YOU ARE DOWNLOADING DOCUMENT

Please tick the box to continue:

Transcript
Page 1: Mesagerul energetic 159 feb 2015

ANUL XIV, NR. 159, februarie 2015

®

ISSN: 2066 - 4974

DIN SUMAR | TABLE OF CONTENTS:

EDITORIALA sosit vremea să trecem de la vorbe la fapte 2

Time to move from heart to the feet

POLITICI ENERGETICE | ENERGY POLICIESCalea către o Alianță privind Energia în Balcani 4

The Path towards an Energy Alliance in the Balkans

Provocări ale Trilemei: cum asigurăm fluxul investițiilor 6

Meeting the Trilemma challenge: how to ensure investment will flow

Sectorul energetic trebuie să fie pregătit pentru schimbări la scară largă în sistemele energetice 8

Energy sector must be prepared for large-scale changes in energy systems

Echipamente moderne de comutație cercetate și dezvoltate la ICPE - Aplicații industriale 16

Modern commutation equipments researched and developped at ICPE - Industrial applications

Potențialul gazelor din argile gazeifere al platformelor din România 21

Shale gas potential of the Romanian platform units

Teste preliminare efectuate la Grupul numărul 3 - SE Rovinari pentru reducerea emisiilor de oxizi de azot 27

Preliminary tests carried out at the 3rd Group - SE Rovinari for nitrogen oxide emissions reduction

DIN ENERGETICA UE | EU ENERGY Europa depune eforturi pentru a transforma fuziunea energiei în realitate 33

Europe gears up to make fusion energy a reality

DIN ACTIVITATEA CME | WEC ACTIVITYInformații din „WEC INSIDE”, ianuarie 2015 34

„WEC INSIDE” News, January 2015

NOI SUNTEM VIITORUL ENERGETICII ROMÂNEȘTI| WE ARE ARE THE FUTURE OF THE ROMANIAN POWER SECTORDocument de poziție al membrilor Programului VLER privind StrategiaEnergetică a României 2015-2035, document supus dezbaterii publice 35

FEL Programme Position Paper related to the Energy Strategy of Romania 2015-2035, document submitted for public debate

DIN ACTIVITATEA CNR-CME | WEC-RNC ACTIVITYAdunarea Generală a Membrilor Asociației CNR-CME, 29 ianuarie 2015 - Materiale aprobate 41

The General Assembly of RNC-WEC Association members, January 29, 2015 - Approved materials

SENIORII ENERGIEIDialog de suflet cu dl. prof. dr. ing. Nicolae Mogoreanu, Rep. Moldova 61

Interview with Mr. Ph.D. Eng. Nicolae Mogoreanu, the Republic of Moldova

IN MEMORIAMProfesorul Aureliu Leca nu mai este printre noi 68

Professor Aureliu Leca is no longer among us

Page 2: Mesagerul energetic 159 feb 2015

Editorial

Miniştrii Energiei din G7 au semnatrecent o declaraţie la Roma cu pri - vire la securitatea energetică. Prin -cipiul fundamental la care au sub - scris a fost faptul că se cu ri ta teae nergetică este o res pon sa bi -litate co mună. Securitatea e ner -ge tică a u n ei ţări se bazează pe se -cu ritatea e nergetică a ţărilor ve ci neşi pe so lu ţii coordonate. Cu toateaces tea, te melia unei co la borări desuc ces cu privire la se cu ri tateaener getică es te un cadru politic ro -bust în fi e ca re ţară. Pentru a a si gu -ra o se cu ri ta te energetică pe ter -men lung fi e ca re ţară trebuie să a -si gure un cadru po litic echilibrat ca -re include, de a se menea, dis po ni bi -li tatea energiei, ac cesul la e ner gieşi durabilitatea mediului.

Consiliul Mondial al Energiei (CME)nu meşte această abordare e chi li -bra tă “Trilema Energiei” şi esteclar că mai sunt multe lucruri de fă -cut la nivel naţional când este vor -ba de a echilibra componenteleaces teia şi de a sta bili obiectivelese curităţii e ner ge tice.

Extinderea continuă a in fra struc tu riide energie, reînnoirea, mo der ni za -rea şi tranziţia impun ca fiecare ţa răsă mobilizeze mari sume de ca pi tal.Riscul politic şi de re gle men ta reeste factorul major care li mi tea zămobilizarea capitalului so li ci tat. Uncadru politic echilibrat în ce ea cepriveşte securitatea e ner ge tică,echitatea energetică şi du ra -bilitatea mediului este cea mai bu năgaranţie pentru evitarea u norschim bări politice dramatice şi bruş -te şi prin urmare o condiţie pen trumobilizarea capitalului ne ce sar.

Ce-i ține pe liderii energeticienitreji noaptea ?

Aspectul riscului politic poate fi i lus -trat de către constatările iniţiale alera portului întocmit de ConsiliulMondial al Energiei pentru 2015World Energy Issues Monitor,ca re a rată faptul că liderii e ner ge ti -ci eni din peste 70 de ţări sunt pru -dent op ti mişti că vom ieşi din spi ra -la des cen dentă a recesiunii însă ră -mân con centraţi pe volatilitateapre ţului e nergiei, pe ne siguranţaca drului cli matic cât şi pe teama le -ga tă de dis torsiunile pie ţei prinsub vențiile de tip stop & go. Pre o -cu pa rea de a fi nan ţa tranziţia cătreun sis tem e ner getic mai curat îi de -ter mină pe li derii energeticieni săfie foarte an ga jaţi iar acceptarea căun sistem descentralizat şi in ter co -nec tarea re gională vor fi elementecentrale ale soluţiei este din ce înce mai preg nantă.

În timp ce contextul specific im pu -ne ca fiecare ţară să-şi găseascăso luţii individuale, este clar că mul -te provocări din domeniul energie

vor avea cele mai eficiente soluţii înco laborări care vor depăşi gra ni ţe -le. Cele trei întrebări călăuzitoarecare vor determina cooperarea in -ter naţională sunt : în primul rând,ca re sunt obiectivele fundamentalele gate de energie care pot fi ob ţi nu -te doar printr-o cooperare in ter na -ţi onală? În al doilea rând, care suntfac torii care determină in se cu ri ta -tea energetică ce necesită o re zol -va re internaţională? În al treilearând, care este modalitatea cea maie ficientă de a distribui accesul i ne -gal la resurse pentru be ne ficiul tu -tu ror părţilor implicate?

Bazându-ne pe valori comune

Având în minte aceste aspecte,pro vocările reale când este vor bade o colaborare in ter na ţi o na lă suntde a ne pune de acord cu privire lava lorile şi la prin ci piile comune pen -tru viitorul nostru în domenii pre -cum: cadrul climatic, accesul u ni -versal, normele comerciale, sub -ven țiile, design-ul pieţei, re par ti za -rea sarcinilor, cercetare șidezvoltare în do meniul com po nen -

A sosit vremea să trecem de la vorbe la fapte *)Dr. Christoph Frei, Secretar General al Consiliului Mondial al Energiei

*) Preluare din World Energy Focus, Annual 2014

„Lumea se confruntă cu sărăcia şi cu încălzirea climatică, chestiuni în care energia joacă un rol central. Pentruacest motiv decidenţii politici şi liderii din domeniul energiei de la nivel global trebuie să coopereze pentru a seasigura că provocările vor fi depăşite” , declară Christoph Frei, Secretar General al Consiliului Mondial alEnergiei. „Fereastra oportunităţii se închide. Este momentul să trecem de la vorbe la fapte”.

2 februarie 2015

Page 3: Mesagerul energetic 159 feb 2015

telor critice ale sis te mului pre cumstocarea energiei e lec tri ce şi captarea şistocarea carbonului (CCS).

Este evident faptul că toate aceste pro -ble me impun o cooperare in ter na ţionalămai amplă și progrese mai mari decâtcele înregistrate în ultimii douăzeci deani. Trebuie să avem obiective am bi ţi oa -se pentru cea de-a 21 întâlnire, Con fe ri -nţa Părţilor (COP21) de anul viitor de laParis. Procesul SE4ALL al NaţiunilorUnite a generat o nouă dinamică în în ţe -le gerea internaţională, i den ti fi când co -rect faptul că accesul la e ner gie este cri -tic pentru întreaga agendă de dezvoltare– totuşi a ceas tă problemă trebuie a bor -da tă tre când de la vorbe la fapte. În ce -ea ce priveşte comerţul, plat for me le deco merţ regional trebuie să se pună înevi dență acolo unde pro gre sul Or ga ni za -ției Mondiale a Comerțului este lent şi săse asigure că bunurile şi ser vi ci ile e co lo -gice nu sunt împiedicate să a jun gă lapieţele lor datorită ta ri fe lor ri di ca te şi aaltor bariere comerciale. Ta ri fe le redusepot debloca utilizarea noilor tehnologii lacele mai mici preţuri po si bi le care potfa cilita şi accelera tran ziţia energeticănecesară.

Este important să subliniem că cea maibu nă bază pentru colaborare în acestedo me nii este so li dă, având în vedere po -li ticile naţionale echilibrate ale Trilemei.Acest lucru este valabil în mod specialpen tru un acord internaţional pri vind cli -ma: nu poate exista un ca dru in ter na ţi -o nal privind clima în absenţa unui cadrupolitic solid şi e chilibrat pri vind energiala nivel na ți onal. Cadrul po li tic echilibratîn do meniul energiei, care fun cţi o nea zăbi ne, este singurul me ca nism viabil dea plicare către un acord internaţionalprivind clima.

Bismarck a spus că politica este arta po -si bilului. La Roma, în cadrul G7, miniştriie nergiei au definit anumite domenii spe -ci fice de intervenție: di ver si fi ca rea com -bus ti bililor pentru energie, a sur selor şia rutelor; încurajarea sur se lor locale dea provizionare cu energie, creş terea e fi -ci enţei energetice, pro mo va rea unorteh nologii energetice durabile şi mo der -ni zarea in fra struc tu rii. Aceştia sunt paşiprag matici care pot susţine as pi ra ţi ileTrilemei. Cu toate acestea, obiectivele

sta bilite de către mi niş trii energiei dinG7 pierd din ve de re aspectele fun da -men tale şi mai dificile pe care nu ne pu -tem permite să le lăsăm ne re zolvate.Neîn dreptăm către o catastrofă ?

Prag matismul nu este întotdeauna ceamai bună soluţie pentru e vi ta rea ca tas -tro felor. Problemele i me dia te sunt criticepen tru pros pe ritatea globală şi necesităspri jinul deplin al liderilor mondiali.Secretarul General al Naţiunilor UniteBan Ki-Moon a recunoscut faptul căener gia este cheia pentru eradicareasără ciei, a provocărilor climatice, şi căfe reastra de o por tu nitate se închide ra -pid. Cu noaş tem implicaţiile ne im pli că riişi în ţe le gem ce înseamnă acestea pen -tru copiii noştri. Aceştia se vor uita înur mă peste câteva decenii şi vor ju de cali derii acestei generaţii cu pri vi re la ac -ţiu nile care nu au fost întreprin se în mo -men tul de față sau au fost în târ ziate.Sec torul e nergetic tre bu ie să aibă un rolim por tant în sus ţi ne rea acestei agendeîn Australia la G20 unde liderii au o o ca -zie unică de a continua nevoia de ac ţi -une, de a identifica domeniile pen tru in -ter venţie şi de a se angaja în sprijinireain stituţiilor existente pen tru a atinge o -biec tivele de ca re depinde prosperitateaviitoare.

Negocierile din Peru de la COP 20 tre -buie să aibă drept obiectiv e la bo rareaunui acord climatic in ter na ţi onal clar,neambiguu şi echitabil la Paris la COP 21de anul viitor. În mo mentul de faţă, ţă ri -le trebuie să e laboreze ContribuţiiDeterminate la Nivel Național (INDC), înconformitate cu situaţiile naţionale carevor fi transmise ca obiective UNFCCC.Aceasta este o por tu ni ta tea ca ţă rile să-și ia un angajament tan gibil în ce ea cepriveşte Tri le ma şi să depună eforturipentru un echilibru cât mai bun.

Un angajament al guvernelor in di vi dualede a revizui şi îm bu nă tă ţi performanțaţă rii lor în ceea ce pri veş te Trilema şi a -ces te Contribuţii Determinate la NivelNațional nu ar fi doar un semnal po zi tivpentru pro cesul COP ci vor asigura, dea se menea, investitorii cu privire la fap -tul că îngrijorarea lor privind ris cul po -litic este auzită şi că acţiuni ne cesarevor fi întreprinse. n

www.tractebel-engineering-gdfsuez.com

februarie 2015 3

Page 4: Mesagerul energetic 159 feb 2015

Geologia Balcanilor este foarte pro miță -toare conform spuselor Dr. NeilHodgson Director Geoștiință la Spec -trum ASA, compania care a ob ţinut datele gate de seismicitate on shore şi off -shore din Croaţia şi Italia. Hodgson asub liniat de a se me nea motivele pentrucare a ceas tă regiune este actualmenteuna din tre cele mai fascinante fron ti ereale petrolului şi gazului din întreagalume.

Proiectul TAP promovează în mo men tulde faţă ţările balcanice ca te ritorii ex ce -len te de tranzit al ener giei; totuşi gu -vernele re gi o n ale îşi propun de a aveaun rol mai im por tant pe piaţa ga zu lui,ac tu a li za rea statutului lor de hub-uri e -ner ge tice prin dezvoltarea sec to ru lui lorde upstream.

Cel de-al treilea summit privind Petrolulşi Gazul din Balcani şi din zona Adriatică2014 a scos în evidenţă faptul că existăun interes semnificativ din partea in du -str iei petroliere în întreaga regiune, câtşi în fiecare dintre țări. Mai mult de 200de părţi interesate din sectorul e ner ge -tic au sosit în Atena pentru a participa laacest Summit la nivel înalt găzduit deIRN în Hotelul Grande Bretagne.

Summit-ul a fost deschis de un dis curspre zentat de către fostul mi nis tru alMediului, Energiei şi Schimbărilor Cli ma -ti ce din Grecia, Dr. Yannis Maniatis.Fos tul ministru Maniatis a afirmt că estecru cial ca ţă rile balcanice să susţină i ni -ţi a ti ve le de cooperare regională în do -me niul energiei. Aceste co o pe rări și-auadus con tribuţia la pro gre sele realizateîn do me niul hi dro car burilor, prezentândfap tul că Ministrul a semnat aprobarea

e va luării de mediu pentru TAP şi existăun plan pentru dezvoltarea in fra struc -turii energetice în Grecia in clu siv ca pa -ci tatea terminalului de GNL.

Operatorii de petrol din Grecia care auprimit licenţa pentru noi zone, HellenicPetroleum (HELPE) şi Energean Oil &Gas au împărtăşit din experienţa lor pri -vind operarea în Grecia. DirectorulGeneral Ad junct al Hellenic Petroleum,Yannis Grigoriou a vorbit despre ex -pe ri en ţa lor în Grecia şi în stră i nă tate.HELPE tocmai a obţinut o li cen ţă pentruun bloc în câmpul Patraikos, în asocierecu parteneri in ternaţionali. Grigoriou ascos în e videnţă faptul că deşi ne go ci e -ri le au durat destul de mult timp, com -pa nia şi partenerii săi au fost ul te ri orfoar te încântaţi de re zul ta tele şi de a -bor da rea deschisă a Ministrului Energieidin Grecia.

Moderatorul Dorian Ducka, MinistruAdjunct al Energiei şi Industriei dinAlbania, a facilitat un dialog in te rac tivîn tre Oficialii Guvernului şi re prezentanţila nivel reprezentativ din industrie.Ministrul Adjunct Ducka a deschis secţ i -u nea al ba ne ză la Summit cu un discursin tro duc tiv urmat de către dr. DritanSpahiu, Director pentru Politici şi Dez -vol tarea Hidrocarburilor, care a pre -zentat un rezumat al istoriei E & P înAlbania, cât şi descoperirea re cen tă depe trol de către IOC.

Potrivit domnului Spahiu, strategia mi -nisterului este de a creşte pro duc ţia depetrol în anii care vor veni, de a permiteo exploatare e fi ci entă a rezervelor e xis -ten te de pe trol. Ministerul împreună cuAgenţia Naţională de Resurse Naturale

Calea către o Alianţă privind Energia înBalcani*)

Cooperarea guvernamentală transfrontieră din sectorul energetic din Balcani afost tema principală în cadrul celei de-a treia ediţii a Summit-ului Petrolului şiGazului Adriatic şi Balcanic care a avut loc în zilele de 1-3 octombrie 2014 laAtena. “Industria petrolului şi a gazului salută colaborarea guvernamentală dinmoment ce geologia nu ţine seama de graniţele naţionale”, a declarat un seniorexecutiv al IOC.

Politici energetice

*) Preluare din revista Energyworld, nr. 4, nov. - dec. 2014

4 februarie 2015

Page 5: Mesagerul energetic 159 feb 2015

(AKBN) vor începe pro ce duri com pe ti ti -ve foarte curând cu sco pul de a alocablo curile dis po ni bi le. Luând în con si de -ra re că ţările din vestul Balcanilor aucon tinuat cu acordarea de licenţe, estefoar te in teresant să vedem o competiţiecu uşile deschise şi pe blocurile dinAlbania. Guvernul va primi oferte de lapărţi interesate şi va oferi opor tunitateaca mai mulţi o fer tanţi să depună ofertelelor într-o pe rioadă de 90 de zile.

Câmpul Patos Marinza, localizat înAlbania, este de o importanţă vitalăpen tru securitatea energetică a Europei.Des coperit în 1927, a a juns la o pro duc -ţie de vârf în anii ’60 şi este încă cel maimare câmp on shore de pe continent, cu5,2 mi liarde barili de petrol brut ce va fiex tras. Mark Hodgson, vi ce pre șe din tepen tru Dezvoltarea Afacerii şi DirectorGe neral Adjunct pentru BankersPetroleum din Albania, a o ferit o pre ze n -ta re detaliată cu pri vi re la câmpul PatosMarinza, pe ca re operează compania.Hodgson s-a concentrat pe modul în ca -re Bankers Petroleum a investit în dez - vol tarea unui teren intens ex ploa tat înPatos Marinza, fiind cea mai mareCompanie E& P din Albania.

Preşedintele Agenţiei de Hi dro car buridin Croaţia, Barbara Doric, a des chiscea de-a doua zi a Su mmi tu lui cu o pre -zen ta re care s-a con cen trat pe douărun de de acordări de licenţe în Croaţia.Ţa ra a re alizat cu doar doi ani în urmăcă po ten ţi a lul de petrol şi gaz era foartepu ţin ex ploatat. Croaţia a cooperat cuGu ver ne le vecine şi a pregătit con di ţiilepentru runda actuală de a cor dare a li -cen ţelor. Dom nişoara Doric, ca răspunsla o în treb are din par ea audienţei, a de -cla rat că pâ nă acum „mai mult de 40 decom panii de petrol şi gaz de toate mă ri -

mi le de peste tot din lume şi-au ex pri -mat in te resul privind ce re rea de o fer te”.Deşi sec torul croat E& P se găseşte într-o fa ză în curs de dez voltare, totuși in fra -struc tura de pe trol şi gaz este foartedez voltată și pre zin tă un număr de ra fi -nă rii mo der ne şi un bun sistem de con -duc te, con trolate de către operatorulna ţional de gaz, Plinacro.

Directorul de Explorare al INA, LilitCota, a prezentat audienţei va loa rea pecare INA o poate adăuga în faza nouă deex plo rare pentru Croaţia, având învedere pre zența în delungată a INA însectorul E& P croat.

Muntenegru evaluează în prezent, o -fertele primite în cadrul primului pa chetde cereri de oferte. Vladan Dubljevic,Director General pentru cer cetare Ge o -lo gică şi Minerit în ca drul Ministerului dinMuntenegru, a vorbit despre dezvoltărileviitoare în sector. Domnul Dubljevic aex pli cat faptul că Guvernul este foartemul ţumit de rezultate şi a anunţat faptulcă Muntenegru plănuiește să des chidăte ritoriul rămas pentru a cor darea li cen -ţe lor în prima ju mă ta te a anului 2015.

Directorul Departamentului Co mer ci al şide Finanțe al Conductei Trans-Adriatice,Dr. Lutz Landwehr, a oferit o imaginede ansamblu cu pri vire la progreseleproi ec t ului, ex plicând schimbările re cen -te în co mitetul companiilor părţilor in te -re sate. Acesta a mai subliniat fap tul căeste foarte încântat să vor beas că despreConducta South Caucasus, prima partea unui pro iect de conducte format dintrei părţi care a fost lansat în sep tem bri e2014. Acesta a mai menţionat de altfelcă decizia finală privind in ves tiţia esteaș teptată până la finalul anului 2014. n

www.gdfsuez.com

www.elcen.com

www.ansaldonucleare.it

februarie 2015 5

Page 6: Mesagerul energetic 159 feb 2015

Provocări ale Trilemei: cum asigurăm fluxul investiţiilor*)Joan MacNaughton, Director Executiv al Grupului de Studiu Trilema Energiei, Consiliul Mondial

al Energiei

Profilul problemelor legate de e ner -gie şi mediu a crescut enorm în ul ti -ma perioadă şi odată cu acesta acrescut şi politizarea. Aceasta sema nifestă în unele ţări ca gesturipo puliste precum îngheţarea pre ţu -ri lor sau controale, iar în altele casub terfugii faţă de un portofoliu e -chi librat de tehnologii. Obiectivele –care pot fi foarte utile dacă sunt de -fi nite într-un mod corespunzătorpentru a transmite semnale pieţei– sunt stabilite mai mult cu o în cli -na re către populism decât pentru ain dica cele mai eficiente re zultate.Acest mod de abordare con duce larisc sistemic pentru furnizarea deservicii energetice sigure, durabileşi la prețuri accesibile.

Se poate argumenta bineînţeles cănu a fost niciodată aşa – tensiuneadin tre oportunitatea politică, înspe cial din motive electorale pe ter -men scurt şi un cadru sigur pen truin vestiţiile în infrastructură pe ter -men lung, nu este ceva nou. Ceeace este nou este însă amploarea şiur genţa problemei in vestiţiilor. Ce -ea ce este în joc în mul te regiunies te prosperitatea şi ca litatea vieţii.

Noi abordări

Sectorul energetic are nevoie săatragă 48 trilioane $ pentru in ves ti -ţii începând din momentul de faţăpâ nă în 2035, dacă se doreşte să serăs pundă provocării de a oferi e ner -gie durabilă la un preț ac cesibil.Nivelul investiţiei re pre zin tă ocreştere cu cel puţin 25% a tren du -lui investiţiilor anuale. Acest lu crunu este deloc imposibil de con ceputpe o perioadă de 20 de ani sauchiar mai mult. Dar nici nu poa te ficon siderat ca fiind acceptat. Sec to -rul energetic este în competiție cual te sectoare pentru capital şi estecu nos cut că lumea financiară nucu noaște sentimente când este vor -ba de a lua decizii – căutarea celormai bu ne câştiguri cu un risc câtmai mic şi tendinţa de a opera însec toare, regiuni şi ţări unde in ves -ti torii au cel mai mare grad deîncredere.

Ne confruntăm de asemenea cu ope rioadă în care lichiditatea este li -mi tată de necesitatea de a re con -stru i bilanțuri – atât în sectorul pu -blic cât şi privat. Ce trebuie să seîn tâmple pentru ca investiţiile săcur gă şi să curgă într-un ritm multmai rapid decât până acum ?

În ultimii trei ani echipa trilemei,cu prinzând staff-ul CME şi per so -na lul de la firma de consultanță lanivel mondial Oliver Wyman, auanalizat împreună cu ComiteteleMembre intersectarea afacerilor cu

de ciziile politice cu un accent spe ci -al în 2014 pe comunitatea fi nan ci -ară şi asupra a ceea ce de ter mi năde ciziile investiționale. A ceas tacom pletează analiza noastră din2012 cu privire la ceea ce au spusli derii din domeniul energiei că îşido resc din partea decidenţilor po li -ti ci (‘Time to get real – the case forsus tainable energy policy’) şi în2013 opinia decidenţilor politici ca -re au afirmat că mediul de busi nessar trebui să îi ajute să con stru ias căcadrul adecvat (‘Time to get real –the case for sustainable ener gyinvestment’).

Punând laolaltă aceste două gru -puri, am pregătit anul trecut o„Agen dă pentru Acțiune” - careevi dențiază cele zece domenii pri o -ri tate asupra cărora li derii din me -diul de business şi cel po litic ar tre -bu i să-şi concentreze a tenţia.Cristiana Figueres, Se cre tar E xe cu -tiv al Secretariatului UNFCCC a fă -cut un apel la guverne de a analizacu atenţie raportul şi de a acţiona înspecial pe baza con clu ziilor. Douădin tre acestea, și anume, în primulrând, nevoia de a angaja co mu ni ta -tea financiară şi în al doilea rând,ne cesitatea de a asigura un cadrudi namic, transparent şi flexibil desta bilire a preţurilor, au constituitba za dis cu ţiilor cu lideri din do me -niul fi nan ţe lor care au dus la câtevare co mandări importante men ţi o na -te în Raportul Trilemei 2014.

Aşa cum era de aşteptat, punctelede vedere ale comunităţii financiarere petă câ te va dintre temele men ţi -o nate în ra poar tele anterioare cupri vire la tipul abordărilor politiceca re vor avea tendința de a facilitaî naintarea pro iec te lor; dar apar dea semenea unele perspective noi șiim portante cu privire la alte lucruricare mai trebuie re a li za te – şi nudoar de către decidenţii po litici, darşi de li de rii de afaceri din do me niulenergiei.

Sunt necesare investiții maridacă ne dorim să răspundempro vocării de a oferi energiedu rabilă la un preţ ac cesibil.Cu toate acestea, dacă lu ămîn considerare abordările po li -ti ce actuale din ma jo ri ta teaţă rilor, este puţin probabil caaceste investiţii să se ma te -ria lizeze, avertizează JoanMacNaughton. „Investitorii şide cidenţii politici vorbesc olim bă diferită”.

*) Preluare din World Energy Focus, Annual 2014

6 februarie 2015

Page 7: Mesagerul energetic 159 feb 2015

Poate că cea mai remarcabilă este ne vo -ia unei înţelegeri comune între ce le treigrupuri. Din punct de vedere per sonal,am fost uimită când am tre cut de la ofun cţie gu ver na men ta lă importantă lame diul de afaceri în domeniul energie lacât de di fe rit era limbajul în sectorul pri -vat şi cât de dificil era câteodată să in -ter pre tez poziţiile guvernului. Ac ti vi ta -tea noastră în 2012 şi 2013 a scos înevi dență faptul că acele ţări care au avutgri jă să implice în trea ga gamă de părţiin teresate au avut tendința de a aveaa bordări politice mai du rabile care, însine, reduc cos tu rile şi ajută la fa ci li ta -rea deciziilor de in vestiţie cu privire înpro iecte de e nergie pe termen lung.

Calitatea politicilor

Un astfel de angajament poate fi ade seacom plicat de administrat. La fel cumcon fidenţialitatea co mer cială trebuieres pectată, la fel şi e şecurile politice tre -bu ie să fie mi ni mizate. Însă unele țări,în special acelea care deţin cele maibune po zi ţii în mod permanent în In de -xul Sustenabilităţii Energetice, au arătatca lea prin dezvoltarea unor direcţii cla repentru obiectivele lor în drăz ne ţe, sus ţi -nu te de discuţii privind paşii detaliaţicare trebuie în tre prinşi pentru a le în de -pli ni. În timp ce niciun model nu oferă osoluţie ma gică - de exemplu nu pare săexis te o corelare clară între piețele pu -ternic liberalizate sau dim po tri vă celepu ternic reglementate şi în de pli nireasco purilor trilemei – pro ble me apar cusi guranţă în ţări în care in tervenţiile do -me niului politic nu permit un preț e co -no mic corect sau unde există prea multere co man dări privind detaliile teh no lo gi i -lor ca re trebuie susţinute; am be le a bor -dări se dovedesc a fi cos ti si toare în final.Cu alte cuvinte, chiar şi pe pie ţele re gle -men tate, pieţei trebuie să i se per mi tăsă lucreze, în sensul de a putea luadecizii privind teh no lo giile care trebuiesusţinute – sau la care să se renunţe – şi

com pa ni i le trebuie să găsească proprialor mo dalitate de a obține profituri cu unrisc minim dacă doresc să in ves tească.

Deci, ceea ce contează ceea ce conteazămai presus de toate este calitatea po li ti -ci lor. Este clar faptul că, comunitatea in -ves ti torilor nu este convinsă că se poateba za pe po litici guvernamentale co e -ren te. În mul te cazuri acestea nu potca libra po litica şi riscul de re gle men ta -re implicat în pro iec tele de energie, înspe cial cele din zo ne le mai puţin tra di ţi -o nale. Această nesiguranţă creşte nunu mai costul ca pi ta lului, ci şi împiedicăor ganismele de finanțare să se o biş nu -ias că cu anumite subsectoare şi blo -chea ză fluxul fon du ri lor. Pentru a depăşiaceste probleme, ţările au nevoie de ostra tegie clară – şi o descriere clară amodului cum va fi trans misă - clară nunu mai pentru bi ro craţi ci şi pentru co -mu nitatea financiară.

Realizarea acestui deziderat implicăcon str uirea unor procese bune de co la -bo ra re, cât şi un accent pe încercarea dea echilibra obiectivele concurente ale tri -le mei - oricât de di ficil ar putea fi înprac tică – pentru a oferi politici sus te na -bi le. Ra poar tele Trilemei sunt aici pentrua pre zen ta ceea ce funcţionează şi pen -tru a fur niza un instrument pentru a-ispri jini pe cei care se luptă cu acestepro vo cări majore, dar în mod inerentdificile.

Joan MacNaughton, fost Director Ge ne -ral pe probleme de Energie în MareaBritanie în perioada 2002-2006 şiPreședinte al Comitetului de Guvernareal Agenţiei Internaţionale de Energie înperioada 2004-2006, este PreşedinteExecutiv al Trilemei Globale a Energieipen tru Consiliul Mondial al Energiei (CME) . Deţine în prezent funcţia de Pre -şe dinte al noului Comitet ConsultativInternaţional al Energy Academy Europeîn Olanda. n

Partenerul ideal pentruDumneavoastră!

www.saem.ro

www.ucmgroup.ro

www.axpo.com

www.grampet.ro

februarie 2015 7

Page 8: Mesagerul energetic 159 feb 2015

Odată cu apariţia Raportului deSinteză al celui de-al CincileaRaport de Evaluare (la data de31 octombrie 2014), aţi puteasă ne spu neţi care sunt im pli ca -ţi ile prin cipale pentru sectorulenergie, la nivel mondial dinaceste con statări ?

Raportul de Sinteză trebuie finalizatpentru a putea spune care suntcon cluziile sale, însă sunt fericit săcitez din rapoartele Grupului deLucru ca re au fost publicate şi dincare Ra portul de Sinteză va extragemul te dintre concluziile sale.

Suntem siguri că emisiile de CO2

pro venite din arderea com bus ti bi lu -lui fosil şi pro cesele industriale aucon tribuit cu aproximativ 78% dinto talul creş terii emisiilor de gaze cuefect de seră din 1970 până în2010. To ta lul emisiilor de gaze cue fect de se ră rezultate din ac ti vi ta -tea u ma nă au fost cele mai ridicatedin is to ria omenirii în perioada din -tre 2000 și 2010.

Emisiile de gaze cu efect de seră,rezultate din activitatea uma nă, aucres cut cu echivalentul a 10 gi ga to -ne de CO2 echivalent în pe rioadacu prinsă între 2000 şi 2010. Sec to -rul energie a contribuit cu a proa pe50% din aceste emisii şi este dede parte cel mai mare con tri bu tor lae misiile de gaze cu e fect de se ră.

Dacă dorim să li mi tăm da u ne le de -ter minate de schim bă rile cli ma tice,va trebui să re a li zăm re du ceri sub -stan ţiale ale acestor emisii până lamij locul se co lu lui prin schimbări lasca ră largă în sis temele energeticeşi în a gro tehnică.

Deşi există o conştientizaregenerală în rândul companiilorde energie cu privire la im por -tan ţa politicii de mediu şi ne ce -si tatea de a reduce emisiile dega ze cu efect de seră, credeți căaceş tia transpun destul de bineaceastă conştientizare în ac ţi -uni concrete?

Mai sunt multe lucruri de fă cut în fi -e care sector pentru a li mi ta factoriicare contribuie la schim bările cli -ma tice. Acestea fiind spuse, suntîn curajat de in ge ni o zi ta tea şi an ga -ja mentul acelor com pa nii din do -me niul energetic care in vestesc însur sele regenerabile de e nergie, nunu mai pentru că este bine pentrume diul nostru şi pentru că re pre zin -tă cu siguranţă viitorul sec toruluienergetic.

Revoluţia gazelor din surse ne -con ven ţi o nale şi a petroluluipa re să se răs pândească dinSUA către res tul lumii. Ce pă re -re aveţi des pre această ten -dinţă ?

Emisiile de gaze cu efect de seră

din sectorul energie pot fi redusesem nificativ prin înlocuirea ter mo -cen tralelor ac tu ale utilizând căr bu -ne cu centrale mo derne cu eficienţari dicată cu ciclu combinat de gazna tural sau cen trale de producerecom binată a căl durii şi a energieielec trice, cu con diţia ca gazul na tu -ral să fie dis po nibil şi ca emisiile re -zul tate a so ci ate cu extragerea şifur nizarea să fie scăzute sau di -minuate.

Energia din surse regenerabilecreşte rapid peste tot în lume,dar sunteţi de părere că aceastacreşte destul de rapid pentru aîn locui combustibilii fosili dinsec torul energie?

Da. Odată cu cel de-al PatruleaRaport de Evaluare al IPCC din2007, multe tehnologii de energiedin surse regenerabile au prezentatîm bunătăţiri substanţiale de e fi ci -en ţă şi reduceri ale costurilor şi unnu măr în creştere al acestor teh no -lo gii a ajuns la un nivel de ma tu ri -ta te pentru a permite im ple men ta -rea la scară largă. În ceea ce pri -veş te producerea de energie dinsurse regenerabile, aceasta a re -pre zentat mai mult de jumătate dinno ua capacitate de generare a e -ner giei electrice adăugată la nivelglo bal în 2012, determinată de dez -vol tări în sectorul eolian, hidro şisolar.

Sectorul energetic trebuie să fie pregătit pentruschimbări la scară largă în sistemele energetice*) Rajendra Pachauri, Preşedinte IPCC

Pentru a limita daunele determinate de schimbările climatice, sectorulenergiei trebuie să se pregătească pentru „schimbări la scară largă înceea ce priveşte sistemele energetice şi de agrotehnică până la ju mă -tatea secolului”, a vertizează Rajendra Pachauri, Preşedinte al GrupuluiIn ter gu ver na men tal privind Schimbările Climatice într-un interviuacordat Consiliului Mondial al Energiei. Cu toate acestea, Pachauri nueste dis pe rat. Este “încurajat de inventivitatea şi angajamentulcompaniilor de ener gie care investesc în sursele regenerabile deenergie” şi este optimist cu privire la rolul pe care gazul natural arputea să-l joace în reducerea e mi siilor de gaze cu efect de seră.

*) Preluare din World Energy Focus, Annual 2014

8 februarie 2015

Page 9: Mesagerul energetic 159 feb 2015

Cu toate acestea, multe tehnologii desur se regenerabile de energie încă aune voie de o susţinere di rec tă şi/sau in di -rec tă, în cazul în care co te le lor de piaţăvor creşte în mod sem ni fi ca tiv; din fe ri -ci re, politicile pri vind teh nologiile sur se -lor regenerabile de energie au avut suc -ces în de ter mi na rea dezvoltării lorrecente.

Poate renunţa lumea la com bus ti -bilii fosili până în 2050 în timp cetre buie să răspundă ne vo ii de e ner -gie a unei populaţii glo bale în creş -tere?

Este posibil, dar nu o ce rin ţă pentru asatisface obiectivul de limitare a creş te -rii temperaturii sub 2ºC faţă de ni ve lu ri -le pre in dus triale. Scenariile care ajungla ni veluri de poluare atmosferică în jurde 450 ppm CO2 echivalent pâ nă în anul2100 (conform cu o biec ti vul de 2ºC)includ reduceri substanţiale în e mi si ilean tro po ge ni ce ale emisiilor de gaze cuefect de seră până la jumătatea se co lu -lui prin schimbări la scară largă în sis te -mele energetice şi în agrotehnică. Sce -nariile care îndeplinesc aceste con cen -traţii până în anul 2100 sunt ca rac te ri -zate de emisii de gaze cu efect de serămai scăzute până în anul 2050 decâtcele din anul 2010, de la 40% la 70%mai scăzute la nivel global şi niveluri alee misiilor aproape de zero Gt CO2 e chi va -lent sau mai puţin până în anul 2100.

În majoritatea scenariilor cu ca rac terpesimist, ponderea furnizării de e ner giecu emisii reduse de carbon (care includenergia din surse re ge ne rabile, nuclearăşi sisteme de cap tare a carbonului) creş -te de la va loarea actuală de aproximativ30% la mai mult de 80% până în 2050,iar generarea de energie e lec tri că dincom bustibilii fosili fără cap tare de car -bon va dispărea aproa pe în întregimepâ nă în anul 2100.

Care sunt măsurile pe care ar trebuisă le ia guvernele şi sunt sus ţinutede acestea? Ce cre deţi că ar trebuisă facă din ce ea ce nu fac acum?

Sunt foarte încurajat de o con şti en ti zareridicată şi de acţiunile în tre prin se îm po -tri va schimbărilor cli ma tice de cătreguvernele regionale și naţionale. Un nu -

măr ridicat de re giuni şi țări adoptă sis -te me de pla fonare și comercializare carenu nu mai că ajută la reducerea e mi si i lorci şi indică direcţia care trebuie ur matăde organismele gu ver na men tale. Maimul te organisme locale au im plementat,de a se me nea, măsuri de reglementare,cât şi alte măsuri pentru a promova e fi -ci ența e ner ge ti că şi o mai mare utilizarea sur se lor regenerabile de energie.

Care sunt așeptările dum nea voas trăcu privire la conferința pe temeclimatice organizată anul viitor laParis? Care re zul tat ar putea fi sa -tisfăcător pen tru dum neavoastră?

Aş fi încântat să văd un acord o bli ga -toriu care asigură o limitare a e mi siilorde gaze cu efect de seră la niveluri caresă asigure că vom atinge obiectivul delimitare a creşterii tem pe ra turii sub 2ºCfa ţă de nivelurile pre in dus triale.

Observaţi că există o „pauză aîncălzirii climatice” şi dacă într-a -devăr aceasta există cât de sem ni fi -ca tivă este pentru po li ti ca cli ma -tică?

Nu a existat nicio pauză. Dacă arun caţio privire la întregul sistem climatic şi nudoar la un singur as pect al acestuia, ce -ea ce vedeţi este o încălzire rapidă con -tinuă. At mos fera şi oceanele s-au în căl -zit, cantitatea de zăpadă şi gheaţă s-adi minuat, nivelul apei a crescut şi con -centraţiile gazelor cu efect de seră aucres cut. Organizația Meteorologică Mon -di ală a confirmat recent fap tul că uniidin cei mai calzi ani în re gistraţi au fostcei din secolul 21; pe rioada 2001-2010a fost cea mai cal dă perioadă în re gis -trată.

Este adevărat că rata încălzirii su pra feţeiîntre anii 1998 şi 2012 este mai micădecât rata calculată în ce pând cu 1951.Însă astfel de în ce ti niri au avut loc între cut pentru a fi ur mate de creşteri ra -pi de ale tem pe raturilor. Trebuie să luaţide asemenea în considerare faptul căîncălzirea oceanelor a reprezentat maimult de 90% din energia a cu mu latăîntre anii 1971 şi 2010, prin ur mare ar figre şit să luăm în con si de rare doar tem -pe raturile su pra fe ţei terestre, care con -sti tuie o mi că parte a procesului în căl zi -rii totale ob servat. n

ANRE

www.nuclearagency.ro

februarie 2015 9

Page 10: Mesagerul energetic 159 feb 2015

Descoperiri de petrol și gaz în Marea Neagră*)

Compania românească OMVPetrom, cel mai mare producătorde petrol şi gaz din sud estulEuropei a anunţat la finalul lunii iu -li e 2014 succesul explorării uneison de fo rată în apele de mică a dân -ci me ale Mării Negre, cu un po ten ţi -al de pro ducţie de 1500 până la2000 ba rili echivalent petrol pe zi(BOE/zi).

Sonda de explorare Marina 1 a foratla 60 km de ţărm, în perimetrul off -shore Istria XVIII, la o adâncime dea proape 2150 m sub fundul mării.A dâncimea apei în zonă este de 50de metri.

Primele estimări arată un potenţialde producţie pe sondă de 1500-2000 BOE/zi. Costul forării sondeide explorare s-a ridicat la a pro xi -ma tiv 19 milioane euro. După fi na -li zarea testelor, sonda Marina 1 vafi cimentată şi abandonată.

În lunile care urmează, OMVPetrom va evalua rezultatele sondeiMa rina 1 şi va evalua viabilitatea saco mer ci ală pentru a dezvolta şi în -ce pe pro ducţia din noul rezervor.Pen tru ex ploatarea rezervorului,es te ne ce sară dezvoltarea in fra -struc turii ne cesare,inclusiv sondelede forare. Pro ducția din des co pe ri -rea Marina 1– în funcţie de deciziavi abilităţii sale co merciale – ar pu -tea să înceapă în ur mătorii trei saupatru ani.

Dezvoltare Offshore

„Marea Neagră este o zonă im por -

tan tă pentru OMV Petrom, o zonăca re continuă să aibă potenţial pen -tru noi descoperiri. Actualmente,pro ducţia din apele de mică a dân ci -me reprezintă 18% din producţiade hidrocarburi a companiei înRomânia. Avem o experienţă depes te 40 de ani în explorarea şipro ducţia în apele de mică a dân ci -me din Marea Neagră şi vom con ti -nu a să investim în dezvoltarea seg -men tului offshore”, a declaratGabriel Selischi, membru al Con si -liu lui OMV Petrom, responsabil pen -tru Explorare şi Producţie.

OMV Petrom exploatează ac tual -men te 5 rezervoare: Pescăruș,Lebăda Est, Lebăda Vest, Sinoe şiDelta. Acestea au o producţie totalăde 31000 BOE/zi.

Câteva zile mai târziu, a apărut unalt anunţ important cu privire la po -ten ţialul de petrol şi gaz al MăriiNegre: Exxon Mobil Exploration andPro duction Romania Limited, o sub -si diară a Exxon Mobil Corporation şiOMV Petrom, au anunţat începereafo rării la Domino-2 în sectorul a pe -lor adânci în blocul Neptun Româniadin Marea Neagră.

Datele colectate pe parcursul pro -gra mului de forare vor fi folositepen tru a evalua mărimea şi vi a bi li -ta tea comercială a câmpului de gazdes coperit de către sonda de ex plo -ra re Domino-1 în anul 2012.

Marea Neagră este o zonă im por -tan tă pentru OMV Petrom, o zonăcare continuă să aibă potenţial pen -tru noi descoperiri.

Domino-1 a dezvăluit în 2012 că arpu tea exista un depozit de gaz na -tural de 42 până la 84 miliarde m3 ,ca re este de şase ori mai mare de -cât necesarul anual de gaz naturaldin România.

