Slide Falviu Complet Pt Citit

MINISTERUL EDUCAMINISTERUL EDUCAȚIEI CERCETĂRII TINERETULUI SI SPORTULUIȚIEI CERCETĂRII TINERETULUI SI SPORTULUIUNIVERSITATEA BABEȘ-BOLYAI CLUJ-NAPOCAUNIVERSITATEA BABEȘ-BOLYAI CLUJ-NAPOCA

DEPARTAMENTUL PENTRU PREGĂTIREA PERSONALULUI DEPARTAMENTUL PENTRU PREGĂTIREA PERSONALULUI DIDACTICDIDACTIC

DEZDEZVVOLTAREA CALITOLTAREA CALITĂŢII MOTRICEĂŢII MOTRICE- VITEZA PRIN JOCURI DE MIŞCARE ÎN - VITEZA PRIN JOCURI DE MIŞCARE ÎN

VEDEREA REALIZĂRII OPTIME A VEDEREA REALIZĂRII OPTIME A OBIECTIVELOR EDUCAŢIEI FIZICE ÎN OBIECTIVELOR EDUCAŢIEI FIZICE ÎN

CICLUL GIMNAZIALCICLUL GIMNAZIAL

Coordonator științific:Coordonator științific:Conf.Dr. CHIHAIA OCTAVIANConf.Dr. CHIHAIA OCTAVIAN

Candidat:Candidat: LEUCEAN FLAVIU MIRCEALEUCEAN FLAVIU MIRCEA

CUPRINSCUPRINS Lucrarea de faţă cuprinde un număr de şase capitole structurate astfel :Lucrarea de faţă cuprinde un număr de şase capitole structurate astfel :- în primul capitol am încercat să scot în evidenţă importanţa educaţiei fizice, cu - în primul capitol am încercat să scot în evidenţă importanţa educaţiei fizice, cu scopul de a înlatura ideea că acest obicect de studiu este lipsit de importanţă.scopul de a înlatura ideea că acest obicect de studiu este lipsit de importanţă.Tot în acest capitol am încercat să argumentez motivul pentru care am ales acest Tot în acest capitol am încercat să argumentez motivul pentru care am ales acest obiect de studiu şi aceasta temă de cercetare. obiect de studiu şi aceasta temă de cercetare. Ipoteza şi scopul lucrarii sunt cuprinse şi ele în acest capitol.Ipoteza şi scopul lucrarii sunt cuprinse şi ele în acest capitol.- în capitolul al II-lea era absolut necesar să cunoaştem elevul de gimnaziu din - în capitolul al II-lea era absolut necesar să cunoaştem elevul de gimnaziu din punct de vedere morfo-funcţional şi psihologic. punct de vedere morfo-funcţional şi psihologic. Fundamentul teoretic al lucrării este cuprins în acest capitol. Fundamentul teoretic al lucrării este cuprins în acest capitol. Calitatea motrică-viteza, cât şi jocul motric sunt amplu detaliate pentru a fi mai Calitatea motrică-viteza, cât şi jocul motric sunt amplu detaliate pentru a fi mai uşor de înţeles.uşor de înţeles.- metodologia de lucru folosită în elaborarea lucrării este prezentată în capitolul al - metodologia de lucru folosită în elaborarea lucrării este prezentată în capitolul al III -lea. Etapele şi organizarea cercetării sunt prezentate în acest capitol.III -lea. Etapele şi organizarea cercetării sunt prezentate în acest capitol.-- în capitolul al I în capitolul al IVV-lea sunt exemplificate o multitudine de jocuri motrice, aşa cum -lea sunt exemplificate o multitudine de jocuri motrice, aşa cum suntsunt ele prezentate în literatura de specialitate. ele prezentate în literatura de specialitate.- rezultatele finale ale cercetării pedagogice, cât şi analiza acestora sunt - rezultatele finale ale cercetării pedagogice, cât şi analiza acestora sunt prezentate în capitolul al V-lea.prezentate în capitolul al V-lea.-- în capitolul al VI-lea se gasesc concluziile şi propunerile acestei lucrări. în capitolul al VI-lea se gasesc concluziile şi propunerile acestei lucrări.- lucrarea este încheiata cu anexele, care sunt alcătuite din tabele şi modele de - lucrarea este încheiata cu anexele, care sunt alcătuite din tabele şi modele de calcul statistico-matematic.calcul statistico-matematic.

I. IntroducereI. Introducere

În prezent, idealul educational al şcolii româneşti vizează dezvoltarea În prezent, idealul educational al şcolii româneşti vizează dezvoltarea liberă,liberă, integrală şiintegrală şi armonioasă a individualităţii umane în procesul de armonioasă a individualităţii umane în procesul de formare a personalităţii omuluiformare a personalităţii omului multilateral. Formarea şi educarea multilateral. Formarea şi educarea multilaterală a tinerei generaţii reprezintă o sarcină demultilaterală a tinerei generaţii reprezintă o sarcină de mare răspundere a mare răspundere a şcolii şi a ansamblului de factori educaţionali. Astfel, pregătirea tinereişcolii şi a ansamblului de factori educaţionali. Astfel, pregătirea tinerei generaţii impune ca o necesitate obiectiva lărgirea căilor şi modalităţilor generaţii impune ca o necesitate obiectiva lărgirea căilor şi modalităţilor de acţionare înde acţionare în vederea formării personalităţii omului multilateral şi vederea formării personalităţii omului multilateral şi armonios dezvoltat.armonios dezvoltat.

În etapa actuală a invăţământului românesc eforturile profesorilor şi În etapa actuală a invăţământului românesc eforturile profesorilor şi specialiştilor suntspecialiştilor sunt îndreptate spre găsirea unor căi şi modalităti de îndreptate spre găsirea unor căi şi modalităti de optimizare a procesului de invatământ.optimizare a procesului de invatământ.

