Top Banner
ZONA EURO, TRECEREA LA MONEDA UNICĂ ÎN CONTEXTUL CRIZEI DATORIILOR SUVERANE A elaborat: Andronachi Ana Cazac Adriana Moscalu Luminiţa Pîntea Laura FB127
19

Zona Euro Trecerea La Moneda Unică

Oct 06, 2015

Download

Documents

Laura Pintea

Zona euro
Welcome message from author
This document is posted to help you gain knowledge. Please leave a comment to let me know what you think about it! Share it to your friends and learn new things together.
Transcript

Zona Euro, trecerea la moneda unic n contextul crizei datoriilor suverane

Zona Euro, trecerea la moneda unic n contextul crizei datoriilor suveraneA elaborat:Andronachi AnaCazac AdrianaMoscalu LuminiaPntea LauraFB127Ce reprezinta Zona EuroZona euro se refer la cele 19 state din Uniunea European care au adoptat euro ca moned unic. Zona euro este o zon monetar.Cele 19 ri membre sunt Austria, Belgia, Cipru, Finlanda, Estonia, Frana, Germania, Grecia, Irlanda, Italia, Letonia, Lituania,Luxemburg, Malta, Olanda, Portugalia, Spania, Slovenia, Slovacia. Pe lng acestea, 4 "micro-state", prin acordurile monetare ncheiate cu vecinii lor, sunt i ele ataate la zona euro: Andorra, Monaco, San Marino i Vatican.Zona a fost creat n 1999 de unsprezece ri, la care s-a alturat Grecia n 2001, Slovenia n 2007, Cipru i Malta n 2008, Slovacian 2009, Estonia n 2011, Letonia n 2014 i Lituania n 2015.Trei ri din Uniunea European nu au fost de acord cu introducerea acestei monede, i anume Danemarca, Regatul Unit i Suedia.Rata de directare a zonei euro, fixat de Banca Central European din Frankfurt am Main, Germania, este de 3,25 %.

Aderarea la Zona EuroAderarea la zona euro era, cel putin pana la debutul crizei financiare (in 2007-2008), un deziderat lipsit de orice controverse in randul noilor state membre. In prezent insa, oficialii est-europeni au devenit mult mai sceptici in legatura cu oportunitatea adoptarii monedei unice europene. Noul scepticism are in principal explicatii economice, dar se bazeaza si pe un curent de opinie defavorabil, din ce in ce mai accentuat, in randul populatiei.

Manifestarea crizei datoriilor suverane asupra rilor din Zona EuroAstfel, criza datoriilor suverane si bailout-urile Irlandei, Portugaliei si Greciei au creat un mediu nesigur, in care nimeni nu mai stie care va fi viitorul zonei euro si cat va costa o eventuala salvare a monedei unice europene. E un mediu in care aderarea la zona euro poate deveni un demers aventuros chiar si pentru statele care indeplinesc conditiile cuprinse in Mecanismul ratelor de schimb.

Grecia, Spania, Irlanda i Italia sunt statele care pn n prezent au resimit cel mai puternic criza, ns din cauze diferite. Datele arat c Grecia este ara cu datoria public cea mai mare. Avnd o economie necompetitiv n cadrul euro, faptul c guvernul grec a continuat s se mprumute, n contextul stagnrii economice declanat de criza economic n 2008, i-a asigurat calea ctre un cvasi-colaps financiar. Dei solidaritatea statelor europene n faa crizei a fost serios pus la ncercare, colapsul Greciei a fost evitat prin bail-out-uri succesive din partea UE. Spania, pe de alt parte, cunoate o alt fa a crizei: i-a redus cheltuielile guvernamentale pentru a respecta indicatorii macroeconomici ai PSC, nefcnd ns altceva dect s se adnceasc n recesiune, manifestat prin omaj, scderea salariilor care duce implicit la scderea consumului i la contractare economic. tiut fiind faptul c omajul i inflaia sunt indicatorii srciei, omajul a ajuns la cel mai nalt nivel din ultimii 15 ani n Spania (22,9%), iar n Germania la niveluri similare celor de dup reunificare (5,5%), media UE 27 fiind de 9,8%, iar cea a SUA 8,6%.