Puţul Domino-2 este localizat cuapro ximaţie la o distanţă de 200km offshore şi este forat de in sta la -ţia Ocean Endeavour într-o apă cua dâncimea de aproximativ 800m.

„O derulare pozitivă a proiectuluides fășurat în zona de mare a dân ci -me a blocului Neptun ar putea în cu -ra ja o varietate de avantaje de or -din economic şi social prin dez vol -ta rea sectorului petrolier off shore,a infrastructurii locale, prin cre areaunor noi oportunităţi de an ga jarepen tru forţa de muncă locală şiapli carea unor tehnologii a van sa te,”spu ne comunicatul de presă alExxonMobil.

Zona de ape adânci a bloculuiNeptun se întinde pe o arie de 7500km2 , iar adâncimea apei variază în -tre 100 şi 1700 m.

Companii mari

ExxonMobil, cea mai mare com pa -nie de petrol şi gaz natural din lu -me, care este listată public, fo lo -seș te tehnologii noi şi inovatoarepen tru a răspunde cererii în creş te -re pentru energie, la nivel global.Unul dintre predecesorii ExxonMobila realizat operații în România în ce -pând cu anul 1903.

OMV Petrom este cel mai maregrup petrolier integrat din sud estulEuropei, cu o producţie anuală deţiţei şi gaz natural de 66 milioaneBOE.

Grupul are o capacitate de rafinarede 4,2 milioane tone pe an, o cen -tra lă electrică, cu eficienţă ridicatăde 860 MW şi o centrală eoliană de45 MW. În ceea ce priveşte dis tri bu -ția pro du selor petroliere, OMVPetrom este prezentă pe pieţele im -por tante din România şi din ţărileve cine prin aproximativ 800 de sta -ţii de încărcare.

OMV, cea mai mare companie dinin dustria Austriei listată deţine51,01 % acţiuni în OMV Petrom, iarsta tul român prin Ministerul E co no -mi ei deţine 20,64% , FondulProprietatea 18,99%, în timp ceres tul de 9,36% din acţiuni fluc tu -ea ză la Bursa de Schimb de laBucureşti. n

*) Preluare din revista Energyworld, nr. 4, nov. - dec. 2014

10 februarie 2015

Sfârşitul lunii iulie 2014 a adusveşti foar te importante din par -tea României în ceea ce priveşteMarea Neagră: OMV Petrom a a -nun ţat o nouă des co perire depe trol iar ExxonMobil îm preunăcu OMV Petrom au în ce put fo ra -rea celei de a doua sonde într-un mare depozit de gaz. Noiledes coperiri ar trebui să aibă a -van ta je semnificative economiceşi so ci ale pentru România.

Page 11: Mesagerul energetic 159 feb 2015

România poate supraviețui unei posibile crize a gazului*)

Importurile de gaz din Rusia s-aure dus de câteva ori în aceastătoam nă în România, fără un motivo ficial pentru acest fapt. „Românianu poate lua măsuri legale îm po tri -va Gazprom pentru reducerea fur -ni zării de gaz natural din cauza fap -tu lui că importurile intră în ţară prinintermediari care sunt de a se me -nea controlaţi de către Rusia”, adec larat fostul Ministru al EnergieiRăzvan Nicolescu.

Companiile din România nu au con -trac te directe cu Gazprom, ci cuImex Oil, o subsidiară a Conef aRusiei şi cu WIEE, o societate mixtăa Gazprom cu Wintershall dinGermania.

Nu cred că acest comportament alGazprom este benefic pentru ci ne -va; am încercat să-l înţeleg în ul -time le zile, am încercat să-l discutcu omologii mei din celelalte statemem bre ale UE şi cu ComisiaEuropeană. Acest comportament vade termina europenii să-şi piardă în -cre derea în Gazprom ca furnizor degaz sigur şi pe termen lung,“ a maispus Nicolescu.

„Atât dispecerul Gazprom pentruzona balcanilor localizat în Sofia,cât şi ambasada Rusiei la Bucureştiau refuzat să dea un răspuns oficialpentru reducerea importurilor”, aadăugat acesta.

Avantajul facilităţilor destocare a gazului

Guvernul din România a afirmat înre petate rânduri că locuinţele nuvor fi afectate de importurile de gazna tural mai mici în această iarnă,

chiar dacă Rusia le va sista completpâ nă în primăvară.

România a stocat deja 2,5 miliardem3 de gaz natural, în timp ceAutoritatea de Reglementare aEnergiei a estimat nevoile pentruse zonul rece a fi la 1,8 miliarde m3.Ne cesarul zilnic actual în Româniaes te de 15-20 milioane m3 de gaz,iar producţia internă zilnică este de32 milioane m3.

Să ne obişnuim cu situaţia !

Fostul Ministru al Energiei dinRomânia, Răzvan Nicolescu, a sub -li niat faptul că reducerea furnizăriide gaz a fost o decizie de neînţelesdin partea Rusiei şi în acelaşi timpun joc cu care trebuie să ne o biş nu -im. „Trebuie să ne obişnuim cuaceas tă decizie de neînţeles aGazprom şi să luăm lucrurile cucalm”.

„Nu excludem faptul că acest jocon-off ar putea continua. Este unjoc ca re încearcă să ne facă nervoşiiar cei care joacă astfel de jocuri osă piar dă foarte mult în ceea ce pri -veş te credibilitatea”, a declaratNicolescu.

Vestea proastă este că România nuîşi poate ajuta vecinii, din momentce nu are puncte de conectare pen -tru exportul de gaz prin conducte,cu excepţia unei conducte mici că -tre Moldova. Producătorii de gaz dinRomânia – Romgaz şi Petrom- aude pus fiecare câte o ofertă înMoldova pentru furnizarea gazuluina tural prin conducta Iași-Un gheni,în să în momentul de faţă a ceştia nuex portă gaz.

Oficialii Departamentului pentruEnergie din România spun că prețulla ofertele companiilor este cu 20%mai mic decât preţul pentru gazulru sesc. “Există două oferte depusede companii româneşti la E ner go -com, furnizorul din Moldova deţinutde stat, care au preţuri de furnizarela graniţă cu 20% mai scăzute de -cât cele percepute de către com pa -

nia Gazprom din Rusia. Cons tru i - rea şi darea în funcţiune a con duc -tei de gaz Iași-Ungheni a oferit po -si bilitatea utilizatorilor din zonaUngheni unei alternative la traseelede furnizare a gazului natural e xis -tent,” au spus oficialii.

O conductă către Chişinău

Conducta poate furniza aproape14000 m3 pe oră, ceea ce re pre zin -tă 3% din necesarul RepubliciiMoldova . „Ne aşteptam să putemfo losi această oportunitate curând,în să depinde de corporaţia dinMoldova când o să decidă să facăacest lucru. România şi-a păstratpro misiunea şi a finalizat acest pro -iect important de infrastructurăener getică la momentul agreat şi cuaceste cheltuieli finale în exces faţăde cele estimate inițial. Vom con ti -nua să încurajăm dezvoltarea in -fras tructurii energetice şi in ter co -nec tarea sistemelor energetice aleRepublicii Moldova şi ale României”,au mai declarat oficialii.

Ministerul Economiei din Moldova aa nunţat pe pagina sa web căUniunea Europeană va aloca o su -mă suplimentară de 10 milioaneeu ro pentru prelungirea conducteide gaz Iași-Ungheni către Chişinăuîn scopul asigurării unei alternativepen tru furnizarea de gaz oraşuluica pitală a Republicii Moldova. Con -duc ta Iași-Ungheni are o lungimede 43,2 km din care aproximativ 32km se găsesc pe teritoriulRomâniei, are un diametru de 508cm şi este îngropată în subsol la1,8- 2,2 m. Capacitatea maximă acon ductei va fi de 1,5 miliarde m3

pe an, ceea ce înseamnă mai multde cât consumul anual de gaz na tu -ral al Republicii Moldova.

Un alt producător de gaz înRomânia

Com pania americană StratumEnergy a început producţia de pe -trol şi gaz natural în bloculMoineşti, al câmpului petrolier Po -duri, în judeţul Bacău din estul

*) Preluare din revista Energyworld, nr. 4, nov. - dec. 2014

februarie 2015 11

România poate depăşi iarna fărăga zul rusesc chiar dacă im por tu -ri le sunt acum de 9%. Româniaşi-a um plut capacităţile de sto -ca re a ga zu lui dar din nefericirenu îşi poate a juta vecinii pentrucă nu există in ter conectoare bi -di recţionale.

Page 12: Mesagerul energetic 159 feb 2015

României. Compania a investit dejaîn România mai mult de 70 milioanedolari.

Stratum Energy a spus că va învestimai mult de 150 milioane dolari în2015, cu condiţia ca autorităţile dinRomânia să emită aprobările ne ce -sa re. Stratum Energy va continuasă facă investiţii semnificative deex plorare şi exploatare în Moineştişi în 2015.

„Stratum îşi ia angajamentul de acon tinua investiţiile în Moineşti şi înRomânia. Gazul din Poduri va ajutaţa ra să atingă obiectivul de in de -pen denţă energetică, contribuind lao stabilitate regională. Suntem în -cân tați de începutul optim al pro -duc ţiei din Poduri şi dorim să de ve -

nim un contribuitor activ la se cu ri -tatea energetică a României, a de -cla rat Qasim Sharif, CEO Stratum.

Forarea modernă

Cele două instalaţii de foraj (Poduri1 şi 2) au o productivitate zilnică de450000 m3 de gaz, plus 100 m3 depe trol condensat şi petrol brut. Une chipament de forare extern, con -stru it în acest an este actualmenteîn funcţiune la Poduri 3, şi ar trebuisă foreze ulterior 9 alte puţuri.Compania a construit de asemeneao conductă cu o capacitate zilnicăde 4 milioane m3 care uneşte zonaPoduri de sistemul naţional de tran -sport al gazului operat de cătreTransgaz.

Fostul ministru pentru EnergieRăzvan Nicolescu a anunţat căStratum Energy va deveni cel de-altre ilea producător de gaz al Ro mâ -ni ei, după ce va învesti 150 mi li oa -ne dolari în 2015. „Stratum Energyva deveni cel de-al treilea pro duc -ător de gaz al României, pe lân găRomgaz şi Petrom, cu o pro duc ţiea nuală mai mare de 0,5 mi li ar de m3

du pă ce va învesti anul vi i tor în ţaranoas tră mai mult de 150 milioanedo lari, pentru a dezvolta des co pe ri -ri le sale recente de gaz con ven ți o -nal din Moineşti, judeţul Bacău,” adeclarat Nicolescu după întâlnireacu reprezentanții de la companiilepetroliere americane în timpul uneivizite în Statele Unite. n

Piaţa de gaz din România în contextul crizei din Ucraina*)Loredana Mihăilescu, Partener, Energy Projects & Construction, CMS Cameron McKenna

Ca o consecinţă a crizei din Ucraina,tran zitul gazului către România afost re dus cu 5% , mai târziu cu10%, Rusia neoferind niciun fel deex pli ca ţii pentru sincopele res pec ti -ve. Cu toate acestea, potrivit co -mu ni ca telor de presă ale De par ta -men tu lui pentru Energie dinRomânia, im por turile de gaz aleRomâniei se gă sesc la un nivel foar -te scăzut (0,2 milioane m3 / zi) întimp ce pro ducţia internă atinge unni vel apro ape dublu comparativ cune ce sa rul din această perioadă (31mi li oa ne m3 / zi).

În plus, România deţine în fa ci li tă ţi -le sale de stocare în jur de 700 mi -li oane m3 mai mult decât obligaţiami nimă legală de stocare stabilităde către Agenţia Naţională deReglementare în domeniul Energiei(ANRE) pentru acest an la o can ti -

ta te de 1,8 miliarde m3 cu ciclulobli gatoriu de stocare încă în des fă -şu rare. Mai mult, România deţine înprezent o producţie internă de laPetrom şi Romgaz de aproximativ11 miliarde m3 pe an. Prin urmare,România ar putea răspunde ce re riisale de gaz din surse interne, da căva fi necesar. Mai mult, în cazulunei ierni lungi şi reci, Româniaeste pregătită să recurgă la soluţiial ternative precum întrerupereacen tralelor care funcţionează cugaz, reducerea necesarului de gazla utilizatorii industriali importanţi,fo losirea combustibililor alternativipre cum păcură pentru unele dintreter mocentrale.

Dat fiind cele de mai sus, Româniaocupă o poziţie mai bună decât alteţări din centrul şi estul Europei înce ea ce priveşte dependenţa lor de

e nergie, din moment ce cea maima re parte din gazul utilizat estepro dus intern şi doar o mică parteeste importată. Luând în con si de ra -re stocurile şi prin folosirea surseloral ternative, România poate su pra -vie ţui fără alimentarea cu gaz ru -sesc prin Ucraina. La cealaltă ex tre -mă se găsesc ţările vecine, res pec -tiv Ucraina, Moldova, Ungaria,Serbia şi Bulgaria, care sunt a proa -pe complet dependente de gazulrusesc.

În ultimii câţiva ani România a în re -gis trat progrese privind di ver si fi ca -rea surselor sale de aprovizionarecu gaz şi privind interconectarea cuţă rile din vecinătate precumMoldova şi Bulgaria. Pentru acestedo uă ţări, care sunt foarte multdependente de gazul rusesc, gazuldin România ar putea fi o sursă al -

*) Preluare din revista Energyworld, nr. 4, nov. - dec. 2014

Rusia asigură în jur de o treime din necesarul de gaz a UE, în jur de jumătate din această cantitate de gazfiind livrată prin Ucraina. Este bine cunoscut faptul că Ucraina şi Rusia au avut o relaţie dificilă în ceea cepriveşte furnizarea şi tranzitul gazului în ultimele două decenii, cel mai recent în 2006, 2009 şi 2014. Încontextul disputei curente dintre Ucraina şi Rusia, furnizarea gazului ar putea fi folosită ca un instrument denegociere politică de către Rusia luând în considerare faptul că o furnizare redusă a gazului sau chiar stopareaacestuia ar putea avea consecinţe grave asupra ţărilor europene care depind de gazul rusesc.

12 februarie 2015

Page 13: Mesagerul energetic 159 feb 2015

ter nativă pe viitor cu condiţia cades coperirile recente din MareaNeagră să ducă la o exploatare desuc ces a surselor.

Cu toate acestea, mai sunt multede făcut de către România pentru aa sigura surse alternative şi pentrua deveni un exportator pentru ţărileve cine. Interconectarea cu Ungariaprin conducta Arad-Szeged i nau gu -ra tă în 2010 în scopul aducerii ga -zu lui în România a fost conceputăpentru a transporta la capacitatemaximă, 4,4 miliarde m3 (bcm) degaz pe an, echivalentul unei treimidin neceasrul anual al României.Ca pacitatea de import a conducteies te de 60000 m3 / ora iar ca pa ci ta -tea sa de export este de 10000 m3 /oră şi este posibil să ajungă la ocapacitate de export maximă de4,4 miliarde m3/ an până în 2016.Deşi exporturile erau programatesă înceapă în 2014, din cauza unorpro bleme apărute la conducta carestră bate râul Someş, exporturile degaz din România către Ungaria arpu tea fi întârziate timp de un ansau chiar mai mult. Transgaz, o pe -ra torul naţional de gaz natural, seocupă de siguranţa transportului degaz şi are în vedere construireaunei noi conducte pentru a evita şial te probleme. De aceea, dacă i de -ea din urmă este implementată decă tre Transgaz, se aşteaptă căRomânia nu va trasporta gaz cătreves tul Europei până la finalul anului2016.

Interconectarea cu Ucraina de laIsaccea şi Medieşu Aurit, pentru ca -re capacitatea este rezervată în ce -pând cu 2000 de către GazpromExport Moscow,este folosită decătre două companii WinthershallSwitzerland şi Imex Oil Cyprus,com panii care achiziţionează gaz dela Gazprom Export şi îl vând în Ro -mâ nia. Interconectarea cu Ucrainava trebui să fie regândită astfel în -cât să ofere mijloacele de a exportaga zul natural.

În eforturile sale de a reduce de -pen denţa de Rusia, Moldova îm pre -u nă cu România au inaugurat con -duc ta Iași-Ungheni la sfârşitul luniiau gust 2014. Cu toate acestea, pri -

mele furnizări ale gazului ro mâ nescar fi trebuit să ajungă în Moldovapână la începutul lunii sep tem brie2014, prima furnizare fiind în -târziată după cât se pare până la fi -nalul anului.

Conectarea reţelei cu Bulgaria, res -pec tiv cu conducta Giurgiu-Rusetre buia să fie inaugurată în iunie2014 după alte câteva întârzieri,da torită unor circumstanțe ne aş -tep tate cu privire la secţiunea desub fluviul Dunărea. Cu toate a ces -tea, chiar şi astăzi conducta nu estega ta şi se așteaptă să fie i nau gu ra -tă până la finalul anului. ConductaGiurgiu-Ruse, va avea o lungimema ximă de aproximativ 25 km din -tre care 15,4 km pe teritoriulBulgariei şi 5,2 km pe teritoriulRomâniei, iar 4,14 km reprezintătra versarea pe sub fluviul Dunărea.

Capacitatea de import va fi de 1,5miliarde m3 pe an iar cea de exportva fi de 500 milioane m3 pe an. Înpre zent, România nu ar puteabeneficia de pe urma importurilordin Bulgaria, dat fiind dependențacelei din urmă de gazul rusesc şilip sa interconectărilor. Cu toate a -ces tea, în viitor, dacă proiectulSouthstream este continuat iarBulgaria este parte a acestuia sauda că Bulgaria reuşeşte să se in ter -co necteze cu ţările vecine, schim -bu rile dintre România şi Bulgaria arpu tea fi o soluţie.

De asemenea, România depuneeforturi pentru a conecta sistemulsău de transport de gaz natural deSerbia. Interconectarea cu sistemulde transport al Serbiei ar diversificaastfel sursele de alimentare cu gazpentru România furnizând accesulla conducta South Stream (dacă seconstruieşte) care traverseazăSerbia, şi accesul la facilitățile deGNL din Croaţia.

În contextul crizelor geopolitice,România a obţinut recent de la FMIo prelungire a calendarului de li be -ra lizare a prețului la gaz pentrugos podării. Potrivit calendarului deli beralizare al pieţei gazului stabilitde către Guvernul din România cuFondul Monetar Internaţional (FMI)în 2012, preţul la gaz pentru u ti li -

za torii non-casnici ar fi trebuit săfie liberalizat până la data de 31 de -cem brie 2014 iar preţul pentru u ti -li zatorii casnici ar fi trebuit să fie li -be ralizat până la data de 31 de cem -brie 2018.

Cu toate acestea, luând în con si de -ra re discuţiile purtate cu FMI, cuComisia Europeană şi cu BancaMondială, Guvernul din România aadoptat în septembrie 2014 olegislaţie cu privire la a mâ na realiberalizării preţului la gaze pen truutilizatorii casnici, care con formcalendarului anterior de li be ra lizarea preţului la gaze, acesta ar fitrebuit să crească cu 3 procente în -ce pând cu 1 octombrie 2014.Guvernul a decis de asemenea săpăs treze preţurile la gaze pentrupro ducţia internă la nivelul lunii iu -nie 2014, respectiv 89,40 RON pen -tru utilizatorii industriali şi 53,30RON pentru utilizatorii cas nici. Maimult, Guvernul din România aadop tat o Decizie cu privire la pro -gra mul de iar nă 2014-2015, o biec -ti vele sale pri mare fiind evaluareane cesarului de energie al ţării de la1 octombrie 2014 până la 31 martie2015, pen tru a asigura o fun cţi o na -re stabilă şi sigură a SistemuluiEnergetic Naţional, pre cum şi ni ve -lu rile sto cu rilor de com bus tibil ne -ce sar pen tru acea pe ri oa dă. Dreptre zultat al a dop tă rii noii legislaţii,le gea e ner gi ei şi a ga zelor, precumşi legea petrolului au fost mo di fi ca -te pentru a reflecta no ile prevederia doptate, în special a mânarea li be -ra lizării pre ţului la ga ze, şi păs tra -rea pre ţu lui coşului la gaz până în2021 pen tru u ti li za to rii casnici.

Toate cele de mai sus de mon stre -ază faptul că România este binepre gătită în circumstanţele de faţăpen tru a depăşi o posibilă criză aga zului din această iarnă. Mai mult,Ro mânia se găseşte pe drumul celbun în ceea ce priveşte in de pen -den ţa sa energetică mergând maide parte cu interconectările de gazcu aproape toate ţările vecine.Dacă descoperirile majore recentedin Marea Neagră se dovedesc a fidescoperiri comerciale şi conduc laproducţie, România ar putea deveniun exportator net de gaz. n

februarie 2015 13

Page 14: Mesagerul energetic 159 feb 2015

Sistem de referință pentru integrarea înrețea a Surselor de Energie Distribuite șiRegenerabile*)

Acoperire și metodologie

Stabilirea unei baze comune de tes ta repentru integrarea SED ridică o pro vo ca -re cauzată de diversitatea sis temelor dee nergie distribuite. TF C6.04.02 tra tea -ză această pro ble mă prin crearea unuiset struc tu rat de referințe care să a co -pe re spectrul problemei de integrare aSED într-un mod reciproc exclusiv și ex -ha ustiv. Urmând ierarhia dez vol tată înFigura 1, un sistem de e ner gie electricăcon stă din noduri cu resurse inclusivSED și rețeaua de interconectare. O re -sur să nodală re prezintă un candidat in -te resant pen tru clasificare, deoarecemul te teh nici de integrare se bazează pecon trolul resurselor și conversia e ner gieie lectrice. De partea rețelei, se face di fe -ren ța între rețele de tran sport și dis tri -bu ție. Rețelele de dis tribuție variazămult în funcție de nivelul de tensiune –me diu sau scă zut. Împreună, capetelesub li ni a te ale ierarhiei arborescente dinFig. 1 reprezintă un grup potrivit de can -didați pentru crearea de sis te me de re -fe rință pentru integrarea surselor de e -ner gie distribuite și regenerabile.

Descrierea BT

După introducerea din Capitolul 1, sepre zintă metodologia de mo de la re a sis -te mului de referință pen tru SED înCapitolul 2. O imagine de an samblu a a -ri ei de acoperire și apli cației sistemuluide referință pen tru studii practice seoferă în Capitolul 3. Pentru clarificare, a -pli ca țiile sunt clasificate în ur mă toa re lecla se: operare și control, pla ni fi ca re șipro iectare, calitatea energiei e lectrice,protecție și stabilitate. În ca drul acestorcla se, subiectul este de taliat mai de -parte. În Capitolul 4, se prezintă așa-nu mitul sistem de re ferință pentru re -

sur se creat pen tru studiul soluțiilor depar tea re sur selor pentru integrareaSED.

Sistemul de referință pentru re țea ua detran sport de tensiune înaltă (HV) pentruin tegrarea parcurilor eo liene este dez -vol tat în Capitolul 5. Sistemul de re fe rin -ță pentru re țea ua de distribuție de ten -si une me die (MV) pentru integrarea SEDeste descris în Capitolul 6. Re fe rin țe lepen tru rețeaua de distribuție de ten si u -ne scăzută (LV) sunt dis cu tate înCapitolul 7. În Capitolul 8 se efectueazăstu dii de caz. Anexa es te dedicată unorin formații de con text mai detaliate.

Pentru fiecare sistem de referință, s-aucreat versiuni pentru Europa și Americade Nord. Structura e u ro pea nă a sis te -me lor de distribuție MV trifazice co nec -ta te în delta de 11 sau 20kV a fost cre a -tă inițial și u tilizată pentru a deservi sar -cini ur ba ne dense în orașele europene.Prin contrast, America de Nord a uti lizatun sistem de distribuție MV trifazic cupa tru linii de 12.47 sau 24 kV, care afost inițial creat pen tru a deservi zoneru rale mari. Aces te diferențe au fostavu te în ve dere în crearea sistemelor dere fe rință. De exemplu, topologia ver si -unii europene a rețelei de dis tri bu ție MVeste prezentată în Fig. 2. În cadrul li ni i -lor întrerupte se află liniile de alimentare1 și 2. Linia 1 re prezintă o zonă urbană.Linia 2 re prezintă o zonă rurală, cu dis -tan țe mai lungi între noduri. Ambele li niifun cționează la 20kV și sunt a li men tateprin transformatoare se pa rate din sis te -mul de transport de 100kV. Fiecare liniese parată sau am bele pot fi utilizate pen -tru stu di i le de integrare a SED. Se poatein tro duce o variație mai mare prin con -figurarea comutatoarelor S1, S2 și S3.

*) Preluare din revista Electra # 273 – aprilie 2014

Sursele de energie distribuite și regenerabile (SED), precum și tehnologiile derețele inteligente sunt factorii de dezvoltare pe viitor a sistemelor energeticeeficiente. Succesul tranziției depinde de disponibilitatea metodelor și tehnicilorde integrare a SED. În acest context lipsește o platformă acceptată care săsprijine analizarea și testarea acestor tehnici și metode. TF C6.04.02 arecunoscut această problemă și propune o platformă comună drept bază pentrustudiile de integrare a SED cu acoperire internațională.

www.chevron.ro

www.gspoffshore.com

www.icr.ro

14 februarie 2015

Page 15: Mesagerul energetic 159 feb 2015

Figura 2. Topologia sistemului de referință a rețelei dedistribuție europene MV

Figura 3. Topologia de referință a rețelei de distribuțieeuropene LV

februarie 2015 15

Dacă acestea sunt deschise, atunciambele linii sunt radiale. Închide -rea S2 și S3 în linia 1 cre ea ză uncircuit sau o plasă. Cu locația da tăa S1, se poate presupune ori căambele linii sunt alimentate de a -celași post de transformare sau depos turi di fe rite. Închiderea S1 in -

ter co nec tea ză cele două linii printr-o linie de distribuție.Dupădescrierea to po lo e susgiei, BroșuraTehnică (BT) oferă de ta lii asuprage ometriilor liniilor aeriene și ca -blu ri lor sub te ra ne u ti li zând cifre șita bele. Ecuațiile ce leagă geometriași parametrii sunt ex plicate. Apoi sespe cifică în de ta liu conductorii,tran sformatoarele și sarcinile.După a ceste detalii, se de dică osecțiune su plimentară asu prapersonalizării pa rametrilor pen trualte condiții de re țea. Astfel, es teposibilă luarea pa rametrilor așacum sunt pre zen tați sau a dap ta realor conform ne ce sității studiului.

Ierarhia strictă din fig. 1 susținecom binația sistemelor de referință.Sis temul primar de transport HVară tat în partea de sus a fig. 2 dea -su pra rețelei de distribuție MV oferăpo sibilitatea de conectare cu re fe -rin ța pentru rețeaua de transportHV. Punctele de sarcină permit larân dul lor conectarea cu referințelepen tru rețeaua de distribuție deten siune mică LV. Versiunea e u ro -pea nă a sistemului de referințăpen tru rețeaua de distribuție LV es -te pre zentată în fig. 3. Se face di fe -ren ța între liniile de alimentarepen tru sec toarele rezidențial, in -dus trial și co mercial. La fel ca ni ve -

lul pentru MV, se oferă detalii com -plete pentru toți parametrii și toa tecăile de per so nalizare în BT. Ver si u -nea nord-ame ricană a rețelei dedis tribuție LV diferă semnificativ dinpunct de ve de re al utilizării de re -țele mo no fa zi ce și modul de co nec -ta re al cli en ți lor. Diferențele suntin cluse și spe ci fi cate.

Concluzii

Dincolo de prezentarea întregii ga -me de sisteme de referință, de laten siune înaltă până la tensiune mi -că, BT acoperă aplicarea acestorapen tru studii practice. Exemplele in -clud controlul coordonat al sto că riide energie distribuită, testarea deeliminare a defectelor, evaluareama nagementului energetic, tes ta -rea convertoarelor electronice depu tere, funcționarea izolată, și a na -li za de flux de energie.

Aplicațiile sistemului de referințămerg dincolo de exemplele date maisus. Utilizatorii inițiali laudă mo du -laritatea metodologiei care per mi teconectarea, cantitatea da te lor o -ferite, flexibilitatea și per so na li za -rea, și adaptarea la situațiile di fe ri tedin Europa și America de Nord.Aceste aspecte fac din sis te mul dere ferință unul valoros pen tru în trea -ga comunitate interesată de in te -grarea în rețea a surselor de ener giedistribuite și regenerabile. n

Ierarhia de identificare a sistemelor de referință pentru integrarea SED

Page 16: Mesagerul energetic 159 feb 2015

Echipamente moderne de comutaţie cercetate şidezvoltate la ICPE- Aplicaţii industriale*)Alexandru RADULIAN, Nicolae MOCIOI, ICPE, Ionuţ Daniel DEACONU, UPB

În ultimii ani, mediul înconjurător adevenit un aspect foarte importantîn procesul de evoluţie a societăţii.Emi siile de gaz hexafluorură de sulf(SF6) produse de e chipamenteleelec trice de comutaţie de medie şiî nal tă tensiune, contribuie semni -ficativ la producerea e fec tu lui deseră şi determină schimbări clima -tice globale. Protocolul de la Kyotoprevedea că emisiile de gaz SF6tre buie reduse, deoarece acest gazeste cel mai pu ter nic dintre celeşase gaze cu efect de seră. Astfel,s-a introdus directiva privind gazelefluorurate care pres cri e măsuri deprecauţie pentru a limita emisiilepro duse de echipamentele electricede medie şi înaltă tensiune iarserviciile publice şi producătorii dee chi pa men te de acest tip trebuie săadopte măsuri speciale pentru alimita emisiile în timpul fabricării,utilizării, în tre ţinerii şi la sfârşitulduratei de funcţionare a e chi pa -men tului care conţine gaz SF6. Totîn cadrul e chi pa men telor electricenocive și cu un cost ridicat de în -treţinere întâlnim şi echipamenteleelectrice clasice cu comutație în aerși ulei.

Cercetarea comutaţiei în vid aredrept scop găsirea de noi soluţiitehnologice şi inovative în domeniul

e chi pa men telor electrice ecologice.Aria de aplicabilitate a echipa -mentelor electrice cu comutaţie învid este foar te vastă pe plannaţional şi internaţional. Astfel, elepot fi integrate cu succes în siste -mele ecologice şi mo der ne, monito -rizate şi controlate local şi de ladistanţă, cu men tenanţă re dusă, încelulele primare şi secundare detransport şi de distribuţie a energieielectrice, în pro iec tele de moder ni -zare sau reabilitare a sistemelor dei rigaţii, în industria extractivă si depre lucrare a căr bu ne lui şi apetrolului. Implementarea echipa -men telor electrice cu comutaţie învid, în sistemele menţionate ante -rior, presupune înlocuirea și renun -ţarea la clasicele e chipamente cucomutaţie în aer, ulei, SF6 precumşi a linierea la standardele interna -ţionale din domeniu.

Infrastructura de cercetare

Domeniul comutaţiei în vid a pututfi cercetat şi dez vol tat cu succes înRomânia, datorită existenţei me -diu lui de cercetare foarte dezvoltat,format dintr-un per so nal academic(cercetători ştiinţifici, ingineri, pro -fe sori universitari, doctoranzi) şi obază materială per for mantă (insta -laţii de cercetare a fenomenelor a -

fe ren te comutaţiei în vid, staţii deîncercare a e chi pa men te lor electri -ce precum şi maşini unelte ne ce sa -re fabricării com ponentelor echipa -mentelor e lec tri ce). De-a lungultim pului, prin proiectele de cerce -tare naţionale şi in ter na ţionale,specialiştii români au adus con -tribuţii re mar cabile domeniului co -mu taţiei în vid, con tribuţii valori -ficate în articole ştiinţifice, patenteşi pro duse de serie.

Profesorul Gheorghe Hortopan(Fig. 2) are ma rele merit de a fi i ni -ţi at în România cer ce ta rea ştiin ţi -fică re la tiv la echipamentele cu co - mutaţie în vid ul tra î nalt. Începândcu a nul 1980, Pro fe so rul Hortopana con dus o echipă mul ti dis ci pli na răîn domeniul cer ce tării des căr că ri lore lectrice în vid. A ceas tă echipă acu prins atât cadre di dac tice de laFa cul ta tea de Electrotehnică dinIPB, cât și cer ce tă tori de la I.C.P.E

În acest articol se prezintă o scurtă istorie a domeniului comutaţiei în vid dezvoltată pe plan naţional, încă dinanii 1980, la ICPE. Studiile şi cercetările avansate asupra descărcărilor electrice în vid au fost posibile şidatorită colaborării excepţionale cu Institutul Politehnic Bucureşti –IPB, care prin Prof. dr.doc.ing. GheorgheHORTOPAN au realizat fundamentul academic şi teoretic necesar susţinerii acestei acţiuni.

16 februarie 2015

*) Lucrare premiată în cadrul Forumului Regional al Energiei FOREN 2014, 22-26 iunie 2014, (Premiul I - Secțiunea 3)

Figura 2 Prof. dr. doc. ing. GheorgheHORTOPAN

Figura 1. Cota procentuală de piaţă la nivel mondial a întreruptoarelor cucomutaţie în vid, SF6, ulei puţin şi aer

Page 17: Mesagerul energetic 159 feb 2015

Bucureşti, I.F.T.A.R. Măgurele –Bucureşti şi uzina Electroaparataj.Pe aceas tă bază au apărut pri melelu crări ştiinţifice în domeniul des -căr că ri lor în vid şi pri me le pro to -tipuri de echipamente cu comutaţieîn vid ela bo rate în România.

Realizarea aparatelor de comutaţiecu stingerea arcului e lectric în vidavansat a fost posibilă prinprogrese teh no logice în douădirecţii şi anume, realizarea delipituri metal-sticlă, metal-ceramicăşi de materiale pentru con tacte. Laaparatele cu comutaţie în vid, pelângă con diţiile normale pe caretrebuie să le îndeplinească uncontact, se mai cere ca din el să sepoată dezvolta, în prezenţa arculuielectric o cantitate suficientă de va -pori metalici pentru a nu se pro -duce smulgerea tim pu rie a curentu -lui. Astfel, pentru soluţionareaacestor di fi cultăţi tehnologice, îm -

preună cu Institutul PolitehnicBucureşti -IPB, la ICPE s-au realizaturmatoarele in sta la ţii:

● Instalaţie de sudură cu micro -plasmă (Fig. 3) folosită la sudareaizolatorului ceramic de capacelemetalice ale camerei de stingere;

● Instalaţie de vidare-degazarecamere de stingere (Fig. 4);

Instalaţia de vidare-degazare erautilizată pentru vi da rea, degazarea,curăţarea contactelor şi închidereaca me relor de stingere destinatecontactoarelor de joasă ten siune cucomutaţie în vid.

● Instalaţie de verificare a niveluluividului bazată pe e f ect magnetron(Fig. 5) ;

Camera de stingere, cu piesele decontact separate, se află în câmpulmagnetic creat de o bobinăparcursă de curent continuu. Seaplică brusc tensiunea de 5kV întrepiesele de contact. Ca urmare, ianaştere, în camera de stingere, odescărcare neautonomă care sema ni fes tă printr-un curent electricînregistrabil cu ajutorul unuiosciloscop catodic. Valoarea acestuicurent con sti tu ie un indiciu asupranivelului de vid realizat în ca me rade stin gere. Aplicarea simultană aunui câmp mag ne tic şi electric areca scop creşterea parcursului liberme diu al e lectronilor şi decicreşterea probabilităţii io ni zării prinşoc a moleculelor de gaz existenteîn ca me ra de stingere.

● Instalaţie de măsurare a curen -tului tăiat la e chi pa men tele cucomutaţie în vid;

Arcul electric în vid este o des căr -care electrică în va po ri metaliciproveniţi de la electrozi. În cazulcon tac toa re lor în vid, carefuncţionează în circuite inductive,pen tru curenţi de ordinul a zecilorde amperi, apare fe no menul desmulgere de curent. La astfel decurenţi, coloana arcului în vid esteinstabilă, datorită difuziei pu ternicecare se produce în mediul vidat,sub in flu en ţa gradientului radial depresiune. Ca urmare, la con tac -toarele de c.a. în vid, curentul aretendinţa de a „cădea la zero” (Fig.6) înainte de momentul natural detre cere prin zero a sinusoidei decurent. Dacă con tac to rul esteplasat într-un circuit inductiv, acestfapt poa te produce supratensiunide comutaţie inacceptabile.

Ca urmare, unul dintre criteriileprincipale de calitate, pentrucontactoarele în vid, este acela alvalorii cu ren tului tăiat (sauchoppat), deoarece supratensiuneade comutaţie are amplitudineaproporţională cu valoarea acestuia.

Corespunzător acestor particula -rităţi, pe lângă ce rin ţe le generaleale aparatajului de comutaţierelativ la ma te rialul de contact:conductibilitate electrică şi termicăma re, temperatură de topire înaltă,duritate ma re, re zis tenţă la arcelectric, rezistenţă la sudare - li sea so ci ază cerinţe specifice cum ar fi:

Figura 3. Instalație de sudură cumicroplasmă

Figura 4. Instalație de vidare-degazarecamere de stingere

Figura 5.Instalație de verificarea nivelului vidului

februarie 2015 17

Page 18: Mesagerul energetic 159 feb 2015

conţinut minim de ga ze sau sub -stanţe dezvoltând gaze în timpulfun cţi o nă rii, emisie termoionicăscăzută, o tensiune de va po ri opti -mă pentru ca valoarea curentuluichoppat să se menţină la valoriacceptabile din punct de vedere alsu pratensiunilor de comutaţie. Ma -te rialele din care sunt construitecontactele sunt de asemenea foarteim portante deoarece presiunea devapori din camera vi dată trebuie saaibă o valoare optimă specifică: opre siune de vapori metalici ridicatăajută la stabilizarea ar cului şilimitează fenomenele de chopparede curenţi (su pratensiuni); din con -tră, o presiune de vapori me ta liciscăzută este mai favorabilă pentruîntreruperea cu renţilor intenşi.

Astfel, pentru cercetarea diferitelorcompoziţii de ma ter iale de contacteelectrice utilizate în construcţia ca -me relor de stingere în vid decontactor, la Icpe s-a re a lizat oinstalaţie (Fig. 7) pentru măsurareacu ren ţi lor tăiaţi (choppaţi) încondiţii precise.

Instalaţia de măsurare a curentuluichoppat conţine în principal obaterie de condensatoare, careîmpreună cu o serie de bobine şirezistenţe formează un circuit os ci -lant având frecvenţa reţelei (50Hz). Acest circuit re alizează curen -tul care se injectează în sistemul deco mutaţie în vid, având o ampli -tudine care poate fi re gla tă până lavaloarea de 100 A.

După iniţierea curentului de des căr -care, se comandă deschiderea con -tactelor sistemului de comutaţie învid, prin intermediul dispo zi ti vuluide acţionare electro-meca ni că.Aceasta trebuie să se realizezedupă cca. 5 ms de la iniţiereacuren tului, adică la valoarea maxi -mă a primei semialternanţe decurent. Arcul electric care se pro -duce în acest mod, este vizibil peoscilograme, prin forma specifică aundei de curent şi prezenţa ten si -unii de arc. Curentul choppat estemăsurat cu pre ci zie cu ajutorul unuişunt coaxial şi este înregistrat cuun osciloscop catodic cu domeniude eșantionare a dec vat domeniuluiinvestigat şi care este în legătură

cu un sis tem de achiziție și prelu -cra re a datelor.

Aceste încercări asupra echipa men -te lor în vid, con sti tu ie o noutateabsolută pentru România şi implicăe le men te de originalitate legate detehnica de testare, pu nerea înevidenţă a unor aspecte noi legatede fe no me nele abordate, precum şimetodele de interpretare arezultatelor.

● Instalaţie de măsurare a curen -tului post-arc

Un alt fenomen legat de comutaţiaîn vid, care a fost cer cetat la ICPE,este curentul post-arc, curent ce a -pa re în procesul de deconectare lascurtcircuit al în tre rup toarelor deputere. După întrerupereacurentului de scurtcircuit, de regulăîn zona de trecere a acestuia prinvaloarea zero (c.z), apare odescărcare reziduală în spaţiuldintre contacte, care are rol decisivasupra suc cesului întreruperii.Acest fenomen se produce prin a -plicarea tensiunii de restabilire pespaţiul ionizat din tre contacte şicreează un curent mult mai redusdecât cel care tocmai a fostîntrerupt. Astfel, pentru un cu rentde scurtcircuit de 100 kA, poate săapară un cu rent post-arc de ordinul(1-10) A. În cazul în tre rup toa re lorîn vid, curentul post-arc este îngeneral foarte mic, de exemplupentru întreruptoarele de joasăten si u ne în vid poate avea valori denumai 10 mA. Este e vi dent cămăsurarea cu precizie a unui astfelde curent, du pă trecerea curentuluide scurtcircuit de câteva zeci dekiloamperi, reprezintă o problemătehnică deosebit de dificilă.

În vederea măsurării curentuluipost-arc, în scopul cer ce tăriiştiinţifice, s-a realizat la ICPEinstalaţia de scurt circuit dedicatăstudiului comutaţiei în vid (Fig. 8a) , a cărei schemă de principiu esteprezentată în Fig. 8 b. Aceasta estede fapt o staţie de încercări lascurtcircuit cu alimentare dinreţeaua de medie ten si u ne, prinintermediul transformatoarelor TR1sau TR2. In stalaţia realizează uncurent de scurtcircuit prezumat acărui durată este reglată de un

Figura 6.Forma de undă acurentului tăiat

Figura 7.Instalaţia dedicată investigării curentului choppat

18 februarie 2015

Page 19: Mesagerul energetic 159 feb 2015

sistem de comandă de dicat achizi -ționat în cadrul fazei. Ampli tu di neaşi cosj a sociate curentului prezu -mat, se reglează prin setul de in -ductanţe şi rezistenţe adiţio nale LA

si RA. Iniţierea cu ren tului de scurt -cir cuit este realizată cu ajutorulunui con tactor sincron (SC) careasigură gradul de a si me tri e şireproductibilitatea încercărilor.Schema conţine în tre ruptoare deprotecţie, atât în joasă cât şi înmedie ten siune (PCB1 şi PCB2).

În schema de încercări la scurt -circuit sunt prevăzute e chi pa mentede măsurare specializate, precumdi vi zoa re le de tensiune VD, caremăsoară, în regim di fe ren ţi al, ten -siu nea de arc electric şi tensiuneade restabilire. Mă surarea cu preci -zie a curentului de scurtcircuit sere alizează cu shuntul coaxial Sh1 şiosciloscopul catodic de precizie.Shuntul Sh3 măsoară curentul prinbobina ca re creează câmp mag ne -tic axial (AMF). Acest curent de -fineşte intensitatea câmpuluimagnetic AMF creat în zo nacontactelor în vid.

În vederea efectuării probelor, sis -temele de comutaţie în vid (Fig.9), sunt montate în incinta vidată,care este în legătură cu sistemede pom pe de vid de mare e fi ci en ţă(lanţ de vidare format din pompămecanică şi pom pă turbo mo le cu -lară). Se reali zează astfel vid ul -tra î nalt în do me niul 10-7–10-9

mbar, care permite stu di e readiver selor sis te me de contact.Pentru măsurarea ni velului de viddin incintă, a fost introdus unsistem de mă sură a nivelului devid ultraînalt (vacuummetru) do -tat cu jojele de măsură adecvate.