În concepţiaÎn concepţia actuală lecţia de educatie fizică reprezintă o forma actuală lecţia de educatie fizică reprezintă o forma adecvata, perfect adaptată nevoilor vieţii,adecvata, perfect adaptată nevoilor vieţii, asigurand dezvoltarea asigurand dezvoltarea armonioasă a organismului, intărirea sănatăţii, dezvoltarea calităţilorarmonioasă a organismului, intărirea sănatăţii, dezvoltarea calităţilor biomotrice şi psihice, precum şi formarea unui bagaj larg de deprinderi biomotrice şi psihice, precum şi formarea unui bagaj larg de deprinderi motrice utile vieţii, înmotrice utile vieţii, în ambianţa naturală de călire şi fortificare a tinerei ambianţa naturală de călire şi fortificare a tinerei generaţii.generaţii.

1.1. Motivarea alegerii temei1.1. Motivarea alegerii temei

Lucrarea de fată configurează preocuparea pentru dezvoltarea şi Lucrarea de fată configurează preocuparea pentru dezvoltarea şi perfectionarea procesului de invăţământ şi a predării lecţiilor de educatie perfectionarea procesului de invăţământ şi a predării lecţiilor de educatie fizică rămânând o formă utilă şi eficientă de valorificare a jocurilor motrice.fizică rămânând o formă utilă şi eficientă de valorificare a jocurilor motrice.

În această lucrare mi-am propus să experimentez şi să demonstrez în În această lucrare mi-am propus să experimentez şi să demonstrez în ce masura jocurile motrice folosite în cadrul lecţiilor de educatie fizică ce masura jocurile motrice folosite în cadrul lecţiilor de educatie fizică contribuie la dezvoltarea calitătii motrice-viteza - în vederea realizării contribuie la dezvoltarea calitătii motrice-viteza - în vederea realizării optime a obiectivelor educaţiei fizice în învăţământul gimnazial.optime a obiectivelor educaţiei fizice în învăţământul gimnazial.

1.2. Ipoteza lucrării1.2. Ipoteza lucrării

Doresc ca în cadrul acestei lucrări, să demonstrez eficienţa jocurilor Doresc ca în cadrul acestei lucrări, să demonstrez eficienţa jocurilor motrice, sub aspect educativ, cu ajutorul experimentului pe care l-am motrice, sub aspect educativ, cu ajutorul experimentului pe care l-am organizat la ciclul gimnazial, cu colective mixte din clasa a V-a. organizat la ciclul gimnazial, cu colective mixte din clasa a V-a.

În realizarea acestei lucrări am plecat de la premiza că jocurile În realizarea acestei lucrări am plecat de la premiza că jocurile motrice pot contribui la creşterea randamentului şcolar prin dezvoltarea motrice pot contribui la creşterea randamentului şcolar prin dezvoltarea interesului elevilor pentru activitatea de educatie fizică, pentru mişcare în interesului elevilor pentru activitatea de educatie fizică, pentru mişcare în general prin crearea unor condiţii care usurează invăţarea şi consolidarea general prin crearea unor condiţii care usurează invăţarea şi consolidarea actelor motrice asigurând succesul şi prevenind sau lichidând eşecul. actelor motrice asigurând succesul şi prevenind sau lichidând eşecul.

1. 3. Scopul lucrării1. 3. Scopul lucrării

Mi-am propus ca scop al lucrării, selectionarea unor jocuri motrice Mi-am propus ca scop al lucrării, selectionarea unor jocuri motrice specifice dezvoltării vitezei pentru clasa a V-a, precum şi găsirea unor specifice dezvoltării vitezei pentru clasa a V-a, precum şi găsirea unor criterii de dozare şi individualizare a lor, ţinand cont de aplicarea în criterii de dozare şi individualizare a lor, ţinand cont de aplicarea în practică a datelor fiziologice referitoare la capacitatea de efort a elevilor şi practică a datelor fiziologice referitoare la capacitatea de efort a elevilor şi de dezvoltarea lor fizică.de dezvoltarea lor fizică.

Semnalez înca de la început că scopul principal al cercetării Semnalez înca de la început că scopul principal al cercetării experimentale nu a fostexperimentale nu a fost realizarea unor performanţe impresionante în realizarea unor performanţe impresionante în dezvoltarea vitezei, ci găsirea unei metodologiidezvoltarea vitezei, ci găsirea unei metodologii care să asigure aplicarea care să asigure aplicarea riguroasă a datelor fiziologice în creşterea vitezei, la aceşti elevi.riguroasă a datelor fiziologice în creşterea vitezei, la aceşti elevi.

II. II. FUNDAMENTAREA TEORETICA SI STIINTIFICA A FUNDAMENTAREA TEORETICA SI STIINTIFICA A LUCRLUCRĂĂRIIRII

A. Particularităţile morA. Particularităţile morffo-funcţionale şi biologice ale elevilor din ciclul o-funcţionale şi biologice ale elevilor din ciclul gimnazialgimnazial (10/11-14/15 ani)(10/11-14/15 ani)

În perioada pubertăţii au loc importante modificări morfo-funcţionale şi În perioada pubertăţii au loc importante modificări morfo-funcţionale şi biologice labiologice la care este supus organismul elevului. Aceste modificări se care este supus organismul elevului. Aceste modificări se caracterizează prin ritm accelerat alcaracterizează prin ritm accelerat al dezvoltării somatice, dismorfism sexual, dezvoltării somatice, dismorfism sexual, dezechilibru între proporţiile diferitelor segmente şi întredezechilibru între proporţiile diferitelor segmente şi între sferele morfologice si sferele morfologice si vegetative.vegetative.

B. Particularităţile psihologice ale elevilor din ciclul gimnazial (10/11-14/15 ani)B. Particularităţile psihologice ale elevilor din ciclul gimnazial (10/11-14/15 ani)Pubertatea este perioada care marcheaza încheierea copilăriei şi începutulPubertatea este perioada care marcheaza încheierea copilăriei şi începutul

adolescenţei, constituind un fel de punte de legătura între ele. Faptul acesta va adolescenţei, constituind un fel de punte de legătura între ele. Faptul acesta va permite ca în tabloulpermite ca în tabloul ei psihologic să întâlnim o imbinare a unor particularităţi ce ţin ei psihologic să întâlnim o imbinare a unor particularităţi ce ţin de mica scolaritate cu altele care întro forma sau alta le prefigurează pe cele ale de mica scolaritate cu altele care întro forma sau alta le prefigurează pe cele ale adolescenţilor.adolescenţilor.

