TÖRTÉNELEM ROMÁN NYELVEN ISTORIE › erettsegi › feladatok2005tavasz › koz… · ISTORIE KÖZÉPSZINTŰ ÍRÁSBELI VIZSGA PROBA SCRISĂ NIVEL MEDIU Az írásbeli vizsga időtartama:

Történelem román nyelven középszint — írásbeli vizsga 0511

Azonosító jel:

TÖRTÉNELEM ROMÁN NYELVEN

ISTORIE

KÖZÉPSZINTŰ

ÍRÁSBELI VIZSGA

PROBA SCRISĂ NIVEL MEDIU

Az írásbeli vizsga időtartama: 180 perc Durata probei scrise: 180 de minute

Nr. de foi suplimentare Pótlapok száma

Foi numerotate / Tisztázati Ciorne / Piszkozati

OKTATÁSI MINISZTÉRIUM É

RE

TT

SÉ

GI

VIZ

SG

A

●

20

05

. m

áju

s 2

1.

írásbeli vizsga 0511 2 / 36 2005. május 21.

Azonosító jel: Történelem román nyelven középszint

Notă! Daţi răspunsuri precise, folosiţi semne clare – şi în cazul corectării!

În răspunsuri străduiţi-vă să definiţi esenţa problemelor şi încadraţi-vă în limita de spaţiu precizată.

Vă rugăm, folosiţi stilouri, pixuri de culoarea albastră.

La rezolvarea problemelor ţineţi cont de următoarele sugestii.

• Citiţi cu atenţie subiectele.

• Urmăriţi cu atenţie indicaţiile formulate.

• Studiaţi sursele legate de probleme (tablou, schemă, text, hartă.).

• La rezolvarea fiecărui subiect aveţi voie să folosiţi manualele şi materialele următoare: hărţile din Történelmi atlasz, şi dicţionare bilingve.

• După ce aţi reflectat suficient treceţi pe curat răspunsurile, şi pe cît posibil fără corecturi.

La rezolvarea problemelor care necesită o expunere mai amplă (eseuri) vă propunem să urmăriţi următorul plan de muncă:

1. Încadraţi în timp şi spaţiu evenimentele menţionate în subiect. 2. Pentru înţelegerea problemei folosiţi sursele, respectiv manualul Történelmi atlasz. 3. Selectaţi conceptele generale (de exemplu: evoluţie, schimbare, producţie), respectiv

noţiunile legate de epoca dată (de exemplu: iobag pentru deservirea cetăţii, breaslă, cultul personalităţii) cu ajutorul cărora puteţi rezolva subiectul.

4. Integraţi în compunere informaţiile şi concluziile din sursele alăturate. 5. În caz de nevoie faceţi o schiţă, respectiv folosiţi ciorne. 6. Precizaţi circumstanţele anterioare, cauzele şi consecinţele problemei. 7. Definiţi anumite presupuneri, explicaţii posibile. 8. Integraţi în prezentarea problemei cunoştinţele individuale (de exemplu: nume, date),

punctul de vedere şi păreri proprii. 9. Fiţi atenţi la formarea frazelor ca ele să fie clare. 10. Aşezaţi corect în pagină textul şi respectaţi regurile de ortografie.

Pentru a vă informa:

Criteriile de corectare a eseurilor:

• înţelegerea problemei (subiectului),

• conformitatea cu cerinţele de conţinut,

• gradul de structurare, de coerenţa logică şi de corectitudine al lucrării.

Vă dorim spor la muncă.



I. SUBIECTE CARE NECESITĂ RĂSPUNSURI SCURTE 1. Mai jos puteţi citi fragmente din poezii despre zeii greci din antichitate. Pe baza citatului răspundeţi la întrebări. (1 punct pentru fiecare element)

„Zeusz pedig elrendelte Themisznek, hogy gyülekezni hívja az isteneket sokvölgyű olümposzi bércen… Szólt Kronidész, s nem csillapodó csata kélt a szavára, s indult hadba az isten mind, szíve kétfele oszlott. Ment a hajók seregéhez Héré, Pallasz Athéné, véle a föld övezője Poszeidón és a segítő Hermeiász, ki kitűnt közülük leleményes eszével; … (Homérosz: Iliász XX. ének) „Iar Zeus a poruncit lui Themis să cheme zeii să se adune pe piscul muntelui Olimp cu mai multe văi… A zis Cronides, şi i-a venit oaste însufleţită la cuvîntu-i şi au pornit la luptă zeii toţi, inima împărţindu-i-se în două. S-au dus la ceata de nave Here, Palas Atena, cu ea zeul pămîntului, Poseidon şi sprijinitorul Hermeias, care s-a distins dintre ei cu mintea lui invenţioasă; … (Omer: Iliada, cîntul XX)

a) Subliniaţi în text versul care se referă la locul de viaţă al zeilor! b) Identificaţi afirmaţiile de mai jos cu zeii din citate şi scrieţi-le în tabel!

Afirmaţie Numele

1. Zeul principal 2. Zeul mării

c) Care expresie este valabilă pentru religia grecilor? Subliniaţi răspunsul corect!

monoteism politeism dualism de religie

4 puncte



2. Pe hartă puteţi urmări expansiunea Imperiului Otoman. Rezolvaţi tema următoare! ! Folosiţi Atlasul de istorie!

a) Scrieţi în locurile punctate numele oraşelor semnalate pe hartă cu numerele 2 şi

4! (0,5 puncte pentru fiecare element)

2. ....................................................................................... 4. ........................................................................

b) Cine a fost acel domnitor otoman din secolul al XVI-lea care a ocupat, printre

altele, oraşul Buda? (1 punct) ..............................................................

c) Subliniaţi din enumerarea de mai jos teritoriul pe care l-au pierdut turcii la sfîrşitul secolului al XVII-lea! (1 punct)

Balcanii Ungaria Muntenia

3 puncte



3. Subiectul de mai jos se leagă de domnia lui Matei Corvinul. Indicaţi pe baza datelor din cele două fragmente dacă afirmaţiile referitoare la Matei

Corvinul sunt adevărate sau false! Indicaţi opţiunea cu semnul+! (1 punct pentru un element)

Felul venitului Suma venitului (forint)

Impozitele iobagilor 300 000

Comerţul cu sare 80 000

Metale preţioase şi monede 60 000

Vama comerţului exterior 50 000

Veniturile moşiilor regale 50 000 Venituri din vînzarea cuprului 26 000

Impozitul saşilor din Ardeal 23 000

Impozitul oraşelor 20 000

Impozitul evreilor 4 000

Veniturie tezaurului regal (anii 1470)

„Életében mind az egész ország reá kiált vala Mátyás királyra, hogy felette igen telhetetlen vala; megnyúzná és megönné az országot a sok vámokkal és nagy rovásokkal (adókkal), mert négyször rója vala minden esztendőben az országot. De mihelyt meghala, minden ember ottan dicsírni kezdé őtet. Mert mindjárt meg kezde bomlani a békesség az országban.” (Heltai Gáspár: Krónika az magyaroknak dolgairól) „În timp ce trăia, toată ţara îl înjura pe Matei Corvinul, spunînd că tare e nesăţios; că ar jupui şi ar înfuleca ţara cu vamele multe şi cu marile impozite, căci de patru ori pe an le precepe de la toată ţara. Dar imediat ce murise, toţi oamenii au început să-l laude. Căci repede a dispărut pacea din ţară.” (Heltai Gáspár: Cronică despre faptele maghiarilor)

Constatare Ade-vărată

Falsă

a) În timpul lui Matei Corvinul majoritatea oamenilor a plătit impozite mici.

b) Impozitele percepute pe baza dreptului regal (regalii) au reprezentat cea mai mare sursă de venit pentru Matei Corvinul.

c) Impozitele percepute de la iobăgime au reprezentat cel mai mare venit pentru Matei Corvinul.

d) Faima de mai tîrziu a lui Matei Corvinul se datorează parţial faptului că după moartea lui destinul ţării s-a schimbat în rău.

4 puncte



4. Barocul este una dintre marile epoci ale istoriei culturii europene. (1 punct pentru ficare element)

a) Încercuiţi numărul creaţiei de artă care nu e în stil baroc!

b) Subliniaţi pe baza cunoştinţelor şi imaginilor caracteristicile stilului de artă plastică baroc!

