui de atunci, sau chiar prim-miniştrii (Constantin Dăs că les cu, ManeaMănescu). Despre ce le discutate era în -tot deauna in for mat şi Ceaușescu. Mi niș -trii realizau că minerii nu puteau livracăr bunele pen tru care fuseseră pro iec -ta te ca za nele și insistau ca noi să-lardem pe cel care ni-l livrau. Îi deranjaîn să consumul mare de hidrocarburi dincen tralele noastre cu care com pen sampu terea calorifică scăzută a căr bunelui,pentru a obţine sar ci ni le dorite. Hi dro -car burile trebuiau dirijate spre com bi na -tele chimice şi petrochimice şi nu spreter mo cen tra le pentru a fi arse în loculcăr bu ne lui. Consumul de hidrocarburiera atât de mare, încât uneori nu se fă -cea faţă cu livrările şi opream blo cu rile

din lipsă de păcură. Am prins şi anii decri ză mondială a pe tro lu lui, când el de -ve nise foarte scump şi se căutau soluțiial ternative de în locuire a lui. În Greciae xistau atunci termocentrale care ar -deau un cărbune mai prost decât al nos -tru, cel mai prost din lume, cu un con -sum minim de hidrocarburi.

─ Da, dar probabil că erau altfelpro iectate cazanele din Grecia , dea ceea reușeau, nu-i așa?

─ Exact, aveți perfectă dreptate. (râ -dem amândoi). Ceaușescu a apro batde plasarea la centrala Megalopolis dinGrecia a unei de le ga ții de specialiști dincare am făcut și eu parte și am re mar -cat, ceea ce spu neți și dumneavoastră:ca za ne le lor fuseseră special proiectatepen tru a arde un cărbune cu con ţi nutma re de umiditate, de numai 900 kcal / -kg , fără adaos de hi dro car buri. Ce fă -ceau grecii? Din praful de cărbune mă -cinat în mori, ex tră geau circa 30% îm -preună cu gazele arse - aspirate de mo ridin cazan pen tru uscarea lui - şi cu a bu -rul pro venit prin evaporarea apei cu ca -re era iniţial îmbibat, pe care le tri mi -teau într-o instalaţie de e lec tro filtre si -tu ată pe acoperişul ca za ne lor. Acolo,aburul şi gazele arse se evacuau în at -mos feră, iar din căr bune se separaupar ticulele foar te fine (pudră), cu putereca lo ri fică crescută ca urmare a e li mi nă riiapei. Acesta se sufla cu ajutorul a eruluicald la baza arzătoarelor, un de se a prin -dea, asigurând flacăra de susţinere pen -tru arderea res tu lui de 70% din căr bu -ne, suplinind pă cura sau gazul na tu ral.La în toar cerea din Grecia ne-a pri mitchiar Ceaușescu și așa am avut și eu„onoa rea” să ajung la Comitetul Cen tralal PCR, în sala unde aveau loc ședintelebi roului politic e xe cu tiv și să-i văd per -so nal pe toți greii par tidului comunist deatunci. Re pre zentanţii ICPET şi I CE ME -NERG din delegaţie au propus nişte mo -di fi cări ale morilor şi arzătoarelor cusco pul eliminării combustibilului a u xi liarla arderea cărbunelui. Pro pu ne rile fă cu -te s-au aprobat şi s-au transpus ulteriorîn practică, fără a avea însă efectulscon tat. Eu am fost singurul care amavut curajul să spun: „Nu la noi trebuielu ate mă surile, ci la mineri. Ei sunt ceicare trebuie ajutați pentru a ne li vracăr bunele pentru care a fost pro iectatca zanul. Dacă ni se va da acest căr bu -ne, nu-i nevoie de nicio altă mo -dificare.” Nu s-a luat în con si derarepropunerea mea pentru că mi neriireuşiseră să con vin gă pe toa tă lumea căde fapt pu te rea ca lo rifică a cărbuneluidin Gorj, era cea la care îl livrau eiatunci. Astăzi, cu utilajele modernizateşi cu o ex ploa tare mai îngrijită, putereaca lo ri fică medie a cărbunelui extras es tesuperioară celei din proiect, iar ca zanele

funcţioneză la sarcina no mi nală. Prinurmare am avut drep tate.

─ Cum reacţionați dum nea voas trăcând se produceau in ci den te le a ce -lea dese în centrală, când o zi duracât un an sau când primeați vreodis poziţie de or din politic ce nu sepu tea re a li za din punct de vedereteh nic? Mai precis cum vă ma ni fes -tați la nervi și cum reușeați să văcal mați?

─ Reacționam ca orice om obişnuit. Măsupăram, înjuram, îmi certam su bal ter -nii, îi sancţionam dacă me ri tau asta, dari mediat puneam umărul alături de eipen tru re me di e rea situaţiei. Niciodatăn-am san cţi onat cu plăcere, şi, îmi placesă cred că niciodată n-am făcut-o pe ne -drept. Aveam reputaţia de şef dur şi in -tran sigent, dar cu toate aces tea eramapro piat de oameni, îi ajutam, îi în cu ra -jam şi-i stimulam atunci când era cazul.N-am res pec tat niciodată sfaturile saudis po zi ţiile care contraziceau regulileteh nice şi instrucţiunile de fun cţi o na re.În situaţii limită, aşa cum am mai spus,m-am abătut de la unele re guli, dar amfă cut-o din iniţiativă pro prie și pe pro -pria mea răs pun de re. Mă consumammult de câte ori se întâmplau e ve ni -men te ne plă cu te în centrală și îmi re ve -neam greu. Preţuiam foarte mult mo -men te le rare de relaxare pe care leaveam, iar când aveam câte o zi li be răe vadam, împreună cu familia, în îm pre -ju rimile pitoreşti ale o ra șu lui Târgu Jiu.