2.1. Particularităţile elevilor din ciclul gimnazial2.1. Particularităţile elevilor din ciclul gimnazial


Calităţile motrice privesc activitatea musculară şi reprezintă proprietăţile Calităţile motrice privesc activitatea musculară şi reprezintă proprietăţile acesteiacestei activităţi. activităţi. ÎÎn literatura de specialitate, aceste proprietăţi ale activităţii n literatura de specialitate, aceste proprietăţi ale activităţii musculare, manifestate prinmusculare, manifestate prin indici de viteză, forţă îndemanare sau rezistenţă sunt indici de viteză, forţă îndemanare sau rezistenţă sunt denumite calităţi motrice, în sensuldenumite calităţi motrice, în sensul că ele sunt calităţi ale fizicului uman.că ele sunt calităţi ale fizicului uman.

Principalele modalităţi de acţionare pentru dezvoltarea calităţilor motrice aPrincipalele modalităţi de acţionare pentru dezvoltarea calităţilor motrice aelevilor din ciclul gimnazialelevilor din ciclul gimnazial: 1. Folsirea deprinderilor motrice de baza şi a : 1. Folsirea deprinderilor motrice de baza şi a

procedeelor tehnice specfice diferitelor ramuri de sport, cu modificarea dominanţei procedeelor tehnice specfice diferitelor ramuri de sport, cu modificarea dominanţei lor, deci a influenţei; 2. Folsirea metodelor, procedeelor şi mijloacelor specfice lor, deci a influenţei; 2. Folsirea metodelor, procedeelor şi mijloacelor specfice dezvoltării calităţilor motrice, la elevii din ciclul gimnazial.dezvoltării calităţilor motrice, la elevii din ciclul gimnazial.

2.2. Calități motrice2.2. Calități motrice


2.2.1.Viteza2.2.1.VitezaOmul este obisnuit să raporteze orice acţiune sau miscare la timpul necesar Omul este obisnuit să raporteze orice acţiune sau miscare la timpul necesar

realizării ei, căutândrealizării ei, căutând din ce în ce mai mult reducerea intervalului de timp consumat din ce în ce mai mult reducerea intervalului de timp consumat pentru o acţiune sau alta. Nu estepentru o acţiune sau alta. Nu este întamplător faptul că în urma realizărilor întamplător faptul că în urma realizărilor spectaculoase din ultimele decenii în domeniul tehniciispectaculoase din ultimele decenii în domeniul tehnicii construcţiei mijloacelor construcţiei mijloacelor rapide de deplasare, secolul nostru tinde să fie calificat tot mai desrapide de deplasare, secolul nostru tinde să fie calificat tot mai des drept secolul drept secolul vitezei.vitezei.

Majoritatea specialistilor caracterizează viteza prin rapiditatea (iuţeala) cu Majoritatea specialistilor caracterizează viteza prin rapiditatea (iuţeala) cu care secare se efectuează acţiunile motrice în structurile şi combinările cele mai diverse.efectuează acţiunile motrice în structurile şi combinările cele mai diverse.

Valoarea vitezei este condiţionată de mai mulţi factori fiziologici, biochimici, Valoarea vitezei este condiţionată de mai mulţi factori fiziologici, biochimici, psihici si într-opsihici si într-o anumită masură morfologicianumită masură morfologici. Mai nou este conditionată şi de nivelul . Mai nou este conditionată şi de nivelul de dezvoltare a celorlalte calitati motrice(forță, rezistență, îndemânare, de dezvoltare a celorlalte calitati motrice(forță, rezistență, îndemânare, elasticitate).elasticitate).

2.2.1.2. Forme de manifestare a vitezei2.2.1.2. Forme de manifestare a vitezeiMajoritatea specialistilor disting patru forme de baza, relativ independente şi Majoritatea specialistilor disting patru forme de baza, relativ independente şi

cucu indici de corelare minimi, în manifestarea vitezei în diferite actiuni motrice, indici de corelare minimi, în manifestarea vitezei în diferite actiuni motrice, probe şi ramuri sportive:probe şi ramuri sportive: viteza de reacţie; viteza de reacţie;, , viteza de execuţieviteza de execuţie, , viteza de repetiţieviteza de repetiţie, , viteza de deplasare.viteza de deplasare.

2.2. Calitati motrice2.2. Calitati motrice


Jocul este o formă de practicare a exerciţiului fizic predominant emotional,Jocul este o formă de practicare a exerciţiului fizic predominant emotional, desfăşurat spontan sau organizat după reguli prestabilite, în scop recreativ. desfăşurat spontan sau organizat după reguli prestabilite, în scop recreativ.

Jocul îl bucură pe copil, succesul îi mareşe puterea de muncă, îl ajuta să-şi Jocul îl bucură pe copil, succesul îi mareşe puterea de muncă, îl ajuta să-şi mobilizeze forţele şi sămobilizeze forţele şi să învingă greutăţile. În efortul de a atinge scopul propus, învingă greutăţile. În efortul de a atinge scopul propus, copilul îşi intăreşte voinţa.copilul îşi intăreşte voinţa.

O trăsătura caracteristică a jocurilor motrice, o constituie contribuţia pe care o O trăsătura caracteristică a jocurilor motrice, o constituie contribuţia pe care o are laare la dezvoltarea calităţilor motrice de bază (viteza, rezistenta, forta, dezvoltarea calităţilor motrice de bază (viteza, rezistenta, forta, îndemanarea).îndemanarea).