Subliniaţi două elemente de răspuns!

sentimente pasionate bogăţie în elemente ornamentale

compoziţie închisă cumpătat, regulat

c) Numiţi cea mai importantă personalitate din literatura maghiară barocă din secolul al XVII-lea, care a fost poet şi strateg!

...........................................................................

4 puncte

1. 2.

3. 4.



5. Puteţi citi despre transformările etnice ale Ungariei din secolul XVIII-lea! În fragment în patru locuri am dat mai multe elemente de răspunsuri posibile. Subliniaţi-le dintre ele pe cele corecte.

(1 punct pentru fiecare element) „Magyarország a középkorban is soknemzetiségű ország volt, de ezen belül a ma-gyarok arányszáma lényegesen magasabb volt, mint utóbb, a XVIII. században. A pusztulás, majd a XVIII. századi betelepítés következtében ez az arányszám csökkent / stagnált / emelkedett (a) és az etnikai kép is sokban megváltozott. A II. József-féle népszámlálás nem adja meg az etnikai megoszlás adatait, mert ezek az ál-lamot akkor még – jellemző módon – nem érdekelték. De a kutatók megközelítő becslései szerint a 9,3 milliós népességen belül még mindig a horvát / magyar / német (b) volt a viszonylag legnagyobb etnikum. A többi etnikum megközelítő nagyság-rendben így követte egymást: délkeleten a román / szlovén / horvát (c) körülbelül 1,5 millió, északon a szlovén / szlovák / román (d) 1,25 millió…” (Kosáry Domokos: Újjá-építés és polgárosodás 1711–1867)

„Ungaria a fost şi în evul mediu o ţară cu mai multe naţionalităţi, iar proporţia maghiarilor a fost esenţial mai mare decît mai tîrziu, în secolul al XVIII-lea. Din cauza mortalităţii şi a colonizării această proporţie a scăzut/a stagnat/a crescut (a) şi aspectul etnic s-a schimbat.” Aşa-numitul recensămînt al lui Iosif al II-lea nu ne oferă datele împărţirii etnice, căci acestea atunci nu reprezentau interes pentru stat. Dar după

estimaţiile aproximative ale cercetătorilor, din populaţia întreagă de 9,3 milioane încă tot

etnicul croat/maghiar/german (b) a fost cel mai numeros. Celelalte etnii au urmat aproximativ în ordinea următoare: în sud-est românii/slovenii/croaţii (c) cu circa 1,5 milioane, în nord slovenii/slovacii/românii (d) 1,25 milioane…”(Kosáry Domokos: Újjáépítés és polgárosodás 1711–1867)

4 puncte



6. Scrieţi alături de definiţii noţiunile corespunzătare din enumerarea de mai jos! (1 punct pentru fiecare element)

parlament adunare constituţie inscripţie deputat

concurenţă liberă economie planificată monopoliu ispan

Definiţii Noţiune

a) Legea de bază ce cuprinde în formă sistematică cele mai importante reguli ale dreptului comun din cadrul unui stat.

b) Persoană aleasă de către o comunitate, care reprezintă interesele comunităţii în cadrul unui corp.

c) Corp legislativ ales, adică instituţia lui. Prima oară l-au folosit pentru desemnarea legislaţiei engleze.

d) Conducerea centrală a întregii economii pe baza planurilor de stat.

e) Drept exclusiv pentru manifestarea unei activităţi.

5 puncte



7. Fragmentul de jurnal de mai jos informează despre viaţa Ungariei de la sfîrşitul secolului al XIX-lea. Rezolvaţi temele pe baza sursei!

„...1887. ápr. 2. Voltunk a Somossy Orpheumba a törpéket megnézni, mind igen csinos kis teremtések voltak – de bizony, azt elég egyszer megnézni. [Ápr.] 3. Jöttünk haza... 1887. máj. 27. ... megnéztük a krasznahorkai várat, s láttuk Serédi Sofia holttestét üvegkoporsóba, és ebédeltünk Váralján Erdősi igazgatónál... 1888. jún. 5. mentünk Vácra... és Iván Pestre ment, és délután visszajött a hajón, s mi is mentünk a húgommal Esztergomba – ahol igen rossz éjszakám volt. – 6-a. Megnéztük a nagy-templomot, a prímási kincstárt, palotát, képtárt és kupolát – délután hazajöttünk vasúton Verőcéig.” (Nagy Ivánné naplójából 1883–1895.) „… 2 apr. 1887. Am vizitat Orfeumul Somossy să vedem piticii, toţi au fost nişte fiinţe drăguţe – însă asta e suficient să o faci doar o singură dată. 3 [Apr] Am venit acasă… 27 mai 1887 am vizitat cetatea de la Krasznahorka şi am văzut cadavrul lui Sofia Serédi în sicriul de sticlă, şi am luat masa la Váralja la directorul Erdősi… 5 iunie 1888 am mers la Vác... şi Iván s-a dus la Pesta, şi după-masă s-a întors cu vaporul şi noi ne-am dus cu soră-mea mai mică la Esztergom – unde am avut o noapte destul de agitată. 6 iunie. Am vizitat biserica mare, tezaurul primatului, castelul, galeria şi cupola – după-masă am venit spre casă cu trenul pînă la Verőce.” (Din jurnalul soţiei lui Nagy Iván, 1883-1895) a) Subliniaţi în enumerarea de mai jos, care este pătura socială vizată în textul

precedent! (1 punct)

patricienii oraşului micii nobili clasa mijlocie

b) Numiţi pe baza textului două activităţi legate de petrecerea timpului liber!

( 0,5 puncte pentru fiecare element)

1. ................................................................

2. ................................................................

c) Ce mijloace de transport a putut să folosească în cursul călătoriilor sale autorul jurnalului? Pomeniţi două! (0,5 puncte pentru fiecare element)

.......................................................................................................................................................

3 puncte



8. Caricatura de mai jos a fost făcută după ajungerea la putere a lui Hitler. Rezolvaţi temele folosindu-vă de caricatură!

a) Numiţi două din simbolurile vizibile pe caricatură! (0,5 puncte pentru fiecare element) 1. ……....................................................... 2. ................................................................... b) Ce fel de contradicţie prezintă caricatura? (1 punct) .......................................................................................................................................................

....................................................................................................................................................... c) Numiţi cîte un eveniment din anul 1938 şi 1939 în urma cărora Germania hitleristă şi-

a mărit teritoriul! (1 punct pentru fiecare eveniment)

Anul Eveniment

1938

1939

4 puncte



9. Vedeţi împărţirea pe ocupaţii a întregii populaţii din Ungaria dintre cele două războaie mondiale.

După studierea tabelului rezolvaţi temele de mai jos! (1 punct pentru fiecare element)

1920 1930 1941 Ramuri persoane % persoane % persoane % 1. Agricultură 4 449 100 55,7 4 499 400 51,8 4 539 000 48,72. Industrie-transporturi

2 402 800 30,1 2 806 200 32,3 3 238 000 34,9

Din care a) Minerit şi industrie

1 639 700 20,6 1 998 300 23,0 2 366 000 25,4

b) Comerţ şi credite 407 000 5,1 469 100 5,4 517 000 5,5

c) Transporturi 356 100 4,4 338 400 3,9 375 000 4,03. Altele 1 128 200 14,2 1 382 700 15,9 1 523 000 16,4În total 7 981 100 100,0 8 688 300 100,0 9 320 000 100,0

Împărţirea pe ocupaţii a întregii populaţii din Ungaria între cele două războaie mondiale

Subliniaţi răspunsul corespunzător! a) Numărul celor ce trăiau din agricultură în Ungaria între anii 1920-1941

a crescut considerabil a stagnat a scăzut

b) Numărul celor ce trăiau din comerţ

a crescut a stagnat a scăzut

c) Numărul total al populaţiei Ungariei în cei 21 de ani

a crescut a stagnat a scăzut

d) Numiţi acea ramură din cadrul comerţului în care numărul angajaţilor a crescut în cea mai mare măsură!

......................................................................................................................................................

e) Comparaţi evoluţia numerică a celor ce lucrau în industrie cu a celor din agricultură! Subliniaţi răspunsul corect!