Menționăm că, pentru a realizastingerea arcului în vid, în con struc -ţia camerelor de stingere destinatea pa ra te lor de comutaţie, în prezentse utilizează două metode, res -pectiv soluţii tehnologice:

● Câmp magnetic axial (AMF –Axial Magnetic Field);

● Câmp magnetic transversal(TMF – Transverse MagneticField).

a) b)

Figura 8. Instalația de măsurare a curentului post-arc:a) imaginea de ansamblu a instalației;

b) schema generală a instalației

Figura 9. Sisteme de comutație în vid cugeneratoare de câmp magnetic TMF

Figura 10. Imagini ale descărcării între doi electrozi de WC/Ag la un

curent de 1,4kA, înregistrate la diverse intervale de timp

februarie 2015 19

În atestarea calităţii aparatelor decomutaţie în vid, o de osebită im por -tanţă a fost acordată activită ţi lor dedi ag nostic optic asupra arculuielectric. Astfel, instalaţiile demăsurare a curentului post-arc şi demasurare a cu ren tului tăiat au fostdotate cu un sistem de filmare dema re viteză REDLAKE şi un sistemde achiziţie şi pre lu cra re a datelor.

Realizări practice şi aplicaţiiindustriale

Avându-se la bază experimentărileteoretice şi teh no lo gice realizate încadrul ICPE privind realizarea com -

po nentelor camerei de stingere şi aproiectelor pentru mo delele ex pe ri -mentale de camere de stingere s-aure alizat :

● Cameră de stingere în vid pentrucontactorul de joasă (1,2kV) şimedie tensiune (7,2kV) de 400 A(Fig. 11);

● Cameră de stingere în vid pentruîntreruptor (Fig. 12);

● Contactorul cu comutaţie în vid dejoasă tensiune de 400A şi 1,2kV(Fig. 13);

Page 20: Mesagerul energetic 159 feb 2015

Figura 11. Camera de stingere în vid pentrucontactorul de 400 A; 7,2kV: a) componente; b) asamblată

Figura 12. Camera de stingere în vid pentru întrerupător de1250 A; 12kV:

a)componente; b) asamblată

realizarea componentelor camerei de stingere şi a proiectelor pentru modelele

e

-

a b)

F

- Cameră de stingere în vid pentru întreruptor (Fig. 12);

b)

F

1980 1990 2000 2010

Figura 13. Evoluția în timp a contactorului cu comutație în vidde joasă tensiune, de fabricație Icpe

Figura 14. Contactorul de comutație în vid

de medie tensiune de 400A și 7m2kV: a) varianta din trecut; b) varianta din prezent

Figura 15. Întreruptorul cu comutație în vidde medie tensiune de 1250A; 12kV; 25kA:

a)varianta din trecut; b) varianta din prezent

Figura 16. Scurtcircuitoare de12kV/1250A/31,5kA sincrone tripolare cuacționare monofazată și comutație în vid

20 februarie 2015

● Contactorul cu comutaţie în vidde medie tensiune de 400A şi 7,2kV(Fig. 14)

● Intreruptorul cu comutaţie în vidde medie tensiune de 1250A;12kV; 25kA (Fig. 15);

● Scurtcircuitoare de 12kV/1250A/31,5kA sincrone tripolare cu ac ţi o -na re monofazată şi comutaţie în vid(Fig. 16);

Concluzii

● ICPE şi UPB (IPB) au marele meritde a iniţia cer ce ta rea ştiinţifică îndomeniul comutaţiei în vid în in dus -tri a electrotehnică românească;

● Cercetările şi experimentărileteh nologice realizate au condus ladez voltarea prototipurilor de ca me -ră de stin gere în vid precum şi aechipamentelor electrice, cum suntcon tactorul şi întreruptorul de pu -te re cu co mu taţie în vid;

● De-a lungul timpului, prinproiectele de cercetare na ţionale şiin ternaţionale, specialiştii româniau adus con tribuţii remarcabile îndo meniului comutaţiei în vid, con -tri buţii valorificate în articole şti in ţi -fice, patente şi sus ţinute la con -ferinţe şi simpozioane in ter na ţi o na -le de prestigiu.

Bibliografie

[1] Slade, P., The Vacuum Inter -rup ter: Theory, De sign, andApplication, Ed. CRC Press, NewYork, 2001;

[2] Hortopan, G., Aparate elec -trice, Ed. Didactică şi pedagogică,Bucureşti, 1980;

[3]Hortopan, Gh., Trusca, V.,Pavelescu D., Ser ba nes cu, M., Nitu,S., Aparate electrice de comutatie –Tehnica fenomenelor rapide, Ed.Tehnica, Bucuresti, 1985;

[4***] Rapoarte de cercetăridezvoltate la Icpe şi IPB în perioada1985 – prezent. n

Page 21: Mesagerul energetic 159 feb 2015

Shale gas potential of the Romanian platform units*)Nicolae Anastasiu, University of Bucharest, Faculty of Geology and Geophysics, Mihai Brânzilă,Daniel Țabără, University Al.I.Cuza-Iași, Faculty of Geography and Geology, Antoaneta Seghedi,Institutul Naţional de Geologie şi Geoecologie Marină – GeoEcoMar-București

Potentially gas bearing shales and argillites are co -nnec ted to orogenic units (in formations with surfaceex posure, but which also extend to the deep areas ofthe Eastern Carpathian – Săndulescu, 1994) and in thefore land Carpathians, in the platform units, at depthex ceeding 2500-3000 m (south of Moldavian Platform,Scythian Platform (Bârlad Depression), and MoesianPlat form with its extension in South Dobrogea(Anastasiu, 2012).

The Moldavian Platform represents the south-western part of the grand East-European Platform,known within the Romanian territory under this namebetween Carpathian and Prut or in Moldova Republic,between the Carpathians and Nistru (Brânzilă,1999)(Fig.1).

Basement was intercepted by a series of drillings atdifferent depths: Todireni (-950 m), Bǎtrâneşti (-1008m), Popeşti (-1370 m), Iaşi (-1121 m). Data regardingthe absolute age indicate values of 1280 – 1593 Ma. The sedimentary cover includes sedimentary de po -sits accumulated on the Late Vendian – Meotian in ter -val the stratigraphic thickness of which ranging be -tween 2500 – 6100 m. The stratigraphic analysis of thede posits allowed the identification of three main se di -men tary cycles, separated by large or shorter breaks:I Late Vendian – Devonian, II. Cretaceous - ? Eocene- ? Oligocene, Badenian-Meotian (Brânzilă, 1999). Theli thostratigraphic formations developed in thesediment pile of Moldavian Platform which containsequences with shales richer in organic matter and,

implicitly, those of gas shale (GS) type are located atgreat depth (Paleozoic) or closer to the surface, as theNeozoic ones (Grasu et al., 2007):

● Vendian bituminous argillites;● Black argillites and sandstone in Early Cambrian;● Black shale in Middle and Late Silurian;

Potentially gas bearing shales and argillites are connected to the foreland Carpathians, in the platform units,at depth exceeding 2500-3000 m (south of Moldavian Platform, Scythian Platform (Bârlad Depression), andMoesian Platform with its extension in South Dobrogea. The formations developed in the sediment dump of the Moldavian Platform, containing sequences of clayrocks which are richer in organic matter and implicitly those of gas shale (GS) type, are bituminous argillitesand black clay rocks from the Paleozoic (Vendian – Silurian Period). Black clay formation from the MiddleSilurian exists at depths of 400-2300m, was deposited under accumulation conditions corresponding to adysoxic-anoxic marginal basin and its thickness exceeds 30-40 m. TOC values (0.35 and 1.6) and vitrinitereflectance (Ro between 0.35 and 1.6), reveal a remarkable potential.Bârlad Depression, which is part of the Scythian Platform, has formations of particular concern for shale gasproduction, dating back to the Silurian – Devonian sedimentation cycle. The relevant formations developed atdepths between 900 and 3800 m, in a basinal-pelagic depositional environment, and the organogeneticparameters have average values between 1.0 % and 2.4 % for TOC and between 0.60% and 3.5% forvitrinite reflectance.Upper Cambrian - Westphalian, Permian – Triasic and Toarcian – Senonian cycles from the foursedimentation cycles of Moesic Platform overlay have an important shale gas potential. The mainformations with a proven gas production potential are Ţăndărei Clay Formation, Călăraşi Formation, VlaşinFormation and Balş Formation where of Silurian formations in the graptolite argillite facies have the mostimportant shale gas generation potential (TOC=1.0-1.9%, Ro=0.40-1.40%).

Fig. 1. Simplified structural map of the Carpathianforeland (Săndulescu & Visarion, 1988; Visarion et al.,

1988): SiF - Siret Fault; ScF - Solca Fault; CBF -Câmpulung-Bicaz Fault; VF - Vaslui Fault; BF - Bistriței

Fault; TF - Trotuş Fault; PCF - Peceneaga-Camena Fault;COF - Capidava-Ovidiu Fault; IMF - Intra-Moesian Fault;CTF - Cǎlimaneşti-Tg. Jiu Fault; TkF - Timok Fault; CF -

Cerna Fault; MF - Motru Fault; JF - Jiu

februarie 2015 21

*) Lucrare premiată în cadrul Forumului Regional al Energiei FOREN 2014, 22-26 iunie 2014, (Premiul I - Secțiunea 4)

Page 22: Mesagerul energetic 159 feb 2015

The first cycle -Vendian – Devonian – has a potentialfor gas shales.

1. Vendian – Devonian CycleBased on the phytocenosis, the associations ofForaminifera and even based on macrofauna, in these diment pile, the presence of the following ages wasa ttested: Late Vendian, Cambrian, Late Ordovician,Middle and Late Silurian, Early Devonian (Fig.2).

● Late Vendian (terminal Precambrian): The depositsof this interval were intercepted in the Bătrâneștidrilling, were they reach a thickness of 300 m.Thelithology is given by conglomerates, sandstones, andbituminous argillites. As intercalations, there arenumerous tuffs.

● Early Cambrian: The deposits have approximate130 m and were intercepted in Bătrânești drilling alsoand include conglomerates and sandstone over whichfo llows an alternation of argillites and black sand -stones. The deposits related to the Early Cambrian areknown in literature as Naslavcea beds.

● Late Ordovician: It is very thin, with a thickness ofon ly few meters (2–6 m), and includes mainly sand -stones with numerous remains of brachiopods andechi noderms.

● Middle and late Silurian: The deposits of thisinterval can be found on the entire platform, exceptthe south-western border and was also observed inother drillings with variable not uniform thickness, 30m to the east – over 1300 m in the drillings near theCarpathian orogeny, in the Rădăuți area. Lithology in -cludes black shales (Rădăuți Formation), followed bycar bonatic deposits – limestones and calcareous sand -stones – rich in associations of corals, bryozoan andbra chiopods (Bătrânești Formation).

● Early Devonian: It is the last term of the first se di -men tation cycle, with uniform development, depositsespecially to the west of quartz sandstones, shales andblackish calcareous. Their total thickness is of a ppro xi -mate ly 100 m. The age is indicated by associations ofos tracods and some Foraminifera, but mainlygraptolites.

Scytian Platform (Bârlad Depression). BârladPlatform may be considered a typical platform and re -pre sents the western extremity of the Scythian Plat -form. In the specialized literature, Bârlad Platform isalso known as: Bârlad Depression as a sector of Pre do -bro gean Depression, or even Moldavian Depression,be ing considered as a sector of the Moldavian Plat -form, Scythian Platform (Săndulescu, 1984) (Fig.4).

Basement. It has a heterogeneous nature, includinglower folded Paleozoic deposits in which, even olderpre -Cambrian, metamorphosed formations can befound. The study of formations, at the level of thebase ment, and even of the sedimentary cover, was ve -ry difficult, many results being obtained by indirectme thods.

sandstones-argillites

NaslavceaBeds

sandstones-argillites

Late OrdovicianMiddle-Late Silurian

sandstones-black shales

Early Devonian

sandstones, shales with graptolites

Total thickness

Thickness - m (max. - west) Cycle - age Formation Locality Lithology

Cycle I Vendian (Pcb) 300 B trâne ti

Cycle I Cambrian 130 B trâne ti

Cycle I 6 sandstones

Cycle I 30 1300

Cycle I 100

566

Fig. 2.Moldavian Platform - Thickness of formations -Cycle I

Fig. 3 Petrofacies of the shale formation fromvendian-devonian cycle

22 februarie 2015

Page 23: Mesagerul energetic 159 feb 2015

Due to the complicated tectonics, the pre-Jurassicbasement was intercepted by wells at very differentdepths on the entire area of the depression: from only(-664 m) at Oancea, in the south-eastern extremity, to(-1130 m) at 30 Prut, in the north-eastern part, whereit is represented by Paleozoic deposits of EastEuropean type.

In Bârlad, the same Paleozoic (Devonian) deposits,also of East European type were reached at (-1350 m).In the north-western part of the depression, in Bacău,platform Devonian sits on a basement of green shaleand was intercepted at a depth of (-2939 m).In the southern extremity, the basement is of North-Dobrogean type and was intercepted at: Conţeşti(-3950 m), Nicoreşti formation, of Carboniferous age;at Burcioaia (-3850 m) epimetamorphites of Boclugeatype, of Cambrian-Ordovician age and at Crăieşti(-1150 m) - Post-Carapelitic deposits.The axial area of the platform is submerged from eastto west. Thus, the pre-Jurassic basement is known at:(-2170 m) - Vinderei, (-4616 m) - Homocea, (-4864m) - Bereşti and (-4930 m) - Mândrişca. To the west,the wells no longer intercept the basement up to thedepth of (-5087 m) at Drăguşani and (-5502 m) atCapăta, where the wells stopped in Jurassic deposits.

Cover. The oldest deposits which probably belong tothe cover are Silurian-Devonian, and the youngest areRomanian and Quaternary. Although the Paleozoic andTriassic deposits are less known, after the sedimentpile analysis, several sedimentation cycles can beoutlined:

Oil generating and gas bearing potential of shaleformations in Moldavian Platform and ScythianPlatform.

The lithostratigraphic formations developed in thesediment pile of Moldavian Platform which containsequences with shales richer in organic matter and,implicitly, those of gas shale (GS) type are located atgreat depth (Paleozoic) (Fig.6) or closer to the surface,as the Neozoic ones (Grasu et al.2007) :

● Vendian bituminous argillites;● Black argillites and sandstone in Early Cambrian;● Black shale in Middle and Late Silurian;● Fălticeni-Boroaia Formation (Volhynian);● Formation with Cryptomactra (Basarabian);● Bârnova-Muntele Formation (Basarabian).

Moesian Platform. The sedimentation of the MoesianPlatform was performed in four main cycles: Late

februarie 2015 23

Fig 4. Geological map of the Moldavian Platform andScythian Platform (Bădescu, 2005)

Cycle Age Formation Thickness - m (max. -

west) Locality Lithology

Silur-Devon Cycle 155 Silur-Devon Silurian 50 ? Silur-Devon Devonian

Coarse arenitic formation 45 Prut

microconglomerates

Silur-Devon Devonian

Crasna sandstone and quartz formation 60 Murgeni sandstones

Perm-Tr

Permian-Triassic

Lacu Rosu Form. - Rosiori Form. (Moes P)) 900 Murgeni-Oancea

sandstones, red shales

Fig. 5 Geological map, and cross section of the Pre-Jurasic basement of Bârlad Depression (Cirimpei,

2009, Tari et al. 2012).

Page 24: Mesagerul energetic 159 feb 2015

This interval included the largest part of Paleozoic,during which marine deposits have been accumulated(sandstones, shales, marls, limestones, dolomites)with an approximate thickness of 6500 m (Tab.2). Themain potentially gas-bearing formations are presentedin table 2.

Ţăndărei shale Formation (Ordovician-Silurian-Early Devonian) .Geochemical indices of the east andwest part of the platform indicate that this formation isincluded in the category of effective source rocksoutside the oil window, located in the stage which also generate condensate and dry gas (metagenesisstudy).The generating potential of CălăraşiFormation (Early Devonian) is debatable, afteranalyzing the results of examined cores of theArgetoaia, Chilii, Dârvari, Brădeşti, Râmeşti,Lişcoteanca wells (organic carbon – 0.12-1.7 %;soluble organic extract – 0.008-0.042; extract ofhydrocarbons – 32-75 %; rocks of hydrocarbon – 32-468; traces of pyritic sulphur – 0.30; traces of FeO –4.40; pH – 8.6-9.6) the hypothesis of the pronouncednature of source rocks of these deposits remainingopen. Balş Formation (Toarcian-Dogger Cycle).Taking into account the petrographic (dark greyshales, marls, marly-limestones and sandstones andpredominantly siliceous sandstones) and geochemicalfeatures (organic carbon – 0.33-3.11 %; bitumen A –0.011-0.47 %; total sulphur – 0.24-2.14 %; pH 7.5-9.5), the existence of associated hydrocarbonaccumulation and the stratigraphic framework, thePelitic Jurassic deposits (“Posidonia schilts”) have beenconsidered possible generating rocks even from the

24 februarie 2015

Tab.1. Comparative presentation of lithology, spatialextent and oil generating and gas bearing potential of

Ordovician - Devonian shale formation in theMoldavian Platform and Scythian Platform (Veliciu and

Popescu, 2012)

Fig. 6. Oil generating and gas bearing potential ofsome shale formations in the Moldavian Platform

Fig. 7. Map of the distribution of Permo-Trissicdeposits in the subsoil of the Moesian Platform andthe structure of its first structural level (Paraschiv

1974; Iordan 1981; Seghedi et al., 2005)

Tab. 2. The thickness of formation of the Moesianplatform in the four main sedimentation cycles: Late

Cambrian - Westphalian, Permian -Triassic, Toarcian -Senonian and Late Badenian - Pleistocene.

Cambrian - Westphalian, Permian - Triassic, Toarcian -Senonian and Late Badenian – Pleistocene (Seghedi etal, 2005) (Fig.7).

Page 25: Mesagerul energetic 159 feb 2015

februarie 2015 25

first stages of the study of the platform (Anastasiu etal, 2011, Paraschiv, 1979).

In the eastern sector, Călărași-ȚăndăreiDepression - the thickness of Silurian is very variable,from 713 m, in Țăndărei (East) to 380 m, in Optași(West). (Drillings and organofacies – data, tables fromPatruti, 1961, Paraschiv, 1979, Vinogradov, 1998,Seghedi, 2005).Silurian is complete in Călărași and Țăndărei.Reducing, euxinic, basinal environment for schilts withgraptolites and then, on the shelf, based on the faunacomposed of bivalves, gastropods, tentaculites,brachiopods etc.The gas-bearing potential of the argillitic facies ofMoesian Platform differs according to the age andbasinal sector, as follows.Formations with a higher potential occur especially atthe level of Silurian and Early Devonian (Țăndărei-schilts with graptolites) and subordinated, at the levelof Carboniferous and Jurassic (Vlașin Formation andBalș Formation). At the level of Late Devonian-EarlyCarboniferous, Călărași Formation covers carbonaticand dolomitic facies, less significant for gas shale typeaccumulation.

In the western sector, Gârla Mare-Oprișor (Lom-Băilești Basin) wells intercepted argillitic, siltic, withbivalve fauna in prodeltaic, deltaic and neritic facieswith low perspectives for obtaining, by metagenesis,the dry gas window. (Drillings and organofacies – data,tables from Patruti, 1961, Paraschiv, 1979, Iordan,1985, Vinogradov, 1998, Seghedi, 2005).

In the eastern sector, many drillings interceptedSilurian, in the facies of argillites with graptolites. Thethickness of Silurian is very variable, from 713 m, inȚăndărei (East) to 380 m, in Optași (West). The initialsediments reached the metagenesis stage. Thedepositional facies are basinal, of ruxinic conditions.(Drillings and organofacies – data, tables from Patruti,1961, Paraschiv, 1979, Iordan, 1985, Vinogradov,1998, Seghedi, 2005).

The comparative examination of the vitrinitereflectance (Ro%) and IH (mgOil/gTOC) of theformations in the eastern (Călărași-Țăndărei) andwestern sectors (Lom-Gârla Mare-Oprițor Basin) in di -cates important variations of these parameters (underthe area of mature-dry gas, for Oprișor and Călărași

Age of studied formation

No. of drilling/depth of core sampling

Organic matter %

RO average values

TOC average values

LOI-rr (CO2) total burning

TOC-LOI-rr

F8001-m5250 3.89 5.86 1.01 F8001-m5560 2.89 4.76 0.75 F8001-m5790 4.29 17.81 1.12 Devon-Givetian

F2881-m3950 4.33 0.80 0.73 6.56 1.13

Devon-Lochovian

F2881-m3950 0.60 0.9

Silurian-Prid-Lland

F2881-m3950 0.90 1.5

F2811-m2818 1.65 4.48 0.43 F2841-m3670 1.43 36.75 0.37 F2841-m4045 2.19 3.68 0.57 F2581-m3063 1.68 8.25 0.44 F2506-m2655 4.35 12.21 1.14 F2803-m2232 3.34 45.9 0.87

Tab.3. Oil-bearing potential of the formations located in the eastern sector of Moesian Platform

Age of studied formation

No. of drilling/depth of core sampling

Organic matter %

RO average values

TOC average values

LOI-rr (CO2) total burning

TOC-LOI-rr

Devon (Givetian) F1111-m3560 2.65 1.38 2 4.65 0.69

Silurian 1.40 1.50

F1112-m2175 2.55 3.88 0.67

F1112-m4000 1.49 3.52 0.39

Tab. 4. Oil-bearing potential of the formations locatedin the western sector of Moesian Platform

Fig . 8. Silurian Formations between mangalia andTandarei drills (by M. Iordan 1995, and Anastasiu

2012)

Fig. 9. TOC(%), and Ro (%)in Paleozoic and MesozoicMoesian Formations; right, a maturity pathway in

comparison with Barnett standard.

Tab. 3. Oil-bearing potential of the formations located inthe eastern sector of Moesian Platform

Page 26: Mesagerul energetic 159 feb 2015

and, in the area of dry gas window, by reaching thematurity necessary for thermal gas, in Țăndărei,Mangalia, Ianca, Făurei drillings) (source: Veliciu șiPopescu, 2012).

The gas-bearing potential of the argillitic facies ofMoesian Platform differs according to the age andbasinal sector, as follows (Veliciu & Popescu, 2012).

Conclusions

● Many shales with good petrophysical gas reservoirpa rameters exist from the Paleozoic to the Tertiary.The best is Silurian (Paleozoic) . There is a good un der -stan ding of the geological formations located between0 and 3500 m

● The formations developed in the sediment dump ofthe Moldavian Platform, containing sequences ofclay rocks which are richer in organic matter and im pli -cit ly those of gas shale (GS) type, are bituminous ar gi -lli tes and black clay rocks from the Paleozoic (Vendian– Si lurian Period) as well as the Fălticeni-Boroaia For -ma tion, the Cryptomactra Formation and the Bârnova-Mun tele Formation dating back to the Neozoic. Blackclay formation from the Middle Silurian exists atdepths of 400-2300m, was deposited under a ccu mu la -tion conditions corresponding to a dysoxic-anoxic mar -gi nal basin and its thickness exceeds 30-40 m. TOCva lues (0.35 and 1.6) and vitrinite reflectance (Ro be -tween 0.35 and 1.6), reveal a remarkable potential.

● Bârlad Depression, which is part of the ScythianPlat form, has formations of particular concern for shalegas production, dating back to the Silurian – Devonian

se dimentation cycle, when clay rocks developed sig ni -fi cantly. The relevant formations developed at depthsbe tween 900 and 3800 m, in a basinal-pelagic de po si -tio nal environment, and the organogenetic parametershave average values between 1.0 % and 2.4 % forTOC and between 0.60% and 3.5% for vitrinitereflectance.

● Upper Cambrian - Westphalian, Permian – Triasicand Toarcian – Senonian cycles from the four se di men -ta tion cycles of Moesic Platform overlay have an im -por tant shale gas potential. Marine deposits with athick ness of around 6500 m accumulated during suchcy cles. The gas-production potential of argillite faciesin the Moesic Platform vary depending on age and ba -si nal sector. The main formations with a proven gaspro duction potential are Ţăndărei Clay Formation,Călăraşi Formation, Vlaşin Formation and Balş For ma -tion whereof Silurian formations in the graptolite ar gi -lli te facies have the most important shale gas ge ne ra -tion potential. The thickness of Silurian formations, de -po sited in the basinal – euxinic facies varies from 713m, in Țăndărei (East), to 380 m, in Optași (West). Or -ga nogenetic parameters undergo significant va ri a -tions, being located under the dry-mature gas win dow,for Oprișor and Călărași areas, and in the dry gasgenerating window, reaching the maturity required forthermal gas, in Țăndărei, Mangalia, Ianca and Făureiareas.

References● Anastasiu N., Filipescu S., Brânzilă M., Dinu C.,Seghedi A., Roban R-D. and Muntean I. (2012)From Gas Shales to Shale Gas – a Big Challenge forRo mania. Sesiunea științifică Geo-2012, Facultatea dege ologie și geofizică.București.● Anastasiu N., Filipescu S., Brânzilă M., Roban R-d.,Seghedi A. , 2011, Studiul geologic, evaluare re gi o na -la si posibilitati de valorificare a argilelor gazeifere dinRomania (o resursa neconventionala-I). Raport, ArhivaDGRM-MECMA,ANRM.343 p.● Brânzilă M.(1999). Geologia părţii sudice a CâmpieiMoldovei. Ed.Corson, Iaşi.● Grasu C., Miclăuş Crina, F.Florea, M.Saramet (2007)– Geologia si valorificarea economica a rocilor bi tu mi -noa se din Romania. Edit. Univ. Al.I.Cuza–Iasi. 253 p. ● Paraschiv, D., (1979), Platforma Moesică şi ză că min -te le ei de hidrocarburi. Edit. Academiei, Buc., 195 p. ● Seghedi, A., Vaida, M., Iordan, M. and Verniers, J.,(2005). Palaeozoic evolution of the Moesian Platform,Ro mania: an overview.Geologica Belgica, 8: 99-120. ● Tari, G., Poprawa, P., and Krzywiec, P., (2012). Si lu ri -an lithofacies and paleogeography in Central and Eas -tern Europe: implications for shale-gas expolartion.SPE 151606, SPE/EAGE European Unconventional Re -sour ces Conference and Exhibition, Vienna 20-22March, 2012.● Veliciu S., B.Popescu ,(2012) - Are the PaleozoicPlays the Future of Unconventional Gas in Romania?An Attempt of Assessing the Resource. Oil Forum,Presentation, nov. Ramada-Blue, Bucharest. n

Structure Drilling Formation/lithology TOC % Ro [%]

MP-West: Lom-B ile ti

1111 Garla Mare

Devonian Mediu (Giventian)/argillites 0.8-3.0 0.35-1.40

Silurian/shale 1.0-1.9 1.40

MP-East C l ra i

Devonian Mediu (Giventian)/argillites 0.73 0.75

2881 C l i

Early Devonian (Lochovian)/shale

0.8-1.0 0.4-0.8

Silurian (Pridoli-Llandovery)/shale 1.50 0.40-1.36

Lom-Bailesti Optasi Elevation (Alexandria)

Calarasi -Dobrogea South

Assessmenthypothesis

OGIP Resources (Tcf)

29 687 579

0.3 0.6 0.9 6.9 13.7 20.6 5.8 11.6 17.4

Pess

imis

tic

Aver

age

Opt

imis

tic

Pess

imis

tic

Aver

age

Opt

imis

tic

Pess

imis

tic

Aver

age

Opt

imis

tic

Reserves (Tcf)

Tab. 5. Assesment of resources/ reserves in Lom-Băilești, Optași structures (and Călărași -South Dobrogea, in three calculation hypothesis

(Veliciu & Popescu, 2012)

26 februarie 2015

Page 27: Mesagerul energetic 159 feb 2015

Teste preliminare efectuate la Grupul nr. 3 – SERovinari pentru reducerea emisiilor de oxizi de azot*)Ing. Popescu Ion Florin, Ing. Bîzgă Marius, Societatea Complexul Energetic Oltenia –SE Rovinari

Politica de bază a Sucursalei Electrocentrale Rovinari are ca obiectiv producerea şi furnizarea de energieelectrică şi energie termică în condiţii de eficienţă ridicată şi cu un impact cât mai redus asupra mediului.Strategia de mediu privind punerea în aplicare a acestei politici face parte integrantă din strategia generală dedezvoltare a societăţii şi are ca scop reducerea impactului instalaţiilor energetice asupra mediului coroborat curespectarea reglementărilor naţionale şi convenţiile internaţionale în domeniu.Lucrarea prezintă testele preliminare efectuate la reglarea turaţiei morilor de cărbune, rezultatele obţinute,precum şi propuneri pentru adaptarea reglării automate a temperaturii în separatorul morilor noilor cerinţe delimitare a emisiilor de NOx.

februarie 2015 27

*) Lucrare premiată în cadrul Forumului Regional al Energiei FOREN 2014, 22-26 iunie 2014, (Premiul I - Secțiunea 5)

1. Introducere

La nivelul Uniunii Europene, pro tec -ţia mediului reprezintă un domeniude interes major, aquis-ul co mu ni -tar în domeniul protecţiei mediuluifi ind în continuă schimbare şi dez -vol tare urmărind:

● integrarea obiectivelor de mediuîn toate sectoarele economiei;● acţiuni pentru promovarea prin ci -piu lui dezvoltării durabile;● dezvoltarea celor mai bune teh -nici disponibile în domeniul pro tec -ţiei mediului;● promovarea tehnicilor şi in stru -men telor cu caracter preventiv şide precauţie.

Completarea cadrului legislativ na -ţi onal cu cerinţele europene de me -diu a impus o reconsiderare a mo -du lui de abordare a activităţii u ni tă -ţii noastre.

Strategia de funcţionare pe termenscurt şi mediu a Su cur sa leiElectrocentrale Rovinari a ţi nut contde efortul substanţial pe care so ci e -ta tea trebuie să-l facă în ve dereacon formării cu prevederile le gis la ţi -ei actuale şi viitoare de mediu.

În vederea respectării an ga ja men -te lor, în conformitate cu prevederileTratatului de Aderare al României laUniunea Europeană – Secţiunea D,pct. 9, anexa 7, Sucursala E lec tro -cen trale Rovinari trebuie să re a li -ze ze măsurile asumate ca urmare atranspunerii directivelor europene

în domeniul protecţiei mediului înle gislaţia naţională şi preluate in te -gral în Planul de Acţiuni, parte in te -gran tă a Autorizaţiei Integrate deMediu nr.12/19.07.2006.

DIRECTIVA 2001/80/EC – trans pu -să prin Hotărârea Guvernului nr.440/2010 - privind stabilirea unormă suri pentru limitarea emisiilor înaer ale anumitor poluanţi proveniţide la instalaţiile mari de ardere, im -pu ne SE Rovinari să respecte va loa -rea limită de emisie de 500mg/Nmc pentru concentraţii deNOx în gazele de ardere.

DIRECTIVA 2010/75/UE – trans pu -să prin Legea 278/2013 privind e -mi siile industriale şi care modificăDIRECTIVA 2001/80/CE prevedeca, începând cu 1 ianuarie 2016,va loa rea limită de emisie pentrucon cen traţii de NOx în gazele de ar -de re să fie de 200 mg/Nmc.

2. Formarea oxizilor de azot întimpul arderii

Problema oxizilor de azot este le ga -tă în primul rând de importanţa lorîn controlul concentraţiei radicalilorli beri din troposferă, ca precursoriim plicaţi în producerea ozonului şidi rect sau indirect, în producerea şide punerea acizilor.

Din cei şapte oxizi ai azotului carepot fi prezenţi în aer: NO, NO2, N2O,NO3, N2O3, N2O4 şi N2O5 doi apar încon centraţii şi cu efecte sem ni fi ca -

ti ve în urma proceselor de ardere:NO şi NO2 grupaţi împreună sub de -nu mirea generică de NOx .

Din totalul compuşilor cu azot NOx,NO reprezintă peste 90% şi NO2

sub 5%.Formarea oxizilor de azot în timpular derii are loc pe baza azotului dinaer şi a azotului conţinut în com -bustibil.

Următoarele sunt cele 3 principaleme canisme care conduc la for ma -rea oxidului de azot (NO) în timpulpro cesului de ardere:

● Termic (thermal NO) - reacţiecare se produce la temperaturiînalte.● Instantaneu (prompt NO).● Carburant (fuel NO) - oxidareaazotului din combustibil, eliberat întim pul devolatilizării şi a oxidăriiman galului.

Procentul mare de azot conţinut încăr bune (0,5-2,0% în greutate)poa te avea ca rezultat emisii sub -stan ţiale de NOx. În timp ce me ca -nis mul termic este principalul me -ca nism de formare a oxidului deazot în procesul de ardere a ga ze -lor, mecanismul carburant esteprin cipala sursă de formare a o xi -du lui de azot în procesul de arderea cărbunilor.

Oxizii de azot termici sunt formaţiîn majoritate din NO.Formarea NOT se face printr-un

Page 28: Mesagerul energetic 159 feb 2015

me ca nism lent, aplicabil azotuluidin aer, începând din zona imediatur mă toare frontului de flacără sauîn ar zătoarele de gaz, unde tem pe -ra tura este suficient de ridicatăpen tru a excita particulele la oenergie su perioară energiei delegătură.

Formarea NOT este descrisă de unnu măr de reacţii, cunoscute subde numirea de mecanismul Zel do -vich. Re acţia globală care descrie for -marea oxizilor de azot termic este:

N2 + O2 → 2NOT.

Factorii de influenţă pentru for ma -rea oxizilor de azot termici sunt:● concentraţia de oxigen atomic,● timpul de reacţie,● temperatură mai mare decât1300 °C.

Oxizii de azot prompt, NOPr se for -mea ză în zona flăcării prin atacareaa zotului molecular din aer de cătrera dicalii hidrocarbonaţi pentru afor ma acidul cianhidric (HCN) şiHN. De menţionat că, prin me ca -nism prompt se formează numaiNO, nu şi alţi oxizi ai azotului. Con -tri buţia NOPr la totalul oxizilor deazot este de 5...10%.

Oxizii de azot prompt sunt in flu en -ţaţi de:● concentraţia de oxigen atomic,● coeficientul excesului de aer λ.

Oxizii de azot din combustibil NOC

de pind de natura combustibilului şies te mai mare în instalaţiile careuti lizează cărbune.Oxizii de azot dincom bustibil sunt influenţaţi de:

● concentraţia azotului dincombustibil;● concentraţia oxigenului;● coeficientul excesului de aer λ;● temperatura flăcării.

Un factor important care in flu en -ţea ză cantitatea, dar şi tipul e mi si i -lor de oxizi de azot este procesul dear dere. De exemplu, în cazul căr bu -nelui:

● În focarele pentru arderea pra fu -lui de cărbune cu evacuarea cenuşiiîn stare solidă, unde temperaturade ardere este de (1 300 -1 400)

°C, se formează relativ puţin NOter mic. Din cantitatea de NO for -mat, o ma re parte de monoxid dea zot are drept provenienţă azotule liberat oda tă cu materiile volatileşi mai pu ţin cel din reziduul car bo -nos.

● În focarele pentru arderea căr bu -ne lui brun şi în focarele cu ardere înstrat fluidizat, NO se formeazăaproa pe în totalitate din azotul con -ţi nut de combustibil. În focarelepen tru praf de cărbune şi e va cu a -rea cenuşii în stare lichidă, NO ter -mic are ponderea cea mai mare.

● Proprietatea specifică a cărbunilorde a forma NO depinde atât de con -ţi nutul de azot cât şi de conţinutulde volatile şi de natura curbei lor dede gajare.

3. Metode de reducere a e mi si i -lor de oxizi de azot

Optimizarea reducerii emisiilor,având în vedere costurile de in ves -ti ţii şi de exploatare cele mai micipo sibile, implică un studiu a pro fun -dat şi necesitatea modificărilor caretre buie realizate în cadrul sis te me -lor de combustie (măsuri primare)şi a unor măsuri suplimentare.

Este important, pentru a putea e la -bo ra un concept de ansambluoptimal privind atât mediul în con ju -ră tor, cât şi exploatarea, să se cu -noas că modificările care trebuie re -a lizate în cadrul sistemelor de com -bustie (măsuri primare) şi reper cu -si unea acestora asupra to ta li tă ţiiin stalaţiei, ca şi măsurile su pli men -tare care trebuie aplicate pentru ase reduce emisiile de oxizi de azot(mă suri secundare) şi in flu en ţa lorfi nanciară asupra an sam blu luiinstalaţiilor.

3.1 Măsuri primare de reducerea emisiilor de NOx

Există numeroase măsuri primarede reducere a emisiilor (modificăriale arderii) pentru a suprima for -ma rea oxizilor de azot în instalaţiilede ardere. Toate aceste măsuri auca scop modificarea parametrilor deo perare sau de proiectare a in sta la -ţi ilor de ardere astfel încât for ma -rea de oxizi de azot să fie redusă

sau astfel încât oxizii de azot dejafor maţi să fie transformaţi în in te ri -o rul cazanului înainte de a fi emişi.

La introducerea măsurilor primare(mo dificări ale arderii) este im por -tant să se evite orice impact ne ga -tiv a supra funcţionării cazanului şifor ma rea altor poluanţi. Astfel, tre -bu ie a vute în vedere următoarelecri terii pen tru operaţiile cu emisiire duse de NOx:

● Siguranţa de operare (de e xem -plu, aprindere stabilă peste in ter va -lul de sarcină);● Securitatea în funcţionare (pentrupre venirea, de exemplu a co ro zi u -nii, eroziunii, depunerilor, zgu ri fi că -rii, supraîncălzirii ţevilor etc.);

● ca pacitatea de a arde o gamă va -ri a tă de combustibili;

● ardere completă (pentru re du ce -rea nivelurilor de carbon în cenuşă;pâ nă la 5 % carbon nears în ce nu şazbu rătoare este o condiţie obiş nuităpen tru a putea co mer ci a li za cenuşazbu rătoare către in dus tria ci men tu -lui. Combustia com pletă este, dease menea, de dorit pen tru a evitaemisiile ridicate de mo noxid decarbon);

● cele mai reduse emisii de po lu -anţi, respectiv evitarea formării al -tor poluanţi, de exemplu materieor ganică impurificatoare (POM),sau N2O;

● consecinţe minime nedorite a su -pra echipamentului de curăţare aga zelor arse;

● costuri de întreţinere reduse.

Măsurile primare de reducere aemi siilor de oxizi de azot sunt:

● Exces de aer redus;

● Introducerea în trepte a aerului;

● Recircularea gazelor arse;

● Preîncălzirea redusă a aerului;

● Introducerea în trepte acombustibilului deasupra focului(reardere);

● Arzătoare cu NOx redus.

Excesul de aer redus este o mă -su ră de operare relativ simplă şiuşor de implementat pentru re du -

28 februarie 2015

Page 29: Mesagerul energetic 159 feb 2015

ce rea emisiilor de oxizi de azot. Prinre ducerea cantităţii de oxigen dis -po nibile în zona de ardere la can ti -ta tea minimă necesară pentru oardere completă, conversia azotuluidin combustibil şi, într-o mai micămă sură, formarea de NOx termicsunt reduse. Prin această măsurăse poate atinge o reducere con si de -ra bilă a emisiilor, mai ales în cazulve chilor centrale electrice. Nu estene cesară nici o energie su pli men ta -ră pentru arderea excesului de aerscă zut şi, dacă este efectuată a dec -vat, disponibilitatea centralei e lec -tri ce nu ar trebui să fie afectată deaceastă măsură primară de re du ce -re a emisiilor. Cu toate acestea,oda tă cu reducerea nivelului de o xi -gen, arderea poate deveni in com -ple tă, iar cantitatea de carbonnears din cenuşă poate să crească.Su plimentar, temperatura aburuluipoa te să scadă. Reducerea o xi ge -nu lui în zonele primare la cantităţifoarte scăzute poate, de asemenea,să ducă la niveluri ridicate de mo -no xid de carbon. Rezultatul acestormo dificări poate fi o reducere a e fi -ci enţei cazanului, zgurificare, co ro -zi une şi un impact general negativasupra performanței cazanului. Altefect al acestei tehnici este nu nu -mai reducerea NOx, ci şi a SO3, ce -ea ce poate duce la coroziune şi de -pu neri la nivelul preîncălzitorului deaer şi al dispozitivului de control alsub stanţelor impurificatoare.

Reducerea emisiilor de NOx prin in -ter mediul introducerii în trepte aaerului deasupra focului se ba zea -ză pe crearea a două zone des păr ţi -te de ardere: o zonă primară de ar -dere cu o lipsă de oxigen şi o zonăsecundară de ardere cu un exces deo xigen pentru a asigura o arderecom pletă. Introducerea în trepte aa erului deasupra focului reducecan titatea de oxigen disponibil (în(70%– 90% din aerul primar) înzo na pri mară de ardere. Condiţiilesub-stoi chiometrice din zona pri -ma ră su primă conversia azotuluidin com bustibil în NOx. De a se me -nea, for marea de NOx termic estere du să într-o oarecare măsură detem pe ratura de vârf scăzută re zul -ta tă. În zona secundară, 10% – 30% din a erul de ardere este injectatdea su pra zonei de ardere. Arderea

este com pletă la acest volum mărital flă cării. Astfel, treapta secundarăcu o temperatură relativ scăzută li -mi tează producerea de NOx termic.

Recircularea gazelor arse ducela reducerea oxigenului disponibil înzo na de ardere şi, din moment ceră ceşte direct flacăra, la scădereatem peraturii flăcării: astfel, atâtcon versia azotului din combustibil,cât şi formarea de NOx termic suntre duse. Recircularea gazelor arse îna erul de ardere s-a dovedit a fi ome todă de succes pentru reducereaNOx în sisteme de ardere la tem pe -ra turi ridicate, precum cazane cuto pirea cenuşii şi instalaţii pe pă cu -ră sau gaz. O parte din gazele arse(20% – 30% la temperaturi de cir -ca 350ºC – 400 ºC) este extrasădin cu ren tul principal de gaze arseal pre în călzitorului de aer, de obiceidupă în depărtarea oricăror im pu ri -tăţi şi apoi reciclată în cazan. Ga ze -le arse re circulate pot fi amestecatecu aerul de ardere în arzător sau cuae rul introdus în trepte deasuprafo cului. Este nevoie de arzătoarespe cial proiectate pentru a fun cţi o -na pe gazele arse recirculate. Dacăe xistă un surplus cantitativ de gazere circulate, acest lucru poate ducela anumite limitări de funcţionare,cum ar fi probleme de coroziunecând se arde un combustibil carecon ţine sulf, pierderi de randamentdin cauza unei creşteri a tem pe ra -tu rii la coşul de tiraj, un consum ri -di cat de energie pentru ven ti la -toare.

Temperatura de preîncălzire re -du să a aerului de ardere are unim pact semnificativ asupra formăriide NOx în principal pentru sistemele pe gaz sau pe păcură. Pentruaceşti com bustibili, cea mai mareparte de NOx este determinată deme ca nis mul NO termic, ceea cedepinde de tem peratura de ardere.Re ducerea tem peraturii de pre în -căl zire a a e ru lui duce la tem pe ra -turi mai scăzute ale flăcării (tem pe -ra turi de vârf) în zo na de ardere.Există două de za van taje ale acesteiteh nologii. În primul rând, în a nu -mi te cazane, cum ar fi în ardereade cărbuni, sunt necesare tem pe ra -turi ridicate de ardere şi, în con cor -dan ţă cu aces tea, temperaturile ri -di cate de pre încălzire a aerului sunt

e senţiale pen tru funcţionarea co -rec tă a in sta laţiei de ardere. În aldoilea rând, reducerea temperaturiide pre încălzire a aerului duce la uncon sum ridicat de combustibil, de -oa rece o mai mare parte din e ner -gi a termică aflată în gazele ar se nupoate fi folosită şi părăseşte in -stalaţia prin coşul de tiraj. Acest lu -cru poate fi contrabalansat prin fo -losirea anumitor metode de con ser -vare a energiei, precum creş te reavolumului preîncălzitorului.

