Viata lui Mihai Eminescu - George Calinescu lui Mihai Eminescu... · Irrlui annean, innobilali. O linie principalS Eminowicz-Dolenga rlrlruie in Polonia, o alta laterald, Eminowicz-Emberg,

l

G. CALINESCU

lt'

Viata luiMihai Eminescu

Prefafi, fiqd biobibliograficd gi referihfe criticede Lucian Pricop

EDITURA CARTEX 2OOO

I

Imagine coperta l: Ceasul lui Mihai Entinescu (Muzeul LiterarturiiRomane, lagi)

Grafician copertl: Mdtldlinu P ricopTehnoredacto r : Ecate r ina Pts ld

Descrierea CIP a Bibliotecii Nafionale a RominieiCALINESCU, GEORGEViafa lui Mihai Eminescu / George Cdlinescu; pref'. fIEIbiobibliografica qi referinfe critice de Lucian Pricop. - Ed. a 3-a.Bucureqti, Cartex 2000, 2019

rsBN 978-973- I 04-846-8

l. Pricop, Lucian (ed. qt.)

82 r. r35.1.09

Pentru cotlenzi Ei informalii, vd rugdm sd ne contactati la:

o Tel./fax: 021 1323.4 1.30; 021 1323.00.7 6r Tel.: 0745.069.898; 0729.95 1."7 63o www.edituracarlex.roo e-nrail: [email protected] e-mail: comanda. cartex@,gmail.cornr O.P. 4, C.P. 184, Bucuregti

CUPRINS

Biografie criticit sau romon biografic? (LucianFiq d biobibliograficd .....

StrdrnoEii..... .r..................Gheorghe Eminovici...Raluca Eminovici Ei copiiiNagterea qi copiliria lui Mihai Eminescu (1850-1858) .............$colar la Cerniuli (1858-1863).Privatist la CernIu{i. Fugar cu trupa Tardini (1864-1866).......La Blaj ( 1866).........Pribeag qi sufleor (1866-1869)Student la Viena (1869-1872)Student la Berlin (1872-1874)Bibliotecar qi revizor gcolar (1874-1876)Eminescu qi JunirneaEminescu Ei dragosteaEminescu gazetar ( I 876- I 883)Agonia morall qi moartea (1883-1889)Masca lui EminescuPostfa{d

Bibliogratia eminesciand: Viala

7

11

Referinle critice 13Notd asupra ediliei.......... 37

Via[a lui Mihai Eminescu

4l4758

10

88

100

llBl3t159

20s225

247

278299326363367

369

STRAMOSII

Conqtiin{a romdneascd a voit sd dea celui mai mare poet alr:i o obArqie fabuloasS. Dar pentru ci misticismul genealogic esterrstlzi mai prudent, nimeni nu se gAndeqte ca, asemenea luiVirgiliu, care descindea pe August din miticul Aeneas, sd tragdpc Eminescu din s6ngele balaurului din poveste, dintr-un zmeusrnr mdcar din Buddha. De asemenea, lipsind orice vegti scrise

Sakya-Muni, Septentrionul revendic[ qi el cinstea de a fi s61i9-luit pe strilro;ii celui care a c6ntat diamantul ascuns in MareaNordului. Dupd unii, deci, Eminescu este, prin origine, snedez'El ar fi fost nepot de fiu al unui ofi1er de cavalerie invalid, dinoastea lui Carol al XII-lea, stabilit dup[ batdlia de la Poltava laSuceava, pe lAngd farnilia baronului Mustald- Dupi mamd,Enrinescu pare insir, indiscutabil , rus. Cdci moqul acesteia era un

mttscal, de nu cumva cazac, anume Alexa Potloff, fugit din Rusiapentru pricini politice gi agezat pe malul Siretului, in apropierede satul Serafimegti, unde, in straie ldrdneqti ;i sub numele deDonfu, se indeletnicea cu prisaca. Mama poefului, Raluca, lineape solul ei de mtean, Ei aceasta devine credibil cAnd afldrn cdurmaEii, in viali incd, ai lui Eminescu, votbesc ruteneqte' Adver-sarii contemporani il socoteau bulgar. Unul din ei scria:

,,Acei cari cunosc de aproape pe d-l Eminovici, citili Emi-nescu, vd rog; vor recunoaqte acest portret. Adeseori priviriletreciitorului snnt atrase de un individ cu un ciudat cap in patntmuchii, astfel cum bucureqtenii vor fi vdzut uneori la lucrdtoriibulgari (cu ocazia canalizdrii D6mbovilei este dat fiecdruia sdconstate acest fapt)... bdiatul are oarecare imaginalie, qi intr-obunb clinrinea!5, pdrdsind fructuoasa meserie a pastramagiilor (o

industrie foarte rdspdnditd in Botoqani, dar din pdcate e toati inmdinile bulgarilor), ;i-a pus in minte sd ajungd om mare.'."'