─ Am înțeles că aveți și câteva de -misii la activ...

─ Mi-am dat de trei ori demisia din fun -cția de director tehnic, atunci când nuam mai rezistat fizic şi psi hic funcţiei.De fiecare dată mi-a fost greu aprobată.Mi se spunea că nu se poate fără mine,dar când ve deau că nu aveau nicio şan -să să mă con vingă începeau să mă cri ti -ce. (râ de amar). Din director tehnic amajuns, de fiecare dată, șef de ser vi ciusau dispecer şef de tură pe cen tra lă. Decâ te ori am demisionat, tot de atâtea oriam revenit, după un an sau doi, în fun -cţ ia de director teh nic, la insistenţelece lor din cen tra la industrială sau din mi -nis ter. Înteresant este că eram un nu -măr res trâns de ingineri care ne pe rin -dam prin rotație la conducerea cen tra -lelor Rovinari şi Turceni. În 1986, laultima mea schimbare din funcţia de di -rec tor tehnic de la Turceni, cu un alt fostdi rector, am făcut ur mă toa rea re mar că:„Sun tem în si tu a ţia cailor de poştă. Neschim baţi cu alţii, mereu a ce iaşi, atuncicând obo sim. Ar fi bine să vă îm pros pă -taţi caii din grajduri cu unii mai tineri şimai breji.”

52 mai 2015

Page 53: Mesagerul energetic 162 mai 2015

─ Da, dar în răstimpul acesta 1-2ani vă refăceați puțin și pu teați re -lu a bătălia cu centrala și căr bunele.

─ Exact asta mi s-a întamplat. Fap tul cămă retrăgeam un timp din fun cția de di -rec tor atunci când mă sim țeam epuizatfizic și pshihic, cred că m-a ajutat săajung la anii aceștia pe care-i am acum.Unii co legi ai mei, care s-au cramponatde fun cţii, au sfârşit prematur. În 1985,am fost convins - cu ru gă minţi dar şi cua meninţări - să pre iau funcția de di rec -tor tehnic la Turceni, o centrală mai tâ -nă ră de cât cea de la Rovinari, dar carefun cți ona însă mai prost. Acolo am fostde tașat și am stat un an și ju mă ta te șitot acolo m-a prins decretarea stării dene cesitate în Sistemul Ener getic Na ţi o -nal şi aplicarea re gi mu lui de lucru mi li -ta rizat, ca ur ma re a unor „grave de fi ci -en ţe în fun cţi onarea centralelor e lec tri cepe căr bune”. Decretul prevedea ca încon ducerea marilor centrale pe căr bu nesă fie numit şi un comandant mi li tar, însu bordinea căruia se con sti tuie un grupde cadre militare, ca re îm pre u nă cucon ducerea civilă să asigure buna lorfun cţionare. S-a dis pus să fie per ma -nen tizaţi toţi cei care lucrau în regim dede legare sau de detaşare şi s-a interzistran sfe rul personalului lor la alte unităţifă ră aprobarea ministrului energiei e lec -tri ce. S-au completat parte din lo cu ri lede muncă vacante prin a du ce rea unormi litari care lucraseră în cen trale e lec -tri ce înainte de ar ma tă. Ingineri ca re auplecat din prin demisie, la ter mi nareastagiaturii, au fost concentraţi şi readuşila pri mul lor loc de muncă. A fost o pe ri -oa dă extraordinar de grea. Din detaşatam devenit şi eu salariat per manent alI.E. Turceni. Familia îmi era la Târgu Jiu,eu făceam na ve ta, săp tă mânal, uneori

chiar la două trei săp tă mâni, la Turceni.În pe rioada aceea m-am îmbolnavit șim-am internat la Spi ta lul Militar Cen traldin București. Mi s-a re co man dat schim -ba rea locului de mun că. Norocul meu afost că am găsit în țe le gere la ministrule ner gi ei de atunci ca re mi-a aprobatple carea din Turceni, şi la primul se cre -tar al județului, fără avizul că ru ia n-aş fipu tut pleca. Am ajuns la CET Târgu Jiucare era în con struc ție. Inițial am fostco ordonatorul in ves tiției, apoi directorulcen tralei, chiar înainte de punerea sa înfun cți une. Re voluția din 1989 a prins-oîn stadiul de construcții-montaj și așa ară mas, pâ nă ce s-a renunțat de finitv laea, așa cum s-a renunțat la toare cen -tra lele de ter moficare în con strucție:Târgu Jiu, Slatina, Pitești. Unele erausurse de po lu are pen tru orașele res pec -ti ve, altele, cum erau Piteștiul și Slatinaerau de par te de furnizorii de cărbune,iar costul de tran sport al cărbunelui peca lea ferată ar fi crescut costul e nergieie lectrice livrate, deci nici nu erau prearen tabile.

─ În 1991 ați ajuns director laDGPEET, București. Simțeați di fe -rența dintre o funcție de con du ceredin birou față de aceeași functie,dar în producție?