Ungaria …

a rămas în continuare ţară agrară.

a devenit o ţară agrar-industrială mijlociu dezvoltată.

a devenit o ţară industrial-agrară mijlociu dezvoltată

5 puncte



10. Izvoarele următoare ilustrează epoca lui Rákosi. Rezolvaţi temele cu ajutorul izvoarelor! (0,5 puncte pentru fiecare element)

„S ő visszajött. A munka, jog, szabadság magyar népünkhöz vele visszatért:

a dolgozó köszönti benne apját, az országépítőt, a bölcs vezért!

A múlt mocskát lemostuk valahára, épülj tovább hazánk, előre! még! Hol van az építés végső határa?

Rákosi szól: „Végső határ az ég!”

Képes Géza: A szabadság dala

„Şi el s-a întors. Munca, dreptul, libertatea cu el au revenit la poporul

nostru maghiar: muncitorul salută în el pe tatăl, pe constructorul de ţară, pe înţeleptul

conducător! Murdăria trecutului am spălat-o în

sfîrşit, Construieşte-te mai departe ţara noastră,

înainte, şi mai mult! Unde este limita finală a costruirii?

Rákosi spune: „Limita finală este cerul!”

Képes Géza: Cîntecul libertăţii

„Gyertek lányok, öltözzetek fehérbeSzórjunk rózsát Rákosi Mátyás elébe,

Hadd járjon ő rózsában bokáig, Éljen Rákosi elvtárs sokáig!”

Ünnepi kórus Rákosi születésnapján

„Veniţi fetelor, îmbrăcaţi-vă în alb Să aruncăm flori la picioarele lui Rákosi

Mátyás, Să umble pînă la gleznă în trandafiri,

Trăiască, trăiască mult tovarăşul Rákosi!”

Corul festiv de ziua lui Rákosi



„R. B. vérbeli kulák családból származik. Az édesapjának 30 hold földje volt, neki 15 db tehene és 2 pár igásállata. Városunk viszonylatában Népi demokráciánk legádá-zabb ellensége.” ”V. J. főelőadó rendszeresen jár templomba, amikor ezt felvetették neki, azt mondta, hogy felesége még nem elég öntudatos, ezért a családi béke megóvása érdekében néha elmegy vele a templomba. Megállapították, hogy ez hazugság, mert V. a pap bizalmas barátja.” ”G. J. nem híve a demokráciának, nem kollektív szellemben dolgozik. Nem veszi ki részét a munkaversenyből, és békekölcsönt sem jegyzett. Politikailag megbízhatat-lan.” (Részletek korabeli hangulatjelentésekből) „R. B. se trage dintr-o familie de chiaburi veritabili. Tatăl lui a avut 30 de iugăre de pământ, iar el 15 vite şi două perechi de cai de ham. În oraşul nostru el este cel mai dîrz duşman al democraţiei noastre populare. ” ”V. J. referent principal merge regulat la biserică, cînd asta i s-a reproşat, a zis că soţia lui nu este încă suficient de conştiincioasă şi se duce cu ea cîteodată la biserică pentru liniştea familiei. S-a constatat că aceasta este o minciună, pentru că V. este prieten intim cu popa.” ”G. J. nu este adeptul democraţiei, nu lucrează în spririt colectiv. Nu ia partea la întrecerile de muncă, şi nu şi-a semnat nici credit de pace. Din punct de vedere politic el nu poate fi considerat om de încredere.” (Fragmente din rapoartele de dispoziţie din epocă)

a) Pe baza izvoarelor scrieţi două exemple despre felul cum l-au glorificat pe Rákosi! .......................................................................................................................................................

.......................................................................................................................................................

b) Pe baza rapoartelor de dispoziţie stabiliţi cu ce au fost acuzaţi oamenii în anii cincizeci! Amintiţi două exemple!

.......................................................................................................................................................

.......................................................................................................................................................

c) Pe baza cunoştinţelor scrieţi două exemple despre nelegiuirile din anii 1950! .......................................................................................................................................................

3 puncte



11. Schema prezintă procesul legislativ al Uniunii Europene. Răspundeţi la întrebări pa baza cunoştinţelor şi cu ajutorul schemei!

döntések: decizii egyeztetetés: consultare az Európai Únió Tanácsa: Consiliul Uniunii Europene állandó képviselők tanácsa: consiliul deputaţilor permanenţi munkacsoportok: grupurile de muncă Gazdasági, Szociális Bizottság: Comisia Economică, Socială Albizottságok: Subcomisii vélemény: opinie törvényjavaslat: proiect de lege módosított javaslat: proiect modificat EU Bizottság: Comisia UE Európai Parlament: Parlamentul European Bizottságok Comisii Főigazgatóságok Direcţii generale a) Numiţi corpul care pregăteşte proiectele de lege! (0,5 puncte)

................................................................... b) Numiţi corpul care aprobă reglementările! (0,5 puncte)

...................................................................

c) Ce fel de probleme sociale se ivesc din cauza îmbătrînirii populaţiei în ţările membre

ale Uniunii Europene? Numiţi una! (1 punct)

......................................................................................................................................................



d) Deputaţii maghiari ai Uniunii Europene pot participa cu drept deplin în procesul legislativ? Argumentaţi răspunsul!

(1 punct)

......................................................................................................................................................

3 puncte

12. Textul legii de mai jos informează despre alegerea deputaţilor. Decideţi, care afirmaţie e valabilă şi care e falsă! Indicaţi alegerea cu semnul + ! (1 punct pentru fiecare element)

„4. § (2) Százhetvenhat országgyűlési képviselőt egyéni választókerületben, százöt-venkettőt megyei, fővárosi választókerületben (a továbbiakban: területi választóke-rület) listán választanak. Az egyéni és a területi választókerületben mandátumot el nem ért, országosan összesített szavazatok alapján a pártok országos listájáról to-vábbi ötvennyolc kompenzációs mandátum kerül betöltésre. 7. § (1) Az egyéni választókerületben az első választási fordulóban az a jelölt lesz or-szággyűlési képviselő, aki megkapta az érvényes szavazatoknak több mint a felét, feltéve, hogy a szavazáson a választókerület választópolgárainak több mint a fele szavazott.” „4. § (2) O sută şaptezeci şi şase de deputaţi sînt aleşi pe listă în circumscripţie electorală individuală, o sută cincizeci şi doi în circumscripţie judeţeană şi din capitală (în continuare: circumscripţie teritorială). Pe baza voturilor totalizate pe ţară şi care nu au obţinut mandate în circumscripţiile electorale individuale şi teritoriale, vor fi ocupate încă cincizeci şi opt de mandate compensatorii, de pe lista pe ţară a partidelor. 7. § (1) În circumscripţia electorală individuală în primul tur al alegerilor acel candidat va deveni deputat care a obţinut majoritatea voturilor valabile în cazul în care la alegeri au participat mai mulţi decît 50% din alegătorii circumscripţiei.”

Afirmaţie Adevărată Falsă

a) În parlamentul maghiar se poate obţine mandat din circumscripţia electorală individuală şi de pe lista de partid.

b) Legea a introdus sistemul cu trei voturi, ceea ce înseamnă că fiecare cetăţean cu drept de vot dispune de trei voturi dintre care pe una o depune pentru unul dintre candidaţii din circumscripţia electorală individuală, cu celelalte două voturi alege din listele teritoriale şi de partid.

c) În cazul dacă în circumscripţia electorală individuală în primul tur al alegerilor nu au votat dintre cei îndreptăţiţi la vot decît jumătate sau mai puţini, atunci primul tur nu este valabil şi trebuie ţinut un nou tur de alegeri.

3 puncte



II. SUBIECTE CU TEXTE, DE DEZVOLTAT ÎN SCRIS

Citiţi cu atenţie!

Dintre subiectele următoare trebuie să fie elaborate în total trei. Trebuie să alegeţi pe baza regulilor de mai jos: De elaborat: un subiect referitor la istoria universală două referitoare la istoria maghiară, unul scurt şi unul lung,

raportat la diferite epoci . Studiaţi cu atenţie subiectele!

Număr Epoci, subiecte Felul subiectului

13. Învăţăturile principale ale creştinismului scurt Istorie

universală 14. Antecedentele celui de al II-lea război mondial scurt

15. Modul de viaţă al apărătorilor din cetăţile de graniţe (végvári életmód) scurt

16. Politica lui Béla al IV-lea după năvălirea tătarilor lung

17. Lupta pentru libertate a lui Rákóczi scurt 18. Programul de reforme al lui Széchenyi şi

Kossuth lung

19. Revendicările din 1956 scurt

Istorie maghiară

20. Consecinţele Trianonului lung Pentru ajutor vă oferim combinaţii posibile ale numerelor de ordine cu subiecte alese corect! Încercuiţi litera coloanei alese!

