STENDHAL ROSI-J SI ,, I{EGRI - cdn4.libris.ro si negru - Stendhal.pdf · Avertisment Aceasti carte era pe punctul de a apirea cind marile evenimente din iulie au dat tuturor spiritelor

STENDHAL

ROSI-J SI,,

I{EGRI.J

TRADUCERE DIN LIMBA FRANCEZAIRINA MAVRODIN

**

Stendhal

Rimasi singuri cu Fouqu6, linu si ingroape capul iubituluiei cu propriile ei mAini. Fouqu6 simfea ci innebunegte de

durere.Prin grija lui Mathilde, aceastd groti silbatici fu impodo-

biti cu marmuri sculptati cu mare cheltuiale in ltalia.Doamna de Rdnal igi finu fbgiduiala. Nu lncerci in nici un

fel si-Ei curme viata; dar, dupi trei zile de la moartea lui |ulien,muri gi ea, imbrAfiqAndu-gi copiii.

SFAR$IT

Neajunsul domniei opiniei publice, care de altfel aducelibertatea, este ci ea se amesteci acolo unde nu ar trebui; de

exemplu: in viafa privati. De aici, tristelea Americii gi aAngliei. Pentru a evita si se atingi de viafa privati, autorul ainventat un oriqel, Verribres, iar cdnd a avut nevoie de un epis-cop, de un juriu sau de o curte cu juri, a plasat totul laBesangon, unde el nu a fost niciodati...

CUPRINSCARTEA iNrAr .............. s

Avertisment ...............r ..................... 6

I. Unor[qel ..............7II. Un primar 11

III. Bunurile siracilor 15

ry. Un tati gi un fiu...... 2L

V. O negociere 26

VI. Plictiseala 35

VII. Afinititile elective 44

VIII. Mici intdmpl[ri ..............IX. O searl la larl 65

X. O inimi mare gi o avere mici ......... 74

n. O seari 78

XII. O cilitorieXIII. ciorapii "j"'"ti' : :. : : : : : :.. : : : :: : : : :. :. : :. :............XIV. Foarfecele englezeqtiXV. Cintecul cocoqului

XVI. A doua ziXVII. Prim-adjunctul ............XVI[. Un rege la Verridres

XIX. Cind gAndegti, suferiXX. Scrisorile anonimeXXI. Dialog cu un stipdnXKI. Moduri de a acliona in 1830XXII. Sup[rlrile unui funclionar ............XXIV. O capitallXXV. Seminarul

XXVI. Lumea sau ceea ce ii lipsegte bogatuluiXXVII. Prima experienll de viali ..........XXVIII. O procesiuneXXIX. Prima avansare .............XXX. Un ambilios

CARTEA A DOUAI. Plicerile vielii la lari............II. Intrarea in lumeIII. Primii pagi ...........IV. Palatul de la MoleV. Sensibilitatea qi o mare doamni

preacucernice .............VI. Un mod de a rosti cuvintele

56

84

9L

97101

106

tt2118

t32r42L47162175190

t972062t822323t248

26726928t290294

308312

v[.VIII.x.x.

xI.xII.

xm.XIVxv.

xvI.XVII.

XVIII.xx.xx.

xxl.xxII.

xxm.xxIV.xxv

XXVI.xxv[.

XXYIII.xxx.xxx.

xxxr.xxxrr.xxx[I.xxxry.xxxv

xxxvl.XXXVII.xxxvm.xxxIx.

xL.XLI.

XLII.xlu.XLIVXLV

Un atac de gutiCare decoralie e cu adevirat importantiBalul .........Regina MargueriteAutoritatea unei feteSi fie oare un Danton?..Un complotGindurile unei feteSI fie oare un complot?Ora unu dupi miezul noplii0 sabie vecheMomente ingrozitoareOpera BuffaVasul japonez .............Nota secretiDisculia...... .........................Clerul, pidurile, libertatea ........................Strasbourg...Slujitoarea virtuliiIubire moraldCele mai bune posturi din sinul bisericii ......Manon LescautPlictisealaO lojd la Opera BuffaSi o inspdimdnt! ..........TigrulInfernul slibiciuniiUn om inteligentO furtunlDetalii triste .........Un turnUn om puternic

Linigtea

'llil1li : : : ,:

..... ...::... : . :'.......,.:: :

3203293403s0359364

371381

388

394401

407

4t342343043644545446t469

474478483487

4924985045105t7s23531

s36543

548553

561

557

573581

,&.