─ Ei, eram boier! (râdem amândoi). LaBucurești se înființase o direcție de re -teh nologizare a centralelor Rovinari-Tur -ceni, iar eu am fost nu mit director acolode oarece cu noș team centralele foar tebine. Funcția asta era mai puțin so li ci -tan tă fizic, dar răspunderea era mare.Pentru re tehnologizarea cen tra lelor tre -bu iau identificate și înlăturate pun cte lesla be, care au fost cauzele si gu ranţeire duse în funcţionarea cen tra lelor. Iatădo uă exemple: Unul din pun cte le slabeîl re pre zen tau reductoarele și cuplele hi -dra u li ce ale morilor de căr bu ne care sedefectau des. S-au înlocuit cu cuple hi -dra ulice integrate (cuplă hi dra u li că şire ductor într-un singur utilaj) im portatede la firma Voight Ger ma nia, ceea ce afă cut să crească spectaculos dis po ni bi li -ta tea morilor. E liminarea me ta lelor dincărbune, o ca uză frecventă a dis trugeriimo ri lor, a fost rezolvată, încă î nainte dere tehnologizare, prin mon ta rea de ex -trac toare magnetice a me ta le lor de peben zile transportoare, com ple tate cuse sizoare de metal, mon ta te la capătulultimei benzi dinspre buncări. Dacă me -ta lul trecea de ex trac toare, fie pentru căera prea greu şi nu putea fi scos dincăr bu ne, fie că era dintr-un ma terial a -mag netic, un detector de me tal si tu ataproape de capătul benzii oprea bandaşi lăsa acolo unde de tec ta se metalul unsă culeţ cu nisip; operatorul se urca peban dă, căuta să culețul şi scormonea îndrep tul lui pen tru a găsi şi elimina me -

ta lul. Re zol vân du-se și această pro ble -mă, în afa ra reparaţiilor planificate, cen -tra lele nu mai aveau treabă cu mo rile. Oaltă mă sură importantă a fost înlocuireain sta laţiilor electrice ro mâneşti de pro -tec ţie, a u to ma ti za re şi reglaj cu altelepro venite din im port. S-au eliminat ast -fel de clan şă rile false şi spargerile de ţevila ca zane. În mod similar s-au în lă tu ratmulte alte puncte slabe. A ceas ta erares ponsabilitatea aceastei di rec ții a că -rei prim director am fost numit eu. O pe -ra ţia începută de mi ne au continuat-ocei ce mi-au suc ce dat în funcţie şi amavut sa tis fac ţia să văd, la sfârşitul ei,cum per for manţele blocurilor re teh no lo -gi za te s-au apropiat foarte mult de celeprevăzute în proiect. Am plecat de la re -teh nologizare pentru că am fost pro mo -vat director cu exploatarea și producțiaîn GPEET, având în răspundere toatecen tralele termo si hidro din sistem. Afost o activitate interesantă dar şi so li ci -tan tă. Eu şi colectivul pe care l-am con -dus ne-am străduit ca prin măsuri co -res punzătoare de modernizare a in sta -la ţiilor şi de îmbunătăţire a procesuluide exploatare, să creştem siguranţa şie conomicitatea în funcţionarea cen tra -le lor. Timp de patru ani, din 1991 pânăîn 1995, când a venit și soția mea aici,am fost singur în București și am făcutna vetă lunară la Târgu Jiu.

─ Cred ca doamna Vanca merită unpre miu de rabdare, fidelitate și re -zis tență pentru răbdarea pe care aavut-o cu dumneavoastră toți aceiani ...

─ Într-adevăr ( râdem amândoi).

─ Nu ați ocolit însă nici activitateapolitică. Când ați mai avut vreme șide aceasta?

─ În 1989 am participat la Revoluția „decatifea” de la Târgu Jiu și am făcut partedin primul consiliu al FSN, fiind numitresponsabil cu probleme economice pejudeț, apoi am fost numit președinteleCPUN Gorj, în calitate de independent,fără să fiu afiliat la vreun partid politic.Ocupam biroul fostului prim secretar aljudețului, iar în fișetul lui am descoperito listă cu cadrele tehnice din județ careavuseseră oarece probleme cu dosarelede cadre. Figuram și eu în lista aceeea,pentru că tata fusese suspectat că fă cu -se politică legionară. Părinții mei fu se -se ră învățători, iar tata ajunsese di rec -to rul școlii din sat, unde ori de câte orive neau politicienii, indiferent din ce par -tid făceau parte, apelau la in te lec tu a liisatului ca să-i susțină. Politica le gi o na răîncepuse frumos și, la început, l-a sedusși pe tata. Deși nu i s-a putut im puta căar fi făcut ceva reprobabil, a fost su fi ci -en tă apartenţa sa la această miş ca re,pen tru a fi deţinut la Canal, timp de doi

CET Ișalnița, 1965

mai 2015 53

Page 54: Mesagerul energetic 162 mai 2015

ani. La scurt timp după în toar ce rea dindetenție, cu sănătatea zdrun ci na tă, tataa murit la vârsta de numai 55 de ani. Deaceea avusesem eu dosarul prost, pen -tru că figuram în evidențele autoritățilorco muniste ca un cadru teh nic de con du -ce re cu origine ne să nă toa să și de aceeafusesem trimis la în ce pu tul carierei laHunedoara. Dar, cu tot do sa rul meuprost, nevoia de cadre era așa de mare,în cât am putut, ţinut sub su pravegere,o cupa funcţiile de răs pun de re e nu me -rate.

─ După pensionare, în 1998, ațicontinuat activitatea la două in sti -tu te de cercetare-proiectare, apoiați fost director general la o fa bri căca nadiană, cu filiala în România. Fi -ind tot timpul „în priză”, era greu săvă desprindeți total de muncă, nu-iasa?