Introducerea în trepte a com -bus tibilului deasupra focului, nu -mi tă şi reardere, se bazează pe cre -a rea de zone diferite în focar prinin jectarea treptată de combustibilşi aer. Scopul este reducerea o xi zi -lor de azot care s-au for mat deja.

Arzătoarele sărace în NOx îm -pre ună cu arderea în trepte, sunt înge neral, combinaţia cea mai u ti li za -tă pentru reducerea emisiilor deNOx cu 30%-60%. Arzătoarele să -ra ce în NOx implică etapizarea a e -ru lui în fla cără. Scopul etapizăriiaerului în ar zător este acela de a în -târ zia ames tecul cărbune-aer în zo -na ar ză torului, la fel ca la ardereaîn trepte. Cu arzătoarele sărace înNOx, o parte din flacără se află încon diţii de exces de combustibil.Ex cesul de hidrocarburi, radicaliicon ţinând hidrogen/oxigen şi azot,in teracţionează prevenind formareade NOx.

3.2 Măsuri secundare de re du -ce re a emisiilor de NOx

Aplicarea măsurilor primare de ter -mi nă o scădere importantă a con -cen traţiei oxizilor de azot în gazelede ardere că părăsesc focarul, darnu întotdeauna şi suficientă pentrua corespunde normelor in ter na ţi o -na le privind emisia de NOx pe coşulin stalaţiilor de ardere. Trebuie să sepro cedeze şi la o curăţare (de no xa -re) a gazelor de ardere. Aceste mă -suri poartă denumirea de măsurise cundare şi ele urmăresc reţinereao xizilor de azot din gazele de ar de -re înainte ca acestea să fie e li mi na -te pe coşul de fum în mediulambiant.

În centralele electrice care fun cţi o -nea ză cu combustibili fosili, tra ta -

februarie 2015 29

Page 30: Mesagerul energetic 159 feb 2015

rea gazelor de ardere se poate face fo losind reducereacatalitică se lec ti vă (SCR) şi reducerea selectivă ne ca -talitică (SNCR). Cele două pro ce de e se pot folosisingure sau în com binaţie cu modificări ale arderii.

Reducerea catalitică selectivă (SCR) este cel mairăspândit pro ce deu secundar de denoxare şi are olargă aplicare în Japonia, Germania, SUA. La reducereaca ta li tică selectivă, transformarea o xi zi lor de azot înazot şi apă decurge în ur ma reacţiei cu amoniacul, înprezenţa unui ca ta li za tor (TiO2 combinat cu V2O5 sauWO3).

Reducerea selectivă ne-catalitică (SNCR) se fo lo -seş te de obicei atunci când cheltuielile pentru de no xa -re nu trebuie să fie prea mari, sau există pericolul uneiotrăviri a catalizatorului, în cazul în care s-ar folosipro cedeul SCR. Condiţia necesară este însă să se lu -cre ze la temperaturi înalte şi optime, capabile să a si -gu re furnizarea energiei termice necesare pentru des -compunerea şi vaporizarea agentului reducător care sein jectează în curentul gazelor de ardere. De aici de cur -ge importanţa alegerii corecte a locului în care se in -tro duce reactantul, în concordanță cu tipul, com -ponența şi sarcina la care funcţionează ge ne ra to rul deabur.

4. Teste efectuate utilizând reglarea turaţieimorii de cărbune DGS 100

Sistemul de uscare şi preparare a prafului de cărbunepentru cazanul de 1035 t/h – lignit este compus din 6mori de cărbune tip DGS100, dispuse şi numerotate înju rul focarului cazanului. Numerotarea morilor de căr -bu ne corespunde cu numerotarea alimentatoarelor decărbune şi a arzătoarelor de praf de cărbune. Moara decărbune ventilator cu ciocane tip DGS100 este utilajulprin cipal al sistemului de uscare şi preparare a prafuluide cărbune necesar arderii şi are rolul de a usca şi mă -ci na cărbunele, precum şi de a transporta amesteculpraf cărbune - gaze de ardere spre arzătoarele de prafde cărbune, în vederea arderii amestecului în starepul verizată, în focarul cazanului.Sche ma circuitelor tehnologice pentru moara ventilatorDSG100 aferentă cazanului Benson de 1035 t/h estepre zentată în fig. 1.

Lignitul care trebuie măcinat este transportat de unali mentator şi intră în moară prin conducta de aspiraţiea gazelor din focar, trece prin zona dispozitivului de în -chi dere a morii şi ajunge în carcasa de alimentare. Dincarcasa de alimentare, lignitul trece în zona ciocanelorun de odată cu măcinarea grosieră se realizează şi ous care intensivă a acestuia ca urmare a măririi su pra -fe ţei de schimb de căldură. Depresiunea realizată dero torul ventilatorului creează curentul de fluid trans -por tator, care scoate din zona de măcinare a ciocanelortot praful de lignit realizat de acestea şi îl transportăspre ventilator. Din ventilator praful de lignit estetrans portat spre separator şi în continuare spre ar ză to -

rul de praf, unde este insuflat direct în focar, la tem pe -ra tura de 120°C÷180°C, fără ca moara să fie pusă înpericol.

Temperatura amestecului de praf cărbune – gaze deardere depinde de o serie de factori şi anume: ● umiditatea lignitului; ● debitul de lignit la care funcţionează moară decărbune; ● temperatura gazelor absorbite din focar.

Fig. 1. Schema tehnologică a morii DSG 100

Fig. 2. Debitul masic de aer în funcție de încărcareamorii

Fig. 3. Conținutul de oxigen în funcție de încărcareamorii

30 februarie 2015

Page 31: Mesagerul energetic 159 feb 2015

Temperatura de funcţionare normală a morii, la debitulmaxim, este de 120°C, dar poate să atingă valori de la110°C până la 180°C, fără ca funcţionarea acesteia săfie pusă în pericol. Prin alimentarea morii cu aer cald,temperatura în conductele de praf (după moară) poatesă fie reglată la temperatura corespunzătoare, curbadebit aer cald în funcţie de încărcarea morii fiind datăîn fig.2. În moară se poate introduce aer rece prin con -duc ta de aer rece, sudată la tronsonul de alimentare culignit şi prevăzută cu clapetă de închidere şi deschidereco mandată din camera de comandă. Aerul rece estein trodus în moară, numai la oprirea morii, pentru pro -te jarea rotorului morii contra temperaturilor ridicate.

În fig. 3 este reprezentată variaţia conţinutului deoxigen din moară în funcţie de încărcarea morii. Esteilustrat oxigenul conţinut în gazele primare umedecom parativ cu sarcina morii. Acesta este 7,3% lasarcina totală. În domeniul de sarcină parţială con ţi -nutul de O2 creşte datorită alimentării considerabile deaer cald şi datorită conţinutului de aer ridicat al in sta -la ţiei de ardere. Valoarea max. este 10,6% la sarcinamo rii de 50%. Conţinutul de O2 este coborât suficientfaţă de valoarea limită de 12% care garantează oatmosferă inertă în instalaţie. Atmosfera inertă estega rantată în acest regim de funcţionare al morii, pe în -treg domeniul de exploatare al morii de la 100% la50%.Aşa cum se poate observa, datorită necesităţii de amen ţine temperatura în separatorul morii în limite nor -ma le de funcţionare, la sarcini scăzute ale cazanului(im plicit ale morii) se funcţionează cu exces ridicat deaer, ceea ce favorizează formarea oxizilor de azot.

O modalitate de a limita introducerea de aer cald(reducerea excesului de aer) pentru a preveni creş -te rea temperaturii în separatorul morii este aceea de ască dea cantitatea de gaze de ardere fierbinţi aspiratedin focarul cazanului. Acest lucru se poate realiza prinre ducerea corespunzătoare a turaţiei morii.

Reglajul turaţiei morii se realizează prin intermediul u -nui cuplaj hidraulic cu reductor în cor po rat .

Con struc ția morii permite variaţia turaţiei în fun cţi e deîn căr ca re (fig.4.) astfel încât la o sarcină de 50% tu ra -ţi a morii să fie 80% din turaţia nominală.

Linia întreruptă dă creşterea acceptabilă a turaţiei îneven tualitatea în care temperatura separatorului se si -tuează sub domeniul acceptabil, iar alimentarea cu aercald a fost deja întreruptă.Sistemul de reglare automată a turaţiei morii a fost a -dap tat astfel încât semnalul de referinţă turaţie moarăsă fie format în mod automat în funcţie de debitul decăr bune al morii (fig. 5), unde funcţia f1(x) reprezintăgra ficul din fig.4.

Primele teste s-au efectuat cu reducerea turaţiei morii,re ferinţa fiind setată de operator, păstrând debitul decăr bune relativ constant, pentru a se observa influenţaa supra temperaturii din separatorul morii – fig. 6 – încare:● culoarea roşie – turaţie moară;● culoarea verde – temperatura în separatorul morii.

Fig. 4. Variația turației morii

Fig. 5. SRA turație moară

Fig. 6. Teste de reglare cu referința setată deoperator

Fig. 7. Teste de reglare cu referința formată automat

februarie 2015 31

Page 32: Mesagerul energetic 159 feb 2015

[email protected]@energy.org.ro

www.david-baias.ro

32 februarie 2015

MESAGERUL ENERGETICColectivul de redacţie:

Redactor Responsabil: Dr. ing. Gheorghe Bălan

Membri: Dr. ing. Iulian Iancu, Prof. dr. ing. Nicolae Vasile, Prof. dr. ing. Aureliu Leca,

Prof. dr. ing. George Darie, Prof. dr. ing. Mircea Eremia, Cerc. şt. mat. Magdalena Cuciureanu

Referenţi ştiinţifici: Prof. dr. ing. Nicolae Golovanov, Ing. Anton Vlădescu, Cons. Elena Ratcu,

Prof. dr. ing Virgil Mușatescu, Dr. Ing. Vasile Rugină, Dr. Ing. Alexandru Pătruți

Traduceri: Drd. Luminiţa Durãu, Prof. Eduard Adrian Nicolaescu

Tehnoredactare şi machetare: Luminiţa Durău

Verificare și corectare layout: Silvia Prundianu

Editare: Image Photo Production

Secretariat Executiv CNR-CME: Telefon: 021/211 41 55; 021/211 41 56;

E-mail: [email protected]; [email protected]

Website: www.cnr-cme.ro

®

*Notă:toate drepturile asupra acestei publicaţii sunt rezervate Asociaţiei CNR-CME. Oricereproducere, integrală sau parţială, prin indiferent ce mijloace, a materialelor apărute înpaginile publicaţiei se poate face numai cu aprobarea Asociaţiei. Opiniile exprimate înarticolele publicate în Buletinul Informativ aparţin autorilor.

Se observă că temperatura în se pa ra to -rul morii scade ca şi consecinţă a scă de -rii turaţiei morii.

Următorul pas a fost acela de a fun cţi o -na cu semnalul de referinţă pentru tu ra -ţia morii format în mod a u to mat – fig. 7,în care variaţia temperaturii în se pa ra to -rul mo rii este reprezentată de culoareapor tocalie. S-a o b ser vat faptul că deşide bitul de cărbune a variat, tem pe raturaîn separator s-a menţinut constantă nu -mai prin acţiune asupra turaţiei morii.Tes tele s-au efectuat cu clapeta de re -gla re a aerului primar în modul ma nu al,pe poziţie închis (poziţie la care circulănu mai un de bit foarte mic de aer da -torită infiltrărilor).

Concluzii

Testele efectuate au deschis po si bi li ta -tea de a regândi sis temul de reglare a u -to mată a temperaturii în se pa ra to rulmo rii, în special pentru clapetele de aercald, ast fel încât să se poată reduce ex -ce sul de aer la sarcini scă zute, atuncicând emisiile de NOx cresc.Trebuie a cor -dată o deosebită atenţie funcţionării si -gu re a mo ri lor şi a cazanului în an sam -blu, curbele teoretice fiind numai pun -ctul de plecare, în realitate fiind necesar

ca pen tru fiecare moară în parte să fiese tate curbe ca rac te ristice proprii, de -ter minate în urma testelor.

Pe lângă reducerea emisiilor de oxizi deazot datorată u nei metode primare dere ducere (reducerea excesului de aer),se obţine şi scăderea consumului de e -ner gie pen tru antrenarea morilor (pier -de rile prin frecare de pind de turaţie).

Pentru obţinerea de rezultate optime,această metodă trebuie combinată şi cualte metode de reducere a emisiilor deNOx.

Bibliografie

[1] Prevenirea şi Controlul Integrat alPoluării (IPPC) - Document de Referinţăa supra Celor Mai Bune Tehnici Dis po ni bi -le pentru Instalaţiile Mari de Ardere -Mai 2005[2] Lăzăroiu, Gh. – Impactul CTE asuprame diului, Editura Politehnică Press,Bucureşti, 2005.[3] Instrucţiuni de exploatare a ca za nu -lui de 1035 t/h de la CTE Rovinari[4] Procedura de exploatare pentru mo -ri le de cărbune DGS 100[5] Racoceanu, C. s.a. – Posibilităţi dere ducere a emisiilor de NOx în centraleleter moelectrice, Târgu Jiu, 2002. n

Page 33: Mesagerul energetic 159 feb 2015

februarie 2015 33

Comisia Europeană şi laboratoarele decercetare din Europa privind fuziunea aulan sat un program european comun pri -vind fuziunea Orizontul 2020 –‘EUROfusion’ – care va asigura un pro -gres sem nificativ în calea realizării e ner -giei prin fuziune. Acest program comunare un buget total de cel puţin 850 mi li -oa ne euro pentru perioada 2014- 2018,din care a proximativ jumătate vor pro -ve ni de la pro gramul de cercetare a pro -du cerii ener giei prin fuziune EuratomHorizon 2020.

Vicepreşedintele Oettinger responsabilpen tru problemele de energie afirmă:„Fuziunea are potenţialul de a de veni osursă de energie sigură, sus te na bi lăcare nu emite CO2. Lansarea Pro gra -mului European Comun cu privire lafuziune a ra tă avantajele de care sepoate bucura Europa dacă ne unim cer -ce tarea. EUROfusion asigură cadrulpentru ca Europa să-şi păstreze pozițiade lider în cer cetarea fuziunii: acum săprofităm de a ceastă provocare."

La finalul anului 2012, toate la bo ra toa re -le de cercetare din Europa s-au pus deacord cu privire la o cale orientată peobiec tive privind producerea energieiprin fu ziune până în anul 2050. Acestela bo ra toare au realizat consorţiulEUROfusion şi vor implementa un pro -gram pe o pe ri oa dă de 5 ani care să

abor deze problemele esenţiale de ordinştiinţific şi tehnologic identificate în fazainiţială a acestei di re cţii. Focalizareaprin ci pală pe parcursul a ces tei perioadeva fi pe susţinerea teh ni că şi ştiinţifică a -cor dată Reactorului Internaţional Ex pe ri -men tal Termonuclear – ITER – care esteactualmente în con struc ție în Franţa, şicare asigură că Europa se gă seşte într-opoziţie a van ta joa să de a profita desuccesul acestui pro iect de pio nierat.Cea mai mare in fra struc tură decercetare din lume din do me niul fuziuniiactualmente în funcţiune – JET, the JointEuropean Torus, situat în Culham, UK –va continua să fie ex ploa ta tă de cătreEUROfusion până în anul 2018 şi vaavea un rol esenţial în sus ţi ne rea ITER.

EUROfusion va aborda, de asemenea,pro bleme fundamentale cu privire la re -ac torul pilot al fuziunii de nouăgeneraţie – DEMO – care va fi conectatla reţea şi va oferi o imagine a punerii înfuncţiune a re ac toarelor privind fuziuneapeste tot în lu me, permiţând fuziunii săcontribuie la îndeplinirea nevoii deenergie în creş te re la nivel global dupăanul 2050 odată cu ener gia produsă dinsurse de energie re ge nerabilă precumcea eoliană şi cea so lară. În acest de -mers, EUROfusion va con tinua co ope ra -rea sa strân să cu industria de la ni veleuropean şi Fuziunea pentru Energie –Agenţia Europeană pentru ITER. n

Europa depune eforturi pentru atransforma fuziunea energiei înrealitate*)

Din Energetica UE

*) Preluare din IP/ 14/11, Comunicat de presă, Bruxelles

www.aem.ro

www.energotech.ro

www.wecotravel.ro

www.icemenerg-service.ro

www.hitachi.ro

www.aree.ro

www.amromco.com

Page 34: Mesagerul energetic 159 feb 2015

Din activitatea CME

*) Preluare din WEC Inside, CME, ianuarie 2015

2014 Trilemma report launched in Washington DCWEC Inside January 2015

34 februarie 2015

The World Energy Councillaunched its annual World EnergyTrilemma report in WashingtonDC with the support of the USEnergy Association last month(24 November).

The report finds that as globalenergy systems are being placedunder increasing strain and asgovernments limit their spendingunder tough economic conditions,the ability to invest the US$48trillion required over the next 20years into energy could be put injeopardy, threatening countries’ability to supply sustainable,reliable, and affordable energy fortheir people.

The findings were discussed inWashington DC in a paneldiscussion which included theCouncil’s Chair Marie-JoséNadeau; Dean Oskvig, WEC ViceChair for North America andPresident and CEO of Black andVeatch Energy; JonathanPershing, the Principal DeputyDirector for Energy Policy andSystems Analysis at the USDepartment of Energy where heguides the domestic policy agendaand leads on international climatepolicy for the Department;Charles Feinstein, Director ofEnergy and Extractives Global

Practice at the World Bank; andFrançois Austin, Global Head ofEnergy Practice from projectpartner Oliver Wyman.

The panel was moderated bythe World Energy Trilemma’sExecutive Chair JoanMacNaughton. She noted in heropening remarks: “Investment inenergy infrastructure is aprerequisite for countries beingable to balance their energytrilemma. The lessons from our2014 work will help all actors raisetheir game to drive suchinvestment.

Summarising therecommendations of the Trilemmareport, she said: “Governmentsneed to improve their policyframeworks. Financiers need to getmore comfortable with investing innew technologies and in developingcountries, where the need for newinfrastructure is mostlyconcentrated. And the energy sectormust generate a bigger pipeline ofbankable projects and increase thespeed of project development. Thedialogue we have initiated amongthese three groups will contribute todelivering secure, sustainable andaffordable energy for everyone.”

The Council also published thefindings of the annual Energy

Trilemma Index as part of the2014 Trilemma report. The Indexmeasures the performance ofcountry energy and climate policiesin balancing the triple challenge ofthe energy trilemma.

This year’s Energy TrilemmaIndex has placed four countries onnegative watch (Japan, Germany,Italy, and the UK). Of the 129countries in the ranking, only threehave achieved an ‘AAA’ score ontheir trilemma performance, withone of those countries being theUK which is showing a downwardtrend in energy security.

Sandra Winkler, WEC Directorof Policies and Member Serviceswho led the coordination of thereport, commented: “With theintroduction of the watch list wewant to highlight and monitorcountries where recent policychanges or unscheduled events notyet reflected in the data may leadto a change in Index performancein the near future. We placecountries not only on negativewatch, but also on positive watchas in the case of the UAE andMexico.”

The 2014 World EnergyTrilemma report can bedownloaded from:www.worldenergy.org/publications

Page 35: Mesagerul energetic 159 feb 2015

Noi Suntem ViitorulEnergeticii Românești Document de poziție al membrilor Programului VLERprivind Strategia Energetică a României 2015-2035,document supus dezbaterii publice

Principalele obiective urmărite de noua Strategie Energetică a României – securitatea energetică,competitivitatea economică și sustenabilitatea mediului – reprezintă întocmai punctele Trilemei Energieidefinite de către Consiliul Mondial al Energiei, România beneficiind în acest domeniu de un rating ACC (locul 4din punct de vedere al securității energetice, conform „2014 Trilemma Index”, însă deficitară la celelalte douăcapitole), imperios necesar a fi îmbunătățit pe termen lung. În prezent, energia este un sector din ce în ce maidificil de analizat dintr-o perspectivă izolată, implicațiile geopolitice, economice, legislative și de mediuconvergând într-o pondere semnificativă spre un impact direct, indirect sau indus.

Ca urmare, membrii Pro gra mu -lui Viitorii Lideri Energeticieni(VLER) din cadrul ComitetuluiNațional Român al ConsiliuluiMondial al Energiei (CNR-CME),au analizat întrebările propuseîn cadrul chestionarului avansatde către Departamentul pentruEnergie în data de 5 decembrie2014, și au ajuns la concluzia căa cestea nu ar fi întru totul re le -van te, iar contextul actual pre -zen tat, având în vedere că se -cu ritatea energetică este pri o ri -ta ră pe termen lung, este in su -ficient analizat și fundamentat.

În cele de mai jos prezentămpunctul de vedere al membrilorProgramului VLER (CNR-CME)pri vind Proiectul Strategiei E -ner ge tice a României pentru in -ter va lul 2015-2035, supus dez -baterii publice.

Context global

Situația geopolitică la nivel mondialeste în prezent caracterizată de opu ternică tensiune cauzată, întreal tele, și de criza din Ucraina. Sesim te pe plan mondial existența,între SUA și UE, pe de o parte șiFederația Rusă, pe de altă parte,unor încordări pe mai multe pla -nuri. Dacă în cazul relațiilor SUA -Federația Rusă se poate afirma căeste în derulare un pseudo-războidi plomatic și economic, Statele

Europene, membre UE, s-au limitatla a aproba ca măsuri sancțiunile deor din comercial, luând în con si de ra -re amenințarea asupra siguranței li -vră rilor de gaze naturale - prin ci pa -lul mecanism de răspuns accesibilGuvernului de la Moscova, cu unim pact puternic accentuat de re -cen ta decizie „no-go” în privința ga -zo ductului South Stream și istoriculNabucco. Cu atât mai mult, ex ce -den tul de lichiditate regăsit încadrul pieței bursiere a petrolului,re zultat atât al crizelor din OrientulMijlociu, cât și ca răspuns alStatelor Unite adresat conflictuluiEst-European, a provocat re du ce -rea drastică a cotației barilului depetrol Brent până la valoarea de 50de dolari, sub jumătatea cotației de110 dolari de la începutul anului2014. Implicațiile derivate vizeazăîn mod special o diminuare a re zul -ta tului economic pe termen scurt înca zul Rusiei (colateral poate fi a fec -ta tă și Venezuela, precum și altestate dependente de exportul depe trol), dar pot constitui și bariereîn ceea ce privește nivelul de com -pe titivitate al producției de petroldin surse neconvenționale.

Principalele economii emergenteale Continentului Asiatic, China șiIndia se alătură Statelor Unite și îșimen țin pozițiile pe podium în ceeace privește Produsul Intern Brut,ra portând variații pozitive sem ni fi -ca tive, dar care pot fi interpretate

ca puternic intensive și ne sus te -nabile.

De altfel, absolut toate previziunilepentru anul 2014 indicau drept si -gu ră trecerea Chinei pe primul locîn clasamentul economic mondial,e veniment ce poate ridica multesem ne de întrebare. După îndelungipe rioade de incertitudine, SUA a a -nun țat încetarea achizițiilor de o bli -ga țiuni de stat, punând capăt pe ri -oa dei de „quantitative easing”,eveniment resimțit și în recentaapre ciere a Dolarului American fațăde moneda unică europeană aflatăla minimul ultimilor patru ani.

Creșterea semnificativă a ne ce sa -ru lui global de energie poate con -du ce la investiții de 48 trilioane dedolari, dintre care 40 trilioane dedolari pentru infrastructura e ner ge -ti că și 8 trilioane de dolari pentrupro grame de eficiență energetică.

Recentul acord dintre SUA și Chinaîn ceea ce privește reducerea e mi -si ilor de gaze cu efect de seră a du -ce în prim plan problematica de li ca -tă a sustenabilității surselor de e -ner gie într-un cadru marcat de erapost-Fukushima, avântul energieire generabile și imaginea negativă acom bustibililor fosili. De altfel, SUAre prezintă promotorul mondial alino vației în domeniu, continuândpro gramele de exploatare a pe tro -lu lui și gazelor din zăcăminte ne -

februarie 2015 35

Page 36: Mesagerul energetic 159 feb 2015

www.icpe-actel.ro

www.icpe-ca.ro

we are poweringyour businesswww.ispe.ro

ImplicareSeriozitateCalitateEficienţă

www.isce.ro

I S C E

[email protected]

www.isph.ro

INTELIGENŢAESTE ENERGIE !www.icpe.ro

Competenţă şi seriozitate în cercetarea şi dezvoltarea

de echipamente de protecţia mediului.

con venționale, cercetare, dezvoltare șiim plementare a rețelelor inteligente șisti mularea stocării energiei și a utilizăriiautomobilelor electrice. La polul opus,sta tisticile arată că, la nivel mondial,20% din populație nu are acces la e ner -gie electrică, ONU lansând în acest sensi nițiativa “Decada Energiei Sustenabilepentru Toți – 2014-2024”, cu scopul de apro mova energia din surse regenerabileși eficiența energetică.

Context European

Umbrită de situația geopolitică dinUcraina și de măsurile de embargo im -pu se Rusiei de majoritatea statelor dinContinent, dar și de recentele rezultatepu blicate pentru cel de-al treilea tri mes -tru al anului 2014, economia zonei e u ro -pe ne devine tot mai fragilă şi este a me -nin ţată de deflaţia incipientă. Ma jo ri ta -tea țărilor membre UE se con frun tă custa rea de recesiune tehnică sau, în celmai bun caz, cu o creștere modestă aPIB, amplificând problemele cu care secon fruntă zona euro.

Ca răspuns, Banca Centrală Europeanăa implementat o politică intensivă desti mulare a creditării și un program dere laxare cantitativă, măsuri care nu aucon dus până în prezent la rezultatelescon tate. De asemenea, situația regiuniiSud-Est Europene poate fi definită capre cară din foarte multe puncte de ve -de re, printre care politic, ideologic, ge o -stra tegic și economic. În Ungaria se ma -ni festă temeri referitoare la o posibilăîn depărtare de Occident și o eventualăcon solidare a relațiilor cu FederațiaRusă, Moldova se confruntă cu un gradri dicat de incertitudine în ceea ceprivește viitoarele alegeri prezidențialedin 2016 și, implicit, orientarea cătreVest sau Est, Bulgaria a fost în 2014mar tora unei duble crize – gu ver na men -ta le și bancare, iar în Ucraina se ma ni -fes tă, de departe, cea mai dificilă crizădin Europa ultimei decade. În domeniule nergiei, noile ținte ale ComisieiEuropene lansează noi provocări în do -me niul reducerii emisiilor de gaze cuefect de seră, energiei din surse re ge ne -ra bile, eficienței energetice și graduluide interconectare, 2030 fiind astfel con -si derat un nou “checkpoint”. E ner gie -wen de, deși un program benefic orientatpe termen lung, este privit cu scepticismpentru moment, dată fiind și influențade nuclearizării Germaniei ca urmare a incidentului Fukushima. Acordul semnat

în acest an între Rusia și Ucraina, cepre vede livrarea de energie electrică fă -ră obligativitatea plății în avans, ridicănu meroase semne de întrebare și con fir -mă interesul Rusiei pentru exporturileener getice către zona europeană. Lanivel comercial, prețul mediu de tran -zac ționare a energiei electrice în cadrulpie ței spot, pentru anul 2014, a fost de35 EUR/MWh, perspectivele de variațiefiind puternic dependente de necesarulpre figurat de energie electrică.

Context național

Fără a fi afectată major de criza dinUcraina, România a cunoscut un avanse conomic pe parcursul trimestrului treial anului 2014, de 1,9% în serie a jus -ta tă, performând în comparaţie cu me -di a UE de 0,3%, însă previziunile pentruanul 2015 se menţin modeste, es ti ma -rea fiind o creştere de puțin peste 2%. Sec torul bancar se remarcă în con ti nu a -re prin fragilitatea datorată creditelorne performante ce deţin o pondere a pro -pi ată de 15%. Reducerea dobânzii cheiea BNR la 2,5%, jumătate faţă devaloarea anului 2013, conduce la o po si -bi litate de finanţare atractivă, cel puţindin punct de vedere teoretic şi are caprin cipală ţintă stimularea creditării,având în vedere că soldul depozitelor ade păşit soldul creditelor în 2014.

Totuşi, mediul politic şi economic sepăs trează la un nivel ridicat de im pre -dic tibilitate şi, implicit, risc, cu con se cin -ţe directe asupra mediului de afaceri a u -toh ton. Subiectivismul, opacitatea şi in -sta bilitatea procesului decizional şi re -gle mentarea fiscală şi energetică ex ce si -vă au condus la un declin in ves ti ţi onal,în special în infrastructură, accentuat şide slaba accesare a fondurilor europene.La nivel regional, contextul economic,po litic, energetic şi ideologic prezintătoa te prerogativele ca România să poatăde veni un pol de stabilitate, însă doar cua jutorul eforturilor susţinute în domeniulpo liticilor externe.

La nivel social, organizaţiile de profil re -mar că un grad naţional de penurie de40%, fapt susţinut şi de repartizareacla sei active – din totalul de 8 milioanede persoane, doar 4,4 milioane sunt înpre zent angajate, 1 milion dintre a ces -tea fiind remunerate cu salariul minimpe economie. Ratele declarate aleşomajului nu pot fi con siderate

36 februarie 2015

Page 37: Mesagerul energetic 159 feb 2015

conforme cu realitatea, relevantfiind gra dul redus de ocupare alpopulaţiei active (55%).

În domeniul energiei, ţintele pentruanul 2030 propuse de ComisiaEuropeană necesită o abordarecomplexă la ni vel naţional, având învedere istoricul ţintelor 20-20-20 şilipsa unei analize cost-beneficiu petermen lung. Evenimentele pozitivedin acest sector, printre care sem -narea de acorduri pentru noi in -vestiţii, listări la bur să şi descoperiride petrol şi gaze în anumite peri -me tre din Marea Neagră, au fosteclipsate de in tro du cerea a noi mo -di ficări de ordin fiscal şi legislativ,di mi nuarea drastică a investiţiilor înenergia din surse re generabile,amâ narea deciziilor privind conce -siu nea şi sistemul de redevenţereferitor la resursele mi ne ra le,precum şi zvonurile legate de opotenţială o pe ra ţi u ne de retrageredin piaţa autohtonă a unor maricom panii. De asemenea, pentruanul precedent, in ten si tatea ener -ge tică s-a situat la o valoare dedouă ori şi ju mătate mai maredecât media europeană, ceea ceindică posibile direcţii de acţiune.Mediul comercial păs trează încontinuare distorsiuni cauzate desistemul de promovare a energieiregenerabile, preţul mediu al e -nergiei electrice tranzacţionate încadrul pieţei spot si tuându-se lavalori mai mici faţă de anulprecedent (2013).

Analiza sintetică a sectoruluienergetic

Pornind de la analizele SWOT pre -zen tate în Draftul StrategieiEnergetice a României pentru2015-2035 şi având la bază scopuldeclarat – securitatea energetică,pre cum şi analogia cu sistemul

finan ciar, a fost de ter mi nată expu -nerea pe termen scurt şi lung asec toa re lor componente, prezen -tată în tabelul de mai jos (+ per -spective pozitive de dezvoltare / -perspective ne ga tive de dezvol -tare). Se remarcă valori pozitivesem ni ficative ale expunerii petermen lung în cazul sec toa re lor cuun grad ridicat de maturitate,potenţial dis po ni bil şi capacitatefacilă de preluare a riscurilor,precum şi a sectoarelor emergentecu un potenţial sub ex ploa tat. Lapolul opus, valori pozitive reduseale expunerii pe termen lung seregăsesc în cazul sectoarelor sub fi -nan ţate, cu un potenţial relativvalo rificat şi care com por tă pu ter -nice implicaţii sociale.

Răspunsuri la chestionarulavansat de cătreDepartamentul pentru Energie

Considerați că documentul re -flectă corect starea actuală asistemului energetic românesc?Care ar fi sugestiile dum nea -voastră de îmbunătățire?În principiu, documentul este con -form cu realitatea și poate constituipunctul de plecare pentru elabo ra -rea noii strategii energetice aRomâniei pentru perioada 2015-2035. Totuși, este esenţială defi ni -rea climatului pre figurat pentruurmătoarele două decade, precumşi a liniilor directoare tra sate pentruatingerea o biec ti ve lor propuse.

Considerați că, în etapa finalăde elaborare a Strategiei Ener -getice Naționale (dezvoltareade scenarii și politici), ar trebuisă fie utilizat modelul PRIMES,model utilizat de către ComisiaEuropeană în elaborarea stu -diilor de im pact?Considerați că

un alt model de dezvoltare descenarii ar fi mai potrivit pentruRomânia?

Un model corespunzător ar trebui sădecupleze creș te rea economică decea a necesarului energetic, să ia încon siderare perspectivele de efi cien -ti zare energetică, va riația de mo gra -fică internă, variația pon derii di fe ri -te lor tipuri de utilizatori (rezidențial,comercial, in dus tri al, pu blic), impac -tul prețului de tran zac ționare / livra -re a energiei, va ria ția principalilorindicatori sociali etc.

Utilizarea programului PRIMESpentru evaluarea scenariului dedezvoltare a sistemului de energiedin România este recomandată,deoarece poate oferi o se ri e deindicaţii privind realizarea strategieienergetice. Din păcate, se pare cărezultatele obţinute în lipsa unei a -tente utilizări a programului nu pot fiutilizate integral şi vor necesitaajustări importante. Programul ia încon siderare o traiectorie economicăclară a unei e co no mii. În România,încă nu avem o strategie economicăclară. Cărui sector i se va acordaprio ritate: industrie, a gricultură, co -merţ şi care va fi structura propusăa eco nomiei româneşti în următoriiani ? Dacă se con si de ră că vom reuşisă ajungem cu eficienţa energeticăla nivelul mediu din Uniunea Euro -peană, atunci stra te gi a energeticătrebuie să includă în specialaspectele le gate de „electrificarea”economiei din România pen tru aface eficient sistemul de producţie,transport şi distribuţie.În orice caz, programul trebuieutilizat dar la in tro du ce rea datelortrebuie să fie consultaţi specialiştireali, e conomişti, finanţişti, chiar şipoliticieni, care să va li de ze datele deintrare în funcţie de expertiza lor.

Considerați că este potrivităintenția Departamentului pentruEnergie de a încerca ob ți nereaunui consens politic în privințaStrategiei Energetice Naționalepentru perioada 2015-2035?Un consens politic în ceea ceprivește S.E.N. este de zi ra bil, com -ple tat însă de realizarea divergențeiîntre do me niul energiei și mediulpolitic.

februarie 2015 37

Expunere pe termen scurt Expunere pe termen lung

Petrol +5% +15%

Gaze naturale -5% +20%

Uraniu +50% +15%

Cărbune -20% +5%

Energie hidro +35% +40%

Energie nucleară +40% +20%

Energie regenerabilă 0% +40%

Energie electrică +50% +50%

Energie termică -10% +15%

Page 38: Mesagerul energetic 159 feb 2015

Sunteți de acord ca securitateaenergetică să con stituie prin ci -pa lul obiectiv al Strategiei Ener -getice a țării?

Având în vedere actualul contextmon dial și regional, se curitateaener getică este un obiectiv absolutnecesar a fi îndeplinit pentru a re du -ce expunerea față de ris cu ri le ener -ge tice, economice, geopolitice șisociale.

Concluzii şi recomandări

Obiectivele declarate ale StrategieiEnergetice a României necesită caanaliza să se efectueze şi prin in te -grarea în contextul geopolitic şigeoeconomic mon di al şi regional,întrucât implicaţiile se pot dovedimajore şi de durată, modificândclimatul în care România tre bu ie săîşi asigure securitatea energetică.De a se me nea, celelalte com po nen -

te – competitivitatea e co no mi că şiprotecţia mediului – reprezintă unpunct sen sibil şi necesită o abor da -re detaliată, având în vedererating-ul aferent. Este esenţialădefinirea climatului pre figuratpentru următoarele două decade,pre cum şi a liniilor directoare tra -sate pentru atingerea o biec ti ve lorpropuse, prin mecanisme trans pa -rente şi expuse cât mai puţinmediului politic. Ca orice alt sector al economieiinterne, energia va trebui să bene -fi cieze de stabilitate şi predicti bi li -ta te şi să stimuleze sustenabil dez -vol tarea pe termen lung. O in ter -ven ţie minimală a statului român lanivel de ci zi o nal poate crea premisefavorabile din punct de vedere in -vestiţional, fără a neglija însărolurile de re gle men ta tor, arbitru,administrator şi mediator pe careeste o bli gat să le îndeplinească.

Ca obiective punctuale se regăsesc:

● Susţinerea tranziţiei către oeconomie cu emisii reduse decarbon;● Promovarea eficienţei energeticeatât în mediul industrial, cât şi încel rezidenţial, public şi comercial;● Stimularea unei politici „bottom-top”;● Dezvoltarea capacităţilor deinterconectare, generare şi stocarepentru reducerea riscurilor şicreşterea gradului de securitateenergetică;● Accesarea fondurilor europenedestinate domeniului energie –mediu;● Consultarea mediului de afaceripe teme de interes comun;● Relaxarea fiscalităţii;● Asigurarea transparenţei şiobiectivităţii;● Consolidarea poziţiei regionale;

Prezentul Document de Poziţie VLER, din cadrul CNR-CME a fost redactat de un colectiv format din:

Team leader: George CONSTANTIN VLER | Smart Grids

Membri:Adrian STRATULAT VLER | Surse regenerabile de energieGeorge POPESCU VLER | Cărbune și alte resurse fosileLuminița DURĂU VLER | Cărbune și alte resurse fosileMarius LEFTER VLER | Politici energetice, de mediu şi dezvoltare durabilăMihai MACARIE VLER | Smart GridsMihai VILT VLER | Piaţa de energie electrică şi gaze naturale

*VLER reprezintă Programul „Viitorii Lideri Energeticieni din România”, inițiat și coordonat de Comitetul NaționalRomân al Consiliului Mondial al Energiei și aliniat la Programul „Future Energy Leaders”, promovat de Consiliul Mondialal Energiei (CME) pentru recrutarea celor mai buni profesioniști ener geticieni din lume, care să poată contribui la dez -vol tarea energeticii mondiale și ai cărui membri sunt no minalizați de Comitetele Naționale din fiecare țară mem brăCME. Managerul Programului VLER (CNR-CME) este prof. Elena Ratcu, iar coordonatorul pro gra mu lui este conf.dr.Lucian Toma.

Asociația Comitetul Naţional Român al Consiliului Mondial al Energiei (CNR-CME) este o asociaţieneguvernamentală şi principala organizaţie multi-energetică din România. Asociația CNR-CME are personalitate juridicăcu scop nelucrativ şi este partener strategic pentru alte organizaţii, asociaţii şi fundaţii în domeniul energiei şi mediuluidin România. CNR-CME are acces la cele mai recente informaţii în domeniu, competenţe şi cunoştinţe profunde datorităcontactelor profesionale și colaborărilor fructuoase cu asociații, entități și personalități de pe tot globul. CNR-CME estemembru fondator al Consiliului Mondial al Energiei, din anul 1924. Președintele CNR-CME este dl. Dr.ing. Iulian Iancu,iar Directorul General Executiv al CNR-CME este Dr.ing. Gheorghe Bălan.

Consiliul Mondial al Energiei (CME) este cea mai importantă organizaţie mondială în domeniul energiei, înfiinţată înanul 1924, a cărei misiune este promovarea, asigurarea şi utilizarea sustenabilă a energiei în beneficiul tuturoroamenilor de pe glob. CME are Comitete Naţionale Membre în 96 de ţări de pe toate continentele și reprezintă toateformele de energie şi domenii conexe. CME este o organizaţie neguvernamentală, are sediul central la Londra, iar dinechipa sa de specialişti fac parte experţi de marcă în diverse domenii ale energiei şi coordonatori regionali din Europa,Asia Centrală şi Orientală, Africa, America Latină, America de Nord. Secretarul General al CME este dl. Christoph Frei.

București, 10 ianuarie 2015

38 februarie 2015

Page 39: Mesagerul energetic 159 feb 2015

Astăzi folosim mai multă energie de -cât oricând. Creșterea populatiei pă -mân tului și al nivelului mediu detrai, dezvoltarea economiilor e mer -gen te, dependența față de teh no lo -gie, sunt doar câțiva dintre factoriice determină valorile record ale ce -rin ței globale pentru energie.

De la prima criză petrolieră din1973, necesarul de energie al so ci e -tă ții contemporane s-a dublat, evo -lu ție datorată în primul rând Chinei,Asiei și Orientului Mijlociu, se aratăîn analizele Agenției Internaționalepen tru Energie (AIE 2014)1. Maimult, urmatoarele două de cenii suntgu vernate de o creș te re su pli men ta -ră a cererii de energie cu 40 de pro -cen te, aproape în to ta li tate ca ur -ma re a e conomiilor e mer gen te.Con form sce nariilor AIE (ibid.) și aleBritish Petroleum (BP 2014)2, pânăîn 2035 sur sele fosile ră mân prin ci -pa la sursă de energie a Terrei, sur -se le re ge ne ra bile vor de pă și pentrupri ma dată în istorie ener gia nu cle a -ră, iar ni ve lu rile e mi si ilor de gaze cuefect de se ră con fir mă scenariulcreș terii tem pe ra tu rii cu 3,60 C.

Cu o pondere de 13% din necesarulglo bal de energie, Uniunea E u ro pea -nă (UE) este singura re gi u ne gu ver -

na tă de o tendință energetică pre -pon derent descrescătoare. În o ri -zon tul de timp până în 2035, ne ce -sa rul de e nergie al UE scade la 9%din cel glo bal, necesarul de energieper ca pi ta scade cu 8%, fiind de pă -șit de China în 2032. Mai mult, ce re -rea de e nergie electrică crește cu9%, în prin cipal ca urmare a creș te -rii a por tu lui previzionat al surselorre ge ne ra bile de la 13% la 34%, in -ten si ta tea e ner ge ti că scade cu 36%,iar de pendența de sur se externe deener gie ră mâ ne con stantă în jurulva lorii de 55% (ibid.).

Analiza sectorului energetic esteînsă incompletă fără corespondențacu efectul său principal, schimbărilecli matice. Apărut în literatură încădin anul 1956 (Plas 1956)3, con cep -tul a câștigat atenția societății în ce -pând cu finalul anilor 1970. Re pre -zen tând schimbarea tiparelor devre me datorită factorilor an tro po ge -nici, enunțarea termenului deschim bare climatică a devenit unuldin tre cei mai puternici factori de in -flu ență asupra dezvoltării și e vo lu -ției sectorului energetic. Marile pro -iec te de politică și infrastructură e -nergetică sunt gândite și pla ni fi ca teîn logica limitării efectelor schim bă -ri lor climatice.

