Managementul intreprinderilor agroalimentare

MANAGEMENTUL ÎNTREPRINDERILOR AGROALIMENTARE

Lect. univ. dr. Raluca Ignat

MANAGEMENTUL ÎNTREPRINDERILOR AGROALIMENTARE

April 13, 2023lect. univ. dr. Raluca Ignat

2

Promovarea disciplinei:

- 50% examenul final- 10 % proiecte și teme individuale- 10% prezența activă la cursuri și

seminare- 10% proiectul disciplinei- 10% testul de la seminar- 10% din oficiu

ELEMENTE INTRODUCTIVE ÎN SISTEMUL AGROALIMENTAR

Lect. univ. dr. Raluca Ignat

Elemente introductive în sistemul agroalimentar


4

Cuprins:

1. Conceptul de sistem agroalimentar2. Stadii ale sistemului agroalimentar3. Principalele niveluri de activitate

(operare) din sistemul agroalimentar4. Componentele sistemului agroalimentar5. Randament energetic şi performanţă

economică în sistemul agroalimentar

1. Conceptul de sistem agroalimentar


5

Teoria sistemică – abordările filozofice din antichitate referitoare la grupul calitativ, ca fiind altceva decât suma părților – relaţiile dintre ele.

Etapa modernă, principiul holistic , teorie generală a sistemelor cu aplicaţii în economie, sociologie etc

Ireductibilitatea întregului la suma părților, indicat de către LUDWIG von BERTALANFFY



6

Definiţia sistemului (generală)

Sistemul agroalimentar – ansamblul de agenţi economici aflaţi în interacţiune dinamică care participă direct sau indirect la crearea unor fluxuri de bunuri şi servicii (producere şi transfer) orientate spre asigurarea alimentației unei populaţii date.



7

Sistemul agroalimentar – rol: securitatea şi siguranţa alimentară a

populaţiei date; aport la crearea PIB-ului; punerea în valoare a unor resurse; locuri de muncă; efect de antrenare (input-uri) Integrarea ţării în schimburile

internaționale de produse alimentare ridicarea bunăstării în mediul rural.



8

Sistemul agroalimentar – agenţi economici:

exploataţii agricole; societăţi de stocare a materiilor prime; întreprinderi de procesare (agroalimentare) întreprinderi de comercializare instituții financiare organisme publice și private



9

Sistemul agroalimentar – orientează activităţile agenţilor economici din sistemul agroalimentar către consumatorul final

Sistemul agroalimentar este complex- stadii, fluxuri, obiective, mecanisme de reglare



10

Funcţionarea sistemului agroalimentar relaţii care includ:

- reglare, ajustare structurală- parteneriatul economic

Sistemul agroalimentar – funcţionează într-un anumit mediu ambiant, şi prin agenţi săi este deschis către acesta (influențe: stabil, instabil, turbulent) - circulaţia de bunuri, servicii, bani.

2. Stadii ale sistemului agroalimentar


11

- crearea unui sistem agroalimentar = proces complex de durată, transformări

- în perioada anterioară apariţiei actualelor sistemele agroalimentare – exploataţii agricole - autarhie



12

În sistemele agroalimentare dezvoltate: autoconsumul reprezintă numai o parte marginală, mică, neînsemnată, a producției distribuția, transformarea și comerțul cu produse agroalimentare s-au dezvoltat

mult, devenind funcții/niveluri de activitate importante ale sistemului agroalimentar, existenţa lor fiind indispensabilă: exploatația agricolă este conectată la mediul ambiant;

exploatația agricolă, de regulă, specializată, asigură exclusiv produse vegetale și animale;

activitățile care nu sunt strict agricole au fost transferate spre alte sectoare artizanale, industriale sau de comerț.

agricultura achiziționează cantități însemnate de produse industriale, factori de producție, tractoare, mașini, îngrășăminte etc, pentru a moderniza sistemele de producție și pentru a asigura productivitatea, este grăitoare situația din țările dezvoltate: explozie a producției;

conectate la fluxurile economice, exploatațiile agricole sunt tot mai dependente de furnizori și procesatori, dar și de organismele financiare;

funcția agriculturii, de furnizare de produse alimentare/funcția alimentară nu mai este asigurată în mod unic de către această ramură, intervin comerțul, industria alimentară etc



