237 Punct. {i de la cap\t. ~ncotro!? Dup\ doi ani de „ziarist interzis“, pot spune c\ m\ simt cu zece ani mai b\tr`n. Cu toate acestea, dac\ ar fi s\ dau timpul `napoi [i s\ re-tr\iesc purgatoriul la care am fost silit, nu a[ schimba nimic din atitudinea mea de atunci [i de acum, chiar dac\, `n opinia prietenilor - c`]i mi-au mai r\mas- am ales un drum gre[it. E drumul meu. Dac\ a[ fi ales compromisul - ca form\ de eliberare, cum a[ mai putea s\-mi privesc fiul `n ochi, f\r\ s\-mi fie ru[ine? Tu, Con[tiin]a mea, ai ales... Am ajuns la acest cap\t de drum, cu identitatea neturtit\ [i neciun]it\ de semnele vrajbei `ndreptate `mpotriv\-mi. S-a `nt`mplat a[a pentru c\ nu fac parte din „Partidul Piatra Neam]“. Nici n-a[ fi avut cum. Prea am deranjat, prea am spus lucrurilor pe nume, cu riscul de a sim]i, acut, represaliile celor care au alergie la critici. Am `nv\]at, pe de rost, s\ fac fa]\ huiduielilor, privirilor chior`[e [i `njur\turilor strepezite printre din]i. S`nt un norocos; un ales al Sor]ii, care m-a `nv\]at c\, a[a cum spunea Lorentz, „aplauzele pot ucide un crocodil, dar `n cazul omului, nu fac dec`t s\-i m\reasc\ quantum- ul de acid linoleic, singura secre]ie ce poate transmuta m`nia agresiv\ `n quietism paranoic [i paranoia `n furie agresiv\“. Am vrut s\ le spun acest lucru semenilor mei din „cetatea de piatr\ a lui {tefan cel Mare“ pentru c\ ne afl\m `n fa]a unei altfel de alegeri: nu mai g`ndim pe cine excludem, ci pe cine trebuie s\ promov\m. Acest lucru se datoreaz\, dac\ vre]i, faptului c\ `n micile comunit\]i, indiferent de valul politic, guvernarea local\ este aceea[i. S`nt aceea[i cumetri, na[i, fini [i alte rubedenii. Iar dac\ l-ai sup\rat pe vreunul dintre ei, ceilal]i te v\d str`mb, trec pe cel\lalt trotuar sau te ajut\ s\ „te ia dracu’“. {i atunci, cei mul]i, care nu vor ajunge niciodat\ s\ aib\ cuno[tin]\ de nimic, nici a adev\rurilor de culise, vor privi, cu `ncredere, la fidelul televizor cu „lungimi de und\“, de aceea[i frecven]\ [i intensitate politic\, viciate, p`ng\rite, sufocate de drojdia unor orgolii prea mari pentru ni[te capete ne`n]eles de mici. Vedem, a[adar, aceia[i „ale[i“ scor]o[i, care se pro]\pesc, zeflemitori, `n fa]a camerelor de filmat, d`ndu-ne lec]ii de democra]ie, pun`ndu-ne la grea `ncercare puterea de a discerne ipocrizia de sinceritate, m`rl\nia de strategiile `n[el\toare, dezinvoltura de sfidarea cu bun\ [tiin]\. Mi-e lehamite de acest incomensurabil prost gust, de impostori, ]oape [i mahalagii, ghiftui]i, frustra]i sau pomanagii, sfid`nd parc\ p`n\ [i ceea ce numeam, prin anii ‘70, „cultul personalit\]ii“ de care se f\cea vinovat R\posatu’. Mi-a mai r\mas s\ sper `n Paradoxurile Manipul\rii, care se vor `ntoarce, precum un bumerang, [i-[i vor lovi, f\r\ mil\, victima - indiferent cine va fi [i ce nume va purta. Atunci vom pune un alt „punct“. {i o vom lua de la cap\t. ~ncotro!? Autorul
Welcome message from author
This document is posted to help you gain knowledge. Please leave a comment to let me know what you think about it! Share it to your friends and learn new things together.
Transcript
237
Punct. {i de la cap\t. ~ncotro!?
Dup\ doi ani de „ziarist interzis“, pot spune c\ m\ simt cu zece ani mai b\tr`n. Cu toate acestea, dac\ ar fi s\ dau timpul `napoi [i s\ re-tr\iesc purgatoriul la care am fost silit, nu a[ schimba nimic din atitudinea mea de atunci [i de acum, chiar dac\, `n opinia prietenilor - c`]i mi-au mai r\mas- am ales un drum gre[it. E drumul meu. Dac\ a[ fi ales compromisul - ca form\ de eliberare, cum a[ mai putea s\-mi privesc fiul `n ochi, f\r\ s\-mi fie ru[ine? Tu, Con[tiin]a mea, ai ales...
Am ajuns la acest cap\t de drum, cu identitatea neturtit\ [i neciun]it\ de semnele vrajbei `ndreptate `mpotriv\-mi. S-a `nt`mplat a[a pentru c\ nu fac parte din „Partidul Piatra Neam]“. Nici n-a[ fi avut cum. Prea am deranjat, prea am spus lucrurilor pe nume, cu riscul de a sim]i, acut, represaliile celor care au alergie la critici. Am `nv\]at, pe de rost, s\ fac fa]\ huiduielilor, privirilor chior`[e [i `njur\turilor strepezite printre din]i. S`nt un norocos; un ales al Sor]ii, care m-a `nv\]at c\, a[a cum spunea Lorentz, „aplauzele pot ucide un crocodil, dar `n cazul omului, nu fac dec`t s\-i m\reasc\ quantum-ul de acid linoleic, singura secre]ie ce poate transmuta m`nia agresiv\ `n quietism paranoic [i paranoia `n furie agresiv\“. Am vrut s\ le spun acest lucru semenilor mei din „cetatea de piatr\ a lui {tefan cel Mare“ pentru c\ ne afl\m `n fa]a unei altfel de alegeri: nu mai g`ndim pe cine excludem, ci pe cine trebuie s\ promov\m. Acest lucru se datoreaz\, dac\ vre]i, faptului c\ `n micile comunit\]i, indiferent de valul politic, guvernarea local\ este aceea[i. S`nt aceea[i cumetri, na[i, fini [i alte rubedenii. Iar dac\ l-ai sup\rat pe vreunul dintre ei, ceilal]i te v\d str`mb, trec pe cel\lalt trotuar sau te ajut\ s\ „te ia dracu’“.
{i atunci, cei mul]i, care nu vor ajunge niciodat\ s\ aib\ cuno[tin]\ de nimic, nici a adev\rurilor de culise, vor privi, cu `ncredere, la fidelul televizor cu „lungimi de und\“, de aceea[i frecven]\ [i intensitate politic\, viciate, p`ng\rite, sufocate de drojdia unor orgolii prea mari pentru ni[te capete ne`n]eles de mici.
Vedem, a[adar, aceia[i „ale[i“ scor]o[i, care se pro]\pesc, zeflemitori, `n fa]a camerelor de filmat, d`ndu-ne lec]ii de democra]ie, pun`ndu-ne la grea `ncercare puterea de a discerne ipocrizia de sinceritate, m`rl\nia de strategiile `n[el\toare, dezinvoltura de sfidarea cu bun\ [tiin]\. Mi-e lehamite de acest incomensurabil prost gust, de impostori, ]oape [i mahalagii, ghiftui]i, frustra]i sau pomanagii, sfid`nd parc\ p`n\ [i ceea ce numeam, prin anii ‘70, „cultul personalit\]ii“ de care se f\cea vinovat R\posatu’.
Mi-a mai r\mas s\ sper `n Paradoxurile Manipul\rii, care se vor `ntoarce, precum un bumerang, [i-[i vor lovi, f\r\ mil\, victima - indiferent cine va fi [i ce nume va purta. Atunci vom pune un alt „punct“. {i o vom lua de la cap\t. ~ncotro!?
Autorul
238
Echo comentarii de pres\, dup\ 17 septembrie 2004
}ara nim\nui Jurnali[tii - [antaja]i s\ lucreze pentru baronii PSD
(Libertatea presei în Rom=nia 2003 - Reporters Sans Frontieres 08 mai 2003)
Doi jurnali[ti din jude]ul Neam], care nu î[i pot exercita
profesia. Angaja]ii unui post de radio din Piatra Neam] au fost for]a]i
s\-[i cear\ transferul la televiziunea deputatului PSD, Iulian }ocu. {i pentru c\ au refuzat, ei au fost arunca]i afar\, cu interdic]ie de a intra în propriul sediu. Jurnali[tii au apelat la instan]\ pentru a-[i c`[tiga propriile drepturi. Instan]a le-a dat c`[tig de cauz\, îns\ hot\r`rea nu e pus\ în aplicare! În disperare de cauz\, cei doi jurnali[ti au adresat o scrisoare deschis\, pe care v-o red\m în cele de mai jos:
„În august 2002, Postul de Radio M Plus din Piatra Neam] îl avea ca administrator pe Petru Fr\sil\, iar Lucia Ciocîrlan era redactor. Este important de precizat faptul c\ postul de radio î[i avea sediul în acela[i spa]iu [i la acela[i etaj cu televiziunea local\ Tele’M, la care ac]ionar era deputatul PSD de Neam], Iulian }ocu.
Între Tele’M [i SC Radio M Plus exist\ un contract de asociere în participa]iune, prin care prima unitate contribuia cu licen]a, iar cea de-a doua cu aparatura, personalul [i asigura managementul postului de radio.
Pe data de 3 octombrie 2002, Cotidianul „Rom=nia Liber\“ public\ un material, semnat Lucia Ciocîrlan, în care erau prezentate o parte din afacerile deputatului Iulian }ocu, dar [i leg\tura dintre el [i un urm\rit general, Roland Jehac, ex-pre[edinte al Casei Jude]ene de Asigur\ri de S\n\tate Neam]. Autoarea articolului a fost dată în judecat\ pentru insult\ [i calomnie, dar a[a cum v-am mai informat telefonic, instan]a a dat c`[tig de cauz\ jurnalistei.
În aceea[i sear\ de 3 octombrie, deputatul PSD Iulian }ocu, împreun\ cu directorul televiziunii sale, au dat ordin agen]ilor de paz\ s\ nu mai permit\ Luciei Cioc`rlan [i lui Petru Fr\sil\ accesul în cl\dire. A doua zi, angaja]ii de la Radio M Plus au fost obliga]i s\-[i cear\ transferul la televiziunea deputatului, iar cei care au refuzat au fost opri]i s\ mai intre în cl\dire, pentru a-[i desf\[ura activitatea.
La scurt timp, am depus pl`ngere la instan]a de judecat\, respectiv Tribunalul Comercial Neam], care ne-a solu]ionat favorabil cererea, solicit`nd celor de la Tele’M reprimirea noastra în spa]iu, pentru
239
desf\[urarea activit\]ii. Am apelat la executorul judec\toresc pentru punerea în aplicare a sentin]ei, dar demersul nostru a fost f\r\ rezultat. Conducerea Tele’M a f\cut recurs la Curtea de Apel Bac\u, dar acesta a fost respins. Din nefericire, nici p`n\ la aceast\ dat\ nu am reu[it s\ intr\m în postul de radio, executorul judec\toresc spun`ndu-ne foarte clar c\ ar fi mai bine s\ renun]\m, pentru c\ nu avem [anse s\ punem în aplicare hot\r`rea.
Mai mult, am făcut o pl`ngere penal\ pe care am adresat-o primului procuror al Parchetului de pe l`ng\ Tribunalul Neam], în care solicit\m ajutor pentru punerea în aplicare a hot\r`rii. R\spunsul a fost sec, fiind trimi[i s\ ne adres\m Parchetului de pe l`ngă Curtea Suprem\ de Justi]ie Bucure[ti.
Pentru a v\ edifica de buna noastr\ credin]\, dac\ dori]i, v\ putem trimite prin fax cele dou\ hot\r`ri judec\tore[ti, procesul-verbal întocmit de executorul judec\toresc, articolul publicat în Cotidianul „Rom=nia Liber\“ [i r\spunsul Parchetului Neam] la sesizarea noastr\“.
Petru Fr\sil\, corespondent B1, Lucia Cioc`rlan, corespondent Antena 1
240
O carte scris\ cu disperare Petru Fr\sil\: Libertatea de a fi ziarist interzis
Petru Fr\sil\, un Don Qijote al presei din Piatra Neam] (Revista Presei, 20 oct 2004, www.revistapresei.ro)
Mar]i, la Cortul de campanie din Pia]a Senatului din Capital\, a
fost lansat\ o carte scris\ cu disperare: Libertatea de a fi ziarist interzis. Autorul, Petru Fr\sil\, un ziarist din Piatra Neam], a avut naivitatea, `n urm\ cu ceva ani, s\ cread\ c\ po]i face un post de televiziune independent `ntr-un ora[ din Rom=nia. S-a asociat cu unul dintre potenta]ii locali, actual deputat PSD, care i-a promis ajutor. A pl\tit scump. Acum nu mai are echipamentele de transmisie, banii investi]i, este h\r]uit prin tribunale, nu mai poate scrie `n nici un ziar din Piatra Neam]. Postul TV pe care l-a creat Fr\sil\, `nc\put pe m`na deputatului [i a amicilor acestuia, a devenit, la fel ca alte zeci `n toat\ ]ara, o oficin\ a puterii locale. Cartea adun\ `ntre coper]i documente [i m\rturii a patru ani de tracas\ri [i lovituri sub centur\. Este, poate, cel mai la `ndem`n\ material didactic pentru un studiu despre libertatea presei `n Rom=nia.
Spitalul de campanie electoral\ (www.apd.ro, 31 octombrie 2004)
Mar]i, 19 octombrie, `n Pia]a Revolu]iei, `mpreun\ cu Agen]ia de
Monitorizare a Presei – Academia Ca]avencu, Editura „Psyche“ [i „Psyhologia Azi“ am organizat Spitalul de Campanie Electoral\. Au oferit consulta]ii gratuite pentru politicieni, aleg\tori [i pres\: dr. Florin Tudose – {ef de sec]ie „Psihopatologie social\“, dr. Mircea Toma – Psihoterapeut {ef „Psihopatologia presei“ [i dr. Cristian P`rvulescu – {ef de sec]ie „Patologie electoral\“. ~n deschiderea evenimentului s-au internat pacien]ii, iar medicii au f\cut schimb de tur\. Editura „Psyche“ [i „Psihologia azi“ au lansat lucrarea: Psihopolitica recidiva. Fals tratat de psihopatologie social\, de Florin Tudose [i Ion Barbu, cu studii de caz: 86 de politicieni (sau a[a-zis politicieni). De[i au fost invita]i politicieni din toate partidele parlamentare ([i mai ales cei analiza]i `n carte), nu au sosit la spital dec`t Victor Babiuc [i Cristian Boureanu. Agen]ia de Monitorizare a Presei a dezv\luit cazuri grave de h\r]uire a presei extrase din „ultimul“ raport privind libertatea de exprimare `n Rom=nia (Petru Fr\sil\ lanseaz\ publica]ia „Libertatea de a fi ziarist interzis“), iar Asocia]ia Pro Democra]ia a f\cut comentarii, prezent`nd [apte
241
metode de fraud\ electoral\, „bolile“ legii [i ale sistemului electoral. Au urmat apoi consulta]iile gratuite, oferite aleg\torilor prezen]i la eveniment.
Versiunea `n limba englez\:
The electoral campaign hospital (www.apd.ro)
Tuesday, October 19th, in the Revolution Square, together with
the Agency for the Monitoring of the Press The Catavencu Academy, the Psyche Publishing House, and the Psychology Today we have orga nized the Electoral Campaign Hospital . They have offered free examinations for politicians, electors and the press: Dr. Florin Tudose head of department Social Psychopathology, Dr. Mircea Toma Chief Psy cho therapist The Psychopathology of the Press and Dr. Cristian Pirvulescu Head of department Electoral Pathology. In the opening of the event the patients were admitted and the doctors changed shifts. The Psyche Publishing House and the Psychology Today launched the paper: Psychopolitics relapse. A False Treaty of Social Psychopathology by Florin Tudose and Ion Barbu with case studies: 86 of politicians (or so-called politicians. Although politicians from all the parliamentary parties were invited (and especially the ones analyzed in the book), to the hospital came only Victor Babiuc and Cristian Boureanu. The Press Monitoring Agency revealed serious cases of press harassment extracted from the „ast“ report regarding the freedom of speech from Romania (Petru Frasila launches the publication „he Liberty of Being a Forbidden Journalist“), and Asociatia Pro Democratia made some comments, presenting the seven methods of electoral fraud, the „sicknesses“ f the law and of the electoral system. The free examinations, offered to the electors present at this event, followed.
242
TELE M Piatra Neam] (CANAL 22) PETRU FRASILA (Director general) STR. STEFAN CEL MARE 80 PIATRA NEAMT 033/234300, 234301 - FAX: 033/234160 http://www.itcnet.ro/arca/adrese.htm
Votul - prescris ca remediu pentru politicieni la „Spitalul de campanie
electoral\“ (20 octombrie 2004)
Votul, ca „unic remediu pentru clasa bolnav\ din Rom=nia“ a
fost prescris, mar]i, `n spa]iul original al „Spitalului de campanie electoral\“, deschis, vremelnic la umbra statuii liderului ]\r\nist Iuliu Maniu, din Pia]a Revolu]iei.
Organizat\ de Agen]ia de Monitorizare a Presei, Asocia]ia Pro Democra]ia, Editura „Psyche“ [i Revista „Psihologia azi“, ac]iunea [i-a propus sensibilizarea electoratului [i a politicienilor `n preajma campaniei electorale fa]\ de probleme „arz\toare, la ordinea zilei“, precum o posibil\ fraudare a alegerilor ori ignorarea libert\]ii de exprimare.
„Consulta]ii gratuite“ au oferit politicienilor, ziari[tilor sau posibililor „cet\]eni turmenta]i“ prezen]i `n zon\, „doctorii“ Mircea Toma, directorul Agen]iei de Monitorizare a Presei, Cristian P=rvulescu, pre[edintele Asocia]iei Pro Democra]ia, gazetarul Cornel Nistorescu de la „Evenimentul Zilei“.
Dr. Florin Tudose [i caricaturistul Ion Barbu [i-au lansat, cu acest prilej, a doua edi]ie a c\r]ii lor „Psihopolitica recidiva“ - un fals tratat de psihopatologie social\, inspirat de binecunoscutul maestru al peni]ei amintit mai sus. De asemenea, ziaristul Petru Fr\sil\ a adus `n fa]a celor prezen]i, prin intermediul volumului „Libertatea de a fi ziarist interzis“ o m\rturie asupra h\r]uirilor la care a fost supus `n anii din urm\ `n exercitarea profesiei sale.
Din p\cate, singurul politician care a vizitat „spitalul“ a fost fostul ministru al Ap\r\rii, Victor Babiuc, care nu s-a ar\tat interesat de tratamentul propus de organizatori, m\rginindu-se s\ se amuze doar de caricaturile actualilor [i foştilor competitori `n campaniile electorale d`mbovi]ene, expuse `n perimetrul „spitalului“. ROMPRES
243
„Libertatea de a fi ziarist interzis“ – un volum-document
despre ingenioasele forme de îngr\dire a libert\]ii de exprimare Gabriela Ioni]\, corespondent Top Bussines
Casa Pogor (Muzeul Literaturii Rom=ne) din Ia[i a g\zduit la
finele s\pt\m`nii trecute lansarea volumului „Libertatea de a fi ziarist interzis“, semnat\ de omul de televiziune [i jurnalistul Petru Fr\sil\. La manifestare au fost prezen]i scriitori, ziari[ti, reprezentan]i ai autorit\]ilor locale, precum [i Excelen]a Sa, Constantin Simirad, ambasador al Rom=niei în Cuba. Volumul ap\rut recent la Editura „Samia“ din Ia[i constituie o radiografie bine documentat\ a modului în care s-a derulat scandalul dintre omul de pres\ Petru Fr\sil\ [i deputatul PSD de Neam] Iulian }ocu, scandal care, de[i intens mediatizat în presa central\ [i în Parlament, este departe de a se fi terminat, autorul fiind în continuare în imposibilitatea de a-[i exercita meseria în Piatra Neam].
Cartea „Libertatea de a fi ziarist interzis“ a fost prezentat\ de c\tre prof. Univ. Constantin Dram [i prof. Dumitru Bunghez, conform c\ruia „volumul nu este doar un cumul de materiale de pres\ incendiare, ci prezentarea unui fenomen cu care se confrunt\ ]ara noastr\ referitor la rela]ia dintre lucrurilor pe nume, chiar dac\ unele dintre aceste lucruri sunt sup\r\toare. Putem înlocui ora[ul Piatra Neam] cu o alt\ loca]ie, putem înlocui personajele, dar în final vom constata c\ situa]ia este aceea[i [i se impunea un semnal de alarm\, semnal pe care autorul, de mai bine de doi ani, se str\duie s\-l fac\ auzit“.
Referitor la motiva]ia demersului s\u, autorul Petru Fr\sil\ a precizat c\ a ales aceast\ cale deoarece „mi-a fost luat\ posibilitatea de a m\ exprima prin mijloacele profesiei mele. S-a înt`mplat a[a pentru c\ nu fac parte din „Partidul Piatra Neam]“. Prea am deranjat, prea am spus lucrurilor pe nume, cu riscul de a sim]i acut represaliile celor care au alergie la critici. (...) Acest lucru se datoreaz\, dac\ vre]i, faptului c\ în micile comunit\]i, indiferent de valul politic, guvernarea local\ este aceea[i. S`nt aceia[i cumetri, na[i, fini [i alte rubedenii. Iar dac\ l-ai sup\rat pe vreunul dintre ei, ceilal]i te v\d str`mb, trec pe cel\lalt trotuar sau te ajut\ s\ «te ia dracu’»“.
244
„Libertatea de a fi ziarist interzis“ este un volum – document
pentru anali[tii libert\]ii de exprimare în mass-media [i, în acela[i timp, „o poveste adev\rat\ despre avatarurile meseriei de „jurnalist interzis“ într-o ]ar\ ce se dore[te a fi european\, dar care nu se poate dezb\ra de racilele bol[evice“.
245
Local (...) joi, 21 octombrie 2004
Petru Fr\sil\ – „medic“ la Spitalul de Campanie... electoral\ *Cartea „Libertatea de a fi ziarist interzis“ a fost lansat\ [i la
Bucure[ti Cunoscutul publicist nem]ean Petru Fr\sil\ [i-a lansat cartea
„Libertatea de a fi ziarist interzis“ [i la Bucure[ti. Evenimentul a avut loc mar]i, 19 octombrie, în Pia]a Revolu]iei, locul în care a fost instalat „cortul“ Spitalului de Campania... electoral\, pus în oper\ de Agen]ia de Monitorizare a Presei „Academia Ca]avencu“ [i de Asocia]ia Pro Democra]ia. Lansarea propriu-zis\ a acidei ([i tristei, pe undeva) lucr\ri s-a desf\[urat sub patronajul Centrului pentru Jurnalism Independent [i a avut parte de „zisele“ lui Mircea Toma (din partea Agen]iei de Monitorizare a Presei) [i ale nu mai puţin ini]iatului într-ale originalei noastre vie]i politice, Cristian P`rvulescu, pre[edintele Asocia]iei Pro Democra]ia.
Dovad\ c\ evenimentul literar nu a trecut (nu avea cum) neobservat stau [i aceste r`nduri, a[ternute de ziaristul bucure[tean Ionu] M\rg\rit: „Petru Fr\sil\, un Don Qujiote al presei din Piatra Neam] – Mar]i, la Cortul de campanie din Pia]a Senatului din Capital\ a fost lansat\ o carte scris\ cu disperare: «Libertatea de a fi ziarist interzis». Autorul, Petru Fr\sil\, un ziarist din Piatra Neam], a avut naivitatea, în urm\ cu ceva ani, s\ cread\ c\ po]i face un post de televiziune independent într-un ora[ din Rom`nia. S-a asociat cu unul dintre potenta]ii locali, actual deputat PSD, care i-a promis ajutor. A pl\tit scump. Acum nu mai are echipamentele de transmisie, banii investi]i, este h\r]uit prin tribunale, nu mai poate lucra la nici un post de televiziune din Piatra Neam]. Postul TV pe care l-a creat Fr\sil\, înc\put pe m`na deputatului [i a amicilor s\i, a devenit, la fel ca alte zeci în toat\ ]ara, o oficin\ a puterii locale. Cartea adun\ între coper]i documente [i m\rturii a patru ani de tracas\ri [i lovituri sub centur\. Este, poate, cel mai la îndem`n\ material didactic pentru un studiu despre libertatea presei în Rom=nia“
(L.I.) luni, 27 septembrie 2004 Dup\ prima lansare care a avut loc nu demult la Ia[i, cartea lui
Petru Fr\sil\ „Libertatea de a fi ziarist interzis“ a fost lansat\ vineri seara [i la Piatra Neam].
Încerc\rile de a explica evenimentul sunt previzibile [i deloc nuan]e: „Fr\sil\ a f\cut dintr-un scandal o carte“; „E un act vindicativ“, [i a[a mai departe.
246
Oricare ar fi mobilurile, premeditate sau nu, ale autorului, oric`t\ dreptate ar avea [i oric`t de mult ar gre[i, oric`t\ r\zbunare ar z\mlisi orgoliul r\nit, un lucru transpare cu claritate, at`t din aceast\ ini]iativ\, c`t [i din faptele cu care lu\m con[tiin]\ zi de zi: în Rom=nia cea liber\ [i democratic\, presa nu este chiar at`t de liber\ [i nici at`t de independent\ (ne referim la cea care se declar\ a[a) pe c`t s-ar putea crede.
Oricum, p`n\ c`nd vom termina de citit cartea nu r\m`ne dec`t s\-i credem pe cuv`nt pe cei care au lansat cartea pietrean\.
Gheorghe Bunghez: „Este o carte despre libertatea comunic\rii, despre libertatea presei, despre libertatea jurnali[tilor. De altfel, cu c`te va luni în urm\ am asistat la o dezbatere la «Europa FM», de dou\ s\pt\m`ni încoace avem scandal de la «Rom=nia Liber\» [i «Evenimentul Zilei», din c`nd în c`nd în ]ar\ apar tot felul de probleme, precum agresarea ziari[tilor de la «Ziua», lucruri care au devenit aproape obi[nuite. Arareori se înt`mpl\ ca opinia public\ [i cei care cunt chema]i s\-[i spun\ punctul de vedere, s\ reac]ioneze prompt [i eficient“.