─ Aşa este. Credeam că eram pregătitpentru această perioadă, că voi reuşi să-mi umplu timpul cu ocupaţii plăcute şiutile la care mă gândisem înainte depensionare. N-a fost aşa, iar când mi s-afăcut prima propunere să revin în ac ti vi -tate, am răspuns imediat, da. În 1999,m-am angajat la ICMENERG, un de amlucrat până în 2001. Alături de cei rămaşiacolo, am încercat să oprim de gringoladaîn care intrase Institutul. N-am reuşit şinici n-am avut ocupaţii ca re să-mi facăplăcere şi care să-mi dea sentimentulutilităţii mele. Între 2001-2005, am lucratla ICPET-CAZANE un de m-am simţitfoarte bine. Mi-ar fi plă cut să fi lucrat înproiectare. Acolo se fa ce mai multăinginerie decât în pro duc ţie. În 2005 m-am reîntâlnit cu un pri eten din tinereţe,devenit cetăţean şi om de afacericanadian, care începuse, în Bucureşti,construcţia unei fabrici pen tru capsule dingelatină pentru me di camente. Mi-apropus să preiau con du cerea acesteifabrici şi am acceptat. În 2007 prietenulmeu şi-a vândut fa bri ca, iar eu mi-amîncetat activitatea acolo. A fost o ex pe ri -enţă deosebit de in teresantă. M-am reîn -tors definitiv la sta tutul meu de pensionarşi am început să scriu, umplându-mitimpul cu o o cu pa ţie plăcută.

„Nu trebuie să se renunțe la căr bu -ne, care este un combustibil stra -tegic”

─ Ca specialist cu multă experiență,în ce stadiu considerați că se aflăter moenergetica astăzi? Câte ter -mo centrale mai funcționează acum,cu câte grupuri și în ce condiții? Lace le la care s-a redus activitatea ces-a întâmplat cu angajații acestora?

─ O să vă răspund la această întrebareîn termeni generali, de pe poziţia unuiaca re şi-a petrecut ultimii 15 ani în afarado meniului la care vă referiţi. Ter mo e -

ner getica românească traversează o cri -ză începută în 1990 şi care, în loc să sea melioreze, se adânceşte. Multe ter mo -cen trale şi-au închis porţile, altele şi-aure dus puterea instalată. S-au oprit maricen trale de termoficare industrială, de -oa rece combinatele chimice sau pe tro -chi mice pe care le alimentau fie au datfaliment, fie şi-au construit surse propriide alimentare cu energie termică, cumar fi termocentralele de la Borzeşti şiBrazi. Din aceleaşi motive, din ter mo -cen trala de la Ișalnița au dispărut gru -pu rile de termoficare. Centralele e lec tri -ce de termoficare urbană (CET-uri) auavut o soartă la fel de tristă. Une le s-auoprit pentru că ad mi nis tra ţi i le locale, însubordinea cărora au trecut, n-au ştiutsau n-au putut să le facă re n ta bile şiatrac tive şi atunci consumatorii s-au de -bran şat de la reţea. S-a renunţatdefinitiv la CET-urile pe cărbune pe careevenimentele din 1989 le-au surprins înconstrucţie. Din această categorie facepar te şi CET Târgu Jiu, al cărui directoram fost. S-au casat sau sunt propusepen tru casare centrale întregi sau gru -puri de condensaţie din diferite centrale,u zate fizic sau moral, a căror re teh no lo -gi zare nu se justifiă, cum ar fi ter mo -cen trala Doiceşti, grupurile de 200 MWde la Rovinari şi cele de 100 MW de laIşalniţa. Într-o situaţie de o se bit dedelicată se află marile ter mo cen tra le pecăr bu ne de la Turceni, Rovinari, Craiovaşi Mintia. Pentru a obţine au torizaţii demediu, sunt obligate să fa că investiţiifoarte mari pentru re ducerea pulberilor,a oxizilor de azot şi sulf din gazele arse,iar pen tru a-şi micșora costurile de pro -duc ţie sunt obligate la ample şi cos ti -sitoare operaţiuni de re teh no lo gi za re.Re ducerea acestor costuri au însă nişteli mite şi, orice s-ar face, ele rămân maimari decât cele ale centralelor pe hi dro -car buri, ale CNE Cernavodă, ne mai vor -bind de cele ale centralelor hidro, e o li e -ne sau solare. Din această cauză ele vorreuşi cu greu să-şi desfacă pe pia ţăenergia electrică produsă, preţurile lacare o pot oferi fiind mai mari decât alece lorlalte. Cărbunele este pentru Ro mâ -ni a un combustibil stra tegic la care nutrebuie re nun ţat. Pentru a face com pe ti -ti ve cen tra lele la care m-am referit, estenevoie ca statul să se lupte cu a u to -rităţile UE pentru obţinerea a pro bă rii desub venţionare parţială a costurilor i ne -vi tabile ale acestora. În ce priveştesoarta oamenilor din cen tralele ter mo e -lec trice care s-au în chis sau şi-au redusactivitatea, ei au îngroşat numărul şo -me rilor sau, în cel mai fericit caz, s-aureprofilat sau pensionat.

─ S-a întâmplat vreodată să re gre -tați meseria aleasă, meserie ca renu este din cele mai u șoa re și maicomode?