Datorită caracteristicilor de formă, conţinut şi efecte, jocul motric este folosit Datorită caracteristicilor de formă, conţinut şi efecte, jocul motric este folosit din cea maidin cea mai fragedă vârstă. Astfel pentru a contribui cât mai eficient la realizarea fragedă vârstă. Astfel pentru a contribui cât mai eficient la realizarea obiectivelor educaţieiobiectivelor educaţiei fizice scolare, jocurile motrice pot fi organizate şi desfăşurate fizice scolare, jocurile motrice pot fi organizate şi desfăşurate în forme foarte variate.în forme foarte variate...

2.3. Jocul motric2.3. Jocul motric


1. Clasificarea jocurilor motrice1. Clasificarea jocurilor motricePProfesor doctor Georgeta Chiriţa face cea mai corectărofesor doctor Georgeta Chiriţa face cea mai corectă, , cuprinzătoare şi cuprinzătoare şi

stematizare a jocurilorstematizare a jocurilor în raport cu criteriul sarcinilor de rezolvat. Potrivit acesteia, în raport cu criteriul sarcinilor de rezolvat. Potrivit acesteia, jocurile se împart în:jocurile se împart în:

- Jocuri pentru formarea şi perfecţionarea deprinderilor motrice de bază - Jocuri pentru formarea şi perfecţionarea deprinderilor motrice de bază aplicative,aplicative,

- Jocuri pentru formarea şi perfecţionarea deprinderilor motrice specifice - Jocuri pentru formarea şi perfecţionarea deprinderilor motrice specifice diverselor ramuri de sport,diverselor ramuri de sport,

- - Jocuri pentru sensibilizarea motrică şi dezvoltarea calităţilor motrice de bazăJocuri pentru sensibilizarea motrică şi dezvoltarea calităţilor motrice de bază- - Jocuri pentru educarea atenţieiJocuri pentru educarea atenţiei2. Jocul motric - mijloc al educaţiei fizice2. Jocul motric - mijloc al educaţiei fiziceComparativ cu alte exerciţii fizice, jocurile motrice prezintă avantajul Comparativ cu alte exerciţii fizice, jocurile motrice prezintă avantajul

participării unui numar mare de elevi într-un spaţiu restrans şi al angrenării, în participării unui numar mare de elevi într-un spaţiu restrans şi al angrenării, în egala măsură, a băieţilor şi fetelor, adeseori în cadrul unor grupe mixte.egala măsură, a băieţilor şi fetelor, adeseori în cadrul unor grupe mixte.



Jocul motric se deosebeste de celelalte mijloace ale educaţiei fizice prin Jocul motric se deosebeste de celelalte mijloace ale educaţiei fizice prin particularităţile sale specifice şi anume:particularităţile sale specifice şi anume:

Jocurile motrice permit manifestarea complexă şi favorizează dezvoltarea Jocurile motrice permit manifestarea complexă şi favorizează dezvoltarea simultană a deprinderilor motrice de bază sau specifice, a calităţilor motrice simultană a deprinderilor motrice de bază sau specifice, a calităţilor motrice precum şi a însuşirilor şi deprinderilor moral- volitive. În cazul lor se formează şi se precum şi a însuşirilor şi deprinderilor moral- volitive. În cazul lor se formează şi se consolidează deprinderile motrice utilitare şi de bază: mers, alergare, sărituri, consolidează deprinderile motrice utilitare şi de bază: mers, alergare, sărituri, aruncări, prinderi, căţărări şi escaladări, fiind favorizată în acelaşi timp şi aruncări, prinderi, căţărări şi escaladări, fiind favorizată în acelaşi timp şi dezvoltarea unor calităţi fizice ca: viteza, forta, indemanarea şi rezistenta.dezvoltarea unor calităţi fizice ca: viteza, forta, indemanarea şi rezistenta.

2. Locul jocului motric în lecția de educație fizică 2. Locul jocului motric în lecția de educație fizică În funcţie de obiectivul urmărit, jocul motric poate fi folosit cu succes în În funcţie de obiectivul urmărit, jocul motric poate fi folosit cu succes în

aproape toate momentele lecţiei, excepţie făcând cel destinat influenţării selective aproape toate momentele lecţiei, excepţie făcând cel destinat influenţării selective a aparatului locomotor. Introducerea jocului în primele verigi ale lecţiei are drept a aparatului locomotor. Introducerea jocului în primele verigi ale lecţiei are drept consecinţă cresterea gradului de concentrare a atenţiei pentru activitatea din consecinţă cresterea gradului de concentrare a atenţiei pentru activitatea din cadrul lecţiei. În acest scop este recomandabilă alegerea jocurilor de scurtă cadrul lecţiei. În acest scop este recomandabilă alegerea jocurilor de scurtă durată, variate şi atractive.durată, variate şi atractive.



Principalele cerinţe de care profesorul de educatie fizică trebuie să ţină seama Principalele cerinţe de care profesorul de educatie fizică trebuie să ţină seama în alegerea, pregatirea şi desfăşurarea jocului motric sunt: în alegerea, pregatirea şi desfăşurarea jocului motric sunt:

- Vârsta copiilor, sexul copiilor, dezvoltarea şi pregătirea fizică, particularităţile - Vârsta copiilor, sexul copiilor, dezvoltarea şi pregătirea fizică, particularităţile activităţii, locul de desfaşurare, condiţiile atmosferice.activităţii, locul de desfaşurare, condiţiile atmosferice.