Conf. Univ. Constantin Dram, editorul c\r]ii: „Titlul c\r]ii reprezint\ tocmai o demonstra]ie a unei anumite libert\]i pe care, din fericire, ne-o putem permite la ora actual\: aceea de a spune, de a ne exprima, chiar dac\ finalitatea nu este întotdeanua aceea dorit\. E o carte a c\rei gesta]ie începe într-o vreme mai cald\, într-o înt`lnire, s\-i spunem, de tain\, undeva la o intersec]ie de drumuri. Cartea reprezint\ o apari]ie mai special\. Presa a jucat întotdeauna at`t rolul de modelare de con[tiin]e, c`t [i cel de semnal de alarm\. Presa atac\ întotdeaua doar într-o anumit\ direc]ie. At`t doar c\ cei care se afl\ la cap\tul acelei direc]ii se mai schimb\; trec în opozi]ie. Vorbind despre pres\ [i despre literatur\ – aparent drumuri divergente – trebuie s\ remarc\m faptul c\ unii ziari[ti au avut [i ambi]ia de a accede la exprimarea care s\ tind\ spre faptul literar, invers, unii scriitori au avut dorin]a de a fi [i buni ziari[ti – [i exist\ nume celebre în literatura mare care au f\cut-o; unii din necesit\]i, în primul r`nd, de ordin material, al]ii din pl\cere – dar exist\ [i ziari[ti care sunt ziari[ti ce în]eleg aceast\ profesie ca o pedeaps\ [i o binecuv`ntare în acela[i timp. Din aceast\ categorie face parte Petru F\sil\. Iar cartea aceasta... reprezint\ un act de purgatoriu: a f\cut-o, a l\sat-o, a lansat-o, a trimis-o în lume [i din momentul acesta el va fi mult mai senin dec`t înainte. Deci cei care vor citi cartea crez`nd c\ vor g\si anumite violen]e lingvistice sau triade de r\zbunare asupra unor nume cunoscute, din p\cate, în zon\, vor fi dezam\gi]i“.
247
„Libertatea de a fi ziarist interzis“ un roman anchet\
Mihai MANCA{ 18.10.2004
Petru Fr\sil\ ne ispite[te cu un volum care, pentru amatorii de
scheme clasice, este greu clasificabil. Ap\rut\ sub sigla editurii „Samia“ din Ia[i, intitulat\ „Libertatea de a fi ziarist interzis“, lucrarea, care este de fapt o crestoma]ie ordonat\ pe o tem\ major\ - libertatea presei - pledeaz\ de la început pîn\ la sfîr[it contra constrîngerilor la care este / poate fi supus un gazetar, fie din partea puterii politice, fie din partea celei financiare. Atît Petru Fr\sil\, cît [i ceilal]i coautori sînt anima]i conving\tor de un fel de naivitate ce vine de demult [i de departe, din epoca romantic\, dinainte de sloganul „[antajul [i etajul“. Substan]a c\r]ii este dat\ de conflictul între ziarist [i un important om de afaceri, ocupant al unui fotoliu de parlamentar. Conflictul ca atare este, f\r\ discu]ie, de competen]a justi]iei. Competen]a noastr\ nu poate dep\[i îns\ actul literar, [i la acesta ne vom opri în cele ce urmeaz\. Cartea lui Petru Fr\sil\, scris\ mai ales în registrul liric, deseori polemic ori satiric, cu trimiteri c\tre pamflet, con]ine, totu[i, un fir narativ (ce ne aminte[te de cunoscuta oper\ dramatic\ „Ultima or\“, a lui Mihail Sebastian), ceea ce ne face s\ o vedem ca pe un roman-anchet\, specie vedet\ în literatura universal\ de dup\ 1945. La textele domniei sale, cele mai multe ap\rute anterior în periodice locale, se asociaz\ în deplin\ concordan]\, prin articolele lor polemice, gazetari cunoscu]i din Ia[i ori din Capital\. Iconografia, destul de bogat\, p\c\tuie[te uneori din pricini ce ]in de calitatea tiparului. Într-o asemenea variant\ (original\) a romanului-anchet\, ordonarea logic\ a materialelor devine deosebit de important\, iar Petru Fr\sil\ opereaz\ cu mîn\ de profesionist, reu[ind chiar [i performan]a de a nu face obositoare repet\rile (uneori excesive) de nume [i date. Colateral\ - s\ nu uit\m c\ ne afl\m în ajun de alegeri generale - apare [i pozi]ia politic\, a sa [i a colaboratorilor, ferm\ [i deseori vehement\, anti-PSD, fa]et\ a c\r]ii care va atrage cu siguran]\ aten]ia lumii politice, dar [i a cititorilor amatori de bombe de pres\, toate acestea conducînd [i la un sigur succes de libr\rie. Scris\ gazet\re[te, alert [i f\r\ m\nu[i, cartea se cite[te u[or, ca un roman poli]ist, ]inînd treaz\ aten]ia lectorului. Dup\ ultima pagin\, revenind la titlul volumului, f\r\ a minimaliza importan]a deosebit\ a conflictului narat, conchidem c\ ultimul cuvînt în chestiune nu s-a spus [i c\, prin urmare, Petru
248
Fr\sil\, odat\ dedat scrisului cu suflu lung, ne va îmbog\]i curînd cu o alt\ carte raftul cu literatur\ politic\ din bibliotec\.
Petru Fr\sil\ [i cartea care d\... „b\t\i de cap“
Un drept natural Mihail GAID|U
S\pt\m`nalul „Gazeta de Neam]“ Rostul unui ziarist independent este de a scoate la lumin\
adev\rata fa]\ a lucrurilor, fie ele nedrept\]i, samavolnicii sau situa]ii controversate. Rostul unui ziarist independent este de a striga profesional [i eficient în locul celui aflat în imposibilitatea de a se face auzit, ascultat [i în]eles.
Ziaristul independent are dreptul de a-[i l\sa oasele pe c`mpul de lupt\, con[tient de riscurile exercit\rii unei meserii blestemat\ de unii, binecuv`ntat\ de al]ii. Este greu s\ g\se[ti un sf`nt autentic în ziua de azi. Unde s\-l afli? Printre bancheri, negustori, politicieni, profesori, doctori, ingineri, actori, militari de carier\, [omeri, prostituate, procurori, judec\tori, avoca]i sau ziari[ti? Tagma preo]easc\ [i reprezentan]ii serviciilor secrete î[i protejeaz\ cu mult\ aten]ie slujba[ii printr-un excep]ional regulament de ordine interioar\: complexitatea presta]iilor profesionale [i modul special de „m\rturisire“ le confer\ o aur\ care îi diferen]iaz\ de restul lumii. Asta nu înseamn\ c\ sunt cu to]ii imacula]i sau lipsi]i de p\cate. „Errare humanum est“ („A gre[i e omene[te“). Rostirea adev\rului nu este un privilegiu rezervat sfin]ilor. To]i avem acest drept natural. Desigur, conteaz\ mult ce spui, cum spui, c`nd spui [i cui spui. Chiar instan]ele de judecat\ se confrunt\ cu probe reale [i probe contraf\cute, cu expertize contradictorii [i m\rturii de tot soiul, iar decizia poate fi just\ sau nedreapt\. În zilele noastre s-au v\zut oameni condamna]i pe nedrept [i r\uf\c\tori l\sa]i în libertate... Po]i fi condamnat pentru c\ ai furat o lalea [i trecut cu vederea dac\ ai jefuit un combinat! În Vechiul Testament, Ecclesiastul m\rturise[te cu am\r\ciune: „Este o de[ert\ciune care se petrece pe p\m`nt: [i anume s`nt oameni neprih\ni]i, c\rora le merge ca [i celor r\i care fac fapte rele, [i s`nt r\i, c\rora le merge ca [i celor neprih\ni]i, care fac fapte bune?“(cap.VIII, v.14). Nimic nou sub soare!
249
Sf`nta Vineri [i for]a protestului personal
Vineri, 17 septembrie 2004, la Muzeul Literaturii Române din Ia[i
(Casa „Vasile Pogor“) a fost lansat\ cartea ziaristului Petru Fr\sil\, „Libertatea de a fi ziarist interzis“. Vineri, 24 septembrie 2004, la Muzeul de Art\ din Piatra Neam], a fost prezentat\ aceea[i lucrare, avându-i drept critici, în ambele loca]ii, pe conf. univ. Constantin Dram [i pe prof. Gheorghe Bunghez. Sf`nta zi de vineri i-a fost de bun augur autorului c\ruia îi fusese pus pumnul în gur\, de vreo trei ani încoace. Petru Fr\sil\ este primul om care a deschis spinosul [i col]urosul drum al audiovizualului nem]ean. Ziaristul ie[ean a ales „ora[ul de piatr\“, supravie]uind conservatorismului [i rela]iilor în „p`nz\ de p\ianjen“ ale unei Cosa Nostra locale. Suferin]a, prigoana, disperarea [i boicotul ascut mintea lupt\torului nativ, ca o lam\ de brici. Aflat singur în fa]a nevoii, omul de televiziune Petru Fr\sil\ a pus m`na pe condei, metamorfoz`ndu-se într-un „guerillero“ al presei scrise. Cu dou\ „pistoale“ haiduce[ti la chimirul gazet\resc, ziari[tii Lucia Ciocârlan [i George Harabagiu, Petru Fr\sil\ a scos pe pia]a presei scrise din jude]ul Neam] o publica]ie dur\, ca aerul tare de la munte, un ziar adev\rat, care se vindea ca p`inea cald\: „Lumea Nem]eanului“, expresie curajoas\ a jurnalismului profesional, lipsit de prejudec\]i provinciale, ignorându-se orice risc! „Lumea Nem]eanului“ a fost un strig\t disperat împotriva legii mafiote a t\cerii, OMERTA. Asupra celor trei ziari[ti s-au pr\v\lit amenin]\ri [i calomnii, s-au exercitat presiuni subterane [i au fost intentate procese, dar ziarul [i-a atins unul dintre obiectivele esen]iale: a schimbat mentalitatea multor aleg\tori, facilitând reu[ita electoral\ a Opozi]iei. Oamenii de r`nd, cei de bun\-credin]\, nehot\r`]ii [i dezam\gi]ii au priceput c\ se vor confrunta cu o caracati]\ care le gole[te fraudulos buzunarele dup\ ce le-au fost în[elate amarnic speran]ele. În ciuda unor tr\d\ri conjuncturale, efortul Alian]ei Dreptate [i Adev\r a ob]inut un rezultat bun la alegerile locale.
250
„Libertatea de a fi ziarist interzis“ Prezentarea c\r]ii a fost asigurat\ de universitarul ie[ean
Constantin Dram [i de profesorul Gheorghe Bunghez. Cu o logic\ des\v`r[it\, spontan [i st\p`n pe arhitectonica [i logica discursului liber, „spadasinul“ Gheorghe Bunghez, un om care valoreaz\ singur c`t un partid temeinic, a inflamat trezitor [i benefic auditoriul. Constantin Dram, „pe un registru mai pacific“, a asigurat encadramentul baroc unei c\r]i-dosar, unei c\r]i-frond\, unei c\r]i-document, unui protest vehement al lupt\torului care este capabil s\ moar\ cu condeiul în m`n\ [i fa]a c\tre du[man. Lupta jurnalistului Petru Fr\sil\ este „pe via]\ [i pe moarte“! Al\turi de el s-au adunat câ]iva „ronini“, c`]iva spadasini ai mass-media, cunoscu]i pentru radicalism [i intransigen]\, care nu au ce pierde, care lupt\ disperat pentru un principiu înscris [i în Constitu]ia SUA: dreptul la liber\ exprimare! C`]iva [mecheri locali consider\ c\ te po]i juca gol\ne[te cu asemenea gazetari care au ajuns s\ ias\ la ramp\ din pl\cerea jubilativ\ pe care ]i-o asigur\ lupta de gladiator versat! Ziari[tii adev\ra]i au c`teva legi de care nu se despart: „Cine rezist\, învinge“ („Qui dura, vince“) [i „Cine risc\, c`[tig\“ („Qui risque, gagne“). Lucrarea în cauz\ este gata s\ poat\ fi studiat\ [i de sindicate gazet\re[ti de pe alte meleaguri. Strasbourgul manifest\ un interes sporit pentru astfel de „romane“... cavalere[ti. Instan]ele interna]ionale s-au familiarizat cu realit\]ile mioritice. Nu degeaba afirma R\svan Popescu, membru al Consiliului Na]ional al Audovizualului, la începutul lunii decembrie 2003: „Mi se pare c\ s`ntem într-o faz\ de degradare penibil\ a audiovizualului, c`nd nici m\car aparen]ele nu se mai p\streaz\“. Ceea ce se înt`mpl\ cu ziarele na]ionale de opozi]ie „România Liber\“ [i „Evenimentul Zilei“ este în ton cu politica pumnului în gur\, gestionat\ tenace de actualii guvernan]i. Fa]\ de anii ‘90 ai secolului trecut, situa]ia mass-media s-a agravat. Un conformism lene[ probeaz\ c\ vocile independente s-au cam tocit, pentru „p`inea cea de toate zilele“. În ciuda tuturor dificult\]ilor, în România apar c\r]i-avertisment („S\rac lipit, caut alt\ via]\“, ap\rut\ în 2004; „Serviciile secrete din România [i scandalurile de corup]ie între 1989-2001“; „Magistratura împotriva statului de drept“ etc.), de aceea[i factur\ cu a ziaristului Petru Fr\sil\, în sensul c\ reprezint\ rechizitorii severe la adresa unei guvern\ri iresponsabile, care încearc\ anestezierea electoratului cu incredibile bancuri populiste. Prefa]a ineditului protest „Libertatea de a fi ziarist interzis“ este semnat\ de acidul jurnalist ie[ean Anca Negru]i.
251
Apari]ii editoriale
Un „ziarist interzis“ce nu se las\ Cotidianul „Rom=nia Liber\“, 19.10.2004
Ast\zi, `n cadrul Conven]iei Organiza]iilor de Media, se va lansa
la Bucure[ti cartea ziaristului nem]ean Petru Fr\sil\ „Libertatea de a fi ziarist interzis“. Lansarea va avea loc sub patronajul Agenţiei de Monitorizare a Presei - Academia Ca]avencu [i cel al Centrului pentru Jurnalism Independent. ~n cazul lui Petru Fr\sil\, PSD a lovit din nou [i, deocamdat\, a `nvins. Deputatul partidului (`nc\) de guvern\m`nt Iulian }ocu, aflat pe lista miliardarilor Rom=niei, a tras sforile `n a[a fel `nc`t Fr\sil\, ac]ionar majoritar al postului de televiziune Tele’M din Piatra Neam], s\ fie deposedat de ceea ce-i apar]inea. Totul, sub pojghi]a de legalitate a unei v`nz\ri... for]ate, cu m`na sucit\ la spate. ~nc\ o dat\ partidul baronilor [i barone]ilor de operet\ a reu[it s\ `nchid\ gura unui ziarist incomod prin dezv\luirile [i curajul s\u. Fire mai mult artistic\ dec`t om de afaceri, Petru Fr\sil\ nu a [tiut a se feri din calea t\v\lugului pesedist [i a fost crunt lovit. Doar un caz dintre multele de acela[i fel, `n care [mechera[ii [i `nv`rti]ii zilei nici m\car nu se mai chinuiesc s\ p\streze aparen]ele.
Votul - prescris ca remediu pentru politicieni la
„Spitalul de campanie electoral\“ Organiza]ia „VOT-RO“, 20.10.2004
Votul, ca „unic remediu pentru clasa bolnav\ din Rom=nia“, a fost
prescris, mar]i, `n spa]iul original al „Spitalului de campanie electoral\“, deschis, vremelnic, la umbra statuii liderului ]\r\nist Iuliu Maniu, din Pia]a Revolu]iei.
Organizat\ de Agen]ia de Monitorizare a Presei, Asocia]ia Pro Democra]ia, Editura „Psyche“ [i Revista „Psihologia azi“, ac]iunea [i-a propus sensibilizarea electoratului [i a politicienilor `n preajma campaniei electorale fa]\ de probleme „arz\toare, la ordinea zilei“, precum o posibil\ fraudare a alegerilor ori ignorarea libert\]ii de exprimare.
„Consulta]ii gratuite“ au oferit politicienilor, ziari[tilor sau posibililor „cet\]eni turmenta]i“ prezen]i `n zon\, „doctorii“ Mircea Toma - directorul Agen]iei de Monitorizare a Presei, Cristian
252
P=rvulescu - pre[edintele Asocia]iei „Pro Democra]ia“, gazetarul Cornel Nistorescu de la „Evenimentul Zilei“.
Dr. Florin Tudose [i caricaturistul Ion Barbu [i-au lansat, cu acest prilej, a doua edi]ie a c\r]ii lor, „Psihopolitica recidiva“ - un fals tratat de psihopatologie social\, inspirat de binecunoscutul maestru al peni]ei amintit mai sus. De asemenea, ziaristul Petru Fr\sil\ a adus `n fa]a celor prezen]i, prin intermediul volumului „Libertatea de a fi ziarist interzis“, o m\rturie asupra h\r]uirilor la care a fost supus `n anii din urm\ `n exercitarea profesiei sale.
�Sunt aici pentru a depune mărturie!� Gheorghe Bunghez � lansarea cărţii la Muzeul de Literatură al
Moldovei � Iaşi Prin această carte am primit invitaţia lui Petru Frăsilă de a participa la această lansare. Sunt aici pentru a depune mărturie. În această carte se vorbeşte prea mult de Piatra Neamţ ca să nu îşi spună părerea şi cineva de la Piatra Neamţ, despre cele cuprinse în filele acestui volum. În primul rând, despre Petru Frăsilă, în primele patru pagini se vorbeşte frumos. Redactorul de carte vorbeşte cu foarte multă poezie, candoare despre un Om, care făcând un uşor qihotism într-un domeniu care vă este cunoscut, este în măsură de a-şi mărturisi sensibilităţile, de a-şi mărturisi visele, aspiraţiile, de a crede în ceva frumos. Redactorul de carte încheie frumos, superb, aş putea spune «că trebuie să ştii să uiţi, să ierţi, şi să ştii să dăruieşti».�Libertatea de a fi un ziarist interzis� este de fapt un rechizitoriu, care se face unor stări de lucruri. Din punctul meu de vedere, vă mărturisesc că, recunosc majoritatea numelor din acest volum. Nu este un avantaj, aş prefera să nu le cunosc, dar realităţile din acest volum, ce se ascunde în spatele unor nume şi a acţiunilor lor, sunt la un moment dat de o acuitate extraordinară. Cu atât mai mult, cu cât aş vrea să vă spun un lucru. Totuşi, cu câteva luni în urmă, nu am dat importanţă la ceea ce se întâmpla, zilele acestea, cititorii de presă, dar mai ales reprezentanţii mass-media ştiu mult mai multe decât ştiu eu. Cu alte cuvinte, se vorbeşte tranşant despre libertatea de exprimare, despre libertatea presei, despre faptul că avem, sau nu avem, o presă liberă în România! Se vorbeşte despre faptul dacă astăzi, la noi, presa poate să fie cu adevărat ceea ce trebuie să fie, aşa cum o doresc de fapt cei mai mulţi dintre noi. Am
253
citit cartea şi este frumoasă, realizată frumos din punct de vedere grafic. De remarcat, este simbolica imagine de pe copertă, titlul şi prezentarea grafică. După alte patru materiale, urmează o suită de 7 extrase din emisiuni televizate, 7 extrase din marile cotidiene, după care se iau lucrurile la mărunţit cu gazeta pe care Petru Frăsilă a folosit-o după ce nu a mai avut la îndemână televiziunea căreia ia dat naştere. A folosit gazeta pentru a-şi spune opinia, pentru a se lupta în continuare în numele unui ideal. Nu mă interesează numele, nu mă interesează partidele, nici cazurile în sine. Îi interesează, citind această carte, în primul rând pe jurnalişti, acum când România este pusă sub semnul întrebării în privinţa libertăţii presei. Nu este vorba doar de ce se discută în România, ci şi ce se discută în afara ei. Este un semnal că totuşi omul, care la un moment dat în postfaţa cărţii se mărturiseşte un pic obosit, un pic sătul să continue sau să nu continue, vrea să o ia de la capăt. Adevărul este că, nu numai că e pregătit să o ia de la capăt, dar din punctul meu de vedere autorul ştie clar ce are de făcut. Petru Frăsilă, aşa cum rezultă din această carte, nu este un înfrânt. Este unul căruia i s-a luat ceea ce îndrăgea cel mai mult. I s-a luat un post de radio, i s-au pus zăbrele activităţii publicistice. A adunat totul într-o carte, s-a bătut cu toată lumea şi ceea ce este foarte interesant, citind cartea la modul în care a fost ea realizată şi redactată, am început să citesc cu interes chiar şi hotărârile judecătoreşti. S-a plimbat Petru Frăsilă prin vreo 14 oraşe, are 15 procese pe rol. A fost la vreo 150 de şedinţe în sălile de judecată, iată materialul uimitor care constituie esenţa şi conţinutul cărţii. Dacă toţi ne vom încrucişa braţele, dacă ne vom supune orbeşte unui joc al sorţii sau voinţei unora care îşi imaginează că reprezintă soarta, se va mai putea schimba ceva? Consider că gestul autorului de a aduna între paginile acestei cărţi întreaga lui libertate de a fi un ziarist interzis nu este un act de frondă, ci este un act de voinţă conştientă. Este un act al victoriei, care demonstrează mai ales că încă nu şi-a spus ultimul cuvânt�
254
DOSAR NR.603/E/2005 ORDONANŢĂ PREŞEDENŢIALĂ SUSPENDARE HOTĂRÂRE AGA
ROMANIA TRIBUNALUL NEAMT
SECŢIA COMERCIAL ŞI CONTENCIOS ADMINISTRATIV ÎNCHEIERE
ŞEDINŢA CAMEREI DE CONSILIU DIN 26.07.2005-08-25 Instanţa constituită din:
PREŞEDINTE � GABRIELA BALTAG � JUDECĂTOR LILI COJOCARU � GREFIER
Cu participare � PROCUROR C-TIN NICHIFOR
Se examinează acţiunea civilă formulată de reclamatul Frăsilă Petru domiciliat în Piatra Neamţ, str. Vasile Conta, bl. O 11, apart. 3, judeţul Neamţ, în contradictoriu pârâţii Strănescu Maricica, dom. în Piatra Neamţ, blv. Decebal, nr.2, bl. H3, ap.19, judetul Neamţ şi SC TELEM SA Piatra Neamţ prin lichidator judiciar SC ROMCONT AUDIT SRL cu sediul în Piatra Neamţ, blv. Decebal, nr.13 etaj. 1, judeţul Neamţ pentru ordonanţa preşedenţială, suspendare hotărâre AGA.
La apelul nominal făcut în şedinţă publică se prezintă pentru pârâta Stănescu Maricica avocat Neculai Alina, lipsă fiind părţile.
Procedura de citare legală îndeplinită. Grefierul referă oral cauza.
Instanţa constată cauza în stare de judecată şi dă cuvântul părţilor. Avocat Neculai Alina, pentru pârâta Stănescu Maricica solicită respingerea formulată de reclamant, pe fond s-a pronunţat o hotărâre definitivă, iar cât timp există o astfel de hotărâre ordonanţa preşedenţială îşi pierde justificarea hotărârea AGA aşa cum a fost luată este legală şi temeinică şi nu se impune suspendarea ei. Procurorul solicită respingerea acţiunii formulate de reclamant. Cauza s-a reţinut în pronunţare.
255
TRIBUNALUL În vederea deliberării; DISPUNE Amână pronunţarea cauzei la 27.07.2005-08-25 Pronunţată în şedinţă publică, azi 26.07.2005 PREŞEDINTE GREFIER
256
DOSAR NR.603/E/2005 ORDONANŢĂ PREŞEDENŢIALĂ SUSPENDARE HOTĂRÂRE AGA
ROMÂNIA TRIBUNALUL NEAMŢ
SECŢIA COMERCIAL ŞI CONTENCIOS ADMINISTRATIV SENTINŢA CIVILĂ NR.142/E
ŞEDINŢA CAMEREI DE CONSILIU DIN 27.07.2005-08-25 Instanţa constituită din:
PREŞEDINTE � GABRIELA BALTAG � JUDECĂTOR LILI COJOCARU � GREFIER
Cu participare � procuror C-TIN NICHIFOR Se examinează acţiunea civilă formulată de reclamantul Frăsilă Petru, dom. În Piatra Neamţ str. Vasile Conta, bl. O11, apart. 3, judeţul Neamţ, în contradictoriu pârâţii Strănescu Maricica, dom. în Piatra Neamţ, blv. Decebal, nr.2, bl. H3, ap.19, judeţul Neamţ şi SC TELEM SA Piatra Neamţ prin lichidator judiciar SC ROMCONT AUDIT SRL cu sediul în Piatra Neamţ, blv. Decebal, nr.13. etaj 1, judeţul Neamţ pentru suspendare hotărâre AGA - ordonanţa preşedenţială. Dezbaterile au avut loc în şedinţa de judecată din data de 16.07.2005, fiind consemnate în încheierea de dezbateri din aceeaşi dată � parte integrantă a şedinţei, pronunţarea fiind amânată în vederea deliberării pentru data de astăzi.
TRIBUNALUL Deliberând asupra prezentei cauze; Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Piatra Neamţ sub nr.5702 la data de 02.10.2003, reclamantul Frăsilă Petru a solicitat în contradictoriu cu pârâta Stănescu Maricica în calitate de administrator la SC TEE M SA Piatra neamţ şi acţionar cu 90% la SC TELE M INVEST. Pentru a se dispune pe cale de ordonanţă preşedenţială suspendarea aprobării hotărârii AGA din 09.06.2003, privind transferul licenţei R246 din 28.10.1997.