F

ffiF

WfrL

t

rt

In colecliaCele mai frumoase romane de dragoste

au apirut:Charlotte Bront€, lane Eyre

Edith Wharton, Rivalitate

Gustave Flaubert, Doamna Bovary

Cella Serghi, Pdnza de pdianien

Louis Bromfield, Toamnd timpurleStendhal, Rogu gi Negru

vor ePlrea:D.H. Lawreice, Amantul doamnei Chatterley

]ane Austen, Mkndrie Si prejudecatd

Avertisment

Aceasti carte era pe punctul de a apirea cindmarile evenimente din iulie au dat tuturor spiriteloro direclie pufin favorabili jocurilor imaginatiei.Avem toate motivele si credem ci paginile urmitoa-re au fost scrise in 1827.

I

Un orlEel

Put thousands togetherLess bad,

But the cage less gay.lHobbes

origelul Verridres poate trece drept unul dintre cele maifrumoase din Franche-Comt6. Casele lui albe, cu acoperigurilelor asculite acoperite cu $gle rogii se intind pe povArniqul uneicoline, ale clrei sinuoziti{i sunt puternic desenate de nigtepAlcuri de castani vigurogi. Rdul Doubs curge la cAteva sute de

picioare sub fortificafiile construite odinioari de spanioli gi

acum cizute in ruini.Origelul Verridres este adipostit la nord de un munte inalt,

care face parte din masivul Jura, muntele Verra. Culmile luisflrimate se acoperi cu zi+padi inci de cum d[ frigul inoctombrie. Un torent, care se nipustegte din munte, str[bateVerridres inainte de a se arunca in Doubs, pundnd in miqcarenumeroase feristraie mecanice de tiiat bugtenii; e o industriefoarte simpl[ gi aducitoare de o anumit[ bunistare pentru cei

mai mulli dintre locuitori, care sunt nu atit burghezi cit (irani.Dar nu feristraiele mecanice au imbogifit acest origel.

l inchide laolalti o mie dintre cei mai pulin ticdlogi, dar gi pugciria va fimai pu{in veseli. (in limba englezi in original)

B ',lt ttrllr,tl

Burr,t.t,rrt,r ll. lr( r.rl,t r. tl,rl.rt,rrzrr lirbricii depAnzeturivopsite,Lis,,l,. A I r r I I r,'r r.,,., r;r .rst lcl, tlupa cdderea lui Napoleon, aproapetoertr l.r1.rrlt.lt. , ,rsclor clin Verridres au fost reconstruite.

l)r, irrrlatii rc ai intrat in orag, esti asurzit de vuietul uneirnaiiini zgomotoase gi cu o aparenli ingrozitoare. Douizeci deciocane grele, cdzdnd cu un zgomot care zguduie pavajul, suntridicate de o roati pusi in migcare de apa torentului. Fiecaredintre aceste ciocane fabricd, in fiecare zi, nu gtiu cdte mii decuie. Nigte fete tinere, frumoase gi pline de prospegiffi€, punsub aceste ciocane enorme micile buc[li de fier care sunt repe_de transformate in cuie. Aceasti munci, atAt de g."u i,aparenli, este una dintre acelea care il uimesc cel mai mult pecilitorul care pdtrunde pentru prima oari in munlii care/espart Franta de Elvefla. Dac[, intrAnd in Verridres, cilitorulintreabi a cui este acea frumoasi fabrici de cuie care ii asur_zegte pe oamenii de pe strada mare, i se rispunde cLL o yoce

tlrdgdnatd: E a domnului primar.