─ În decursul carierei mele de e ner ge ti -ci an am parcurs multe etape foar tedificile, am traversat multe si tuaţii greleși am fost de multe ori des curajat. Înastfel de momente mi-ar fi plăcut să fifăcut orice alt ce va. Meseria mea mi-aadus însă şi multe satisfacţi de care îmiface pla ce să-mi amintesc.

„Sunt convins de efectul curativ alscrisului”

─ Aveți acum activități fru moa se,ac tivități de suflet și pentru suflet.Sun teți un fin observator a tot ceeace este legat de viață, na tură, is to -ri e, societate, cul tu ră. Ați publicatcinci romane, scri eți povestioare,poezii pen tru copii. Ați scris vremede 10 ani, în Anuarul Bănișor și înCa ie te Silvane, sculptați în lemn,scrieți regulat și consistent pe blog,un de aveți etichete din cele mai va -ri ate: Anuare, Bu cu rești, Bănișor,Cam panie, Co moa ra din dealul Ma -gi arului, Co morile de sub Meses, E -co lo gie, Evenimente, Excursii, Film,Gân durile mele, Istorie, Jur nal, Me -canicii, Monografie, Muzee, Mu zica,Poezie, Părinți și copii, Re ligie,România, Runcu, Scul ptu ră, Spec -tacol, Sport, Săr bă tori, Teatru, U -cenicie literară. De asemenea, pos -tați frecvent pe Facebook articole,fo tografii și impresii din călătorii,des pre cul tură, artă, sport și so ci e -ta te. Mer geți regulat la spectacole,fa ceți plimbări în parcul din ve ci nă -ta tea blocului dum nea voas tră șiacumulați impresii pe care ni le îm -păr tășiți cu ge ne ro zi ta te, vă în tâl -niți des cu colegii de facultate, fa -ceți excursii prin țară în cele maipitorești locuri. Ați construit cu mâ -na dum nea voas tră o căsuță laRuncu (a cărei istorie o povestiți cuatâta far mec în cartea dum nea -voas tră ”Nobilul proprietar”). Toateacestea denotă un lucru cert: iu bițivia ța, oamenii, natura cu tot ceeace înseamnă aceste no ți uni. Nu știucând găsiți vreme de toate acesteac tivități care, cu siguranță, vă um -plu sufletul, dar oferă și mari bu cu -rii celor ca re le află. Printr-o fericităcon junctură, pe care numai via ța cutainele ei ți le poate oferi, am avutpri vilegiul neașteptat să descopăr opar te din toate aceste mici bijuteriicare de se nea ză ca un caleidoscopvia ța dum neavoastră și vă măr tu ri -sesc, cu mâna pe inimă, că sunt co -ple șită. Cum și când găsiți timp săre alizați toate aceste lu cruri și ce vădetermină să le faceți?

─ Sunt impresionat şi eu de numărulma re de preocupări şi re a li zări pe caremi le-aţi descoperit. Nu credeam căsunt atât de multe! Mă mir şi eu de câte

54 mai 2015

Page 55: Mesagerul energetic 162 mai 2015

am reuşit să fac! Singura explicaţie estecă nu-mi place să stau degeaba, că amtot timpul nevoie de sentimentul că facceva util. Util pen tru mine şi, da că sepoa te, şi pen tru ceilalţi. Nu mi-am făcutni cio dată iluzia că voi de veni un scri i torfoar te cunoscut. Scriu din plăcere şicon vins de e fec tul curativ al scrisului.Cu siguranţă nu voi în sem na nimic pen -tru li te ra tu ra română, dar sper că voi în -sem na ceva pentru satul meu na tal, deun de mi-am luat majoritatea su biec te lorşi unde mi-am lansat toa te cărţile. Măcon solez cu asta. Sunt foar te legat deacest sat, aşa cum am mai spus. Am în -fi inţat a co lo Aso ciaţia Fiii Satului, am re -dac tat, timp de zece ani, un anuar alacestei asociaţii, sunt coautor al mo no -gra fiei lui. Mi-am dorit din tot dea una săde vin proprietarul unui te ren la ţară, pecare să-l lucrez aşa cum făceau stră mo -şii mei ţă rani şi unde să-mi construiesco că suţă. Acest vis s-a transformat înre alitate, după mutarea mea la Bu cu -reşti. La căsuța de la Runcu, am începutsă sculptez ca să-mi îm po dobesc do me -niul (1000 metri pă traţi), şi ca să-midovedesc mie că pot face şi asta. Măplimb, a pro xi ma tiv o oră, prin parcul dina pro pi e re dând astfel curs invitaţiei careni se face, la radio, să facem miş ca re celpu ţin o jumătate de oră, în fi e care zi. Ofac cu ochii larg deschişi şi totdeauna„pe recepţie”, observ şi memorez i ma -gini şi evenimente, pe care uneori lepun pe hârtie. Văd mul te spectacolepen tru că soţia mea este foarte pa si o -na tă de o pe ră, operetă şi teatru. Îmiplac şi mie, în special teatrul. Facem înfi e ca re an mai multe excursii în Bu cu -

reşti, în împrejurimile lui şi în ţa ră, cu„Clu bul Alpin Floarea de Colţ”. Sunt atâtde multe locuri fru moa se şi interesantede văzut în ţara noastră!

─ Aveti o familie frumoasă, o so țiepe care o îndrăgiți din ti ne rețe șicare a avut multă în țe le gere pentrulun gile perioade în care a fost pri va -tă de pre zen ța dumneavoastră și încare probabil avea multe momentede îngrijorare. Aveti doi fii și treine poți. Aveți o viață „ro tun dă”, cumse spune. Cu atâta bo gație și va ri e -ta te de e ve ni men te în viața dum -nea voastră, se întâmplă totuși cavreo dată să aveți vreun regret?

