Top Banner
1 MINISTERUL SANATATII DIRECTIA DE SANATATE PUBLICA MARAMURES RAPORTUL PENTRU SANATATE SI MEDIU - 2012 -
127

RAPORTUL PENTRU SANATATE SI MEDIU - dspmm.ro pentru sanatate si mediu 2012.pdf · latitudine nordica si meridianele 22”52 ˇ30 ˛ si 25”07 ˇ30 ˛ longitudine estica, la 20 de

Oct 11, 2019

Download

Documents

dariahiddleston
Welcome message from author
This document is posted to help you gain knowledge. Please leave a comment to let me know what you think about it! Share it to your friends and learn new things together.
Transcript
Page 1: RAPORTUL PENTRU SANATATE SI MEDIU - dspmm.ro pentru sanatate si mediu 2012.pdf · latitudine nordica si meridianele 22”52 ˇ30 ˛ si 25”07 ˇ30 ˛ longitudine estica, la 20 de

1

MINISTERUL SANATATIIDIRECTIA DE SANATATE PUBLICA MARAMURES

RAPORTUL PENTRU SANATATE SI MEDIU

- 2012 -

Page 2: RAPORTUL PENTRU SANATATE SI MEDIU - dspmm.ro pentru sanatate si mediu 2012.pdf · latitudine nordica si meridianele 22”52 ˇ30 ˛ si 25”07 ˇ30 ˛ longitudine estica, la 20 de

2

CAPITOLUL I

ASPECTE DE DEMOGRAFIE SI MORBIDITATE

Doru Ilucz, informatician,coordonator judetean; Aurel Gat, consilier; Oana Crisan,referent

1. Elemente generale:

Judetul Maramures este situat in nordul Romaniei, intre paralelele 47º20’00” si 48º00’15”latitudine nordica si meridianele 22º52’30” si 25º07’30” longitudine estica, la 20 de km decentrul geografic al Europei. Se invecineaza la nord cu Ucraina, la est cu judetul Suceava, la sudcu judetele Bistrita Nasaud, Cluj si Salaj iar la vest cu judetul Satu Mare.

Suprafata totala a judetului este de : 6.304,4 kmp, reprezentand 2,6% din teritoriul tarii, fiindpe locul 15 ca suprafata intre judetele tarii. 43% din suprafata totala o constituie zona de munte(M-tii Rodnei, Gutai, Tibles, Maramuresului), 30% dealuri, podisuri, piemonturi, 27%depresiuni cu lunci si terase (Depresiunea Maramures, Campia Somesului).

Clima este temperat-continental moderata. Valoarea maxima de temperatura inregistrata:39,4°C (1952), iar cea minima: -32.6°C (1954). Valoarea medie de temperatura anuala este de9,43°C.

Populatia judetului Maramures la data de 01ianuarie 2011 a fost de 509660 locuitorireprezentand aproximativ 2,4% din populatia tarii si mai putin ca in anul precedent (510482), cu822 locuitori

Densitatea populatiei este de 80,84 loc/kmp.Judetul Maramures este impartit in 76 de unitati administrativ teritoriale dupa cum urmeaza:

2 municipii, 11 orase, 63 comune si 214 sate. Populatia judetului la 1 ianuarie 2011 a fost de 509660 persoane, iar ca structura etnicacuprinde romani 82%, maghiari 9%, ucrainieni 6,7%, rromi 1,7% , germani 0,4% ,altenationalitati 0,2%.

Analiza starii de sanatate a populatiei judetului Maramures se bazeaza pe masurarea unorindicatori ce se refera la demografie, morbiditate si stil de viata.

Mentionam ca nu avem date defitive de la ultimul recensamant al populatiei si de aceea s-aluat in considerare populatia la 01 ianuarie 2011.

Page 3: RAPORTUL PENTRU SANATATE SI MEDIU - dspmm.ro pentru sanatate si mediu 2012.pdf · latitudine nordica si meridianele 22”52 ˇ30 ˛ si 25”07 ˇ30 ˛ longitudine estica, la 20 de

3

2. Starea de sanatate a populatiei2.1. Structura populatieiPopulatia judetului la 1 ianuarie 2011 si variatiile in numar sunt puse in evidenta in graficul

de mai jos:

Numar locuitori la 1 ianuarie in judetul Maramures

502000

504000

506000

508000

510000

512000

514000

516000

518000

520000

522000

524000

MARAMURES 522226 520409 518889 518116 517319 515582 511828 511311 510482 509660

2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011

Populatia judetului Maramures a scazut constant in ultimii ani datorita mai multor cauze:scaderea natalitatii, cresterea emigrarii, cresterea nivelului educational, contextul politic sieconomico-social global care nu incurajeaza cresterea natalitatii, in contextul mentineriimortalitatii generale la un nivel ridicat.