Mai noud qi mai mdgulitoare este ipoteza unei descendenlepolone. O familie Eminowicz din Polonia, care numdrd doi poe{i(Luclwig Eminowicz qi Roman Eminowicz, m' oct. 1920), gi-aalcdtuit nu demult arborele genealogic. Ea a descoperit ci setrage din Murad Eminowicz, negustor arrnean Ei cetSlean alLiovului, dupd curn glSsuieEte Lln lnanuscris din 1646, aflat inBiblioteca Ossolinski. Acesta era cel mai bogat din colonia celor

82 de familii armene din Liov, iar casa sa strdjuia m6ndrd intreacelea ale familiilor Gluszkiewicz $i Dornozyski din ulila

' Nicu Xenopol. Cronica. Un critic de laTelegraphul, Bttc.,2 apr. 1882, p. 2-3 (n.

Timpul. Dl. Mihai Eminescu. In:ed.)

42 43

rul'nrcan5. Trddare a s6ngelui! in anul 1874, Eminescu trecea prin('r'ircovia, reryedinli a ilustrei sale mde de azi. dr. Vichentielittrit'rowicz, consilier comunai, ;i pdqea qi in Lemberg. DacIirtstinctul sdu atavic ar fi fost mai viu, poetr-rl s-ar fi dus pe r,rlifarrlrneand qi ar fi contemplat indelung, intre casele Gluszkiewiczqii l)ornozyski, mdndra casd a strlbunului sdu Murad Eminowicz.lil insd umbla sd scoati fbtografie a bisericii Movilegtilor gi dc1tr.: portretul unui annaE din lara Rom6.neascd, ajuns mare can-lclirl al Poloniei.

$i cdnd proprict ta victlir singur n-o ;tii pe cle rost,O sd-Ei batd altrii capul s-o piitrunzd cunt afost'?

lat[, noi ni-1 batcm ! Noi afldm rnai tirziu pe urmagii boga-Irrlui annean, innobilali. O linie principalS Eminowicz-Dolengarlrlruie in Polonia, o alta laterald, Eminowicz-Emberg, apare inI'otlolia. IJn oarecare membru al familiei ar fi emigrat acolo qir-ir fi legat prin cdsitorie cu casa Embcrg din Silezia, cici unI'clru Eminowicz din Podolia se legitima la 1802, ?n fala conti-rici nobililor, ca descinzAnd din sus-nurnita casd sileziand. Ra-nrula aceasta igi intinde crengile pdnd prin Bucovina qillrsarabia, in fbla Mohildului, unde urmaEi ai ei au, zice-se, qi azirrvori. Din ea se trage, lird indoiali, Mihai Eminescu, ridicdnd lallci numdml poe{ilor dafi omenirii dc nobila qieahtd polacd. Ccir'rrt'c sprijind aceastl inrudire au bdgat de seamb, cu multd1rr:r'spicacitate, cd cei mai mulli din Erninowiczenii bucovineni qilnstrabeni se cheamd tot Mihai. Ergo!

Cineva insd, bizuindu-se pe aceasti spi1d, a rdmas r,rimit dcrrrr alt adevdr. Dacd numita f'arnilie polond se izvodeste din ar-rrrc:rurnl Murad Erninowicz, alLurci Ei Mihai Eminescu este utnta(ut.$i iati-ne intorqi pe ldngi Marea Caspicl, in enigmatica Asic.Acclzr care in numele unei strdvechi romdnimi se inspuma det r rtl i gnare impotriva scursurilor strdine

Ilulgdroi ctr ceafa groasd, grecotei cu nas sublire.Toate mutrele acestea sunt pretinse de roman,Toatd greco-bulgdrimea e nepoata lui Traian,

ndpdstuit de legendd ;i de qtiinla biografici, este intins de noud'naiii deodatS, spre a fi rdnd pe rAnd turc, albanez, persan' suedez'

nts, bulga4 rutean, Polon, armean.