$i dac[ acelagi cilitor se opregte cateva clipe pe aceastistradi principald din Verridres, care urci de la rdul DoubspAn[ pe vArful colinei, e mai mult ca sigur ci va intAlni unbirbat inalt gi cu infhligarea important[ a cuiva foarte ocupat.

Cind apare el, toli igi scot piliria pe dati. pirul lui incepes[ incirun(easci, gi e imbrdcat in haine gri. I s-au decernat mairnulte decoralii, are o frunte inalt[, un nas acvilin, qi tris[turi_le felei lui sunt oarecum regulate: la prima vedere, gisegti chiarc[ reuneqte demnitatea unui primar de la fari cu acea infbligarepldcuti pe care o mai po(i intilni la un birbat de patruzeci giopt sau de cincizeci de ani. Dar curAnd cildtorul parizian esocat de un anume aer plin de mulpmire de sine gi de infumu_rare amestecat cu un fel de mlrginire qi de lipsi de inventivi_tate. Simfi, in slhrsit, cd talentul acestui birbat se limiteazi la aobline si i se pliteasci foarte exact ceea ce i se datoreazi qi sipliteasci el insugi cit mai tdrzi:u ceea ce le datoreazl altora.

Asa este primarul or5gelului VerriBres, domnul de R6nal.DupI ce a traversat strada cu un pas grav, el intrd in primirie,si cilitorul nu-l mai vede. Dar, dacd igi continud plimbarea, la

Ro;u ;i Negru 9

cam o suti de pagi mai sus, ziregte o casi destul de frumoasigi, prin grilajul de fier, o gridini magnifici. Dincolo de ea, laorizont, se vid colinele din Burgundia, care parci sunt fhcuteanume pentru plicerea ochilor. Aceasti priveligte il face pe

cilitor s[ uite atmosfera viciatl de mici interese bdnegti care

incepe si-l asfixieze.

I se spune cd acea casi ii aparfine domnului de R6nal.Primarul din Verridres gi-a ftcut frumoasa casd de piatri pe

care tocmai o termini de construit din cAgtigurile pe care i le-aadus marea lui fabrici de cuie. Se zice ci familia lui este de

origine spanioli, de vi![ veche, gi se mai spune ;i ci s-a stabilitin acel loc cu mult inainte de cucerirea lui de citre Ludovic alXIV-lea.

Dupi 1815, se rugineazi cd e industriag: 1815 l-a f[cutprimar al or[gelului Verridres. Zidurile terasei care suslin dife-ritele p6rfi ale acestei magnifice gridini care, din etaj in etaj,

coboari pAni la riul Doubs, sunt Ei ele rlsplata gtiin{ei domnu-lui de R6nal intr-ale comerfului cu cuie.

Si nu vi agteptali s[ gI"sifi in Franta acele gridini pitoregtidin jurul oragelor manufacturiere din Germania, Leipzig,Frankfurt, Ni.irnberg etc. in Franche-Comt6, cu cAt constru-iegti mai multe ziduri, cu cAt ili presari mai mult proprietateacu pietre inillate una peste alta, cu atAt egti mai respectat de

vecini. Gridinile domnului de Rdnal, pline de ziduri, suntadmirate Ei pentru c[ el a cumplrat, in aur, cdteva petice de

pimAnt pe care se afll. De exemplu, feristriul mecanic a cdruiaqezare ciudati pe malul riului Doubs v-a uimit cind ali intratin Verridres, gi pe care ati remarcat numele de SOREL, scris inlitere uriage pe o scdnduri care domin[ acoperigul, ocupa,in urm[ cu gase ani, spaliul pe care se inalli acum zidul celei

de-a patra terase din grldina domnului de R6nal.

CilcAndu-qi pe mAndrie, domnul primar a trebuit si facimulte demersuri pe lAngi bitrinul Sorel, ![ran aprig gi inci-pilAnat; a trebuit si-i numere mulli bani de aur ca s[-l convin-gi si-gi mute feristr[ul in alti parte. Cdt privegte ri:ul public

care punea ln mis,care feristrlul, dornnul de Rdnal, datoriti

r0 Stundhal

increderii de care se bucuri la Paris, a oblinut si fie deviat.AceastS favoare i s-a ficut dupi alegerile din 182...

