Antony Miall, David Milsted - Ghidul xenofobului. Englezii

c o l e c ] i e c o o r d o n a t \ d e D a n a M o r o i u

bonton

user

Stamp

http://www.nemira.ro/bonton/ghidul-xenofobului-englezii--1302

ANTONY MIALL s-a n\scut în Districtul Lacurilor, dar amigrat spre sud la vârsta de nou\ luni [i [i-a petrecutcopil\ria la Royal Tunbridge Wells, în Kent, unde a avutnenum\ rate ocazii de a-i studia pe englezi în toate tainelelor. A tr\it în sud, nu departe de Fran]a, lucru care îi con-venea de minune, fiindc\ niciodat\ nu s-a sim]it un ade v\ -rat englez: nu se poate obi[nui cu disconfortul [i mode ra ]iaemblematice pentru insulari. Prins îns\ în mrejele celor dou\pisici ale sale, s-a abandonat tradi]iei pur engleze de vene-rare a animalelor de cas\, amintindu-[i cu drag de perioadaîn care promova saltele cu ap\ pentru c\]eii sensibili.

DAVID MILSTED, un metis englez tipic (pe sfert sco]ian [i cuurme de sânge viking), s-a n\scut în sud [i apoi s-a mutat înnord, petrecând cincisprezece ani pe diverse insule sco]ieneînainte de a se stabili, mai mult sau mai pu]in accidental, înDorset, unde, împreun\ cu partenera de via]\ [i cei [aseb\ie]i aduna]i din dou\ c\snicii alc\tuiesc o familie engle-zeasc\ tradi]ional\ în propor]ie de 0,75%. Fost profesor,pompier [i po[ta[, lucreaz\ ast\zi ca scriitor, documenta-rist [i redactor, cu ocazionale incursiuni în domeniul radio-difuziunii, al teatrului [i al interesantei lumi a degust\riiwhisky-ului din mal]. A publicat patru romane [i o serie destudii de referin]\, precum Brewers Anthology of England andthe English [i The Cassell Dictionary of Regrettable Quotations.

Traducere din limba englez\ADRIANA B|DESCU

NEMIRA


Coperta colec]iei: Dana MOROIU, Corneliu ALEXANDRESCUIlustra]ia copertei: Irina DOBRESCU

Descrierea CIP a Bibliotecii Na]ionale a RomânieiMIALL, ANTONY

Ghidul xenofobului - Englezii / Antony Miall, David Milsted ;trad.: Adriana B\descu. - Bucure[ti : Nemira Publishing House, 2009

ISBN 978-606-92087-1-7

I. Milsted, DavidII. B\descu, Adriana (trad.)

821.111-4=135.1

Antony Miall, David MilstedTHE XENOPHOBE’S GUIDE TO THE ENGLISH

© Copyright Oval Projects, 1993, 1999, 2008

© Nemira Publishing House, 2009

Redactor: Ana ANTONESCUTehnoredactor: Alexandru CSUKOR

Tiparul executat de Graficprint Industries

„Ghidul Xenofobului“ este o marc\ `nregistrat\.

Toate drepturile rezervate.

Orice reproducere, total\ sau par]ial\, a acestei lucr\ri,f\r\ acordul scris al editorului, este strict interzis\[i se pedepse[te conform Legii dreptului de autor.

ISBN 978-606-92087-1-7

„Englezii manifest\ o neîncredere instinctiv\ fa]\ de totce nu le este familiar [i nic\ieri nu se vede mai bine acestlucru decât în atitudinea pe care o au fa]\ de geografiapropriei lor ]\ri.“

Popula]ia Angliei este de 62 de milioane de locuitori,comparativ cu 3 milioane galezi, 5,5 milioane irlandezi(nor dul [i sudul combinate), 4 milioane neozeelandezi,5 milioane sco]ieni, 20 de milioane australieni, 64 de mi-lioane francezi, 82 de milioane germani, 149 de milioaneru[i [i 306 milioane americani.

Anglia este de cinci ori mai mare decât Sicilia, dar arputea înc\pea în Fran]a de cinci ori.

U m o r

Englezii au un sim] al umorului unic în lume.

Po]i auzi adesea de la ei, rostit\ cu cea mai se-

rioas\ min\, o remarc\ suculent\, de un sarcasm

f\r\ pereche.