Cea mai importantă initiațivă re gi o -na lă menită să conducă UE către o„e conomie competitivă”, sigură și cue misii scăzute de dioxid de carbon’es te Pachetul Energetic și Climatic2020 (Comisia Europeana 2014)4.Da tat din 2007, Pachetul prevede șiun set de trei obiective cheie caretre buie atinse până în anul 2020, șia nume reducerea cu 20% a e mi si i -lor de gaze cu efect de seră față de

ni velul anului 1990, creșterea la20% a ponderii energiei din sursere generabile în cantitatea totală dee nergie utilizată în UE și îm bu nă tă ți -rea cu 20% a eficienței energetice aUE.

Restrângând atenția către eficiențae nergetică, ținta stabilită de Pachetes te adresată efectiv de Planul E fi ci -enței Energetice din 2011 (CE2011)5și de Directiva EficiențeiEner getice din 2012 (CE 2013)6.Înli nii mari, Planul prevede ne ce si ta -tea reducerii energiei utilizate în clă -diri (ce reprezintă 40% din ne ce sa -rul total de energie al UE), în fi i n ța -rea de companii de servicii e ner ge -tice (ESCO) în vederea acordării deajutor financiar municipalitățilorpen tru modernizarea portofoliuluide clădiri, îmbunătățirea eficiențeisec torului transporturi (care re pre -zin tă 32% din energia totală u ti li za -tă în UE) și dezvoltarea unei in dus -trii competitive prin mo der ni za reain frastructurii în ve chi te și prin fo lo -si rea de echipamente de co ge ne rarede mare eficiență. Referitor la Di rec -ti vă, aceasta completează Planul șista bilește un cadru u ni ver sal de re -fe rință de optimizare a în tre guluilanț energetic, de la ex trac ție șitrans formare la dis tri bu ție și u ti li za -re finală.

Conform Agenției Europene deMediu (AEM 2014)7, la nivelul anu lui2012 eforturile UE în di rec ția celortrei ținte se în ca dre a ză în registrulma joritar po zi tiv. Astfel, până în2020, di mi nu area emisiilor de gazecu e fect de seră este proiectată înju rul valorii de 25%. Mai mult, pon - de rea energiei din sur se re ge ne ra bi -le se află de a se me nea pes te va loa -rea prognozată, u ne le țări, printre

Colțul întunecat al sectorului energetic!Mihai Macarie, membru VLER

Motto : «Lucrurile nu sunt greu de făcut. Greu este să te pui în poziția de a le face» Constantin Brâncuși

1 AgentiaInternationalapentruEnergie,2014 http://www.iea.org/publications/freepublications/publication/KeyWorld2014.pdf

2 British Petroleum, 2014, http://www.bp.com/en/global/corporate/about-bp/energy-economics/energy-outlook/outlook-to-2035.html

3 Plas, Gilbert, 1956, The Carbon Dioxide Theory of Climate Change.

4 ComisiaEuropeana, 2014, http://ec.europa.eu/clima/policies/package/index_en.htm

5 ComisiaEuropeana, 2011, http://europa.eu/legislation_summaries/energy/energy_efficiency/en0029_en.htm5

6 ComisiaEuropeana, 2013, http://ec.europa.eu/energy/efficiency/eed/eed_en.htm

februarie 2015 39

Page 40: Mesagerul energetic 159 feb 2015

care și România, a tingând deja la ju mă - tatea pro gra mu lui nivelul de 90% dințin ta sta bi lită. Totuși, în ciuda eforturilorco lec tive, țin ta de eficiență energeticăse prog no zează că va rata la limită ni ve -lul setat prin Directivă, cu 1% sau 2%,ce ea ce echivalează cu 20, res pectiv 40Mtep, sau e ner gi a to ta lă u ti li za tă în re -gis trată de Portugalia, respectiv deCehia.

Pen tru ca țările membre să își a tin gă țin -te le naționale, sau chiar să le de pă șeas -că, AEM (ibid.) re co man dă o mai bunătrans punere a le gislației Europene la ni -vel na ți o nal, precum și o mai atentă im -ple men tare a mă su rilor agreate prinDirectivă. To tuși, factorii de in flu en ță aisec to ru lui energetic, mediul po litic, a -gen ți i le și departamentele spe cializate,pre cum și marii u ti li za tori nu a dre sea zăsu ficient re sur sa cu probabil cel mai ma -re po ten ți al, și anume Negawatt-ul a fe -rent com por ta men tu lui uman. InclusivAEM (2013)8 scoa te în evidență in ten si -ta tea ener getică a tiparului de u tilizarein dividuală, mai precis pier derile cau zatede com por ta men tul i ne fi ci ent al u ti li za -torilor.

Cu gândul la viitor, acțiunile de as tăzine cesită revizuirea strategiilor ce au gu -ver nat până acum politicile și pro gra me -le de eficiență e ner ge ti că. Oportunitățilei nițiativelor ce im plică și resursa umanăsunt prea în sem nate, având efecte i me -dia te și sus tenabile, pentru a fi trecuteîn fun dal. Revizuind eforturile în tre prin sepâ nă în prezent în direcția schim băriicom portamentului u ti li za torilor casnici,re zultatele e co no mi ei de energie suntpla sate între 5% și 20%, în funcție detac ticile fo losite (ibid.) și de diferitelepro ce se analizate (vezi figura 1). Ceea

ce es te și mai semnificativ și con so li dea -ză importanța programelor de schim ba -re comportamentală, este că potențialulde economie aproape se dublează în ca -zul energiei u ti li za te la locul de muncă.

Chiar una din recentele inițiativeEuropene, proiectul IREEN (2014)10, pla -sea ză în antiteză me to dele de a u to ma ti -za re și control a clă dirilor cu me ca nis -me le de im pli ca re a utilizatorilor. IpotezaIREEN pos tulează eficiența investiționalăsu perioară a mecanismelor de im pli carea utilizatorilor în comparație cu me to de -le de automatizare și con trol. Ceea cepro iectele menite să schimbe com por ta -men tul u ti li za to rilor reușește este să fur -ni zeze mai multe date (big data) privind„col țul întunecat” al sectorului e ner ge ticși anume atitudinea și com por ta men tulutilizatorilor.

Niciodată ca până acum programele deschim bare comportamentală nu au fostmai ușor de implementat, iar rezultatelemai usor de obținut, in clusiv feedback-ulu tilizatorilor. Teh nologiile ICT și rețeleleso ciale per mit transmiterea precis țintităși instantanee a conținutului e xact a dap -tat către un număr ne li mi tat de u ti li za -tori, oriunde în lu me. A cestea sunt ge nulde soluții sof t ware ca serviciu (SaaS) peca re u ti li tățile 2.0, utilitățile cen trate înju rul clientului, le vor lansa în ca drulpro gramelor de demand res ponse și a -pla tizare a vârfurilor de ce rere. De a se -me nea, companiile vor avea șan sa să îșima ximizeze pro fitul prin op timizareacos turilor o peraționale, dez voltarea unuicom portament res ponsabil în rân dul an -ga jaților, creș terea gradului de sa tis fac -ție, lo ia litate și, implicit, de retenție alan ga jaților și, nu în ul timul rând, de op -ti mizare a pro duc tivității muncii datoritătrans for mă rii comunicării și re laționăriior ga nizaționale.

În concluzie, aplicarea programelorde schimbare comportamentală înges tionarea resursei energetice, de -și în fază incipientă, poartă maripro misiuni și dau sens expresiei„ac ți onează local, gân deș teglobal”. n

8 AgentiaEuropeana de Mediu, 2013, Achieving energy efficiency through behavior change: What does it

take?,file:///C:/Users/mihai.macarie.COMMUNIQUE/Downloads/Achieving%20energy%20efficiency%20through%20behaviour%20change%20(5).pdf

9 McKinsey & Company, 2013, Sizing the potential of behavioral energy efficiency initiatives in the US residential market.

10ICT Roadmap for Energy Efficient Neighborhoods, 2014, http://www.ireenproject.eu/

Fig. 1 Oportunitatea de eficiențăenergetică comportamentală pen tru

consumatorul casnic în SUA (McKinsey& Company 2013)9

Societatea Nationalaa Huilei Petrosani

www.snh.ro

Complexul EnergeticOltenia SA

www.ceoltenia.ro

www.acue.ro

40 februarie 2015

Page 41: Mesagerul energetic 159 feb 2015

Din activitatea CNR-CMEAdunarea Generală a Membrilor Asociației CNR – CME,29 ianuarie 2015 - Materiale aprobateDr. Ing. Gheorghe Bălan, Director General Executiv CNR-CME

Raportul Consiliului Director al CNR-CME privindactivitatea desfășurată în anul 2014

Anul 2014 a fost un an plin de re a -li zări în viaţa organizaţiei noastre,în care Asociaţia şi-a sporit re pre -zen tativitatea şi vizibilitatea. Temede acută actualitate şi mare interespen tru sectorul energiei au fostpre zentate şi dezbătute în cadrulunor manifestări ştiinţifice şi ex -po ziţionale la care au participatpes te o mie de specialişti.

Următoarele obiective au fost,cu prioritate, în atenţia Con si -liu lui Director în anul 2014:

OBIECTIVUL NR. 1:COMUNICARE ŞI RELAŢII

1. Relaţia deosebit de strânsăcu CME Londra, cu co or do na to -rul regional pentru Europa şi cuCo mitetele de Programe şi Stu -dii ale CME

●În anul 2014 au participat la e ve -ni men tele organizate de CNR-CMEpes te 50 reprezentanţi din parteaCME şi a comitetelor membre aleCME, precum şi din partea unor or -ga nizaţii internaţionale cu care CMEşi CNR-CME a avut relaţii privind or -ga nizarea Forumului Regional alEnergiei – FOREN 2014.

●CNR-CME a participat activ, prinspe cialiştii desemnaţi pe categoriide probleme, la realizarea studiilorglo bale ale CME.

2. Organizarea lunară a şe din -ţe lor de Consiliu Director.

Şedinţele de C.D. s-au desfăşuratîn anul 2014 la sediul CNR-CME(ISPE, Sala Prof. V. Nițu). Par ti ci pa -rea la şedinţele C.D., în afara mem -

bri lor C.D., a numeroşi conducătoride companii şi societăţi comercialeşi ai unor ministere, precum şi aunor membri individuali şi com po -nenţi ai grupului VLER, a de mon -strat importanța şi actualitatea pro -ble melor puse în discuţie.

3. Creşterea capacităţii de co -mu nicare cu membrii CNR-CMEdin ţară şi din străinătate.Mijloacele de comunicare fo lo -si te au fost:

● Mesagerul Energetic – cu apariţielu nară, tiraj obişnuit de 900 e xem -pla re; cu un număr de pagini cu -prins între 48 şi 60, iar în sumar aufost introduse rubrici noi; cele maiim portante materiale având re zu -ma te în limba engleză.

●Newslettere cu informaţii de ac tu -a litate din activitatea Asociaţiei, înspe cial manifestările ştiinţifice şiex poziţionale.

●Website-ul CNR-CME – a fost com -ple tat, dezvoltat şi actualizat con ti -nuu.

●O bază de date solidă şi îm bu nă tă -ţi tă permanent cu adresele de e-mail ale membrilor, pentru o co mu -ni care mai fluentă cu aceştia. În2014 a fost extinsă baza de adresecu organisme internaţionale cu se -diul în România şi în străinătate,bănci, fonduri de investiţii, am ba -sa de, societăţi de asigurare, de a u -dit, de avocatură etc.

● Colaborarea cu ONG-urile mem -bre CNR-CME şi punerea în aplicarea prin cipiilor de bază.

●Colaborarea strânsă cu Res pon sa -bi lii de comunicare din parteamem brilor colectivi CNR-CME, con -form Ghidului practic de promovarere ciprocă a imaginii, activităţii şi are alizărilor.

●Manifestările ştiinţifice şi ex po zi ţi -o nale organizate de CNR-CME saude membrii colectivi CNR-CME laca re CNR-CME a fost partener deeve niment.

●Publicaţiile partenere în baza pro -to coalelor încheiate.

●Participarea activă a consilierilorCNR-CME la manifestările or ga ni za -te de organizaţii din afara CNR –CME.

4. Creşterea modului de in for -ma re şi a calităţii materialelordes tinate membrilor CNR-CMERubricile noi promovate în aniianteriori şi-au confirmat valoarea şiutilitatea informaţională, astfel:

●În Mesagerul Energetic – ru bri -ca Din Energetica UniuniiEuropene are deja un caracterper manent, fiind prezentate celemai importante directive luate deCo misia Europeană în domeniulener giei şi mediului.

●Menţinerea în ordinea de zi a şe -din ţelor Consiliului Director CNR-CME şi în Mesagerul Energetic a ru -bri cii intitulate INFO CNR-CMEpen tru Politici şi Practici E ner -ge tice promovate de membriico lectivi CNR-CME.

●Temele şi vorbitorii au fost sta bi li -te la iniţiativa membrilor CD şi a

februarie 2015 41

Page 42: Mesagerul energetic 159 feb 2015

mem brilor colectivi CNR-CME pre -zenţi la şedinţele de CD. Aceste informări-dezbateri au sus -ci tat un deosebit interes din parteamem brilor Asociaţiei, care au pututsă-şi prezinte realizările, să-şi ma -ni feste interesul privind elaborareaunor politici şi strategii la nivel na ţi -o nal care să reflecte cât mai realaş teptările acestora. Unele dinaces te informări-dezbateri au con -dus şi la documente de poziţie careau fost înaintate instituţiilor oficialeale statului: preşedinţie, par la -ment, guvern, ministere, autorităţietc.

●Creşterea rolului ConsiliuluiŞti in ţific CNR-CME în domeniul a -le ge rii tematicilor şi a subiectelorde in teres, atât pentru e ve ni men te -le or ganizate de CNR-CME în 2014(Con ferinţe, Mese Rotunde, se mi -na rii etc.), cât şi pentru FOREN2014 (secţiuni de comunicări, e ve -ni mente importante).

5. Consilierii CNR-CME În anul 2014 rolul consilierilor afost decisiv pentru creşterea a fir -mă rii şi vizibilităţii Asociaţiei CNR-CME în comunitatea e ner ge ti ci e ni -lor din ţară şi din străinătate.Dintre acţiunile mai importantecare au implicat responsabilităţilecon silierilor enumerăm:

●Tematicile, termenii de re fe -rin ţă, propunerile de mo de ra -tori şi vorbitori pentru întregulpro gram de manifestări CNR-CMEdes făşurat în anul 2014

●Îndeplinirea rolului de mo de -ra tori şi vorbitori la manifestărileCNR-CME şi la manifestările la cares-au primit invitaţii

●Participarea ca reprezentanţiCNR-CME în grupele de studii CMEîn perioada 2014-2016

●Redactarea de sinteze cu con -clu zii şi recomandări la toatema nifestările CNR-CME din anul2014 pentru Mesagerul Energetic

●Proiectul „Viitorii Lideri E ner -ge ticieni din România” – care afost demarat în anul 2011 şi a în ce -put să se dezvolte cu program şi o -biec tive proprii.

●Reprezentarea conduceriiCNR -CME în diverse structuri la ca -re au participat Asociaţii, companii,mi nistere, autorităţi, institute de în -vă ţământ superior etc.

6. Participarea membrilor co -lec tivi la luarea hotărârilor înCon si liul Director al Asociaţiei

●În anul 2014 Hotărârile ConsiliuluiDirector au fost mai bine precizate,mai relevante şi cu ţinte foarte cla -re, având la bază şi sugestiile, pro -pu n erile reprezentanţilor membrilorco lectivi CNR – CME prezenţi la şe -din ţele de CD.

7. Transparenţa activităţilordes făşurate şi a hotărârilor lu a -te de Asociaţie

●Nu numai membrii Consiliului Di -rec tor, dar şi membrii colectivi şipar tenerii media, precum şi grupulVLER au primit ordinea de zi a şe -din ţelor şi hotărârile luate. În Me sa -ge rul Energetic au fost publicatecele mai importante Hotărâri aleCon siliului Director, iar acestea aufost de asemenea afişate şi pe web -site -ul asociaţiei.

8. Parteneriatele media cu ur -mă toarele publicaţii din do me -niu, de mare audienţă: Pe tro le -um Industry Review; Mo ni to rul dePetrol şi Gaze; Afacerea; U niversIngineresc; Partener; Pa tro nat E;Teh nica şi Tehnologie (T & T); TheDi plomat; Automatizări şi In stru -men taţie; Focus Energetic; E ner -gyWorld: Energynomics; Biz e ner gy.

●Printre principalele acţiunipro movate în cadrul par te ne ri a -te lor media menţionăm:

- Organizarea în comun de e ve ni -mente- Publicarea de articole publicitarepen tru mediatizarea manifestăriloror ganizate de secretariatul executivCNR-CME.

9. Încheierea de protocoale decolaborare cu: partenerii media şicu alte companii organizatoare dema nifestări ştiinţifice şi ex po zi ţi o -na le din România şi din străinătate:AREN, AAIR, ICPE, Institutul Cul tu -ral Român, Universitatea din Pe tro -

şani, IENE (Grecia), InternationalRe search Network (IRN), ITE Group(Marea Britanie), GOVNET, Trim Pu -bli cations, Wing Media, s.a.

Prin protocoalele de colaborare s-au stabilit căile şi mijloacele de re a -li zare a obiectivelor stabilite de co -mun acord: contacte şi schimburide informaţii periodice; schimb depu blicaţii; organizarea în comun dema nifestări ştiinţifice şi ex po zi ţi o -na le şi atragerea unui număr câtmai mare de specialişti şi re pre zen -tanţi ai mediului de afaceri laacestea.

10. Realizarea de proiecte şiprograme În anul 2014 secretariatul executivCNR-CME şi consilierii au participatla realizarea următoarelor pro iec -te/programe:

●Programul: Viitorii Lideri E ner -ge ticieni din România – VLERCNR-CME a iniţiat şi coordoneazăacest program, conceput pentru ti -ne rii profesionişti din sectorul e ner -ge tic românesc şi asigură întregulsău suport pentru recrutarea şi se -lec ţia celor mai buni tineri e ner ge ti -ci eni, care să poată contribui, princu noştinţele şi talentele lor, la dez -vol tarea sectorului energeticnaţional, pentru a-şi consolida ca -pa cităţile de luare a deciziilor pri -vind rolul energiei în viaţa noastrăşi pentru a se angaja în activităţileCNR-CME.

●Platforma comună a ONG-u ri -lor din România, membre aleAso ciaţiei CNR-CMECNR-CME a avansat ideea că toateONG-urile din România pe pro ble -me energetice să-şi organizeze ac -ti vităţile şi opiniile în cadrul uneiplat forme comune pentru a devenicât mai convingătoare pe piaţaener getică din România. Numaiast fel comunitatea energetică dinţa ra poate deveni o voce unică, ca -re să poată fi luată în considerarede către decidenţii economici şi po -li tici, autorităţile guvernamentale şiad ministrative, reglementatorii dinRomânia.

●Centrul European de Excelențăîn domeniul gazelor naturale

42 februarie 2015

Page 43: Mesagerul energetic 159 feb 2015

din argile gazeifere – CENTGASCENTGAS - un nou şi provocatorpro iect iniţiat în 2012 şi condus deCNR-CME cu scopul de a oferi o maibu nă înţelegere a potenţialului ar gi -le lor gazeifere (shale gas) şi a ex -plo rării gazelor în România, cons ti -tu it ca un Centru de Excelență e u -ro pean, promotor al tehnologiilordu rabile, mai ales pentru ţările dinzonă.

În cadrul CENTGAS au fost implicaţispe cialişti recunoscuţi din domeniidi verse (geologie, foraj, extracţie,mi neralogie, petrografie, geologiepe trolieră, geofizica, tehnologii şiechi pamente, protecţia mediului,le gislaţie, economie etc.) care ac ţi -o nează sub conducerea CNR-CMEpe baza unui program minuțios e ta -pizat.

●Grupul SMART GRIDSCNR-CME a înfiinţat în 2012 şi con -du ce grupul SMART GRIDS pentrupro movarea activităţilor şi pro iec te -lor în acest domeniu în cadrul co -mu nităţii energetice din România.În 2014, Grupul a participat în ca li -ta te de coorganizator la două ma ni -fes tări ştiinţifice şi expoziţionale înte mă, una la Sibiu şi una laBucureşti.

OBIECTIVUL NR.2: PRODUSE ŞI SERVICII

●Mesagerul Energetic. Buletinulin formativ al CNR – CME, cu a pa ri -ţi e lunară, a fost distribuit tuturormem brilor CNR – CME, partenerilor,spe cialiştilor din domeniul e ner ge -tic, reprezentanţilor instituţiilor sta -tului, băncilor, organizaţiilor mediaetc.

Colectivul de redacţie al Me sa ge ru -lui Energetic a militat şi, în parte, are uşit ca sumarul să conţină câtmai multe materiale originale şi cupu ternic caracter informativ. Fondulin formativ al sumarelor Buletinuluiîn 2014 l-au format:- Lucrări de sinteză de politici e ner -ge tice din ţară şi din străinătate- Informaţii sintetice asupra unor e -ve nimente din ţară şi dinstrăinătate- Traduceri de articole din revistestră ine cu mare impact informativ

asupra comunităţii energetice dinRomânia- Informaţii din activitatea Con si liu -lui Mondial al Energiei şi a Co mi te -te lor Membre ale CME- Informaţii din activitatea or ga nis -me lor internaţionale de profil e ner -ge tic: Energy Charter, Eurelectric,Co misia Europeană, IEA, IAEA,FORATOM, CIGRE, ENTSO-E, CREetc.- Puncte de vedere, opinii cu privirela unele acte normative, hotărâri deguvern etc.- VLER – articole, studii, proiecte.

Datorită interesului manifestat demem brii CNR-CME a fost crescut lamai multe numere volumul de pa -gini, ajungând până la 60 de pagini.Ce le mai importante materiale au şire zumate în limba engleză.

În sumarul buletinului informativMe sagerul Energetic au fost men ţi -nu te şi completate rubricile:

a) Info CNR-CME – rubrica în carese pot prezenta cele mai im por tan -te realizări ale membrilor colectiviCNR-CME (din păcate, nici în anul2014 nu s-a reușit mobilizareamem brilor colectivi pentru a-și facecu noscute realizările și/sau suc ce -se le obținute în activitatea propriesau în colaborările avute).

b)Din Energetica Uniunii E u ro -pe ne – rubrica cu caracter per ma -nent, privind directivele, hotărârile,re glementările etc. în domeniulener giei adoptate în cadrul UniuniiEuropene

c)Seniorii Energiei – Interviuri desu flet cu personalităţi marcante dindo meniul energiei

d)Opinii – rubrica în care se ex pri -mă puncte de vedere în domeniulso cial, tehnic, impact om – mediuşi/sau om – energie;

şi au fost introduse noi rubrici:

e)Noi suntem viitorul e ner ge ti -cii romaneşti – rubrica destinatăpu blicării de articole, studii, pro iec -te ale membrilor grupului VLER

f)Barometrul Energetic – rubricălu nară realizată de membrii gru pu -lui VLER.

●Website-ul CNR-CME a con sti tu -it un instrument de bază de co mu -ni care pentru oferirea de informaţiiac tuale din domeniul energetic.Web site-ul a fost continuu ac tu a li -zat şi a oferit informaţii utile, va ri a -te şi de actualitate. Forumul Regional al EnergieiFOREN 2014 a avut un website de -di cat, contribuind astfel la îm bu nă -tă ţirea considerabilă a relaţiei or ga -ni zator – participanţi. Paginile de di -ca te FOREN 2014 au oferit in for ma -ţii complete, bine structurate, într-oin terfaţă prietenoasă.

Unul dintre obiectivele noastre l-acon stituit promovarea website-uluiîn rândul membrilor, astfel încât, in -for maţiile afişate să fie eficient fo lo -site. Obiectivul a fost realizat, dacălu ăm în considerare faptul că în lu -ni le în care au avut loc e ve ni men te -le organizate de CNR-CME s-a în re -gis trat o creştere a numărului devi zitatori cu cca. 50%. Numărulme diu lunar de vizitatori unici: 400.

●Biblioteca CNR-CME – În anul2014 şi-a îmbogăţit fondul de carte,pu b licaţii şi materiale de informareşi a crescut numărul membrilor ca -re apelează la fondul de documentee laborate sub egida CME sau a altoror ganisme internaţionale din do me -niul energiei.

●Informarea continuă a mem -bri lor CNR-CME privind politicilee nergetice din ţară şi din stră i nă ta -te, prin obţinerea de lucrări de lainstituţiile sau organismele de profildin ţară sau din străinătate.

●Organizarea unui program am -plu de manifestări ştiinţifice şiex poziţionale:

CNR-CME, consecvent misiunii sa -le, a continuat şi în 2014 să aducăîn atenţia specialiştilor din co mu ni -ta tea energeticienilor şi a mediuluide afaceri din domeniu subiecte dema re actualitate şi interes pentrudez voltarea energetică durabilă aţă rii, în special ca urmare a aderăriila Uniunea Europeană.

Majoritatea evenimentelor or ga ni -za te de CNR-CME în anul 2014 au

februarie 2015 43

Page 44: Mesagerul energetic 159 feb 2015

făcut parte din lista de evenimentecu caracter global şi regional aleCon siliului Mondial al Energiei, laaces tea luând parte şi re pre zen -tanţi ai CME, precum şi ai co mi te te -lor de programe sau studii CME.

În anul 2014 au fost organizate cubu ne rezultate următoarele ma ni -festări:

1. Ianuarie 30 ADUNAREA GE NE RALĂ AMEMBRILOR A SO CI A ŢIEI CNR-CMELocul: ISPE SA, Amfiteatrul Acad.Martin Bercovici; Organizator:CNR-CMEConsilieri CNR – CME res pon sa -bi li de eveniment: ing. VictorVernescu, prof. Elena Ratcu 2. Februarie 20 ŞEDINŢA COMUNĂ CU ONG-URILE MEMBRE CNR – CME.APROBARE PROGRAM COMUNLocul: ISPE SA, Amfiteatrul Acad.Martin Bercovici; Organizator:CNR-CMEConsilieri CNR – CME res pon sa -bili de eveniment: Prof. dr. ing.Nicolae Golovanov, ing. VictorVernescu 3. Februarie 27 ÎNTÂLNIRE DE LUCRU VLERLocul: Universitatea Politehnică(UPB) – Biblioteca Centrală; Co-organizatori: CNR-CME, UPBşi Grupul VLERConsilier CNR – CME res pon sa -bil de eveniment: Prof. ElenaRatcu 4. Mai 19 - 21 WORLD ENERGY LEADERSSUMMITLocul: Astana, Kazahstan;Or ga nizator: CME 5. Iunie 22 - 26 Iu nieREGIONAL ENERGY FORUM -FOREN 2014 Iunie 24CNR – CME – ORGANIZAŢIEREPREZENTATIVĂ ACOMUNITĂŢII ENERGETICE DIN ROMÂNIA. 90 ANI DEBRAND ENERGETIC RO MÂ -NESC (în cadrul FOREN 2014)Iunie 25WEC MCs MEETING FROM CEN -TRAL AND EASTERN EUROPE (înca drul FOREN 2014)Locul: Palatul Parlamentului,

Bucureşti; Coorganizatori: CNR– CME, CME şi membrii colectiviCNR – CMEConsilieri CNR – CME res pon sa -bili de eveniment: Prof. dr. ing.Nicolae Golovanov, Prof. dr. ing.Virgil Muşatescu, ing. AntonVlădescu, ing. Victor Vernescu,prof. Elena Ratcu 6. August 21 WORKSHOP: ”MESAJUL FOREN2014. CONCLUZII,RECOMANDĂRI, MĂSURI” Locul: ISPE SA, Amfiteatrul Acad.Martin Bercovici; Coorganizatori:CNR – CME, DEPARTAMENTULPENTRU ENERGIE, ANRE, ANRM,AN&DR Consilieri CNR – CME res pon sa -bili de eveniment: Prof. dr. ing.Nicolae Golovanov, Prof. ElenaRatcu, ing. Victor Vernescu 7. August 27PRINCIPII ŞI INSTRUMENTELEAN. EFICIENTIZAREAPROCESELORLocul: ISPE SA, Sala Prof. V. Nițu;Co-organizatori: ICG SVASTA şiCNR-CMEConsilier CNR – CME res pon sa -bil de eveniment: Dr. ing. CălinVilt 8. Septembrie 9-10Congresul de Energie şiEchipamente Electrice CEEER2014 (în cadrul IEAS 2014)Locul: Palatul Parlamentului, SalaNicolae Bălcescu; Organizator:DK-EVENTS; Parteneri: CNR-CME,Universitatea Politehnică Bucureşti Consilier CNR – CME res pon sa -bil de eveniment: Prof. dr. ing.Nicolae Vasile 9. Septembrie 19 VIZITA TEHNICĂ A MEMBRILORVLER LA CENTRALELE HIDROMOROIENI, DOBREŞTI ŞISINAIAOrganizatori: CNR-CME şiHIDROELECTRICA; Consilier CNR– CME responsabil: Prof. ElenaRatcu 10. Septembrie 25 Conferinţa “EFICIENȚAENERGETICĂ: O RESURSĂ /MAI PUŢIN FOLOSITĂ”Locul: ISPE SA, Amfiteatrul Acad.Martin Bercovici; Co-or ga ni za -tori: CNR-CME şi ONG-urile mem -bre CNR – CME; Consilier CNR –CME responsabil de eveniment:

Dr. ing. Vasile Rugină11. Septembrie 30 GERMAN ENERGY DAY BERLINLocul: Berlin, Germania;Organizator: Comitetul MembruGerman 12. Octombrie 1-3 3rd ANNUAL BALKANS AND THEADRIATIC OIL & GAS SUMMIT2014Locul: Hotel Grand Bretagne,Atena, Grecia; Organizator:International Research Networks(IRN); Partener: CNR-CMEConsilier CNR – CMEresponsabil de eveniment: Prof.dr. ing. N.N. Antonescu13. Octombrie 8-10 ROMANIA SECURITY FAIRLocul: Pavilionul CentralROMEXPO; Co-organizatori:ARTS, ITS Events Management şiCNR-CME ; Consilier CNR – CMEresponsabil de eveniment: Dr.ing. Călin Vilt 14. Octombrie 15 Conferinţa “ROMÂNIA ÎŞIPOATE ASIGURAINDEPENDENȚA ENERGETICĂNU PRIN EPUIZAREARESURSELOR, CI PRIN SOLUŢIIINTELIGENTE”Locul: Palatul Parlamentului, SalaNicolae Bălcescu; Organizator:KIC InnoEnergy; Parteneri:Energy-Center şi CNR-CME 15. Octombrie 20-24 WEC EXECUTIVE ASSEMBLYAND WORLD ENERGY LEADERSSUMMITLocul: Cartagena, Columbia;Organizator: CME 16. Octombrie 30 BBSPA UPSTREAM & SUPPLYSEMINARLocul: Hotel Intercontinental Buc.;Organizator: Balkan and BlackSea Petroleum Association(BBSPA). Partener: CNR-CME Consilier CNR – CMEresponsabil de eveniment: Dr.ing. Alexandru Pătruţi 17. Noiembrie 10SEMINAR DE INFORMARE ATINEREI GENERAŢII DE ELEVIPRIVIND ENERGETICAROMÂNEASCĂ ŞI ROLUL EI ÎNSOCIETATELocul: ISPE SA, Amfiteatrul Acad.Martin Bercovici; Co-or ga ni za -tori: AREN-YG şi VLER - CNR-CME;

44 februarie 2015

Page 45: Mesagerul energetic 159 feb 2015

Consilier CNR – CMEresponsabil de eveniment: Prof.Elena Ratcu

18. Noiembrie 18-19 3rd ROMANIA OIL AND GASCONFERENCELocul: Hotel Radisson Blu, Buc.;Co-organizatori: ITE Group Plc şiCNR – CMEConsilier CNR – CME res pon sa -bil de eveniment: Prof. dr. ing.N.N. Antonescu

19. Noiembrie 20 COGENERATION, DISTRICTHEATING AND COOLINGLocul: ISPE SA, Amfiteatrul Acad.Martin Bercovici; Co-organizatori: CNR-CME şi ONG-urile membre CNR - CMEConsilier CNR – CME res pon sa -bil de eveniment: Prof. dr. ing.Virgil Muşatescu

20. Noiembrie 24 Conferinţa “INFLUENŢA MO DI -FI CĂRILOR LEGISLATIVE PRI -VIND PROMOVAREA SURSELORRE GENERABILE DE ENERGIEASU PRA MEDIULUI IN VES TI ŢI -O NAL PRECUM ŞI ASUPRA PRE -ŢU LUI ENERGIEI ELECTRICE LAU TILIZATORII FINALI”Locul: Palatul Parlamentului;Organizatori: CNR-CME, CameraDeputaţilor - Comisia pentruIndustrii şi Servicii, RWEA, IRE. Consilier CNR – CME res pon sa -bil de eveniment: Prof. dr. ing.Nicolae Golovanov

21. Noiembrie 25 BBSPA LEGAL AND RE GU LA TO -RY WORKSHOPLocul: Hotel Intercontinental Buc.;Organizator: BBSPA. Partener:CNR-CME Consilier CNR – CME res pon sa -bil de eveniment: Prof. dr. ing.Nicolae Napoleon Antonescu

22. Noiembrie 27 TÂNĂRUL PROFESIONIST ÎNENERGIE – în cadrul GALEIPRE MIILOR ENERGY OSCARS2014. Locul: Cercul Militar NaţionalBucureşti; Organizator: e ner gy -no mics.ro. Partener special: CNR-CME – VLER; Consilier CNR –CME responsabil de eveniment:Prof. Elena Ratcu

OBIECTIVUL NR.3 :REPREZENTATIVITATE

●Crearea unei identităţi vizualeco erente a organizaţiei, prin fo -lo sirea unor elemente, simboluri,for mate proprii. Prin im ple men ta -rea acestor elemente am realizatper sonalizarea produselor şi ser vi -ci ilor oferite şi întărirea poziţiei CNR– CME

●Creşterea în anul 2014 anumărului de membri: cu 7 mem -bri colectivi (MALDON&WATT; LOU -IS BERGER SRL; RATEN; ROMSYS;FIX RUBBER; INCD ECOIND; A SO -CI AŢIA CONTRACTORILOR DE FO -RAJ DIN ROMÂNIA) şi 15 membriin dividuali.

●Organizarea FOREN 2014 –Forumul Regional al Energiei,ediţia a 12-aÎncepând cu ediţia din 2012,FOREN a fost desemnat de cătreOficiul Central al ConsiliuluiMondial al Energiei (CME) de laLondra drept reuniunea oficialăCME pentru regiunea EuropeiCentrale şi de Est (ECE).

Principalele probleme ale regiuniicen tral și est-europene privindener gia de mâine au fost dezbătutela lucrările FOREN 2014 de către730 participanți, dintre care 93par ticipanți din străinătate care aure prezentat: factori de decizie dinin dustria energetică de stat și pri -va tă, reprezentanți ai conduceriiexe cutive și membri ai ComitetelorNaționale ale CME din regiuneacen tral și est europeană, înalte o fi -ci a lități din cadrul autorităților gu -ver namentale, locale și de re gle -men tare, decidenți din marile com -pa nii și firme energetice din țară șidin străinătate, reprezentanți mar -canți ai mediului academic și e du -ca țional, investitori și dezvoltatori,ex perți de prestigiu din cadrul in sti -tu telor de cercetare-dezvoltare, ITCetc.

Tema generală a Forumului:„Energia de mâine – de la vi zi u -ne la realitate” a fost sti mu la -toare și de mare importanță pentrupe rioada actuală, a fost dominantăîn conținutul celor 26 de e ve ni -men te în cadrul cărora peste 180

vor bitori invitați au prezentat idei,opinii și puncte de vedere per -tinente.Un eveniment deosebit în cadrulForumului l-a constituit celebrareaa nouăzeci de ani de existență aCNR-CME. Cu această ocazie a fostlan sat volumul monografic alCNR-CME și a fost acordată me da -lia omagială.

Organizarea FOREN 2014 la ni -ve lul regiunii Europei Centraleși de Est a fost apreciată de că -tre toţi participanții ca fiind une veniment de mare succes și bi -ne venit pentru țările din re gi u -nea central și est europeană,iar Comitetul Național Român alCon siliului Mondial al Energiei afost desemnat drept „cel maibun Comitet Membru al CME ca -re, după 90 de ani de activitate,es te din ce în ce mai puternic“(Elena Nekhaev- director depro grame în cadrul ConsiliuluiMon dial al Energiei).

Datorită participării unui numărim portant de factori de decizieși a celor mai buni specialiștiener geticieni din regiune,FOREN reprezintă o puternicăplat formă de dialog, co mu ni ca -re și interacțiune între țările dinre giunea CEE, menită să ana li -ze ze cele mai importante as -pecte și tendințe energetice, o -fe rind în același timp re co man -dări pertinente decidenților gu -ver namentali, corporativi șiaca demici pentru un viitor sus -te nabil pentru lumea întreagă.FOREN reprezintă de asemeneao platformă ideală de cooperarere gională, având ca obiectiv îm -bu nătățirea securității e ner -getice.

Sinteza, concluziile și re co man dă -rile Forumului au fost cuprinse înVolumul MESAJUL FOREN 2014care a fost diseminat și promovat întoa te mediile tehnice și științificedin țară și din străinătate și înmass -media, în format tipărit şielectronic.

▪Achitarea la timp a cotizaţieianuale către CME Londra▪Participarea activă la Adunarea

februarie 2015 45

Page 46: Mesagerul energetic 159 feb 2015

Executivă a CME din Cartagena,Columbia▪Participarea reprezentanţilorCNR-CME la următoarele e ve ni -men te internaţionale:

●World Energy Learders’ Su -mmit , 19 – 23 mai 2014, Astana,Kazahstan, Organizatori: CME(London Office) şi Comitetul Mem -bru Kazahstan

●CIGRE - Sesiunea 2014, 24 – 29au gust 2014, Paris, Franţa, Or ga -ni zator: CIGRE

●Ziua Energiei 2014 înGermania, 30 septembrie 2014,Berlin, Academia de Ştiinţe Berlin -Brandenburg, Organizatori: Co mi -te tul Membru German şi CME(London Office)

●Adunarea Executivă a Con si -liu lui Mondial al Energiei şi Su -mmit-ul Mondial al LiderilorEner geticieni, 20 – 24.10.2014,Cartagena, Columbia, Or ganizator: CME (London Office)şi Comitetele Membre CME

●„50 DE ANI – UNIVERSITATEATEHNICĂ A MOLDOVEI”, 20 – 24oc tombrie 2014, Chişinău, Re pu -bli ca Moldova. Or ga ni za tor:Universitatea Tehnică a Mol dovei

●Întâlnirea de lucru a WECHIS TORY TEAM, 4 noiembrie2014 Londra, sediul CME

OBIECTIVUL NR. 4:INFRASTRUCTURA

●A fost acordată o mai mare im -por tanţă managementului re la -ţi ei cu membrii CNR – CME

●Dezvoltarea infrastructurii.Aso ciaţia dispune, în prezent, atâtde un sediu corespunzător, cât şi dedo tarea necesară pentru a oferiser vicii de cea mai bună calitatemem brilor săi

●S-a înregistrat o creştere a ca -pa cităţii administrative şi pro -fe sionale a secretariatului e xe -cu tiv pentru a face faţa unor ce -rin ţe din ce în ce mai exigente alemem brilor CNR – CME

●Secretariatul executiv şi-adovedit profesionalismul prin:- Rezolvarea operativă şi de bunăcalitate a tuturor solicitărilor venitedin partea membrilor- Oferirea unor servicii de înaltă ca -li tate (transmiterea fluentă de in -for maţii cu caracter de “politiciener getice” membrilor CNR – CME;re alizarea de materiale atractive –pli ante, prospecte etc; realizarealu nară a Mesagerului Energetic CNR- CME; construcţia şi întreţinereawebsite-ului Asociaţiei etc.)- Implicarea activă în activităţileAsociaţiei- Principalele valori ale personaluluisunt legate de concepte precum:ac ţiune, schimbare, dezvoltare,per formanţă, inovaţie, calitate,eficiență.

●Actualizarea procedurilor pro -prii ale Asociaţiei: Consiliul Di -rec tor al CNR – CME (pliant), Me -sa gerul Energetic (ROF Colectivulde Redacţie şi pliant), ROF ViitoriiLideri Energeticieni din România –VLER.

NEÎMPLINIRI ALE CON SI LIU -LUI DIRECTOR ŞI ALE SE CRE -TA RIATULUI EXECUTIV CNR-CME

●Prezenta redusă în cadrul A so ci a -ţiei CNR - CME a unor companii im -por tante din domeniul mediului,căr bunelui, petrolului, furnizorilorde echipamente şi servicii e ner ge ti -ce, comunicaţii şi IT.●Valorificarea insuficientă a ma te -ria lelor transmise de CNR-CMEmem brilor colectivi, în special aace lor materiale unde ConsiliulMon dial al Energiei are o bază deda te foarte importantă, cum ar fi:- Per formanța centralelor electrice- Re ducerea emisiilor de gaze cuefect de seră, captarea şi stocareacar bonului- Combustibili fosili mai curaţi-Tehnologiile energetice ale se co lu -lui 21●Valorificarea insuficientă a Me sa -ge rului Energetic ca tribună pentrumem brii CNR-CME●Insuficientă coordonare a ma ni -

fes tărilor CNR-CME cu cele or ga ni -za te de ONG-uri, Centre U ni ver si ta -re şi Institutele Academiei Românepri vind data şi tema evenimentelorabordate ●Participarea redusă a unor membriCD şi membri colectivi la activităţileCNR-CME●Insuficientă valorificare de cătremem brii colectivi ai CNR-CME apun ctului INFO CNR-CME introdusper manent în ordinea de zi a şe din -ţe lor Consiliului Director.

În final, considerăm că mo men -te le de vârf ale secretariatuluie xecutiv CNR-CME pe anul2014, au fost:●Pregătirea şi organizarea Fo ru mu -lui Regional al Energiei – FOREN2014 şi a celor 22 manifestări şti in -ţi fice şi expoziţionale. Toate cele 22ma nifestări au dezbătut subiectein citante şi actuale şi s-au bucuratde o participare numeroasă. ●Participarea la manifestările CNR-CME a unor reprezentanţi de seamădin partea Consiliului Mondial alEner giei şi din partea comitetelormembre ale CME●Participarea conducerii Asociaţieişi a specialiştilor, membri ai CNR-CME la Comitetele de programe şide studii ale CME unde, prin in ter -ven ţiile susţinute a întărit poziţiaAsociaţiei CNR-CME●Organizarea participării româneştila Adunarea Executivă a ConsiliuluiMon dial al Energiei.

Aceste evenimente au contribuitde cisiv la menţinerea unei bune re -pu taţii a Asociaţiei, demonstrând căCNR-CME este cel mai activ co -mi tet membru ale CME, precumşi una dintre cele mai re pre zen ta ti -ve organizaţii din domeniul energiedin România.

Pentru perioada care urmeazăne propunem să amplificăm şisă îmbogăţim în mod con struc -tiv aceste realizări, având în ve -dere singurul scop : Cat maimul te servicii şi produse de ca -li tate pentru membrii noştri. n

46 februarie 2015

Page 47: Mesagerul energetic 159 feb 2015

Planul de activitate al CNR-CME pentru anul 2015

Întrebarea pe care ne-o punemeste:

Care să fie rolul CNR-CME? Cumtrebuie să răspundemaşteptărilor membrilor CNR-CME?