Ca structura pe sexe, populatia judetului se caracterizeaza printr-un numar aproximativ egalde femei si barbati: 259183 persoane de sex feminin, reprezentand 50,85% din populatie,respectiv 250477 persoane de sex masculin, reprezentand 49,15%.din populatie. Predominapopulatia din mediul urban care reprezinta 58,80% din totalul populatiei; si in anul 2011 sementine tendinta de reducere treptata a numarului de persoane in contingentele de grupa devarsta tinere si adulte si cresterea numarului de persoane in varsta.

Ca urmare, “imbatranirea demografica a populatiei”, fenomen demografic intalnit si la nivelnational si european se constata si la nivel judetean.

Ambelesexe Masculin Feminin

total MM 509660 250477 2591830-4 ani 26288 13502 127865-9 ani 26770 13755 13015

10-14 ani 28700 14657 1404315-19 ani 30999 15980 1501920-24 ani 41396 21310 2008625-29 ani 40367 20955 1941230-34 ani 43339 22496 2084335-39 ani 39847 20757 19090

Page 4: RAPORTUL PENTRU SANATATE SI MEDIU - dspmm.ro pentru sanatate si mediu 2012.pdf · latitudine nordica si meridianele 22”52 ˇ30 ˛ si 25”07 ˇ30 ˛ longitudine estica, la 20 de

4

40-44 ani 40068 20445 1962345-49 ani 31352 15456 1589650-54 ani 34177 16699 1747855-59 ani 32857 15349 1750860-64 ani 27490 12458 1503265-69 ani 21837 9563 1227470-74 ani 18899 7697 1120275-79 ani 13460 5163 829780-84 ani 7778 2866 491285 ani si

peste 4036 1369 2667

Structura populatiei pe grupe de varsta pune in evidenta o scadere semnificativa apopulatiei la varsta activa 45-49 ani:

Populatia pe grupe de varsta a judetului Maramures la 1 ianuarie 2011

2628826770

2870030999

4139640367

433393984740068

3135234177

3285727490

2183718899

134607778

4036

0 10000 20000 30000 40000 50000

0-4 ani5-9 ani

10-14 ani15-19 ani20-24 ani25-29 ani30-34 ani35-39 ani40-44 ani45-49 ani50-54 ani55-59 ani60-64 ani65-69 ani70-74 ani75-79 ani80-84 ani

85 ani si peste

Sporul natural, indicator sintetic al miscarii naturale are doua componente importante:natalitatea si mortalitatea.

Natalitatea in judetul Maramures in anul 2012 a fost de 9,44 nascuti vii la la 1000 locuitori,in scadere constanta in ultimii ani .

Numar nascuti vii in judetul Maramures2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012

MARAMURES 5396 5331 5689 5660 5552 5283 5505 5294 5028 4733 4812

Natalitate2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012

ROMANIA 9.7 9.8 10.0 10.2 10.2 10.0 10.3 10.4 9.9MARAMURES 10.3 10.2 11.0 10.9 10.7 10.2 10.7 10.3 9.8 9.4 9.44

Page 5: RAPORTUL PENTRU SANATATE SI MEDIU - dspmm.ro pentru sanatate si mediu 2012.pdf · latitudine nordica si meridianele 22”52 ˇ30 ˛ si 25”07 ˇ30 ˛ longitudine estica, la 20 de

5

In ceea ce priveste mortalitatea generala, aceasta s-a mentinut la valori constante inultimii ani, fara variatii semnificative, sub media la nivel national dupa cum rezulta din tabelelede mai jos:

Numar decedati in judetul Maramures2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012

MARAMURES 5918 5766 5785 5790 5648 5408 5277 5456 5660 5248 5371

Indici de mortalitate (decedati la 1000 locuitori)2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012

ROMANIA 12.4 12.3 11.9 12.1 12.0 11.7 11.8 12.0 12.1MARAMURES 11.3 11.1 11.1 11.2 10.9 10.5 10.3 10.7 11.0 10.3 10.5

Judetul Maramures inregistreaza dupa anul 2002 un spor natural negativ in mod constant, cuexceptia anului 2008, dar cu valori peste media la nivel national.