Felul subiectului A B C D E F G H I J K L

scurt 13. 13. 13. 13. 13. 13. 14. 14. 14. 14. 14. 14.

scurt 15. 15. 17. 17. 19. 19. 15. 15. 17. 17. 19. 19.

lung 18. 20. 16. 20. 16. 18. 18. 20. 16. 20. 16. 18.

Numai subiectele alese corect pot fi evaluate! După subiecte figurează criteriile de evaluare, punctele obţinute vor fi stabilite de către profesorul care corectează! Din subiecte numai cele trei alese trebuie dezvoltate, restul lăsaţi-l gol!

Înainte de a dezvolta subiectele studiaţi îndrumătorul din pagina 2!

În timpul pregătirii răspunsului e permis de făcut ciornă!



13. Subiectul se leagă de învăţăturile creştine. (scurt) Prezentaţi pe baza fragmentelor de mai jos cum se manifestă în învăţăturile creştine porunca iubirii! În răspuns să menţionaţi care a fost importanţa învăţăturilor în epoca în care sursele s-au născut!

A főparancs „Mester, melyik a főparancs a törvényben?" Jézus ezt felelte: „Szeresd Uradat, Istenedet teljes szívedből, teljes lelkedből és teljes elmédből. Ez a legnagyobb, az első parancs. A második hasonló hozzá: Szeresd felebarátodat, mint saját magadat. Ezen a két parancson alapszik az egész törvény és a próféták.” (Máté evangéliuma)

A szeretet a parancsok foglalata „Ne tartozzatok senkinek semmivel, csak kölcsönös szeretettel, mert aki embertársát szereti, a többi törvényt is megtartja. Hiszen a parancs: ne törj házasságot, ne ölj, ne lopj, a másét ne kívánd, s ami egyéb parancs még van, mind ebben az egyben tetőződik: Szeresd embertársadat, mint saját magadat. A szeretet nem tesz rosszat az embertársnak. A törvény tökéletes teljesítése tehát a szeretet.” (Pál apostol levele)

Az aranyszabály „Amit akartok, hogy veletek tegyenek az emberek, ti is tegyétek velük! Ez a tör-vény…” (Máté evangéliuma) Porunca principală „Maestru, care este porunca principală în lege? Isus a răspuns astfel: „Iubeşte-ţi Domnul, Dumnezeul tău din toată inima, tot sufletul şi toată mintea. Asta este cea mai mare, prima poruncă. A doua seamănă cu prima: Iubeşte-ţi aproapele cum pe tine însuţi. Pe aceste două porunci se bazează întreaga lege şi profeţii.” (Evanghelia după Matei)

Iubirea este cadrul poruncilor „Să nu fiţi datori cu nimic nimănui, numai cu iubire reciprocă, căci cine îşi iubeşte confratele, respectă şi legea. Căci porunca este: nu comite adulter, nu ucide, nu fura, nu dori ce-i al altuia, şi ce alte porunci mai sunt, toate în asta una culminează. Iubeşte-ţi aproapele ca pe tine însuţi. Iubirea nu face rău confratelui. Iubirea este deci îndeplinirea perfectă a legii.” (Scrisoarea apostolului Pavel)

Legea de bază „Ce doriţi să facă cu voi oamenii, faceţi şi voi cu ei. Asta e legea” (Evangheliab după Matei) …………………………………………………………………………………………………... …………………………………………………………………………………………………... …………………………………………………………………………………………………... …………………………………………………………………………………………………... …………………………………………………………………………………………………... …………………………………………………………………………………………………... …………………………………………………………………………………………………... …………………………………………………………………………………………………...



…………………………………………………………………………………………………... …………………………………………………………………………………………………... …………………………………………………………………………………………………... …………………………………………………………………………………………………... …………………………………………………………………………………………………... …………………………………………………………………………………………………...

Punctajul Criterii max. obţinut Înţelegerea subiectului 4 Orientare în spaţiu şi timp 4 Aplicarea limbii de specialitate 4 Folosirea izvoarelor 4 Exploatarea factorilor care modifică evenimentele

6

Redactare, corectitudinea de limbă 2 Punctajul total 24

ÎMPĂRŢITOR 2 Punctajul examenului 12



14. Subiectul se raportează la antecedentele celui de-al II-lea război mondial. (scurt)

Arătaţi că acest pact reflectă interesele celor două părţi. Dovediţi pe baza izvorului şi a cunoştinţelor că acest pact a contribuit la izbucnirea războiului!

Titkos kiegészítő jegyzőkönyv

„A Német Birodalom és a Szovjet Szocialista Köztársaságok Szövetsége közti Meg-nemtámadási Szerződés aláírása alkalmából a két fél alulírott teljhatalmú meg-bízottjai szigorúan bizalmas megbeszélést folytattak kelet-európai érdekszféráik határának kérdéséről. Ezek a megbeszélések a következő eredményre vezettek: 1. Abban az esetben, ha a balti államokhoz (Finnország, Észtország, Lettország, Litvánia) tartozó térségekben területi és politikai átrendeződés megy végbe, Litvá-nia északi határa képezi Németország és az SZSZKSZ érdekszféráinak határát. Ebben az összefüggésben Litvánia érdekét Vilna körzetében mindkét fél elismeri. 2. Abban az esetben, ha a lengyel államhoz tartozó térségben területi és politikai átrendeződés megy végbe, Németország és az SZSZKSZ érdekszféráinak határa nagyjából a Narev, a Visztula és a San folyók vonalát követi. Azt a kérdést, hogy a két fél érdekei megkívánják-e egy független lengyel állam fennmaradását, és hogy melyek legyenek egy ilyen állam határai, a további politikai fejlemények alakulásától függően kell végérvényesen eldönteni. Ezt a kérdést a két kormány mindenképpen békés egyezményben rendezi. 3. Délkelet-Európa tekintetében a szovjet fél felhívta a figyelmet Besszarábiával kap-csolatos érdekére. A német fél teljes politikai érdektelenséget nyilvánított ebben a térségben. 4. Ezt a jegyzőkönyvet mindkét fél szigorúan titkosként kezeli.” Moszkva, 1939. augusztus 23.

A Német Birodalom Az SZSZKSZ kormányának kormánya részéről teljhatalmú megbízottjaként J. Ribbentrop V. Molotov

Proces-verbal suplimentar secret

„Cu prilejul semnării acordului de neagresiune între Imperiului German şi Uniunea Republicilor Socialiste Soviete subsemnaţii delegaţi plenipotenţiari ai celor două părţi au purtat o tratativă strict confidenţială despre problema graniţei dintre sferele de interes ale lor în Europa de Est. Aceste tratative au adus la rezultatul următor: 1. În cazul dacă în regiunile ce aparţin statelor baltice (Finlanda, Estonia, Letonia, Lituania) s-ar produce transformări teritoriale şi politice, graniţa de nord a Lituaniei va forma graniţa dintre sferele de interes ale Germaniei şi ale U. R. S. S. În acest context, interesul Lituaniei în jurul Vilnei va fi recunoscut de către fiecare parte. 2. În cazul dacă în regiunea ce aparţine statului polonez s-ar produce a modificare teritorială şi politică, graniţa sferei de interes a Germaniei şi a U. R. S. S. va urmări, în mare, linia fluviilor Narev, Vistula şi San. Întrebarea că interesele celor două părţi necesită sau nu menţinerea statului polonez independent şi care să fie graniţele unui asemenea stat, va trebui decisă definitiv în funcţie de evaluarea evenimentelor politice ulterioare.



În orice caz această problemă va fi soluţionată de către cele două guverne în înţelegere paşnică. 3. În privinţa Europei de Sud partea sovietică a atras atenţia asupra interesului ei în privinţa Basarabiei. 4. Fiecare parte va trata acest proces-verbal strict confidenţial.” Moscova, 23 august 1939

Din partea guvernului Ca delegat plenipotenţiar Imperiului German, al guvernului U.R.S.S. J. Ribbentrop V. Molotov

…………………………………………………………………………………………………...

…………………………………………………………………………………………………...