I-a dat lui Sorel patru pogoane in schimbul a unuia singur,situat la cinci sute de pagi mai jos pe malul rAului Doubs. $i,degi aceasti pozilie era mai avantajoasi pentru comertul siucu scdnduri de brad, mog Sorel, cum i se spune de cAnd estebogat, a gtiut si stoarci din neribdarea gi mania de proprietarde care era cuprins vecinul siu suma de 6 000 de franci.

Este adevirat ci acest tirg a fost criticat de pricepu[ii locu-lui. Odatl, intr-o zi de duminici, in urmi cu patru ani, domnulde R6nal, intorcAndu-se de la biserici in costum de primar, l-avizut de departe pe bitrinul Sorel, inconjurat de cei trei fii aisii, cum il privegte surAzAnd. Acest suris a fost ca un culitinfipt in inima domnului primar, care igi spune de atunci c[ arfi putut face schimbul in condifii mult mai bune.

Pentru a ajunge si fii respectat in Verridres, important estesi nu adopfi - construind totodati multe ziduri - vreun planadus din Italia de acei zidari care, primivara, trec prin strim-torile din mun{ii }ura, mergAnd spre Paris. O asemenea ino-vafie i-ar aduce celui care ar construi astfel o eterni reputafiede om nechibzuit, gi el ar fi pentru totdeauna pierdut in ochiioamenilor infelepfi qi moderafi care hotdrisc cine trebuie gicine nu trebuie respectat in Franche-Comt6.

in fapt, acegti oameni lnfelepli exercitd aici cel mai plictisi-tor dintre despotisme; tocmai din cauza acestui cuvint nesuferitgederea in micile orage este insuportabili pentru cine a triit inmarea republici numiti Paris. Tirania opiniei, gi inci ce opinie!este la fel de prosteascd in origelele din Franla ca gi in StateleUnite ale Americii.

IIUn primar

lmportanfa! Domnule, oare nu inseamndnimic? Respectul proStilor, uluirea copiilor,

invidia bogalilox dispreSul celui in[elept.Barnavel

Din fericire pentru reputalia domnului de R6nal ca admi-nistrator, un uriag zid de suslinere era necesar pentru promena-da publici ce merge de-a lungul colinei, la o suti de picioare

deasupra rAului Doubs. Datoritd acestei admirabile pozi(ii, ai

de aici una dintre cele mai pitoreqti priveligti din Franfa.Dar in fiecare primivarl ploile torenfiale loveau promenada,sipau in ea adevdrate ganluri, o fhceau impracticabili. Acest

inconve-nient, simlit de toati lumea,l-a silit in mod fericit pe

domnul de R0nal si-gi imortalizeze administra(ia printr-un zidinalt de douizeci de picioare gi lung cam de qaizeci sau de

optzeci de metri.Parapetul acestui zid, pentru care domnul de R6nal a tre-

buit si se duci de trei ori la Paris, cici ministrul de internecare-l precedase pe cel actual se declarase duEman de moarteal promenadei din Verridres, se inal1i acum cu patru picioare

1 Antoine-Pierre- |oseph- Marie Barnave (17 61 - L7 9 3), om politic fr arcez,parlizan al dinastiei constitulionale; a murit ghilotinat in perioadaTerorii.

xxINota secretS.

Cdci toate lucrurile pe care vi le povestesc le-amvdzut; Si, dacd m-am putut insela vdzdndu-le, cu

siguran{d cd md insel spunilndu-vi-le.

Scrisoare citre Autor

Marchizul il chemi la el; domnul de La Mole pdrea intinerit,ochii ii strdluceau.

- Si vorbim pu{in despre memoria dumitale, ii spuse el luifulien. Se spune ci e uluitoare! Ai putea si inveli pe dinafardpatru pagini qi si te duci apoi si le spui pe de rost la Londra?