Umorul lor nu este doar de larg\ deschidere;

are o complexitate, o inventivitate suprarealist\

[i o sofisticare nemaiîntâlnit\ la niciuna dintre

culturile de limb\ englez\.

Umorul englezesc poate fi inteligent [i ironic,

ca în filmul Patru nun]i [i o înmormântare. Poate fi

vulgar, în tradi]ia lui Benny Hill sau a filmelor

din seria Carry on. Poate fi satiric, precum Spitting

Image, suprarealist ca Monty Python sau patetic ca

Mr. Bean. {i nimeni nu se pricepe mai bine la

„umorul scabros“, cu efecte devastatoare, ca în

The Office sau Little Britain.

Gh i d u l x e n o f o b u l u i . E n g l e z i i 77

Pentru englezi, orice p\cate de ordin social pot

fi iertate dac\ acela care le comite e capabil s\ râd\

de ele. De fapt, cea mai mare parte a suspiciuni-

lor pe care englezii le au fa]\ de str\ini sunt de-

terminate de incapacitatea de a le în]elege tipul

de umor, a[a c\ presupun c\ nici nu au a[a ceva.

Un factor comun este reprezentat de abilita-

tea [i disponibilitatea de a dezumfla balonul în-

gâmf\rii [i al snobismului – la propria persoan\

în primul rând. Nimic nu a consolidat mai mult

popularitatea regretatei prin]ese Diana decât re-

marca ei autoironic\, anume c\ a fost „toant\“ în

[coal\. Faptul c\ a fost dispus\ s\ afirme a[a ceva

[i apoi s\ râd\ de spusele ei i-a contrabalansat cu

vârf [i îndesat orice posibil\ „ton]ie“. În Anglia,

creierul este un accesoriu op]ional, dar sim]ul

umorului e obligatoriu.

În via]a de zi cu zi, în special la locul de

munc\, umorul este balsamul care face ca via]a

s\ fie suportabil\. Oricât de r\suflate, de gro so-

lane sau de slabe ar fi glumele, oricât de obo si-

toare sau de pro vocatoare ar fi farsele, este

recomandabil s\ râzi la ele în gura mare, altfel vei

fi considerat prea serios sau – mult mai r\u – c\

te iei singur în serios.

A N T ON Y M I A L L , D A V I D M I L S T E D78

Cum englezii rareori spun ceea ce gândesc cu

adev\rat [i înclin\ spre reticen]\, umorul lor este

în parte bazat pe exagerarea acestei fa]ete a ca-

racterului lor. A[a se face c\, în vreme ce în con-

versa]ie evit\ adev\rul care ar putea duce la

confrunt\ri, când vine vorba de umor, iau în râs

aceast\ evitare. Spre exemplu:

La o cin\ într-un conac de ]ar\, unul dintre

oaspe]i bea cam mult vin [i, pe nea[teptate, se

pr\bu[e[te pe mas\. Gazda sun\ dup\ major-

dom, iar când acesta vine, îi spune: „Smithers,

te rog s\ preg\te[ti o camer\. Acest domn a ac-

cep tat cu amabilitate s\ r\mân\ aici peste

noapte.“

Umorul englezesc trateaz\ de asemenea cu

autoironie sl\biciunile [i vulnerabilit\]ile, ca o

modalitate de afirmare a superiorit\]ii. Multe

dintre serialele comice de la televiziune au ca su-

biect persoane care, în ochii societ\]ii, sunt ni[te

rata]i. În sitcomul Dad’s Army, de pild\, a c\rui

ac]iune se petrece în al Doilea R\zboi Mondial,

amatorismul confuz al unui grup de b\trânei [i

al unui tâ n\r prostovan care fac parte din Garda


Na]ional\ [i au misiunea de a p\zi col]i[orul lor

de ]ar\ este distractiv nu numai fiindc\ respec-

tivii sunt convin[i de invincibilitatea lor (fiind

deci o „partid\“ excelent\ pentru profesionalis-

mul riguros al germanilor), ci [i pentru c\ ei iz-

butesc într-un fel sau altul s\ conving\ publicul

c\, în eventualitatea unei invazii, chiar se vor

dovedi invincibili.

Englezii sunt atât de siguri de ei în[i[i, încât se

pot lua în râs f\r\ probleme. Dac\ te plângi cumva

de vreun aspect al vie]ii lor care este cu adev\rat

execrabil, vor ad\uga [i ei pove[ti despre trenu-

rile care nu vin niciodat\ la vreme, despre com-

pli ca]ii birocratice care i-au împins pe cet\]enii

one[ti la sinucidere sau despre mânc\ruri atât de

dezgust\toare, încât nici câinii nu s-ar uita la ele

(m\ rog, nu câinii englezi).