257
Cererea a fost timbrată cu 10.000 lei taxă de timbru şi 3.000 lei timbru judiciar. În motivare, reclamantul arată că la data de 01.08.2002 a cedat 51% din acţiunile SC TELE M SA� SC INFOBUSINESS SA (49% şi numitului Ţocu Iulian � 2%) convenindu-se cu majoritatea membrilor AGA să administreze licenţa de radio R246/1997, unde are în continuare calitatea de acţionar cu 19%. Reclamantul precizează că această înţelegere a fost încălcată de administraţia SC TELE M SA situaţie ce a făcut obiectul unui litigiu în justiţie. Prin sentinţa civilă nr.2676/06.12.2002, pronunţată de Tribunalul Neamţ rămasă irevocabilă prin decizia Curţii de Apel Bacău nr. 226/28.03.2003 s-a confirmat obligativitatea ca SC TELE M SA să-i permită reclamantului accesul şi să îi dea voie să administreze activitatea de radio. Întrucât nici actul adiţional şi nici hotărârile judecătoreşti nu au fost respectate, reclamantul precizează că s-a adresat cu cerere la CEDO şi la CNA. La data de 09.06.2003 a fost efectuat transferul licenţei de radio de la SC TELE M SA la S.C. TELE M INVEST împrejurare în care pârâta Stănescu Maricica a reprezentat atât cesionarul cât şi cedentul în calitate de administrator şi respectiv acţionar, încălcând astfel prevederile art. 126 alin.1 din legea nr. 31/1990, R. Dispoziţia legală menţionată mai sus statuează că: �acţionarul care într-o anumită operaţiune, are, fie personal, fie ca mandatar al unei alte persoane, un interes contrar aceluia al societăţii, va trebui să se abţină de la deliberările privind acea operaţiune�. Reclamantul arată că pârâta Stănescu Maricica avea la data de 09.06.2003 o calitate contradictorie întrucât era atât administrator al S.C. TELE M S.A. dar şi acţionar la S.C. TELE M INVEST S.A. Prin atitudinea abuzivă conferită de hotărârea AGA din 09.06.2003 pârâtei, reclamantul menţionează în continuare că nu şi-a putut exercita activitatea de administrator şi director radio, profesia de ziarist, împrejurare ce ia adus grave prejudicii morale şi materiale, motiv pentru care a solicitat prin cererea de faţă să se dispună pe cale de ordonanţă preşedenţială, suspendarea hotărârii AGA a SC TELE M SA privind transferul licenţei radio R246/28.10.1997 până la soluţionarea în fond a litigiilor. Alăturat cererii a fost anexate în dovedire, în copie, o serie de înscrisuri, printre care contractele de asociere în participaţiune nr.226/01.08.2002şi nr.339/01.08.2002, procesul verbal al adunării generale din 1.08.2002, dovada acţionariatului la SC TELEM
258
INVEST SA, sentinţa civilă nr. 2676/E/6.12.2002 a Tribunalului Neamţ, decizia Curţii de Apel Bacău nr. 226/28.03.2003, procesele verbale întocmite la data de 14.01.2003 şi 12.05.2003 de executorul judecătoresc Neneci Tănase, procesul verbal al hotărârii AGA din 09.06.2003, cererea adresată către CNA şi o plângere penală. Prin sentinţa civilă nr. 3864/27.10.2003, pronunţată de Judecătoria Piatra Neamţ, acţiunea formulată de reclamantul Frăsilă Petru având obiectul menţionat mai sus de suspendare � aprobare AGA din 9.06.2003, privind transferul licenţei R246/28.10.1997, a fost admisă în totalitate. Totodată, pârâta Stănescu Maricica a fost obligată să plătească reclamantului cheltuielile de judecată. Împotriva acestei sentinţei civile a fost formulat recurs de către pârâtă înregistrat sub numărul 3821/2003 pe rolul Curţii Supreme de Justiţie, secţia Comercială. Prin încheierea nr.1141/17.02.2005, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia Comercială, reţinând dispoziţiile art.299 alin.3c.p.c., raport la art.282 din acelaşi cod şi la art. II alin.1 şi alin. 3 teza a II-a din legea nr.195/2004, s-a dispus declinarea competenţei de soluţionare a cauzei având ca obiect recursul declarat de pârâta Stănescu Maricica în favoarea Tribunalului Neamţ. Cauza a fost înregistrată pe rolul acestei instanţe sub nr.475/RE/2005. Prin decizia civilă nr.19/RE/C din 28.03.2005, pronunţată de secţia comercială şi contencios administrativ, a fost admis recursul pârâtei, iar sentinţa civilă la nr. 3864/27.10.2003 a Judecătoriei Piatra Neamţ casată în totalitate. A fost stabilită competenţa de soluţionare a cereri în favoarea aceleaşi instanţe, Tribunalul Neamţ, secţia Comercial şi contencios administrativ. Cauza a fost înregistrată din nou, pentru o judecată în primă instanţă, ca dosar de fond, sub numărul 603/E/2005. Pe parcursul administrării probelor s-a dispus introducerea în cauză în calitate de pârât şi a SC TELE M SA Piatra Neamţ a cărei hotărâre AGA face obiectul cauzei de faţă. Societatea introdusă a fost citat prin lichidator judiciar, justificat de faptul că se află sub incidenţa procedurii prevăzute de legea nr.64/1995, R. Analizând actele şi lucrările dosarului, se reţine că cererea de suspendare a aprobării AGA din 09.06.2003 privind transferul licenţei R246/1997 formulată pe cale de ordonanţă preşedenţială de reclamantul Frăsilă Petru este neîntemeiată, urmând a fi astfel respinsă, pentru considerentele expuse mai jos:
259
Între părţile din cauza de faţă au apărut neînţelegeri generate de modificarea structurii acţionariatului la SC TELE M SA Piatra Neamţ, unde reclamantul a cedat un procent de 51% din acţiunile deţinute SC INFOBUSINESS SA Piatra Neamţ şi unei persoane fizice Ţocu Iulian 2%. La data 09.06.2003 a avut loc în cadrul societăţii pârâte o adunare generală extraordinară a acţionarilor în cadrul căreia s-a hotărât printre altele cedarea licenţei de emisie R246/1997. Concomitent cu demersurile efectuate de reclamant prin cererea adresată instanţei de judecată, aceasta a formulat una similară către Consiliu Naţional al Audiovizualului � autoritate publică autonomă abilitată legale a dispune în ceea ce priveşte asupra aspectelor semnalate. Conform deciziei nr. 329/20.11.2003 emisă de această instituţie aflată la fila 19 dosar nr.3821/2003 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, s-a suspendat acordul dat SC TELE M SA Piatra Neamţ în vederea cedării licenţei R246/28.10.1997 către TELE M INVEST SA până la soluţionarea definitivă a litigiului dintre cele două părţi. Prin urmare, hotărârea AGA din 09.06.2003 a cărei efecte păgubitoare sunt invocate de reclamant că îi aduc grave prejudicii morale şi materiale rămân în acest context fără nici finalitate. Cele stabilite în cuprinsul acestei hotărâri în ceea ce priveşte transferul licenţei R246/1997 rămân fără nici o finalitate. Întrucât în cauză cererea reclamantului nu se justifică neexistând nici un indiciu aspra unui prejudiciu imediat asupra acestuia, pretenţiile sale formulate pe cale de ordonanţă preşedenţială urmează a fi respinse ca neîntemeiate.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂŞTE
Respinge cererea de suspendare a aprobării AGA din 09.06.2003 privind transferul licenţei R246/28.10.1997 formulată pe cale de ordonaţă preşedenţială de reclamantul Frăsilă Petru, domiciliat în Piatra Neamţ, str. Vasile Conta, bl. O11, ap. 3, jud. Neamţ, în contradictoriu cu pârâtele Stănescu Maricica, domiciliată
260
în Piatra Neamţ blv. Decebal, bl. H3, ap. 19, jud. Neamţ şi SC TELE M SA Piatra Neamţ str. Ştefan cel Mare nr.80, jud. Neamţ, prin lichidator judiciar SC ROMCONT AUDIT SRL Piatra Neamţ, blv. Republicii nr.13 etaj I jud. Neamţ, ca neîntemeiată. Definitivă. Cu recurs în termen de 5 zile de la pronunţare. Pronunţată în şedinţă publică, azi 27.07.2005. PREŞEDINTE, GREFIER,
261
ROMÂNIA TRIBUNALUL SIBIU SECŢIA COMERCIALĂ ŞI DE CONTENCIOS ADMINISTRATIV DOSAR NR.3071/2004
SENTINŢA CIVILĂ NR.2770/C Şedinţa publică din 12 octombrie 2004 Completul format din: PREŞEDINTE: Nicolae Mircea Şandru � judecător GREFIER: Maria Octavia Caraileanu La ordine fiind soluţionarea cauzei comerciale formulată de reclamantul Frăsilă Petru, să c/a paratei SC Tele M SA, sa pentru ord. preşedenţială. La apelul nominal făcut în şedinţa publică a răspuns pentru reclamaţi av. Lupu, lipsa fiind pârâţii. Procedura completă. Reprez. reclamaţilor depuse la dosar concluziile scrise şi arată că nu mai are nici o cerere de formulat. Nefiind alte probe de administrat în cauză, instanţa încheie faza probatorie şi acordă cuvântul în susţinerea cererii. Reprez. reclam. solicită admiterea cererii de ordonanţă preşedenţială, aşa cum a fost formulată, în sensul obligării pârâţilor la respectarea contractelor de asociere nr.226/2002 şi nr. 339/2002, predarea echipamentelor de producţie şi emisie radio, plata de daune cominatorii în valoare de 2.000.000 lei pe zi de întârziere, cu cheltuieli de judecată. De asemenea, solicită respingerea în totalitate a excepţiilor invocate de pârâtă. TRIBUNALUL Prin cerea de ordonanţă preşedenţială din 23.02.04 înregistrată sub nr. 2526 la Tribunalul Piatra Neamţ reclamanţii Frăsilă Petru, dom. În Piatra Neamţ, str. V. Conta, bl. O11, ap.3, administrator al SC
262
Radio M Plus SRL şi Ciocîrlan Lucia dom. în Piatra Neamţ, str. Dărmăneşti, bl. 54, ap.14 în contradictoriu cu pârâta Stănescu Maricica � adm. al SC TELE M SA cu sediul în Piatra Neamţ, str. Ştefan cel Mare nr.80 solicită: obligarea pârâţilor să respecte contractul de asociere nr.226/2002 autentificat sub nr. 4919/5.07.2002 � managementul asocierii, a contractului de asociere nr. 339/1.08.02 autentificat sub nr. 4921 în sensul că, licenţa postului de radio SC�RADIO M PLUS� SRL va fi administrată de reclamantă, obligarea pârâţilor la predarea reclamantului Frăsilă Petru toate echipamentele de producţie şi emisie radio, daune cominatorii de 2.000.000 lei/zi de întârziere şi cheltuieli de judecată. Acţiunea este timbrată cu 85.000 lei taxă judiciară de timbru şi 15.000 lei timbru judiciar. În drept sunt invocate prevederile art. 581 c.p.c. În fapt: reclamanţii arată că, cele două societăţi SC RADIO M PLUS SRL şi SC TELE M SA a căror administratori sunt reclamanţii şi pârâta au acelaşi sediu (fără însă a indica adresa), iar din ordinul conducerii SC TELE M SA reclamanţii au fost împiedicaţi să pătrundă în postul de emisie al radioului pentru a-şi desfăşura activitatea. Mai precizează că, prin sentinţa civilă n. 2676/E/2002 pronunţată în dosarul nr. 2334/03 a Tribunalului Neamţ şi prin decizia civilă nr.226/03 a Curţii de Apel Bacău s-a admis cererea de ordonanţă preşedinţială privind accesul reclamanţilor în sediul Radio M Plus din Piatra Neamţ, str. Ştefan cel Mare, nr. 80, dar care nu a putut fi pusă în executare, întrucât pârâta Stănescu M. a transferat abuziv licenţa de radio R 246/97 firmei SC TELE M INVEST SA, unde aceasta deţine 90% din acţiuni. Prin întâmpinare fila 80 dosar pârâta solicită respingerea cererii întrucât acesta nu are calitate procesuală, din data de 8.01.04. fiind revocată din funcţia de administrator al SC TELE M SA? Reclamanţii nu sunt părţi în contractele nr.226 şi 339/02, iar reclamantul nu face dovada ce bunuri are la sediu societăţii pe care o reprezintă. În baza cererii de strămutare făcută de reclamanţi şi a încheierii nr. 1629/28.04.04 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie s-a dispus strămutarea solicitării cauzei la Tribunalul Sibiu, cauza înregistrându-se sub nr. 2031/20.05.04. În data de 20.07.04 reclamanţii precizează cererea formulată fila 21 în sensul că solicită menţinerea doar a petitului 3 din cerere introductivă �
263
�obligarea pârâtei SC TELE M SA Piatra Neamţ prin reprezentanţii legali să predea reclamantului Frăsilă Petru toate echipamentele de producţie şi emisie radio necesare desfăşurării activităţii convenite în baza contractelor de asociere în participaţiune nr. 226 şi 339/02�. Pentru dovedirea petitului aceştia anexează procesul verbal fila 47 încheiat la data de 12 iulie privind inventarul bunurilor prin postul de Radio M. Prin întâmpinarea fila 71 dosar pârâţii solicită respingerea cererii ca inadmisibilă, iar pe fond arată că din evidenţele contabil al SC TELE M SA nu rezultă că reclamanţii sau SC RADIO M PLUS SRL au predat bunuri societăţii pârâte, depunând în acest sens balanţa sintetică şi analitică a mijloacelor fixe şi a obiectelor de inventar întocmită la data de 30 iulie 2002 semnată de reclamantul Frăsilă Petru care avea calitatea de administrator şi director general la SC TELE M SA. În data de 21.09.04 reclamanţii precizează din nou acţiunea în sensul că solicită admiterea acesteia aşa cum a fost formulată iniţial. Din actele şi lucrările dosarului instanţa reţine următoarele: Contractul de asociere în participaţiune nr. 226/1.08.02 fila 36 dosar încheiat între SC RADIO M PLUS SRL Piatra Neamţ reprezentat de Frăsilă Petru şi SC TELE M SA reprezentată de Stănescu Maricica avea ca obiect producerea, vânzarea şi difuzarea de emisiuni de radio şi asigurarea managementului postului de radio, stabilind la pct. IV obligaţiile părţilor, iar contractul de asociere în participaţiune nr. 339/1.08.02 este încheiat între SC INFOBUSINESS SA Piatra Neamţ reprezentată de Strănescu M. şi SC TELE M SA reprezentată de Frăsilă Petru. Deci, la data formulării prezentei cereri administratorul societăţii pârâte era reclamantul în cauză. Potrivit art. 581 alin. 1 c.p.c. instanţa va putea să ordone măsuri vremelnice, în cazuri grabnice, pentru păstrarea unui drept care s-ar păgubi prin întârziere, pentru prevenirea unei pagube iminente şi care nu s-ar putea repara, precum şi pentru înlăturarea prejudiciilor ce s-ar ivi cu prilejul unei executări. Textul stabileşte două condiţii de adminisibilitate al cererii de ordonanţă preşedenţial, anume urgenţă şi caracterul vremelnic al măsurării solicitate a fi luate pe această cale, iar din aceasta din urmă decurge şi a treia condiţie şi anume că prin măsura luată să nu se prejudicieze fondul. Art. 581 ali.1 enumără categoriile generale de situaţii concretizate
264
prin urgenţă, instanţa reţinând că, cererile reclamanţilor nu se invederează în nici una din aceste categorii generale de situaţii. Prin felul cum au procedat reclamaţii cerând strămutarea judecării cauzei, iar prin precizările de acţiune făcute cu încălcarea prevederile art.132 şi 134 c.p.c. nu se justifică din partea acestora urgenţa în judecarea cauzei. Obligarea pârâţilor să respecte �contractele de asociere� este o măsură definitivă, ori pe această procedură măsura ce poate fi ordonată de instanţă este vremelnică. Nici a treia condiţie de admisibilitate, ca măsură luată să nu prejudicieze fondul nu este îndeplinită, pentru stabilirea valabilităţii contractelor de asociere în participaţiune fiind necesară cercetarea fondului, ori prin rezolvarea litigiului în fond s-ar anticipa asupra hotărârii instanţei de drept comun şi n-ar mai exista nici o utilitate ca litigiul să fie adus înaintea acesteia. Procedura specială excepţională reglementată de art.581 c.p.c. oferă părţilor posibilităţi probatorii limitate, de aceea instanţa chemată să ia o măsură provizorie de conservare a dreptului periclitat prin întârziere, nu rezolvă însăşi fondul litigiului ci examinează numai aparenţa de drept. Având în vedere cele de mai sus cererea reclamanţilor urmează a fi respinsă. Fără cheltuieli de judecată. PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII HOTĂRĂŞTE Respinge cererea de ordonanţă preşedenţială formulată de reclamanţii Frăsilă Petru dom. În Piatra Neamţ, str. V. Conta, bl. O11, ap. 3 � administrator al SC RADIO M PLUS SRL şi Ciocîrlan Lucia dom. în Piatra Neamţ, str. Dărmăneşti, bl.54, ap.14 împotriva pârâtei Stănescu Maricica, dom. în Piatra Neamţ, str. Ştefan cel Mare nr.80 � administrator SC TELE M SA. Cu drept de recurs în termen de 5 zile de la comunicare. Pronunţată în şedinţă publică, azi 12.10.04. PREŞEDINTE GREFIER NICOLAE MIRCEA ŞANDRU MARIA OCTAVIA CARAILEANU
265
ROMÂNIA CURTEA DE APEL ALBA IULIA SECŢIA COMERCIALĂ ŞI CONTENCIOS ADMINISTRATIV DOSAR NR.6500/2004 DECIZIA CIVILĂ NR.314/A/2004 Şedinţa publică din 17 decembrie 2004 PRESEDINTE: Iosif Morcan � preşedinte secţie Marius Cornel Irimie � judecător Maria Kalanyos � grefier Pe rol se află soluţionarea apelului declarat de reclamantul Frăsilă Petru împotriva şedinţei civile nr.2109/C/2004, pronunţată de Tribunalul Sibiu în dosarul nr.2710/2004. La apelul nominal făcut în cauză s-a prezentat avocat Popa Valer în substituirea d-lui avocat Lupu Marius � pentru reclamant şi avocat Alina Neculai pentru pârâtele intimate Stănescu Maricica şi SC �Tele M Invest� SA Piatra Neamţ, lipsă fiind administratorul judiciar al debitoarei SC �Tele M� SA Piatra Neamţ. Procedura de citare este legal îndeplinită. S-a făcut referatul cauzei după care, se constată că la dosar s-a depus întâmpinare din partea intimatei Stănescu Maricica şi SC �Tele M Invest� SA: De asemenea, s-a depus întâmpinare şi din partea administratorului judiciar SC �Rocont Audit� SL Piatra Neamţ. Se comunică câte un exemplar din întâmpinările depuse la dosar cu mandatarul reclamantului apelant. Mandatarii părţilor declară că nu mai au alte cereri de formulat, situaţie faţă de care instanţa acordă cuvântul în dezbateri. Mandatarul reclamantului apelant solicită admiterea apelului aşa cum a fost formulat în scris, desfiinţarea sentinţei atacate şi rejudecând în fond să fie admisă acţiunea reclamantului şi anularea Hotărârea A.G.A. din 9 iunie 2003, fără cheltuieli de judecată. Mandatarea intimaţilor solicită respingerea apelului ca neîntemeiat şi menţinerea sentinţei atacate ca fiind temeinică şi legală, pentru
266
motivele arătate în întâmpinare, cu cheltuieli de judecată în sumă de 14 milioane lei, reprezentând onorariu avocat, sens în care depune chitanţa la dosar. CURTEA DE APEL Asupra apelului de faţă; Constată că prin sentinţa civilă nr. 2109/C/2004 pronunţată de tribunalul Sibiu - Secţia comercială şi de contencios administrativ a fost respinsă excepţia lipsei calităţii procesuale active a reclamantului Frăsilă Petru invocată de pârâta SC �Tele M� SA, s-a admis excepţia prescripţiei dreptului la acţiune formulată de pârâta SC �Tele M� SA şi excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtei Stănescu Maricica. S-a luat act de declaraţia de renunţare a reclamantului la capăt de cerere privind obligarea administratorului social Stănescu Maricica, la plata despăgubirilor materiale începând cu data transferului licenţei. Cauza a fost înregistrată iniţial la Judecătoria Piatra Neamţ care şi-a declinat competenţa de soluţionarea acţiunii în favoarea Tribunalului Neamţ, care a dispus înaintarea dosarului la Tribunalul Sibiu ca urmare a admiterii cererii de strămutare de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Pentru a pronunţa această hotărâre, tribunalul a reţinut că reclamantul, acţionarul cu 19% din acţiunile deţinute la Sc �Tele M� SA Piatra Neamţ a votat contra adoptării hotărârii cu privire la cedarea licenţei de emisie , fapt ce justifică calitatea sa procesuală activă, însă nu a formulat acţiune în anulare în termen e 15 zile de la data publicării hotărârii în M Of. Nr. 1524/25.06.2003. S-a mai constatat de instanţa de fond că motivele invocate de reclamant nu sunt de natură a atrage nulitatea absolută a hotărârii adoptate de adunarea generală extraordinară din 9.06.2003. Tribunalul a argumentat că doar SC �Tele M� SA are calitate procesuală pasivă, iar nu administratorul Stănescu Maricica, întrucât hotărârea adoptată este expresia voinţei sociale a persoanei juridice, doar aceasta putând fi chemată în judecată pentru a răspunde de legalitatea hotărârii . Petitul 2 al acţiunii a fost respins pe cale de excepţie motivat de împrejurarea că instanţa nu se poate substitui acţionarilor şi a fost admisă excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a SC �Tele M
267
Invest� SA Piatra Neamţ deoarece controlul judiciar nu se poate extinde şi asupra acestei societăţii unde pârâta Stănescu Maricica avea calitatea de acţionar până la data de 16.06.2003. Împotriva acestei sentinţe a declarat apel reclamantul Frăsilă Petru, solicitând desfiinţarea hotărârea cauzei spre soluţionare pe fond şi admiterea acţiunii aşa cum a fost formulată. În dezvoltarea motivelor de apel reclamantul arată că a invocat un motiv de nulitate absolută a hotărârii AGA privind transferul licenţei de emisie întrucât aceeaşi persoană Stănescu Maricica având calitate de administrator la SC �Tele M� SA şi acţionar la SC �Tele M Invest� SA reprezintă interesele evidente în detrimentul acţionarilor SC �Tele M� SA. Se invocă faptul că nu este normal ca aceeaşi hotărâre AGA să fie publicată în M Of. al României de mai multe ori, scopul multiplei publicări fiind înlăturarea acţionarilor să exercite în termeni procedurali contestaţiile şi cererile de anulare. Reclamantul susţine că cedarea licenţei către societatea căpuşă a condus la falimentarea unei societăţi viabile, fiind evident în detrimentul acţionariatului SC �Tele M� SA Piatra Neamţ. În drept se invocă art.282 şi următoarele art. 296 cod procedură civilă. Administratorul judiciar al SC �Tele M� SA � societate în insolvenţă, respectiv SC �Romcont Audit� SRL a precizat prin întâmpinarea apelului (fila 33), iar pârâta Stănescu Maricica a solicitat prin întâmpinare respingerea apelului ca nefondat (fila42). Examinând sentinţa atacată prin prisma motivelor de ape invocate de reclamantă raportat la probele dosarului. Curtea de Apel reţine următoarele: Criteriul de calificare a nulităţii absolute sau relative este natura interesului apărat de ea: social sau particular. În cele mai multe cazuri, norma care ocroteşte un interes social este o normă imperativă, iar norma care ocroteşte un interes particular este o normă supletivă. Nulitatea absolută intervine atât ca urmare a nerespectării unor dispoziţii legale, cât şi a nerespectării unor dispoziţii statuare, dacă prin acestea se ocroteşte un interes social general. Doctrina în practica judiciară au stabilit că sancţiunea nulităţii absolute a hotărârii adunării generale intervine în următoarele cazuri - convocarea adunării generale de către persoană fără calitate, nerespectarea condiţiilor de cvorum, majoritatea prevăzută de lege
268
sau actul constitutiv, nepublicarea convocării în Monitorul Oficial şi într-unul din ziarele de largă răspândire nerespectaea termenului şi locului indicate în înştiinţarea de convocare, nerespectarea regulilor de procedură privind ţinerea adunării. Critica reclamantului privind împrejurarea că aceasta a invocat un motiv de nulitate absolută a hotărârii AGA raportat la calitatea pârâtei Stănescu Maricica este nefondată, instanţa de fond apreciind corect că motivul nu este de natură să atragă nulitatea absolută a hotărârii. Hotărârea atacată este expresia voinţei sociale a persoanei juridice, iar pârâta Stănescu Maricica, nu avea şi nu şi-a exercitat dreptul de vot în adoptarea hotărârii, majoritatea fiind obţinută prin votul acţionarilor reprezentând 76% din capitalul social, respectiv SC �Infobusiness� SA, Berariu Mihail şi Ţocu Iulian Costel (fila 6 dosarul de fond). Tribunalul a constatat temeinic că reclamantul nu a formulat acţiunea în anulare în termenul de 15 zile de la publicarea hotărârii în M. Of. nr. 1524/25.06.2003, iar nerespectarea termenului legal de promovare a acţiunii împiedică instanţa să analizeze fondul cererii, sesizarea fiind tardivă. Republicarea unui extras din hotărâre în Monitorul Oficial partea a IV-a nr. 2952/17 noiembrie 2003 nu este de natură să aducă atingerea dreptului acţionarilor în promovarea acţiunii în anulare, la data republicării fiind înregistrată la Judecătoria Piatra Neamţ � la 2 octombrie 2003 � acţiunea în anularea hotărârii AGA. Raportat la aceste considerente, Curtea de Apel constată că sentinţa atacată este legală şi temeinică, la adăpost de criticile formulate de reclamant, urmând ca în baza art.296 cod procedură civilă să fie respins ca nefondat apelul declarat de acesta. În baza art. 274 cod procedură civilă reclamantul urmează să suporte cheltuielile de judecată efectuate de pârâta SC �Tele M Invest� SA în apel în cuantum de 14.000.000 lei, reprezentând onorariul avocatului ales conform chitanţei nr.105/17.12.2004 depusă la fila 49. PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII DECIDE Respinge ca nefondat apelul declarat de reclamantul Frăsilă Petru
269
împotriva sentinţei civile nr. 2109/C/2004 pronunţată de tribunalul Sibiu în dosar nr. 2710/2004. Obligă reclamantul să plătească în favoarea pârâtei SC �Tele M Invest� SA suma de 14.000.000lei cheltuieli de judecată în apel. DEFINITIVĂ Cu drept de recurs în 15 zile de la comunicare. Pronunţată în şedinţa publică din 17.12.2004. PREŞEDINTE JUDECĂTOR Iosif Morcan Marius Cornel Irimie GREFIER Maria Kalanyos
270
ROMÂNIA CURTEA DE APEL GALAŢI
SECŢIA CIVILĂ DECIZIA CIVILĂ NR.749/A
ŞEDINŢA PUBLICĂ DIN 29 iunie 2005 Preşedinte - SIMONA BACŞIN � judecător
JUDECĂTOR - RODICA DORIN
GREFIER - Anişoara Creţu Pentru astăzi fiind amânată pronunţarea asupra apelului declarat de reclamanta S.C.COMCEREL S.A.PIATRA NEAMŢ cu sediul str.Spicului nr.17 jud. Neamţ, împotriva sentinţei civile nr.467 din 14 februarie 2005 pronunţată de Judecătoria Focşani jud. Vrancea � dosar nr. 9909/2004. Dezbaterile au avut loc în şedinţa publică din data de 28 iunie 2005 care s-au consemnat în încheierea din aceeaşi zi, când instanţa având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat propunerea cauzei la data de 29 iunie 2005, când,
CURTEA Asupra apelului civil de faţă. Examinând actele şi lucrările dosarului constată: Prin cererea înregistrată la nr.2591/2003 la Tribunalul Neamţ, reclamanta SC �Comcereal� SA Piatra Neamţ a chemat în judecată pârâţii SC �Radio M Plus� SRL Piatra Neamţ, ziarul �Lumea Nemţeanului�, Petru Frăsilă în calitate de director al ziarului şi harabagiu George în calitate de redactor şef pentru ca pe cale de hotărâre judecătorească să fie obligaţi la informarea corectă a publicului, să publice în ziar pe un spaţiu similar, cu titlu de prima pagină că au fost şi sunt de rea credinţă şi nu s-au informat corect şi 10.000.000 lei daune cominatorii pe fiecare zi de întârziere în publicarea celor solicitate. În motivarea acţiunii, reclamanta a arătat că pârâtul Harabagiu George a redactat şi publicat în ziarul �Lumea Nemţeanului� din 13 noiembrie 2003 articolul �Ţocu la PNA� în care face vorbire despre finanţări nerambursabile de care ar fi beneficiat în 2002, deşi este în faliment.