Pentru ca jocurile motrice să-şi îndeplinească obiectivul instructiv - educativ Pentru ca jocurile motrice să-şi îndeplinească obiectivul instructiv - educativ este necesar ca profesorii de educaţie fizică să aibă în vedere următoarele cerinţe este necesar ca profesorii de educaţie fizică să aibă în vedere următoarele cerinţe privind:privind:

- alegerea jocului motric- alegerea jocului motric- pregatirea locului de desfaşurare a jocului motric- pregatirea locului de desfaşurare a jocului motric- pregatirea materialelor necesare desfăşurării jocului motric- pregatirea materialelor necesare desfăşurării jocului motric- formarea echipelor pentru joc- formarea echipelor pentru joc- aşezarea jucatorilor pe terenul de joc în formaţii corespunzatoare- aşezarea jucatorilor pe terenul de joc în formaţii corespunzatoare-explicarea şi demonstrarea jocului motric-explicarea şi demonstrarea jocului motric-rolul profesorului în cadrul jocului (conducerea şi arbitrarea jocului)-rolul profesorului în cadrul jocului (conducerea şi arbitrarea jocului)-dozarea şi gradarea efortului în cadrul jocului,-dozarea şi gradarea efortului în cadrul jocului,-încheierea jocului şi stabilirea rezultatelor (desemnarea castigătorilor)-încheierea jocului şi stabilirea rezultatelor (desemnarea castigătorilor)-analiza jocului-analiza jocului


IIIII. METODOLOGIA DE LUCRU FOLOSITA IN I. METODOLOGIA DE LUCRU FOLOSITA IN ELABORAREELABORARE AA LUCRARIILUCRARII

În vederea realizării cercetării ştiinţifice privind tema aleasă de mine, am În vederea realizării cercetării ştiinţifice privind tema aleasă de mine, am folosit o seriefolosit o serie de metode specifice atât în etapa constatativă şi experimentală cât de metode specifice atât în etapa constatativă şi experimentală cât şi în etapa de prelucrareşi în etapa de prelucrare a datelor şi rezultatelor înregistrate.a datelor şi rezultatelor înregistrate.

3.1. Metodele de cercetare folosite în cadrul 3.1. Metodele de cercetare folosite în cadrul cercetării pedagogicecercetării pedagogice..

- - Studiul bibliograficStudiul bibliografic - Acest studiu mi-a asigurat o amplă documentare în - Acest studiu mi-a asigurat o amplă documentare în domeniul problemei cercetate din punct de vedere teoretic şi metodic.domeniul problemei cercetate din punct de vedere teoretic şi metodic.

- Metoda observaţiei - Metoda observaţiei - Urmărind sistematic orele de educaţie fizică aşa cum - Urmărind sistematic orele de educaţie fizică aşa cum se desfăşoară ele în condiţii obişnuite sau create de experiment, am putut observa se desfăşoară ele în condiţii obişnuite sau create de experiment, am putut observa şi constata: nivelul de dezvoltare fizică, nivelul de pregatire fizică, cât şi starea şi constata: nivelul de dezvoltare fizică, nivelul de pregatire fizică, cât şi starea psiho-afectiva a elevilor din ciclul gimnazial (clasa a V-a). psiho-afectiva a elevilor din ciclul gimnazial (clasa a V-a).

- - Metoda experimentului pedagogic Metoda experimentului pedagogic - pentru verificarea acestei ipoteze am - pentru verificarea acestei ipoteze am folosit în cadrul experimentului, tehnica grupelor paralele (două clase, una de folosit în cadrul experimentului, tehnica grupelor paralele (două clase, una de experiment şi alta de control).experiment şi alta de control).


- - Metoda testelor Metoda testelor - În cazul experimentului realizat de mine, elevii au fost - În cazul experimentului realizat de mine, elevii au fost testaţi initial, pentru determinarea nivelului de pregătire şi final pentru a vedea în testaţi initial, pentru determinarea nivelului de pregătire şi final pentru a vedea în ce măsură variabilele independente utilizate au contribuit la creşterea nivelului de ce măsură variabilele independente utilizate au contribuit la creşterea nivelului de pregătire.pregătire.

După efectuarea celor doua testări (initială şi finală) rezultatele obţinute de După efectuarea celor doua testări (initială şi finală) rezultatele obţinute de elevi au fost comparate, analizate şi înregistrate în tabele.elevi au fost comparate, analizate şi înregistrate în tabele.

-Metoda statistico-matematică Metoda statistico-matematică - această metodă cuprinde interpretarea şi - această metodă cuprinde interpretarea şi prelucrarea datelor, cât şi prezentarea lor într-o formă accesibilă şi relevantă.prelucrarea datelor, cât şi prezentarea lor într-o formă accesibilă şi relevantă.

Cu ajutorul acestei metode am calculat urmatorii indici statistici:Cu ajutorul acestei metode am calculat urmatorii indici statistici:- Media aritmetică (x)- Media aritmetică (x)- Mediana (mdn)- Mediana (mdn)- Eroarea medie (em)- Eroarea medie (em)- Abaterea standard (es)- Abaterea standard (es)- Coeficientul de variabilitate (Cv)- Coeficientul de variabilitate (Cv)- Amplitudinea (w).- Amplitudinea (w).


3.2. Etapele și organizarea cercetării pedagogice.

Concepută ca un demers pedagogic, cercetarea presupune doua mari faze: pregătirea cercetării şi desfăşurarea acesteia.

Fiecare faza necesita parcurgerea mai multor etape.A. Pregătirea cercetării presupune:1. Alegerea problemei de cercetat;2. Documentarea3. Stabilirea ipotezei de lucru;4. Întocmirea planului de cercetare;5. Stabilirea unităţilor de lucru, cuprinzand: fixarea clasei experimentale şi a clasei de control.B. Desfasurarea cercetării presupune:1. Adunarea materialului faptic.2. Stabilirea metodologiei de cercetare3. Efectuarea testărilor initiale la cele două eşantioane;4. Aplicarea intervenţiilor preconizate şi urmărirea rezultatelor 5. Efectuarea testărilor finale la cele două eşantioane;6. Prelucrarea şi interpretarea datelor, cuprinzand:7. Elaborarea concluziilor cercetării;8. Redactarea finală a lucrării.