Consecinele Crizei Criza financiar i economic a dus la o deteriorare a poziiilor fiscale ale rilor din zona euro, n termeni de deficite bugetare mari i datorie guvernamental n cretere. Recesiunea economic a amplificat dezechilibrele n politicile fiscale care s-au construit treptat, cu mult nainte de criz, reflectnd nerespectarea de ctre mai multe ri a punerii n aplicare a politicilor fiscale solide n timpul perioadelor anterioare de cretere economic puternic. Pe partea instituional, cadrul fiscal al Uniunii Europene, ncorporat n Pactul de Stabilitate i Cretere, s-a dovedit a fi prea slab pentru a impune disciplina fiscal i nu a fost pus n aplicare cu suficient rigoare. Cu toate acestea, nevoia de a urmri obiective mai ambiioase de consolidare este mai general. Consolidarea fiscal este esenial pentru asigurarea unui mediu propice pentru creterea economic i stabilitatea preurilor.

rile europene trebuie s depun mai multe eforturi pentru a continua cu hotrre i cu caracter de urgen mult mai mare dect n trecut reformele structurale necesare pe pieele de produse, pieele forei de munc, sistemele de pensii i aa mai departe. . n acest sens, o contribuie esenial la consolidarea perspectivelor economice pe termen lung ale zonei euro vor veni din punerea integral n aplicare a strategiei Europa 2020, cu accent pe domenii-cheie cum ar fi: educaie, cercetare i inovare; eficiena resurselor; i nivelul ridicat al coeziunii sociale i a ocuprii forei de munc. Masurile IntreprinseCa rspuns la criza datoriei suverane, zona euro s-a narmat recent cu un instrument important pentru a proteja stabilitatea financiar a ntregii zone. La reuniunea Consiliului European din 24 i 25 martie 2011, efii de stat i de guvern ai Uniunii Europene au convenit s instituie un Mecanism European de Stabilitate permanent, bazat pe existentul Fond European de Stabilitate Financiar (care va rmne n vigoare pn n iunie 2013).

Mecanismul European de Stabilitate va acorda asisten financiar rilor aflate n dificultate, sub form de credit, cu asistena oferit sub condiii stricte i pe baza unei analize stricte realizate de ctre Comisia European i Fondul Monetar Internaional, n colaborare cu Banca Central European. Instituirea Mecanismului European de Stabilitate reprezint un adaus important la fabrica instituional a Uniunii Economice i Monetare. Cu toate acestea, existena unui mecanism care s ofere asisten financiar pentru rile ce se confrunt cu dificulti temporare nu ar trebui s fie privit ca o surs de hazard moral. Astfel de riscuri sunt prevenite att de condiiile stricte n care orice form de asisten ar putea fi furnizat, ct i de faptul c mecanismul va fi activat numai dac se consider indispensabil n scopul de a contracara ameninrile la adresa stabilitii financiare a zonei euro ca ntreg. n plus, crearea acestui mecanism permanent de stabilizare va fi nsoit de consolidarea cadrului de guvernan economic n zona euro, n special n ceea ce privete cadrul de vigilen multilateral a politicilor naionale n domeniul finanelor publice i al competitivitii.

Avnd n vedere faptul c aceast criza global a subminat credibilitatea actualului model de cretere, rile fost socialiste din Europa Central i de Est aparinnd Uniunii Europene vor trebui s-i adapteze strategia de dezvoltare pentru a accelera rata de cretere postcriz i pentru a izola mai bine ocurile din afara regiunii. Acest lucru este valabil pentru statele baltice, Bulgaria i Romnia, care au fost cele mai afectate de criz, dar este, de asemenea, i cazul Republicii Cehe, Sloveniei i Slovaciei, care n ciuda faptului c i-au meninut disciplina macroeconomic nainte de criz, au suferit mai mult dect rile la nivele comparabile de dezvoltare din alte pri ale lumii. Chiar i Polonia, care a evitat recesiunea, este de ateptat s se dezvolte mai lent pe termen mediu dect multe alte piee emergente, cum ar fi Coreea, Singapore, Malaiesia, Mexic i Brazilia.

Ce spun alti candidati la adoptarea monedei euro?