in vreme ce biografii cautd stramoqi de-ai poetului intreMarea Balticd Ei Marea Caspici, intr-un sat din Bucovina,

jud'

Suceava, zis Cilinegtii lui Cuparencu, trdiesc incd rude ldrdneqtiale lui Mihai Eminescu' Saful, romAuesc, era prin secolul alXVI[-lea jumState al f'amiliei cuparencu, jumltate al boierului

cdrstea. Satul exista cu mult inainte de ocupa{ia austriaca (1775)

gi fiindc[ Petrea Eminovici, intAiul cu acest nume pe care il gdsim

prin scripte qi amintiri, nierg6nd inddrSt in vreme' se ndscuse cu

probabilitate intre 1732 qi 1i36, e lucru hotdrdt ci Emi'oviceniau trdit qi inainte de 1736, fie in satul Cblinegti, fie pe moqia

boierului Cdrstea de la CostAna. inrAurirea galifiana nu incepuse

a se ardta cu putere, deoarecc vorbeau incd limba lor moldo-

veneascd. Feciorul lui Petrea se chema Vasile leminovici, s:aniscut prin 1780 qi a murit la 20 februaie lB44' Era' {iran qi el'

ca qi pdrintele sdu. $tia pulind carte qi, avdnd darul cdntdrii'

boierui il ordnduise dascdl. Tot boieml i-a dat patru fblci de p6-m6nt, c6tre sfhrqitul veacului. Devenitd slobodd, f'amilia capdtd

stare qi trecere in sat. R[zdqia este prin ea insiqi o noblefe, Ei tatdl

poetului trecea, fbrd s[rituri, in boieria mlrunt6'Vasile are patru fete qi trei feciori. Cel mai mare, Gheorghe

(n. 10.02.18 nj, atdl lui Mihai Eminescu, plriseqte casa pdrin-teascS. Al doilea, Ioan (n. 14. lll. 1816 - m' 21' Il' 1877), rdmanela glie, se insoard cu Maria Mareci, ruteancd sau romdnci mte-

niiatd, are copii qi triieEte fdrdneqte. La curlea lui GheorgheEminovici din tpoteqti, veni o dat6 un frate al boierului, imbrdcat

ca la !ard. copiii il auzird vorbind romaneEte, dar 9i rutencEte,voind sd tiinuiascd vreun lucru. Mezinul, $tefan (n' 24' l' 1819)'sc duce de acasd, frrd urme. Ar fi plecat in Moldova, s-ar ficdlugdrit qi ar fi murit de holerd pe undeva'

iou,', u avut o fat5, datd dupd ur-r Ioan Florea, cu care face un

bliat, vasile Petrea, azi smintit, rdt[citor pe ulilele satului. Un

44 45

l'ccior al sIu, Gheorghe, are la rdndu-i o fat6, Xenia, cisdtolitd cuNicolai al lui Vasile, a c[rui tnam6, Chifa (Evdochia) Hu{an, vor-bcpte numai limba ruteand. Cum se ftice cd aceastd familie, cuinfE{iqare qi nume romdneqti, vorbegte de la o vrelre ruteneEte, selirmureqte, de cdtre cei care au cercetat satul, astfel: MariaMareci, nevasta lui Ioan, de fel din $erbnu{i (n. 1 B l9 ' n. 22 dec.I 897) era ruteancd.

Fiind rnai in vdrstd decdt bdrbatul qi rlai cu tdrie, in casd qitsupra copiilor, ca indeobqte in faililiile !6rdne;ti de peste munli,ca face pe toli ai casei sI vorbeascd rutenegte qi chitrr pe birbatul0i, Ioan, care insl mdnuiegte r5u aceastd lirnbl qi nu e slobod lavorbd decdt pe moldovenie, ca frafii Ei parinlii sdi. Erninescuinsusi, fdrd sd cunoascd de aproape familia, nici din vedere nicirlin documente, nll se indoia cd se trage din rizegi moldoveni,rutenizali abia in vremea din umrd, fiindcd tat6-siu fusese dat lacarte romAneascd in Suceava.