…………………………………………………………………………………………………...

…………………………………………………………………………………………………...

…………………………………………………………………………………………………...

…………………………………………………………………………………………………...

…………………………………………………………………………………………………...

…………………………………………………………………………………………………...

…………………………………………………………………………………………………...

…………………………………………………………………………………………………...

…………………………………………………………………………………………………...

…………………………………………………………………………………………………...

…………………………………………………………………………………………………...

…………………………………………………………………………………………………...

Criterii Punctajul max. obţinut

Înţelegerea subiectului 4 Orientare în spaţiu şi timp 4 Aplicarea limbii de specialitate 4 Folosirea izvoarelor 4 Exploatarea factorilor care modifică evenimentele

6





15. Subiectul se leagă de luptele de la cetăţile de graniţă (végvári) ale Ungariei în secolul al XVI-lea. (scurt) Pe baza izvoarelor şi a cunoştinţelor prezentaţi viaţa de toate zilele a „ordinului viteaz” („vitézlő rend”)! În răspuns raportaţi-vă la sursele economice ale aprovizionării apărătorilor din cetăţile de graniţă, la dimensiunea acesteia, la situaţia socială a apărătorilor (végváriak) şi la modul lor de viaţă !

„… fölös számmal van szolgálni kész ember, ki birtokaiból kiűzetett. Ezek helyeztes-senek a végvárakba…” (1547. évi törvény)

„Minémű fogyatkozásban és szükségben vannak, azt csak az Isten tudja. Sokaknak közülük, az kik vagyon negyven esztendeje, hogy őfelsége szolgálatában vagynak, az orcájokon és vén szakállukon csurgott le az könnyük. Minden élést eléltek szegé-nyektől. Jó hitemre mondhatom, hogy ugyan sokan vannak közülök, hogy három vagy négy napja is nem ehetnek az kenyérből.” (Pálffy Miklós, XVI. század vége)

„…csak az Isten tudja, mint én az kegyelmed jámbor szolgáit nagy, édes szókkal és biztatással tartottam. Kegyelmed az egy hópénzt (zsoldot) ne halassza az időre nekik adni, mikor az indulás lenne, az előtt adassa kegyelmed nekik, hogy szerezzenek abrakot, fegyverüket – zálogban lévén – váltsák meg, lovukat patkoltassák meg, maguknak való élést (élelmet) is szerezzenek…” (Csányi Ákos levele Nádasdy Tamás nádorhoz, 1559)

„… sunt oameni foarte mulţi la număr mult suficienţi, alungaţi de pe moşiile lor, gata să slujească. Aceştia să fie transferaţi în cetăţile de graniţă. ” (Legea din anul 1547)

„Cu ce probleme şi cu ce necesităţi se confrentă ei, numai Dumnezeu ştie. Multora dintre ei, care sunt de vreo patruzeci de ani în slujba majestăţii, le-au curs lacrimii pe obraz şi pe barba lor bătrînă. Le-au luat toate alimentele. Vă pot spune că mulţi dintre ei n-au putut mînca pîine de vreo trei-patru zile.” (Pálffy Miklós, sfârşitul secolului al XVI-lea) „… numai Dumnezeu ştie cum eu am susţinut cu cuvinte alese, dulci şi cu încurajare slugile blînde ale măriei tale. Măria ta, să nu amînaţi să le daţi solda la timp, să le daţi înainte să pornească, să-şi facă rost de furaj, să-şi răscumpere armele, căci sunt în zălog, să-şi potcovească caii şi să-şi obţină alimente… ” (Scrisoarea lui Csányi Ákos către palatinul Nádasdy Tamás, 1559)

Anul Solda în forinţi din Renania a

apărătorilor din cetăţile de graniţă ale Ungariei

Proporţia soldei şi a veniturilor Ungariei în procente

1554 761 766 100 1556 945 475 81 1572 1 385 965 55 1576 1 658 736 46 1578 1 461 900 52 1582 1 418 292 54 1593 1 572 533 49

Proporţia cheltuielilor pentru solda apărătorilor din cetăţile de graniţă şi a veniturilor anuale ale Ungariei regale în a doua jumătate a secolului al XVI-lea



Duel turco-maghiar lîngă cetatea din Esztergom

…………………………………………………………………………………………………...

…………………………………………………………………………………………………...

…………………………………………………………………………………………………...

…………………………………………………………………………………………………...

…………………………………………………………………………………………………...

…………………………………………………………………………………………………...

…………………………………………………………………………………………………...

…………………………………………………………………………………………………...

…………………………………………………………………………………………………...

…………………………………………………………………………………………………...

…………………………………………………………………………………………………...

…………………………………………………………………………………………………...

…………………………………………………………………………………………………...



6





16. Subiectul se referă la consecinţele năvălirii tătarilor. (lung) Prezentaţi pe baza izvoarelor şi a cunoştinţelor dispoziţiile de reconstruire a ţării

ale lui Béla al IV-lea şi efectul lor politic, social, demografic pe lungă durată!

Constructorul Perioada S-a construit necunoscut regele Proprietar

particular 1242–1250 16 2 5 9 1251–1260 5 – 1 4 1261–1270 29 2 6 21 1271–1280 32 2 9 21 1281–1290 44 7 – 37 1291–1300 36 4 2 30

Împărţirea cetăţilor de piatră din Ungaria, construite în anii 1242-1300 „Mindenkinek tudomására akarjuk hozni ennek az oklevélnek a tartalmával, hogy mivel Komáron magunknak házat létesítettünk, … jónak láttuk, hogy oda ne-vünkben hospeseket hívjanak. Hospeseinknek adtuk a várjobbágyok Komár nevű földjét … Hogy közös akarattal válasszanak maguk közül bírót, és akit megválasztot-tak, megerősítés végett tartoznak nekünk bemutatni. Ő tartozik a hospesek felett minden ügyben bíráskodni.” (IV. Béla 1263. évi kiváltságlevele a komári királyi hospesek-nek)

„Hogy tudniillik a kunok mindnyájan, kivétel nélkül, akik még nincsenek megke-resztelve, bármilyen korúak és neműek is [...] a katolikus hit egységét óhajtják szol-gálni. És határozottan kötelezték magukat, hogy eltávozzanak és visszavonuljanak sátraikból és nemezből készült házaikból, és keresztény szokás szerint falvakban, földbe épített épületekben és házakban fognak lakni […]” (IV. László 1279. évi törvényéből) „Prin conţinutul acestei diplome dorim să aducem la cunoştinţa tuturor că după ce ne-am construit casă în Komáron… am considerat că este bine ca în numele nostru să se aducă acolo hospes (oaspeţi). Acestora le-am dat pămîntul iobagilor cu numele de Komar… Ca să-şi aleagă judecător de comun acord, şi pe cine l-au ales, pentru confirmare nouă să ni-l prezinte sunt datori. Sarcina lui este să judece asupra hosteşilor în fiecare chestiune ” (Diploma de privilegii pentru hospes regali ai lui Béla al IV-lea din anul 1263 )

„Va să zică cumanii toţi, fără excepţie, care încă nu sunt botezaţi, fie de orice vîrstă şi sex […] doresc să slujească unitatea credinţei catolice. Şi s-au obligat în mod ferm să părăsească şi să se retragă din corturile şi din casele lor construite din pîslă, şi vor locui după obiceiul creştin în clădiri şi case construite în pămînt [ ] ” (Din legea lui László al IV-lea, 1279)



Puterea regională a magnaţilor în Ungaria la sfîrşitul secolului al XIII-lea

…………………………………………………………………………………………………...

…………………………………………………………………………………………………...

…………………………………………………………………………………………………...

…………………………………………………………………………………………………...

…………………………………………………………………………………………………...

…………………………………………………………………………………………………...

…………………………………………………………………………………………………...

…………………………………………………………………………………………………...

…………………………………………………………………………………………………...

…………………………………………………………………………………………………...

…………………………………………………………………………………………………...

…………………………………………………………………………………………………...

…………………………………………………………………………………………………...

…………………………………………………………………………………………………...

…………………………………………………………………………………………………...

…………………………………………………………………………………………………...

…………………………………………………………………………………………………...

…………………………………………………………………………………………………...

…………………………………………………………………………………………………...

…………………………………………………………………………………………………...

…………………………………………………………………………………………………...

…………………………………………………………………………………………………...