3.3.33. Etapele și organizare. Etapele și organizarea a cercetării cercetării experimentale experimentale

Verificarea ipotezei de lucru a fost urmăirită prin:Verificarea ipotezei de lucru a fost urmăirită prin:a) organizarea unui experiment ce a constat în selecţia celor două a) organizarea unui experiment ce a constat în selecţia celor două

eşantioane, pe bazaeşantioane, pe baza unor baterii de teste;unor baterii de teste;b) realizarea unui experiment formativ folosit în pregătirea ştiinţifică a celor b) realizarea unui experiment formativ folosit în pregătirea ştiinţifică a celor

douădouă eşantioane pe parcursul unui an şcolar;eşantioane pe parcursul unui an şcolar;Experimentul a cuprins formarea celor două eşantioane. Acestea însumează Experimentul a cuprins formarea celor două eşantioane. Acestea însumează

un număr total de 50un număr total de 50 de elevi dintre care 24 fete şi 26 de băieţi.de elevi dintre care 24 fete şi 26 de băieţi.Cercetarea sau mai bine zis activitatea experimentală, s-a desfăşurat în trei Cercetarea sau mai bine zis activitatea experimentală, s-a desfăşurat în trei

marimari etape: constativă, experimenală şi de verificare.etape: constativă, experimenală şi de verificare.A. Etapa constatativăA. Etapa constatativăÎn cadrul acestei etape se determină nivelul de pregătire al elevilor prin În cadrul acestei etape se determină nivelul de pregătire al elevilor prin

apreciereaaprecierea catităţilor motrice în cadrul probelor şi normelor de control şi prin catităţilor motrice în cadrul probelor şi normelor de control şi prin evaluarea comportăriievaluarea comportării elevilor în jocurile motrice.elevilor în jocurile motrice.


B. Etapa experimentalăB. Etapa experimentalăTemporal este cea mai lungă perioadă având în vedere că în cercetarea Temporal este cea mai lungă perioadă având în vedere că în cercetarea

pedagogică factorulpedagogică factorul experimental nu poate fi aplicat instantaneu, deci apariţia experimental nu poate fi aplicat instantaneu, deci apariţia rezultatelor nu este o consecinţărezultatelor nu este o consecinţă imediată.imediată.

După stabilirea nivelului de pregătire al elevilor din cele două eşantioane, se După stabilirea nivelului de pregătire al elevilor din cele două eşantioane, se acţioneazăacţionează asupra eşantionului experimental cu jocuri motrice. În fiecare lecţie de asupra eşantionului experimental cu jocuri motrice. În fiecare lecţie de educaţie fizică am lucrat cueducaţie fizică am lucrat cu grupe de experiment minim 10 minute, pentru grupe de experiment minim 10 minute, pentru dezvoltarea şi îmbunătăţirea calităţiidezvoltarea şi îmbunătăţirea calităţii motrice, viteză.motrice, viteză.

C. Etapa de verificareC. Etapa de verificareÎn această etapă vom afla rezultatele finale ale experimentului, comparând În această etapă vom afla rezultatele finale ale experimentului, comparând

datele iniţiale cu cele finale, la cele doua eşantioane.datele iniţiale cu cele finale, la cele doua eşantioane.După stabilirea diferenţelor dintre rezultatele înregistrate în faza iniţială şi cele După stabilirea diferenţelor dintre rezultatele înregistrate în faza iniţială şi cele

din faza finală se vor face tabele şi grafice din care să rezulte creşterea sau din faza finală se vor face tabele şi grafice din care să rezulte creşterea sau scăderea nivelului de pregătire al elevilor.scăderea nivelului de pregătire al elevilor.

Etapa de verificare este foarte importantă, deoarece în cadrul ei se realizează Etapa de verificare este foarte importantă, deoarece în cadrul ei se realizează atat prelucrarea şi interpretarea rezultatelor cât şi conduziile ce se degajă din ele.atat prelucrarea şi interpretarea rezultatelor cât şi conduziile ce se degajă din ele.

Întreaga cercetare experimentală s-a desfăşurat pe perioada anului scolar Întreaga cercetare experimentală s-a desfăşurat pe perioada anului scolar 2013 - 2014, astfel: testarea initială între lunile septembrie şi octombrie, iar testele 2013 - 2014, astfel: testarea initială între lunile septembrie şi octombrie, iar testele finale în luna aprilie.finale în luna aprilie.


3.4. Probele aplicate în cadrul cercetarii experimentale3.4. 1. Parametrii somaticia). Înăltimea(talia) - se măsoară din poziţia stand cu spatele rezemat de perete. Pentru o măsurare corectă, corpul trebuie să fie în poziţie verticală, iar picioarele apropiate;b). Greutatea - se măsoare în kilograme;c). Perimetrul toracic în inspiraţie şi expiraţie - se măsoară cu ajutorul unei bandemetrice care se aşează sub omoplaţi, în inspiratie profundă şi în expiraţie profundă.d). Elasticitatea perimetrului toracic - se calculează prin diferenţa dintre inspiraţie şi expiraţie.3.4.2.Probele motricea) lergarea de viteză 50 m (cu start de sus) b). Naveta c). Săritura în lungime de pe loc.

IV. IV. JOCURI MOTICE FOLOSITE ÎN CADRUL JOCURI MOTICE FOLOSITE ÎN CADRUL CERCETĂRII EXPERIMENTALE PENTRU CERCETĂRII EXPERIMENTALE PENTRU

FORMAREA ŞI CONSOLIDAREAFORMAREA ŞI CONSOLIDAREACALITĂŢII MOTRICE - VITEZACALITĂŢII MOTRICE - VITEZA

În cadrul capitolului IV, amintesc doar câteva din jocurile motrice folosite în cadrul lecţiilor:- cursa pe numere- bucheţelele-crabii şi creveţii-mingea pe deasupra- mingea prin tunel- ştafeta cu mingea- transportul merelor

V. V. REZULTATELE FINALE REZULTATELE FINALE ALE CERCETARII PEDAGOGICE ALE CERCETARII PEDAGOGICE

SISI ANALIZA COMPARATIVA A ACESTORAANALIZA COMPARATIVA A ACESTORA

Rezultatele testelor iniţiale şi finale la cele două eşantioane au fost consemnate în anexele 5 si 6 atât la fete cât şi la băieti.

Aflarea rezultatelor finale a necesitat două etape diferite:- compararea rezultatelor iniţiale cu cele finale la cele două eşantioane- determinarea diferenţelor dintre eşantioane, atât la testarea iniţiala cât şi la

cea finată.