Bulgaria. Dupa trei ani caracterizati de rigoare fiscala, Bulgaria indeplineste toate criteriile Mecanismului cursului de schimb european, necesare aderarii la zona euro. Si cu toate acestea refuza sa faca pasul, oficialii bulgari anuntand inghetarea pe o perioada nedefinita a planului de aderare. Curentul s-a schimbat si in prezent nu vad niciun beneficiu in urma intrarii in zona euro, ci numai costuri, a declarat Simeon Djankov, fost ministru de finante. Este prea riscant pentru noi si, in plus, nu se stie daca regulile actuale se vor mai pastra intr-un an sau doi.

Ce spun alti candidati la adoptarea monedei euro?

Ungaria. Victor Orban a declarat inca din februarie 2011 ca nu se asteapta ca Ungaria sa adere la zona euro mai devreme de 2020. Motivul oficial invocat este neindeplinirea criteriului datoriei publice, aflate in prezent la un nivel de peste 80% din PIB. Potrivit lui Orban, Ungaria va discuta adoptarea euro abia dupa ce nivelul datoriei va ajunge la 50% din PIB, cu zece puncte procentuale sub cel prevazut in ERM II, nivel care se estimeaza ca va fi atins in 2018.

Ce spun alti candidati la adoptarea monedei euro?Cehia. Condusa de euroscepticul presedinte Vaclav Klaus, Cehia a fost inca din momentul aderarii la UE oaia neagra a Europei, pentru ca oficialii cehi nu si-au ascuns niciun moment pesimismul cu privire la soarta monedei euro. Pana si guvernatorul Bancii Centrale a Cehiei, Miroslav Singer, a refuzat orice angajament in ceea ce priveste aderarea la zona euro, precizand recent ca tot ce poate spune pe marginea acestui subiect este ca nu vede nicio posibilitate ca Cehia sa adopte moneda unica pe durata mandatului sau, care se incheie in 2016. In opinia sa, Mecanismul ratelor de schimb reprezinta un obstacol in calea convergentei economiilor statelor emergente din Europa Centrala si de Est.

Ce spun alti candidati la adoptarea monedei euro?Lituania. Pozitiile Bulgariei, Ungariei sau Cehiei sunt impartasite si de Lituania. Premierul Andrius Kubilius a afirmat la inceputul lunii septembrie ca tara sa va adopta moneda euro numai cand va fi pregatita Europa, si nu Lituania. Declaratia aceasta arata o temperare a entuziasmului guvernului pe care il conduce in fata ultimelor evenimente de pe batranul continent.

Ce spun alti candidati la adoptarea monedei euro?Polonia. Polonia pare singurul stat est-european dispus sa adopte moneda euro, insa recunoaste ca motivele sale sunt mai degraba politice, si nu economice. Pentru Polonia, aderarea la Uniunea Europeana n-a fost doar un proiect economic, ci si unul politic. Avem ambitia de a ne plasa in nucleul Europei, a declarat guvernatorul Bancii Centrale a Poloniei, Marek Belka, lasandu-si totusi loc de intors si mentionand ca aderarea Poloniei la zona euro depinde de viitoarea forma pe care o va lua zona euro la finalul actualei crize a datoriilor suverane.

Concluzii

O atitudine generala foarte rezervata, asadar. Cu toate acestea, exista inca sustinatori ai adoptarii cat mai rapide a monedei euro. Argumentele lor sunt eliminarea riscului valutar si a costurilor de tranzactionare, precum si asigurarea refinantarii sistemului bancar autohton prin accesul la facilitatile oferite de Banca Centrala Europeana.Apoi, populatia ar putea beneficia si ea, prin eliminarea efectelor negative ale volatilitatii cursului asupra ratelor bancare, ca si piata imobiliara si companiile din sectorul privat care, prin trecerea la euro, ar avea costuri mai mici de finantare (sau de refinantare a vechilor imprumuturi).Si un alt argument pro-euro, mai putin intalnit ce-i drept, vizeaza renuntarea la politicile arbitrare ale bancilor centrale autohtone. Doar ca aceste politici vor fi inlocuite de cele ale BCE, care, din pacate, au tendinta sa devina din ce in ce mai putin ortodoxe si din ce in ce mai dispuse sa cedeze presiunilor politice de salvare cu orice pret a proiectului european.