Teritoriu în proprietatea regelui



…………………………………………………………………………………………………...

…………………………………………………………………………………………………...

…………………………………………………………………………………………………...

…………………………………………………………………………………………………...

…………………………………………………………………………………………………...

…………………………………………………………………………………………………...

…………………………………………………………………………………………………...

…………………………………………………………………………………………………...

…………………………………………………………………………………………………...

…………………………………………………………………………………………………...



10





17. Subiectul de mai jos se referă la lupta pentru libertate a lui Rákóczi. (scurt)

Prezentaţi pe baza proclamaţiei din 1704 a lui Ferenc Rákóczi al II-lea cauzele izbucnirii luptei pentru libertate. Confruntaţi-le pe acestea cu cele formulate în pacea de la Szatmár din 1711! Apreciaţi, în ce măsură a soluţionat pacea nedreptăţile!

„Az oly sok nagy mozgalom legfőbb oka (…) az ősi törvények szégyenteljes eltörlése. (…) az országnak a szabad királyválasztásban fennálló szabadságát szolgai átváltoztatással örökletes királyság képére alakították át (…), eltörölték (…) Endre király nagyfontosságú törvényét, amely (…) magában foglalta az összes rendek sarkalatos szabadságjogait (…), s megadta azt a jogot, hogy törvénysértés esetében szembeszegülhessenek a királyokkal. (…) a nemzetet (…) megfosztják a hadi érdemeitől (…), alig találni egy-egy erőd élén magyar embert. (…) kizárják az ország nemeseit minden tanácskozásból, s minden, az ország közügyeit érintő ügyben nélkülünk határoznak felettünk. (…) az ország területének nagy részét elvették törvényes birtokosától és (…) idegeneknek adományozták. Az ország népének (…) jobb volt a sorsa a hódító félhold uralma alatt, (…) az osztrákok évenkénti zsarolásai az ottománoknak fél évszázad alatt teljesített szolgáltatásokat is bőségesen elérik.”(II. Rákóczi Ferenc kiáltványa az európai közvéleményhez, 1704) „Rákóczi Ferenc életének és (…) javainak (…) kegyelmet adunk (…) beleértve az országban való nyugodt megmaradást is (…) – ha ő a kegyelmet elfogadja, de a hűségeskü letételét el akarja halasztani – három hetet engedélyezünk (…). Valamennyi (…) Rákóczi követőnek (…) szintén megbocsátó kegyelmet adunk (…), javaikra is kiterjesztjük a kegyelmet. A fegyverletételt sem kell olyan értelemben felfogni, mintha senkinek sem lenne szabad fegyvert viselni, ezzel szemben minden ellenségeskedést abba kell hagyni. A vallás ügyében érvényben hagyjuk az ország elfogadott törvényeit (…). Sértetlenül megmarad a lehetőség nemcsak arra, hogy az (…) országgyűlésen az egyéb sérelmeket előadhassák, hanem annak lehetősége is, hogy mindarra, ami a nemzet üdvét és becsületét szolgálja, szabad kívánság formájában, kellő tisztelettel és törvényes úton, a királyi kegyes jóváhagyást is megkérhessék.” (Szatmári béke, 1711) „Cauzele principale ale mai multor mişcări importante (…) sînt: ştergerea ruşinoasă a vechilor legi (…) libertatea ţării în a-şi alege liber regele au transformat-o, cu o schimbare slugarnică, într-o regalitate ereditară (…), au anulat (…) legea de mare importanţă a regelui Andrei care (…) dispunea de drepturile de libertăţi de bază ale tururor stărilor (…) asigurîndu-le dreptul ca în caz de nelegiuire să se opună regilor. (…) naţiunea este privată de meritele militare (…) abia de mai găseşti în fruntea a cîte unei fortăreţe vreun maghiar (…) nobilimea ţării este exclusă din toate consfătuirile şi în toate problemele de interes comun hotărăsc asupra noastră fără noi. (…) o mare parte a teritoriului ţării a fost luată de la proprietarul legal şi (…) a fost dăruită străinilor. Populaţia ţării a avut o soartă mai bună sub dominaţia semilunei invadatoare, (…) Şantajele anuale ale austriecilor concurează cu impozitele plătite otomanilor într-o jumătate de secol .”(Proclamaţia lui Rákóczi Ferenc al II-lea către opinia publică europeană, 1704)



„Asigurăm graţiere vieţii şi (…) bunurilor lui Rákóczi Ferenc (...) inclusiv de a rămîne în linişte în ţară (…). – dacă el va accepta graţierea dar vrea să amîne jurămîntul de fidelitate – i se aprobă trei săptămîni (…) Tuturor adepţilor lui Rákóczi de asemenea asigurăm graţiere (...) extindem graţierea şi asupra bunurilor lor. Nici depunerea armelor nu trebuie înţeleasă în sensul ca nimănui nu îi este permis să poarte arme, însă trebuie suspendată orice duşmănie. În privinţa religiei lăsăm în vigoare legile aprobate ale ţării (…). Rămîne neatinsă nu numai posibilitatea de a-şi prezenta în dietă diferitele nedreptăţi ci şi posibilitatea de a putea cere, ca dorinţă liberă, cu respectul cuvenit şi în formă legală, aprobarea regelui în tot ce serveşte fericirea şi onoarea naţiunii.” (Pacea la Szatmár, 1711) …………………………………………………………………………………………………...

…………………………………………………………………………………………………...

…………………………………………………………………………………………………...

…………………………………………………………………………………………………...

…………………………………………………………………………………………………...

…………………………………………………………………………………………………...

…………………………………………………………………………………………………...

…………………………………………………………………………………………………...

…………………………………………………………………………………………………...

…………………………………………………………………………………………………...

…………………………………………………………………………………………………...

…………………………………………………………………………………………………...

…………………………………………………………………………………………………...

…………………………………………………………………………………………………...



6





18. Széchenyi István şi Kossuth Lajos sînt personalităţi remarcabile ale epocii reformei maghiare. Prezentaţi programul lor de reforme şi confruntaţi asemănările şi deosebirile! În analiză folosiţi-vă de următoarele criterii: originea lor, de la care pătură socială aşteptau transformarea, problema iobagilor, împărţirea egală a obligaţiilor publice, transformarea economică, probleme de drept comun. (lung)

„Nevetséges vagy inkább szomorú dolognak kell e mondani, ha valaki nagy számú gulyája és telt gabonavermei mellett is koplal, vagy szinte éhen hal? Nevetséges vagy szomorú e, ha egy nagybirtokos, kinek kiterjedt termékeny szántóföldei, rétjei, erdei, szőlei stb. vannak, nem adózik, és az országnak szinte semmi terhét nem viseli, és kinek sok ingyen dolgozik – ha ily birtokos mondom annyira elszegényül, hogy véges adósságai miatt semminél kevesebbje marad? Már ez miért van így – és ennek úgy kell e lennie, vagy talán nem kellene; … Ha egynek pénzre van szüksége, minden jószági mellett is ugyan kaphat-e törvényes kamatra elegendőt könnyen és tüstént? … Hitel híja miatt csak felette nagy uzsorával kaphatott. Hány birtokost ismerek magam, ki mindig pénzben szűkölködik, és kinek kincse maga előtt mindig el van zárva?” (Széchenyi István)

„Mivel pedig az újító szenvedély háztartásban csakúgy, mint alkotmányban, egyaránt sok kárt és szerencsétlenséget okozhat – másrészt viszont az újítástól való félelem miatt számtalan jó és hasznos találmány mellőzött és kihasználatlan marad: kötelességemnek érzem, hogy a módot, miként lehessen az újítást a javítástól meg-különböztetni, itt, a magam felfogása szerint megmagyarázzam és kinyilvánítsam.” (Széchenyi István)