Page 6: RAPORTUL PENTRU SANATATE SI MEDIU - dspmm.ro pentru sanatate si mediu 2012.pdf · latitudine nordica si meridianele 22”52 ˇ30 ˛ si 25”07 ˇ30 ˛ longitudine estica, la 20 de

6

Sporul natural la 1000 locuitori2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012

ROMANIA -2.7 -2.5 -1.9 -1.9 -1.8 -1.7 -1.5 -1.6 -2.2MARAMURES -1.0 -0.9 -0.1 -0.3 -0.2 -0.3 0.4 -0.4 -1.2 -0.9 -1.1

Deasemenea, fertilitatea feminina in anul 2012 a fost in judetul Maramures in urcare fatade anul precedent si sub valoarea inregistrata la nivel national.

Fertilitatea feminina (nascuti vii la 1000 femei 15-49 ani)2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012

ROMANIA 37.60 37.80 38.40 39.40 39.5 38.9 40.6 41 39.4MARAMURES 39.50 39.00 41.50 41.40 40.8 39.1 41.1 39.8 38.1 36.9 37.02

Evolutia numarului de gravide nou luate in evidenta este prezentata in tabelul si ingraficul de mai jos:

Page 7: RAPORTUL PENTRU SANATATE SI MEDIU - dspmm.ro pentru sanatate si mediu 2012.pdf · latitudine nordica si meridianele 22”52 ˇ30 ˛ si 25”07 ˇ30 ˛ longitudine estica, la 20 de

7

Numar gravide nou depistate2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012

MARAMURES 4739 4725 4672 4423 3667 3602 3928 3730 3256 2930 2692

Numarul de avorturi efectuate si declarate in unitatile sanitare din sistemul public desanatate raportat la 100 de nascuti vii prezinta o scadere constanta in ultimii ani.

Comparand cu valorile medii din Romania, numarul de avorturi raportat la mia denascuti vii din judetul Maramures se situeaza sub media pe tara.

Numar avorturi in judetul Maramures2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012

MARAMURES 2908 2556 2024 1806 1569 1530 1518 1352 1226 1109 982

Numar avorturi/1000 nascuti vii2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012

ROMANIA 1176 1058 883.4 735.8 684.5 639.1 576.4 522.6 480.3 526.8

MARAMURES 539 960 356 319 283 290 276 255 244 234.3 204.1

Page 8: RAPORTUL PENTRU SANATATE SI MEDIU - dspmm.ro pentru sanatate si mediu 2012.pdf · latitudine nordica si meridianele 22”52 ˇ30 ˛ si 25”07 ˇ30 ˛ longitudine estica, la 20 de

8

Pentru compararea corecta a datelor de mortalitate generala s-au calculat indicatori corectati:

Indicii mortalitatii corectate (decedati la 1000 locuitori)2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012

ROMANIA 11.5 11.3 10.8 10.6 10.3 9.8 9.6 9.6 9.5MARAMURES 12.6 12.1 12.0 11.8 11.1 10.4 9.9 10.1 10.2 10.3 10.5

Mortalitatea specifica pe anul 2012 pe principalele grupe de afectiuni se prezinta astfel:

Bolileaparatuluicirculator

TumoriBolile

aparatuluirespirator

AccidenteBolile

aparatuluidigestiv

MARAMURES 619.60 181.50 52.40 48.50 79.70

Page 9: RAPORTUL PENTRU SANATATE SI MEDIU - dspmm.ro pentru sanatate si mediu 2012.pdf · latitudine nordica si meridianele 22”52 ˇ30 ˛ si 25”07 ˇ30 ˛ longitudine estica, la 20 de

9

In ceea ce priveste rangul, cauzele de deces cele mai importante in judetul Maramures peanul 2012 sunt in ordine urmatoarele: bolile aparatului cardiocirculator, tumori, bolile aparatuluidigestiv, accidente si bolile aparatului respirator.

Comparand indicii mortalitatii standardizate pentru aparatul circulator calculati pe tara sipe judetul Maramures, se observa ca valorile obtinute pe judet sunt mai mari decat media petara:

Indicii mortalitatii standardizate pentru bolile aparatului circulator (decedati la100000 locuitori)

2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012ROMANIA 649.4 645.5 618.7 578.1 558.3 548.6 539.9MARAMURES 722.1 719.5 672.2 635.9 604.1 603.8 598.7 606.7 619.6

In graficul de mai jos este prezentata evolutia indicilor mortalitatii standardizate pentrutumori: valorile obtinute pe judet sunt aproximativ egale cu media pe tara.