A crede acum c[ intre urmaqii liranului Petrea Erninovici Ei:rceia ai lui Murad Eminowicz poate fi vreo legdtLrrd afard, denceea intdmpldtoare a potrivirii suneteloq cd Michael vonliminowicz, Kriminal-Akzessist in lBl9 la tribunalul din Vijnila,cstc pe de o parte polon, pentru cd adaugd din orgoliu de gleahtd{n von inaintea numelui, iar pe de alta, rudd cu dascdlul de {ardVasile, opincar din rno;i strdmoEi, ce nici viseazd.la mdndra spildlcqicascl gi la curfile boiereqti din Lemberg, Silezia qi Podolia; cirnllarea numelui Mihai la pretinsele rude nobile e un semtr derudenie, cdnd nici cei din Cdlineqtii lui Cuparencu, nici cei de lalpotegti nu gtiu de asta gi-Ei mlnesc copiii Petre, Ioan, Vasile,( ihcorghe, $tefan, Niculae, $erban, Matei qi numai o dat"l Mihai;t:ste tot una cu a se pierde in legendS, cu a socoti pe Emitrescurriiscut din zmeu qi din Baba Dochia.

Judecdnd in lumina insdqi a documentelor Ei fbrd fanatismctnic, putem spune cI nici un scriitor romAn nu-qi poate afinnarrrtri cu putere ca Eminescu puritatea sdngelui romdnesc qi nu-rsi

;loate numdra ca el strdmoEii moldoveni pe degete, vreme derloui veacuri. incdt, indrepti{it sd ia biciul impotriva proaspefilor

strdini plipdqili prin (ard, el putea rdspunde, fdrd sd rogeascd,adversarului, cu aceste cuvinte de foc:

,r...eu nu md supir deloc de modul cutn se reflecti persoanamea in ochii d-tale, cdci de la aqa oglindl nici nu md pot a$teptala alt reflex. Dar acest reflex nu schimbd deloc realitatea; el nu

nri opreqte de-a fi dintr-o farnilie nu numai rcmdnd, ci qi nobildneam de neamul ei - sd nu vd fie cu supirare - incdt vd asigur cdintre strdmogii din fara de sus a Moldovei, de care nu mi-e rugine

si vorbesc, s-or fi afldnd poate fdrani liberi darjidani, greci oripdzitori de temnild micar nici unul."

GHEORGHE EMINOVICI

Fecior mai mare al lui Vasile, dascdlul din Cilinqti, tatdl luil,) r ninescu, Gheorghe Eminovici, Iminovici, sau Gherghia; Eminovici,eunr ii va zice lumea prin linutul Botoganilor, s-a ndscut la 10lcbruarie 1 8 I 2. Fiind bdiat de cdntdrel in strand, adicd de om maicrr invifituri, il vedem invi!6nd carte, vreo trei ani, la dascilullorri{[ din Suceava. La ;coli mai inalte nu se gtie, nici nu e;rrobabil, s[ fi umblat. Trebuie sd fi fost insi ager la minte, inslirre sd prindd multe, ca atdta lume veche sau frrd gcoa16, dinsirrrpla experienld, gi deloc doritor sd se intoarcd la sapd, deoa-lcce boierul Ioan Ienacaki Cdrstea de la Costdna (l6ngb Suceava)rl ia in slujba sa, desigur pentru oarecare treburi cinceldregti.Avca scriere citeald gi condei cult, expresie potrivitd pentrurrbstracfiile administrative. Baronul Jean Mustafb din Bucovina,Irrand cu arendd de la boierul velit Balg mo;ia Dumbrdveni,rrrluce pe Gheorghe Eminovici ca scriitorag. Baronul n-a linutrrrultd vreme mo;ia, cdci, fie termenul arendei a expirat firin:innoire, fie s-au ivit nein{elegeri intre el ;i proprietar, s-a dusrk: s-a stabilit la Botogani, unde a murit, ingropat fiind in bisericaVrvidenia, de ddnsul zidit6. Se vede cd istelia scriitoraguluin jrrnsese la cunoqtin{a boierului BalE, ca ceva deosebit, de vremeee lrninovici e oprit mai departe pe moEie. Murind bdtrdnul, fiulrrccstuia, Constantin, il face administrator peste Dumbriveni,rliinclu-i toate de trebuin{a vielii ;i leafh bund de 250 galbeni perrrr. Tot un Bal; probabil ii capdtd de la Vodd titlul de sulger. De