5.1. Talia (înalţimea) - după cum se observă la testarea iniţială a eşantionului experimental, fetele au o medie aritmetică de 149 cm, iar băieţii de 148 cm, iar la testarea finală se constată o creştere de 4 cm la fete, respectiv 5 cm la băieţi. Din aceste date rezultă foarte clar că procesul de creştere al acestor elevi se desfăşoară normal ritmului natural de creştere la această vârstă.Coeficientul de variabilitate ne indică clase omogene atât la testarea iniţială, cât şi la cea finală abaterea standard şi eroarea mediei au valori nesemnificative la cele două testări.Aceste valori sunt reprezentative deoarece 77% respectiv 83,4% dintre valori seînscriu în standart.

145

146

147

148

149

150

151

152

153

Control T1=148

Control T2=150

ExperimentalT1=149ExperimentalT2=153

145

146

147

148

149

150

151

152

153

154

Control T1=152

Control T 2=154


Graficul mediei aritmetice

a) fete b) băieți



5.2. Greutatea - Analizând rezultatele obţinute, rezultă că media aritmetică la grupa de experiment este de 35 kg la fete, respectiv 39 kg la băieţi, în cadrul testării iniţiale, iar la testarea finală de 38 kg, respectiv 41kg. Deci, se observă o creştere de 3 kg la fete, respectiv 2 kg la băieţi.La eşantionul de control s-au înregistrat în cadrul testarii iniţiale medii aritmetice de 42 kg la fete respectiv 38 kg la băieţiLa eşantionul experimental, eroarea mediei şi abaterea standard prezintă diferenţe foarte mici între cele două testări 0,1 % şi 0,3% la fete şi respectiv 0,2% şi 0,4% la băieţi. Aceste valori ale indicilor matematici prezentaţi mai sus sunt nesemnificative.


a) fete b) băieți0

5

10

15

20

25

30

35

40

45

Control T1=42

Control T 2=44


36,537

37,5

3838,5

39

39,5

4040,5

41

Control T1=38

Control T 2=41




5.3. Perimetrul toracic în inspiraţie - după cum se constată, la testarea initiala a eşantionului de control, media aritmetică este de 75 cm la fete şi de 73 cm la băieţi, iar la testarea finala este de 76 cm atât la fete cât şi la băieţi. Aşadar, se observă o creştere de 1 cm la fete şi de 3 cm la băieţi.La testarea initiala a esantionului experimental media aritmetica este de 74 cm atat la fete cat si la baieti, iar 1a testarea finala se inregistreaza o crestere de 2 cm la fete si de 1 cm la baieti.Coeficientul de variabilitate are valori scăzute atât la fete cât şi la băieţi, ceea ce ne arată că cele două eşantioane au colective omogene.Ceilalţi indici statistici ne indică diferenţe nesemnificative, atât la testarea initială cât şi la cea finală a celor două eşantioane



73,5

74

74,5

75

75,5

76

Control T1=75

Control T2=76


71,572

72,5

7373,5

74

74,5

7575,5

76

Control T1=73

Control T2=76




5.4. Perimetrul toracic în expiraţieMedia aritmetică la eşantionul de control este de 65 cm la fete şi de 69 la băieţi latestarea initială şi de 71 cm respectiv 80 cm la testarea fianlă, observându-se o creştere de 6 cm la fete şi de 11 cm la băieţi.La testarea initială a eşantionului experimental media aritmetică este de 68 cm atât la fete cât şi la băieţi, iar la testarea finală se înregistrează o creştere de 1 cm.La ambele eşantioane eroarea mediei, abaterea standard şi amplitudinea prezintădiferenţe foarte mici între cele două testări.Coeficientut de variabilitate ne indica faptul că ambele eşantioane sunt omogene atât la testarea iniţială cât şi la cea finală



63

64

65

66

67

68

69

70

71

Control T1=65

Control T 2=71


62

64

66

68

70

72

74

76

78

80

Control T1=69

Control T 2=80




5.5. Perimetrul toracic în elasticitate - la eşantionul de control s-au înregistrat în cadrul testării iniţiale medii aritmetice de 5 cm la fete şi 4 cm la băieţi, iar la testarea finală de 5 cm atât la fete cât şi la băieti.Comparând aceste rezultate se observăi o creştere de 1 cm la băieti, iar la fete media rămânând aceeaşi la ambele testări.Grupa de experiment a inregistrat o cerstere de 1 cm la fete, iar băieţii având aceeaşi medie atât la testarea initială cât şi la cea finală.Coeficentul de variabilitate indică omogenitate medie la ambele eşantioane, iar valorile obţinute sunt reprezentative deoarece 77% dintre acestea se înscriu în standardul admis, lucru ce a determinat o adaptare mai uşoara la efortul de intensitate şi de durată mai lungă.



1

2

3

4

5

6

7

Control T1=5

Control T 2=5


0

1

2

3

4

5

6

Control T1=4

Control T 2=5




5.6 . Alergare de viteză pe 50m (cu start de sus) - avand în vedere faptul că problematica acestei lucrări este dezvoltarea vitezei folosind ca sisteme de acţionare întrecerea şi jocul motric, observăm o creştere vizibilă a timpilor la eşantionul experimental.Astfel, că eşantionul de control, mediile aritmetice sunt de 10 sec la fete şi de 9,7 sec la băieţi. Deci, creşterea este de 0,8 sec la fete şi 0,9 sec. la băieţi.La eşantionul experimental mediile aritmetice obţinute la testarea initială sunt de 9,8 sec la fete şi 9,5 sec la băieţi. La testarea finală mediile sunt de 9,1 sec la fete si 8,7 sec la băieţi.Se poate observa o creştere de 0,7 sec la fete respectiv de 0,8 sec la băieţi.


a) fete b) băieți8,6

8,8

9

9,2

9,4

9,6

9,8

10

Control T1=10

Control T2=9,2

ExperimentalT1=9,8ExperimentalT2=9,1

8,2

8,4

8,6

8,8

9

9,2

9,4

9,6

9,8

Control T1=9,7

Control T 2=8,8




5.7. Naveta - la testarea initială media aritmetică la eşantionul de control este de 13 sec la fete şi de 12,8 sec la băieţi. La testarea finafă se observă o creştere de 0,2 sec la fete şi de 0,8 sec la băieţi.După cum se observă, la testarea iniţială a eşantionului experimental, media aritmetică este de 12 sec la fete şi de 11,9 sec la băieţi, iar la testarea finlă este de 11,7 sec 1a fete şi de 11,6 sec la băieţi. Deci, se constată o crestere de 0,3 sec atât la fete cât şi la băieţi.Coeficientul de variabilitate are valori nesemnificative la cele două testări, fapt careindică omogenităţi mari ale claselor alese.