271
Deşi s-a publicat un extras dintr-un document în care figurează în realitate SC �Comcereal� Vaslui, pârâţii au menţinut confuzia în scopul dezinformării publicului şi pentru a o defăima. Întrucât informaţiile nu sunt adevărate şi are dovezi în acest sens a solicitat pârâţilor să publice pe un spaţiu similar şi în aceeaşi dispunere faptul că au fost şi sunt de rea credinţă şi nu s-au informat corect. Ulterior pârâţii au publicat un grupaj de informaţii dar şi-au menţinut atitudinea de dezinformare. Legal citaţi pârâţii harabagiu Partică George Norocel şi Frăsilă Petru au formulat întâmpinare. Au arătat că în redactarea articolului sus menţionat au avut mai multe surse � săptămânalul �Capital�nr.45 din 6 noiembrie 2003, declaraţia de presă a PNL, cotidianul �România Liberă� din 17 septembrie 2003 precum şi surse confidenţiale a căror divulgare nu este obligatorie. Au solicitat respingerea acţiunii ca neîntemeiată întrucât reclamanta nu a indicat prejudiciile pe care i le-ar fi cauzat pârâţii în ce constă reaua-credinţă pe care o invocă şi în plus nu a prezentat un punct de vedere spre publicare. Prin Încheierea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie � Secţia Comercială nr. 752 din 25 februarie 2004 s-a admis cererea de strămutare a pârâtului Frăsilă Petru şi a dispus judecarea cauzei la Tribunalul Vrancea. La tribunalul Vrancea cauza a fost înregistrată la nr.465/C+C/2004. Reclamanta SC �Comcereal� SA Piatra Neamţ a arătat că îşi menţine cererea şi a răspuns la întâmpinare. A arătat că sursele prezentate au caracter general şi nu pot fi invocate în apărare, iar publicarea articolului s-a făcut cu rea credinţă, pentru a denigra activitatea reclamantei şi fără a se informa. Ziarul �Lumea Nemţeanului� editat de SC �Radio M Plus� SRL Piatra Neamţ a publicat în nr.1 din 13 noiembrie 2003, articolul �Ţocu la PNA� redactat de Harabagiu Partică George Norocel, în care se menţionează că �reclamanta a beneficiat de cca. 2 miliarde lei finanţări nerambursabile în 2002, deşi societatea se afla sub incidenţa legii falimentului încă din 2000�. Reclamanta SC �Comcereal� SA Piatra Neamţ a formulat prezenta acţiune împotriva pârâţilor pentru a nu fi obligaţi să publice că au fost de rea credinţă şi nu s-au informat corect. Din actele prezentate de reclamantă � adresa nr.176 din 7 aprilie
272
2004 emisă de SC �Consult Practic� SRL administrator judiciar, adresa nr.1179 din 6 aprilie 2004 de la Agenţia pentru Dezvoltare regională Nord - Est, rezultă că nu a beneficiat de fonduri nerambursabile. Pârâţii au făcut însă dovada că înainte de redactarea articolului s-au informat, iar în nr.9 din 9 decembrie 2004 şi-au prezentat sursele care au putut fi divulgate demonstrând buna credinţă. Potrivit art.72 din Legea presei nr.3/1974 persona fizică sau juridică lezată prin afirmaţii făcute în presă şi pe care le consideră neadevărate poate cere în termen de 30 de zile, ca organul de presă în cauză, să publice sau să difuzeze un răspuns sub formă de replică, rectificare ori declaraţie. Art.73 prevede că organul de presă este obligat să publice răspunsul în 15 zile de la primirea li, iar art.75 prevede că persoana lezată poate cere judecătoriei obligarea organului de presă să publice sau să difuzeze răspunsul. În cazul de faţă reclamanta nu a înaintat �un răspuns� pentru publicare. Constituţia României în art.30 al.6 şi art.31 al. 1 şi 4 garantează dreptul persoanelor de a fi informate de mijloacele de informare în masă cu privire la informaţiile prezentând interes public, stabilind totodată şi obligaţia jurnaliştilor de a informa corect opinia publică şi fără a prejudicia demnitatea, onoarea, viaţa privată a persoanei, ori dreptul la propria imagine. Convenţia Europeană a Drepturilor Omului ratificată de România la 18 mai 1994 prevede în art.10 că, libertatea de opinie include şi libertatea de a primi sau comuni informaţii fără amestecul autorităţilor publice, iar exercitarea acestor libertăţi poate fi supusă unor formalităţi, condiţii, ori restrângeri pentru protecţia reputaţiei sau drepturilor altora. Acordarea de fonduri nerambursabile reprezintă un subiect de interes public şi în vederea informării Curtea Europeană a Drepturilor Omului apreciază că se poate recurge chiar la exagerări şi este inadmisibil ca un ziarist să nu poată formula judecăţi critice de valoare decât sub condiţia demonstrării veridicităţii. În cauză s-a pronunţat sentinţa civilă nr.514/2004 a Tribunalului Vrancea prin care a-a respins acţiunea reclamantei. Împotriva acestei sentinţe s-a declarat apel, iar prin decizia civilă nr.147/2004 a Curţii de Apel Galaţi s-a admis apelul, s-a anulat sentinţa civilă nr. 514/2004 a tribunalului Vrancea şi s-a trimis cauza
273
spre soluţionare Judecătoriei Focşani. Prin sentinţa civilă 467/14.02.2005 a Judecătoriei Focşani s-a respins ca nefondată acţiunea şi a fost obligată reclamanta să plătească cheltuieli de judecată. Pentru a decide astfel, instanţa a reţinut următoarele: Din publicaţia Libertatea presei în România � anul 2003, extras din ziarul �Lumea Nemţeanului�, sentinţa penală nr.200 din 20 februarie 2003 pronunţată de Judecătoria Piatra Neamţ prin care ziarista Ciocârlan Lucia , colaborator la �România Liberă� a fost achitată pentru infracţiunea prev. de art. C.pen şi minuta pronunţată la 3 martie 2004 prin care s-a respins recursul declarat împotriva hotărârii menţionată, reţine că în ziarul �Lumea Nemţeanului� editat de SC �RadioM Plus�SRL Piatra Neamţ a publicat în nr.1 din 13 noiembrie 2003, articolul �Ţocu la P.N.A.� redactat de pârâtul Harabagiu ParticăGeorge Norocelîn care se menţionează că � reclamanta a beneficiat de cca. 2 miliarde de leifinanţări nerambursabile în 2002, deşi societatea se afla sub incidenţa legii falimentului, încă din 2000. În cuprinsul articolului autorii au arătat că au folosit ca sursă săptămânalul �Capital�, declaraţia de presă a PNL, cât şi cotidianul �România Liberă� din 17 septembrie 2003. Aici s-a arătat că apărea un tabel în care reclamanta figura că a beneficiat de finanţări europene. Cele afirmate de pârâţi s-au regăsit în copii ale articolelor depuse la dosarul nr.2596/2003 al Tribunalului Neamţ la filele 17, 18, 19, 20, 21, 22. Împotriva acestei sentinţe a formulat apel reclamanta SC �Comcereal� SA care consideră că pârâţii Frăsilă Petru şi Harabagiu Partică George Norocel sunt de rea credinţă deoarece extrasul din ziarul Capital nr.45/2003 conţine date generale, iar sursele publicate în yiarul România Liberă in 9.12.2003, sunt după 13.11.2003. Consideră apelanta că potrivit disp.art.Legii 3/1974 în condiţiile în care organul de presă refuză să publice în termen de 15 zile răspunsul, persoana lezată poate cere judecătoriei să-l oblige să publice sau să difuzeze răspunsul. A mai criticat obligarea la plata cheltuielilor de judecată în sumă de 40.500.000 lei. În concluzie, a solicitat admiterea acţiunii în totalitate şi să se constate că pârâţii au fost de rea credinţă în redactarea articolului şi că nu s-au informat în mod corect asupra celor relatate. A mai solicitat obligarea pârâţilor, pe un spaţiu similar că au fost şi
274
sunt de rea credinţă în redactarea articolului menţionat, că nu s-au informat corect asupra celor redactate şi să se confirme faptul că SC �Comcereal� SA Piatra Neamţ nu a beneficiat niciodată de fonduri nerambursabile. Apelul este fondat din următoarele considerente: Întrucât, instanţa nu s-a pronunţată pe primele capete de cerere, în conformitate cu disp.art.297 alin.1 C.pr.civ., instanţa urmează să anuleze hotărârea apelată, să evoce fondul şi să judece procesul, pronunţând o hotărâre definitivă. Cu privire la primele două capete de cerere întemeiate pe disp.art.111 C.pr.civ.(să se constate că pârâţii au fost de rea credinţă în redactarea articolului şi că nu s-au informat în mod corect asupra celor relatate) acestea sunt inadmisibile dat fiind caracterul subsidiar al acţiunii în constatare, faţă de cea în realizare. De astfel, chiar reclamanta, recunoaşte acest lucru prin formularea celorlalte două capete de cerere ce vizează realizarea dreptului: obligarea pârâţilor să publice într-un spaţiu similar că au fost şi sunt de rea credinţă în redactarea articolului şi că nu s-au documentat corect asupra celor relatate. Aceste două capete de cerere sunt nefondate din următoarele considerente: Potrivit jurisprundenţei Curţii Europene de la Strasburg cu privire la aplicarea art.10 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, în soluţionarea unei astfel de cauze, instanţa trebuie să ţină cont de rolul esenţial pe care îl joacă presa într-o societate democratică. Dacă presa nu trebuie să depăşească anumite limite, în special cu privire la reputaţia şi drepturile altuia, ei îi revine misiunea de a comunica, cu respectarea obligaţiilor şi a răspunderilor sale, informaţii şi idei asupra unor chestiuni cu caracter general. Iar acordarea de fonduri nerambursabile reprezintă un subiect de interes public, iar în vederea informării se poate recurge chiar la o anumită doză de exagerare, chiar de provocare. În astfel cauze, marja de apreciere a autorităţilor este limitată de interesul societăţii democratice de a permite presei să-şi joace rolul indispensabil �de câine de pază� al societăţii şi să poată formula judecăţi de valoare fără să fie obligaţi să demonstreze veridicitatea acestora. De altfel, din cuprinsul articolului rezultă, că autorii au avut ca sursă, săptămânalul �Capital� şi declaraţia de presă a PNL şi cotidianul �România Liberă�, e adevărat dintr-un articol ulterior
275
publicării celui din cauză � 17.09.2003. De altfel, publicarea şi a altor articole similare (f.22 � decizia 2591/2003) în alte publicaţii, confirmă că subiectul respectiv era în atenţia opiniei publice şi că ziaristul nu a fost de rea-credinţă, ci doar încerca să informeze opinia publică asupra unor subiecte de real interes. Ultimul capăt de cerere privind publicarea unei declaraţii de rectificare din care să rezulte că SC �Comcereal2 SA Piatra Neamţ nu a beneficiat e fonduri nerambursabile este fondat. Potrivit disp.art.72 din legea 3/1973, persoana fizică sau juridică lezată prin afirmaţiile făcute în presă şipe care le consideră neadevărate poate cere, ca organul de presă în cauză să publice sau să difuzeze un răspuns sub formă de replică, rectificare ori declaraţie. Răspunsul trebuie să fie obiectiv şi să urmărească restabilirea adevărului. Potrivit disp.art.74, alin.2 �nepublicarea sau nedifuzarea răspunsului în termenul prev. de lege se consideră refuz, iar conform disp.art.75 �persoana lezată poate cere judecătoriei, obligarea organului de presă în cauză să publice sau să difuzeze răspunsul�. Cum din probele administrate (f.15-16 din d468/2004 a Tribunalului Vrancea) rezultă că reclamanta nu a beneficiat de fonduri nerambursabile acordate prin intermediul Agenţiei pentru Dezvoltare � Regională Nord - Est, şi reclamata a urmat procedura prev. de art. 72-74 din Legea3/1973 (f.3 � 2591/2003 al Tribunalului Neamţ) iar articolul din 12.12.2003 nu îndeplineşte condiţiile prev. de art.72 alin.2, urmează să admită acest capăt de cerere şi să oblige pe pârâţi să publice în acelaşi ziar pe un spaţiu similar o declaraţie de rectificare din care să rezulte că reclamanta nu a beneficiat de fonduri nerambursabile, conform disp.art.75 alin.2 şi 3.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII
DECIDE: ADMITE apelul declarat de reclamanta SC COMCEREAL SA PIATRA NEAMŢ cu sediul str. Spicului nr.17 jud. Neamţ, împotriva sentinţei civile nr.467 din 14 februarie 2005 pronunţată de Judecătoria focşani jud. Vrancea- dosar nr. 9909/2004, pe care o anulează în tot şi, în consecinţă: RESPINGE ca inadmisibile capetele de cerere privind constatarea
276
faptului că pârâţii au fost şi sunt de rea credinţă în redactarea articolului, şi că nu s-au informat în mod corect asupra celor relatate. RESPINGE ca nefondate capetele de cerere privind obligarea pârâţilor să publice în acelaşi ziar, pe un spaţiu similar că au fost şi sunt de rea credinţă în redactarea articolului şi nu s-au informat corect asupra celor relatate. Obligă pe pârâţi să publice în acelaşi ziar,pe un spaţiu similar, cu titlu pe prima pagină o declaraţie de rectificare din care să rezulte că SC �Comcereal� SA Piatra Neamţ nu a beneficiat de fonduri nerambursabile, în termen de 15 zile de la data rămânerii definitive a hotărârii judecătoreşti. Cu recurs în 15 zile de la comunicare. Pronunţată în şedinţa publică din 29.06.2005. Pt JUDECĂTOR, Pt. JUDECĂTOR, S.BACŞIN R.DORIN aflat în Co conf.art.261,pct.2 C.p.c. aflat în Co conf.art.261,pct.2 C.p.c VICEPREŞEDINTE � cu delegaţie VICEPREŞEDINTE � cu delegaţie
277
Ovidiu DRUG Săptămânalul �Gazeta de Neamţ�
Nr. 38, săptămâna 7-13 februarie 2005
Omul statului bagă mâna în buzunarul contribuabilului
Valerian Mihăilă � ajutorul mafiei din Neamţ
O parte din afacerile din România au făcut să curgă râuri de cerneală pe paginile gazetelor. Nu puţine au fost cazurile în care baroni locali, demnitari sau alte astfel de specimene au băgat mâna până la cot în avutul public, ca şi cum totul li s-ar fi cuvenit. De cele mai multe ori însă, mişmaşurile economice erau puse la cale cu sprijinul necondiţionat al oamenilor puterii, puşi pe posturi-cheie, în aşa fel încât totul să decurgă conform planului iniţial. Unul dintre oamenii fostei puteri, instalat confortabil în jilţul de la Direcţia Generală a Finanţelor Publice Neamţ, pe numele lui Valerian Mihăilă, se încadrează perfect în tiparul omului bun pentru a ascunde măgăriile pseudo-oamenilor de afaceri. De fapt, gurile rele ale târgului spun că Mihăilă este capul mafiei din Neamţ, legăturile lui cu controversaţii vremii făcând deliciul cârcotaşilor. Nume ca Iulian Costel Ţocu (ex-deputat al PSD), Culiţă Tărâţă (şi el ex-deputat din partea partidului-stat) şi alte personaje deja celebre ale lumii interlope au avut legături strânse cu şeful finanţelor nemţene. An de an, în timpul mandatului 2000-2004, Valerian Mihăilă şi-a pus amprenta pe cele mai necurate afaceri derulate în judeţ de mahării care s-au crezut stăpânii lumii. Dacă Ţocu zice� În judeţul Neamţ, presa locală a fost terorizată de fostul deputat Iulian Ţocu şi de directorul Direcţiei Generale a Finanţelor Publice Neamţ, Valerian Mihăilă. Cei doi au reuşit să pună mâna pe singurul post de televiziune independent, folosind şantajarea acţionarului majoritar, determinându-l pe acesta să le vândă pachetul majoritar de acţiuni al firmei Tele M SA. Astfel, SC Infobusines SA, deţinută de apropiaţii lui Ţocu, devine acţionar majoritar cu 49%, ex-
278
deputatul având, la rândul lui, în nume propriu, doar două procente din noua achiziţie. Fostul acţionar majoritar, Petru Frăsilă, a rămas cu doar 19%, adică fix echivalentul taxei pe valoarea adăugată. Restul acţiunilor sunt deţinute la această dată de alte două persoane fizice. În urma unor materiale realizate de reporterii Tele M şi preluate şi de postul naţional ProTv, liderii PSD de la acea vreme din Neamţ s-au supărat. După aceste �mici scăpări�, cei de la Tele M s-au trezit cu o serie de controale financiare coordonate de directorul Direcţiei Generale a Finanţelor Publice Neamţ, Valerian Mihăilă, partener de afaceri al deputatului Ţocu. Mihăilă s-a folosit de puterea pe care o deţinea şi încă o mai deţine (poate nu pentru mult timp) pentru o răzbunare personală, întrucât a fost de multe ori �client� fidel al postului de televiziune Tele M. Cel mai tare s-a supărat directorul Finanţelor nemţene pe ştirea conform căreia tot judeţul a aflat că funcţionarul public nu-şi plătise impozitul pe casă de mai mulţi ani. În timpul fostei guvernări, deputatul liberal Eugen Nicolaescu a evidenţiat un grav caz de corupţie în care erau implicaţi deputatul PSD de Neamţ, Iulian Ţocu, şi şeful Direcţiei de Finanţe Neamţ, Valerian Mihăilă. Prezent la şedinţa Camerei Deputaţilor de miercuri, 26 mai 2004, Petru Frăsilă a dezvăluit că fostul deputat nemţean l-ar fi ameninţat şi şantajat pe motiv că ziariştii săi au descoperit acţiunile frauduloase ale prietenului său, şeful Direcţiei de Finanţe Neamţ, Valerian Mihăilă.
Tărâţă cel voinic� Fostul deputat, tot de Neamţ, Culiţă Tărâţă, supranumit deputatul �Cherestea�, a fost şi el unul dintre beneficiarii sprijinului acordat de mahărul finanţelor din Neamţ, acelaşi inepuizabil Valerian Mihăilă. Principala afacere la care Mihăilă şi-a dat concursul pentru bunul prieten Tărâţă a fost arhicunoscuta Insulă Mare a Brăilei. La un moment dat, Culiţă Tărâţă a întârziat să plătească ultima tranşă a redevenţei cu privire la afacerea IMB scadentă la data de 31.08.2002 (31.178.493.885 lei), cu circa o lună de zile. Puţini sunt cei care au avut o vagă idee despre cum a făcut rost de bani, ex-deputatul fiind dator vândut la bugetul de stat, la bănci şi la diferiţi
279
parteneri de afaceri, care au avut neşansa de a colabora cu el. Baronul insulei l-a sculat din somn pe amicul său, finanţistul Valerian Mihăilă, director pe cât se mai poate al Direcţiei Generale a Finanţelor Publice Neamţ. Acesta şi-a chemat sâmbăta şi duminica subordonaţii la serviciu şi i-a pus să scoată statul dator cu suma de 16.461.489.292 lei, respectiv 1.893.925.271 lei, reprezentând returnări de TVA către SC 3 BRAZI SRL. În timp ce baronul de carton Culiţă Tărâţă datora bugetului de stat zeci de miliarde, clica mafiotă din Neamţ i-a întins o mână de ajutor. Baronul nu a dat Agenţiei Domeniilor Statului toţi banii făcuţi cadou de finanţiştii nemţeni, ci doar 15.186.756.400 lei, restul băgându-i în buzunar.
Acuze şi iar� acuze �Domnul Valerian Mihăilă, activist subţire al PCR, fiind la Revoluţie contabil-şef la Gospodărirea de partid, a fost obişnuit cu un nivel de viaţă foarte ridicat şi era foarte firesc să şi-l făurească şi-n capitalism tot el � doar a fost revoluţie anticomunistă � sau cum îi place să spună, «la vremuri noi, tot noi»�. Aşa este descris Valerian Mihăilă chiar de unii dintre subalternii săi, care au trimis în vechiul mandat o scrisoare deschisă preşedintelui PSD Adrian Năstase şi fostului ministru al Autorităţii Naţionale pentru Control, Ionel Blănculescu. Prin aceeaşi scrisoare deschisă, cu privire la Valerian Mihăilă, boss-ul finanţelor nemţene, este scos în evidenţă modul de lucru impus de şef, mod de lucru prin care se asigura controlul numai la agenţii economici doriţi de conducere. �Săptămânal, lunea, primeam o fiţuică în care erau trecuţi agenţii economici la care aveai voie să faci control în acea săptămână � subliniem că au fost cazuri când echipa de control nu găsea disponibili aceşti agenţi economici, dar fără aprobare nu aveai voie să verifici alţi economici, indiferent ce vedeai în teritoriu. Vă imaginaţi ce înseamnă pentru un agent economic să ştie că nu e pus pe listă? Unii agenţi economici îşi vor găsi aici răspunsul de ce erau «călcaţi» aşa des. Normele GFC nr.121453 din 5.04.1999, la articolul 2.5., prevăd: «Nu se admite o zonare prestabilită a teritoriului de activitate pe comisari, aceştia având obligaţia de a efectua control din orice zonă teritorială aferentă secţiei»�, se arată în scrisoarea cu pricina.
280
Directorul Valerian Mihăilă este acuzat şi de alte ilegalităţi, între care nerespectarea Legii funcţionarului public, art.56, care spune că funcţionarii publici nu pot îndeplini funcţii în regiile autonome, societăţile comerciale sau în alte unităţi cu scop lucrativ, care au legătură cu atribuţiile care le revin. Mihăilă, conform datelor de la Camera de Comerţ şi Industrie a României, a fost sau încă mai este cenzor în firma Rompack SA, unde fostul deputat Iulian Costel Ţocu deţine 94% din acţiuni. Relaţiile de afaceri dintre Valerian Mihăilă şi Ţocu sunt dovedite prin implicarea membrilor familiei Mihăilă într-o serie de firme unde ex-deputatul este acţionar. De fapt, unii oameni din Piatra Neamţ susţin că tartorul afacerilor derulate de Ţocu este nimeni altul decât Mihăilă. Toate astea pentru că, potrivit aceloraşi guri rele, �Ţocu nu are cap pentru afaceri. El are cap doar ca să nu îl plouă în gât�.
Unde-i averea? Declaraţia de avere a mahărului Valerian Mihăilă stârneşte în primă fază mila şi apoi râsul fiecărui contribuabil la bugetul pe care cu (ne)cinste îl administrează. Deşi datează din 2003, declaraţia de avere este plină de lucruri interesante, dacă ar fi să luăm în calcul faptul că de ceva ani, tovarăşul Mihăilă este un amărât de funcţionar public cu salariu de bugetar. Asta, dacă nu punem la socoteală afacerile în care şi-a băgat coada, pentru ca familia lui să aibă din ce trăi până la adânci bătrâneţi.
Ştabul de la Finanţe deţine în proprietate una bucată teren intravilan în suprafaţă de peste 800 metri pătraţi, un apartament şi o casă de locuit, a căror valoare de impozitare se apropie vertiginos de 4,5 miliarde lei, un spaţiu comercial sau de producţie şi două autoturisme de marcă. Pe lângă toate astea, �sărăcuţul� Mihăilă mai deţine şi ceva depozite în valută sau în lei ce depăşesc 10.000 euro, dar în acelaşi timp are şi de plătit peste 10.000 euro. Tot personajul nostru mai are în posesie şi alte bunuri producătoare de venituri nete, care însumate depăşesc echivalentul a 10.000 euro pe an, fără a mai pune la socoteală faptul că este asociat şi acţionar la societăţi comerciale unde valoarea acţiunilor sau a părţilor sociale depăşeşte 10.000 euro.
După ora 17�
Valerian Mihăilă nu are timp să stea de vorbă cu presa. El este un om pus de guvern ca să muncească sau cel puţin aşa bâiguie
281
atunci când lipsit de maniere elegante pofteşte jurnaliştii până la ieşirea din biroul său, dar şi al secretarei. �Nu am timp să stau de vorbă. Dacă este legat de problemele finanţelor, mergeţi la responsabilul cu presa. Cu mine vorbiţi după ora 17. Eu sunt pus de guvern să muncesc�, a spus răspicat finanţistul Valerian Mihăilă. Şi nimic mai mult. Ba da! �Cum să îmi faceţi poze!? Nu vedeţi că sunt nebărbierit şi nu am costum?� Asta este completarea super-declaraţiei lui Valerian Mihăilă, omul care uită că a fost pus de un guvern pe care l-a slujit până în pânzele albe, omul care a uitat să mai treacă ceva bunuri pe declaraţia de avere, omul care a ajutat la păgubirea statului cu zeci şi zeci de miliarde de lei, omul�
Ne punem întrebarea dacă nu cumva directorul executiv al Direcţiei Generale a Finanţelor Publice Neamţ este mult prea ocupat pentru a sta de vorbă cu reprezentanţii presei, pentru că i se pregăteşte debarcarea. Din acest motiv are mai mult de muncă, pentru a acoperi toate urmele ingineriile financiare pe care le-a condus în toţi aceşti ani?