Dar frri si schimbi nici un cuvAnt!...Marchizul mototolea nervos ziarrl La Quotidienne din ziua

aceea gi incerca, inzadar, si-gi ascundi aerul foarte serios pe

care |ulien nu i-l mai vizuse niciodatd, nici chiar atunci cdne

fusese vorba de procesul Frilair.

|ulien avea destuli experienli ca si-gi dea seama ci trebuiasi par[ ingelat de tonul calm gi oarecum monden pe care iivorbea marchizul.

- Acest numdr din La Quotidienne nu e, poate, foarte amu-zarrtl' dar, dacd domnul marchiz imi permite, mdine-dimineafivoi avea onoarea si i-l spun pe de rost de la un capit la altul.

- Cum?! Chiar gi anun{urile?

- Exact, gi fbri s[ lipseascl un cuvAnt.

Rogu;i Negru 431

- Pe cuvAntul dumitale de onoare? relui marchizul cugravitate.

- Da, domnule, singurul lucru care mi-ar putea tulburamemoria ar fi teama de a nu reugi s-o fac.

- Am uitat s6-!i precizez ieri: nu-!i cer si juri ci nu veispune niciodati nimic niminui din ceea ce vei a:uzi; te cunoscprea bine ca si te jignesc in felul acesta. Am garantat pentrudumneata; te voi duce intr-un salon, unde se vor intruni doui-sprezece persoane; vei nota tot ce va zice fiecare.

Nu te nelinigti, nu va fi o conversalie complicatl; fiecare vavorbi la rdndul lui, asta nu inseamni cd in ordine, adiugimarchizul reluAndu-gi aerul fin gi spiritual care ii era atdt defiresc. in timp ce noi vom vorbi, dumneata vei scrie tot ce a:uzi,adici vreo doulzeci de pagini; te vei intoarce aici impreuni cumine, gi vom reduce aceste douizeci de pagini la patru. Suntcele patru pagini pe care mi le vei spune pe de rost miine-dimineali, in locul intregului numd.r din La Quotidienne.Imediat dupi aceea vei pleca; va trebui s[ cilitoregti cu dili-genla, ca orice tinir care voiajeazl pentru plicerea sa. Scopuldumitale va fi si faci in aga fel incdt s[ nu te remarce nimeni.Vei ajunge la un personaj foarte important. Acolo, vei aveanevoie de mai multi dibicie. Este vorba de a-i ingela pe toli ceicare il inconjoari; cici, printre secretarii qi servitorii sii, existioameni vindu{i dugmanilor, care ii pdndesc pe agen}ii nogtri,aflafi in trecere, pentru a-i intercepta.

Vei avea la dumneata o scrisoare de recomandare lipsiti deimportanli.

in momentul cAnd Excelenta Sa se va uita la tine, vei scoatedin buzunar ceasul meu, iat6-l aici, pe care [i-1 imprumutpentru aceasti cilitorie. Ia-l la dumneata gi, ca si fim chit,di-mi-lpe al dumitale.

Cele patru pagini invi(ate de tine pe de rost vor fi scrisechiar de duce, Ia dictarea dumitale.

Dupi aceea, dar nu mai devreme, bagi bine de seam[, veiputea, daci Excelen(a Sa te intreabi, s5-i povesteqti cum s-adesfiEurat qedinta la care vei asista.

432 Stendhal

Nu te vei plictisi in timpul cilltoriei cici, intre Paris si rege-

din{a ministrului, sunt tot felul de oameni care de-abia agteap-ti si tragi un glon! in domnul Sorel. Atunci, misiunea ta s-arsfirgi gi asta ar duce la o mare int?rziere; cici, dragul meu, cumam putea afla de moartea dumitale? Zelul dumitale nu poatemerge pdni intr-acolo incdt si ne-o anunte.

