Top Banner
22

Unirea Principatelor Române 1859

Jan 14, 2016

Download

Documents

Axelle berumen

Unirea Principatelor Române 1859. Unirea Principatelor Române  cunoscută și ca  Mica Unire  ( Marea Unire  fiind cea de la 1918) a avut loc la jumătatea secolului al XIX-lea și reprezintă unificarea vechilor state  Moldova  și  Țara Românească. - PowerPoint PPT Presentation
Welcome message from author
This document is posted to help you gain knowledge. Please leave a comment to let me know what you think about it! Share it to your friends and learn new things together.
Transcript
Page 1: Unirea Principatelor Române 1859
Page 2: Unirea Principatelor Române 1859

Unirea Principatelor Române cunoscută și ca Mica Unire (Marea Unire fiind cea de la 1918) a avut loc la

jumătatea secolului al XIX-lea și reprezintă unificarea vechilor

state Moldova și Țara Românească.

Page 3: Unirea Principatelor Române 1859

Generaţia care a înfăptuit marele ideal al Unirii din 1859 avea în frunte înflăcăraţi patrioţi, ca:

Mihail Kogălniceanu

(n. 6 septembrie 1817, Iași – d. 20 iunie 1891, Paris)

Page 4: Unirea Principatelor Române 1859

Vasile Alecsandri Costache Negri

(n. 21 iulie 1821, Bacău — (n. 14 mai 1812, Iași, Moldova

d. 22 august 1890, d. 28 septembrie 1876,

Mircești, județul Iași)  Târgu Ocna, România) 

Page 5: Unirea Principatelor Române 1859

Unirea este strâns legată de personalitatea lui Alexandru Ioan Cuza și de alegerea sa ca domnitor al ambelor principate la 5

ianuarie 1859 în Moldova și la 24 ianuarie 1859 în Țara Românească. Totuși, unirea a fost un proces complex, bazat pe puternica apropiere culturală și economică între cele două țări. Procesul a început în 1848, odată cu realizarea uniunii

vamale între Moldova și Țara Românească.

Page 6: Unirea Principatelor Române 1859
Page 7: Unirea Principatelor Române 1859
Page 8: Unirea Principatelor Române 1859

Tratatul de pace de la Paris s-a semnat la 30 martie 1856 şi cuprindea şi prevederi referitoare la

Principatele Române:

Convocarea unor Adunări ad-hoc care să fie formate din reprezentanţi ai tuturor categoriilor

sociale; aceste adunări trebuiau să exprime dorinţele românilor în legătură cu viitorul

Principatelor;

O comisie va cerceta dorinţele românilor exprimate la adunările ad-hoc iar rezultatele vor fi înaintate unei Conferinţe a marilor puteri care va elabora o

convenţie pentru organizarea Principatelor;

Rusia ceda Moldovei partea de sud a Basarabiei unde au fost organizate trei judeţe ( Cahul, Ismail,

Bolgrad );

Page 9: Unirea Principatelor Române 1859

Adunările ad-hoc au fost adunări convocate în 1857 în Țara Românească și în Moldova, care trebuiau să se pronunțe asupra

organizării politice și sociale a țărilor române.

 Adunările ad-hoc având caracter consultativ, erau alcătuite din reprezentanți ai bisericii, marii boierimi, burgheziei, țărănimii. 

Page 10: Unirea Principatelor Române 1859

Divanul ad-hoc din Ţara Românească

Page 11: Unirea Principatelor Române 1859

În Moldova a fost ales în unanimitate, la 17 ianuarie 1859, liderul Alexandru Ioan Cuza, reprezentantul „Partidei

Naționale”.

Într-o ședință secretă a Adunării, deputatul Vasile Boerescu a propus la 24 ianuarie 1859 alegerea lui Alexandru I. Cuza,

aceasta fiind acceptată în unanimitate. Astfel s-a făcut primul pas către definitivarea Unirii Principatelor Române.

Page 12: Unirea Principatelor Române 1859

Theodor Aman - Proclamarea Unirii

Page 13: Unirea Principatelor Române 1859

Născut în Bârlad, Cuza a aparținut clasei tradiționale de boieri din Moldova, fiind fiul ispravnicului Ioan Cuza și al Sultanei, membră a familiei Cozadini de origini fanariote. Alexandru primește o educație europeană, devenind ofițer în armata moldovenească și ajungând la rangul de colonel. A avut un frate, Dumitru, care a murit tânăr într-un accident de călărie, şi o soră, Sultana, căreia i-a arătat o deosebită afecţiune.

Page 14: Unirea Principatelor Române 1859

În 1834 pleacă la Paris şi în anul următor trece examenul de

bacalaureat. La fel ca şi Vasile Alecsandri, prietenul său de o

viaţă, se înscrie la facultatea de medicină, o părăseşte repede

pentru că nu putea suferi disecţiile cadavrelor şi trece la

drept, dar nu termină nicio facultate.

În 1839 revine în Moldova.

În 1844 s-a căsătorit cu Elena Rosetti.

Page 15: Unirea Principatelor Române 1859

La 5 ianuarie 1859, Cuza a fost ales domn al Moldovei, iar la 24

ianuarie 1859, ca domn al Ţării Româneşti.

A fost silit să abdice la 11 februarie 1866, el înţelegând că – pentru interesul suprem naţional – “numai un Principe străin, după părerea mea, poate chezăşui viitorul României” ( din scrisoarea sa către gen. N. Golescu )

Steagul Principatelor Unite

Page 16: Unirea Principatelor Române 1859

Cuza şi-a petrecut restul vieţii în Germania, unde îşi va îngriji sănătatea şubrezită. A murit în 1873, la Hotel “Europa” din

Heidenberg, în braţele Elenei Cuza.

Placa memorială de pe clădirea hotelului Europa

Hotelul Europa În acest hotel Cuza și-a trăit ultimele zile.

Page 17: Unirea Principatelor Române 1859

A fost înmormântat la moşia sa din

Ruginoasa ( Iaşi ). În palatul domnesc de

aici îşi avea reşedinţa de vară.

Dorinţa sa testamentară, exprimată pe patul

morţii, a fost îndeplinită şi a fost

coborât în cripta bisericii ( mai 1873 )

Page 18: Unirea Principatelor Române 1859
Page 19: Unirea Principatelor Române 1859

În 1944, în timpul celui de-al doilea război mondial, când castelul lui Cuza

de la Ruginoasa a fost bombardat, rămăşiţele pământeşti au fost duse la

Curtea de Argeş, iar după aceea la biserica Trei Ierarhi din Iaşi.

Ulterior s-au refăcut biserica şi palatul

( azi Muzeu memorial de mare prestigiu).

Page 20: Unirea Principatelor Române 1859

Biserica Trei Ierarhi din Iaşi

Page 21: Unirea Principatelor Române 1859

Al. I. Cuza şi Doamna Elena – pictură din

Biserica Domnească de la Ruginoasa

Page 22: Unirea Principatelor Române 1859