Transport Multimodal

Universitatea Politehnica BucurestiFacultatea de Transporturi

TRANSPORT MULTIMODAL

Popescu AlexandruBanica MariusTET 8215

Transportul rutier de marfa

Transportul rutier de marf desemneaz deplasarea n spaiu a mrfurilor cu ajutorul autovehicolelor specializate (camioane). Camioanele au o mobilitate deosebit, nefiind legate de instalaii speciale fixe cum este cazul n transportul feroviar, de pild (linii de cale ferat, depouri, triaje etc.). Deoarece ele pot ptrunde n locuri unde alte mijloace de transport nu au accesibilitate, constituie o component indispensabil atransporturilor multimodale. Cu ajutorul camioanelor se pot organiza transporturi directe de la furnizor i pn la beneficiarul mrfurilor din ar sau strintate, evitndu-se transbordrile pe parcurs i consecinele acestora: manipulri costisitoare; pierderi cantitative i calitative; rtciri de colete; sustrageri etc.

Traseul si materialul transportatBrasov Constanta OdessaTraseul Brasov Constanta Odessa este format din doua portiuni. Pentru prima portiune, Brasov Constanta, se foloseste ca mijloc de transport camionul.Pentru a doua portiune, Constanta Odessa, se foloseste ca mijloc de transport vaporul.1. Materialul transportat este cheresteaua transport de marfuri generale.

1. Traseul Brasov ConstantaRuta: Brasov Ploiesti Bucuresti ConstantaDinstanta totala: Dt = 396km

Portiune Brasov Ploiesti - DN1/ E60Portiune Ploiesti Bucuresti A3Portiune Bucuresti Soseaua de centuraPortiune Bucuresti Constanta A2

Camionul folosit va fi Scania G410

Specificatii tehniceMotor: Scania DC13 115 410: ase cilindri n linie, turbosuflant i intercooler, volum de 12,7 l, injecie common-rail (XPI), putere maxim de 410 CP (302 kW) la 1.900 rpmn, cuplul motor maxim de 2.150 Nm la 1.000-1.300 rpm, Euro 6, SCR/DPFTransmisie: Scania GRS995R Opticruise, automat, 12 trepte de vitez. Rapoartele treptelor: 11,32-1.00. Ambreiaj electropneumatic: ZF Sachs K432 48.Sasiu: Axa spate: Scania ADA 1302, hipoid. Raport de transmisie: i=2,59. Patru perne de aer (opional) cu stabilizator. Axa fa: Scania AM 740. Dou arcuri parabolice cu stabilizator. Raport variabil de viraj: 17,0-20,0:1.Frane: Dublu circuit pneumatic, frne-disc ventilate. Frn de motor pe evacuare (maximum 256 kW la 2.400 rpm). Opional: retarder Scania (cuplu de frnare: 3.500 Nm).Dimensiuni si greutate: 5.940x2.550x3.470 mm (LxlxH). Ampatament: 3.700 mm. Greutate proprie (modelul testat): 7.260 kg. Greutate total (model testat): 39.260 kgEchipare: Euro 6, ASR, diferenial, cruise-control cu funcie Active Prediction, cruise-control adaptiv cu conexiune la retarder, Eco-Roll, alarm de coliziune (n conexiune cu ACC), dou perne de aer pentru axa spate, frne disc, direcie cu raport variabil, computer de bord, sistem de diagnoz, spoiler fa, trap manual plafon, scaun nclzit pentru ofer, geamuri electrice, Scania Communicator, aer condiionat manual, pregtire pentru telefon/radio, radio-CD cu conexiune MP3/ iPod, flaps-uri laterale cabin, parasolar exterior, suspensie pneumatic a cabinei n patru puncte, nchidere electric i sistem anti-furt, sistem de pre- nclzire al carburantului

Determinarea vitezei medii de circulatieLimitele de viteza pe drumurile din RomaniaCategorii drumuri/ categorii de permis

AutostraziDrumuri national europeneAlte categorii de drumuriIn localitati

A , B, BE1301009050

C, CE, D, DE, D1, D1E110908050

A1, B1, C1, C1E90807050

Tractoare, mopede-454545

Camionul face parte din categoria CE de circulatie, deci vitezele maxime admise pe traseu vor fi:De laLaCategoria de drumViteza maxima admisa pe sectorul de drum

BrasovPredealDN190

PredealAzugaDN190

AzugaBusteniDN190

BusteniSinaiaDN190

SinaiaComarnicDN190

ComarnicCampinaDN190

CampinaPloiestiDN190

PloiestiBucurestiA3110

BucurestiConstantaA2110

Localitate: 14%In afara localitatiilor: 20% din totalul de 396KmAutostrada: 66%Vm = 50*0.1 + 90*0.14 + 110 *0.76 = 97km/h

Determinarea timpului necesar pentru pauzaConform normelor in vigoare pentru fiecare minut de mers soferul are nevoie de 0.166 minute de pauza. Cunoscand aceste prevederi se poate calcula timpul necesar de pauza:

Tpauza= Tmers * 0.166Tmers= Dt/Vm * 60

Unde:Tmers= timpul direct de parcurs al traseuluiDt= distanta totala a traseuluiVm= viteza medie de circulatie60= numarul de minute intr-o oraTmers = Dt/Vm *60 = 4.08 * 60 = 245 min = 4h 5minTpauza = 245 * 0,166 = 41 min