Du-te fuga gi cumpiri-li niqte haine, relui marchizul cu unaer serios. imbraci-te a$a cum erai imbricat acum doi ani. inseara asta trebuie si ai un aer mai pufin ingrijit. Pe drum,dimpotrivi, va trebui si ardli ca de obicei. Lucrurile astea tesurprind; nu cumva prudenfa dumitale te face si intri la vreobinuiali? Da, prietene, unul dintre venerabilii domni pe careii vei'auzi spunAndu-gi opiniile este in stare si trimitlL undetrebuie unele informalii datoritd cerora, seara, in vreun hanunde vei cere si !i se aduci cina, !i se va putea pune in mAnca-re, cel pufin nigte opium.

- E mai bine si fac treizeci de leghe mai mult qi si nu mergpe drumul direct. Blnuiesc ci-i vorba de Roma...

Marchizul lui un aer distant gi nemulpmit, pe care Juliennu i-l mai vizuse de la Bray-le-Haut.

- Domnule, vei afla asta in momentul cAnd voi consideraci e timpul si [i-o spun. Nu-mi plac intreblrile.

- Asta nu-i o intrebare, relui |ulien, cu efuziune; domnule,vi jur ci nu fbceam decAt si gAndesc cu voce tare, ciutam inmintea mea drumul cel mai sigur.

- Da, se pare ci gindurile ili erau foarte departe. Nu uitaniciodati ci un ambasador, gi mai ales unul de vArsta dumita-le, nu trebuie si aibi aerul ci abuzeazd, de increderea ce i se

arati.|ulien se simfi foarte jignit; gregise. Amorul siu propriu

ciuta o scuzi si nu o gisea.

- intotdeauna cAnd facem vreo prostie o punem pe seamasentimentelor noastre, adiugi domnul de La Mole.

Dupi o ori, ]ulien se afla in anticamera marchintlui; avea

o linutl de subaltern, nis,te haine vechi, o cravatl de un alb

Ro;u ;i Negru 433

indoielnic gi ceva pedant gi totodati ridicol in intreaga luiinfbligare.

Cind il vizu, marchizul izbucni in rds, gi de-abia atunci

|ulien se convinse cu adevirat ci flcuse ce trebuie.

,,Daci gi acest tdnir mi trideazd", iqi zicea domnul de La

Mole, ,,in cine si mai am incredere? $i totugi, cAnd faci unlucru trebuie si ai incredere in cineva. Fiul meu qi strilucifiilui prieteni de teapa lui au suflet gi sunt in stare de fidelitate cito suti de mii de oameni; dac[ ar trebui si se lupte, qi-ar da

viafa pe treptele tronului, ei gtiu totul... in afari de ceea ce e

nevoie in acest moment. Si m[ ia dracu', daci vid pe vreunuldintre ei in stare si invefe pe de rost patru pagini de text gi s[faci o suti de leghe f[ri si fie descoperit. Norbert ar qti simoari intocmai ca str[mogii lui, dar asta o poate face gi unrecrut. . . "

Marchizul cizu intr-o adinci reverie: ,,$i" lEi spuse el suspi-

nind, ,,poate ci acest Sorel gtie la fel de bine ca el si qi moare..."

- Si ne urcim in trisurl, zise marchizul, vrind parci s[alunge un gAnd neplicut.

- Domnule, spuse |ulien, in timp ce mi imbrlcam cu costu-

mul acesta, am invifat pe de rost prima pagini din ziarul La

Quotidienne de astlzi.Marchizul lul ziarul. |ulien reproduse totul fbri si greEeas-

ci un cuvAnt. ,,Bine", igi zise marchizul, care devenise foarte

diplomat in acea searl; ,,cAt timp reciti, tinirul nu va observa

pe ce strSzi mergem."Sosiri intr-un mare salon destul de trist ca infiligare, cu

perelii acoperili in parte cu lemn, in parte cu catifea verde. inmijlocul salonului, un lacheu cu o mutri incruntati terminade aranjat o masl mare de sufragerie, pe care, mai apoi, otransformi in masi de lucru, cu ajutorul unui imens covor

verde, plin de pete de cerneali, rimas din vreun minister.

StipAnul casei era un blrbat uriag, al cirui nume nu furostit niciodati; lui fulien i se piru cdaratd gi civorbegte ca un

om care nu face decAt si minAnce gi s[ digere.