47

vzr ilrai fi fost qi alt administrator pe rnogie (N6stase Enacovici)nu e sigur, dar ceea ce rdm6ne neindoios este cd GheorgheEminovici devenise m6na dreapti a boierului costache Bal;,

frcind;i dregind Pe rnoEie.Asifel, venincl in 1841 o comisiune alcdtuitS din spdtarul

lancul Kogdlniceanu, vornicul loan costachi qi postelnicul Asachi,

.u ,ropuide a stinge unele pricini de incilcdri de moqie qi ariclica un plan topografic, ;i cerAnd cinstita comisiune vechiluluinostru sa vina la zi hotdrdtS cu documentele de proprietate ori s5

cheme in grabd pe boier, Iminovici rdspunde ddrz cra,,eu nu am

alt5 instruclie de la dumnealui boeriul Balq, decat sd pSzeschotarele mo;iilor supt numi di Dumbrdveni, pi sdmnile pdn acum

pdzite qi sii caut interesul gospoddriei, din care inldleg cidumnealui boeriul Balq, ;tiind c5 nimica nu stSpanegte cu rdcre-

din{d, pomind din lari afar6, nu i-au cerut trebuinla ca's5-;i lesiclocutnenturile mogiilor sale in mdnule mele, pi care cinstitacomisie le ceri de la rnine a;a di aspru ca sl le infhloqezi"' BalE

era boier mare. Neputdncl s-o scoatd la cdp6t6i cu vechilul,comisia ldsd lucrurile balti.

Boierit ;i cu oarecare stare, tdndrul Eminovici se insoari inprimSvara anului 1840. Avea 28 de ani. s-a socotit destul de

sublire ca sd cear6 stolnicului Jurascu din Joldegti pe fata sa

Ralu, cn vreo patru ani mai tdnlrd decat d6nsu1. Socrul i-a dat

zestre bunicica. Pe lingd scule ;i alte de-ale casei, i-a dat inaintecle nuntd 1500 cle galbeni, rar in ziua cununiei, la 20 iunie anul1840, i-a numSrat in m6nd bani buni inc[ 1500 galbeni, in total3000 galbeni. Ba mai mult. Solia se vede a fi avOnd 9i o moEie,OrIqanii, clin v6nzarea cireia solul ia in arendd moqia Dorneqti,

mai primind pe cleasupra zestrei 1400 galbeni tot la solie ,,spre a

pute spicularisd" pdm6nturile ce le are.

La a;a stare, imboldit poate de solia sa Ralu, care avea

u$oare fumuri nobilitare, trebuia lui Gh. Iminovici o urcare pe

treapta boiereascd. $i iatS-1 cerand qi c5pdt6nd, frrd indoiald cu

bani, de la vodd Mihail Grigore Sturza, la 12 mat 1841, decretul

de cdrninar.

la Versailles, cei paisprezece slujbaqi asistau nemiqca{i, tdcufi,

cStre ugd, ca numeroasele lumandri aprinse in candelabre, licand

curtea lor p6n6 spre miezul nopJii acestui mic rege-soare, care,

scur1, gros - poreclit pentru aceez fibAlloc - conducea maigalagios decdt toli disculia, trondnd in jillul siu pe trei perini decatifla. Ce putea auzi de la boierii mari cdminarul Gheorghe din

collul sdu unde rdsdrea inalt, voinic, cu ochi albaqtri, barbdcastanie qi unde Balq ii arunca, desigur, din cAnd in cAnd, cdte ovorb6? Boierii adunali in somptuosul salon erau foarte cul1i, deculturd striin6, se in{elege, indeobqte francezd, dar qi de nuanfd

german[ la aceia din Bucovina. Pierderea Bucovinei (1'775) qi a

Basarabiei Ei 1812 aruncd noble{ea Moldovei de Sus peste douigranife. Recunosculi qi botezali cu titluri noud de nobleld(Hunluzdkeqtii, Petrinii erau baroni, Costachi Balg era nad-vornic sovetnic in Basarabia) duc, mullurnitd averilor 1or uneori

imense, o viald de lux, intre metropolele occidentale qi moEiile

1or. TrdgAnd dar din lungile ciubuce, fbceau ideologie, scor-monind incleoscbi rtrlionalismul sec. XVIII: Malbranche, voltaire,Diclerot, Rousseau, Spinoza, Locke, Leibniz. Luau parte la aceste