Nominalizat la premii
�Academia Caţavencu� a avut nesimţirea de a-l nominaliza pe directorul nemţean Valerian Mihăilă la una dintre categoriile premiilor acordate de săptămânalul menţionat. Astfel, Mihăilă şi-a văzut numele la �Categoria Meandrele concretului� ca urmare a unei declaraţii siropoase, cu referire la istoria fiscalităţii în România, pe care o cităm integral: �Fiscalitatea nu a fost inventată de noi, ea există de când lumea şi se regăsesc unele îndemnuri chiar în Biblie. Acolo se spune ca să dăm Cezarului ce-i al Cezarului şi dările către stat. Aşa că ideal ar fi ca toate obligaţiile să fie achitate de bună voie, pentru a nu ajunge la sancţiuni, dar şi pentru a fi în concordanţă cu preceptele biblice�. De fapt, aceasta nu este singura declaraţie cu care Valerian Mihăilă a intrat în istorie. �Dacă am avea suficiente instrumente, arestul IJP ar deveni neîncăpător şi, probabil, ar fi necesare de o sută de ori mai multe locuri în puşcării�. Se referea oare Valerian Mihăilă la locurile în care ar trebui să ajungă după ce va fi schimbat?
282
Gianina TOT
�Gazeta de Neamţ� Nr. 62, săptămâna 25-31 iulie 2005
Ţocu pe ducă Lichidare judecătorească cu cântec
Intro1: Supremaţia fostului deputat Iulian Ţocu se apropie de final. Afacerile derulate de fostul deputat încep să nu mai fie atât de rentabile. Firmele sale sunt pe cale de a deveni istorie în economia nemţeană. Intro2: Romcont Audit a rămas cu mâna goală în cazul preluării bunurilor societăţii falimentare TELE M SA. Aparatura, folosită abuziv de TELE M Invest nu mai există în nici o evidenţă contabilă a firmei falimentare. Scandalul TELE M SA pare să se apropie de final. Procese peste procese, hotărâri judecătoreşti, creditori care îşi cer drepturile. Povestea unei societăţi care ani de zile a ţinut capul de afiş în presa locală şi naţională pare să se termine aşa cum a început, cu tam-tam, cu surle şi trâmbiţe. Executorul judecătoresc numit lichidator, Romcont Audit Piatra Neamţ, încearcă să recupereze din datorii prin preluarea bunurilor societăţii TELE M SA. La acţiune participă şi Petru Frăsilă � fost acţionar majoritar la societatea respectivă, precum şi actualul administrator al societăţii falimentare, Ioan Ivescu. �Iniţial această societate Tele M a avut bunuri în proprietate, pe care le administra Petru Frăsilă, în calitate de director. La plecarea dânsului, s-a făcut o comisie care a constatat care sunt bunurile predate, şi acestea au apărut într-o listă. Când s-a declanşat falimentul, administratorul de la vremea respectivă, Ion Ivescu, a întocmit o altă listă de predare, o evidenţă contabilă. Între cele două liste, cea din 2002 şi cea de la începutul lui 2004, sunt înregistrate lipsuri, o parte din aparatură�, a declarat ing. Nelu Roman, lichidator judiciar. �Culmea este că acea aparatură, cu toate că nu apărea în evidenţa contabilă de la începutul lui 2004, apare într-un proces de
283
sechestru care a fost întocmit de un alt executor judecătoresc împreună cu poliţia. Cu toate acestea, în evidenţa contabilă nu erau�, a completat reprezentantul SC Romcont Audit SRL. Întortocheate sunt căile Domnului În noiembrie 2004, când Tribunalul Comercial Neamţ a declarat falimentul SC TELE M SA, a fost adusă în discuţie şi problema echipamentului de televiziune, achiziţionat prin finanţare PHARE, când la conducerea societăţii se află Petru Frăsilă. Acum, respectivul echipament este folosit de societatea TELE M Invest SA, deşi legea interzice acest fapt, mai ales pentru că echipamentele sunt achiziţionate din fonduri europene şi au un regim special. Primul lucru pe care l-a făcut lichidatorul, în încercarea de a recupera creanţele, a fost decuplarea de la sistemul de emisie al SC TELE M INVEST a emiţătorului, prin care firma transmitea emisiuni pe bază de producţie proprie pe raza municipiului Piatra Neamţ. Peripeţiile s-au ţinut lanţ. Emiţătorul, montat pe releul Societăţii Naţionale de Radio Telecomunicaţii, situat pe muntele Pietricica, a fost subiectul unor dispute verbale între părţile implicate în acţiunea de lichidare judiciară. Lichidatorul a dorit ca toate părţile implicate să fie prezente, însă actualul administrator al societăţii falimentare, Ion Ivescu, a dorit �o invitaţie specială�, pentru simplul motiv că �Nu merg. Nu mă pricep! Mă uit ca mâţa în calendar!�. Oare administratorul unei societăţi nu are habar de ce se află în curtea lui sau pentru ce dă cu subsemnatul? Acţiunea continuă. Se consultă liste, documente, discuţii aprinse, toate în sediul de pe strada Lt. Drăghiescu nr.9, unde funcţionează cele două posturi de televiziune ale societăţii TELE M INVEST, respectiv Tele7 şi TV M. Cu toate acestea, în contractul PHARE, sediul TELE M SA este trecut pe strada Ştefan cel Mare, nr.80. Atunci, ce caută lichidatorul la sediul din strada Lt. Drăghiescu pentru a ridica echipamente de televiziune? De ce sunt folosite de altă societate, în speţă TELE M INVEST? Contractul încheiat între Agenţia pentru Dezvoltare Regională Nord-Est şi SC Tele M SA, la 20 octombrie 2000, prevede clar la articolul 16 � Drepturile asupra echipamentelor şi rezultatelor proiectului şi utilizarea acestora, la alineatul 4 că: �beneficiarul nu va putea închiria, da în leasing, vinde sau transfera bunurile
284
achiziţionate din ajutorul financiar fără aprobarea prealabilă a AC � Agenţia de Dezvoltare Regională Nord-Est, până la încetarea contractului�. � Cele două televiziuni funcţionează în clădirea Comre, unde proprietar este Iulian Ţocu, care a cumpărat spaţiul cu 50.000 euro, cât ar costa un apartament cu două camere al unui om normal din Piatra Neamţ, deci încălcarea legislaţiei s-a făcut din 2002 încoace, cel puţin în ceea ce priveşte televiziunile locale, TV M şi Tele7, lucru care persistă şi acum�, a declarat Petru Frăsilă. �Romcont va duce la bun sfârşit acţiunea de lichidare, ceea ce alţii au uitat. Cazul domnului Mareş, care a făcut un proces-verbal de inventariere, de care ulterior a uitat. Din acesta, reiese că Ion Ivescu răspunde personal de patrimoniul de la Tele M SA, care acum nu mai există şi nu se mai poate executa, pentru că a prezentat lichidatorului o altă situaţie. Mi se pare un paradox. În continuare, echipamentele Tele M SA sunt folosite de Tele7, de Tele M Invest şi de deputatul Ţocu, sfidând legea�, a mai completat fostul acţionar al firmei falimentare. Vor răspunde cu capul??? Reprezentanţii lichidatorului judiciar au cerut explicaţii administratorului SC TELE M SA, Ion Ivescu. Însă, stupoare!!! �Listele cu bunuri pe care le deţine lichidatorul judecătoresc nu sunt adevărate!�. �Eu nu ştiu decât de lista pe care o am eu, de evidenţa contabilă de la începutul lui 2004. Eu vă dau doar ce am, de restul nu ştiu nimic�, a spus Ion Ivescu. Lichidatorul scoate acte, iar în procesul-verbal încheiat la 14.10.2004, ora 15.30, de executorul judecătoresc Ioan Mareş, situaţia stă cu totul altfel. Acesta arată că, printre bunurile sechestrate, se numără unităţi de control pentru camere de luat vederi, 3 bucăţi Panasonic, fişet metalic..., 2 bucăţi monitoare Sony..., cameră Panasonic M 9.000, cameră Panasonic M 7.500, 4 trepiede..., cameră studio Panasonic 7.700 A3, mobilier platou, televizoare platou, lumini studio, decor, 2 aparate de aer condiţionat, fax, telefon etc. În procesul-verbal încheiat pe 21.07.2005, de la sediul TELE M Invest lichidatorul judiciar a ridicat doar un televizor color Aristona, un DV CAM Recorder, un SVHS Editing Recorder şi TBC HOTRONIC, bunuri aparţinând SC TELE M SA.
285
Dar restul echipamentului? �Ei au motivat că ar fi proprietatea altei societăţi. Urmează să solicit actele cu care au fost înstrăinate şi dacă ele există. Chiar dacă nu există sau există, voi informa instanţa de judecată despre această diferenţă. Voi solicita completarea expertizei contabile cu actele de înstrăinare ale acestor obiecte, ca să lămurim situaţia. Să vedem cine răspunde de lipsa lor. Cert este faptul că o parte din aceste bunuri au fost folosite în interesul altor societăţi şi este faptă penală conform art.137. Să vedem cele care lipsesc, ce sunt cu ele!�, a completat ing. Nelu Roman, lichidator judiciar. Legea nu e pentru toţi? Multă muncă de lămurire au dus reprezentanţii lichidatorului judiciar Romcont Audit. �Ei, având în folosinţă echipamentul, le-a fost greu să îl dea până când îşi procură altul. L-au folosit, au beneficiat de el. Acum să vedem ce se întâmplă cu acest câştig, acesta trebuie adus la masa credală. Aici a fost foarte greu de pus în aplicare hotărârea de executare judecătorească, acea ordonanţă prezidenţială, foarte greu�, a spus Nelu Roman. Petru Frăsilă arată cu degetul. �Dl Ivescu, când ştie un lucru, spune că nu-i treaba lui, este treaba doamnei Stănescu, fost administrator al societăţii pentru o perioadă de timp. Nu ştiu dacă doamna Stănescu ştie ce o aşteaptă, pentru că şi ea este fost administrator la Tele M SA. Însă Ivescu, când ştie, spune că este foarte ocupat şi are oameni care se ocupă de treaba asta, dar întotdeauna ocoleşte răspunsul adevărat. Probabil că instanţa va lua o hotărâre. Problema este că sunt nişte bunuri PHARE, o parte dintre ele sunt în patrimoniul Tele M SA şi sunt folosite abuziv de societatea-căpuşă a lui Iulian Ţocu.� TV M nu emite Acţiunea de lichidare judiciară a impus sechestrarea emiţătorului folosit de TV M, aşa că... postul de televiziune nu mai emite. �Pentru începerea emisiei, conform Legii Audiovizualului, este nevoie de un proiect avizat de către Inspectoratul General al Telecomunicaţiilor şi apoi punerea în funcţiune a altor echipamente omologate şi măsurate de Inspectoratul General al
286
Telecomunicaţiilor. Lucrul acesta poate dura şi 12 luni. Dacă vor emite mai devreme, înseamnă că vor încălca legea, într-un fel sau altul. Montarea unui emiţător presupune un proiect racord RENEL, contract cu proprietarii pilonului, licenţă şi aprobare de la Ministerul Telecomunicaţiilor, respectiv inspectoratul general al telecomunicaţiilor al parametrilor de emisie pentru noul amplasament�, a declarat Petru Frăsilă. �Un nou amplasament înseamnă o muncă de proiectare de câteva luni. Dacă acest lucru există, omologarea poate să mai dureze câteva luni. Dacă emit programe proprii, înseamnă încălcarea Legii Audiovizualului. Programele proprii nu se pot emite decât după măsurarea emisiei, dacă s-au respectat sau nu parametrii de proiect, măsurare de spectru în tot oraşul Piatra Neamţ. Dacă se întâmplă altfel, înseamnă că domnii nu respectă legea�, a completat Petru Frăsilă. �Ori există o toleranţă locală a sistemului politic actual cu cel vechi, ori există o înţelegere, ceea ce este foarte grav, ori nu se aplică încă legea, deşi au trecut atâtea luni de la alegerile din noiembrie�, a adăugat fostul acţionar păgubit.
287
Anca Negruti-Scutaru Săptămânalul �Mesagerul Român�
Nr. 23, Luni, 21 martie 2005
Alo, Băsescu ? « Baronul » Ţocu datorează statului
român 14 milioane USD Hotărât lucru: dacă ex-deputatul pesedist Costel Iulian Ţocu nu şi-ar fi dorit peste măsură un post de televiziune cu tot cu radio, licenţe de emisie, angajaţi şi echipamente de peste 100.000 euro achiziţionate printr-un program PHARE, probabil că s-ar fi pierdut în anonimatul provincial al unei urbe ca toate celelalte de pe cuprinsul ţării. Şi fiindcă şi-a pus în cap că vrea televiziune, nu neapărat pentru el, ci pentru a «sluji» interesele partidului din care face parte, i-a tras «preşul de sub picioare» jurnalistului Petru Frăsilă, adică exact celui care deţinea licenţa «cutiei magice» Tele M. Timp de doi ani, Ţocu s-a războit cu Frăsilă prin tribunale, încercând să demonstreze - amarnic ! � că este «calomniat», «insultat», «profund rănit în onoarea sa de parlamentar al puterii». Degeaba s-a străduit Frăsilă să demonstreze că marca televiziunii Tele M îi aparţine şi că are dreptul să fie directorul postului de Radio M Plus, pe care deputatul şi le arogase, cu oarece acte, n-a reuşit şi pace. Dar nu acesta este pretextul celor ce urmează. «Cazul» jurnalistului interzis Petru Frăsilă a devenit «clasic». Şi pentru că a devenit «clasic», a fost «uitat» chiar şi de cei care, la un moment dat, în opoziţie politică fiind, îl foloseau drept pretext pentru a arăta cu degetul «mafia pesedistă» de la Neamţ, cerând chiar, cu vehemenţă, luarea de atitudine. În acest sens, este suficient să facem referire la declaraţia de presă a purtătorului de cuvânt al PNL, deputatul Eugen Nicolaescu, care, pe data de 16 noiembrie 2003, solicita, în numele Partidului Naţional Liberal : «1. Comisiei Juridice a Camerei Deputaţilor � demararea de urgenţă a procedurilor de retragere a imunităţii parlamentare a deputatului Iulian Ţocu ; 2. Demararea de urgenţă a unei anchete de către PNA în judeţul Neamţ asupra afacerilor dubioase ale deputatului Iulian Costel Ţocu şi ale legăturilor privilegiate ale acestuia cu anumite instituţii ale statului ; 3. Anularea de către CNA a transferului licenţei R246/28.10.1997 de
288
la SC Tele M SA către Tele M Invest SA ; 4. Alcătuirea de urgenţă a unei comisii parlamentare care să monitorizeze modul de acordare a licenţelor scoase la concurs de CNA în perioada 17-30 noiembrie 2003, întrucât existau indicii potrivit cărora repartizarea acestora se va face pe criterii politice şi nu de competenţă ; 5. Repunerea în drepturi a ziariştilor Petru Frăsilă şi Lucia Ciocârlan». Că declaraţia de presă a PNL n-a avut ca efect nici măcar «iritarea» PSD a fost confirmată de timpul care s-a scurs. Ba, mai mult, odată veniţi la putere, PNL-iştii se dau «pe după vişin», ca nu cumva să-i «deranjeze» afacerile ex-deputatului Costel Iulian Ţocu. Dar despre ce afaceri este vorba?! Parlamentar de «Top 300» Citind cu atenţie declaraţia de avere lăsată la Parlament de Ţocu , înregistrată sub numărul 1827, pe data de 20.12.2004, se poate vedea că în cele două mandate PSD pe care le-a onorat cu vreo câteva interpelări nesemnificative, n-a stat cu mâinile în sân. A strâns ban lângă ban, de-a ajuns în «Top 300» al Revistei «Capital», cu o avere de 40 - 50 milioane USD. O fi adevărat sau nu, nu putem băga mâna în foc, dar putem face o «radiografie» pe verticală a modului în care ex-deputatul Iulian Ţocu s-a învârtit prin meandrele economice şi financiare, de n-a ştiut nimeni cum de-a reuşit să strângă bănetul pe care îl declară în «Capital». Mai mult chiar, a devenit şi un important proprietar de terenuri, aşa cum declară la Parlament : 48,4 ha teren intravilan ! Cât un cartier muncitoresc. Dar să ne întoarcem la afaceri şi firme. Tot în declaraţia de avere, ex-parlamentarul scria negru pe alb ca este acţionar cu 93,61% la societatea ROMPACK SA. Iar ROMPACK SA e «cheia» misterelor care au învăluit, timp de 8 ani, afacerile lui Ţocu.
Trei « paravane » pentru deputat ROMPACK SA figura, în scriptele Registrului Comerţului, în 1998, cu următoarea structură de acţionariat: Iulian Costel Ţocu � 93,6%, Lăcrămioara Ţocu (soţia ex-deputatului), Ion Ivescu şi Anka Informatique. La acea dată, cenzorul societăţii era Valerian Mihăilă � inspector la Biroul TVA din cadrul Direcţiei Finanţelor Publice Locale Neamţ, devenit, după 2000, director general al acestei
289
instituţii. Cu ROMPACK deputatul a intrat acţionar la încă trei firme strategice în economia judeţului: COMCEREAL SA � unde firma sa deţinea 64% din acţiuni, ZONOCERAM SA, la care deţinea 69,82% din acţiuni, şi COMRE SA, la care deţinea 89,39% din acţiuni. Iulian Ţocu, persoana fizică, «s-a băgat» acţionar la încă 4 firme: PRINTEX SRL, ALASKA IULIAN şi PUIU, MECANICA CEAHLÂU Piatra Neamţ şi COMPANIA DE LICITAţII MEDIASERV SA. La ultima dintre acestea o avea ca asociată pe soţia lui Valerian Mihăilă, Gabriela. Şi pentru că între familia Ţocu şi Mihăilă s-a legat o strânsă legătură de afaceri, a intrat în joc şi fiul familiei Mihăilă, Bogdan. Acesta, împreună cu mama sa, au deţinut, în perioada 1996 - 2002 (trebuie să amintim că Valerian Mihăilă era, din 2000, director la Finanţe), 96,8% din acţiunile firmei INFOBUSINESS SA, pe care s-au văzut nevoiţi să le cedeze lui Ion Ivescu, după izbucnirea scandalului TeleM şi preluarea de către această firmă a pachetului majoritar de acţiuni de la televiziunea amintită. În treacăt, trebuie să spunem că şi Iulian Ţocu a devenit acţionar, alături de INFOBUSINESS, la postul TV. Şi pentru că «bătea la ochi» faptul că numele său era menţionat în atâtea societăţi, s-a recurs la o mică stratagemă: folosirea altor persoane (leale deputatului şi partidului, se înţelege) pentru a induce în eroare vreun curios mai năbădăios din fire. Aşa au intrat în scenă : Ion Ivescu � pe care Ţocu îl avea asociat la ROMPACK, Mihaela Ioncică şi Maricica Stănescu.
O firmă falimentară garantează un contract de privatizare cu APAPS Nu putem trece cu vederea rolul jucat în privatizările de tip «suveică» al Maricicăi Stănescu, considerată a fi cea mai bogată femeie de afaceri din judeţul Neamţ. De numele său se leagă şi privatizarea SC COMAT NEAMŢ, care a ajuns de la APAPS, printr-o manevră inginerească, în proprietatea INFOBUSINESS SA. Pe data de 18.10.2002, Maricica Stănescu, reprezentanta INFOBUSINESS, semna cu APAPS - al cărei director regional era Mihai Mustaţă, contractul de privatizare cu numărul IS 23. La momentul tranzacţiei, COMAT avea un capital social de 9.989.477.000 lei (împărţit în 343.281 acţiuni, cu o valoare nominală de 29.100 lei). SC INFOBUSINESS a achiziţionat un pachet de
290
240.196 acţiuni, la o valoare nominală de 29.100 lei, totalizând 6.989.703.600 lei (69,9% din capitalul social) al societăţii. Valoarea contractului a fost de 17.414.210.000 lei, la un preţ convenit de 72.500 lei/acţiune, consolidat la valoarea de 537.907 euro. INFOBUSINESS s-a angajat să plătească această sumă în rate. Până aici totul pare corect. Însă, la capitolul 6, pct.6.1 din contract, în secţiunea GARANTAREA PLĂŢII RATELOR, se specifică următoarele: «Pentru garantarea plăţii ratelor cumpărătorul va constitui o garanţie reală mobiliară asupra unui număr de 240.196 acţiuni, respectiv 6.989.703.600 lei, reprezentând 100% din numărul total de acţiuni cumpărate, încheiat la momentul semnării prezentului contract şi care va produce efecte de la data transferului dreptului de proprietate asupra acţiunilor conform articolului 3.1. şi 3.2. Pentru diferenţa de preţ de 6.070.953.900 lei se garantează cu acţiuni de la SC COMCEREAL SA Piatra Neamţ pentru care se va încheia un contract de garanţie reală imobiliară în termen de 30 de zile calendaristice de la data semnării contractului de vânzare - cumpărare acţiuni�». Ne întrebăm cum a fost posibil ca într-o tranzacţie de asemenea anvergură, efectuată în temeiul deciziei nr. 53/26.02.2001 a Ministrului Privatizării, SC INFOBUSINESS SA să garanteze la data de 18.10.2002, cu acţiunile COMCEREAL, dacă societatea cu pricina se află sub incidenţa Legii Falimentului încă din 2000 ?
Succes �cu bube-n cap� Despre talentele lui Ţocu de a face bani s-a tot scris, da� nimeni n-a avut tupeul (ca să nu-i zicem responsabilitatea) să verifice dacă afirmaţiile au fost adevărate sau nu. S-a scris, de exemplu, de SC PRINTEX COMP SRL. Prin 1994, se zice, când Iulian Ţocu nici nu visa să ajungă deputat, a importat o cantitate de 20 de tone de hârtie tipografică, care beneficia de scutiri şi facilităţi la plata taxelor vamale. Pe data de 22 martie 1994, IPJ Neamţ sesiza Brigada de Supraveghere şi Control Vamal Iaşi cu privire la importul de hârtie. Vameşii ieşeni au avut, cu această ocazie, surpriza să constate că hârtia tipografică se �transformase� în hârtie pentru ţigarete, care comporta un regim vamal special. A fost întocmit şi un act constatator (nr. 360/08/06/1994) pentru recalcularea taxelor şi drepturilor în vamă, corespunzătoare declaraţiei vamale de import, în
291
valoare de 17.444.404 lei (cât un apartament cu o cameră, la acea vreme), iar societatea a fost amendată cu 23.370.500 lei. Pe numele administratorului firmei, adică a lui Iulian Ţocu, a fost întocmit un dosar penal pentru săvârşirea faptei de sustragere de bunuri de la regimul vamal (fapta care se pedepseşte cu închisoare de la 2 la 7 ani). Dosarul a ajuns la Parchetul de pe lângă Judecătoria Neamţ şi acolo a fost �îngropat�.
Taci şi înghite �pâinea Ţocu� În anul 2002, INFOBUSINESS a beneficiat de un fond nerambursabil în valoare de 5 miliarde de lei pentru un proiect �cu drojdie�: înfiinţarea unei brutării. Ca un făcut, o altă firmă în care decident era Ţocu, COMCEREAL SA, a beneficiat, şi ea!, de un fond nerambursabil pentru un proiect �cu drojdie�: o fabrică de pâine, pentru care a primit 1.975.600.000 lei. Şi aşa, se pare, au ajuns pietrenii să mănânce �pâinea Ţocu�. Am fi naivi să credem că avea şi concurenţa! �Pâinea� era atât de bună încât concurenţa a dat faliment. Şi pentru că nu mai există concurenţă, era firesc să câştige licitaţia la proiectul guvernamental (evident, PSD) �Cornul şi laptele�. Dar �cornul şi laptele� trebuiau să ajungă la elevi, în şcoli. S-a întâmplat cum s-a întâmplat şi INFOBUSINESS a încheiat un leasing avantajos cu un dealer DAEWOO pentru achiziţionarea unui parc auto de vreo 40 de Matiz. Iar Matiz-urile, sub administrarea firmei URSULEŢI SA, au ajuns �Taxi Ţocu�: un serviciu la dispoziţia concetăţenilor şi, cu certitudine, contribuabili corecţi atunci când vine vorba de taxe şi impozite locale.
�Suveica� Ţocu: 400 miliarde de lei datorii la stat Şi pentru că veni vorba de acest subiect delicat numit �taxe şi impozite�, se cuvine să arătăm situaţia financiară a firmelor care i-au adus ex-deputatului PSD faima de �milionar în dolari�, aşa cum este ea prezentată pe site-ul Ministerului de Finanţe. Că aceste societăţi mai sunt sau nu controlate de Iulian Ţocu � chiar dacă în unele cazuri prin oamenii săi de încredere, nu mai contează. Important este doar faptul că la finele anului financiar 2004 înregistrau datorii de peste 397.487.135.000, adică aproximativ 14 milioane USD. De remarcat
292
este faptul că o parte din aceste datorii la bugetul de stat reprezintă ceea ce în termeni financiari se numeşte �stopaj la sursă� şi neplata sumelor aferente reprezintă o faptă penală, care se pedepseşte cu închisoarea. Paradoxal, în vreme ce Legea Falimentului este pusă în aplicare pentru datorii mai mari de 3.000 euro, iar societăţile sunt aduse în faţa instanţelor pentru a fi declarate falimentare, la firmele lui Ţocu, care au prejudiciat statul român cu aproximativ 400 de miliarde de lei lucrurile trenează şi se fac într-o tăcere complice. Cu cine? Cu actuala putere politică? O fi de vină faptul că la Direcţia Finanţelor Publice Locale Neamţ este încă director fostul consilier financiar Valerian Mihăilă sau pentru că există o �afinitate� care depăşeşte graniţele �politicului� local, neţinând cont de culoarea arborată de steagurile unor sedii de administraţii publice locale?
293
294
SC COMRE SA (acţionari: FPS [i ROMPACK SA- 89,39%). La ROMPACK sunt, in 1998, ac]ionari: Iulian }ocu (93,61% din ac]iuni), L\cr\mioara }ocu, Ion Ivescu, Anka Informatique; cenzor Valerian Mih\il\ – din 2000, directorul DGFPL Neam]
ROMPACK SA – asociat\, împreun\ cu SIF Moldova, la ZONOCERAM SA, unde de]ine 69,82% din ac]iuni
ROMPACK SA, asociat cu 64% din ac]iuni la SC COMCEREAL SA
Ion Ivescu, Maricica St\nescu (90% din ac]iuni), Valentin B\l\nescu – asocia]i la SC SERVICIILE TEHNICE NEM}ENE SA. Maricica St\nescu de]ine 90% din pachetul
Gabriela şi Bogdan Mihăilă (soţia şi fiul lui Valerian Mihăilă) � au deţinut, în perioda 1996 � 2002, 96,8% din acţiunile firmei . INFOBUSINESS SA. Acestea au fost preluate de Ion Ivescu, după izbucnirea scandalului cu Televiziunea Tele�M Piatra Neamţ şi după preluarea, conform Actului Adiţional nr. 2135/01.08.2002, de către INFOBUSINESS SA, a pachetului majoritar de acţiuni (49%) de la aceasta televiziune. În acelaşi timp, INFOBUSINESS se foloseşte, contrar Legii Audioviziualului, de licenţa de emisie TV a Tele 7 Bucureşti. În fapt, prin scandalul iscat cu televiziunea Tele�M s-a intenţionat (şi reuşit) « tragerea în banda de o singură culoare politică, în speţă PSD » a acestei televiziuni, care nu era obedientă PSD. Cel de-al doilea acţionar al INFOBUSINESS SA, Maricica Stănescu, este, împreună cu Ion Ivescu, a[a dup\ cum arat\ lucrurile, un « paravan juridic strategic » al ex-deputatului Iulian Ţocu.