În continuare încercam să răs pun -dem la aceste întrebări care ne fră -mân tă şi la care prin activităţiledes făşurate trebuie să răspundemcât mai bine

I. COMUNICARE ŞI RELAŢII

CNR-CME - promotor al co mu ni -tă ţii specialiştilor din domeniule nergie din ţară

Pe plan extern: Consiliul Mon di -al al Energiei - CMENe propunem următoarele:

●Comunicare mai bună cu Con -si liul Mondial al Energiei (Se cre -ta riatul CME de la Londra, membriiCon siliului de Administraţie, Con du -c erile Comitetelor de Studii, de Pro -gra me şi ale Comitetelor in ter na ţi o -na le de lucru ale acestora).

●Un accent deosebit se va punepe comunicarea cu vi ce pre şe -din tele pentru Europa şi cu c o -or donatorul regional. Vi ce pre şe -din tele şi coordonatorul regionaltre buie să fie mai bine informaţipri vind evenimentele organizate deCNR-CME. Aceştia trebuie con tac -taţi de fiecare dată când organizămun eveniment, pentru participaresau sprijin din partea comitetelormem bre ale CME.

●Organizarea anuală, înRomânia, a Reuniunii regionalesub egida CME (London Office) şia Coordonatorului CME pentruEuropa cu participarea re pre zen -tan ţilor comitetelor membre CMEdin regiunea ECE.Perioada propusă: 23-25 martie2015 şi iunie 2016 – cu ocaziaFOREN 2016.

Obiectivele Reuniunii din mar -tie 2015La nivel regional:

A. Stabilirea problemelor carecon duc la îmbunătăţirea co o pe -ră rii dintre comitetele membreCME din regiune.

●Discutarea / analizarea pro ble me -lor specifice regionale●Facilitarea de parteneriate●Îmbunătăţirea website-urilor caresă acţioneze ca un mijloc de co mu -ni care între comitete●Partenerii globali - identificarea șicreș terea numărului acestora●Experienţe şi practici pozitivepentru creșterea numărului demem bri individuali şi colectivi●Promovarea Congresului Mondialal Energiei – Istanbul 2016●Organizarea în comun de e ve ni -men te legate de Programul de Stu -dii Globale al CME●Dezvoltarea relaţiilor mass-mediadin regiune, inclusiv identificareatemelor majore

B. Organizarea FOREN 2016

●Stabilirea temei principale aForumului

●Stabilirea principalelor te ma -tici pentru:-Secţiunile de comunicări ştiinţifice-Evenimentele importante aleForumului

●Stabilirea sarcinilor ce revinco mitetelor membre CME dinEuropa Centrală şi de Est:-Participanţii la FOREN 2016 dinpar tea fiecărui comitet membru-VIP-urile pentru cele 3 EvenimenteIm portante: Deschiderea Oficială,Zi ua Energiei la nivel regional şi Tri -le ma Politică -Vorbitorii pentru restul de E ve ni -men te Importante-Comitetul Internaţional de Or ga ni -za re FOREN 2016-Lucrările FOREN 2016 cu care par -ti cipă fiecare comitet membru-Mediatizare FOREN 2016, în -cepând cu anul 2015, de către fi e -ca re comitet membru în ţara sa.

2. STUDIILE GLOBALE CME2014 - 2016

●Participarea CNR – CME la Gru -pe le de Studii CME. Stabilirea Gru -

pe lor de Studii şi a reprezentanţilorCNR – CME la care CNR-CME se an -ga jează.

●Nominalizarea unui co or do na -tor care să aibă ca atribuţii şiresponsabilităţi:- Evidența Grupelor de Studii CME- Monitorizarea reprezentanţilorCNR – CME în Grupele de StudiiCME- Cunoaşterea Programelor de Lu -cru ale Comitetelor de Programe,de Studii şi Comunicare- Stabilirea de Contacte maistrân se cu conducerile Grupelor deStu dii CME- Consolidarea relaţiilor cu se -cre tariatul general CME (LondonOffice)

3. CENTGAS

●Mediatizarea în continuare a Ra -por tului „Resurse de gaze naturaledin zăcăminte neconvenţionale”prin toate mijloacele de care dis pu -ne secretariatul executiv CNR-CME.

4. SMART GRIDS - Reţele in te li -gente

●Reţelele inteligente – factor de re -lan sare economică a României

●Obiectiv important în strategiaener getică a României. De la i no va -re la implementare – un obiectivco mun al României şi al Uniunii E u -ro pene pentru realizarea pieţelorfun cţionale de energie şi gaze şipen tru reţele inteligente – SMARTGRIDS

●Continuarea activităţii grupului delu cru SMART GRIDS în cadrul CNR-CME având ca obiectiv principalpro movarea şi implementareaaces tor tehnologii în România.

5. PARTENERIATE CU OR GA NI -ZA ŢII DIN ŢARĂ ŞI DINSTRĂINĂTATE

5. 1. ORGANIZAŢII DIN STRĂ I -NĂ TATE

●Încheierea de convenţii/ acorduri/pro tocoale de colaborare cu co mi -te tele membre ale CME şi instituţii

februarie 2015 47

Page 48: Mesagerul energetic 159 feb 2015

din străinătate●Convenţiile/acordurile/protocoale -le se vor încheia pe bază de re ci -pro citate●Definirea termenului de con ven -ţie/ acord/ protocol de colaborarepe bază de reciprocitate în aşa felîn cât să se stabilească clar şi fermsar cinile ce revin părţilor.

5.2. ACADEMIA ROMÂNĂ

●Punerea în practică a Pro to co -lu lui de colaborare cu INCE (In -sti tutul Naţional de Cercetări E co -no mice) al Academiei Române●Demersuri pentru o colaboraremai strânsă cu in sti tu te le / fun da ţi i - le/centrele care au ca o biect deactivitate: Energia şi Mediul●Participarea specialiştilor dinin stitutele Academiei la Programelede Manifestări CNR – CME anuale,la Grupele de Studii CME, la FORENetc.●Organizarea de întâlniri pe ri o -di ce cu entităţile componente alestruc turii organizatorice INCE.

5.3. CENTRELE UNIVERSITAREDIN ŢARĂ

●Realizarea de demersuri pentruo mai bună şi eficientă colaborarecu acestea. Nu toate centrele audat dovadă de receptivitate la ce re -ri le noastre de colaborare sau/şi dere prezentare.●Participarea cadrelor didacticela Programul anual de ManifestăriCNR – CME, FOREN etc.●Organizarea de întâlniri anualecu reprezentanţii CNR – CME încen trele universitare.

5.4. ONG-urile membre CNR -CME

●Consolidarea poziţiei CNR –CME de Portal de Interese şi oco laborare mai bună cu ONG-u rile membre CNR - CME●Punerea în aplicare aPlatformei Comune a ONG-u ri -lor Membre CNR – CME din Do -me niul Energie – Mediu●Folosirea paginilor din Me sa -ge rul Energetic de către acestea●Comunicare mai bună şi o co la -bo rare directă.

6. VIITORII LIDERI E NER GE TI -CI ENI DIN ROMÂNIA – VLER

6.1. Desfăşurarea activităţilorVLER în cadrul unui Program deAc tivităţi propriu de mare interespen tru tinerii membri şi a unuiBuget de Venituri şi Cheltuielipropriu, ambele programe aprobatede Consiliul Director.

6.2. Programul de activităţi săcuprindă:- Organizarea periodică de întâlniricu personalităţi marcante dinRomânia şi străinătate- Organizarea de evenimente la ni -vel naţional şi internaţional- Organizarea de vizite tehnice la o -biec tive energetice de mare interespro fesional şi istoric.

6.3. Actualizarea Re gu la men tu -lui de Organizare şi Funcţionare(ROF) care să răspundă mult maibine responsabilităţilor şi com pe -ten țelor atât la nivel de conducereVLER cât şi la nivel de membriVLER.

●Mediatizarea ROF-ului în cadrulVLER●Iniţierea de demersuri pentru ca şicon ducerile care au membri VLERsă cunoască şi să recunoască oficialacest Regulament (ROF).

6.4. Organizarea în continuarea concursului anual de premiereEnergy Oscar dedicat tinerilor VLERcu cele mai multe performanțe pro -fe sionale şi de conduită în so ci e -tate.●Colaborare foarte strânsă cu con -du cerea Energynomics.ro pentruor ganizarea concursului.

6.5. Colaborare directă şi e fi ci en -tă cu celelalte colective de tineri dinţa ră care au obiective or ga ni za to ri -ce asemănătoare VLER

6.6. Colaborare foarte strânsă cuFELP-CME / Viitorii Lideri E ner ge ti -ci eni la nivel CME şi cu comitetelemem bre care au organizaţii detineret.

●Stabilirea de parteneriate de co la -bo rare cu programele VLER din ca -drul comitetelor membre CME dinre giunea ECE

●Informarea operativă periodică aWEC London Office (FEL Pro -gramme) privind programul şi pla -nul de activităţi VLER România.

6.7. Implicarea şi participareaac tivă a membrilor VLER la ac ti vi -tă ţile de bază ale Asociaţiei CNR –CME

7. REPREZENTAREA CNR – CMEÎN DIVERSE STRUCTURI ALESTA TULUI

●Consolidarea poziţiei şi a ro lu -lui activ al CNR – CME în cadrulur mătoarelor structuri alestatului:- Parlament- Ministere:- Economiei, Comerţului şi - Tu ris mului- Energiei, Întreprinderilor Mici şiMijlocii şi Mediului de Afaceri- Finanţelor Publice- Mediului, Apelor şi Pădurilor-Dezvoltării Regionale şi Ad mi ni -stra ţiei Publice- Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice

●Participarea reprezentanţiloraces tor ministere la şedinţele deCon siliu Director şi la e ve ni -men tele organizate de CNR – CME,inclusiv:- Prezentarea programelor deacţiune, a strategiei de dezvoltaree nergetică, a pachetului de legi îndo meniul energie-mediu etc.

8. STRATEGIA ENERGETICIINA ŢIONALE

●Dând expresie opiniilor co mu ni tă -ţii energetice din ţara noastră, Me -sa jul Forumului (FOREN 2014)pro pune elaborarea strategiei caresă conducă la restructurarea in te li -gen tă şi oportună a sectorului e ner -ge tic din România.

●Strategia preconizată trebuie săcu prindă un ansamblu articulat depro puneri de decizii instituţionale,le gislative, financiare şi tehnice acă ror aplicare trebuie să revigorezeşi să determine dezvoltarea sus te -na bilă a întregului sector energeticdin ţara noastră.

●Pentru elaborarea unei asemeneapro puneri de strategii, este ne ce sa -ră declanşarea unui program destu dii pe diferitele aspecte im pli ca -te şi constituirea la nivel naţional aunui Task-Force care să fo lo seas -că concluziile şi recomandările ex -pri mate la FOREN 2014, în studiile

48 februarie 2015

Page 49: Mesagerul energetic 159 feb 2015

ce se vor elabora dar şi pe par cur -sul timpului, de comunitatea e ner -ge tică din România.

●CNR –CME îşi propune să or ga ni -ze ze un colectiv de lucru care săco laboreze, în cadrul Task-Force-ulmen ţionat, la elaborarea Stra te gi -ei Energeticii Naţionale pro mo -vând principiile şi soluţiile cuprinseîn Mesajul Forumului (FOREN2014) şi altele preconizate de co -mu nitatea energetică naţională.

9. MEMBRII CNR – CME

9. 1. MEMBRII COLECTIVI

●Creşterea numărului de mem -bri colectivi (persoane juridice)din următoarele sectoare:- Bancar, sindicate, companiile dindo meniul producţiei de e chi pa men -te şi prestărilor de servicii în do me -niul energiei. CNR – CME trebuie săştie şi să poată oferi un sistem di -rect de sprijin pentru legiferareaşi reglementarea sistemului dea chiziţii, în care companiile ro mâ -neşti să fie încurajate pentru a-şimen ţine existența.●Sprijinul pe care membrii CNR– CME îl pot oferi companiilorro mâneşti în acţiune de penetrarea pieţelor existente din zona MăriiCaspice, Orientului Apropiat, Ka -zah stanului, Uzbekistanului, Turk -me nistanului etc.●Creşterea cotizaţiilor e xis ten -te, acolo unde este cazul●Preluarea cotizaţiei CME de că -tre membrii colectivi CNR – CME(vezi Eurelectric)●Creşterea numărului de pro du -se şi servicii CNR – CME pentrumem brii CNR – CME

9.2. MEMBRII INDIVIDUALI

●Respectarea criteriilor pentrua derarea ca membru individual ●Menţinerea cotizaţiei la 50 lei;de asemenea pentru pensionari co -ti zaţia rămâne 30 lei●Membrii VLER sunt scutiţi deplata cotizaţiei de membru, con -form ROF VLER din 2013. După îm -pli nirea vârstei limită de 35 de ani,mem brii VLER pot rămâne în con ti -nu are membri individuali CNR-CME,plă titori de cotizaţie anuală sau sepot retrage la cerere

●Consilierii CNR-CME sunt scutiţide plata cotizaţiei începând cu anul2015.

10. CONSILIUL ŞTIINŢIFICCNR – CME

●Consolidarea rolului Con si liu -lui Ştiinţific ca organ con sul ta -tiv pe lângă Consiliul Director CNR– CME●Posibilitatea de a fi consiliaţiîntr-o serie de probleme:- Stabilirea temei FOREN şi a E ve ni -men telor Importante- Selectarea lucrărilor FOREN- Acte normative, legi în domeniule nergie - mediu - Puncte de vedere CNR–CME lapro iectele de acte normative, legiîn domeniul energie-mediu

11. PARTENERII MEDIA CNR –CME ●Analizarea modului de desfăşurarea parteneriatului cu aceştia●Propunerea de măsuri pentru omai strânsă colaborare cu aceştiapri vind mediatizarea obiectivelorCNR – CME●Demersuri pentru extinderea par -te nerilor media (presă, radio, TVetc.)●Reactualizarea protocoalelor deco laborare existente.

12. RAPORT ANUAL CNR – CME2014

●Trebuie să cuprindă cele mai im -por tante momente CNR-CME re a li -za te în 2014●Trebuie elaborat pe baza unui su -mar aprobat la nivelul ConsiliuluiDi rector CNR – CME●Trebuie să fie tipărit şi difuzat cuo cazia Adunării Generale a mem bri -lor CNR – CME (sfârşitul lunii ia nua -rie 2015)●Costurile de redactare, creaţie, ti -par, difuzare etc. să fie suportatedin Bugetul de Venituri şi CheltuieliCNR-CME şi din sponsorizări.

13. MONOGRAFIA CNR – CME

●Stabilirea unui program de dis tri -bu ire a Monografiei (volumul mareşi volumul scurt). Se vor avea înve dere:- ONG-urile membre CNR-CME- Persoanele care au primit medalia

jubiliară CNR-CME 90 de ani- Persoanele care primesc Brevetulşi medalia CNR-CME.

14. PRODUSE ŞI SERVICIIPROFESIONALE OFERITE CO -MU NITĂŢII E NER GE TI CI E NI -LOR DIN ŢARĂ

În această categorie de activităţiintră:1. Mesagerul Energetic2. Website-ul CNR-CME3. Bibioteca4.Manifestările Ştiinţifice şi Ex -po ziţionale 5. Sistemul Global de InformaţiiE nergetice al CME-GEIS6.Hotărârile Consiliului Director7. Traducerile de articole de po -li tici energetice8. Newslettere cu informaţii deac tualitate privind ma ni fes tă -rile CNR-CME

În continuare prezentăm pe scurt,pen tru fiecare produs şi serviciu,di recţiile de viitor în care se cre ta ri -a tul executiv îşi va concentra e for -turile:

1. Mesagerul Energetic

◊Consolidarea acestuia într-unbu letin de referinţă pentru co mu -ni tatea energeticienilor dinRomânia. Intenţionăm ca Me sa ge -rul Energetic să se impună pe piaţame dia în domeniul energiei ca unvec tor de informare credibil şipro fesionist. Existenţa sa trebuiesă reprezinte un câştig pentrumem brii CNR-CME, oamenii de a fa -ceri şi comunitatea energeticienilordin ţară.

Pentru a consolida şi a reuşi caobiec tivele arătate mai sus să de vi -nă o realitate ne propunem ur mă -toa rele:- Furnizarea de informaţii re fe ri -toa re la politici energetice dinţa ră şi străinătate- Publicarea cu prioritate în Me sa -ge rul Energetic de materiale o ri -gi nale de politici energeticeavând ca sursă activităţile mem bri -lor CNR-CME- Mesagerului Energetic ca oplat formă de informare şi co -mu nicare, prin intermediul căreiase oferă posibilitatea ca politicile e -

februarie 2015 49

Page 50: Mesagerul energetic 159 feb 2015

ner getice de mare interes pro mo -va te de conducerile membrilor co -lec tivi să poată fi cunoscute de în -trea ga comunitate a specialiştilordin domeniul energie din România- Îmbunătăţirea principalelorru brici cu date şi informaţii deac tualitate asupra tendinţelor şipro blemelor din domeniul energieide toate formele. Un mare accentse va pune în perioada următoarepe problemele din domeniul schim -bă rilor climatice şi a surselor re ge -ne rabile de energie de toate for -mele.- Continuarea sumarului cu ru -bri cile:

●„Noi suntem viitorul e ner ge ti -cii româneşti” – publicarea de ar -ti cole, studii, proiecte ale mem bri -lor grupului VLER●„Seniorii energiei” – rubrică ba -za tă pe dialoguri cu specialiştii dee lită şi cadre universitare eminentedin sectorul energetic (energieelec trică, termică, cărbune, petrol,ga ze, regenerabile), din țară şi dinstră inătate indiferent de vârstaacestora

●„Veghe tehnologică în do me -niul energie” – informare lunarăcu privire la cele mai noi realizărica re apar pe plan mondial în do me -niul energie●„Informaţii privind activitateade standardizare” (conform Pro -to colului de colaborare încheiat cuASRO- Introducerea de rubrici noi:

●„Povești / Realizări / Proiectede succes ale membrilor co lec -tivi CNR-CME”

●„Personalităţi ale ConsiliuluiMon dial al Energiei”●„Noutăţi de la ComiteteleMem bre CNR-CME” - activitateaşi evenimentele organizate de co -mi tetele membre, ştiri din domeniule nergiei din ţările respective.

◊Extinderea ariei de difuzare aMe sagerului Energetic la: or ga nis -me internaţionale cu sediul înRomânia, bănci, fonduri, ambasadeetc.

◊Titlurile articolelor, inclusivun rezumat al acestora, vor fipre zentate şi în limba engleză.

2. Website-ul AsociaţieiWebsite-ul CNR-CME constituie atâtun instrument de bază de co mu ni -ca re cu membrii Asociaţiei, cât şiun instrument de promovare aCNR-CME şi de cooptare de noimem brii. Website-ul trebuie să pre -zin te informaţii utile privind ac ti vi -ta tea Asociaţiei CNR-CME, atât amem brilor, cât şi a întregii co mu ni -tăţi a energeticienilor din România.

Dezvoltarea website-ului constituieo preocupare importantă pentru se -cre tariatul executiv şi în acelaşitimp o necesitate de prim rang amem brilor noştri. Anual creşte nu -mă rul celor care vizitează web-site-ul www.cnr-cme.ro, ceea ceo bligă la permanenta lui actualizareşi modernizare.

Ne propunem în anul 2015 să pre -zen tăm activităţile desfăşurate deco mitetele de studii şi de programeale CME pentru a permite o va lo ri fi -ca re eficientă a informaţiilor legatede activităţile acestora, studiile e la -bo rate, agenda întâlnirilor etc. Dea semenea, o prioritate va consta îndez voltarea unor pagini în limbaen gleză, care să facă accesibile in -for maţiile cele mai relevante pri -vind CNR-CME şi activităţile noastrepen tru celelalte comitete membreCME (de exemplu, manifestărileteh nice organizate de CNR-CME înanul 2015 vor avea pagini şi în lim -ba engleză). Articolele în limba en -gle ză să aibă prin reciprocitate unre zumat în limba romană.

În cadrul website-ului CNR-CME,sec ţiunea dedicată FOREN 2016con stituie principala sursă de in for -ma re la zi şi comunicare privind or -ga nizarea şi desfăşurarea e ve ni -men telor din cadrul Forumului, atâtpen tru comunitatea specialiştilor îne nergie din ţară, cât şi pentru ceidin străinătate.

Suntem în continuare interesaţiîntr-o valorificare cât mai eficientăa tuturor informaţiilor care pot figă site pe website-ul CNR-CME. A -so ciaţia intenţionează să realizeze ocam panie de promovare a acestuiaatât în rândul membrilor CNR-CMEşi a comunităţii energetice din ţară,dar şi într-un cadru extins, având

ca obiectiv comitetele membreCME. Ca puncte esenţiale ale cam -pa niei, avem în vedere:●realizarea unor pliante in for -ma tive difuzate în mapele par ti ci -pan ţilor la evenimentele organizateatât de CNR-CME, cât şi de alte in -sti tuţii sau asociaţii la care CNR-CME are calitatea de coorganizatorsau partener;

●articole şi advertoriale în pu -bli caţiile editate de parteneriime dia ai CNR-CME; ●prezentări diverse;●în cadrul website-ului CNR –CME se va crea o pagină de di ca -tă Programului comun ONG-u ri -lor membre CNR-CME care au a -de rat la principiile de bază con ve ni -te în şedinţa comună din12.12.2012.

●Prezența CNR-CME în socialmediaÎncepând cu luna octombrie 2014 afost creată pagina CNR-CME peFace book, care conţine noutăţi pri -vind activităţile şi evenimenteleCNR-CME. Invităm membrii CNR-CME şi colaboratorii acestora să vi -zi teze pagina CNR-CME şi să facă şico mentarii.

3. BibliotecaPentru anul 2015, ne propunem:

●O mai bună valorificare a fon du ri -lor de documente existente în bi bli -o tecă privind:

◊Congresele Mondiale de Energieale CME;◊Adunările Executive ale CME;◊Forumuri, Mese Rotunde, work -sho puri etc organizate de CME sausub egida acestuia; ◊Evenimentele în detaliu or ga ni za -te de CNR-CME (Conferinţele, Fo ru -mu rile Energiei, Mese Rotunde,work shopuri etc);◊Publicaţiile editate de CME privinde voluţia energeticii globale şi re gi o -nale;◊Lucrările traduse de CNR-CME;◊ Arhiva Mesagerului Energetic.

●In formatizarea fondurilor de do cu -men te şi accesul online la pu bli ca ţi -i le primite pe e-mail sau care aufost traduse şi procesate de se cr e -ta riatul executiv.

50 februarie 2015

Page 51: Mesagerul energetic 159 feb 2015

4. Manifestări ştiinţifice şi ex -po ziţionale - Ședințele Con si liu -lui Director

Pentru anul 2015 secretariatul e xe -cu tiv şi-a propus un program amplude evenimente ştiinţifice şi ex po zi -ţi onale, inclusiv pregătirea pentruor ganizarea FOREN 2016. Îm pre u -nă cu coorganizatorii şi parteneriie venimentelor dorim să punem îndis cuţie următorul program pe te -me relevante pe plan naţional şiregional:

1. Ianuarie 29ADUNAREA GENERALĂ A MEM -BRI LOR ASOCIAŢIEI CNR-CME Locul: ISPE SA, Amfiteatrul Acad.Martin Bercovici; Coorganizatori: CNR-CME, mem -brii colectivi şi in di vi duali CNR-CMEResponsabil de eveniment: Dr.ing. Gheorghe Bălan 2. Februarie 26 LANSAREA ÎN ROMÂNIA A RA -POR TULUI CME “TRILEMA E -NER GIEI”Locul: ISPE SA, Amfiteatrul Acad.Martin Bercovici; Coorganizatori: CNR-CME, Mi nis -te rul Energiei, ANRE, CRE, ADREMINVESTConsilier CNR – CME res pon sa -bil de eveniment: Prof. dr. ing.Virgil Muşatescu 3. Martie 23-25 FOREN 2016ÎN TÂLNIREA REGIONALĂ A CO -MI TETELOR MEMBRE ALE CON -SI LIULUI MONDIAL AL E NER GI -EI DIN EUROPA CENTRALĂ ŞIDE EST. STABILIREA E VE NI -MEN TELOR IMPORTANTE FO -REN 2016 Locul: Hotel Caro, Bucureşti;Coorganizatori: CNR-CME, E.ONROMÂNIA, ADREM INVEST, TRAC -TE BEL SA, CREConsilier CNR – CME res pon sa -bil de eveniment: Prof. dr. ing.Virgil Muşatescu 4. Aprilie 30 GAZELE DIN SURSE NE CON VEN -ŢI ONALE ÎN ROMÂNIA – O PRO -VO CARE ÎN DOMENIU Locul: ISPE SA, Amfiteatrul Acad.Martin Bercovici; Coorganizatori: CNR-CME, ANRM,ROMGAZ SA, CHEVRON ROMÂNIA,UPG PLOIEŞTI

Consilier CNR – CME res pon sa -bil de eveniment: Prof. dr. ing.N.N. Antonescu 5. Mai 21 INTELIGENTE – REŢELELE VI I -TO RULUI Locul: ELECTRICA SA, Sala RaduZane; Coorganizatori: CNR-CME,ELECTRICA SA, ENEL ROMÂNIA,ADREM INVEST, SMART SA, CREConsilier CNR – CME res pon sa -bili de eveniment: ing. Călin Vilt 6. Mai 28 INTEGRAREA SURSELOR RE GE -NE RABILE DE ENERGIE ÎN SIS -TE MUL ELECTROENERGETICLocul: ELECTRICA SA, Sala RaduZane; Coorganizatori: CNR-CME,TRANS ELECTRICA SA, OPCOM SA,E LECTRICA SA, E.ON ROMÂNIA,CEZ ROMÂNIA, ENEL ROMÂNIA,AD REM INVEST,ELECTROMAGNETICA SA Consilier CNR – CME res pon sa -bil de eveniment: Prof. dr. ing. N.Golovanov 7. Iunie 8-12 CONGRESUL MONDIAL AL SUR -SE LOR REGENERABILE DEENER GIE Locul: Universitatea PolitehnicăBucureşti; Organizatori: UPB, UTCB,Academia Română, WREN. Cuspri jinul: Ministerului Educaţiei,CNR-CME, AOSR, ASTRConsilieri CNR – CME res pon sa -bili de eveniment: Prof. dr. ing.Nicolae Golovanov, Dr. ing. VasileRugină 8. Iunie 15-17 WELS / STANDING CO MMI -TTEES / OFFICERS COUNCIL /FI NANCE COMMITTEE Locul: Filipine; Organizator: CME

FilipineResponsabil de eveniment: Dr.ing. Gheorghe Bălan 9. Iulie 30 NOUA IMAGINE A ENERGIEINU CLEARE Locul: Universitatea PolitehnicăBucureşti, Biblioteca Centrală;Coorganizatori: CNR-CME,NUCLEARELECTRICA SA, RATENConsilieri responsabili de e ve ni -ment: Prof. dr. ing. Ionuţ Purica,ing. Călin Vilt 10. August 27

PREZENTAREA GENERALĂ A IN -DUS TRIEI INTERNAŢIONALEDE PE TROL ŞI GAZE DINAMONTE Locul: OMVPETROM; Coorganizatori: CNR-CME, OMVPETROM SA, ROMGAZ SA,TRANSGAZ SA, CONPET SA,DAFORA MEDIAŞ, FORAJ CRAIOVA,AMROMCO, ACFR, UPG PLOIEŞTI,SIPGConsilieri responsabili de e ve -ni ment:Prof.dr.ing.N.N.Antonescu,Dr.ing.A. Pătruţi 11. Septembrie 17ISTORIA ECHIPAMENTELOR E -LEC TROMECANICE RO MÂ NEŞTIUTILIZATE ÎN FORAJUL MARINŞI TERESTRU Locul: Academia Română;Coorganizatori: CNR-CME, ICPEACTEL SA, ROMGAZ SA, TRANSGAZSA, CONPET SA, CONFINDCÂMPINA, UPETROM, UPET, OMVPETROM, LUKOIL, GDF SUEZ, ACFRConsilieri responsabili de e ve ni -ment: Prof. dr. ing. N.N.Antonescu, Prof. dr. ing. Nicolae Golovanov12. Septembrie 20-23 A VI-aEdiţie a CONGRESULUIBALCANIC MINIER Locul: Universitatea din Petroşani;Coorganizatori: Universitatea dinPetroşani, CNR-CME, ANRMConsilieri responsabili de e ve ni -ment: Prof. dr. ing. Nicolae Iliaş,Prof. dr.ing. Alexandru Pătruţi 13. Octombrie 1-3 SWIC 2015: CONFERINŢA IN -TER NAŢIONALĂ A ENERGIEISO LARE ŞI EOLIENE – primuleveniment Cercetare orientatăspre afaceri în domeniul e ner gi -ei în România Locul: Palatul Patriarhiei;Coorganizatori: ICPE SA, CNR-CMEConsilieri responsabili de e ve -ni ment: Prof.dr.ing.N.Golovanov,ing. Cătălin Marinescu 14. Octombrie 22-23CONFERINŢA IN TER NA ŢI O NA -LĂ ENERGIE ŞI MEDIU - CIEM2015 17 decembrie Locul: Universitatea “GheorgheAsachi” din Iaşi; Coorganizatori: Universitatea Po -li tehnică Bucureşti, CNR-CMEConsilier responsabil de e ve ni -

februarie 2015 51

Page 52: Mesagerul energetic 159 feb 2015

ment: Prof. dr. ing. VirgilMuşatescu, Prof. dr. ing. NicolaeGolovanov, Dr. ing. Vasile Rugină15. Octombrie 26-30 WEC EXECUTIVE ASSEMBLYWEEKGLOBAL EVENTS Locul: Etiopia; Organizator: CMEEtiopiaResponsabili de eveniment: Dr.ing. Gheorghe Bălan, Prof. dr. ing.V. Muşatescu

Menţionăm că evenimentele pre ci -za te anterior vor fi cuprinse în Pro -gra mul de evenimente care sede rulează sub egida CME. Aceastăsi tuaţie implică o mare res pon sa bi -li tate din partea Asociaţiei CNR-CME privind organizarea acestora.La aceste evenimente vor participa:vi cepreşedintele CME pentruEuropa, responsabilii şi membrii co -mi tetelor internaţionale pe pro ble -me le de mai sus. Faptul că se cre ta -ri atul CME şi-a manifestat în scrisîn crederea în capacitatea CNR-CMEde organizare a evenimentelor pepro bleme care interesează ma jo ri -ta tea comitetelor membre ale CMEcon stituie un motiv de satisfacţie şimân drie pentru membrii CNR -CME.

Pentru programul de manifestări pe2015 secretariatul executiv va con -ti nua promovarea abordării de anultre cut privind pregătirea şi or ga ni -za rea fiecărei manifestări.

Pentru fiecare eveniment se va în -toc mi Fișa manifestării, în carevor fi precizate:- Data şi locul desfăşurării- Organizatorii evenimentului- Numărul estimativ de participanţişi reprezentativitatea acestora- Motivaţia organizării- Obiectivele ce vor fi atinse de ma -ni festare- Activităţi preconizate în timpulma nifestării pentru pro mo va rea / -va lorificarea rezultatelor, con clu zi i -lor, recomandărilor etc.- Activităţi preconizate a se des fă -şu ra ca urmare a manifestării- Partenerii de eveniment- Costurile.Fişa manifestării, semnată de or -ga nizatorii evenimentului, va fitrans misă partenerilor de e ve ni -

ment, cu care ocazie se vor stabilisu biectele de interes şi vorbitorii.

O asemenea abordare va avea ose rie de avantaje, din care men ţi o -năm:

●Cunoaşterea din timp a Agendeide lucru a Manifestării●O mai bună pregătire a or ga ni za -torilor●Posibilitatea invitării din timp aunor specialişti, personalităţi etc.●O mediatizare mai bună a e ve ni -men tului●Cunoaşterea şi repartizarea cos tu -rilor.

5. FOREN 2016Vom acorda o atenţie deosebităpre gătirii şi organizării Fo ru mu -lui Regional al Energiei – FOREN2016.

Recunoaşterea Forumului de cătreCon siliul Mondial al Energiei ca E ve -ni ment Regional al Energiei pentruCo mitetele membre din EuropaCen trală şi de Est ale CME ne obligăla:

●Organizarea Forumului la nivelulde exigențe cerut de secretariatulCME (London Office)●Atribuirea calităţii de co or ga ni -zator FOREN 2016 unor comitetemem bre din Europa Centrală şi deEst●Participarea conducerii CME la e -ve niment.

Pentru FOREN 2016 ne-am propussă realizăm:

●Organizarea a 5 secţiuni decomunicări●Organizarea a 13 evenimenteimportante●Pregătirea şi organizarea în celemai bune condiţii a „Reuniunii Co -mi tetelor Membre CME din EuropaCen trală şi de Est”:

- Data: 23-25 martie 2015; Locul:Hotel Caro, Bucureşti

- Stabilirea celor mai importantepro bleme pentru FOREN 2016.

6. Sistemul Global de InformaţiiEnergetice şi SecretaryNet aleCMEObţinerea de informaţii conţinute în

cele două pagini de pe website-ulCME trebuie dezvoltată şi mai bineva lorificată. Sistemului Global deIn formaţii Energetice este struc tu -rat pe patru domenii: Energy Re -sour ces, Issues Monitor, Sus tai na -bi lity Index, Efficiency Indicator.Se cretaryNet este accesibil doarco mitetelor membre CME.Pentru 2015 ne propunem: Ova lorificare mai bună în interesulmem brilor CNR-CME a bazei de da -te cuprinsă în site-ul CME prin pu -ne rea la dispoziţia celor interesaţiîn special studiilor şi publicaţiilorCME precum şi a materialelor pro -ve nite de la comitetele in ter na ţi o -na le de lucru.

7. Consiliul Director (CD)Pe agenda de lucru a CD ca organde conducere al Asociaţiei ne pro -pu nem să aducem în discuţie, înafara punctelor tradiţionale, o seriede teme energetice importante şiac tuale în special din energeticaUniunii Europene şi din activitateaCME. Alegerea temelor şi a vor bi to -ri lor respectivi le vom stabili de co -mun acord cu membrii colectiviCNR-CME şi vor fi incluse de fiecareda tă în Ordinea de zi a CD. In ten ţi -o năm, de asemenea, ca hotărârilemai importante luate de ConsiliulDirector să fie aduse prin mijloacepro prii, la cunoştinţă specialiştilordin comunitatea energetică.

8. TraducerileUrmărim o valorificare mai bună ama terialelor care se traduc în ca -drul secretariatului executiv CNR-CME. Intenţionăm ca lunar să in for -măm membrii CNR-CME privind lu -cră rile care vor fi traduse în limbaro mână. Lista acestor traduceri vafi transmisă tuturor membrilor noş -tri. La cerere, aceste lucrări vor pu -tea să fie transmise imediat în for -mat electronic celor interesaţi.

9. Newslettere cu informaţii deac tualitate privind ma ni fes tă ri -le CNR-CMEPrin aceste newsettere ne pro pu -nem să informăm periodic membriinoş tri cu informaţii privind ma ni fes -tă rile anuale ştiinţifice şi ex po zi ţi o -na le şi FOREN 2016.

52 februarie 2015

Page 53: Mesagerul energetic 159 feb 2015

III. REPREZENTATIVITATE

CNR-CME – Organizaţie re pre -zen tativă a specialiştilor din do -me niul energie din ţară

Pentru anul 2015 ne propunem săcre ăm la nivel naţional o imaginemai dinamică, vizibil proactivă, caba ză pentru promovarea Asociaţieiprin:

●Îmbunătăţirea activităţii CNR-CMEca reprezentant al comunităţiie nergetice din România în Con -si liul Mondial al Energiei - CMEpen tru promovarea de politicie nergetice. Reprezentarea in te re -se lor societăţilor şi instituţiilor dintoa te sectoarele de activitate spe ci -fi ce trebuie să fie echitabile şi să re -flecte realitatea, în funcţie de im -por tanța acestora la nivel naţional

●Creşterea numărului de mem -bri CNR-CME prin cooptarea denoi membri, în principal din do me -niul cărbunelui, petrolului, me diu -lui, a universităţilor de petrol şi ga -ze, minerit, a producătorilor deechi pamente şi servicii, comunicaţiişi IT pentru sectorul energetic

●Găsirea unor modalităţi maibu ne de diseminare a beneficiilorac tuale ale calităţii de membruCNR-CME

●Promovarea în continuare aCNR-CME ca partener strategical comunităţii energetice dinRomânia pentru atingerea o biec ti -vu lui: Dezvoltarea energeticăsus tenabilă

●Participarea cu rapoarte şi in -ter venţii la evenimentele or ga ni -za te de CME în anul 2015

●Invitarea unor personalităţidin cadrul CME, pentru dez ba te -rea unor probleme de interes pen -tru energetica românească

●Implicarea mai activă a re pre -zen tanţilor CNR-CME în re a li za -rea programelor de studii abor dateşi coordonate de Comitetele deStu dii şi Programe ale CME

●Dezvoltarea în cadrul CNR-CME a unor activităţi de cercetarecu tematici de politică energetică

●Achitarea cotizaţiei CNR-CMEpe anul 2015 către CME Londra.

IV. INFRASTRUCTURA

Îmbunătăţirea în continuare a or ga -ni zării administrative a CNR-CME,pen tru a face faţă cerinţelor în creş -te re ale membrilor CNR-CME şi aleCME prin:

●Compatibilizarea ad mi nis tra ti -vă a CNR-CME cu sistemul in for ma -

tic al Secretariatului CME şi almem brilor colectivi ai CNR-CME

●Infrastructura co res pun ză toa -re, care să satisfacă cerinţele depro ductivitate, operativitate şi ca li -ta te a serviciilor şi produselor CNR-CME

●Creşterea rolului consilierilorCNR-CME în organizarea de ac ti vi -tăţi

●Organizarea şi dotarea bi bli o -te cii CNR-CME care să satisfacămai bine cerinţele membrilor a so ci -a ţiei de acces la publicaţiileacesteia

●O preocupare permanentă ase cretariatului executiv a con sti tu i -t -o analiza atentă privind a si gu ra -rea fondurilor necesare pentru ofun cţionare normală a AsociaţieiCNR-CME prin:- O mai bună colectare a cotizaţiilor- Obţinerea de finanţări din fon du ri -le Uniunii Europene- Limitarea cheltuielilor la strictulnecesar.

●Actualizarea procedurilor pro -prii Asociaţiei, în vederea aduceriilor la nivelul de exigență şi o pe ra ti -vi tate cerut de o funcţionare nor -ma lă a Asociaţiei. n

Hotărârea Adunării Generale CNR-CMEAdunarea Generală a membrilorAso ciaţiei Comitetul NaţionalRomân al Consiliului Mondial alEnergiei, întrunită în ziua de 29 ia -nu a rie 2015, ţinând seama de ma -te rialele prezentate şi de discuţiilepur tate, apreciază ca foarte bunăac tivitatea generală a AsociaţieiCNR-CME în anul 2014. Pentrumen ţinerea standardului superior alac tivităţii şi al rezultatelor şi în anul2015, Adunarea Generală a mem -bri lor Asociaţiei CNR – CME:

HOTĂRĂŞTE:1. Aprobă Raportul privind ac ti -vi tatea Consiliului Director al A -so ciaţiei pe anul 2014.

2. Aprobă Raportul de execuţie

bu getară pe anul 2014.3. Aprobă Planul de activitate ala sociaţiei pe anul 2015. ConsiliulDirector este mandatat să aducăîm bunătăţirile reieșite în cadrul dis -cu ţiilor.

4. Aprobă Bugetul de venituri şicheltuieli pe anul 2015. Se îm pu -ter niceşte Consiliul Director să pro -ce deze, în caz de necesitate, la rec -ti ficări între poziţiile bugetului a so -ci aţiei, încadrându-se în valoareato tală de venituri care vor fi re a li za -te în cursul anului 2015, cu ex cep -ţia cheltuielilor salariale şi a de pă şi -rii numărului de angajaţi aprobatde CD.5. Se mandatează ConsiliulDirector să aprobe componența

CD CNR – CME, ca urmare a re or -ga nizării instituţiilor aflate în struc -tu ra CNR-CME.

6. Acordă titlul de MEMBRUONORIFIC CNR-CME unor per so -na lităţi cu merite deosebite în a fir -ma rea energeticii româneşti în ţarăşi străinătate (cf. Anexei 1, carefa ce parte integrantă din prezentaHo tărâre).

7. Acordă distincţia “MedaliaCNR-CME” unor personalităţi careau avut merite deosebite la creş te -rea prestigiului şi afirmării A so ci a ţi -ei CNR-CME în ţară şi în străinătate(cf. Anexei 1, care face parte in te -gran tă din prezenta Hotărâre).

februarie 2015 53

Page 54: Mesagerul energetic 159 feb 2015

8. Numeşte Comisia de Cenzori,în următoarea componență: Ec. Daniela Petcu, PreşedinteEc. Ioana Iorga, membruEc. Ştefănia Mircea, membru

9. Să se achite cotizaţia pe anul2015 de către membrii individuali şico lectivi ai asociaţiei până la datade 31.03.2015, urmând ca după a -ceas tă dată să se pună în aplicarepre vederile statutului. Membrii res -tan ţieri la plata cotizaţiei pe anii2011, 2012 şi 2013 o vor achita pâ -nă la data de 31.03.2015; în cazcon trar se vor aplica prevederile dinstatut.

10. Să se menţină cotizaţiileapro bate şi promovate în anul 2014şi pentru anul 2015 pentru membriico lectivi şi individuali.

11. Să se publice în continuarebu letinul informativ MesagerulE nergetic. Se apreciază în modde osebit calitatea articolelor de po -li tici energetice cu autorii din ţară şistrăinătate.Directorul General Executiv esteman datat să stabilească numărulde pagini şi numărul de exemplareti părite precum şi apariţia numai înva rianta electronică în funcţie dece rinţele pieţei şi posibilităţile fi -nan ciare. Membrii individuali şi co -lec tivi sunt solicitaţi să foloseascăpaginile Mesagerului Energetic catri bună pentru exprimarea de opiniişi puncte de vedere privind politicilee nergetice actuale. Să se acorde oa tenţie deosebită traducerilor dinlimbi străine.

11.1. Să se extindă aria de di fu -za re a Mesagerului Energetic laor ganisme internaţionale cu sediulîn România, bănci, fonduri de in -ves tiţii, ambasade, societăţi de a si -gu rare, societăţi de audit, de a vo -ca tură etc., în principal în variantaelectronică.

11.2. Să se completeze a tri bu -ţiile colectivului de redacţie al Me -sa gerului Energetic cu sarcini pri -vind acoperirea costurilor de re dac -ta re, traducerea, tipărirea şi di fu za -rea buletinului.11.3. Să se stabilească per soa -ne de contact din partea mem bri -

lor colectivi CNR-CME în relaţia cuco lectivul de redacţie al Me sa ge ru -lui Energetic.

12. Să se valorifice în mai maremă sură conţinutul in for ma ţi o -nal al website-ului CME astfel în -cât să fie sporite şi scoase în e vi -den ţă informaţiile din domeniulenergie-mediu.

13. Să se menţină în continuareîn Ordinea de zi a ConsiliuluiDirector punctul intitulat “INFOCNR-CME” cu informaţii actuale şicu impact mare asupra domeniuluie nergie din România. Subiectele şivor bitorii se vor stabili la iniţiativase cretariatului executiv, a mem bri -lor CD şi a membrilor colectivi CNR-CME.

14. Să se consolideze poziţia or -ga nizaţiei Viitorii Lideri E ner ge -ti cieni din România – VLER în ca -drul comunităţii energetice din ţarăşi străinătate.