Costurile de transport-Combustibil= 32 litri/100km => 127 litri => 733 lei- Rovinieta 242 lei- Salariu sofer 100 leiCostul total: 1075 leiOrarOra plecare: 6:00Ora sosire: 10:05

Traseul 2: Portul Constanta- Odessa (Ucraina)

Ora de plecare (local) : 10:05Ora de sosire (local)??Durata ???Numarul de containere: 1Distanta: 317 kmCostul transportului 900 Eur.Tip sistem transport: maritim

Portul Constana Portul Constana este cel mai mare port la Marea Neagr. El are rol de autoritate portuar pentru porturile maritime romneti Constana, Midia i Mangalia i pentru portul turistic Tomis. Portul Constana beneficiazde o poziionare geografic avantajoas, fiind situat pe reeaua centralTENT, pe ruta ce leagMarea Nordului de Marea Neagr, prin culoarul RhinMainDunre. Portul are un rol major n cadrul reelei europene de transport intermodal, fiind situat la intersecia rutelor comerciale ce conecteaz pieele rilor din Europa Central i de Est cu regiunea Transcaucaz, Asia Centrali Extremul Orient. Portul Constana acopero suprafatotalde 3.926 ha, din care 1.313 ha uscat si 2.613 ha apa. Cele doua diguri situate in partea de nord si in partea de sud adapostesc portul, creand conditiile de siguranta optima pentru activitatiile portuare. In prezent, lungimea totala a Digului de Nord este de 8,34 km, iar cea a Digului de Sud de 5,56 km. Portul are o capacitate de operare anuala de aproximativ 120 milioane tone, fiind deservit de 156 de dane, din care 140 sunt operationale. Lungimea totala a cheurilor este de 29,83 km, iar adancimile variaza intre 7 si 19 m. Aceste caracteristici permit accesul tancurilor cu capacitatea de 165.000 dwt. si a vrachierelor cu capacitatea de 220.000 dwt. In Portul Constanta exista n total patru terminale de containere, care oferfacilitati pentru operarea navelor portcontainer. Serviciile directe de linie lansate intre portul Constanta si porturile din Orientul Indepartat din ultimii ani, au avut ca efect transformarea portului Constanta intrun port de distributie pentru regiunea Marii Negre si pentru Europa Centrala si de Est, portul Constanta deservind si porturile vecine prin intermediul navelor feeder. La finele anului 2003, in portul Constanta a fost inaugurat cel mai mare terminal specializat de containere din Marea Neagra. Cu o suprafata totala de peste 76 ha (52 ha operationale), terminalul ofera o capacitate anuala de operare de aproximativ 1,5 milioane TEU. In prezent, se afla in derulare mai multe proiecte care au in vedere atat construirea de noi facilitati pentru operarea marfurilor, cat si imbunatatirea legaturilor de transport dintre Portul Constanta si hinterland. Aceste proiecte sunt localizate in principal in partea de sud a portului. Terminalul ofera servicii de coordonare feroviara prin cele 3 linii de cale ferata, fiecare avand o lungime de 616 metri, fiind capabile sa manipuleze 3 garnituri de trenuri cu cate 30 de vagoane fiecare.Facilitatile, adancimile oferite de catre Portul Constanta au facut posibila in anul 2007 atingerea unui trafic anual record de containere in regiunea Marii Negre, totalizand 1.411.387 TEU. Incepand cu anul 2005, alaturi de liniile maritime de containere au fost lansate servicii de transport containerizat pe Dunare, care leaga Portul Constanta de destinatii precum Giurgiu, Belgrad si Budapesta. 30 Traficul de mrfuri din portul Constana a nregistrat creteri succesive ncepnd cu anul 2009, n tabelul de mai jos fiind prezentatevoluia acestuia n ultimii 4 ani: Evoluia traficului de mrfuri n portul Constana n perioada 20092012 2009 2010 2011 2012 Trafic total 2009-42.014.178 2010-47.563.879 2011-45.972.095 2012-50.584.662 Sursa: portofconstantza.com Asfel, n cretere cu 1,9% fade anul precedent, traficul de marfaratun trend mai favorabil dect n alte porturi importante din Europa: doar 5 porturi dintre primele 20 din UE au crescut mai mult, aproape toate fiind localizate n Nordul Europei.Tipurile de vase pentru transportul maritim Pentru transportul de mrfuri, vasele variaz n funcie de tipul de ncrctur. Ele se clasifi c n vase pentru mrfuri uscate, petroliere, nave Ro-Ro i vase pentru transportul substanelor chimice. Vasele pentru mrfuri uscate sunt nave comerciale relativ mai sigure dect petrolierele. La transportul de containere, mrfurile sunt puse pe nave n cutii mari, n timp ce navele Ro-Ro (roll on roll off) au fost dezvoltate pentru transportul de vehicule cu roi. Ca urmare a creterii rapide a consumului de energie la nivel mondial, petrolierele joac un rol important n transportul ieiului la destinaiile unde acesta este rafi nat. n ultimii ani, pe lng transportul petrolier s-a dezvoltat i transportul de gaze naturale. De asemenea, tancurile chimice sunt folosite pentru transportul diferitelor substane.

Date tehnice nava ZTU10