Maricica Stănescu (90% din acţiuni), Ion Ivescu, Mihaela Ioncică - asociaţi în firma URSULEŢI SA
Ion Ivescu � asociat la SC CERES AV SA, unde cenzori sunt Mihaela Ioncică şi Maricica Stănescu
Maricica Stãnescu, Ion Ivescu – asocia]i la SC PANROM SA. Maricica St\nescu de]ine 90% din ac]iunile firmei
Maricica Stănescu (90% din actiuni), Valentin Bălănescu, Mihaela Ioncică - asociaţi la NATIONAL PRODUCTION ; Valentin Bălănescu � ex.director la televiziunile şi ziarele lui Iulian Ţocu
Iulian Ţocu şi Vasile Costandache- asocia]i la ALASKA IULIAN [i PUIU SNC, administrator Iulian }ocu. Cei doi asocia]i [i-au impartit, in mod egal, ac]iunile
Iulian Ţocu, Gabriela Mihăilă, Ion Ivescu şi Lăcrămioara Ţocu � asociaţi la SC COMPANIA de LICITATII MEDIASERV SA
Iulian Ţocu, SIF Moldova şi FPS Moldova � asociaţi la SC MECANICA CEAHLAUL SA Piatra Neamţ
Iulian }ocu impreun\ cu INFOBUSINESS SA – ac]ionari majoritari la Televiziunea TELE M SA
Iulian }ocu – asociat cu 31% din ac]iuni [i administrator la SC PRINTEX SRL -
Maricica Stănescu � acţionar majoritar (90%) la Televiziunea TELE M INVEST SA. Imediat după înfiinţare, şi-a transformat acţiunile în �acţiuni la purtător�, ceea ce contravine Legii 504/2002 a Audiovizualului, care prevede că acţiunile trebuie să fie nominative pentru posesorii de licenţă de audioviziual.
Maricica St\nescu – ac]ionar majoritar (90%) la INFOBUSINESS CONSTRUCT , ceilal]i ac]ionari sunt Mihaela Ioncic\ [i Gheorghe Dobri[am
295
Radiografie pe vertical\
1. SC COMRE SA – indicatorii financiari, conform bilan]ului depus pe anul 2003, ai agentului economic cu codul unic de inregistrare 2865009, arata ca societatea avea o cifra de afaceri de un profit de 8.952.070.000 lei, un profit net al exerci]iului de 123.654.000 lei [i datorii de 34.418.137.000 lei. Obiectul principal de activitate al firmei, potrivit CAEN, este « construc]ii de cl\diri [i lucr\ri de geniu ».
2. ROMPACK SA - indicatorii financiari, conform bilan]ului depus pe anul 2003, ai agentului economic cu codul unic de inregistrare 6683972, arat\ c\ societatea avea o cifr\ de afaceri 1.541.734.000 lei, un profit net al exerci]iului de 29.593.000 lei [i datorii de 37.089.412.000 lei. Obiectul principal de activitate al firmei, potrivit CAEN, este « fabricarea altor articole din hartie si carton ».
3. ZONOCERAM SA - indicatorii financiari, conform bilan]ului depus pe anul 2003, ai agentului economic cu codul unic de inregistrare 2045670, arat\ c\ societatea avea o cifr\ de afaceri 60.718.526.000 lei, un profit net al exerci]iului de 679.925.000 lei [i datorii de 44.048.253.000 lei. Obiectul principal de activitate al firmei, potrivit CAEN, este « fabricarea c\r\mizilor, ]iglelor [i altor produse ».
4. COMCEREAL SA - indicatorii financiari, conform bilan]ului depus pe anul 2003, ai agentului economic cu codul unic de inregistrare 8301122, arat\ c\ societatea avea o cifr\ de afaceri 8.261.035.000 lei, un profit net al exerci]iului « nedeclarata » [i datorii de 14.749.843.000 lei. Obiectul principal de activitate al firmei, potrivit CAEN, este « comer] cu ridicata al cerealelor, semin]elor [i furajelor ».
5. SERVICIILE TEHNICE NEM}ENE SA - indicatorii financiari, conform bilan]ului depus pe anul 2003, ai agentului economic cu codul unic de inregistrare 15023762, arat\ c\ societatea avea o cifr\
296
de afaceri 10.752.000 lei, un profit net al exerci]iului de 56.611.000 lei [i datorii de 1.282.885.000 lei. Obiectul principal de activitate al firmei, potrivit CAEN, este « construc]ii de cl\diri [i lucr\ri de geniu ».
6. INFOBUSINESS SA - indicatorii financiari, conform bilan]ului depus pe anul 2003, ai agentului economic cu codul unic de inregistrare 11109306, arat\ c\ societatea avea o cifr\ de afaceri de 30.837.613.000 lei, un profit net al exerci]iului de 35.250.000 lei [i datorii de 63.555.423.000 lei. Obiectul principal de activitate al firmei, potrivit CAEN, este « publicitate ».
7. INFOBUSINESS CONSTRUCT SA - indicatorii financiari, conform bilan]ului depus pe anul 2003, ai agentului economic cu codul unic de inregistrare 14910278, arat\ c\ societatea avea o cifr\ de afaceri de 4.869.731.000 lei, un profit net al exerci]iului de 25.739.000 lei [i datorii de 2.140.544.000 lei. Obiectul principal de activitate al firmei, potrivit CAEN, este « construc]ii de cl\diri [i lucr\ri de geniu ».
8. URSULE}I SA - indicatorii financiari, conform bilan]ului depus pe anul 2003, ai agentului economic cu codul unic de inregistrare 14968938, arat\ c\ societatea avea o cifr\ de afaceri de 8.708.616.000 lei, un profit net al exerci]iului de 38.066.000 lei [i datorii de 3.427.631.000 lei. Obiectul principal de activitate al firmei, potrivit CAEN, este « transport cu taxiul ».
9. CERES AV SA - indicatorii financiari, conform bilan]ului depus pe anul 2003, ai agentului economic cu codul unic de inregistrare 15040577, arat\ c\ societatea avea o cifr\ de afaceri de 1.637.339.000 lei, un profit net al exerci]iului « nedeclarat » [i datorii de 1.683.836.000 lei. Obiectul principal de activitate al firmei, potrivit CAEN, este « activit\]i in ferme mixte (cultura vegetal\ combinat\) ».
10. PANROM SA - indicatorii financiari, conform bilan]ului depus pe anul 2003, ai agentului economic cu codul unic de
297
inregistrare14910260, arat\ c\ societatea avea o cifr\ de afaceri de 20.409.583.000 lei, un profit net al exerci]iului « nedeclarat » [i datorii de 18.489.658.000 lei. Obiectul principal de activitate al firmei, potrivit CAEN, este « fabricarea produselor de mor\rit ».
11. NATIONAL PRODUCTION SA - indicatorii financiari, conform bilan]ului depus pe anul 2003, ai agentului economic cu codul unic de inregistrare 14898476, arat\ c\ societatea avea o cifr\ de afaceri de 1.610.090.000 lei, un profit net al exerci]iului de 11.595.000 lei [i datorii de 567.637.000 lei. Obiectul principal de activitate al firmei, potrivit CAEN, este « produc]ie de filme cinematografice [i video ».
12. ALASKA IULIAN [i PUIU SNC – ultimii indicatori financiari ai acestei societ\]i, cu codul unic de inregistrare 2004050, se refer\ la anul 2002.
13. SC COMPANIA de LICITATII MEDIASERV SA – indicatorii financiari, conform bilan]ului depus pe anul 2003, ai agentului economic cu codul unic de inregistrare 9946259, indic\ doar datoriile, care sunt in valoare de 17.161.000 lei. Obiectul principal de activitate al firmei, potrivit CAEN, este « alte activit\]i de servicii personale ».
14. SC MECANICA CEAHL|UL Piatra Neam] - indicatorii financiari, conform bilan]ului depus pe anul 2003, ai agentului economic cu codul unic de inregistrare 2045262, indic\ o cifr\ de afaceri de 296.494.467.000 lei, profitul net al exerci]iului de 22.212.744.000 lei [i datorii de 167.287.876.000 lei. Obiectul principal de activitate al firmei, potrivit CAEN, este « fabricarea altor ma[ini [i utilaje agricole [i forestiere ».
15. MECANICA CEAHL|UL Sucursala Transport Extern - indicatorii financiari, conform bilan]ului depus pe anul 2003, ai agentului economic cu codul unic de inregistrare 14616052, nu exista in baza de date a Ministerului de Finante.
298
16. SC PRINTEX SRL – indicatorii financiari, conform bilan]ului depus pe anul 2003, ai agentului economic cu codul unic de inregistrare 2053281, precizeaz\ doar datoriile, care sunt in valoare de 387.023.000 lei. Obiectul principal de activitate al firmei, potrivit CAEN, este « fabricarea altor articole din hartie si carton ».
17. TELE M SA – indicatorii financiari, conform bilan]ului depus pe anul 2003, ai agentului economic cu codul unic de inregistrare 7265994 indic\ o cifr\ de afaceri de 3.640.330.000 lei, profitul net al exerci]iului de 309.965.000 lei [i datorii de 6.862.272.000 lei. Obiectul principal de activitate al firmei, potrivit CAEN, este « activitate de radio [i televiziune ». 18. TELE M INVEST SA – indicatorii financiari, conform bilan]ului depus pe anul 2003, ai agentului economic cu codul unic de inregistrare 14968920, indic\ o cifr\ de afaceri de 3.731.749.000 lei, profitul net al este nedeclarat [i datorii de 1.479.544.000. lObiectul principal de activitate al firmei, potrivit CAEN, este « publicitate ».
299
Anca Negruti Scutaru Săptămânal �Lumea Nemţeanului�
Miercuri, 1 iunie 2005
Ţocu are o �moşie� în intravilan de 4 ori mai mare decât Lacu Roşu
Ex-deputatul PSD Iulian Ţocu e, fără îndoială, cea mai
«titrată» figură a judeţului, excepţie făcând Ştefan cel Mare sau Ion Creangă. Nu ştiu cum se face, dar cum dau şi cum fac, cum se plânge un om, cum latră un câine înapoia gardului, «de vină e Ţocu». Ce-aveţi, oameni buni, cu «ghietu� suflet»?, veţi întreba, miraţi că «odiseea» numelui său parcă nu mai sfârşeşte. Nimic. Şi poate ne veţi da şi crezare. În afară unor «nelămuriri» pe care nimeni, nici o autoritate a statului, nu vrea să le limpezească, o dată pentru totdeauna. Se va spune, poate, că «Lumea Nemţeanului» e «ziarul lui Frăsilă» şi din cauza asta Ţocu e «ziarul lui Frăsilă» şi din cauza asta Ţocu e un «subiect» la ordinea zilei. Nu-I aşa. Să ne înţelegem: �Lumea Nemţeanului� este o gazetă pusă în slujba nemţeanului, iar nu a vreunei persoane sau a unui grup de interese. În ceea ce-l priveşte pe Costel Iulian Ţocu, putem spune doar că este o «sursă inepuizabilă» de subiecte de presă. L-am aflat în toate ipostazele şi l-am descris întocmai: deputat, mare afacerist, fost �croitor�, patron de �taxiuri�, �pâine� şi �ouă�, «om de televiziune, radio şi gazetă», dar niciodată n-am gândit că vom descoperi că este şi «moşier».
�Moşie� intravilană de 3,8 ori mai mare decât Lacu Roşu Citind cu băgare de seamă declaraţia de avere înregistrată la Parlament de Ţocu, înregistrată sub numărul 1827, pe data de 20.12.2004, adică după ce a părăsit deputăţia «din cauza lui Frăsilă», se poate vedea că în cei 8 ani pe care I-a «sacrificat» în slujba PSD, s-a îngrijit de averea personală, aşa cum numai un «baron» în adevăratul sens al cuvântului îi şade bine. A ajuns în «Top 300» al Revistei «Capital», cu o avere de 40-50 milioane USD? A ajuns. Şi pe lângă faptul că este un multimiliardar serios, mai este şi un important proprietar de terenuri, aşa cum declara la Parlament:48,4 ha teren intravilan! Adică 484.000mp, în 2004! De 3,89 ori mai mult decât suprafaţa Lacului Roşu şi de 2307,06 ori mai mult decât suprafaţa Bisericii Domneşti! Or, când un parlamentar declarară că taman în perioada sa de deputăţie a devenit
300
proprietar, nu de 4,8 ha teren intravilan, ci de 48 ha, măcar din curiozitate, dacă nu din obligaţie profesională, un «umil» funcţionar al statului, plătit din buzunarul contribuabilului, ar trebui să se întrebe de unde a cumpărat Ţocu terenurile care au o valoare de impozitare de 120.000.000 lei? Cine mai crede că în România valoarea de impozitare a unui metru pătrat de teren intravilant este de 247,9 lei? Noi ştim că până şi cel mai ieftin teren se vinde cu cel puţin 1 euro/mp, adică 36.000 lei. Ceea ce înseamnă de 145,21 ori mai mult decât metru pătrat impozabil la ex-deputat. 4 dintr-o lovitură De unde a cumpărat Ţocu atâta amar de pământ n-ar interesa cititorul, şi nu numai, dacă sursele noastre de informare nu ne-ar fi spus un lucru de-a dreptul uluitor : se zice că Ţocu ar fi cumpărat de la falimentarele societăţi COMCEREAL, ZONOCERAM, COMRE şi COMAT - foste SA-uri cu capital de stat, terenurile aferente. Cum a ajuns Ţocu la aceste strategice în economia judeţului e simplu de aflat : prin ROMPACK SA, singura pe care o menţionează în declaraţia sa de avere. Aşadar : la COMCEREAL firma sa deţinea 64% din acţiuni, la ZONOCERAM deţinea 69,82% din acţiuni, la COMRE � la care deţinea 89,39% din acţiuni şi la COMAT unde, de asemenea, deţinea pachetul majoritar. Şi dacă la primele 3 societăţi, preluarea pachetului majoritar s-a făcut, la SC COMAT NEAMŢ, care a ajuns de la APAPS, a fost nevoie de o manevră care frizează «penalul». Pe data de 18.10.2002, Maricica Stănescu (unul dintre «locotenenţii» lui Ţocu), reprezentantă a INFOBUSINESS SA (o altă firmă a lui Ţocu , pe care o coordona din umbră) semna cu APAPS contractul de privatizare IS 23. La momentul tranzacţiei, COMAT avea un capital social de 9.989.477.000 lei (împărţit în 343.281 acţiuni cu o valoare nominală de 29.100 lei). SC INFOBUSINESS a achiziţionat un pachet de 240.196 acţiuni, la o valoare nominală de 29.100 lei, totalizând 6.989.703.600 lei (69,9% din capitalul social) al societăţii. Valoarea contractului a fost de 17.414.210.000 lei, la un preţ convenit de 72.5000 lei/acţiune, consolidat la valoarea de 537.907 euro. INFOBUSINESS a-a angajat să plătească această sumă în rate. Până aici totul pare corect. Însă, la capitolul 6, pct.6.1 din contract, în secţiunea GARANTAREA PLĂŢILOR, se specificau următoarele : �pentru garantarea plăţii ratelor cumpărătorul va constitui o garanţie reală mobiliară asupra unui număr de 240.196 acţiuni, respectiv 6.989.703.600
301
lei, reprezentând 100% din numărul total de acţiuni cumpărate, încheiat la momentul semnării prezentului contract şi care va produce efecte de la data transferului dreptului de proprietate supra acţiunilor conform articolului 3.1 şi 3.2. Pentru diferenţa de preţ de 6.070.953.900 lei se garantează cu acţiuni de la SC COMCEREAL SA Piatra Neamţ pentru care se va încheia un contract de garanţie reală imobiliară în termen de 30 de zile calendaristice de la data semnării contractului de vânzare cumpărare acţiuni�� Ne întrebăm cum a fost posibil ca într-o tranzacţie de asemenea anvergură, a statului român, efectuată în temeiul deciziei nr.53/26.02.2001 a Ministerului Privatizării, SC INFOBUSINESS să garanteze la data de 18.10.2002, cu acţiunile COMCEREAL, dacă societatea se află sub incidenţa Legii falimentului încă din 2000 ? Trebuie să spunem că, în momentul de faţă, toate aceste 4 firme, foste, cândva, de stat, sunt falimentare. Nu s-a fi pricepând ex-deputatul la afaceri sau acesta a fost scopul : să le cumpere pe câţiva creiţari pentru ca, după ce le-a distrus, să le lase în plata Domnului, la discreţia creditorilor care trebuie să-şi recupereze datoriile ?
Terenuri intravilane? Fiindcă, până la urmă, valorile consistente şi considerabile din patrimoniul acestor societăţi îl reprezintă terenurile, care întâmplător sau nu, sunt la fel de �intravilane� ca acelea menţionate de Ţocu în declaraţia parlamentară, se cuvine să le facem o trecere în revistă pentru ca, în numerele viitoare ale ziarului nostru, să arătăm în proprietatea cui au ajuns. Deocamdată, tragem un semnal de alarmă: dacă terenurile au fost vândute cu puţin timp înainte de deschiderea procedurii de faliment, contractele de vânzare-cumpărare trebuiau anulate de lichidatori şi sesizate de creditorul principal, în speţă, Direcţia de Finanţe Publice Locale, al cărei director era Valerian Mihăilă , deoarece nu-şi mai acoperă integral sumele înscrise în tabelul creditorilor. Şi, dacă aceste contracte nu au fost anulate, o răspundere ar trebui să aibă şi judecătorul sindic pentru că nu a �observat� aceste �chiţibuşuri� evidente. Dar, să aflăm cu ce suprafeţe de teren au fost împroprietărite societăţile de care vorbim. Prin încheierea de autentificare nr. 2678/-02.12.1999 a Judecătoriei Piatra Neamţ asupra cererii introduse de SC COMRE SA privind înscrierea dreptului de proprietate, în baza Certificatului
302
de Atestare a Dreptului de Proprietate asupra terenurilor, emis de Ministerul Industriei şi Comerţului, nr.4419/13.10.1998, a dispus �admite cererea cu privire la întabularea imobilului din Piatra Neamţ, strada Muncii nr.3, înscris în cartea Funciară a localităţii Piatra Neamţ, u numărul cadastral 804, 805 şi 806, proprietatea lui SC CIMRE SA�. Prin acest document, COMRE SA şi-a întabulat 17.494,0 mp, suprafaţă exclusivă. În baza celui de-al doilea Certificat de Atestare a Dreptului de Proprietate asupra terenurilor, seria MO3 nr.4420, COMRE este cel din strada Lt. Drăghiescu, unde se află sediul social al societăţii, dar şi televiziunile TELE7, TV M, precum şi Radio �Ţocu�. Suprafaţa de teren existentă aici este de 1519 mp, din care 543 mp suprafaţă construită. Un alt teren care intrase în proprietatea COMRE este cel din strada Petru Movilă nr.31, în suprafaţă de 11059,8 mp, unde funcţiona secţia de utilaje. Ceea ce ne-a sărit în ochi, verificând documentele acestei societăţi este o tranzacţie care s-a făcut în următorii termeni. Pe data de 07.12.2002, Eugenia Nicolăică, reprezentată a COMRESA şi Mihaela Scăieşteanu � Ioncică, reprezentanta INFOBUSINESS SA s-au prezentat la Judecătoria Piatra Neamţ, Biroul de Carte Funciară, cu o cerere de rectificare pe cale amiabilă. Aceste două doamne onorabile reclamau faptul că �reprezentantul COMRE SA, director ing. Radu Groapă � preşedinte al Consiliului de administraţie al COMRE SA, în contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 3131/06.11.2002 şi-a depăşit împuternicirea primită pentru vânzarea imobilului � depozit central şi teren aferent în suprafaţă de 10.986,35 mp, situaţi în intravilanul municipiului Piatra Neamţ, strada Plopului nr.9, în sensul că în loc de PANROM SA, a încheiat această vânzare cu INFOBUSINESS SA�. Cererea doamnelor a fost admisă, iar COMRE as redobândit dreptul de proprietate asupra terenului şi asupra construcţiilor pentru care primise certificatul de atestare a dreptului de proprietate MO3 nr.4418 din 13.101998. La prima vedere, ar părea o greşeală a unui director neatent. Dar dacă este să judecăm lucrurile avocăţeşte, este posibil ca vânzarea să nu fi fost o greşeală, ci o intenţie motivată. Dacă INFOBUSINESS trebuia să garanteze un credit, de exemplu cu un teren, iar vânzarea s-a făcut în acest scop? Există această posibilitate. Oricum, Adevărul îl pot stabili doar oamenii legii întrebându-l pe Radu Groapă dedesubturile acestei tranzacţii. A doua societate împroprietărită de Ministerul Industriei şi Comerţului a fost SC COMAT SA. La data
303
de 09.05.2003 Biroul de Carte Funciară de la Judecătoria Piatra Neamţ a întabulat terenul de 88.849,7 mp, din strada Ion Păun Picio nr.3, acestei societăţi. Întabularea s-a făcut pe baza Certificatului de Atestare a Dreptului de Proprietate asupra terenurilor seria MO3 nr.0489, emis la data de 28.09.1993. ZONOCERAM SA, a treia societate împroprietărită, a întabulat, prin cererea din 26.01.2000, 83.271,0 mp teren şi clădiri. Despre COMCEREAL, în pofida căutărilor noastre, nu am găsit nici un document din care să reiasă că ar deţine vreun teren, deşi are (avea) baze de lucru la Roznov, Războieni, Roman şi Tîrgu Neamţ. Unde sunt? Cine are , totuşi, o evidenţă a firmelor pe care, în doar câţiva ani de zile, �locotenenţii� lui Ţocu le-au falimentat? Lichidatori judiciari sau �Hopa, Mitică� ? Nu întâmplător am lansat această temă de discuţii � terenurile proprietate a ZONOCERAM, COMAT, COMRE şi COMCEREAL şi terenurile intravilan proprietate ale lui Costel Ţocu. În numerele viitoare ale ziarului nostru vom dezvălui fapte de-a dreptul uluitoare, care s-au petrecut sub ochii �orbi� ai celor puşi să vegheze respectarea legii. Apropo e respectarea legii, poate ne spun lichidatorii judiciari de la ROMCONT AUDIT când vor pune în aplicare sentinţa rămasă definitivă privind falimentul SC TELE M SA. Potrivit acesteia, emiţătorul TV (achiziţionat de Tele M prin proiect PHARE), încă se află în funcţiune, probabil până la sosirea altuia, care să-l înlocuiască. De ce nu a fost �executat� ? De ce Tele M Invest, care se foloseşte de el, încălcând legea, pentru a emite în eter programme TV, a fost �păsuită� de către lichidatorii judiciari ? Nu era un bun care îi aparţinea, printr-o hotărâre judecătorească sau există alte interese la mijloc ? Dacă este aşa, atunci e grav. Pentru a înţelege de ce este important un emiţător trebuie să spunem că fără acesta un post de televiziune nu există, nu emite în eter. Scoaterea emiţătorului din funcţiune mai mult de 72 de ore duce la anularea licenţei TV. Asta înseamnă că, dacă lichidatorii l-ar fi sechestrat, Tele 7 şi TV M nu ar mai foi emis, iar dacă duminică, 15 mai (joi, 12 mai 2005, a avut loc o �tentativă� de executare a bunurilor Tele M), la prânz, nu ar fi emis cu un alt emiţător recunoscut de Inspectoratul General de Comunicaţii, Consiliul Naţional al Audiovizualului şi Ministerului Comunicaţiilor, nu ar ai fi avut licenţe. Să credem că lichidatorii nu ştiu acest lucru ? Nu contează. Ei trebuiau să-şi facă
304
treaba pentru că, în primul rând, era în interesul lor. Sau au fost plătiţi tocmai ca să nu şi-o facă ? În ceea ce ne priveşte pe noi, opinia publică, aşteptăm cu deosebit interes momentul în care administratorii de la societăţile patronate din umbră de ex-deputat � şi nu putem trece cu vederea importanţa lui Ion Ivescu, a Mihaelei Ioncică şi a Maricicăi Stănescu � vor răspunde în faţa legii pentru modul în care au înţeles să facă �afaceri�. Aşteptăm acest moment pentru că, aşa cum umblă vorba prin târg , ex-deputatul ar fi spus că administratorii firmelor trebuie să răspundă pentru falimente, iar nu el, care nu are nici o treabă. Dacă e aşa, atunci mai degrabă va avea un �război� cu cei trei decât cu Vali Bălănescu � om de încredere la �curtea sa�, pe care-l consideră, ştie el de ce, o �problemă gingaşă�.