dispure Bals, Alexandru Sturza Micldusanul, ConstantinHuimuzaki, $tefan Dunca de Sajo, V6rnav ;i Miclescu, ultimiidoi tari in istoria religiunilor vechi, dr. Schwarzenberg, plin deKant ;i Spinoza, Ei probabil perceptorul. Erau qi de aceia careascultau cu ochii holba{i. vechilul nostru nu era om pregdtit s6

urm[reascd asemenea speculaliuni inalte, dar avea memorieextraordinard qi minte dornicd de cunoqtinle- Prindea fapte me-

morabile, date istorice, genealogice, ajungdnd si cunoascb pedegete rosturile boierilor mari qi mici din Moldova, cine a cui

fat6 este qi a cui nepoat6, qi mai ales igi lustruia vorbirea. Invd-

{ase binigor, din convieluirea cu BalE, franluzeEte qi nem{eEte Eirnai gtia pe deasupra ruteneEte, leqeqte' ruseEte qi ovreieEte cu

accent. Prinsese gust la citit 9i cumpdra cdrli, traduceri dinfran{uzeqte, mai tdrziu desigur cronicile, in sfdr;it tipdriturilevremii. Rdftuite in niEte dulapuri Ei insemnate pe mdsura cum-lpirlrii intr-un catastih, ele alcdtuiau, intr-o odaie inchisi, ferita

rlc copii, desfrtarea zrlelor frrd lucru, de iarni. it qtia lumea capo un om cu c[r[i. insuEi boierul Balq ia cu imprurnut de larllirrsul urmStoarele: 1. Istoria cavalerului de Grie de AbateleIrrevost, in traducerea lui Alecu Beldirnan; 2. Alzira saulntericanii, tragedie in 5 acte de Voltaire, tradusd de GrigoreAlexandrescu;3. Antoni, drarni in 5 acte de Alexandru Dunas,in traducerea lui Alexandru Hrisoverghi qi cu precuvdntarea lui( lostache Negruzzi; 4. Moartea lui Socrat, de Lamartine, tradusitlc Geotge Sion; 5. Mizantropul, de Molidre, tradusd de GeorgeSion; 6. Zaira, de Voltaire, tradusd de George Sion; 7. Metella ,yi()rbu, de George Sand, tradusd de George Baronzi; B. Speronare,tlc Alexandru Dumas, tradusd de Heliade Rddulescu; 9. Femeialntnii si bdrbatul bun, de Marmontel, traducere de HeliadeItirdr"rlescu; 10. Cntcea de argint de Eugen Sue, tradusir dellcliade Rddulescu; ll. Lacul Dracului, de George Sand, tradu-cole de George Baronzi; 12. Meropa, de Voltaire, traducere de( irigore Alexandrescu.

Gheorghe Eminovici cdpdtase intr-acestea copii, patrr-r bliefi5i doud fete, venifi pe lume cam la un an unul: $erban (1841),Nicolae (1843), George (1844), Ruxanda (I845), Ilie (1846),Mrtria (1848-1849) Ei care umpleau o casi lungd, scundd, ascunsirtlc arborii irnensului parc al Dumbrdvenilor qi privind in gridin6,

ltrirt sase ferestre. Pe acolo, jucAndu-se, copiii boierilor desco-pcriri in goana dupd fluturi pe copiii din cas6, ru'mirindu-i dinochi cu triste{e, llindcd n-aveau voie sI intre in parc. Mamanriscuse, pare-se, o fetifi, pe Maria, Ei copiii boieregti venird s-oItotcze cu fluhrri qi flori. Cine se poate bizui pe amintirea fraged[n unui copil? Prin cea{a aducerii aminte a Constan{5i Dunca,urtul din copii, se desluEeqte inaintea noastrd un interior posibil:,,o odaie mic5, jbasi, sclipitoare de cur[1enie, apoi o alta rnairrrarc. Aci iariqi perelii albi, vdruili, dar qi perdclc albc, dcse,slobozite. Miros mare de sulcini, podele uscate, gilbii, proaspdtunse cu lutiqor galben. La dreapta doud divanuri cu nracaturi sisirltcle de l0ni rogii Ei verzi, fes[turd de cas[. intrc {brestre orrrlsi de cdrli inchisd. Pe d6nsa o lampd mare cu sf-eqnice de

5150