─ Am mai multe regrete. Cel mai ma reregret al nostru, al celor care am lucratîn centralele ter mo e lec tri ce Rovinari şiTurceni în perioada de industrializarefor ţată a Ro mâ niei, este că rezultatelemun cii noastre n-au fost pe măsuraefor turilor depuse. Am fi suportat maiuşor viaţa dură pe care am du s-o aco lo,da că n-am fi efectuat în majo ritateatim pului o muncă de Sisif: am pornit şioprit aproape în fi ecare zi, cel puţinoda tă, un cazan şi o turbină. Regret şică n-am pu tut să stau suficient de multtimp lân gă soţia şi copiii mei, atuncicând ei aveau cea mai mare nevoie demi ne. Regret că nu mi-am putut per mi -te, timp de aproape 20 de ani, decât pu -ţi ne lucruri în afară de mer sul la uzină.

─ Cu un atât de fin și acut simț deob servație și analiză, către ce cre -deți că se îndreaptă so ci e ta teanoas tră de astăzi ?

─ Dacă ne referim la societatea ro mâ -nească, mă încăpăţânez să cred că înciu da încetinelii cu care o fa cem, în ciu -da unor greşeli, în ciuda con textului in -ter naţional ne fa vo ra bil din unele pe ri oa -de, direcţia în care înaintăm este ceabună. Am în credere că România şi po -po rul ro mân vor avea destinul pe care-lme rită: o viaţă prosperă şi ci vi li za tă.Dacă ne referim, pe termen lung, la so -ci etatea omenească în ge neral, am mariîn grijorări legate de terorism, migraţiau mană şi de te riorarea mediului.

─ Care este dorința dum neavoa străcea mai fierbinte acum?

─ Pe plan personal şi familial este să fimtoţi sănătoşi, iar cei tineri să ai bă pu te -rea şi priceperea să lupte cu greutăţilevieţii.─ Știți, domnule Vanca, una din treemisiunile mele preferate senumește „Cum se fabrică” și setran smi te pe Discovery Cha nnel.As cul tân du-vă povestind atât defrumos, cu atâta pa si u ne și dra -goste despre pro cesul de producerea energiei e lec tri ce în termo cen tra -

lele care fun cți onează pe cărbune,parcă ur mă ream unul din epi -soadele acestei e mi siuni. De aceeaam și lăsat aproa pe în întregimeune le detalii pri vi toa re la e chi pa -mentele ter mo e ner getice și fun -cționarea acestora. Oa menii tre buiesă știe și să în țe lea gă pro ceseletehnologice de atunci, di fi cultățileacelor ani, e for tu rile su pra omeneștiuneori pe care le fă ceau specialiștiinoș tri e ner ge ti ci eni, pentru a pu teaprețui teh no lo gi ile noi de acum. Vămul țu mesc foar te mult că mi-ațipermis, cu atâta ge nerozitate, săintru în lu mea dum neavoastră și văurez să vi se îndeplinească aceastădo rin ță fier binte. Închei, nu înaintede a ci ta un fragment din Mo no gra -fia „Com plexul Energetic Rovinari –Ce tatea luminii ro mâ neşti - 35 deani de la pro du ce rea primului me -ga wat”, pu bli cată în anul 2007 :„Dom nul Artemiu Vanca a fost unuldin tre specialiştii de mare valoaredin sectorul energetic al pe ri oa dei1970-2000. La ter mo cen tra la Ro vi -na ri, a îndeplinit funcţia de directorteh nic o bună pe ri oa dă de timp, re -u şind să con stru iască un colectivtrai nic şi ca pabil să rezolve ori ce …. -ne cu nos cută apărută în fun cţi o na -rea com plexelor in sta la ţii e ner ge ti -ce. Era un bărbat chi peş, el însuşi e -ner gic, un om demn, cin stit, e xi -gent, dar drept şi plin de omenie”.

25 februarie 2015 n

Cu totemul sculptat de domnulVanca

Artemiu și Ana Vanca

Artemiu Vanca cu fiii, Mihai și Vlad

mai 2015 55

Page 56: Mesagerul energetic 162 mai 2015

Info CNR-CMEPrezentarea de lucrãri originale ale membrilor CNR-CMERecenzie carte: „Profesorul Ioan D. Stăncescu -Părintele termoficării din România” Ing. dipl. Ovidiu Țuțuianu

Editura AGIR Bucureşti a tipăritrecent, în colecţia „Personalităţi înştiinţă şi tehnică”, cartea„Profesorul Ioan D. Stăncescu -Părintele termoficării din Ro mâ ni a”,scrisă de un specialist cuexperienţă în domeniu, fost studental Profesorului. Monografia umpleun gol im portant în evocareamarilor specialişti şi cadre di dac ticedin Politehnica bucureşteană careau slujit, cu ab negaţie şi spirit desacrificiu, şcoala românească deenergetică.

Pe baza unor documente şi altedovezi convingătoare, lu crareaderulează principalele etape alevieţii şi ac ti vi tă ţii celui care adevenit prof. universitar emerit ing.Ioan D. Stăncescu.

După prezentarea anilor copilărieişi a studiilor medii ur mate de elevulIon Dumitru Simion Stăncescu lapres tigiosul liceu „Sfinţii Petru şi

Pavel” din Ploieşti, es te relevatăperioada de studenţie la faimoasaPo li teh ni că Charlottenburg-Berlin,toate finalizate cu rezultatestrălucite.