305
Anca Negruti Scutaru Săptămânalul �Lumea Nemţeanului�
Sâmbătă, 18 iunie 2005
Cu 50.000 euro, Ţocu şi-a �tras� sediul COMRE
În numărul trecut al ziarului nostru a fost publicat articolul �Ţocu are o «moşie» în intravilan mai mare de 4 ori decât Lacu Roşu�. În articolul respectiv anunţam că deţinem informaţii potrivit cărora ex-deputatul, prin firmele sale, �a cumpărat de la falimentarele societăţi COMCEREAL, ZONOCERAM, COMRE şi COMAT - foste SA-uri cu capital de stat, terenurile aferente. Cum a ajuns Ţocu la aceste firme strategice în economia judeţului e simplu de aflat: prin ROMPACK SA, singura pe care o menţionează în declaraţia sa de avere. Aşadar: la COMCEREAL firma sa deţinea 64% din acţiuni, la ZONOCERAM deţinea 69,82% din acţiuni, la COMRE � la care deţinea 89,39% din acţiuni şi la COMAT unde, de asemenea, deţinea pachetul majoritar�. De data aceasta vom arăta cum s-a �împroprietărit� Costel Ţocu cu terenuri care au aparţinut societăţii, foste de stat, COMRE SA, şi cum a ajuns, de asemenea, firma sa, INFOBUSINESS SA, proprietară pe terenurile aceleaşi societăţi. Primul pas: acte de proprietate Prin încheierea de autentificare nr.2678/-02.12.1999 a Judecătoriei Piatra Neamţ asupra cererii introduse de SC COMRE SA privind înscrierea dreptului de proprietate, în baza Certificatului de Atestare a Dreptului de Proprietate asupra terenurilor, emis de Ministerul Industriei şi Comerţului , nr.4419/13.10.1998, a dispus �admite cererea cu privire la întabularea imobilului din Piatra Neamţ, strada Muncii nr.3, înscris în cartea Funciară a localităţii Piatra Neamţ, cu numărul cadastral 804, 805 şi 806,proprietatea lui SC COMRE SA�. Prin acest document, COMRE SA şi-a întabulat 17.494,0 mp, suprafaţă exclusivă. În baza celui de-al doilea Certificat de Atestare a Dreptului de Proprietate asupra terenurilor, seria MO3 nr.4420, COMRE a întabulat terenul din strada Olteniei nr.24, în suprafaţă de 14.298 mp. Al treilea teren care a intrat în proprietatea COMRE este cel din strada Lt. Drăghiescu, unde se află
306
sediul social al societăţii, dar şi televiziunile TELE7, TV M,precum şi Radio �Ţocu�. Suprafaţa de teren existentă aici este de 1519 mp, din care 543 mp suprafaţă construită. Un alt teren care intrase în proprietatea COMRE este cel din strada Petru Movilă nr.31, în suprafaţă de 11059,8 mp, unde funcţiona secţia de utilaje. Ceea ce ne-a sărit în ochi, verificând documentele acestei societăţi este o tranzacţie care s-a făcut în următorii termeni. Pe data de 07.12.2002, Eugenia Nicolăică, reprezentantă a COMRE SA şi Mihaela Scăieşteanu � Ioncică, reprezentată a INFOBUSINNES SA s-au prezentat la Judecătoria Piatra Neamţ, Biroul de Carte Funciară, cu o cerere de rectificare pe cale amiabilă. Aceste două doamne onorabile reclamau faptul că �reprezentantul COMRE SA, director ing. Radu Groapă � preşedintele al Consiliului de Administraţie al COMRE SA, în contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.3131/06.11.2002 şi-a depăşit împuternicirea primită pentru vânzarea imobilului - depozit central şi teren aferent în suprafaţă de 10.986,35 mp, situaţi în intravilanul municipiului Piatra Neamţ, strada Plopului nr.9, în sensul că în loc de PANROM SA, a încheiat această vânzare cu INFOBUSINESS SA�. Cererea doamnelor a fost admis, iar COMRE a redobândit dreptul de proprietate asupra construcţiilor pentru care primise certificatul de atestare a dreptului de proprietate MO3 nr.4418 din 13.10.1998. La prima vedere, ar părea o greşeală a unui director neatent. Dar, dacă este să judecăm lucrurile avocăţeşte, este posibil ca vânzarea să nu fi fost o greşeală, ci o intenţie motivată. Dacă INFIBUSINESS trebuia să garanteze un credit, de exemplu, cu un teren, iar vânzarea s-a făcut în acest scop? Există această posibilitate. Oricum, Adevărul îl pot stabili doar oamenii legii întrebându-l pe Radu Groapă dedesubturile acestei tranzacţii. Sediul COMRE vândut la preţul unui apartament După ce a văzut întabulările de la COMRE înregistrate la Biroul de Carte Funciară, Ţocu a trecut la acţiune. Pe data de 3 ianuarie 2000, adică în prima zi de lucru de după REVELION, Ţocu, re-confirmat deputat PSD, şi-a zis, pesemne, că ar trebui să păşească în noul an cu dreptul. Nimic nu părea mai tentant decât să devină proprietar pe terenurile aparţinând acestei societăţi. Astfel, prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub numărul 378 din 26 ianuarie 2000, ex-deputatul a cumpărat de la COMRE SA,
307
reprezentată de Alexandru Ţibulcă � în calitate de preşedinte al Consiliului de Administraţie al vânzătoarei � �un spaţiu comercial, în suprafaţă totală de 543mp, situat în Piatra Neamţ, str. Lt. Drăghiescunr.9, alcătuit din: 1. una clădire, construită din cărămidă, acoperită cu ţiglă, compusă din birouri, parter, etaj şi subsol, în suprafaţă de 224 mp; 2. una clădire, construită din cărămidă, compusă din birouri, parter, etaj şi subsol, în suprafaţă de299 mp, împreună cu terenul aferent în suprafaţă de 1.519 mp�. La prima vedere, n-ar părea nimic suspect, dar trebuie observat faptul că, în afară de cei 543 mp clădire, Ţocu a cumpărat şi terenul aferent acesteia de 1.519 mp. �Preţul acestei vânzări este de 2.000.000.000 lei, din care suma de 1.000.000.000 lei se va plăti până de la data de 7 februarie 2001, iar restul sumei de 1.000.000.000 lei urmează a se plăti până la data de 31 martie 2001�. Cu alte cuvinte, Ţocu a cumpărat imobilul din str. Lt. Drăghiescu nr. 9, cu tot cu teren, cu doar 2 miliarde lei! Dacă facem un banal calcul, la o valoare de maximum 40.000 lei/euro, înseamnă că ex-deputatul, cu doar 50.000 euro, a devenit proprietarul unui imobil care valorează cel puţin 1.000.000 USD. Chilipir, nu alta. Şi chiar dacă trebuie să-l invidiem pe onor Ţocu pentru o asemenea afacere: cu 50.000 euro abia reuşeşti să cumperi un apartament mai acătării, darămite ditamai clădirea pe care nu e pietrean să nu o cunoască. Şi nu s-a oprit aici. COMRE � cumpărată �bucată cu bucată� de INFOBUSINESS INFOBUSINESS SA � celebra societate a lui Ţocu, figura, la data de 25.01.2002, la Camera de Comerţ şi Industrie Neamţ, cu următorii asociaţi: Gabriela Mihăilă � 52,8% din acţiuni, Bogdan Mihăilă � 44% din acţiuni, Dumitru Preotu �1,6% acţiuni, Adriana Preotu � 0,8% din acţiuni şi Viorel Cucoş � 0,8% din acţiuni. Aşa, după cum se poate vedea, majoritari erau Gabriela şi Bogdan Mihăilă � soţia şi fiul directorului Direcţiei Finanţelor Publice Neamţ, Valerian Mihăilă. Gabriela Mihăilă, acţionar majoritar, deţinea şi funcţia de administrator (manager) al societăţii. În calitatea pe care o avea, Gabriela Mihăilă cumpăra, pentru INFOBUSINESS SA, pe data de 26 ianuarie 2000 (adică exact în ziua în care Iulian Ţocu cumpăra, la rându-i sediul COMRE) �imobilizări corporale� (terenuri şi clădiri, n.r.), conform facturii nr. 1527210/26.01.2000,�estimate� (numai ei ştiu cum) la valoarea de
308
1.011.763.988 lei. Tot INFOBUSINESS cumpăra �imobilizări corporale� de la COMRE, pe data de 24.01.2000 (conform facturii nr. 617.479/24.01.2000) �estimate� la valoarea de 846.865.030 lei. Un an mai târziu, între cele două societăţi are loc o tranzacţie: pe data de 8.03.2001, INFOBUSINESS cumpăra de la COMRE� imobilizări corporale�, conform facturii nr. 6084300/08.03.2001, pentru suma de 6.804.111.570 lei. Ce a cumpărat INFOBUSINESS de aceşti bani vă spunem noi: grup social şi birouri şantier Piatra Neamţ, atelier armături şi confecţii metalice, garaj auto cu două boxe şi atelier, siloz ciment, împrejmuire sediu, platformă betonată, magazie materiale de inventar, împrejmuire exterioară şantier, clădire administrativă, teren şantier Piatra Neamţ, teren instalaţii Piatra Neamţ, teren depozit central. Aşa după cum se poate vedea, INFOBUSINESS a cumpărat, pentru o sumă ridicolă, de aproape 170.102 euro (la o valoare estimată de 40.000 lei/1 euro), proprietăţi a căror valoare este estimată la câteva milioane USD. Ce va spune PNA? Credem că nu mai este pentru nimeni un secret modul în care INFIBUSINESS, condusă de Gabriela Mihăilă, a intrat în posesia celei mai importante părţi din patrimoniul, astăzi falimentarei COMRE. Nu mai este de mirare nici atitudinea pe care Direcţia Finanţelor Publice Neamţ a avut-o atât faţă de INFOBUSINESS, cât şi faţă de Ţocu şi toate firmele �oblăduite� de acesta. Este greu de explicat prin cuvinte e reacţie poate avea un om cu un venit lunar de minimum pe economie la aflarea unor astfel de �grozăvii�, dar şi mai greu de explicat este modul indiferent în care autorităţile statului au reacţionat faţă de toate aceste fapte care frizează �penalul�. Poate că acum, odată cu venirea la .F.P. Neamţ a unei comisii formate din inspectori din cadrul Ministerului de Finanţe şi procurori PNA, se va face lumină şi vom afla, în sfârşit, adevăruri şocante şi care au fost ferecate cu câte 7 lacăte, doar să nu se afle de ele. Implicarea directă a soţiei ex-directorului de la Finanţe în �devalizarea� unei foste societăţi cu capital de stat spune, de fapt, totul despre activitatea finanţistă a soţului său.
309
Radio �M PLUS� renaşte 25 mai 2005
La sfârşitul săptămânii trecute a avut loc la Tg.Neamţ lansarea postului de radio �M Plus�. Au participat primarul oraşului, dl. Decebal Arnăutu, viceprimarul urbei, dl. Vasile Luculescu, oameni de afaceri, profesori, cetăţeni dornici să fie martorii unui asemenea eveniment. A avut loc şi o slujbă de sfinţire, oficiată de preotul Marin Luculescu, cel care a binecuvântat � acest pas mic, dar mare pentru comunitatea noastră�. �Daţi-mi voie să vă spun în calitatea de director al acestei idei de radio aici la Tg.Neamţ � o idee mai veche, pentru că Radio «M Plus» există de 6 ani în Piatra Neamţ. (�) Suntem dornici să comunicăm cu dumneavoastră, să fim echidistanţi, să fim nerăbdători să ne facem prieteni, dar în egală măsură să facem meseria noastră la fel de respectată şi de opoziţie şi de guvernanţi. Cum vom face asta, sper să observaţi în perioada următoare, care sperăm să fie minim 9 ani, cât e valabilă licenţa şi o viaţă întreagă dacă Dumnezeu ne ajută să fim sănătoşi şi să lucrăm împreună cu dumneavoastră�, a spus în deschiderea manifestării, dl. Petru Frăsilă � directorul postului de radio �M Plus�. �În 1981 am participat alături de mai mulţi colegi ai mei de la IRE la dezmembrarea reţelei de radioficare a oraşului Tg. Neamţ. Vă spun, cu părere de rău. Aici era dna Amîiei, care la subsolul Casei de Cultură, într-o încăpere capitonată foarte bine, lucra la un post de radio local care transmitea ştiri, muzică, informaţii din ţară şi din oraşul nostru. Spuneam cu părere de rău, s-a dezmembrat acea reţea. Dacă ar fi existat, măcar instalaţia dacă ar fi rămas, am fi expus-o la muzeul de istorie al oraşului. Acum, când un post de radio se înfiripă la Tg.Neamţ, sprijinim această iniţiativă. Este cu atât mai lăudabil, cu cât oraşul Tg.Neamţ are nevoie de informaţie, are nevoie de muzică de calitate. (�) Consiliul Local a aprobat acest spaţiu în unanimitate, fără să aibă rezerve şi de aceea spun că 9 ani, cât este licenţa, este puţin. Noi dorim ca acest
310
post de radio în Tg.Neamţ să dăinuie pe vecie şi oamenii să se bucure de aceste informaţii. Vă felicit în mod deosebit!�, a spus în cuvântul său, primarul oraşului, dl. Decebal Arnăutu. Tradiţionala cupă de şampanie, gândul bun al celor prezenţi, adresat echipei care porneşte la drum, au pus într-un fel temelie de suflet a postului de radio căruia-i dorim viaţă lungă pe calea undelor. (M.V.F.) Cotidianul �Ceahlăul� - 25 mai 2005
S-a lansat Radio M Plus Tîrgu Neamţ!
Deviza postului �Haideţi să fim LIBERI împreună!�
Ieri a fost lansat postul de radio �M Plus� Tîrgu Neamţ. Evenimentul a avut loc la Casa de Cultură din localitate. �Sub semnul «hai la liberare», după trei ani de tăcere a spiritului viu şi echidistant, echipa Radio M Plus revine pe 95,7 FM. Dacă e ceva de spus în acest judeţ, iar noi suntem cei care vor înlesni nemţenilor rostirea Adevărului, vom şti că suntem necesari. Dacă nu am apărut pe calera undelor o vreme,nu înseamnă că ne-am pierdut Credinţa în idealuri. M revenit pentru că împreună putem fi învingători. Haideţi să fin LIBERI împreună!�, este deviza postului de radio reînviat ieri după-amiază. Din partea colectivului �Realitatea MEDIA�, transmitem colegilor noştri de la Radio �M Plus� ştiri interesante, muzică de calitate şi viaţă cât mai lungă. (REALITATEA PRESS - 25 mai 2005)
311
Anca NEGRUTI � SCUTARU Săptămânalul �GAZETA DE NEAMŢ�
Nr. 46, săptămâna 4-10 aprilie 2005
Exerciţiu de manipulare marca «Ţocu »
�Din cauza ta nu mai sunt deputat!� �Am umblat cu o parte din bani în portbagaj,
într-o sacoşă, două săptămâni� �Care Tele 7? Ală-i nişte casete, dă-le naibii!�
Aşa cum relatam într-unul din numerele anterioare ale ziarului GAZETA de NEAMŢ, declararea falimentului SC Tele M SA a fost hotărât de Tribunalul Comercial Neamţ într-una din şedinţele publice din noiembrie 2004. Ca la orice faliment, executorul judecătoresc, numit lichidator, are în sarcină preluarea bunurilor societăţii falite şi valorificarea lor în scopul achitării către creditori a datoriilor firmei falite. În cazul Tele M SA, lichidatorul judiciar este SC ROMCONT AUDIT Piatra Neamţ. Nu ne-am propus în acest articol să vorbim despre activitatea acestei societăţi, ci doar despre modul în care s-a petrecut « tentativa » de executare silită a debitoarei Tele M, « tentativă » căreia i-am fost martori, la solicitarea a însuşi firmei lichidatoare, pe motiv că suntem în măsură să recunoaştem echipamentele PHARE. Şi dacă lucrurile vi se vor părea simple, vom arăta că ele nu sunt deloc aşa. Despre cum s-a pus sechestru pe echipamentele PHARE ale Tele M SA falită, folosite, încălcând legea, de către Tele M Invest, şi despre încercarea ex-deputatului Iulian Ţocu de a ne lua drept « papagali », momindu-ne cu « parteneriate » şi « cai verzi pe pereţi albaştri » vom povesti în cele ce urmează.
Joia executării neexecutare Pe data de 6 mai 2005, ROMCONT AUDIT îi solicita lui Petru Frăsilă � asociat majoritar la SC Tele M SA până în august 2002 � să fie prezent «în data de 12.05.2005, orele 10.00, la locul unde se află bunurile din patrimoniul debitoarei (Tele M SA- n.r.), din Piatra Neamt, str. Lt. Drăghiescu nr.9, în vederea transferării şi sigilării acestora într-un alt spaţiu, conform prevederilor art.24 alin 1 lit. h) din Legea 64/1995 republicată ». Am dat curs solicitării
312
şi, joi dimineaţă, la orele 10.00, ne-am prezentat la sediul lichidatorului pentru ca, împreună cu o echipa de experţi, să participăm la preluarea bunurilor Tele M, adică a echipamentelor de televiziune, şi depozitarea acestora într-un alt spaţiu, sub sigiliu. La câteva minute după ce am intrat în sediul Tele M Invest, iar nu al Tele M SA � firma aflată în faliment şi care trebuia executată judecătoresc, pe holurile clădirii (care i-au aparţinut societăţii COMRE SA) şi-a făcut apariţia ex-deputatul Costel iulian Ţocu, care ne-a invitat în birou, pentru o discuţie. Am acceptat. Discuţia a durat mai bine de o oră, timp în care lichidatorii şi-au făcut treaba. Adică au încărcat într-o maşină « te-miri-ce ». De ce a tăcut ADRNE? Scandalul, izbucnit în toamna lui 2002, între ex-deputatul PSD Costel Iulian Ţocu şi jurnalistul Petru Frăsilă este atât de cunoscut încât, de această dată, nu vom face referire la el. Vom spune doar că la data când ex-deputatul împreună cu firma sa, Infobusiness SA, au preluat frâiele televiziunii Tele M şi ale postului de radio, Radio M Plus, SC Tele M SA avea o datorie la bugetul de stat de 1,5 miliarde de lei, iar Ţocu, într-un interviu acordat unui cotidian local, tot în 2002, susţinea că doreşte să rentabilizeze societatea. Atât de bine a �rentabilizat-o� încât, la nici 3 ani, a adus-o la faliment, principalul creditor fiind Direcţia Finanţelor Publice Locale, unde are datorii de 6,9 miliarde de lei, mai mult cu 5,4 miliarde decât la preluare. Dar asta este o altă discuţie. Odată cu declararea falimentului s-a pus problema echipamentului de televiziune, achiziţionat printr-un proiect PHARE încă de pe vremea când Petru Frăsilă era acţionar majoritar la societate, şi care, întâmplător, este exploatat de o altă societate a lui Ţocu, Tele M Invest SA , deşi acest fapt contravine legii. Aşa cum arată contractul PHARE, sediul Tele M SA este în strada Ştefan cel Mare nr. 80, iar nu în strada Lt. Drăghiescu nr. 9, unde funcţionează televiziunile �Tele 7� şi �TV M�, care sunt posturi de televiziune ale unei alte societăţi, Tele M Invest SA. Ce caută echipamentele PHARE la cele două televiziuni? Cu ce drept se folosesc de acestea? Pentru a înţelege, vom spune că, prin Art. 16 alin.4 din Anexa B la Contractul PHARE, �Beneficiarul (adică Tele M SA � n.r.) nu va putea închiria, da în leasing, vinde sau transfera bunurile achiziţionate din ajutorul financiar fără aprobarea prealabila a AC (Autorităţii Contractante, în speţă Agenţia de Dezvoltare Regională Nord Est �
313
n.r), până la încetarea contractului�. Ne întrebăm atunci, de ce a permis ADRNE celor două televiziuni să folosească echipamentele unei alteia, dacă acest lucru contravine legii? De ce, până la această dată, nu a solicitat, potrivit Art.24 alin 1 din acelaşi contract rezolvarea contractului? Articolul 24, despre care vorbim, are următorul conţinut: �Autoritatea Contractanta poate rezolva contractul, fără nici un preaviz şi fără plata nici unei compensaţii de orice fel, atunci când Beneficiarul (�) a intrat în procedura lichidării şi reorganizării judiciare�. Altfel spus. Din momentul în care Tele M SA a intrat în faliment, ADRNE trebuia să solicite acesteia să-i predea echipamentele PHARE. De ce a tăcut Agenţia? De ce a permis celor două televiziuni, Tele 7 şi TV M să se folosească de echipamentele contractate cu Tele M? Răspunsul, apreciem noi, poate fi doar unul politic.
�Noi am intrat în rahatul ăsta, noi trebuie să ieşim!� Am spus, în preambulul acestui articol, că vom relata, în mare, discuţia avută cu Iulian Ţocu, în biroul acestuia, taman când lichidatorii inventariau de zor, fără să ştie prea bine ce. De câteva luni încoace, ex-deputatul încearcă să ajungă la o înţelegere cu Petru Frăsilă, căruia intenţionează să-i dea o sumă importantă de bani. Pretextul discuţie de joi au fost aceşti bani pe care Petru Frăsilă refuză să-i primească atâta vreme cât asociatul elveţian şi prieten al său, Klaus Neugeboren, nu a primit de la Ţocu cei 20.000 euro, cu care a intrat în afacere, considerând că ar fi un gest de trădare şi de neprincipialitate faţă de cel căruia le-a întins o mână de ajutor, la nevoie. Cel care a deschis discuţia a fost Petru Frăsilă, care a spus: �Am stat şi m-am gândit mult la provocarea noastră: daţi-ne licenţa de radio (Radio M Plus Piatra Neamt � n.r) şi mă descurc eu cu Klaus. Îi voi da banii încet, încet� este prietenul meu�; Iulian Ţocu: �Asta-i ca să nu rezolvăm problema; P.F.: �Klaus este prietenul meu. Nu mai stă de vorbă cu mine�, I.Ţ.: N-am bani, dom�le. Eu, în general, mi-am cam achitat datoriile. Eu
am un interes în zona Tîrgu Neamţ, în privinţa cărămizilor şi am vrut să fac reclamă� (Ţocu face referire la faptul că, de curând, Petru Frasilă a deschis un post de radio, Radio M Plus, la Tîrgu Neamţ � n.r.);
P.F.: �Asta nu încurcă cu nimic înţelegerea noastră. Problema e că nu putem comunica fără a tăia răul de la rădăcină. Din punctul meu de vedere, răul s-a întâmplat la radio. Ca eu să-mi scot
314
din minte ce-am păţit, să reuşesc să redevin un om normal, este să-mi daţi radio înapoi�;
I.Ţ: �Din punctul meu de vedere am depăşit subiectul (�); P.F.: �Daţi-i banii lui Klaus�; I.Ţ.: �Da� n-am, dom�le, de unde!(�) N-am, Petrică, ce, naiba!, dacă
aş avea� Dar eu vreau să rezolv cu tine. Eu zic s-o luăm etapă cu etapă�;
P.F.: �Sunt multe lucruri pe care am putea relua colaborarea, dar lucrul care mă doare cel mai tare a că nu fac radio la Piatra Neamţ�;
I.Ţ.: �Mai gândeşte-te. Dom�le, nu-ţi propun lucruri nerealizabile şi�. nu ştiu� fără falsă modestie şi în condiţiile actuale, ceea ce ţi-am oferit eu��;
P.F.: Pentru mine e OK, dar pentru Klaus�Este ca şi cum dvs. i-aţi trage o ţeapă celui mai bun prieten. Eu aşa am făcut cu Klaus�;
I.Ţ.: �Dom�le, între state este forţă majoră, darămite� Ce, eu am vrut să bag firma în faliment!? Dacă există, de acolo să-şi scoată banii��;
P.F.: �N-are nici o şansă�; I.Ţ.: �N-are nici o şansă. (�) Haide, să vedem poate îl ajutăm cu
altceva�; P.F.: �Asta e o discuţie care se face numai cu el. De ce nu-mi daţi
licenţa de radio, că nu mai aveţi motiv s-o ţineţi? Nu vă mai presează nimeni şi scriem acolo �Eu, Iulian Ţocu, i-o dau cadou lui Frăsilă�. Ar fi extraordinar. Altfel, niciodată n-o să v-o iert. Cât voi trăi voi considera că mi-a fost luată şansa de a fi jurnalist, 3 ani�;
I.Ţ.: �Acum, ca să mai detensionăm sau� nu ştiu� din cauza ta nu mai sunt deputat!�;
P.F.: �Dacă spuneţi aşa înseamnă că mi-a crescut cota ca ziarist�;
I.Ţ.: �Ba da. Da� ce, e prima dată când spun asta!? Îţi dau cuvântul meu, până la tine nu am avut nici un proces. Eu sunt convins că asta-i cauza� (�). Da� eu îţi spun o altă treabă. Vreodată, până la a începe scandalul, am avut cea mai corectă relaţie?;
P.F.: �Pentru că am semnat ca primarul, fără un contract de vânzare-cumpărare, deşi mi-aţi cerut asta�;
I.Ţ.: �Cu Centralul, am avut eu vreo treabă cu Centralul? Sau am eu vreo treabă cu el, ca s-a pus mercur acolo? Eu, din contra, am venit la tine ca la un prieten, eşti de acord?;
315
P.F.: �Dacă am semnat ca primaru�!?�; I.Ţ.: �Aici ai fost, aici era biroul şi ai venit tremurând şi mi-ai spus
că te-a ţinut Bălănescu 2 ore�; P.F.: �Nu tremuram, plângeam. Şi nu pot să uit niciodată. V-am rugat
să faceţi ceva, că nu mai pot, că mă umileşte, că-şi bate joc de mine. Aţi spus: �Da, da�� şi după 2 săptămâni mi-aţi luat radio-ul�;
I.Ţ.: �Au trecut 3 ani de zile (�) Eu spun: Petrică, gândeşte-te bine la propunerea pe care ţi-am făcut-o�;
P.F.: �Dacă nu-i daţi banii lui Klaus, nu pot lua niciodată bani. De la nimeni. Trăiesc cu vina că l-am înşelat�;
I.Ţ.: �Uite, sunt de acord să discutăm şi problema lui Klaus, da� dă-mi voie să găsim o altă soluţie pentru că bani nu sunt, da� poate are nevoie de altceva. Eu sunt dispus să spun: Klaus, Petrică nu vrea să stăm de vorbă până nu rezolvăm cu tine. Noi am intrat în rahatul ăsta, noi trebuie să ieşim!�.
�Le-am dat foarte mulţi bani� Un subiect adus în discuţie, din senin, dar care, probabil, îl măcina pe ex-deputat, este cel am motivaţiei pe care un cotidian local îl are ca să-l �înţepe�, cu o consecvenţă pe care nu şi-o poate explica. Iulian Ţocu: �Eu nu înţeleg niciodată şi de asta te întreb: de ce dă �Monitorul� cu �Piscicola�?; P.F. : �Întrebaţi-l pe Vali Bălănescu, pe lângă Vali Bălănescu, nu
direct�; I.Ţ.: �Înainte de a fi el, Camelia dădea subiectul ăsta din oră în oră,
de vreo 3-4 ori. Eu nu înţeleg, am întrebat pe toată lumea şi acum vă întreb şi pe voi de ce reia subiectul ăsta, �Piscicola� care�acolo��;
P.F.: �A fost, probabil, un contra ofertant acolo��; I.Ţ.: �Şi care-i problema? Ti-am spus: m-am retras�; P.F.: �Eu cred că nu acolo este problema, ci în altă parte�; I.Ţ.: �N-am voie să mă retrag de la o societate?; P.F.: �Aţi avut publicitate cu ei?�; I.Ţ.: �Da, am avut. Şi le-am dat foarte mulţi bani�. La această dilemă a ex-deputatului nu poate răspunde decât conducerea respectului jurnal care, aşa, cum se exprimă Ţocu, a încasat foarte mulţi bani de la el. Credem că ar fi necolegial să facem comentarii pe afirmaţiile lui Ţocu în privinţa banilor, credem, însă, că cititorii vor trage concluziile de rigoare.