13

Evoluţia sistemului agricol – stadii şi caracteristici ale lor:- agricol- de tranziţie - agroindustrial- agro-terţiar! sistemele agroalimentare din diferite țări se

află într-unul sau altul din aceste stadii, în funcție de nivelul de dezvoltare atins de către țările respective



14

Stadiul agricol: corespunde unei economii de autosubzistenţă, cu

circuit scurt; consumatorii sunt în mare majoritate producători ai

propriei lor hrane; transformarea şi comercializarea produselor agricole

sunt limitate, sectoarele industriei agroalimentare sunt reduse/marginale sau inxistente;

a caracterizat Europa timp de mai multe secole după căderea Imperiului Roman;

astăzi, este specific ţărilor mai puţin avansate, cu mai puţin de 700 de dolari PIB/cap de locuitor/an



15

Stadiul de tranziţie: începuturile sale ţin de apariţia unui sector comercial (prăvălii,

târguri) şi a restaurantelor de stradă sau de găzdurirea călătorilor;

se dezvoltă prelucrarea artizanală a materei prime în afara agriculturii şi/sau un sector agroindustrial legat de culturile pentru export;

aceasta este caracteristică diviziunii muncii absente în societăţile prospere din antichitate, apoi, începând cu Renaşterea, în Europa;

faza este foarte legată de creşterea fluxurilor comerciale şi financiare;

astăzi, stadiul este întâlnit în majoritatea ţărilor în curs de dezvoltare, zise şi cu “venituri slabe” (700-2800 dolari/locuitor/an)



16

Stadiul agroindustrial: se regăseşte în puţine ţări ale lumii şi se consideră că este

atins când valoarea adăugată brută (VAB) creată în industria de procesare o depăşeşte pe cea din agricultură.

industriile alimentare au trecut la o producţie de masă, influenţate şi de creşterea preferinţelor consumatorilor pentru produsele elaborate, valorificând activitatea lor în preţurile produselor alimentare;

se observă o puternică creştere a consumului în restaurante, baza unui urbanism exagerat, ceea ce, adăugat la modificările modului de viaţă şi al creşterii veniturilor;

este regăsit în ţări cu venituri ridicate; de ex. În Franţa valoarea adăugată din industria alimentară a depăşit pe cea din agricultură în anul 1992.



17

Stadiul agroterţiar: marcat de preponderenţa serviciilor în sistemul

agroterţiar; consumul în restaurante comportă următoarea

structură: 2/3 servicii; 1/3 bunuri

în ansamblul lanţului de producţie alimentară “intrările” materiale regresează în favoarea “intrărilor” nemateriale (de ex. Preţul publicităţii în cazul cerealelor pentru micul dejun este mai mult de 15% din preţul final);

SUA se situează încă de la începutul anilor ’80 în acest stadiu

3. Principalele niveluri de activitate (operare) din sistemul agroalimentar


18

- agricultura- industria agroalimentară- comerţul cu produse agroalimentare- industriile şi serviciile legate de sistemul

agroalimentar- importurile şi exporturile de produse

agroalimentare- consumatorul



19

Agricultura asigură baza necesară producerii alimentelor este necesară dezvoltarea agriculturii pentru creearea şi

funcţionarea sa (să injecteze materii prime agricole)

Industria agroalimentară există industrii de prima, a II-a, a III-a procesare: cele de primă

procesare sunt amplasate în zona de producţie agricolă, iar cele de a doua şi a treia procesare sunt amplasate mai aproape de consumatorul final, în jurul centrelor urbane.

Concentrarea industriei: ex. În SUA, în anul 2002 patru întreprinderi controlau:

mai mult de 80% din abatorizarea bovinelor; aproape 60% din ambalarea cărnii de porc; 50% din producţia şi transformarea cărnii de pui, pentru pui pentru grătar



20

Comerţul cu produse alimentare cuprinde operaţiuni: materiale (stocare, transport,

conservare) şi comerciale forme variate de comerţ: de ex. În Franţa trei societăţi

concentrează 94% din totalul comerţului cu produse alimentare

Industriile şi serviciile legate de sectorul agroalimentar furnizează acestuia bunuri intermediare şi bunuri de

echipament activităţile de importuri şi exporturi care intervin la toate

nivelurile de operare

Consumatorul se află la capătul filierelor primeşte: produse proaspete, produse cu grade diferite de

prelucrare şi alimente-servicii

4. Componentele sistemului agroalimentar


21

Studiul sistemelor agroalimentare poate avea loc sub mai multe aspecte, cum ar fi:

- întreprinderi agroalimentare- filiere- dimensiunea energetică şi tehnologică

(comportamentul întreprinderilor)



22

Pentru studiul sistemului agroalimentar, la nivel microeconomic se vor folosi conceptul de unitate de producţie, iar la nivel macroeconomic, pe cel de complex agroalimentar (intermediar – studiul filierelor)

În sistemul agroalimentar pot interveni transformatori de energie mai mult sau mai puţin performanţi. De altfel, sistemul alimentar este considerat ca un transformator de energie solară în energie alimentară. La rândul lor agenţii economiei care operează în sistem injectează energie etc.



23

Pe măsură ce se transformă sistemele agroalimentare/alimentare, produsele agricole ajung la consumator prin intervenţia unui număr tot mai mare de intermediari. La rândul lor, ei vor injecta energie sub diferite forme: Încorporează alimentelor tradiţionale agricole

componente provenind din alte sectoare: aditivi diverşi, ambalaje, servicii.

Introduc în fabricarea alimentelor produse care nu sunt de origine agricolă şi care se vor substitui parţial alimentelor tradiţionale (îndulcitori, arome etc).



24

Între energia solară injectată de-a lungul lanţurilor de producere a alimentelor pe de o parte şi energia alimentelor care vor reveni consumatorului, pe de altă parte, se observă o pierdere mai mult sau mai puţin mare după tehnicile de producţie adoptate şi tipurile de produse consumate. Acest raport constituie un bun indicator al performaţei energetice a sistemelor agroalimentare.



25

Într-un sistem agroalimentar se au în vedere şi filierele tehnologice, cum se produc produsele alimentare. Deşi pentru consumator produsele alimentare rămân strâns legate de agricultură, astăzi este posibil să se producă alimente în mai multe moduri, de preparare: Produsele agricole vegetale şi animale, adică produsele proaspete, a

căror parte în alimentaţie are tendinţa să se diminueze din motive de comoditate sau pe măsură ce se transformă modelele, obiceiurile alimentare şi se modifică mediul consumatorilor (reconsiderare a acestui model de consum);

Produsele pescuitului şi acvaculturii care constituie extrageri efectuate din lanţurile alimentare marine, fie că ultimele sunt naturale (pescuit), fie că sunt controlate (acvacultura);

Produsele agroindustriale reprezentate de produse transformate din primele două categorii;

Alte produse bioalimentare care pot fi derivate din biomasa neagricolă sau obţinute pe baza energiei fosile acumulate în sol sau produse de sinteză.

5. Randament energetic şi performanţă economică în sistemul agroalimentar


26

A. randament energetic al sistemului agroalimentar:

Re = Is/In * 100

In – “intrări” de energieIs – “ieşiri” de energie alimentară

5. Randament energetic şi performanţă economică în sistemul agroalimentar


27

B. performanţa economică în sistemul agroalimentar:- în termeni de producţie (VAB, CA)- Productivitate = numărul de persoane în plan naţional pentru care produce hrană o persoană angajată în sistemul agroalimentar (de ex. În Franţa în 1995: pentru 50 de persoane, în SUA pentru 90 de persoane, în România pentru 4,6 persoane);

- contribuție la utilizarea forţei de muncă (locuri de muncă)- aport la exporturile unei ţări (integrarea în schimburile internaţionale de bunuri agroalimentare- prin prisma presiunii asupra preţurilor la nivelul consumatorilor (concurenţă şi preferinţele consumatorilor) = preţul fiind apreciat ca indicator al intensităţii concurenţei între întreprinderi şi al

preferinţei consumatorilor. .

Vă solicit feedback!


28

Termeni cheie:

- Sistem agroalimentar- Stadiile sistemului agroalimentar - Alimente-servicii- Performanța economică a sistemului

agroalimentar



29

Întrebările mele:

1. Care sunt nivelurile de operare în sistemul agroalimentar?

2. Care sunt principalele componente ale sistemului agroalimentar?

3. În ce constă randamentul energetic al sistemului agroalimentar?



30

Întrebările voastre?


31

Lect. univ. dr. Raluca IgnatDepartamentul Economia Agroalimentară și a Mediului

Facultatea Economia Agroalimentară și a [email protected]

Managementul intreprinderilor agroalimentare

Documents

Managementul intreprinderilor agroalimentare