Bogata activitate publicistică a prof.ing. Ion D. Stăncescu este pusă înevidenţă mai ales prin prin ci pa la salucrare „Bazele tehnice şieconomice ale ter mo fi că rii”, primade acest gen scrisă în România şiprintre puţinele lucrări completeapărute în Europa. Multe din pro -blemele tratate în această carte decăpătâi a ter mo energeticii sunt demare actualitate şi în prezent. Menţionând societăţile unde alucrat inginerul Ioan D. Stăn cescu,începând cu cunoscuta firmăgermană Siemens Shuckert,autorul subliniază referinţele de o -se bit de onorante primite deangajatul lor, pentru com pe tenţa şicomportamentul exemplar doveditela lo cu ri le de muncă.

O atenţie aparte este destinată înlucrare, activităţii di dac ticedesfăşurate de conferenţiarul şi maiapoi pro fe so rul Stăncescu în specialla Institutul Politehnic Bucureşti,unde a pus bazele disciplinelor Ter -mo e ner ge tică şi termoficare şiEconomie, organizare şi pla ni fi ca reenergetică.

Este reliefată, de asemenea,îndelungata şi rodnica ac ti vitateredacţională a prof. ing. I. D.Stăncescu la re vis ta Energetica, pecare a condus-o cu profesionalismşi devotament, reuşind să atragă caautori de articole, nu meroasepersonalităţi din ştiinţă, tehnică,cercetare, pro iectare, învăţământ,exploatare, construcţii şi mon tajcare au susţinut viaţa revistei culucrări de înaltă ţinută.

Un spaţiu însemnat este alocat şiactivităţii Profesorului, ca secretaral Comitetului Naţional Ro mân alConsiliului Mondial al Energiei(CME), cu o im por tantă contribuţiela desfăşurarea cu succes a celui deal VIII-lea congres al CME, găzduitde capitala României în anul 1971.

Este prezentată în premierăactivitatea Profesorului în a faraţării, după 1970, când, în calitatede consultant şi ex pert al ONU, areprezentat cu cinste România lapro iec te pe patru continente.

Cartea oferă nu numai informaţiiinteresante despre una dintremarile personalităţi ale energeticiiro mâ neşti dar şi clarificări asupratermoficării/cogenerării, teh nologiemodernă care pe lângă avantajetehnico-eco nomice dovedite depractica mondială, poate con tri buisubstanţial la reducerea poluăriimediului înconjurător.

Atât viaţa cât şi opera prof. ing.Ioan D. Stăncescu, ilus trate cuemoţie şi cursivitate (în premieră)în aceast ă carte, inclusiv prinmărturii de suflet ale unor stu denţi,doctoranzi sau colaboratori, potreprezenta a devărate modele deurmat pentru tineretul de azi şi demâine. n

Ing. dipl. Ovidiu Țuțuianu

56 mai 2015

Page 57: Mesagerul energetic 162 mai 2015

Gala Focus Energetic: „Doamne în Energie” *) Gabriela Moroianu, Focus Energetic

Gala FOCUS ENERGETIC „Doamne în Energie”, a căreiam fitrion a fost actorul Mircea N. Stoian, şi-a de sem -nat câştigătorii. „Vocea de aur a teatrului românesc”,Adela Mărculescu, a deschis Gala, cu un moment po -e tic, iar Viorel Rădăcină a încântat audienţa cu pianulsău. Marian Timofti, preşedintele Organizaţiei So me -li erilor din România, a ţinut o scurtă şi veselă lecţiedes pre vinuri, pentru ca Nico să încheie o searămagică.

Premiile de excelenţă au debutat cu „DoamnaEnergeticii Româneşti”, Hermina Albert, prima fe me -ie dispecer şef al Dispeceratului Energetic Naţional,acum în vârstă de 90 de ani. Premiul, care a fost primitde către Elena Ratcu în numele Herminei Albert, afost înmânat de către unul dintre cei mai tineri e ner ge -ti cieni, George Constantin, membru VLER (ViitoriiLideri Energeticieni din România, program dezvoltat deComitetul Naţional Român al Consiliului Mondial alEner giei, CNR – CME), simbolizând o punte între ge ne -ra ţiile de energeticieni din România.

Iulian Iancu, preşedintele Comisiei de Industrii şiServicii din Camera Deputaţilor, a premiat-o pe CorinaCreţu, Comisar European pentru Dezvoltare Re gi o -nală, pentru „determinarea în creşterea eficienţeiener ge tice la nivel european”. În numele Corinei Creţu,pre miul a fost ridicat de către Dorina Năstase,coordo na tor al secţiei politice a ReprezentanţeiComisiei E u ro pe ne la Bucureşti.

Niculae Havrileţ, preşedintele Autorităţii Naţionale deReglementare în Domeniul Energiei (ANRE) a premiat-o pe Sulfina Barbu, fost Ministru al Mediului, pentru„susţinerea şi promovarea intereselor României îndomeniul energie – schimbări climatice”

Mihai Albulescu, secretar de stat în MinisterulEnergiei şi profesor universitar la Universitatea de Pe -trol şi Gaze din Ploieşti, a înmânat premiul pentruMariana Gheorghe, director general executiv OMVPe trom, pentru că „a reuşit să facă din OMV Petromcea mai mare companie românească”. Premiul a fostpri mit de Ramona Zamfirescu, purtătorul de cuvântal OMV Petrom.