316
�Hai să facem o «jucărică» aicea, o şandrama, în p� mă-sii!� Revenind la licenţa Radio, Pentru Frăsilă a spus: �N-aţi înţeles. Nu banii sunt problema mea. Eu sunt ziarist şi spun doar atât: motivaţia venirii mele la Piatra Neamţ a fost numai audiovizualul, iar acesta mi s-a luat; I.Ţ.: �Eu găsesc soluţii la tot. Ai fost acţionar aici? Eu îţi dau acţiuni
la tot: şi la radio, şi la TV-uri, şi la ziar. Soluţii sunt, Petrică, numai să vrem. Eu sunt dispus să-ţi dau toată �jucărica� pe mâna ta, reţine ce-ţi spun�;
P.F.: �Da, dar nu-i a mea. Sunt de acord în ceea ce priveşte televiziunea şi nu-ştiu-ce ziar, dar în ceea ce priveşte radio-ul, vreau să fiu majoritar şi mai discutăm�;
I.Ţ.: �Eu am ajuns la concluzia, şi nu fac nici un secret din asta, că nu mă pricep la nimic. Aici trebuie să fii făcut. Hai să vedem: tu eşti făcut pentru asta, da� nu ai bani, eu nu sunt făcut pentru ziar, dar am bani. Şi hai să facem o �jucărică� aicea, o şandrama, în p� mă-sii!, şi să trăim, şi eu să-mi apăr interesele mele şi să ţi le apăr pe ale tale! E ciudată construcţia, dar zic că nu imposibilă. Şi vreau să-ţi spun următoarea chestie: această propunere pe care ţi-o fac să nu crezi că este sub impulsul faptului că trebuie să-ţi dau o anumită sumă de bani şi nu ţi-i mai dau. E o gândire� eu sunt în mişcare fixă. Eu am trei mişcări fixe. Una dintre ele eşti tu şi vin să-ţi fac propunerea, măcar să fiu cu inima împăcată.(�) Eu îţi dădeam banii, ai cuvântul meu de om. Am umblat cu o parte din bani în portbagaj, într-o sacoşă, două săptămâni, ca să înţelegi toate trăirile mele, acum, că nu sunt un animal, şi mă gândeam: să-i dau, să nu-i dau, ce să fac?�;
P.F.: �Dacă eu, Frăsilă, am licenţa de Radio��; I.Ţ.: �Dom�le, îţi dau şi licenţa. (�) Gândeşte-te bine, eu plec azi la
Bucureşti şi mă întorc mâine seara şi trebuie să-mi dai răspunsul dacă vrei să facem şandramaua, dacă vrei să te �căsătoreşti� cu mine, luni dimineaţa, la ora 11.00, la mine în birou�;
P.F.: �Cu condiţia ca în acte proprietarul licenţei să fie Frăsilă�; I.Ţ.: �Eşti de acord că la ora actuală oameni de presă nu sunt în
Piatra Neamţ? Pe mine mă interesează să exploatez cunoştinţele manageriale ale lui Frăsilă. Lasă-l dracului de
317
radio! Nu înţelegi că va fi totul al tău!? Este o problemă cu Bălănescu, asta v-o spun de la început. El nu e plecat de aici. Este o problemă foarte gingaşă. (�)�;
P.F.: �Din punctul meu de vedere, aici sunt două televiziuni, Tele 7 şi TV M�;
I.Ţ.: �Care Tele 7? Ăla-i nişte casete, dă-le naibii!�; P.F.: �Nu contează, are o licenţă de audiovizual�; I.Ţ.: �Trecem cu �Realitatea�, acum. (�) Eu nu-mi pot permite să
pierd programul cu �Prima�, care nu-i Tele 7. Dar n-aş vrea să termin scandalul cu tine şi să-l încep cu Bălănescu (�)�.
De ce lichidatorii nu şi-au făcut datoria? Nu am fi publicat stenograma, ce-i drept, parţială, a discuţiei purtate, joi, 12 mai, cu ex-deputatul PSD Costel Iulian Ţocu, dacă nu ar fi reprezentat pretextul neparticipării noastre la inventarierea echipamentelor PHARE de care televiziunile sale se foloseau şi se mai folosesc încă. Aşa cum am constatat, când s-a încheiat discuţia cu Ţocu, lichidatorii luaseră doar o parte din bunuri, celelalte fiind �la reparat�, undeva, la Bucureşti. Cât despre cel mai important echipament, emiţătorul TV (achiziţionat de le Tele M prin proiect PHARE), încă se află în funcţiune, până la sosirea altuia, care să-l înlocuiască. De ce nu a fost �executat�? De ce Tele M Invest, care se foloseşte de el, în afara legii, pentru a emite în eter programe TV, a fost �păsuită� de către lichidatorii judiciari? Nu era un bun care îi aparţinea, printr-o hotărâre judecătorească sau există alte interese la mijloc? Dacă este aşa, atunci este grav. Dintr-un singur motiv: încalcă legea. Pentru a înţelege de ce este important un emiţător trebuie să spunem că fără acesta un post de televiziune nu există, nu poate emite în eter. Scoaterea emitorului din funcţiune mai mult de 72 de ore duce la anularea licenţei TV. Asta înseamnă că, dacă lichidatorii ar fi sechestrat emiţătorul, Tele 7 şi TV M nu ar mai fi emis, iar dacă duminică, 14 mai, la prânz, nu ar fi emis cu un alt emiţător recunoscut de Inspectoratul General de Construcţii, Consiliul Naţional al Audiovizualului şi Ministerul Comunicaţiilor, nu ar mai fi avut licenţe. Să credem că lichidatorii nu ştiau acest lucru? Nu contează. Ei trebuiau să-şi facă treaba sau au fost plătiţi tocmai ca să nu şi-o facă? În ceea ce-l priveşte pe ex-deputatul Ţocu, încercarea de a-l convinge pe Petru Frăsilă să renunţe la �războaiele� care i-au adus însăşi pierderea deputaţiei, a eşuat lamentabil. Domnia sa nu a înţeles un singur lucru: există valori umane care nu se pot
318
cumpăra şi nu se pot vinde, indiferent de preţ şi avantaje. În ceea ce ne priveşte, aşteptăm cu deosebit interes momentul în care administratorii de la InfoBusiness, Tele M Invest şi Tele M SA � şi nu putem trece cu vederea importanţa lui Ion Ivescu şi a Maricicăi Ivescu � vor răspunde în faţa legii pentru modul în care au administrat aceste societăţi. Aşteptăm acest moment pentru ca, aşa cum umbla vorba prin târg, ex-deputatul ar fi spus că administratorii firmelor trebuie să răspundă pentru falimente, iar nu el, care nu are nici o treabă. Dacă e aşa, atunci mai degrabă va avea un �război� cu cei doi, Vali Bălănescu � om de încredere la �curtea sa�, pe care-l consideră, ştie el de ce, o �problemă gingaşă�.
Cotidianul �Ziarul de Roman� Iulian Cotun, Lucia Crainicu
10 august 2005
O nouă televiziune pentru romaşcani •••• noul post Tele M Roman va emite în eter peste cel puţin
două luni * iniţiativa îi aparţine lui Petru Frăsilă, jurnalist şi om de afaceri * după asocierea eşuată cu deputatul PNL Dorin Ursărescu, Frăsilă a fost ajutata de consilierul PC Sorin Cazan, care i-a facilitata emisia pe frecvenţa postului Antena 3.
În mai puţin de două luni, în casele romaşcanilor va intra, prin intermediul televizorului, un nou post de televiziune, Tele M Roman. Noul post TV aparţine societăţii SC Radio M Plus SRL, al cărei principal acţionar şi director este Petru Frăsilă, şi va avea studioul în incinta Casei de Cultură a Sindicatelor. �Noul post TV va emite prin eter şi va intra pe frecvenţa unui post naţional timp de cel puţin 45 de minute în fiecare seară şi 2-3 ore în week-end. Suntem în negocieri avansate cu posturile Pro TV şi Antena 1, cea mai bună ofertă la interval orar de emisie, în acest moment, fiind de la Antena 1. Tele M Roman va intra la ore de audienţă maximă pe Antena 3, urmând a activa şi ca studio teritorial. În ceea ce priveşte politica editorială, vom încerca să fim independenţi, chiar dacă avem susţinerea lui Sorin Cazan, membru al Partidului Conservator. Vom încerca să fim corecţi şi, cel mai important, vom încerca să fim în slujba romaşcanilor�, a declarat
319
Petru Frăsilă. Televiziunea romaşcană îşi propune să lucreze ca studio judeţean cu subredacţii în Piatra Neamţ şi Tîrgu Neamţ şi va emite până la Paşcani şi Buhuşi. Reamintim că la începutul acestui an, acelaşi Petru Frăsilă, prin intermediul Kabel Press, societate de cablu � între ai cărei acţionari se numără deputatul PNL Dorin Ursărescu, a încercat înfiinţarea unui post TV prin cablu, dar acel proiect a murit odată cu cel al realizării unei reţele de cablu concurentă cu cea a societăţii Connex � Sat. �Acum nu mai depind de nimeni şi sunt sigur că voi reuşi să implementez un post TV viabil, mai ales ă nu vom face şi o reţea de cablu aferentă. Vom lucra cu postul de radio pe care îl deţin la Tîrgu Neamţ, Radio M Plus şi grila va cuprinde ştiri şi talk-show-uri de interes local şi judeţean, având în plan şi realizarea unor emisiuni tematice�, a declarat Petru Frăsilă. Zvonurile că acest post de televiziune se bucură de susţinerea primarului Dan Ioan Cărpuşor, care ar fi făcut o înţelegere cu omul de afaceri şi consilierul local Sorin cazan, este infirmată de acesta din urmă: �Nici eu şi nici domnul primar nu avem o legătură directă cu acest post. Asocierea cu numele meu a fost făcută, cred, pentru că, la solicitarea domnului Frăsilă, am fost la conducerea postului e televiziune Antena 1, din Bucureşti pentru ca şi acest post de televiziune de la Roman să aibă spaţiu de antenă. Am făcut acest gest pentru ca în Roman să existe mai multă transparenţă şi democraţie�, a declarat Sorin Cazan.
320
Bursa c\r]ilor Petru FRASIL|, Libertatea de a fi ziarist interzis, Editura Samia,
Ia[i, 2004, Revista « Timpul ».
Cartea lui Petru Fr\sil\ este o foarte interesant\ m\rturie a rela]iilor dintre pres\ [i putere `n vremea regimului Iliescu-N\stase, greu r\posat la `nceputul iernii. Cam poet din fire, cu formula lui Florin Zamfirescu, Fr\sil\, simpaticul jurnalist transplantat de la Ia[i la Piatra Neam], unde a `nfiin]at postul de televiziune Tele M, un post de radio [i, pe r`nd, mai multe publica]ii, a crezut c\ poate intra `ntr-o rela]ie comercial\ corect\ cu unul din baronii locului, deputatatul PSD Iulian }ocu. Doar c\ socoteala de-acas\ nu s-a potrivit cu cea din t`rg [i ceea ce trebuia s\ fie o afacere reciproc avantajoas\ s-a transformat `n jaf caracteristic. Pe r`nd, baronul l-a deposedat pe jurnalist de postul de televiziune, de firma de]in\toare a licen]ei de emisie, de mijloacele sale de trai. ~ns\, generos se vede, l-a l\sat cu plata TVA-ului! Cum s-au putut petrece toate acestea? Printr-o perfect\ complicitate a rapacelui agresor cu organele penale, administrative, financiare [i cu alte tentacule ale fostului partid de guvernam`nt. Un asemenea baronat, precum cel de la Piatra Neam], func]iona – dac\ nu cumva `nc\ func]ioneaz\! – ca o mafie, `n perfect\ complicitate, schimburi de favoruri [i `n totalul dispre] al legii, a[a imperfect\, cum e la noi. {i aici nu e vorba doar despre cuvintele “poetului” Petru Fr\sil\, pentru c\ totul este documentat, cartea reproduc`nd o sum\ de acte eliberate de institu]ii ale statului care `]i ridic\ p\rul m\ciuc\.
Ei, bine, `n aceste condi]ii de gen David [i Goliat, “poetul” nu s-a resemnat [i a ales lupta. Cu armele pe care le-a avut la `ndem`n\, deci prin justi]ie [i cu armele, ce s-au dovedit redutabile, ale jurnalistului. {i, `n aceast\ b\t\lie inegal\ `n mijloace, a `nceput s\ `nregistreze victorii. ~n Lumea Nem]eanului, tip\rit aproape clandestin la Ia[i, a reu[it s\ prezinte `ntreaga biografie neretu[at\ a adversarului. A adus presa din ]ar\ la Piatra Neam] s\ vad\ “libertatea de expresie” la fa]a locului. A ob]inut sprijinul Agen]iei de Monitorizare a Presei [i al Centrului de Jurnalism Intedependent, dar [i al colegilor de breasl\ din ]ar\. Pentru c\ baronatelor le prie[te doar `ntunericul, presa aservit\, afacerile obscure, lipsa de transparen]\, a `n]eles c\ trebuie s\ se fac\ lumin\. Contribuind aproape nebune[te la aprinderea luminii, Fr\sil\ a `nceput s\ `nving\ sistemul local – pentru `nceput, }ocu n-a mai fost pus de Partidoi pe list\ [i nu mai e deputat. Nemaiav`nd imunitate, a `nceput s\ fie
321
`ntrebat de impozitele nepl\tite, ba parc\ [i justi]ia, dornic\ de independen]\ cum afirm\, a `nceput s\ mi[te. Agale, dar a `nceput!
Cartea aceasta mi se pare important\. Mai `nt`i, pentru c\ e o radiografie aproape complet\ a unui baronat local. {i e benefic s\ vedem cum se construie[te [i cum func]ioneaz\ a[a ceva, dac\ dorim s\ ne prezerv\m drepturile, libert\]ile [i chiar bunurile. Al doilea, pentru c\ exemplul poate avea efect pedagogic – vom `n]elege cu to]ii c\ nimic nu se ob]ine de-a gata [i nici nu se p\streaz\ f\r\ vigilen]\ [i chiar lupt\. (Liviu Antonesei)
322
Editorial
"Poveşti cu Ţocu şi mafia PSD de altădată�
de Petru Frăsilă �Lumea Nemţeanului� 1 iunie 2005 Nr.1(16)
Odată cu instalarea lui Traian Băsescu la Cotroceni, am tras cu toţii nădejde că regimul comunist, devenit, în cele din urmă, «mafie PSD», şi-a dat obştescul sfârşit. Şi aceasta pentru că oamenii de bună credinţă şi-au dorit din tot sufletul o Schimbare reală, Schimbare care s-a dovedit a fi, până una alta, doar la nivel declarativ şi în ceea ce priveşte instituţiile descentralizate ale statului, unde pesediştii au fost înlocuiţi eminamente politic, fără a se aduce măcar aminte de �principiul competenţei profesionale�. Excepţia de la regulă se produce acolo unde lucrurile sau personajele sunt ceva mai «gingaşe», fiindcă au niscaiva trebi comune cu mai-marii vremurilor ce le trăim, iar Schimbarea se poate produce numai «vis mass media». În traducere liberă înseamnă că un ex-mafiot PSD aj7nge pe mâna Justiţiei sau este înlocuit numai dacă «se fac dezvăluiri în presă», organele statului fiind obligate, fireşte, să se autosesizeze. E prematur, în acest context, să formulăm judecăţi de valoare în ceea ce priveşte Schimbarea din Neamţ. Dintr-un singur motiv: nu s-au rânduit apele. Şi până să se rânduiască, putem spune, cu mâna pe inimă şi la buzunar, că faţa schimbării ni s-a arătat cu înlocuirea directorului Mihăilă de la Finanţe. Ce are Mihăilă a face cu Schimbarea!? Iaca na! Despre domnia sa se ştie prea bine că a slujit cu o osteneală remarcabilă baroniada pesedeului local. După multe strofocări, înlocuirea sa a readus seninul pe multe chipuri. Ştim cu toţii de ce. Şi mai cu seamă s-au înseninat agenţii economici pe capul cărora cădea potopul atunci când refuzau să cotizeze «la partid». Dar, probabil, cei mai fericiţi sunt chiar salariaţii acestei instituţii care pot râde, în sfârşit!, fără teamă. În ceea ce priveşte seninătatea şi liniştea Excelenţei sale, se vorbeşte prin târg că nu prea le-ar avea. O dată pentru că este � la cald�, o anchetă PNA şi, a doua oară, pentru că se visează purtătorul de cuvânt al finanţiştilor. Pesemne că a aflat, pe propria-i piele, că presa este a patra putere în stat şi că e bine să te faci «frate cu dracu� până treci puntea».Un alt motiv ar fi acela că, purtător de cuvânt fiind, are acces la toate informaţiile instituţiei. Ba, mai mult, ar putea controla şi proteja
323
interesele cărora le este tributar. Cam aşa stând lucrurile, e greu de bănuit că domnia sa beneficiază de sprijin, tocmai pentru că sprijinului i-ar fi fatal. Cu toate acestea, «barca» lui Mihăilă, în care se află şi Onor Ţocu nu s-a scufundat, în pofida faptului că, la Neamţ, partidul-stat s-a înecat tocmai din cauza ei. În ceea ce-l priveşte pe «vâslaşul» Ţocu, din dorinţa de a fi neapărat parlamentar, a intenţionat, la un moment dat, să o şteargă din «barca PSD» pentru a «eşua» deputăţeşte pe listele PRM sau chiar pe cele ale Alianţei DA. Simţise probabil că «barca» se scufundă şi era vremea să se salveze. N-a reuşit, spre ghinionul lui. S-a vrut «manipulator-şef» de presă şi a sfârşit, urlând: �Din cauza ta nu mai sunt deputat!�. Ceea ce trebuie să învăţăm de aici e că «nu mor caii când vor câinii şi nici câinii când vor stăpânii». Aviz amatorilor! Ce n-a înţeles ex-deputatul, care trăieşte în continuare iluzia «ziaristului-şef», sacrificându-l pe altarul «dragului de putere» pe «locotenentul» (căruia i-a înălţat vilă pe malul lacului) din funcţia de «om de presă multilateral dezvoltat», este că, în presă, una este să exişti şi alta să trăieşti. În acest sens exemple sunt cele două televiziuni, patru radio-uri şi o gazetă care ocupă ostentativ eter-ul nemţean (a nu se înţelege, Păzea!, eterul politic), pe aceeaşi bandă de frecvenţă�«Marca Ţocu». Şi dacă tot veni vorba de mărci�unele au dispărut: Taxi Ţocu, Ouă Ţocu. Pe ici, pe acolo, însă, îşi mai face apariţia o maşină care împarte proiectul pesedist �Cornul şi Laptele� pe la şcoli. Şi mai există, tot pe aici, pe acolo, b chiar şi «mai pe centru», la Alimentara �Unic�, de exemplu, «pâine cu seminţe Ţocu» la 5.000 lei bucata, respectiv 0,5 lei noi. Să moară proştii de necaz! Acestea fiind spuse, oameni buni, am revenit pe tarabe nu de amoru� artei, ci pentru că am umărul la întâmpinarea Schimbării şi considerăm că este o datorie morală faţă de cititorii noştri să veghem ca Schimbarea să u fie doar o Întâmplare. Dacă ne-am dorit să ne fie bine, dacă ne-am dorit ca regimul comunist să rămână doar o amintire amară, dacă ne-am pus speranţele în cei de acum, înseamnă că vom şti să luptăm pentru că promisiunile tipărite şi de noi să devină fapte. Dacă am greşit, de această dată, Crezând, să ne fie ruşine! Ferească Dumnezeu să ne înşelăm a doua oară! Atunci chiar că s-a dus pe apa sâmbetei libertatea la români. Să ne citim cu bine!
324
325
PUNCT. ŞI DE LA CAPĂT.
ÎNCOTRO!? După aproape trei ani de �ziarist interzis�, pot spune că mă simt cu zece ani mai bătrân. Cu toate acestea, dacă ar fi să dau timpul înapoi şi să re-trăiesc purgatoriu la care am fost silit, nu aş schimba nimic din atitudinea mea de atunci şi de acum, chiar dacă, în opinia prietenilor � câţi mi-au mai rămas � am ales un drum greşit. E drumul meu. Dacă aş fi ales compromisul- ca formă de eliberare � cum aş mai putea să îmi privesc fiul în ochi, fără să-mi fie ruşine? Tu, Conştiinţa mea, ai ales� Am ajuns la acest capăt de drum, cu identitatea neturtită şi neciunţită de semnele vrajbei îndreptate împotrivă-mi. S-a întâmplat aşa pentru că nu fac parte din �partidul Piatra Neamţ�. Nici nu aş fi avut cum. Prea am deranjat, prea am spus lucrurilor pe nume, cu riscul de a simţi, acut, represaliile celor care au alergie la critici. Am învăţat pe de rost, să fac faţă huiduielilor, privirilor chiorâşe şi înjurăturilor străpezite printre dinţi. Sunt un norocos; un ales al Sorţii, care m-a învăţat că, aşa cum spunea Lorentz, �aplauzele pot ucide un crocodil, dar în cazul omului nu fac decât să-i mărească quantum-ul de acid linoleic, singura secreţie care poate transmuta mânia agresivă în quietism paranoic şi paranoia în furie agresivă�. Am vrut să le spun acest lucru semenilor mei din �cetatea de piatră a lui Ştefan cel Mare� pentru că ne aflăm, de mai bine de jumătate de an încoace, în faţa unei altfel e alegeri: nu mai gândim pe cine exclude, ci pe cine trebuie să promovăm. Acest lucru se datorează, dacă vreţi, faptului că în micile comunităţi, indiferent de valul politic, guvernarea locală este aceeaşi. Sunt aceeaşi cumetri, naşi, fini şi alte rubedenii. Iar dacă l-ai supărat pe vreunul dintre ei, ceilalţi te văd strâmb, trec pe celălalt trotuar sau te ajută să �te ia dracu� �. Am colaborat la redactarea ziarului Lumea Nemţeanului cu trei redactori şefi. Primul şi-a amanetat incisivitatea de ziarist contra sumei de 2.000 de dolari (cu alte cuvinte din mapa de ziarist a dispărut definitiv subiectul Ţocu, chiar sub oblăduirea Schimbării, făcându-se astfel publicitate reciprocă pe cele două posturi de televiziune. Deci, în continuare, este linişte la Piatra Neamţ! Cel de-al doilea redactor şef, care ducea, mai tot timpu�, vorba din casă a
326
fost răsplătit pe măsura eficienţei sale, devenind �cel mai incisiv director de televiziune, la un post aflat pe val, având în acelaşi timp şi calitatea de consilier al celui cu care s-a războit prin instanţele româneşti, acţiunile având chiar tentă penală. În concluzie, ca şi primul editor şef, acesta s-a liniştit subit. Al treilea, cred că începe să aibă parte de aceeaşi dramă ca şi mine, oscilând între libertatea de a fi ziarist sau o persoană cu o viaţă monotonă. Şi asta, pentru că, a avut parte, cu siguranţă de numeroase �sfaturi prieteneşti�. Şi atunci, cei mulţi, care nu vor ajunge niciodată să aibă cunoştinţă de nimicnicia adevărurilor de culise, vor privi, încă, cu încredere, �demnităţile� viciate, pângărite, sufocate, de drojdia unor orgolii prea mari pentru nişte capete neînţeles de mici. Vedem, aşadar, ici � acolo, aproape aceiaşi �aleşi� scorţoşi, care se proţăpesc , zeflemitori în faţa camerelor de filmat, dându-ne lecţii de democraţie, punându-ne la grea încercare puterea de a discerne ipocrizia de sinceritate, mârlănia de strategiile înşelătoare, dezinvoltură de sfidarea cu bună ştiinţă. Mi-e lehamete de acest incomensurabil prost gust, de impostori, ţoape şi mahalagii, ghiftuiţi, frustraţi sau pomanagii, sfidând parcă până i ceea ce numeam, prin anii �70, �cultul personalităţii� de care se făcea vinovat Răposatu�. Astfel, stând lucrurile cu o amărăciune pe care nu mi-o pot reprima, aştept să văd promisiunile electorale puse în aplicare, aştept măcar să văd intenţia de a-i trage la răspundere pe ei care au demonetizat sintagma de �perlă a Moldovei� prin golănii şi grosolănii politico-financiare strigătoare la Cer. Iar exemplele sunt cu nemiluita. Şi fac parte din camarila pesedistă judeţeană, condusă de inegalabilul maestru ex-deputat. Oare s-a fi inventat vreo autoritate a statului care să aibă curajul să-i ia de guleri pe toţi aceştia? Cine-l ia la bani mărunţi pe un Mihăilă, Ţocu sau Constantin? Până când autoritatea statului nu-şi va spune Cuvântul, nu voi avea puterea să cred că Schimbarea a ajuns şi la Piatra Neamţ. Şi nu vorbesc de Schimbare de dragul Schimbării, de �rotirea cadrelor� sau de înscăunări cu dedicaţie. Vorbesc de Schimbarea reală, viabilă, nu pentru că � dacă e ordin, cu plăcere�. Aş vrea să trec pe stradă şi să văd oameni zâmbind. Aş vrea să intru într-o instituţie publică şi să nu mi se ofere răspunsul �vorbiţi cu şeful� la orice informaţie de interes public, se înţelege. Aş vrea ca oamenii să fie respectaţi pentru simplu fapt că sunt oameni, iar nu pentru că au conturi în bănci, vile sau maşini scumpe. Aş vrea să trăiesc normal, într-o lume normală. Aş vrea ca toată pleava de îmbogăţiţi şi parveniţi sădea socoteală pentru fiecare
327
bănuţ furat din buzunarul concetăţenilor noştri. Sau poate că vreau prea mult şi nu-mi dau seama, în inconştienţa cu care-mi doresc să ne fie bine. Oricum, abia atunci, când Legea va fi Lege pentru toţi, voi avea ceea ce acum mi se pare, camusian, Încredere. Până atunci, însă, mi-a mai rămas să sper în Paradoxurile Manipulării, care se vor întoarce, precum un bumerang, şi-şi vor lovi, fără milă, victima � indiferent cine va fi şi ce nume va purta. Atunci vom pune un alt �punct�. Şi o vom lua de la capăt. Încotro!?
Autorul�
328
Tehnoredactor: Cristian DUMITRIU Redactor: Anca NEGRUŢI, Gianina TOT
Grafică: Adrian CIOBANU Culegere: Mircea ALBU, Ovidiu AXINTE
An apariţie: 2005
Related Documents