Umorul englezesc se bazeaz\ la fel de mult pe

re cunoa[tere, cât pe capacitatea englezilor de a

râde de ei în[i[i – de pild\: „Credeam c\ mama

g\ te[te oribil, dar cel pu]in sosurile ei mai mi[cau

ni]el.“

Zâmbetul sec stârnit de aceast\ afirma]ie elip-

tic\ este o expresie caracteristic\ a englezilor.



Ei iubesc ironia [i se a[teapt\ ca [i ceilal]i s-o

aprecieze. Spre exemplu:

Primul drume]: Pe hart\ sunt numai zece

kilometri, dar cu sim]ul t\u de orientare, noi

am f\cut cincisprezece.

Al doilea drume]: Da, dar un drum de cinci -

sprezece kilometri î]i confer\ un sentiment al

reu[itei mai profund!

Englezilor le plac jocurile de cuvinte savu-

roase – mai cu seam\ când sunt copil\re[ti – [i-i

în dr\gesc pe actorii comici care debiteaz\ glume

de acest tip cu o expresie de cea mai mare serio-

zitate. De exemplu:

Un b\rbat a chemat me[terul s\-i repare

masa din buc\t\rie, care se cam [ubrezise. Când

omul termin\ lucrul, b\rbatul î[i mai aduce

aminte de ceva [i-i spune: „{tii, am ceva pro-

bleme [i cu scaunul.“ Iar me[terul r\spunde:

„Pentru asta, nu cu mine trebuie s\ vorbe[ti, ci

cu un proctolog.“

Doi canibali m\nânc\ un clovn. Unul îl în-

treab\ pe cel\lalt: „Nu ]i se pare c\ are un gust

caraghios?“

Un b\rbat intr\ în cabinetul medicului.

Acesta îi spune: „Nu v-am mai v\zut de mult\

vreme.“ La care omul replic\: „Da, am fost

bolnav.“

S \ n \ t a t e [ i i g i e n \

Serviciul Na]ional de S\n\tate, gra]ie c\ruia

spitaliz\rile [i îngrijirile medicale sunt gratuite,

contrazice reticen]a englezilor de a solicita aten -

]ie. Atât de eficient este acest sistem, încât spe-

ran]a de via]\ a crescut extraordinar. B\rba]ii

sunt a[tepta]i s\ tr\iasc\ pân\ la vârsta de [apte -

zeci [i [apte de ani, iar femeile, pân\ la optzeci

[i unu.

Exist\ îns\ o idee fix\ na]ional\ ce nu d\

semne c\ ar p\li. Francezii sunt fascina]i de fica-

tul lor, nem]ii de sistemul digestiv, iar spaniolii

de sângele propriu, dar pentru englezi nimic nu

pare a fi mai interesant decât intestinele.

Ziua care nu începe cu o rodnic\ vizit\ la

closet nu se anun]\ deloc bun\. În vreme ce

vecinii lor de pe continent iau un mic dejun



compus din aluaturi [i gem, englezii înfulec\

boluri de cereale bogate în fibre, ale c\ror cali -

t\]i sunt ilustrate de nume precum „For]a“ sau

„T\râ]e integrale“.

Medicamentele pentru tulbur\rile intestinale

domin\ dul\pioarele din baie [i, al\turi de ta-

bletele bogate în cru[in, vechile remedii nu sunt

nici odat\ ignorate. Pilulele Carter’s Little Liver

f\g\duiesc s\ dea gata „acea senza]ie nepl\cut\

provocat\ de constipa]ie“. Siropul de smochine

este considerat un laxativ eficient pentru în-

treaga familie. Dar pentru adev\ratul tradi]io-

nalist, ni mic nu întrece gustul hidos [i violen]a

intestinal\ a apreciatului lor predecesor, uleiul

de ricin.

Excesul de zel în corectarea efectelor provo-

cate de nepl\cerea de a fi „dopat“ poate duce la

„pântec\raie“ – problem\ pentru care exist\ o

alt\ variat\ gam\ de remedii menite s\ readuc\

situa]ia la cuvenita stare de soliditate.