Lucian Bode, deputat PNL, membru al Comisiei de In -dus trii şi Servicii, fost ministru al Economiei, a pre mi a -

t-o pe Carmen Neagu, preşedinte al Consiliului deSupraveghere Transelectrica, pentru „managementinovator”.

Corneliu Bodea, preşedinte al Centrului Român alEner giei (CRE), cu sediul la Bruxelles şi vicepreşedinteal companiei Adrem Invest a înmânat premiul AuroreiNegruţ, preşedinte al Consiliului de Administraţie alRom gaz, pentru „îmbunătăţirea semnificativă a re zul -ta telor financiare ale companiei”.

Teodor Chirica, preşedinte Romatom şi director ge -ne ral EnergoNuclear a înmânat premiul de excelenţăpen tru Daniela Lulache, director general Nu cle ar e -lec trica pentru „dezvoltarea energeticii nucleare în Ro -mânia”. Premiul a fost ridicat de către Lavinia Rizea.

Dan Gheorghiu, preşedintele ISPE, profesoruniversitar şi consilier onorific al premierului ViorelPonta a premiat-o pe Doina Vornicu, director deOperaţiuni şi membru al Directoratului CEZ România,pentru „investiţii în tehnica inteligentă”.Nicoleta Munteanu, partener Euroinsol, a fost pre mi -a tă de către Petre Stroe, director în cadrul MET Ro -mâ nia, pentru că „a făcut din Hidroelectrica cea maipro fitabilă companie cu capital de stat”.

Gabriel Dumitraşcu, fost şef al departamentului depri vatizare din cadrul Ministerului Energiei, artizanulpri vatizărilor de succes ale Romgaz şi Electrica, apremiat-o pe Dana Dărăban, manager pentru afaceri

Prima Gală FOCUS ENERGETIC, care a avut loc pe 31 martie 2015, la Hotel Athenée Palace Hilton, le-a avutîn centrul atenţiei pe cele mai importante femei din sectorul energetic sau care au o influenţă majoră asupraacestuia. Premiile de excelenţă acordate „Doamnelor în Energie” au vrut să răsplătească munca, priceperea,dar şi rezultatele de excepţie ale acestora.

*) Preluare din „Focus Energetic”, 5.04.2015

mai 2015 57

Page 58: Mesagerul energetic 162 mai 2015

pu blice și guvernamentale ExxonMobil Exploration andPro duction România, pentru „implicarea în proiecte de -di cate dezvoltării resurselor energetice în România”.

Ovidiu Pop, director general Verbund România, a pre -mi at-o pe Elisabeta Ghidiu, directorul de par ta men -tului Strategie şi Management Corporativ din ca drulTransgaz, pentru „dezvoltarea unei relaţii ex ce len te cuinvestitorii”.

Octavian Lohan, membru în directoratul Trans e lec tri -ca, a înmânat premiul de excelenţă SilvieiVlăsceanu, director executiv ACUE (Asociaţia Com pa -ni ilor de Utilităţi din Energie), pentru „activitatea pri -vind legislaţia în domeniul energetic”.

Elena Popescu, directorul general al Direcţiei Ge ne ra -le Energie din cadrul Ministerului Energiei, În tre prin -derilor Mici și Mijlocii și Mediului de Afaceri, a fost pre -mi ată de către Teodor Chirica pentru „implicarea îndez voltarea sectorului energetic”.

Valeriu Binig, fost vicepreşedinte al RENEL, acumpar tener în cadrul Ernst and Young România, a pre mi -a t-o de Elena Ratcu, consilier CNR – CME, pentru„pro movarea tinerilor energeticieni, VLER”.

Ovidiu Demetrescu, directorul general al companieide proiect Hidrotarniţa, a înmânat Ralucăi Roşca pre -miul pentru „determinarea şi neutralitatea în e la bo ra -rea legislaţiei în domeniul energetic”.

În cadrul Galei au mai fost premiate Valerica Bănică,pen tru „investiţiile de mediu realizate în cadrul com pa -niei” şi Elena Zamfir pentru „eforturile de peste douăde cenii în relaţia cu presa din energie”, ambele de laCom plexul Energetic Oltenia.

Pentru prima dată, o publicaţie dedicată sectorului e -ner getic a premiat şi ziaristele dedicate acestui do me -niu, pentru „tenacitate, implicare şi echidistanţă înpro movarea sectorului energetic”.

Astfel, Marcel Nicolaescu, director general E lec tro -cen trale Bucureşti, fost viceprimar al Capitalei, a pre -mi at-o pe Andreea Gheorghe (TVR), Ovidiu Pop –pe Alina Toma Vereha (Bursa), Ovidiu Demetrescu– pe Mirela Gavra (The Diplomat), Petre Stroe – peAlina Oprea (Puterea), Valeriu Binig – pe AncaŞofran şi Marius Vladu (director de comunicare înANRE) – pe Cristina Trefaş.

În cadrul Galei au mai fost premiate NicoletaGherasi, Florentina Cioacă (Agerpres), RoxanaPetrescu (Ziarul Financiar), Claudia Pîrvoiu (Hot -news) şi Ioana ţigănescu (MediaUno). n

Elena Ratcu și Valeriu Binig

Elena Ratcu și tinerii VLER: Livia Chițu, GeorgeConstantin și Emil Macovei

Gazdele Focus Energetic, Gabriela și LuminițaMoroianu

58 mai 2015

Page 59: Mesagerul energetic 162 mai 2015
Page 60: Mesagerul energetic 162 mai 2015

Related Documents