11,211,411,611,8

1212,212,412,612,8

13

Control T1=13

Control T 2=12,8

ExperimentalT1=12ExperimentalT2=11,7

1111,2

11,4

11,611,8

1212,2

12,412,6

12,8

Control T1=12,8

Control T 2=12




5. 8. Saritura în lungime de pe loc - analizand datele obţinute la această probă, observăm progrese mari între testarea iniţială şi cea finală, mai ales la eşantionut de control.Media aritmetică creşte la eşantionul de control de la 143 cm la 153 cm la fete şi de la 151 cm la 162 cm la băieţi. Se observă creştere de 10 cm la fete, respectiv 11 cm la băieţi.La eşantionul experimental se observă creştere de 6 cm la fete respectiv 9 cm la băieţi, între cele două testari.Coeficientul de variabilitate ne indică clase omogene la această probă, eşantionulexperimental având crestere de 3,2% la fete şi de 2,1 % la băieţi între cele două testări.



135

140

145

150

155

160

165

170

Control T1=143

Control T 2=153


140

145

150

155

160

165

170

Control T1=151

Control T 2=162


VVII. . CONCLUZII ȘI PROPUNERICONCLUZII ȘI PROPUNERI

În urma cercetării experimentale, pot concluziona urmatoarele:1. Creşterea eficienţei educaţiei fizice se poate realiza prin folosirea intentiva a

jocurilor motrice. Jocul motric folosit intensiv în cadrul orelor de educaţie fizică alături de mijloacele traditionale, sporeste frecventa elevilor la ore, creste gradul de atractivitate al acestora, creează un cadru motivaţional propice participării conştientă şi activă a elevilor, contribuind în foarte mare măsură la creşterea eficenţei lecţiior de educaţie fizica.

2. Jocurile motrice contribuie la dezvoltarea calitaţilor motrice, determinând în acelaşi timp şi creşterea indicilor morfo-funţionali ai elevilor.

Valorile înregistrate în cadrul celor două testări demonstrează că folosind preponderent în cadrul orelor de educaţie fizică jocul motric, se obţin progrese vizibile prinvind dezolvatrea calităţiilor motrice, în primul rând a vitezei pentru care s-a acţionat în mod special cât şi dezvoltarea corespunzatoare a indicilor morfofuncţionali, fapt ce nu poate fi ignorat. Toate calităţiile motrice au obţinut valori superioare chiar daca asupra lor nu s-a pus în special accentul, ceea ce demostrează intercondiţionarea care există între calităţiile motrice, dezvoltarea uneia atrage dupa sine şi dezvoltarea celorlalte calitati motrice.

6.1. Concluzii

VVII. . CONCLUZII ȘI PROPUNERICONCLUZII ȘI PROPUNERI3. Evalunâd calităţiile şi trăsăturile de caracter ale eleviilor se poate observa un

progres realizat sub aspect educativ şi formativ pe întreaga perioada a cercetării experimentale.

4. Jocurile motrice au o acţiune globală şi simultană. Ele acţioneza asupra organismului, contribuie la dezolvtarea calităţiilor motrice, consolidând deprinderile motrice de baza atât de necesare vieţii de zi cu zi .

5. Elevii sunt receptivi la jocuri atunci când acestea sunt bine selecţionate, organizate şi conduse de cadrul didactic.

6. Jocurile motrice produc o diferenţiere între elevii mai bine dotaţi fizic şi motric şi cei mai puţin dotaţi.

Prin joc se realizează mai uşor sarcinile lecţiei, se asigură o densitate mai mare, se creează un stadiu favorabil pentru formarea şi consolidarea calităţiilor motrice, favorizând în acelaşi timp şi dezvoltarea calităţilor moral-volitive şi de creaţie.

Dupa prezentarea şi interpretarea rezultatelor finale ale cercetării experimentale se poate afirma ca ipoteză, sarcinile şi scopul acestei lucrări sunt confirmate în totalitate.

Sper ca prin aceasta lucrare să raspund cerinţelor mereu crescânde de optimizare a orelor de educaţie fizică în învăţământul gimnazial, oferind specialiştilor un bogat material didactic.

VVII. . CONCLUZII ȘI PROPUNERICONCLUZII ȘI PROPUNERI

În primul rând, consider ca ar fi necesar şi în interesul creşterii eficienţiei educaţiei fizice în şcoală, să se pună accent mai mare pe folsirea jocurilor motrice în fiecare lecţie.

Ar fi util ca orice profesor de educaţie fizică să-şi întocmească un caiet cu jocuri motrice, dar nu la întâmplare, ci grupate pe grupe de calităţi şi deprinderi motrice pe care să-l foloseasca în fiecare an.

În aprecierea unui joc motric, profesorul de educaţie fizică trebuie să ia în considerare:

-execuţia corectă a elevilor, respectarea regulilor, numărul acţiunilor reuşite şi numarul elevilor eliminaţi din joc, în scopul realizării efectului educativ al jocului. Profesorul de educaţie fizică va ţine seama de corelarea efortului cu nivelul de dezvoltarea fizică al elevilor, eliminând astfel suprasolicitarea şi subsolicitarea acestora.

În literartura de specialitate ar fi necesar să apară mai multe publicaţii didactice dedicate jocurilor motrice şi în special calităţilor motrice, însoţite de indicaţii metodice.

6.2. Propuneri

Slide Falviu Complet Pt Citit

Documents