14.1. Să se stabilească obiectiveVLER care să răspundă cât mai bi -ne problemelor cu care se con frun -tă tinerii de azi.

14.2. Desfăşurarea activităţilorVLER în cadrul unui Program deAc tivităţi propriu de mare interespen tru tinerii membri şi a unui Bu -get de Venituri şi Cheltuieli pro -priu, ambele programe aprobate deCon siliul Director.

14.3. Programul de activităţiVLER pe 2015 să cuprindă:

●Or ganizarea periodică de întâlniricu personalităţi marcante din Ro -mânia şi străinătate●Or ganizarea unui workshop VLERla ni vel naţional şi a unui workshopin ternaţional VLER în cadrul FORENde evenimente la nivel naţional şiin ternaţional●Organizarea de vizite tehnice la o -biec tive energetice de mare interespro fesional şi istoric.

14.4. Actualizarea Re gu la men -tu lui de Organizare şi Fun cţi o -na re ROF-VLER care să răspundămult mai bine responsabilităţilor şicom petențelor atât la nivel de con -

du cere VLER cât şi la nivel demembri VLER.

●Mediatizarea ROF-ului în cadrulmem brilor VLER●Iniţierea de demersuri pentru ca şicon ducerile companiilor care aumem bri VLER să cunoască şi să re -cu noască oficial acest Regulament.

14.5. Organizarea în continuarea concursului anual de premierecu titlul ENERGY OSCAR dedicat ti -ne rilor VLER cu cele mai înalte per -for manțe profesionale şi de con du i -tă în societate.

●Colaborare foarte strânsă cu con -du cerea Energynomics.ro pentruor ganizarea concursului.

14.6. Colaborare directă şi e fi ci en -tă cu celelalte colective de tineri dinţa ră care au obiective a se mă nă toa -re organizaţiei VLER.

15. Să se consolideze ConsiliulŞtiinţific cu rol consultativ pe lân -gă Consiliul Director CNR-CME prinsta bilirea de atribuţii şi competențeprin care membrii Consiliului Şti in -ţi fic să aibă posibilitatea de a fi con -sul taţi pe probleme de:

●sta bilire a Temei FOREN, a e ve ni -men telor importante etc.●se lectare a lucrărilor FOREN 2016●te matici pentru forumuri, con fe -rin ţe, mese rotunde etc. organizatede CNR-CME●lucrări cu care membrii CNR-CMEparticipă la manifestările interne şiinternaţionale●întocmire a punctului de vedere alCNR-CME la proiectele de acte nor -ma tive, legi în domeniul energiei i -ni ţiate de autorităţile statului.

16. Se mandatează Directorul E xe -cu tiv al asociaţiei:

●să încheie contracte co mer ci a -le sau protocoale cu parteneriica re asigură servicii pentru bunulmers al asociaţiei sau pentru ser vi -cii efectuate de asociaţie pentrucom panii, societăţi comerciale, in -sti tute etc.

●să încheie contracte in di vi du -ale de muncă şi să negociezesa lariul, cu respectarea fonduluide salarii şi a structurii or ga ni za to -

54 februarie 2015

Page 55: Mesagerul energetic 159 feb 2015

ri ce aprobate de Consiliul Director.

●să aprobe necesitatea efectuăriide ore suplimentare de către per so -na lul angajat CNR-CME cu res pec -ta rea prevederilor Codului Muncii şia Bugetului de Venituri şi Cheltuielia probat.

17. Aprobă indexarea ve ni tu ri -lor brute ale personalului angajatper manent, cu respectarea sumelorpre văzute în BVC şi ţinând seamade rata inflaţiei. Vicepreşedinteletre zorier al asociaţiei se man da tea -ză cu aplicarea concretă a acesteimăsuri.

18. Să se desfăşoare în con ti -nua re, în cadrul CNR-CME, ac ti vi -tăţi de studii, cercetare, cu te -ma tici de politici energetice la nivelna ţional, din fonduri naţionale şieuropene.Organizarea colectivului CNR – CMEca re să colaboreze la elaborarea„stra tegiei energetice aRomâniei”. Colectivul va fi formatdin specialişti din cadrul membrilorCNR – CME. Modalităţile de lucru şicos turile aferente se vor stabili pâ -nă la data de 31.03.2015.

19. Să se actualizeze pro ce du ri -le proprii Asociaţiei, în vedereaa ducerii lor la nivelul de exigență şio perativitate cerut de o funcţionarenor mală a Asociaţiei (ROF al Con si -liu lui Director; Fişa posturilor pen -tru secretariatul executiv etc.).

20. Să se difuzeze monografiaAsociaţiei CNR-CME, cu titlul:„Comitetul Naţional Român alCon siliului Mondial al Energiei -Or ganizaţie reprezentativă aCo munităţii Energetice dinRomânia. 90 de ani de BrandEner getic Românesc”:- membrilor colectivi CNR-CME- reprezentanţilor CNR-CME dinRepublica Moldova- instituţiilor oficiale ale statului- colectivului care realizează Stra -te gia Energetică a României.

21. Să se realizeze o implicaremai activă a reprezentanţilor CNR-CME în elaborarea programelorde studii globale şi regionale co -or donate de Comitetele de Studii şi

Pro grame ale CME. CNR-CME va în -tre prinde demersuri susţinute, ast -fel ca Asociaţia să aibă re pre zen -tanţi în toate grupele internaţionalede studii aflate în desfăşurare pepe rioada 2014-2016. Costurile le -ga te de această activitate vor fiacoperite parţial din bugetul CNR-CME.

22. Se va consolida poziţia şi ro -lul activ al CNR-CME în cadrul mi -ni s terelor: Energiei, ÎntreprinderilorMici şi Mijlocii şi Mediului de A fa -ceri; Economiei, Comerţului şi Tu -ris mului; Mediului, Apelor şi Pă du ri -lor; Dezvoltării Regionale şi Ad mi -nis traţiei Publice; Educaţiei şi Cer -ce tării Ştiinţifice, prin participareare prezentanţilor acestor ministerela şedinţele de Consiliu Director,Adu nării Generale şi la toate ma ni -fes tările tehnice şi expoziţionale or -ga nizate de Asociaţie.

23. Se va consolida poziţia CNR-CME de portal de interes al fac to -ri lor responsabili din energie, cadruse rios de discuţii pe teme de marein teres şi acută actualitate.Se vor realiza relaţii mai strânse şio colaborare mai eficientă cu ONG-u rile membre CNR-CME prin pu ne -rea în aplicare a Principiilor deba ză aprobate în şedinţa de lucrucu ONG-urile din 12 decembrie2012, inclusiv a măsurilor/ re co -man dărilor rezultate ca urmare adis cuţiilor purtate.Se vor organiza întâlniri periodicecu ONG-urile membre CNR-CME înca re să se discute posibilităţile deco operare şi sprijin reciproc.

24. Să se sprijine programe e ner -ge tice (eolian, surse regenerabile,me diu) prin încheierea unor con -ven ţii sau protocoale de colaborarecu companii din ţară şi din stră i nă -tate.

25. Să se pregătească ForumulRe gional al Energiei - FOREN2016, ediţia a 13-a. Se îm pu ter ni -ceş te directorul general executiv ala sociaţiei să întreprindă:

●Măsurile necesare care-i stau ladis poziţie (sponsorizări, dotări cu e -chi pamente, personal etc) pentruor ganizarea FOREN 2016 la nivelul

stan dardelor internaţionale. Par ti ci -pa rea la lucrările FOREN 2016 amem brilor colectivi. Să fie invitaţiîn mod special conducerile şi spe -cia liştii din industria petrolului, ga -zelor, cărbunelui şi a mediului.

●Acordarea unei atenţii deosebiteor ganizării FOREN 2016 având înve dere recunoaşterea acestuia cae veniment regional european carese organizează sub egida CME, cuun statut oficial asemănător A du nă -rii Executive, Congresului Mondialal Energiei etc.

●Organizarea de Reuniuni Re gi o na -le cu participarea ComitetelorMembre din Europa Centrală şi deEst (ECE) în scopul:- Creşterii, întăririi, colaborării întreComitetele Membre din regiune- Stabilirii tematicii Forumului şi ae venimentelor importante din ca -drul FOREN 2016, sarcinilor ce re -vin Comitetelor Membre din ECEpri vind organizarea FOREN 2016- Întocmirii unui buget de veniturişi cheltuieli destinat organizăriiFOREN 2016. Aprobarea acestuia înCon siliul Director.

●Atribuirea calităţii de co or ga ni za -tor FOREN 2016 unor comitetemem bre din Europa Centrală şi deEst ●Participarea conducerii CME laeve niment.

26. Aprobă Programul de Ma ni -fes tări Ştiinţifice şi Ex po zi ţi o na -le pe anul 2015 (programul estepos tat pe website-ul AsociaţieiCNR-CME). Directorul general e xe -cu tiv este mandatat să promovezeFișa Manifestării pentru fiecarema nifestare, din care să rezulte înmod clar responsabilităţile ce revinor ganizatorilor şi partenerilor deeveniment.

27. Să se acorde atenţie maima re sectorului nuclear dinpar tea secretariatului executivCNR-CME şi din partea membrilorco lectivi din domeniu, prin or ga ni -za rea în comun cu factorii interesaţia unor manifestări ştiinţifice şi ex -po ziţionale.

28. Vor fi invitaţi specialişti dinca drul secretariatului CME (Londra)

februarie 2015 55

Page 56: Mesagerul energetic 159 feb 2015

şi a comitetelor membre ale CMEpen tru a participa la manifestărileşti inţifice şi expoziţionale or ga ni za -te de CNR-CME.

29. Se vor dezvolta relaţiile cu:

●cen trele universitare din ţară,mem bre ale CNR-CME. Cooptareaca membri CNR-CME din cadrul In -sti tutelor de Învăţământ Superiordin minerit;

●institutele, centrele şi fun da ţi -i le Academiei Române cu profilde activitate energie-mediu.

30. Se vor dezvolta în con ti nu a -re parteneriate media cu ziare,re viste de profil, televiziuni, radio.

31.Se vor demara acţiuni pla ni -fi cate şi continue de cooptare demem bri colectivi din următoarelesectoare de activitate:

●Ministerul Mediului, Apelor şi Pă -du rilor, inclusiv Institutele naţionalede mediu, de cercetare, comercialeetc.;

●Ministerul Dezvoltării Regionale şiAd ministraţiei Publice;

●Din domeniul petrolului, gazelor,căr bunelui, IT şi comunicaţiilor.O atenţie deosebită se va acordaco laborării cu noile unităţi trans na -ţi onale ENEL, E.ON, GdF SuezEnergy România şi CEZ, care a si gu -ră în prezent atât distribuţia şi fur -ni zarea energiei electrice, cât şi aga zelor, pentru o parte însemnatădin teritoriul României.

32. Se va îmbunătăţicomunicarea SecretariatuluiExecutiv cu conducerile membrilorcolectivi ai CNR-CME prinparticiparea mai activă a acestoradin punct de vedere organizatoric,profesional şi financiar la activităţileimportante organizate de asociaţie.

33. Se vor dezvolta şi îm bu nă tă -ţi produsele şi serviciile des ti -na te membrilor CNR-CME prinfur nizarea de evaluări, mesaje şide claraţii globale rezultate din stu -di ile şi lucrările iniţiate de CME.

34. Se va promova website-ulCNR-CME ca instrument strategic

de comunicare cu membrii săi.Pentru FOREN 2016, website-ul vacon stitui principalul canal de co mu -ni care cu participanţii. Promovareaweb site-ului prin pliante şi emailprin intermediul cărora membrii săfie informaţi asupra ofertei sale in -for maţionale. Promovarea cu a cor -dul membrilor colectivi, prin pos ta -rea de link-uri pe website-urileaces tora către website-ul CNR-CME.

35. Se va promova BibliotecaCNR-CME ca sursă de informaţiiprivind:

●Congresele Mondiale ale Energieior ganizate de CME●Adunările Executive ale CME●Reuniunile la nivel mondial ale li -de rilor energeticieni – World EnergyLeaders’ Summit●Forumuri, mese rotunde, work -sho puri organizate de CME●Evenimente organizate de CNR-CME●Studiile elaborate de ConsiliulMondial al Energiei.

36. Se va acţiona pentru va lo ri -fi carea traducerilor în limba ro -mâ nă din materiale de politiciener getice prin punerea acestora ladispoziţia membrilor colectivi.

37. Se va acţiona pentru creş te -rea gradului de informare şi aca lităţii materialelor destinatemem brilor CNR-CME cu realizărileşi informaţiile cele mai importantedin ţară din domeniul energiei.

38. Se vor dezvolta relaţiile cuin stituţiile statului: Preşedinţie,Se nat, Camera Deputaţilor, Guvern,Mi nistere, Autorităţi etc. Demersuripen tru participarea reprezentanţilora cestor foruri la evenimentele im -por tante organizate de CNR-CME.

39. Se vor reduce costurile defun cţionare a asociaţiei CNR-CMEprin:

●Informatizarea continuă a ac ti vi -tă ţilor desfăşurate de asociaţie şifo losirea Internetului ca principalca nal de comunicare cu membrii●Dezvoltarea în continuare a in fra -struc turii CNR-CME.40. Se va achita cotizaţia CNR-

CME pe anul 2015 în calitate de co -mi tet membru al CME, către Se cre -ta riatul General al CME, până la da -ta de 28.02.2015.

41. Se va acţiona pentru a fi r ma -rea individualităţii şi per so na li -tă ţii asociaţiei, sporirea pres ti giu -lui său la nivel naţional şi in ter na ţi -o nal. Participarea co res pun ză -toa re a CNR-CME la manifestăriin ternaţionale organizate de CME şide comitetele membre ale CME.Creş terea vizibilităţii specialiştilorro mâni.

42. Se va acţiona pentru creş te -rea numărului de membri in di -vi duali prin atragerea celor maibu ni specialişti din institute de cer -ce tare-proiectare, instituţii, so ci e -tăţi, din domeniul petrolului, căr bu -ne lui, mediului, producătorilor dee chipamente şi servicii, comunicaţiişi IT pentru sectorul energie şi a si -gu rarea şi pe această cale a unuica racter profund reprezentativ lani vel naţional pentru asociaţia CNR-CME. O atenţie deosebită se va acordaspecialiştilor tineri (până în 35 deani) prin:

●Scutiri la plata cotizaţiei anualepen tru calitatea de membru in di vi -du al CNR - CME●Premierea tinerilor care participăcu lucrări la secţiunile de co mu ni -cări ştiinţifice ale Forumului●Invitarea ca vorbitori la Programulde Manifestări Ştiinţifice şi Ex po zi ţi -o nale organizate de CNR-CME înanul 2015.

43. Se va extinde cooperarea cuur mătoarele asociaţii, sindicate şipa tronate la nivel naţional: ASRO,CNR-CIGRE, ROMATOM, AREN,CER, CNRI, Federaţia Patronală E -ner gia, Federaţia Patronală Petrol şiGa ze, Confederaţia Sindicală Na ţi o -na lă Meridian şi altele.

44. Se va acţiona pentru per fec -ţi o narea profesională a mem bri -lor Secretariatului Executiv pentrucreş terea calităţii, a caracteruluiino vator atât în realizarea pro du se -lor şi serviciilor oferite membrilorCNR-CME, cât şi pentru îm bu nă tă ţi -rea relaţiilor cu aceştia. n

56 februarie 2015

Page 57: Mesagerul energetic 159 feb 2015

Hotărârea Adunării Generale CNR-CME - 29 ianuarie2015 - Completări la Hotărâre rezultate din luările decuvânt ale participanților la Adunarea Generală

În cadrul sesiunii de dezbateri și înli mita timpului alocat prin re gu la -men tul de desfășurare, au luat cu -vân tul unsprezece persoane1

Prof. dr. ing. Ionuț Purica:

- Grupul de consultanți pentruener gie (Grupul 20/20)

●Există acum niște orizonturi carecer rezolvare în producție, dar și încer cetare;

●CNR-CME este un integrator depro fesioniști și de reprezentanți aio peratorilor și ai tinerei generații;

●Trebuie să facem câteva consorțiica re să atragă finanțări pentru ac ți -u nile proprii, dar și pentru e fec tu a -rea unor studii de specialitateNoi nu avem încă o deschidere sprepar tea de cercetare. Aici trebuie fo -lo sită și platforma CCIB în domeniica protecția mediului, noi teh no lo -gii, securitate energetică ș.a.

Prof. dr. ing. Radu Pentiuc:

- Dincolo de valoarea lor negativă,cri zele trebuie așteptate pentru a fide pășite prin contribuția și in ge ni o -zi tatea noastră;

- Universitatea „Ștefan cel Mare”din Suceava derulează, de maimulți ani, un parteneriat cu CNR-CME. În acest cadru, dorește să fa -că trei propuneri:

●Să se abordeze în mod unitar șiin tegrat triada: preuniversitar-u ni -ver sitar-industrie

●Se simte nevoia ca studenții să ai -bă unde să-și facă practica în pro -duc ție. Programul VLER să aibă înpre ocupări sprijinirea universitățilorpen tru repartizarea tinerilor ab sol -venți în producție;

●CNR-CME să fie partener al co mu -ni tăților locale în întocmirea pla nu -ri lor de măsuri pentru eficiență e -ner getică;- Universitatea din Suceava revine

cu propunerea ca CNR-CME să or -ga nizeze o ședință lunară a Con si -liu lui Director la sediul său.

Prof. dr. ing. Ioan DanGheorghiu:

- Vrem neapărat să facem o stra te -gie perfectă și tocmai de aceea nune iese niciuna; este nevoie săpor nim de la formele simple și con -cre te cu impact imediat și pe ter -men mediu;- Există pericolul să avem un sisteme nergetic plin de unități aflate în in -sol vență și/sau faliment;- Toate conexiunile, și pe electric șipe gaze au rămas doar simple șibu ne intenții;- De bine de rău a apărut MinisterulE nergiei, nu așa cum ne-am fi doritnoi, dar tot este bine. Din ne fe ri ci -re, acesta nu dispune de oameni cuex periență; sperăm totuși ca a ceș -tia care sunt să fie de bună-cre din -ță și să accepte consilierea spe cia -liș tilor;- Dacă nici anul acesta nu se iaude cizii politice care să promovezein vestițiile în energie, riscăm să in -trăm curând în colaps.

Ing. Cristina Cremenescu:- Din legea eficienței energiei lip -sesc contravențiile și sancțiunile

Prof. dr. ing. Victor Vaida:

- În ce privește strategia e ner ge -tică, vorbim mult și facem puțin;- Este nevoie acum, pentru e co no -mia românească, de o strategieade vărată;- Consideră că strategia trebuie săse facă la Ministerul Energiei;- Există, din păcate, o dezbinarechiar și în rândul specialiștilor și alor ganizațiilor profesionale. Propuneo strângere a rândurilor, în carescop CNR-CME și SIER să formulezeo poziție comună față de Strategiae nergetică;- Este timpul să analizăm cu calm

și obiectivitate ce s-a făcut bine, ce

s-a făcut rău și să acționăm pentruo colaborare în scopul obținerii uneipo ziții comune;- Energetica românească trebuie

să vină în sprijinul economiei ro mâ -nești, al nivelului de trai. Piața dee nergie este funcțională numai da -că ajută economia națională și ni -ve lul de trai;- Cu ce drept eliminăm din mixulener getic energie termică șilimităm e nergia nucleară?

Dr. ing. Gheorghe Indre:

- Facultatea de energetică pregăteași ar trebui să pregătească ingineride sistem și nu ingineri pe domenii;- Mărimea de intrare pentru dez vol -ta rea sistemului energetic este ce -re rea de energie. De aici trebuie săse plece. Dacă nu dispui de aceastămă rime, nu poți să te apuci de ostra tegie. Când singura cerere dee nergie a ajuns să fie consumulcas nic, despre ce strategie se poatevor bi?! Dacă ai o economie na ți o -na lă ce funcționează într-un singurschimb și astfel ecartul între con su -mul de vârf și cel mediu este uriaș,des pre ce echilibrare se mai poatevorbi?- Când nu ai planificare economică,nu poți avea nici strategie e ner ge -tică;- Energia este un indicator al in te -gra lității. Ea este, în același timp șio indicație asupra infrastructurii.- Se simte nevoia ca, în cadrul UE,să ne manifestăm ca stat in de pen -dent, cu coloană vertebrală, pentrucă nu de Bruxelles se face e co no -mia românească;- Solicită ca să se prezinte lunar înMe sa ge rul Energetic câte o lucrarede referință.

Florin Dănescu (Președinte E xe -cu tiv Asociația Română a Băncilor)- Și sistemul bancar trece prin a ce -leași frământări și crize ca și sis te -mul energetic- Nici în sistemul bancar nu există ostra tegie de dezvoltare; nu se poa -

februarie 2015 57

Page 58: Mesagerul energetic 159 feb 2015

te construi o strategie când ești tottim pul hărțuit;- Statul nu trebuie să fie doar oformă de protecție socială;- Se simte nevoia ca între diferitelesec toare ale economiei să existe oda tă periodică în care să se facă unschimb de informări pentru a se pu -tea cunoaște nevoile, cerințele șigre utățile comune. Economia tre -bu ie să fie o sumă de industrii.

Dr. ing. Ioan Iordache:

- Mulțumește pentru sprijinul primitde la specialiștii din CNR-CME; Asim țit în activitatea societății salein tercomunitatea cu specialiștii dinsec torul energetic;- H2 este un vector energetic. Înprezent se investesc foarte mulțibani în dezvoltarea industriei de H2

- Oamenii trebuie să ajungă să con -ști entizeze ce se află în spatele bu -to nului care, odată apăsat, îți facelu mină în casă.

Prof. dr. ing. Mircea Eremia: -

Mesajele transmise în ședință suntîn curajatoare, numai că cei care artre bui să audă nu prea au urechi;- Evenimentul fanion al anului ce s-a încheiat l-a constituit, de departe,Fo rumul energiei, adevărată tri bu -nă de dezbateri a specialiștilor dinCen trul și Sud-Estul Europei. Esteîn să, necesar ca acesta să revinăpe litoral, acolo unde condițiile deso cializare sunt net superioare;- Evenimentele din cadrul pro gra -mu lui tehnico-științific și ex po zi ți o -nal pe anul 2014 au fost o reușităglo bală a scopului de existență alCNR-CME. Ele au adus alături de e -ner gia electrică și celelalte formepri mare de energie - Domnia sa apreciază calitatea Me -sa gerului Energetic, precum și ac ti -vi t atea consilierilor.- Apreciază, de asemenea, ințiativaor ganizării Programului VLER și-i

fe licită pe promotorii acestuia,doam na Elena Ratcu, GheorgheBălan și Aurel Toma.- Viitorul energeticii românești tre -bu ie stimulat de CNR. Asta în seam -nă că, în programul propriu de ma -ni festări să nu lipsească teme caresă stimuleze consumul de energie.

Drd. ing. Călin Vilt:

- Energeticienii trebuie să fie oa -meni disciplinați și să aibă o ținutămo rală corespunzătoare. Să se o -pu nă golăniei politice.- Scăderea consumului este o con -se cință a retragerii specialiștilor dinbă tălia cu politicul;- Există prea multă incompetență însis temul energetic (vezi piedicilecon știente sau nu care se pun dez -vol tării sau finalizării unor obiectivepre cum Centrala Nucleară, Smartgrid, Hidrocentrala cu pompajTarnița ș.a.)- Consumatorul român trebuie săfie format și convins de utilizareape scară largă a energiei electrice,dar și a celorlalte forme de energie,in clusiv, sau mai ales sursele al ter -na tive.- Din toamna acestui an, în Ro mâ -nia, va fi pus în funcțiune un la bo -ra tor de stocare a energiei.- Este necesară relansarea cer ce tă -rii în domeniul energiei. Trebuie săre devenim promotori în cercetareae nergetică- Cercetarea trebuie să stea la bazare lansării economiei.

Ing. Constantin Căpraru:

- Cu atenția de rigoare a luat notăde materialele elaborate de Con si -liul Director și Secretariatul E xe cu -tiv. Raportările de realizări pe 2014și direcțiile programatice 2015 o fe -ră oglinda unor activități și pre o cu -pări susținute și meritorii, în arealule nergetic autohton și extern.- Membrii CNR, colectivi și in di vi du -

ali, sunt solicitați ca în continuaresă-și aducă contribuția în mod sus -ți nut în dezbaterea și identificareade soluții, rezolvări, în ecuațiile deflux.- Algoritmul CNR-CME de abordare

a unor astfel de probleme, de lapur tătorii de energie la trans for -mări, transport, distribuție-con -sum; să se plaseze permanent pe oten dință de depășire a ne îm pli ni ri -lor, de optimizare, în acord cu le -gea, cu normele de dezvoltare so -cio -economică.

Într-un asemenea panoramic almo mentului de trecere de la re a li -ză rile 2014 spre direcțiile 2015, do -resc să punctez un subiect major,Pro gramul Energetic Național(PEN), astfel:- PEN trebuie difuzat în mass-me -dia prin Website-ul MinisteruluiEner giei. În sistemul intern de lucrual CNR se află o poziție secundarăși aleator examinată;- Ca membru al Consiliului Științificnu am cunoștință de existența pea genda CD a subiectului PEN- Ar fi de dorit ca în CD să se decidăun responsabil de PEN ca purtătorde cuvânt al CNR în relațiile custruc turile abilitate ale MinisteruluiE nergiei și din alte instituții;- Informația, ca bază documentarăîn elaborarea de programe se aflăîntr-o discuție deschisă, de con -sens, asupra dificultăților de co mu -ni care, pe fondul de Transparență șide Opacitate;- Un material elaborat cu privire lafac torul Informație, cu viciile le gis -la tive, de norme de aplicare, derăs punderi și de obligații, îmbracăși considerentele altor autori dinca drul CNR. Domnia sa propune cama terialul să fie mai întâi expusspre dezbatere la nivelul Se cre ta ri -a tului Executiv-consilieri, cu par ti ci -pa rea și a altor coautori și supusapoi altor dezbateri prin MesagerulE nergetic. n

58 februarie 2015

Page 59: Mesagerul energetic 159 feb 2015

februarie 2015 59

Acordarea Medaliei Jubiliare CNR-CME „90 de ani deBrand Energetic Românesc“ și a titlului de membruonorific al asociației CNR-CME Dr. ing.Gheorghe Bălan, Director General Executiv

Medaliile jubiliare precum și monografia CNR-CME au fost înmânatede Președintele CNR – CME în cadrul Adunării Generale din 29ianuarie 2015, într-un cadru festiv.

1. ACORDAREA MEDALIEI JUBILIARE CNR-CME “90 DE ANI

DE BRAND ENERGETIC ROMÂNESC” următoarelor personali-

tăţi, care au contribuit la prestigiul şi autoritatea de care se bu-

cură astăzi CNR – CME în ţară şi străinătate (în ordine alfabetică):

Nume Prenume Companie

Comănescu Gabriel GSP

Duţu Gheorghe ANRM

Eremia Mircea UPB

Ganea Ioan AGIR

Niculescu Niculae ISPE

Vaida Victor

Fost Preşedinte CNR -

CME

2. ACORDAREA TITLULUI DE MEMBRU ONORIFIC AL ASOCIAȚIEI

CNR - CME următoarelor personalități, care prin experiența și cunoș-

tințele dovedite până în prezent și-au câștigat un prestigiu bine meri-

tat și recunoaștere de specialiști energeticieni (în ordine alfabetică):

Nume Prenume Companie

Căpraru Constantin SIPG

Hajdinjak Frank E.ON Romania

Ionescu Victor OPCOM

Mircea Ion Universitatea din Craiova

Mogoreanu Nicolae Universitatea Tehnică,

Republica Moldova

Pătruți Alexandru ROMAQUA GRUP

Pentiuc Radu Universitatea „Ştefan cel Mare”

Suceava

Racicovschi Virgil ICPE SA

3. ACORDAREA BREVETULUI ȘI A MEDALIEI CNR – CME în semn

de apreciere pentru sprijinul deosebit acordat creşterii prestigiului

Comitetului Național Român al Consiliului Mondial al Energiei în ţară

şi străinătate, următoarelor personalităţi (în ordine alfabetică):

Nume Prenume Companie

Ceaki Oana VLER, UPB

Constantin George Costin VLER, ROMELECTRO

Durău Luminiţa VLER, CNR – CME

Popescu George VLER, ICSITPML

Sava Gabriela VLER, UPB

Vătu Ramona VLER, UPB

Albu Luciana ROMELECTRO

Antonie Florina ANRM

Avram Lazăr UPG Ploieşti

Costache George Cătălin Siemens Romania

Costin Andrew Petroleum Club of Romania

Gheorghiţoiu Mihai UPG Ploieşti

Ignat Gabriel ELCEN Bucureşti

Iordache Cătălin AXPO ENERGY ROMANIA

Mihăilescu Daniel ISPE

Moica Olimpia AEM

Patticu Cristian RATEN

Petrescu Radu Grup Servicii Petroliere

Săniuță Lavinia Dalkia Romania

Tătar Florin Constantin AN&DR

Teau Ion-Toni Transelectrica

Țigănaș Şerban TEB ENERGY BUSINESS

Dulă Alina Irina

Page 60: Mesagerul energetic 159 feb 2015

1. Prof. dr. ing. Antonescu Nicolae Napoleon:• Petrol – Gaze• Centrul de Excelență CENTGAS

2. Prof. dr. ing. Golovanov Nicolae:• Manifestările anuale CNR-CME• FOREN - Forumul Regional al Energiei• Relaţiile cu Republica Moldova• Programele de cercetare, proiecte interne şi internaţionale

3. Ing. Marinescu Cătălin:• Relaţiile CNR – CME cu patronatele şi sindicatele din domeniile energie –

mediu

4. Prof. dr. ing. Mușatescu Virgil:• Studiile Globale CME şi reprezentanţii CNR – CME în Grupele de Studii

CME• Organizarea reuniunilor anuale “WEC Central and Eastern Europe

Regional Forum” sub egida CME cu participarea comitetelor membre aleCME din Europa Centrală şi de Est

• Parteneriatele cu organizaţii internaţionale, comitete membre CME etc.

5. Dr. ing. Pătruți Alexandru:• Resursele minerale, acte de reglementare• Concesiunile petrol, gaze, miniere• Cooperare internaţională privind petrolul, gazele etc.

6. Dr. ing. Purica Ionuţ:• Relaţiile cu Academia Română şi cu institutele, fundaţiile şi centrele

aparţinând Academiei cu profil energie-mediu

7. Prof. Ratcu Elena:• Programul VLER (Viitorii Lideri Energeticieni din România)• Raportul Anual CNR - CME• Volumul FOREN (Mesajul Forumului) în limbile romană şi engleză• Seniorii Energiei – interviurile – rubrică în Mesagerul Energetic

8. Dr. ing. Rugină Vasile:• Energie – mediu• Eficiență energetică

9. Ing. Vlădescu Anton:• Colaborare internaţională CME

10. Ing. Vernescu Victor:• Statutul CNR – CME şi relaţiile cu alte instituţii pe probleme de statut• Monografia CNR - CME• Biblioteca CNR – CME - Organizare documente CNR – CME şi CME• Selectare amplasament FOREN 2016

11. Drd. ing. Vilt Călin:• Reţele inteligente (Smart Grids)• Program nuclear

Responsabilităţi care necesită o actualizare a relaţiilor cât mai rapidposibil:

• Relaţiile cu centrele universitare, ONG-urile membre CNR – CME,patronatele şi sindicatele din domeniul energie-mediu şi Academia Română

Consilierii CNR-CME - Responsabilități șicompetențeGheorghe Bălan, Director General Executiv CNR-CME

www.energymag.gr

www.energynomics.ro

60 februarie 2015

Page 61: Mesagerul energetic 159 feb 2015

Seniorii energieiDialog de suflet cu domnul prof. dr. ing. Nicolae MOGOREANUFacultatea de Energetică și Inginerie Electrică Chișinău, UniversitateaTehnică a Republicii Moldova Prof. Elena Ratcu, Consilier CNR-CME

Domnul prof. dr. ing. NicolaeMogoreanu es te licențiat al Fa cul tă -ții de Energetică – UniversitateaTehnică a Republicii Moldova-, pro -moția 1969 și și-a dedicat în treagacarieră profesională în vă ță mân tuluisuperior. Este doctor în științe teh -nice din anul 1976, doc to ratul fiindob ținut la Moscova cu teza „In ten si -fi ca rea proceselor de tratarea aaliajelor Ni-Cr prin metode e lec tro fi -zice”. Ră mâ nând în învățământ caasistent u ni ver si tar, dom nul pro fe -sor Nicolae Mogoreanu a fost apoișef de lu crări, conferențiar, pro fe sor,șef al Departamentului de Cer ce tareal Universității Tehnice din Re pu bli -ca Moldova, iar în anul 1989 a fostnumit decanul Facultății de E ner ge -ti că. Este un dascăl pasionat care îșiiu beș te enorm meseria și are caldele gă turi de suflet cu stu den ții săi. Inpre zent, este pro fe sor la aceeași u -ni ver si ta te, fiind în pa ra lel pre -ședintele Asociației Con su ma to ri lorde Energie din R. Moldova, mem bruîn Consiliul Con sul tativ alMinisterului Economiei, membru înGru pul de Lucru al Comisiei de Statpen tru Supravegherea Ac ti vi tă ții deÎn tre prin zător și membru în Con si -liul Con fe de ra ți ei Naționale a Pa tro -na te lor din R. Moldova. Este mem -bru o no ri fic al Aco cia ției ComitetulNațional Român al Con siliuluiMondial al Energiei, din România.

Cu specializări în Rusia, Cehoslo -vacia, Germania, Franța, Canada,SUA, România pe teme pri vind„utilizarea ener giei e lec tri ce,echipamente e lec tri ce, sisteme șiechipamente e lec tro e nerge tice,iluminatul electric,” domnul pro fe -sor Nicolae Mogoreanu este binean co rat în realitatea tehnică aRepublicii Moldova și participăactiv la e ve ni men te le științifice șitehnice din țară și din străinătate.De a se me nea, este autorul apeste 95 de lu crări și articole pre -zen ta te și publicate în țară și înstrăinătate, a trei brevete deinventator și a 11 cărți teh nice îndomeniile: metode e lectrice detratare a materialelor, prin cipiiale ma nagementului e ner ge tic,procese in dus triale și teh no lo gi ce,

elaborarea me ca ni s melor de sti -mu lare pentru u ti li za rea e ficientăa resurselor energetice etc”.

La data de 21 noiembrie, 2014,dom nului profesor NicolaeMogoreanu i-a fost conferit ordinul„Glo ria Muncii” de că tre Pre şe din te -le Republicii Moldova, dom nulNicolae Timofti, în semn de î nal tăapreciere a meritelor sale deosebitefa ţă de stat, pentru munca în de lun -ga tă şi prodigioasă în domeniul săude ac ti vi ta te şi pentru înalta mă ies -tri e pro- fe si o na lă. Prin felul săuspe cial de a fi, dom nul profesorNicolae Mogoreanu a reușit să-șifa că mulți prieteni printre colegiidin România, care îl apreciază înmod de osebit pentru pregatirea sa,pentru co legialitate și omenie.

O viață ca un roman, o familie căreia istoria i-a trasat destinul, o luptăcontinuă cu viața și o carieră profesională impresionantă. Așa s-ar puteadescrie într-o singură frază povestea vieții domnului prof. dr. ing.Nicolae Mogoreanu. Pentru că fraza aceasta este prea scurtă, dar atât dedensă în semnificații, am dorit să aflăm mai multe despre distinsulprofesor al Universității Tehnice din Chișinău, care, pentru mulți dintrenoi, reprezintă un reper de moralitate, verticalitate, tenacitate, știință,cultură, modestie, dar și despre omul deosebit care este domnul NicolaeMogoreanu.

februarie 2015 61

Page 62: Mesagerul energetic 159 feb 2015

Cu domnul profesor NicolaeMogoreanu am avut plăcerea șionoarea să mă întâlnesc de câtevaori în cadrul conferințelor or ga ni za -te în România și la Chișinău, iaracest interviu a fost finalizat în ziuapar ticipării dom niei sale la A du na -rea Ge ne ra lă a Asociației CNR-CME,din 29 ianuarie, 2015. De câte oriam ocazia să mă întâlnesc cu co la -bo ratorii noștri din Chi și nău, nu știude ce, sau poa te știu de ce dar mi-egreu să-mi explic, mă co ple șesc e - moții, cu totul explicabile de altfel.Aș vrea să împărtășesc cu ci titoriinoștri emoțiile pe ca re le-am sim țitpe tot parcursul in ter vi u lui cuprofesorul și omul de osebit ca reeste domnul Nicolae Mogoreanu,interviu în ca drul că ru ia de multe orine-au dat lacrimile a mândurora.

Elena Ratcu:

- Domnule profesor, în primul rândvă mulțumesc mult pentru în gă du -in ța de a-mi acorda puțin din timpuldum neavoastră pen tru re alizarea a -ces tui dialog de suflet. Am citit re -cent un in terviu al dum nea voastrăin ti tu lat „De neamul Mogorenilor -sau un nepot se mân dreș te cu bu -nelul său”, publicat la Chișinău șitrans mis mie cu a ma bi li ta te de că -tre domnul pro fe sor NicolaeGolovanov. M-au im pre si o nat teribilce le po ves ti te de dum nea voastrădespre atrocitățile acelor vremuri,su ferințele și ne drep tățile prin carea trebuit să tre ceți, dar și te na ci ta -tea cu care ați mun cit și ați luptatpâ nă ați reușit să vă impuneți în lu -mea științifică. Cu voia dum nea -voas tră, aș vrea să re memorăm câ -te va din în tâm plă rile cum plite aleacelor ani. Aveați doar trei ani când,în 1947, tatăl dum nea voastră,Vladimir, ră nit în război și rămas fă -ră un picior, a fost închis pentru cănu se putea îm păca cu re gi mul deatunci. În anul 1949 ați fost de por -tat în Extremul Orient îm pre ună cufamilia. Ce ne puteți spune despreanii aceia?

„Am fost, deci, deportați cu toțiiîn nordul regiunii Habarovsk”Nicolae Mogoreanu: ─ Aveam doar trei ani când l-au închispe tata. Din perioada 1947-1949 îmiaduc aminte mai clar doar de două vizitepe care le-am făcut la pușcăria dinSoroca, unde era închis tata, despre unclopoțel pe care mi l-a dăruit într-unadin vizitele la el și de niște „plăcinte”foar te gustoase, făcute din frunze dediferite plante și buruieni în timpul foa -me tei din 1947. Evenimentele pornite la6 iulie 1949 îmi revin destul de des înamintiri; 6 iulie 1949, ziua de naștere amamei mele care împlinise 25 de ani.Deci, mama -25 de ani, bunica - 56 deani și patru copii- unul de trei ani, doi decinci ani și unul de șap te ani. Buniculmurise în 1940, iar tata, v-am spus, erala închisoare. Toți șase am fost urcați încamioane militare și duși sub escortă peun drum al pă ti mi rilor care a durat 56 dezile într-un vagon pentru vite, fără aer,apă și mân ca re suficientă, fără WC și peo caniculă cumplită. Erau în vagonulacela vreo 12 familii. Drumul s-a ter mi -nat pe 27 au gust și, de câte ori îmiamin tesc de el, mă cutremur. Am fost,deci, deportați cu toții în extremul orientrus, înspre Kamceatka, la nord deHabarovsk, iar traiul ni l-am dus apoi însatul Cekdomân.

─ Din ce „vină” vă deportaseră? ─ Ne-au deportat pentru că bunelulmeu, Mitea, om harnic și gospodar, ră -zeș la origine, avea în posesie vreo 40de hectare de pământ unde era și o pă -du re și vreo 50 de hectare arendate. Maiavea câteva sute de oi şi porci, câtevape rechi de cai și vite cornute. Era un omîn stărit, doar pe munca lui cinstită, darpentru asta eram considerați ex ploa ta -tori (culaci). Pădurea din sat și acumeste de nu mi tă „pădurea lui MiteaMogoreanu” în actele oficiale, deși a fostna ționalizată demult. Am încercat demai multe ori să recuperez pădurea,dar a fost im po si bil să mai găsim acteleîn arhivele lor. Era ca și cum aș fi vrut săca ut acul în carul cu fân.

─ Este cutremurător ce-mi spunețiși pare incredibil că ați rezistat, co -pil mic fiind, acelui drum de cal var.Cât timp ați rămas la Cekdomân șicând v-ați reîntâlnit cu tatăl dum -nea vastră?─ Eu cu bunica ne-am întors în 1958, iarpă rinții și fratele mai mic, în 1959. Tre -

www.generalelectric.ro

www.siemens.ro

www.romelectro.ro

www.comoti.ro

Schunk Carbon Technology SRLPerii colectoare si sisteme port-perii

Inele de etansare din grafit pentru turbine

www.schunk-group.com

www.superlux.ro

www.adrem.ro

www.amicom.ro

www.edelman.com

62 februarie 2015

Page 63: Mesagerul energetic 159 feb 2015

bu ia de adunat bani. În anul 1960, fra -tele mai mare, elev la colegiul fe ro vi ardin Habarovsk, s-a transferat la colegiulfe roviar din Kiev. Tata a venit la noi înCekdomân în anul 1951 și, deși avea nu -mai un picior, s-a angajat la mi nă în ca -li tate de supraveghetor al sis te mu lui deven tilare al minei. Pentru a ne întreține,mama a lucrat și ea în mină chiar de laînceput, în calitate de su pra ve ghetor lapompele de e va cu a re a apei din mină.Era o muncă brută pentru o fe meie, încon di ții groaznice, dar acolo nici nugăseai altceva de muncă. În semi-o ră -șelul în care am locuit era o școalăfoarte bună, da torită colectivului său depe dagogi, care făceau parte din douăca tegorii: de portați și eliberați din în chi -soa re, și toți erau buni profesional. ÎnURSS de por tările au avut loc frecvent,în cepînd cu anul 1924, în fluxuri maimici, totuși, com parativ cu anul 1949.Și, evident, pentru ei, deportații erauper soane care pre zentau pericol i deo l o -gic (persoanele cu carte) și pericol e co -nomic (oamenii mai înstăriți). Bunica afost cu noi foarte se veră, dar corectă întot ceea ce ținea de școală, deoarecepă rinții lucrau la mi nă în trei schimburi.

─ Unde ați făcut școala primară ?─ La Cekdomân am făcut primele șapteclase. În comuna unde locuiam eraudoar două familii de români, consăteni.Sa tul nu era mare, însă, din cauza mlaș -ti nii ce îl străbătea, avea formă de bu -me rang. Noi locuiam într-un capăt al bu -me rangului, ei în celălalt capăt. Dis tan țaera mare pe timpul verii, cam 5 km, șiera mai greu de parcurs pentru că tre -buia să ocolim mlaştina, însă iarna dis -tan ța era mai mică, prin mlaș ti na în ghe -ța tă. Era foarte frig: minus 30°C, minus45°C. Tata, într-un picior, par cur geafoarte greu acest drum. Ca urmare, totce ținea de comunicare în limba ro mânăera foarte dificil pentru noi, pentru căeram marginalizați într-o casă -„barac”,care avea mai multe odăi, fi e ca re fiindlo cuită de câte o familie. Acolo aveam șinoi o odaie. Mai târziu, tata a cumpărato casă cu o cameră și ulterior, pentru cămun cea mult și făcuse ceva bani, a ri di -cat o casă frumoasă din bârne care aveași o curte mică. Tata și mama mun ceaufoar te mult, ți neau o vacă, de care noi,copiii, aveam grijă, un porc și găini.