„Mai, felette hátramaradt, s mindenben oly fejletlen körülményeinkhez képest sem a sokaságban, sem a népben nem lelendjük azt a vezetési képességet, mely ki bírná kalauzolni az ígéret földjére a magyart. Mindent a népért, de semmit általa!” (Széchenyi István) „Alkottassék törvény, mely a földesurat kötelezze, hogyha jobbágya magát örökösön megváltani akarja, azt ellenezni ne legyen hatalmában, kérdem, van-e ember széles e hazában, aki higyje ily törvény mellett is, az úrbéri viszonyokból hazánk egy század alatt tökéletesen kibontakozzék. Aki ezt hinné, arról bátran el merem mondani, hogy áldott térmezőn fekvő faluját talán, de az országot, az ország népét, a nép állapotát nem ismeri [...] Azt hisszük: megmentjük a hazát toldozó, foldozó reformkáinkkal? Azt hisszük, biztosíthatjuk nemzetünk jövendőjét, ha a jövendő épületének alaprakását elmulasz-tottuk? És mi lehet ezen alap más, mint a néppeli egy testté forrás, s ekként egy ép, egészséges nemzeti test előteremtése, erről pedig miként lehet csak álmodnunk is, míg az úrbéri viszonyoknak gyűlölség-nemző válaszfala fennáll...” (Kossuth Lajos)

„Korunk szelleme a demokrácia. Mindent a népért és mindent a nép által. Semmit a népről a nép mellőzésével. Ez a demokrácia.” (Kossuth Lajos) „És e cél: szabadság s alkotmányos jog minden magyarnak; nemzeti jólét, mely a sza-badság gyökeréből hajtson; közös teherviselés különbség nélkül, s az alkotmányos szabadság közös élvezete.” (Kossuth Lajos)



„Trebuie oare considerat un lucru derizoriu sau trist dacă cineva cu toate că are o cireadă numeroasă şi hambare subterane pline cu cereale, flămînzeşte sau aproape că moare de foame? E oare derizoriu sau trist dacă un mare moşier care are ogor, livadă, păduri, vii etc. întinse, nu plăteşte impozite şi nu suportă aproape nici o sarcină a ţării şi acestuia îi muncesc mulţi pe gratis – dacă un asemenea moşier, zic eu, devine sărac întratît de mult încît din cauza datoriilor sale nu-i rămîne nimic? Apoi aceasta de ce este aşa – şi ar trebui să fie aşa sau poate nu ar trebui; … Dacă unul are nevoie de bani, cu toate că are vite de tot felul, oare poate primi credit suficient pe dobîndă legală, imediat şi fără greutăţi? Însă în lipsă de credit, el nu a putut primi un asemenea credit decît cu prea mare dobîndă de speculă. Cît de mulţi moşieri cunosc şi eu care sînt mereu în lipsă de bani şi a căror comoară le este mereu închisă? ” (Széchenyi István)

„Iar pentru că pasiunea de reînnoire poate cauza multe daune atît în fiecare gospodărie cît şi în constituţie – iar pe de altă parte din frica de înnoire numeroase invenţii bune şi utile au rămas neglijate şi nefolosite: mă simt dator ca - după concepţia mea - să explic şi să expun modul în care se poate face diferenţă între înnoire şi îmbunătăţire, ” (Széchenyi István) „Faţă de împrejurările de azi, atît de mult rămase în urmă şi atît de nedezvoltate în toate, nu găsim nici în ţară nici în popor acea capacitate de conducere care ar putea călăuzi pe maghiari spre pămîntul făgăduinţei. Totul pentru popor, dar nimic prin el!” (Széchenyi István) „Să se alcătuiască o lege care să oblige pe moşier să nu aibă puterea de a se opune dacă iobagul vrea să se răscumpere pe veci, mă întreb, există oare om în patria aceasta vastă care crede că pe lîngă asemenea lege, patria noastră se poate desprinde perfect din raporturile urbariale. Cine ar crede aceasta, despre acela am curajul să spun că poate îşi cunoaşte satul aşezat într-un loc binecuvîntat, dar nu-şi cunoaşte ţara, nici poporul ţării, nici starea poporului [...] Credem că putem salva patria cu cîteva reforme peticite? Credem că putem asigura viitorul naţiunii noastre dacă omitem să punem bazele clădirii viitorului? Şi care poate fi altul acest fundament decît contopirea într-un singur corp cu poporul şi astfel crearea unui corp naţional sănătos, iar despre aceasta cum am putea măcar şi să visăm pînă cînd stă zidul despărţitor al raporturilor urbariale ce nasc numai ură; ...” (Kossuth Lajos)

„Spiritul epocii noastre este democraţia. Totul pentru popor şi totul prin popor. Nimic despre popor neglijînd poporul. Aceasta este democraţia.” (Kossuth Lajos) „Şi acest scop: libertate şi drept constituţional pentru fiecare maghiar; bunăstare naţională care să răsară din rădăcina libertăţii; împărţirea obligaţiilor publice fără diferenţiere, şi practicarea în comun a libertăţii constituţionale.” (Kossuth Lajos) …………………………………………………………………………………………………...

…………………………………………………………………………………………………...

…………………………………………………………………………………………………...

…………………………………………………………………………………………………...

…………………………………………………………………………………………………...



…………………………………………………………………………………………………...

…………………………………………………………………………………………………...

…………………………………………………………………………………………………...

…………………………………………………………………………………………………...

…………………………………………………………………………………………………...

…………………………………………………………………………………………………...

…………………………………………………………………………………………………...

…………………………………………………………………………………………………...

…………………………………………………………………………………………………...

…………………………………………………………………………………………………...

…………………………………………………………………………………………………...

…………………………………………………………………………………………………...

…………………………………………………………………………………………………...

…………………………………………………………………………………………………...

…………………………………………………………………………………………………...

…………………………………………………………………………………………………...

…………………………………………………………………………………………………...

…………………………………………………………………………………………………...

…………………………………………………………………………………………………...

…………………………………………………………………………………………………...

…………………………………………………………………………………………………...

…………………………………………………………………………………………………...

…………………………………………………………………………………………………...

…………………………………………………………………………………………………...

…………………………………………………………………………………………………...

…………………………………………………………………………………………………...



10





19. Subiectul de mai jos se leagă de revoluţia din 1956. (scurt) Faceţi cunoscute pe baza documentului cele mai importante revendicări ale revoluţiei! În răspuns scoateţi la iveală acele probleme politice şi sociale care au dus la formularea revendicărilor!

„1. Az összes szovjet csapatoknak azonnali kivonását követeljük Magyarországról, a békeszerződés határozatai alapján. 2. Az MDP-nek alulról felfelé, titkos alapon új alap-, közép-, és központi vezetők választását követeljük, ezek a legrövidebb időn belül hívják össze a pártkongresszust és válasszanak új Központi Vezetőséget. 3. A kormány alakuljon át Nagy Imre elvtárs vezetésével, a sztálinista korszak minden bűnös vezetőjét azonnal váltsák le. 4. Nyilvános tárgyalást követelünk Farkas Mihály és társai ügyében. Rákosi Mátyást – aki első fokon felelős a közelmúlt minden bűnéért és az ország tönkretevéséért – hozzák haza és állítsák a nép ítélőszéke elé. 5. Általános, egyenlő és titkos választásokat követelünk az országban, több párt részvételével, új nemzetgyűlés megválasztása céljából. (…) 6. Követeljük a magyar-szovjet és a magyar-jugoszláv politikai, gazdasági és szellemi kapcsolatok felülvizsgálását és új rendezését (…) 7. (…) Vizsgálják felül a tervgazdálkodáson alapuló egész gazdasági rendszerünket (…) 10. Követeljük a beszolgáltatási rendszer új alapokra való fektetését és a termények okszerű felhasználását. Követeljük az egyénileg dolgozó parasztok egyenrangú támogatását. 11. Követeljük az összes politikai és gazdasági pereknek független bíróságon való felülvizsgálatát, az ártatlanul elítéltek szabadon bocsájtását és rehabilitálását. (…) 12. Teljes vélemény- és szólás- és sajtószabadságot, szabad rádiót követelünk…” (Részletek a MEFESZ 1956. október 22-én megfogalmazott 16 pontjából) „1. Revendicăm retragerea imediată a tuturor trupelor sovietice din Ungaria, pe baza hotărîrilor tratatului de pace. 2. Revendicăm alegerea, în mod secret, a noilor conducători în Partidul Democrat Ungar la nivel de bază, mijlociu şi central, de sus în jos, care în cel mai scurt timp să convoace congresul pentru a alege noua Conducere Centrală. 3. Guvernul să se transforme în frunte cu tovarăşul Nagy Imre, să fie schimbaţi toţi conducătorii vinovaţi ai epocii staliniste. 4. Revendicăm un proces public în cazul lui Farkas Mihály şi tovarăşii săi. Pe Rákosi Mátyás – care în primă instanţă este responsabil pentru toate păcatele din trecutul apropiat şi pentru distrugerea ţării – să fie adus acasă şi pus în faţa judecata poporului. 5. Revendicăm în ţară alegeri generale, egale şi secrete, cu participarea a mai multor partide, pentru alegerea noii adunări generale. (…) 6. Revendicăm revizuirea şi stabilirea pe baze noi a relaţiilor politice, economice şi spiritulale dintre Ungaria şi Uniunea Sovietică şi Ungaria şi Iugoslavia (…) 7. (…) Să se revizuiască întregul nostru sistem economic bazat pe economia planificată. (…)