Men]inute într-o stare de rezonabil\ stabili-

tate acas\, intestinele englezilor sufer\ cumplit

pe meleaguri str\ine. Ca urmare a calit\]ii du-

bioase a mânc\rurilor [i apei din str\in\tate,

c\l\torul avid se confrunt\ mereu cu probleme.

De la Burta indian\ la R\zbunarea lui Monte-

zuma sau Foxtrotul aztec1, necazurile îl lovesc

în fiece ungher al lumii.

Mul]i englezi jongleaz\ toat\ via]a cu pur-

gative [i antidiareice, în speran]a c\ vor reveni

într-o zi la acea binecuvântat\ stare din copil\ -

rie, când un adult zâmbea aprobator la primele

„roade“ ale zilei. Pentru ei îns\, aceast\ nirvana

fecal\ nu este niciodat\ atins\. Niciun englez

nu poate fi convins s\ flirteze cu atotprezentul

supozitor atât de îndr\git de europeni. În vreme

ce francezii î[i trateaz\ chiar [i durerile de cap

cu el, englezii recurg mai degrab\ la prune [i

la fierturi.

Când au de-a face cu afec]iuni mai serioase,

engle zii dau dovada maximului lor stoicism.

Bravura în fa]a adversit\]ilor este cuvântul la or-

dinea zilei. Ultimele cuvinte ale reginei Victo-

ria pe patul de moarte au fost: „M\ simt pu]in

mai bine…“


1 Delhi Belly, Montezuma’s Revenge, Aztec Quickstep –sintagme ce desemneaz\ accesele de a[a-numita „diaree ac\l\torului“ (n. tr.).

I G I E N |

Când vine vorba despre igien\, englezii tind

spre tradi]ie. Du[urile câ[tig\ în popularitate, dar

în multe locuin]e de baz\ r\mâne baia în cad\.

A[a, se pot b\l\ci ferici]i în propria lor murd\rie,

diluat\ cu ap\ cald\ [i s\pun.

În gospod\riile engleze se consum\ în medie

mai mult s\pun [i mai multe deodorante decât

în orice alt\ ]ar\ european\. Iar dup\ p\rerea lor,

asta înseamn\ ceva, fiindc\ a[a cum [tie fiece

englez, alte na]iuni, [i în special francezii, doar

î[i dau cu mai mult parfum atunci când încep

s\ miroas\.

M â n c a r e [ i b \ u t u r \

Din punct de vedere culinar, englezii au fost

dintotdeauna lipsi]i de spiritul aventurii, [i filo-

nul tradi]ionalist î[i face tot timpul sim]it\ pre-

zen]a. „Mâncarea simpl\, la locul ei“ [i „g\titul

s\n\tos“ sunt dezideratele unanime. Acest lucru

sugereaz\ în mod limpede c\ felurile aspec-

tuoase [i complicate nu sunt nici s\n\toase [i

nici la locul lor.

Scriitorul Somerset Maugham remarca la un

moment dat c\ po]i mânca foarte bine în Anglia

luând micul dejun de trei ori pe zi. De[i micul

dejun englezesc g\tit în cas\ – un festin sfârâitor

cu [unc\, ou\, cârna]i, ro[ii, ciuperci, fasole, filé

de somon [i a[a mai departe – a l\sat treptat locul

convingerii c\ fulgii de porumb [i cafeaua instant

trebuie s\ fie mai s\n\toase, la benzin\riile de pe


autostr\zi el este înc\ servit dou\zeci [i patru de

ore din dou\zeci [i patru.

Friptura de vit\, miel sau porc cu legume [i

cartofi cop]i este [i ast\zi alegerea favorit\ a en-

glezilor pentru „o mas\ cum se cuvine“. În toate

celelalte ocazii [i atunci când inspira]ia d\ rateuri,

ei revin la cel de-al doilea preparat tradi]ional al

lor: fasole boabe pe pâine pr\jit\.

În medie, un englez d\ gata circa o sut\ de ki-

lograme de cartofi în fiecare an. Piureul de cartofi

este una dintre cele trei garnituri vegetale obli-

gatorii la fiece mas\. Cartofii sunt ingera]i de ase-

menea sub form\ pr\jit\ [i, desigur, de chips.

Pe[te [i chipsuri, burgeri [i chipsuri, friptur\ [i

chipsuri, cârna]i [i chipsuri, ou\ [i chipsuri sau

chipsuri [i atât, cu sare, o]et [i suc de ro[ii. Ba

sunt savura]i chiar [i vârâ]i între dou\ jum\t\]i

de chifl\ unse cu unt.