─ Spuneați că la școala dinCekdomân aveați profesori foartebuni. Probabil că ei v-au insuflat dra -

gostea pentru fizică, pe care o iu bițidin școala primară. Este lesne de în -țe les de ce ați ales să urmați mai de -par te liceul și, apoi, Fa cul ta tea deEnergetică, în cadrul că reia ați rămasca asistent u ni ver si tar la în ceput, a -jun gând ulterior de canul a cesteia.Am aflat că pe vre mea a ce ea, cadreleu niversitare ca re fu se seră deportateau în tâm pi nat o serie de problemepri vind bi o gra fia, ceea ce le-a în gre -

u nat mult ca riera profesională. Ladum nea voas tră ce probleme au fostși cum ați reușit să le depășiți?─ Bunica mea provenea dintr-o familiecu cărți în casă și, cînd noi doi ne am în -tors în Moldova, m-a înscris la o școalădintr-o comună românescă, care s-a do -ve dit a fi foarte bună. Eu mă descurcamdestul de bine la școală, iar profesorii dechi mie și fizică trimiteau la mine eleviidin clase mai mari să-i ajut la rezolvareapro b lemelor. Am intrat la studii u ni ver si -ta re în anul 1961. Competiția era marela examenul de admitere din acel an.Erau cam 6 – 7 concurenți pe un loc,80% de locuri fiind destinate celor careaveau doi ani și mai mult vechime demun că. Am susținut cinci examene și ama cumulat 23 puncte din 25. Am fost dec la rat admis. În pe ri oa da aceea nu aveaiprea multe spe cia li tăți de ales. E lec tri ci -ta tea mi-a plăcut din școală. Îmi a min -tesc cum, elev fiind, am asamblat un re -dre sor e lec t ro me ca nic, care a funcționat.Fiind apoi cadru di dactic, veneam des lașcoa la cu o ri en ta rea profesională. Înanul III de studii (1963) am fost în cor po -rat în serviciul militar, iar în anul 1966am reluat stu diile u ni ver si ta re. Absoluttoa te ma te riile se predau în limba rusă.

La angajarea mea în serviciu n-am scrisni mic, în biografia care se cerea atuncides pre tata și despre deportarea noas -tră. Însă în anii 1970-1971, în cadrul in -sti tu tului, au avut loc mai multe e ve ni -

www.repower.com

www.cert-int.com/romania/certification-international-ro

www.conferences.ro

februarie 2015 63

Page 64: Mesagerul energetic 159 feb 2015

men te cu caracter ideologic, ce auprovocat con cedieri în masă (vreo60 de per soa ne). Despre acesterân duri ale bi o gra fiei mele n-amavut discuții cu colegii mei, deci nuse știa nimic. A doua zi după a du -na rea de partid (fiind în armată șiavând doi ani de institut, mi-au datde în țe les că ar fi bine să mă înscriuîn par tid), am realizat că nu se ter -mi na se această campanie de con -ce di eri. M-am dus la decanul fa cul -tă ții (de origine armeană) ca să-icer un sfat: „Ce să fac?”, l-am în -tre bat. El a discutat telefonic cușeful de per so nal – fost colonel - șia reușit să-l con vingă să rămân înin stitut. M-au o bligat însă să scriu oa nexă la bi o gra fie, în care să pre ci -zez că eu cu pă rinții mei fu seserămde portați. Fra tele meu mai mare,Iacob, a fă cut și el e ner ge ti ca.Eram văzuți ca stu denți buni de că -tre ad ministrația fa cultății și a in sti -tu tului, ceea ce a fost de ter mi nantpen tru soa r ta noas tră. Faptul căfuseseși deportat era ca o am pren -tă biografică și asta te o bliga într-un fel să fii mai co rect, mai stă ru -itor, mai disciplinat, mai as cultător,mai fricos la urma urmei trebuia,to todată, să-ți păs trezi și ver ti ca li -ta tea în fa mi lie, printre prieteni Eraun pre ssing psihologic con stantfoar te pu ternic, deoarece orice a ba -te re, cît de mică, se trata amplificatîn de fa voa rea ta.

„De ce stăruiți să faceți dinmine dușman al țării?”

Teza de doctor am susțint-o fiindre lativ tînăr. S-a deschis apoi per -spec tiva de a ple ca peste hotare, lasta gii de per fec ți o nare sau în de le -ga ții de serviciu în țările socialiste,cu excepția României. În 1978 amfost inclus în lista can di da ți lor pen -tru un stagiu de 10 luni peste ho ta -re. Cu dosarul am ajuns doar la Co -mi tetul de Partid („partcom”), însăam fost respins sub un pretext in -ven tat. Eram deja șeful De par ta -men tului de Cer cetări Sti in ți fice, a -veam multe co menzi din afaraMoldovei, aveam teme de cer ce ta recu regim special și credeam că amși eu dreptul să pot pleca la spe ci -alizări în străinătate. În 1983 amfost pro pus de către șeful meu dinMinisterul Educației să merg în tr-o

delegație de ser viciu în Polonia, amtre cut mai multe etape și ve ri fi cări,dar dosarul mi-a fost respins de co -mi sia ministerului. Am avut atuncimo mente teribil de du re roa se. În1984 a apărut posibilitatea de apleca în Cehoslovacia. Am ho tă rîtsă pun punct și l-am întrebat di rectpe reprezentantul serviciului spe cialla institut: „De ce stăruiți să fa cețidin mine dușman al țării?” A ră masmirat de întrebare și atunci i-amadus explicații: eram doctor în ști -ințe de opt ani, publicasem deja do -uă cărți și aveam și brevete de in -ven ta ror. Ce obiecții mai aveau? Aluat pauză pentru a examina cazulși peste vreo două săptămâni mi-aco municat că ei nu au obiecții. Înre alitate a fost foar te greu să trecde comisia ministerului, dar am tre -cu t-o. Chiar și la comisia mi ni s te ru -lui m-au întrebat: „Dum nea voas tră,cu o așa biografie, îndrăzniți săvreți să plecați în străinătate?” A -proa pe m-a îm bolnăvit cazul acesta,de supărare, și am avut ceva pro -ble me cardiace la vre mea aceea.

„Am lucrat permanent laFacul ta te. Cum să plec, astae viața mea? ”

─ Da, sunt nedreptăți greu deîn țe les și de suportat pentru untâ năr (tinerilor de azi le este, dealt fel, imposibil de înțeles). În -țeleg că ați avut în viață în tâm -plări care lasă urme adânci șica re, cu siguranță, v-au mar catmult. Ați fost însă de o se bit dete nace în tot ceea ce ați în tre -prins. Cum au fost anii care auur mat și cum ați reușit să văim pu neți cu atâta prestanță încadrul Universității Tehnice aMoldovei, pe care nu ați trădat-o nicio clipă?

─ Când eram student, nici nu măgîn deam că voi fi cadru didactic. Fi -ind ca dru didactic, nu mă așteptamca la 37 de ani, cât aveam atunci,să mi se pro pu nă să fiu șef la De -par tamentul de Cer ce tare al In sti -tu lui Politehnic, prin care anual sere alizau cercetări în volum de (4,5– 5,0) milioane de ruble, o ac ti vi ta -te foar te interesantă prin di ver si ta -tea te me lor de cercetare în esențacă ro ra tre bu ia să intru. Nici nu-mi

tre cea prin gînd că un grup de șefide ca tedră din fa cul ta te îmi vorpro pu ne să particip la concursul lapos tul de decan al Facultății deEner ge ti că, pe care l-am și câștigat.Nu, nu mă gândeam deloc că aș pu -tea a jun ge Decanul Facultății. Amlu crat per manent la Facultate. Cumsă plec? Asta e viața mea. Aici aufost și dureri și bu curii și pri e te nii șitră dă torii, dar au tre cut și am tre -cut pes te toate, cum să plec? De 50de ani trăiesc sub unul și a ce lași a -co pe riș, este și facultatea mea.Cînd am fost mai tânăr am avutchiar și o pro punere serioasă de apă răsi, în mod avantajos, u ni ver si -ta tea, dar am căutat motive se ri oa -se pen tru a refuza.

─ Numai sufletele alese și cuhar înnăs cut pot face profesiade dascăl. Dumneavoastră sun -teți unul din cei aleși. În în trea -ga carieră di dac ti că v-au trecutprin mână zeci de ge ne rații deti neri asupra cărora comuniștiiau a vut un rol nefast. Studențiivă iu besc și sunt legați de dum -nea voastră. Cum v-ați apropiatde studenți și cum vă per cep ei,ca dascăl?─ Am fost și rămîn relativ dur (pă -rin teș te) cu studenții în tot ceea ceți ne de pro cesul de instruire, însăni ciodată nu am fost distant cu ei șiîn totdeauna am fost și sunt foartere ceptiv la problemele lor. Așa măa propii de sufletele lor și ne în țe le -gem foarte bine. Este in te re sant căla întîlnirile pe care le am cu ei după2, 4, 6 ani, după terminarea cur su -ri lor, ei îmi spun că frec vent își aduca minte de acele dis cuții și îmi mul -țu mesc.

─ Ce poate fi mai frumos pentruun profesor? Grație com pe ten -țe lor pro fe sionale, ați făcut par -te din Co mi sia de redactare a„Stra te giei E ner ge tice a Re pu -bli cii Moldova pînă în anul2030”, a pro bată prin Hotărârede Guvern în februarie 2013. Îna ceas tă pri vin ță sunteți cu unpas î na intea noastră. Prin ci pa -le le pri o ri tăți ale acestei Stra te -gii prevăd prin tre altele: con so -li darea sta tu tu lui de țară detran zit pentru energia e lectricăși gazele naturale prin în tărirea

64 februarie 2015

Page 65: Mesagerul energetic 159 feb 2015

bi direcțională a co ne xi u nilor detran s port și, de a se me nea, con -struc ția de noi ca pa cități de ge -ne ra re și retehnologizare a ce -lor exis ten te pentru con so li da -rea și va lo ri fi carea comercialăde plină a ca pa ci tă ții interne dege nerare a energiei electrice.Cum vedeți re a li za bile acestpri o ri tăți ale strategiei?

─ Asta este de fapt, cam a patrasau a cincea variantă a StrategieiE nergetice a Moldovei, dar calitateasa lasă mult de dorit. Făcând partedin Comisia de re dac tare a Stra te -gi ei, cunosc multe a mă nun te. Pepe rioada redacării ei au existatmul te obiecții. Toate prioritățileStra tegiei au rămas însă la nivel de

dis cu ții, ori, ceea ce e scris, trebuieși făcut, nu-i așa? Ceea ce ține deîn tărirea le găturilor e lec tro e ner ge -ti ce între sis te me le noastre de mulțiani se discută, fără vreun rezultat.Una din soluțiile pri o ritare ar fi re a -li zarea liniilor de in ter co ne xiune do -ta te cu stații „back-to-back”. Înmo mentul acesta Ucraina a sistat li -vră rile de energie electrică către R.Moldova și, ca urmare, suntem cu osin gu ra sursă centrală de laCucurgani (Transnistria). În cazul înca re mâine - poi mâine se întâmplăce va cu un grup sau două la a ceas -tă centrală, putem ră mâ ne în în tu -ne ric. Dacă s-ar fi realizat li niile dein terconexiune, de care se vor beș tede peste 10 ani, noi nu am fi avutpro bleme. Ar fi benefic și pentrusis temul electroenergetic al Ro mâ -ni ei, iar pre țul de procurare a e ner -giei electrice ar fi mai mic.

„Să fie întotdeauna mulțitineri lângă tine.... ”─ Care din multele proiecte re a -li zate v-a adus cea mai maresa tisfacție?

─ Cea mai mare satisfacție este ca,atunci când lucrezi la un proiect săfie im plicați mai mulți tineri. Oricepro iect pe care îl ai de realizat tre -bu ie să îl tra tezi ca un proces deșta fetă. Asta tre bu ie să înțeleagătoți profesorii și toți di rec torii defirme.

─ Ei, domnule profesor, dacătoți das călii (și toți con du că to -rii) ar gândi în felul aces ta, pro -ba bil tinerii in te li genți de as -tăzi nu și-ar mai că u ta viitorulîn stră i nă ta te... În sep tembrie2012 ați fost co-sem natar, a lă -turi de alți pro fe sori de la U ni -ver sitatea Tehnică a Moldovei,al unui Apel adresat pă rin ţilor,fra ţilor şi surorilor de la ţară,în dem nân du-i să nu dea cre za reideilor prezentate în pre să degu ver narea comunistă și să nufure vi i torul copiilor şi ne poţilorlor, vo tând co mu niş tii. V-ați a -dre sat, de ase menea și elitei in -te lec tualității din Moldova, ru -gân du-i să ia a ti tu di ne pentrubi nele lor și al ge ne ra ți i lor carevin. Cum a fost acest Apel pri -mit de societate?

─ Desigur că din așteptări ceva afost atins, însă departe de ceea cese aștepta (vorbește cu a mă ră ciu -ne). Cu regret tre buie să spun căso cietatea civilă, adică ONG-urilefun cționale, practic lip sesc înMoldova, cele existente sunt dez bi -na te, iar presa scrisă și electronicăsunt angajate politic.

─ Ca președinte al AsociațieiCon su ma torilor de Energie dinR. Moldova, ați realizat studiul„Sectorul e ner ge tic: corupţiesau proastă gu ver na re?”, în ca -drul Transparency In ter na tio -nal-Moldova, pentru a na li zareafe nomenelor generatoare deco rupție în sectorul energetic.

Ideea studiului este extrem dein te re santă și actuală. Ce ecoua avut acesta în sectorul e ner -ge tic și în societate?

─ Ideea acestui studiu a apărut înepoca co muniștilor, însă publicareasa putea avea consecințe dureroaseatunci, de oa re ce Voronin și a pro pi -a ții lui erau atinși di rect. Odată cuschim barea conducerii po litice aapă rut și posibilitatea re a li zării șipu blicării acestuia. Studiul a fostpri mit foarte bine, însă ce ți ne defo los, a fost mai mult pentru ceicare au făcut fapte de corupție. As -tăzi, actele de corupție s-au am pla -sat ierarhic mai sus și se bucură deo acoperire politică puternică.

─ Energetica pare a fi o pasiuneîn familia dumneavoastră, pen -tru că fiul dumneavoastră a ur -mat tot Facultatea de E ner ge ti -că, iar acum se află în Canada.Pu teți spune că într-un fel, fiulv-a răzbunat copilăria și ti ne re -țea dum nea voas tră chinuită?

─ Și fratele meu mai mare, Iacob, afost energetician și a fost o per soa năfoarte bine văzută în Moldova. Înperioada independenței el a fostmulți ani viceministru al e co nomiei șia avut frumoase re a li zări: deexemplu, portul din Djudjulești a fostpornit și, practic, fi nalizat de el. Măbucur foarte mult că feciorul meu,Ghenadie, și fa mi lia lui au o viațăbine aranjată a co lo. Este însă trist căceea ce a re a li zat el în altă țară, nupoate fi re a li zat acasă – asta estepro blema tris tă a tineretului dinMoldova. Ne po tul meu Alex Tudor,care are acum 18 ani, trebuie ca anulacesta să își a leagă viitoarea pro -fesie. De vreun an tot discutăm carear fi a ceas ta. Cu doi ani urmă, fiind înospeție la Chișinău, a lucrat mult cuo carte de electrotehnică foartebună, l-am dus și la facultate la noi șii-am de mon strat diferite efecte. Eusper că poa te și el va fi e ner ge ti cian.Este un copil foarte serios, ca re areși pre ocupări artistice: cân tă la sa xo -fon. Vreau să vă spun că fiul meu aavut o copilărie plină. Cînd cons tru -iam căsuța noastră pe Nistru îl lu amcâteodată să mă a ju te, dar mi-erajale să-l văd cum el de punea efor turifizice, în timp ce pri etenii lui sedistrau pe undeva.

februarie 2015 65

Page 66: Mesagerul energetic 159 feb 2015

─ Sunteți un om și un dascălapreciat nu numai în Moldova,ci în toate țările unde ați par ti -ci pat cu lucrări la congrese șicon ferințe, ați scris multe ar ti -co le și cărți de specialitate șiaveți invenții brevetate. Viațadum neavoastră de până acum aavut și foarte multe întâmplăribu ne, dar și multe rele. Dacă arfi să faceți un bilanț, cum v-ațides crie viața, domnule pro -fesor?

─ Eu aș spune că sunt o persoanăab solut obișnuită. Poa te făceam șieu mai mult, însă pos turile ad mi -nis trative pe care le-am deținut laDe partamentul de Cer cetări și laDecanat au con su mat mult timp.Perioada mea de de canat a durat10 ani. În toa te etapele vieții,inclusiv în co pi lă ria mea, de partede casă, am avut norocul și fe -ricirea să cunosc mulți oameni foar -te buni. Evident că am învățat multde la tata, care ar fi avut și el su -ficiente motive să se răzbune, în săn-a făcut nicio în cer care de acestfel. Nici nu discuta pro blema, spu -nea doar: „Lasă, că are cine să-ipe depsească”. Și m-am convins căavea dreptate. Pri ma etapa privindde portările era procedura de de por -ta re în sine, care era îngrozitoare. Adoua era întoarcerea acasă. Cândtata a venit la noi din închisoare,pri mul lu cru pe care l-a facut a fostsă scrie la Moscova, să explice că afă cut războiul, că e rănit în război,că are trei copii....Am luat cu noș -tin ță de dosarul lui tata și am aflatmulte lu cruri triste și interesante.De la Moscova a fost trimisă o scri -soare la Chișinău în care se cereasă se exa mineze dacă afirmațiile luita ta erau adevărate. Și cum se făcelu crul acesta? Venea un anchetatorși vor bea cu oamenii din sat, îi în -treba des pre omul respectiv, des -pre ce a făcut, dacă s-a dezis depă rinți etc. Unul dintre aceștia aspus an che ta to rului lucruri ne a de -vă rate despre tata. Mai târziu, cândla noi în sat au venit primele com bi -ne de bătut grâul, omul acela lucrape combină și, făcând o manevrăgre șită, a ră mas fără un picior. Cumuți ani mai tîr ziu i-am povestitdes pre dosar și ta ta după o pauzăîn delungată a spus cu tristețe:

”Uite, pe omul ace la l-a pedepsitDumnzeu, de a ră mas și el fărăpicior”.

„Nu este ceva mai scump șimai de folos decâtcomunicarea”

─ Cum apreciați relațiile bi la te -ra le dintre specialiștii dinRomânia și din RepublicaMoldova?─ Cu 24 de ani în urmă au avut locpri mele noastre contacte cu U ni ver -si tatea ”Politehnica” Bu cu rești, ca -re, cu eforturile de pu se de pro fe so -rul Nicolae Golovanov, trep tat s-auex tins ca forme, con ți nut și volum.Sun tem, de a se me nea, foar te re cu -nos cători, toți din Basarabia, dom -nu lui Gheorghe Bălan pentru or ga -ni zarea FOREN-ului. Dom nul Bălaneste un om cu ma re su flet ro mâ -nesc, cu mare gri jă de ba sarabeni,cu multă dăruire și foar te atent șire ceptiv la pro ble me le noastre.FOREN și alte în tru niri științifice dinRomânia re pre zin tă pentru noi u ni -ce le forme de co mu nicare cu ex te -ri orul și ne oferă po sibilitatea de asimți pasul e ner ge ticii moderne.Nu este ceva mai scump și mai defo los, decât co mu ni carea. Profit dea ceastă ocazie să aduc sincere mul -țu miri marelui de ta șament de e ner -ge ticieni din România pentru grijaa cordată per ma nent, pe parcursulmul tor ani, co le gilor din Basarabiași fiți siguri că ne mândrim de pro -fe si o nalismul și de votamentul me -se riei dum nea voas tră!

─ Din copilărie până când v-ațirealizat profesional, ați suferitmult de la oamenii care erau în -că tributari regimului acela inu -man, și care, uneori a născutmon ștri. Ce sentimente avețifață de acei oameni care v-aumu tilat copilăria și tinerețea?─ În trecut, până-n anul 1990 n-afost o perioadă potrivită în care să-ți poți căuta dreptatea. În perioada1989-2000 eram decan, deci nu eracazul de „a pune la respect pecineva” și eu nu sunt de așa natură.Mă bucur mult că drumurile melenu se intersectează cu ale celor ca -re ne-au făcut rău.

─ Trăind o astfel de viață ca unro mân, cum am spus la în ce pu -tul interviului nostru, mă întrebdacă se întâmplă să aveți vreunregret....─ Să ajugi la 70 de ani fără re gre tee imposbil. Da, poate ar fi trebuit sămă străduiesc să fiu mai atent cupă rinții. Deși era invalid de răz boi,tata avea multă grijă de noi și voiasă ne ofere tot ce ne trebuie. Eu șidoi frați ai mei eram studenți, doi laKiev și eu la Chișinău. Viața de stu -dent era atunci poate mai de ter mi -na tă decât astăzi, iar tata a de pusfoarte mult efort să ne țină pe toțitrei la studii. El era foarte dar nic, cași bunicul și foarte pri mitor. Săracamama, mereu avea oas peți în casă,invitați de tata, care era și foartestimat în sat. Du pă ce am începutsă mă întrețin sin gur cu un salariucare era destul de bun, puteammer ge în deplasare în orice colț alUniunii Sovietice. De câ teva orieram cu gândul să mă duc înHabarovsk, să iau trenul și să maivăd casa. N-am mai a juns....Acestaes te poate unul din re grete. În sa -tul acela mulți dintre cei deportațiau rămas să trăiască acolo, de tea -mă că, dacă s-ar fi în tors acasă, nuar fi fost tratați chiar bine de so ci e -ta te. În anii ’80 cli ma tul în societates-a schimbat și au în ceput a reveniacasă. Aceasta se referă la de por -ta ții din Rusia, d e por tații dinMoldova din anul 1957, ca re cu pri -ma ocazie au revenit ma siv acasă.

„Important este ca greșelilesă nu-ți umbreascăonestita tea”

─ Se spune că ceea ce nu te o -moa ră, te întărește. Trecândprin atâtea încercări, cred căaveți o scală a valorilor umanebi ne conturată. Ce apreciați maimult la un om?─ La modul general vorbind, viațaes te un cadou, dar plină, uneori, șide încercări dure. Este imposibil sătreci prin ele fără să greșești. Im -por tant este ca greșelile să nu-țium brească onestitatea și curajul dea privi în ochi.

─ Sunteți în permanentă ac ti vi -ta te, perfect ancorat la re a li ta -tea tehnică și socială a Re pu bli -

66 februarie 2015

Page 67: Mesagerul energetic 159 feb 2015

cii Moldova, participați ca autorde lucrări și vorbitor la con fe -rin țele naționale și in ter na ți o -na le, iar la unele sunteți im pli -cat și în calitate de or ga ni zator.Stiu totuși că atunci când sun -teți liber faceți ciclism și schi.Greșesc cumva?─ Nu greșiți. Sunt implicat în maimul te activități, deoarece nu pot fiin diferent, iar pe de altă parte, maiam încă și ca pa ci ta tea de muncă.Cât despre ciclism, fac ciclism decând eram elev. Îmi plăcea mult săparticip la com pe tiții raionale șiunionale și echipa noastră era câș ti -gă toare. Am fost la multe alte com -pe tiții, iar când am intrat la institutam continuat să fac ciclism. În ar -ma tă m-au în cor po rat la Chișinău,la subdiviziunea spor tivă, dar n-amfă cut prea mult sport acolo. Făceamsport din plăcere. Acum am o bi ci -cle tă se mi-sportivă și, împreuna cuun grup de prieteni, facem deseoritra se e scurte, când avem timp. Iar -na, când este zapada bună, fugim înwee kend la schi. Mergem cu fa -miliile.

─ Dar pasiunea de a prelucralem nul de când o aveți ? ─ Dragostea de lemn o am din co pi -lă rie. Am avut în jur copacii pe careți-i poți dori și, de asemenea, amavut un învățator foarte bun la o -biec tul școlar cu denumire „mun -că”. Pe malul Nistrului am o căsuță

de 60 m.p. bine aranjată, cu 350m.p de gazon, și unde cu mare plă -ce re pri mesc rudele și prietenii.Casa a fost ridicată cu for țe le pro -prii ale mele și ale feciorului meu,ca re astfel a obținut mai mul te de -prin deri și care acum îi prind bi ne înToronto. De vreo cinci ani el și soțialui au cumpărat o casă și au o păr -ti cică de teren acolo. Casuța aretoa te utilitățile și este îndrăgită detoți cei care au fost și au stat aco lo,iar noi ne bucurăm de toate co mo -di-tățile ei.

─ Ce le recomandați generațiilorti nere de astăzi?

─ Viața lor abia începe. Motivația de─ „a face bine cartea„ nu este preacon vingătoare astăzi. Încerc să-icon ving că toate cunoștințele a cu -mu late astăzi reprezintă investițiide lungă durată, care oricum le vorfi necesare. Energetica se mo der ni -zea ză permanent și capătă noi di -rec ții de dezvoltare, este suficientte ren pentru a se manifesta. ─ Ce vă doriți cel mai mult înprezent?

─ „Eu cu anii am devenit mai mo -dest în doleanțe”, așa cum ziceaEsenin: „Sănătate îmi doresc!”

─ Domnule profesor, mi-ați dez -vă luit în acest dialog o per so na -li tate mult mai complexă decâto știam. Sunteți un model delup tător, ați putut depăși toate

ob stacolele unui regim co mu -nist inuman și nedrept și ați ur -cat cât mai sus, în ciuda unorcon diții vitrege. Mi-ați de mon -strat ce înseamnă iertarea, ge -ne rozitatea, munca, dragostea,și cât de mult contează co mu ni -ca rea și în țelegerea între oa -meni. V-ați dez văluit un pic dine mo ti vi ta tea dumneavoastră,sen timent atât de uman, și dea de vărat. Am lăcrimat și am râsîm preună. Nici nu știu cum săvă mulțumesc pentru modul înca re v-ați deschis sufletul în fa -ța noastră.

─ Doamna profesor Elena Ratcu, vărog să-mi fie iertat tot pachetul degre șeli: lingvistice, stilistice, origra maticale pe care cu siguranță le-am făcut vorbind cu dum nea voas -tră. Din cei 18 ani de studii, doar 3ani i-am făcut în limba română, cla -se le 8-10. Până în 1989, practictotul se făcea în limba rusă. Din1989 lucrurile au revenit la nor ma -li tate. Eu vă mulțumesc din sufletpen tru angajamentul asumat de aface un material ce ține de per soa -na mea! Însă am o rugăminte și vărog să fiu înțeles corect: aș dori săfie mai puțin pă fos, eu n-am făcutce va extraordinar – am fost și ră -mîn absolut ordinar.

─ Nu știu dacă a fost„ păfos”sau nu în ca re am redat ce ea cemi-ați po ves tit. Stiu însă cât demult mi-au plă cut și m-au im -pre si onat cele po ves ti te dedum neavoastră. Sper că am re -u șit să re dau mă car un pic dintrăirile dum nea voas tră, ast felîncât cititorii noștri să înțeleagăviața pe care ați avut-o. Sper sămai avem o cazia să ne întâlnimși să de pă năm povești. Deșisun teți mo dest în do le anțe, euvă do resc să aveți nu numai să -nă ta te, dar să și trăiți mulți anide-acum încolo, pen tru că a vemne voie de oameni ca dum nea -voas tră și pentru că aveți, cusiguranță în că mul te pro iectede re alizat. Să ne re ve dem să -nă toși cât mai cu rând. n

București29 ianuarie 2015

februarie 2015 67

Page 68: Mesagerul energetic 159 feb 2015

In memoriam

Aureliu Leca (n. 25 iu nie 1940,Ploieşti - 30.01.2015, București) afost pro fe sor universitar e me rit, dr.in gi ner, a u tor și coautor a 33 decărţi, monografii şi ma nu a le u ni ver -si ta re în domeniul e ner ge tic; apublicat nu me roa se articole, stu diişi lucrări de spe ci a li ta te în ţară şi înstră i nătate; în pe ri oada 2000-2004fost se na tor în ju de ţul Olt. Până ladata ple cării din tre noi, a fost pro -fe sor emerit şi îndrumător dedoctorat la Universitatea Poli teh -nica Bucureşti și Director Exe cutival ARPEE (Aso ciaţia Română pentruPromovarea E fi ci en ţei Energetice).

Profesorul Aureliu Leca a fost, timpde 13 ani, pre șe din tele ComitetuluiNațional Român al ConsiliuluiMondial al Energiei.

Pen tru noi toți, prieteni, co la bo ra -tori, studenți, pro fe sori, pierdereaeste imensă. Cu siguranță, tuturorne vor lipsi ideile sale valoroase înmaterie de strategie e ner getică,con tribuția sa la noile probleme șiten dințe cu care se confruntă înpre zent sectorul energie-me diu,sfa turile sale, spiritul său nobil, căl -du ra sa su fle teas că, altruismul săufără margini și, mai ales, ne va lip siOMUL Aureliu Leca.

Aureliu Leca a fost absolventulInstitutului Politehnic din Bucureşti,Facultatea de Energetică, Secţia deTermoenergetică, promoţia 1963,terminând ca şef de pro moţie, cumedia 10. În perioada iulie 1968 -iunie 1969 a studiat în străinătateca bursier Fullbright la U ni ver si ta -tea din Florida, Gainesville, SUA,De par ta men tul de ştiinţe deInginerie Nucleară. În anul 1972 și-a susţinut teza de doctorat în do -me niul centralelor ter moelectrice,la Institutul Politehnic Bucureşti,având ca subiect: Rugozitatea ar ti -fi cială pentru intensificarea trans fe -rului de căldură în reactoarelenucleare.

Activitatea profesorului AureliuLeca este ca rac te ris ti că oamenilorde largă anvergură profesională,astfel:● A sistent universitar (1963-1969),șef lucrări (1969-1974), con fe ren ți -ar (1974-1990), profesor (din1990) în Ingineria Energetică,Mecanică și Nucleară, UPB, Fa cul ta -tea de Energetică, Catedra Cen tra -le Electrice; ● Mem bru fondator al Academieide Stiințe Tehnice din România; ● Membru în Consiliul Consultativpentru Ener gie al PreședinteluiRomâniei (ianuarie 1997 - no iem -brie 2000);● Președinte al Federației PatronaleElec tricitate, Petrol și Gaze -ELPEGA (martie 1997 - iu nie1999); ● Președinte (aprilie 1992 - aprilie1994, sep tembrie 1999 – aprilie2003), prim vicepreședinte (ap rilie1994 - septembrie 1999) al Con fe -de rației Na ți o nale a PatronatuluiRomân; ● Coordonatorul pro iec tu lui PNUD„Centrul de Pregătire, Informare șiDi se mi na re în domeniul Ma na ge -men tului Energetic” - TIDCEM (no -iembrie 1994 - iunie 1999); ● Secretar de Stat, Șe ful De par ta -men tului Energiei din Ministerul

Industriei și Re surselor (noiembrie1990 - februarie 1991); ● Pre șe din te - Director General alRegiei Autonome de ElectricitateRENEL (noiembrie 1990 - mai 1993și martie 1997 - august 1998); ● Președinte al Firmei Bossard-Consultants (Franța) în România(martie 1994 - martie 1997);● Membru în Consiliul de Conducereal Consiliului de Cooperare E co no -mi că al Mării Negre, reprezentantulRomâniei (septembrie 1992 - mai1995);● Consilier - RENEL (mai 1993 -februarie 1994); - Președinte alComitetului Național Român alConsiliului Mondial al Energiei(noiembrie 1990 - mai 1993; mar -tie 1997 - mai 2004); ● Membru în Consiliul Consultativ alPreședintelui Autorității Naționalede Reglementare în domeniul E ner -giei - ANRE (aprilie 1999 - mai2003);● Director al Departamentului de e -ner gie din Grupul GRIVCO (sep -tem brie 1998 - iunie 2003); ● Șef de catedră, Catedra CentraleE lectrice din Facultatea de E ner ge -ti că (1990); ● Prodecan al Facultății de E ner ge -ti că (1972-1981);● Senator, membru al Par la men tu -lui României - Secretar al Comisieide Privatizare, Legislația 2000 -2004 (decembrie 2000 - decembrie2004);● Profesor, Șef de catedră, CatedraUNESCO de Științe Inginerești, Pro -gra mul Energie - Mediu, U ni ver si ta -tea „Politehnica” București (din oc -tom brie 1992); ● Președinte al FREM („FundațiaRomână pentru Energie și Mediu”)(din martie 1998);● Președinte de Onoare al Con fe de -ra ției Naționale a PatronatuluiRomân (din aprilie 2003);● Prim vicepreședinte al Con fe de -ra ției Patronatelor din România (dinianuarie 2000);● Auditor termoenergetic acreditatde către ANRE (din 2004);

Profesorul Aureliu Leca nu mai este printre noi

68 februarie 2015

Page 69: Mesagerul energetic 159 feb 2015

● Auditor energetic pentru clădiri,gradul I (din 2006); ● Fondator alunității de cercetare-dezvoltareGlobal Energy Services (GES); ● membru în colegiul editorial alrevistei „Oxygen-energie și afaceri”(publicație a GDF Suez EnergyRomania); ● Președintele Asociației Românepen tru Eficiență Energetică; Mem -bru al Institutului Național românpentru studiul și folosirea izvoarelorde Energie (IRE); ● Membru de o -noa re și membru în Consiliul Di rec -tor al Comitetului Național Românal Consiliului Mondial al Energiei.

Domnul Aureliu Leca este autorși/sau coautor a 33 de cărți și ma -nu ale și a sute de articole și lucrăripublicate în țară și în străinătate șipre zentate în cadrul con gre se lor șicon ferințelor naționale și/sau in ter -na ționale, între care:

- Conducte şi reţele termice, autori:Corneliu Burducea, Aureliu Leca,(Editura Tehnică, Bucureşti, 1974);- Posibilităţi de economisire acombustibililor şi a căldurii în cen -tralele termice industriale şi termoelectrice, autori: CostinMoțoiu, Horia Furtunescu, AureliuLeca, Victor Athanasovici, (EdituraTeh nică, Bucureşti, 1976); - Cen -tra le Electrice. Probleme, autori:Aureliu Leca, Costin Moțoiu, NicolaeStan, Cezar Ionescu, VirgilMuşatescu, Constantin Brătianu,Marin Ghergu, Longin Ionescu,Gheorghe Zidaru, VictorAthanasovici, Constantin Neaga,(E ditura Didactică şi Pedagogică,Bucureşti, 1977); - Ridicarea e fi ci -en ţei aparatelor schimbătoare decăldură, autor: Aureliu Leca,(Editura Tehnică, București, 1978);- Instalaţii termice industriale. Cu -le gere de probleme pentru ingineri,I-II, autori: Ioan GheorgheCarabogdan, Adrian Badea, AureliuLeca, Victor Athanasovici, LonginIonescu, (Editura Tehnică,Bucureşti, 1983); - Lexicon de ter -mo dinamică şi maşini termice, I-IV, colectiv de autori, (Editura Teh -

ni că, Bucureşti, 1985); - Conductepen tru agenţi termici, autori:Aureliu Leca, Ilie Prisecaru, Horia-Mihail Tănase, Lazăr Lupescu,Cornel Raica, (Editura Tehnică,Bucureşti, 1986); - Manualul in gi -ne rului termotehnician, I-III, co -lec tiv de autori, (Editura Tehnică,Bucureşti, 1986); - Îndrumar. Ta -be le, nomograme și formule ter mo -teh nice, II, autori: Aureliu Leca,Mihai G. Pop, (Editura Tehnică,Bucureşti, 1987); - Proprietăţi ter -mofizice și termodinamice - Solide,Li chide, Gaze, I-III, autori: AureliuLeca, Ilie Prisecaru, (Editura Teh ni -că, Bucureşti, 1994); - ENERG -Energie. Eficienţă. Restructurare.Gestiune, XV, autori: Aureliu Leca,Virgil Muşatescu, Emil Statie,(Editura Tehnică, Bucureşti, 1997);- Principii de management e ner ge -tic, colectiv de autori, (Editura Teh -ni că, Bucureşti, 1997); - Transferde căldură și masă. O abordare in -gi nerească, autori: Aureliu Leca,Emilia-Cerna Mladin, Mihaela Stan,(Editura Tehnică, București, 1998);- Serviciul public de încălzire cen -tra lizată. Propuneri de eficientizare,a utori: Aureliu Leca, CristinaCremenescu, (Editura AGIR,Bucureşti, 2008); - ManagementulE nergiei. Principii, concepte, po li -tici, instrumente. Ediţia a II-a, co -lec tiv de autori. Coordonatori:Aureliu Leca, Virgil Mușatescu,(Editura AGIR, Bucureşti, 2008); -Strategii şi politici energie-mediu înRomânia, autori: Aureliu Leca,Virgil Muşatescu, (Editura AGIR,Bucureşti, 2010); - Impactul im ple -men tării pachetului energie-schi m -bări climatice asupra economiei ro -mâ neşti, autori: Aureliu Leca (co or -do nator), Virgil Muşatescu, DorelMihai Paraschiv, Roxana Voicu-Dorobanţu, Ana Maria Marinoiu,(In stitutul European din România,2010).

Profesorul emerit dr. ing. AureliuLeca a fost distins, în întreaga saac tivitate, cu numeroase ordine șime dalii, precum: - Medaliajubiliară pentru merite deosebite

de puse în dezvoltarea energeticiiro mâneşti, acordată de ConsiliulŞti inţific al Institutului de cercetărişi modernizări energetice (Bu cu -reşti, 1980); - Premiul IonelPurica pentru contribuţii deosebitela dezvoltarea energeticii nucleareîn România, acordat de AsociaţiaRomână „Energia Nucleară”(Bucureşti, 1992); - Diplomă deonoare pentru contribuţia de o se bi -tă adusă la progresul tehnic în do -me niul instalaţiilor pentru con struc -ţii, acordată de Asociaţia Inginerilorde Instalaţii din România (Bu cu -reşti, 1996); - The Medal of JoyBoyle Friendship Association, a -cor dată de Ambasadorul Canadei,Gilles Duguay (Bucureşti, 1998); -Ordinul Naţional SteauaRomâniei în gradul de Cavalerpen tru merite deosebite în dez vol -tarea cercetării şi în progresulştiinţei şi tehnologiei, acordat dePreşedintele României EmilConstantinescu (Bucureşti, 2000);- Premiul I la Forumul Regional alEnergiei FOREN pentru lucrareaProposals for a new Strategy ofRomânia (Neptun, 2010); -Premiul de excelenţă E ner gy pe -dia O viaţă dedicată energeticii ro -mâ neşti, acordat de CEZ România(Bucureşti, 2012); - LifetimeAchievement, Energy Oscars, a -cor dat de Energynomics (Bucureşti,2013); - Lifetime Achievementfor Excellence Award, RomanianEnergy Awards, acordat de TheDiplomat Bucharest (Bucureşti,2014) ; - Medalia Jubiliară „90de ani de brand energeticromânesc”, acordată de ConsiliulDirector al CNR-CME.

Pierderea profesorului Aureliu Lecaeste uriașă, iar energetica ro mâ -neas că este în doliu.

Dumnezeu să-l odihnească în paceasufletului Său!

Consiliul Director CNR-CMEConsiliul Director IRE

București, 02.02.2014

februarie 2015 69

Page 70: Mesagerul energetic 159 feb 2015
Page 71: Mesagerul energetic 159 feb 2015
Page 72: Mesagerul energetic 159 feb 2015

MINISTERUL ECONOMIEI

MINISTERUL ENERGIEI

MINISTERUL MEDIULUI

WORKSHOP

LANSAREA ÎN ROMÂNIA A RAPORTULUI CME „TRILEMA ENERGIEI”

26 februarie 2015, orele 10.00-14.00 ISPE SA, Amfiteatrul Acad. Martin Bercovici

Consiliul Mondial al Energiei (CME) a elaborat - în cadrul Grupelor sale de studii – un raport asupra situaţiei Trilemei Energiei

(securitate în alimentare, impact redus asupra mediului şi accesibilitate la sursele de energie) pentru cele 95 ţări membre. Lansarea raportului şi a concluziilor sale va fi realizată în cadrul acestui workshop.

În contextul realizării unei noi strategii energetice naţionale şi al încercării realizării unui nou tratat internaţional post - 2015 în cadrul Conferinţei Părţilor (COP) de la Paris din septembrie 2015, conducerea CME sprijină implicarea Comitetelor Naţionale în realizarea acestei actiuni şi în implicarea factorilor de decizie din ţările membre. În cadrul evenimentului se vor discuta măsurile preconizate a îmbunătăţi poziţia României privind indicatorul care descrie situaţia sectorului energetic românesc din punct de vedere al “Trilemei Energiei”.

Concluziile şi recomandările vor fi folosite pentru dezvoltarea aşa numitelor “Intenţii de Contribuţii Naţionale” pentru ţara noastră, destinate Punctului Focal UNFCCC din cadrul Ministerului Mediului şi pentru introducerea lor în raportul „Energy Trilemma” pentru 2015

MODERATORI

Dr. ing. Iulian Iancu – Preşedinte CNR-CME Prof. dr. ing. Mihai Albulescu – Secretar de Stat, Ministerul Energiei Prof. dr. ing. Virgil Muşatescu – Consilier CNR-CME Einari Kisel – Responsabil CME al Raportului Energy Trilemma

09:30 – 10:00 Înregistrare participanţi. Cafea de bun venit.

10:00 – 10:15 CUVÂNT INTRODUCTIV Dr. ing. Iulian Iancu – Preşedinte CNR-CME

Situaţia sectorului energiei în România. Noi acte legislative: de ce şi ce vor conţine?

10:15 – 13:00 LUCRĂRILE WORKSHOP-ULUI Prezentarea raportului CME „Trilema energiei”. Conţinut, concluzii şi recomandări. Locul pe care-l ocupă România în Raport şi de ce? Prof. dr. ing. Virgil Muşatescu – Consilier CNR-CME Modalităţi de aplicare a Concluziilor din Raport în noua strategie energetică a României Prof. dr. ing. Mihai Albulescu – Secretar de Stat, Ministerul Energiei Probleme de impact asupra mediului a sectorului energiei din România. Realizări, „datorii” şi tendinţe de viitor Dr. ing. Mihail Fâcă, Secretar de Stat Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor Acţiuni ale reglementatorului pentru reducerea impactului asupra mediului şi creşterea suportabilităţii de către consumatori (cogenerare, eficienţă energetică etc.) Ing. Niculae Havrileţ, Preşedinte ANRE Tendinţe si posibile măsuri de îmbunătăţire a situaţiei actuale a sectorului energetic românesc Reprezentanţi ai marilor companii energetice: E.ON / TRANSELECTRICA / ROMGAZ / OMV PETROM / ELCEN Bucureşti ş.a

13:00 – 13:30 DISCUŢII

13:30 – 14:00 CONCLUZIILE WORKSHOP-ULUI Dr. ing. Iulian Iancu – Preşedinte CNR-CME Prof. Dr. ing. Virgil Muşatescu – Consilier CNR-CME

Participanţi Din România: Reprezentanţi ai Ministerelor: Economiei; Energiei; Mediului; Finanţelorş ANRE; OPCOM; Asociaţiilor Profesionale; specialişti din domeniu; mass-media. Din străinătate: Membri ai Grupului de Studii „Energy Trilemma”


Related Documents