10. Revendicăm aşezarea pe baze noi a sistemului de predare a bunurilor şi utilizarea raţională a cerealelor. Revendicăm sprijinirea egală a ţăranilor ce muncesc individual. 11. Revendicăm revizuirea de către tribunale independente a tuturor proceselor politice şi economice, eliberarea şi reabilitarea condamnaţilor nevinovaţi. (…) 12. Revendicăm libertatea deplină a opiniei, a cuvîntului şi a presei, revendicăm radiodifuziune liberă…” (Fragmente din cele 16 puncte ale MEFESZ, formulate la 22 octombrie 1956) …………………………………………………………………………………………………...

…………………………………………………………………………………………………...

…………………………………………………………………………………………………...

…………………………………………………………………………………………………...

…………………………………………………………………………………………………...

…………………………………………………………………………………………………...

…………………………………………………………………………………………………...

…………………………………………………………………………………………………...

…………………………………………………………………………………………………...

…………………………………………………………………………………………………...

…………………………………………………………………………………………………...

…………………………………………………………………………………………………...

…………………………………………………………………………………………………...

…………………………………………………………………………………………………...



6





20. Trebuie să analizaţi consecinţele economice ale tratatului de la Trianon. (lung) Folosind izvoarele scoateţi la iveală cu ce fel de probleme economice a trebuit să se

confrunte Ungaria ciuntită, şi acestea ce fel de consecinţe sociale şi economice au produs! Folosiţi hărţile Atlasului de istorie!

„XVI. tc. A magyar korona országai és Őfelsége többi királyságai és országai közt kötött vám- és kereskedelmi szövetségről. 1. § Mindkét fél államterülete a szövetség idejére és annak értelmében egy vám- és kereskedelmi területet képez, melyet közös vámhatár vesz körül.[…] 12. § Az ausztriai érték [pénz], míg törvényesen meg nem változtatik, közös marad... 13. § Mindkét fél késznek nyilatkozik lehetőleg egyforma mérték- és súlyrendszert hozni létre a két állam területén...” (Az 1867. évi törvényekből)

„Arról van szó, … hogy a megmaradt Magyarországtól a gazdasági fejlődés majd-nem összes feltételei megvonassanak. Mert az ország e szerencsétlen középső része, elszakítva határaitól, meg lenne fosztva szén-, érc- és sóbányáinak legnagyobb részé-től, épületfájától, olajától, földgázforrásaitól, munkaerejének jórészétől, alpesi legelői-től, amelyek marhaállományát táplálták; … A történelmi Magyarország tehát Európában egyedülálló természetes földrajzi és gazdasági egységgel rendelkezik.” (Részlet Gróf Apponyi Albert a békekonferencián mondott beszédéből) „XVI. tc. Despre uniunea vamală şi comercială legată între ţările coroanei maghiare şi celelalte regalităţi şi ţări ale Majestăţii. 1. § Teritoriul de stat al celor două părţi formează în timpul uniunii şi în spiritul acesteia un singur teritoriu, care este încercuit de o graniţă de vamă comună […] 12. § Valoarea austriacă [banii], pînă nu va fi schimbată legal, rămîne comună... 13. § Fiecare parte se declară dispusă să introducă pe teritoriul celor două state sistem de măsură şi de greutate identic…” (Din legile anului 1867)

„Este vorba... ca Ungaria în satrea în care a rămas să fie lipsită aproape de toate condiţiile dezvoltării economice. Căci partea aceasta de mijloc nenorocită a ţării, ruptă de graniţele sale, să fie lipsită de cea mai mare parte a minelor de cărbune, de metal şi de sare, de lemnul pentru construcţii, de ulei, de izvoarele de gaze, de marea parte a forţei de muncă, de păşunile alpine care alimentează fondul de bovine;... Ungaria istorică dispune deci de o unitate naturală geografică şi economică unică în Europa ”(Fragment din discursul contelui Apponyi Albert, susţinut la conferinţa de pace)



A rămas în Ungaria după Trianon din producţia

cărbunelui 72%

din producţia minereului 11%

din mineritul de sare 0%

din siderurgie 31% din industria de

fabrică 56%

din industria constructoare de

maşini82%

din industria hîrtiei 23%

din industria lemnului 22%

muncitorimea din fabrici 57%

Împărţirea proporţională a teritoriului în funcţie de ramurile culturilor agricole

Ramură a culturii agricole

1913 1923

Ogor 45,5 60,2 Livadă 9,3 7,2 Vie 1,1 2,3 Păşuni 11,7 10,9

Păduri 25,8 11,8

Grădini şi trestie 1,5 1,4

Datele principale ale culturii grînelor

Media anuală a cantităţii de recoltă (1000 q)

Capacitatea de măcinat a morăritului (1000 q)

Între 1901 şi 1910 Între 1920 şi 1929 În 1920

40 765,2 18 195,9 65 000

…………………………………………………………………………………………………...

…………………………………………………………………………………………………...

…………………………………………………………………………………………………...

…………………………………………………………………………………………………...

…………………………………………………………………………………………………...

…………………………………………………………………………………………………...

…………………………………………………………………………………………………...

…………………………………………………………………………………………………...

…………………………………………………………………………………………………...

…………………………………………………………………………………………………...

…………………………………………………………………………………………………...

…………………………………………………………………………………………………...

…………………………………………………………………………………………………...

…………………………………………………………………………………………………...



…………………………………………………………………………………………………...

…………………………………………………………………………………………………...

…………………………………………………………………………………………………...

…………………………………………………………………………………………………...

…………………………………………………………………………………………………...

…………………………………………………………………………………………………...

…………………………………………………………………………………………………...

…………………………………………………………………………………………………...

…………………………………………………………………………………………………...

…………………………………………………………………………………………………...

…………………………………………………………………………………………………...

…………………………………………………………………………………………………...

…………………………………………………………………………………………………...

…………………………………………………………………………………………………...

…………………………………………………………………………………………………...

…………………………………………………………………………………………………...

…………………………………………………………………………………………………...

…………………………………………………………………………………………………...



10





Punctaj maxim

Punctaj obţinut

1. Zeii greci 4 2. Imperiul otoman 3 3. Matei Corvinul 4 4. Barocul 4 5. Ungaria în secolul al XVIII-lea 4 6. Identificarea noţiunilor 5 7. Mod de viaţă în secolul XIX 3 8. Hitler 4 9. Ungaria între cele două războaie mondiale 5 10. Epoca lui Rákosi 3 11. Uniunea Europeană 3 12. Alegerile deputaţilor 3

I. Subiecte simple, scurte

I. În total 45 13. Învăţăturile principale ale creştinismului 12 14. Antecedentele celui de-al doilea război mondial 12 15. Modul de viaţă al apărătorilor din cetăţile de graniţă 12 16. Politica lui Béla al IV-lea după năvălirea tătarilor 21 17. Lupta pentru libertate a lui Rákóczi 12 18. Programul de reforme al lui Széchenyi şi Kossuth 21 19. Revendicările din1956 12

II. Subiecte cu texte, de

dezvoltate în scris

20. Consecinţele lui Trianon 21 II. În total 45 ÎN TOTAL I. + II. 90

Profesorul care

corectează __________________________________________________________________________

Punctaj obţinut

Punctajul scris în

program I. Subiecte simple, scurte II. Subiecte cu texte, de dezvoltat în scris

Profesorul care corectează notar

TÖRTÉNELEM ROMÁN NYELVEN ISTORIE › erettsegi › feladatok2005tavasz › koz… · ISTORIE KÖZÉPSZINTŰ ÍRÁSBELI VIZSGA PROBA SCRISĂ NIVEL MEDIU Az írásbeli vizsga időtartama:

Documents