Englezilor le plac [i budincile. Cei mai mul]i

dintre ei nu se vor ridica de la mas\ înainte de a

mânca [i o budinc\: aluat fierbinte cu gem, foitaj

cu rubarb\, pl\cint\ cu mere, budinc\ cu me las\,

tart\ cu c\p[uni – toate produse tradi]ionale,

achizi]ionate direct din congelator. Nes\bui]ii ar

trebui s\ aib\ grij\ cu budinca „Yorkshire“ [i cu


cea „neagr\“. Niciuna dintre ele nu este ceea ce

pare. Prima const\ într-un aluat copt cu carne

fript\ de vit\, iar cea de-a doua este un soi de

sângerete feroce.

Pe m\sur\ ce interesul pentru mânc\rurile exo-

tice a crescut, la fel s-a întâmplat [i cu oferta în

acest sens. Dar întreba]i-l pe un englez despre res-

taurante [i v\ va vorbi despre rapiditatea servirii,

despre m\rimea por]iilor [i despre pre], îna inte de

a pomeni ceva despre mâncarea în sine – dac\ va

pomeni despre ea.

De[i gusturile devin mai sofisticate, pentru en-

glezi sendvi[ul r\mâne nepre]uit. De asemenea,

sunt încânta]i s\ foloseasc\ tot ce le-a r\mas de la

o mas\. „Mare p\cat s\ dai mâncarea la gunoi“,

intoneaz\ ei în cor. În vreme ce francezii trimit

la co[ resturile de la cin\, englezii le m\ nânc\ a

doua zi la prânz. Ba chiar fac o virtute din ingur-

gitarea verzei [i a cartofilor reci de cu o zi înainte,

servindu-le pr\jite.

Gusturile engleze sunt insidioase, asimilân -

du-i pe to]i cei ce vin în contact cu ele. Numai în

Anglia se poate întâmpla ca un restaurant indian

s\ vând\ cu senin\tate chipsuri cu sos de curry.

{i numai englezii ar mânca a[a ceva.


L A P U B

În Anglia, „b\uta“ nu este axat\ pe lichidul

consumat. Englezii beau pentru a se bucura de

tov\r\[ie, chiar [i atunci când beau de unii singuri.

În ora[e, cârciumile – pubs – sunt transfor-

mate în ultima vreme în baruri la care se con-

sum\ vin sau în localuri cu specific irlandez. Cele

din zonele rurale, pe de alt\ parte, r\mân ace-

lea[i veritabile institu]ii ale comunit\]ii, cum au

fost secole de-a rândul. Pubul s\tesc este format

dintr-un bar plus un un mic restaurant „tihnit“,

fiind punctul focal al vie]ii locale, o combina]ie

de club social, birou de informa]ii cet\]ene[ti [i

parlament. Distinc]iile de clas\ sunt l\sate afar\,

la u[a lui.

Tradi]ionala halb\ englezeasc\, la un moment

dat aflat\ în pragul dispari]iei, reintr\ în scen\.

Gra]ie eforturilor depuse de Sus]in\torii Berii

Adev\rate (o asocia]ie prin excelen]\ engle -

zeasc\, al c\rei ]el este acela de a sus]ine prezer-

varea, încurajarea [i consumul berii tradi]ionale),

azi po]i savura din ce în ce mai des câte o halb\

plin\-ochi de bere neacidulat\, ner\cit\, cu gust

de hamei, pompat\ manual dintr-un butoi de


lemn din pivni]\ – în toate glorioasele ei varia -

]iuni regionale [i locale.

Obiceiul de a bea „rânduri“ este responsabil

probabil pentru dou\ treimi din totalul vân -

z\rilor în puburi. Nu se cuvine s\ bei împreun\

cu al]ii f\r\ s\ faci [i tu cinste cu un rând. Avan-

tajul e acela c\ o singur\ persoan\ trebuie s\ se

desprind\ de grup [i s\ aduc\ [ase beri, în loc ca

[ase oameni s\ stea la coad\ unul dup\ altul.

Dezavantajul e c\ ajungi s\ bei [ase halbe, de[i

venisei doar pentru una.

user

Stamp


Antony Miall, David Milsted - Ghidul xenofobului. Englezii

Documents

Antony Miall, David Milsted - Ghidul xenofobului. Englezii