Page 10: RAPORTUL PENTRU SANATATE SI MEDIU - dspmm.ro pentru sanatate si mediu 2012.pdf · latitudine nordica si meridianele 22”52 ˇ30 ˛ si 25”07 ˇ30 ˛ longitudine estica, la 20 de

10

Indicii mortalitatii standardizate pentru tumori (decedati la 100000 locuitori)2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012

ROMANIA 178.4 180.9 181.7 179.8 181.3 182.7 180.9MARAMURES 192.7 192.2 184.8 175.6 161.8 159.8 174.9 183.5 181.5

Comparand indicii mortalitatii standardizate pentru aparatul respirator calculati pe tara sipe judetul Maramures, se observa ca valorile obtinute pe judet sunt mai mici decat media petara:

Indicii mortalitatii standardizate pentru bolile aparatului respirator (decedati la100000 locuitori)

2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012ROMANIA 60.6 56.9 53.0 51.8 49.5 50.7 49.0MARAMURES 65.7 51.2 39.3 37.1 36.8 39.8 43.6 38.5 52.4

Page 11: RAPORTUL PENTRU SANATATE SI MEDIU - dspmm.ro pentru sanatate si mediu 2012.pdf · latitudine nordica si meridianele 22”52 ˇ30 ˛ si 25”07 ˇ30 ˛ longitudine estica, la 20 de

11

In tabelul si graficul de mai jos sunt prezentati indicii mortalizatatii standardizate pentruaccidente pe tara si pentru judetul Maramures: valorile obtinute pe judet sunt mai mici dacatmedia pe tara.

Indicii mortalitatii standardizate pentru accidente (decedati la 100000 locuitori)2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012

ROMANIA 60.1 57.8 40.8 53.7 55.7 52.8 51.8MARAMURES 66.2 58.6 45.5 48.5 51.2 52.3 56.9 48.5 48.5

Comparand indicii mortalitatii standardizate pentru aparatul digestiv calculati pe tara sipe judetul Maramures, se observa ca valorile obtinute pe judet sunt mai mari decat media petara:

Indicii mortalitatii standardizate pentru bolile aparatului digestiv (decedati la100000 locuitori)

2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012ROMANIA 63.3 60.8 58.1 59.5 62.6 66.0 66.2MARAMURES 85.5 90.7 79.0 82.2 72.3 84.6 77.9 88.7 79.7

Page 12: RAPORTUL PENTRU SANATATE SI MEDIU - dspmm.ro pentru sanatate si mediu 2012.pdf · latitudine nordica si meridianele 22”52 ˇ30 ˛ si 25”07 ˇ30 ˛ longitudine estica, la 20 de

12

Numarul de decese sub un an din judetul Maramures prezinta o scadere in perioada2004-2012:

Numar decedati sub un an in judetul Maramures2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012

MARAMURES 90 71 87 73 62 55 55 41 53 36 39

Indicii mortalitatii infantile pentru judetul Maramures, comparati cu indicii pe tara seprezinta astfel:

Indicii mortalitatii infantile (DECEDATI SUB UN AN LA 1000 NASCUTI VII)2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012

ROMANIA 17.3 16.7 16.8 15.0 13.9 12.0 11.0 10.1 9.8 9.4MARAMURES 16.7 13.3 15.3 12.9 11.2 10.4 10.0 7.7 10.5 7.6 8.1

Numarul de nascuti morti in perioada 2002-2012 din judetul Maramures sunt dati intabelul urmator:

Numar nascuti morti in judetul Maramures2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012

MARAMURES 42 44 33 31 23 29 29 25 16 20 17

Mortalitatea fetala tardiva din judetul Maramures comparata cu cea obtinuta pe Romaniain perioada 2002-2012 este prezentata in graficul urmator:

Mortalitate fetala tardiva (NASCUTI MORTI LA 1000 NASCUTI VII+MORTI)

2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012ROMANIA 6.2 6.0 6.0 5.7 5.2 4.7 4.5 4.3 4 4.1MARAMURES 7.7 8.2 5.8 5.4 4.1 5.5 5.2 4.7 3.2 4.2 3.52

Page 13: RAPORTUL PENTRU SANATATE SI MEDIU - dspmm.ro pentru sanatate si mediu 2012.pdf · latitudine nordica si meridianele 22”52 ˇ30 ˛ si 25”07 ˇ30 ˛ longitudine estica, la 20 de

13

Numarul de decese materne prin complicatii ale sarcinii, nasterii si lauziei din judetulMaramures pe perioada 2001-2012 se afla in tabelul de mai jos:

NUMAR DECESE PRIN COMPLICATII ALE SARCINII, NASTERII SILAUZIEI

2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012MARAMURES 2 3 0 1 0 2 0 2 1 1 0

Indicatorul decedati prin complicatii ale sarcinii, nasterii si lauziei la 100 nascuti viicomparati pe tara si din judetul Maramures se prezinta astfel:

Decedati prin complicatii ale sarcinii, nasterii si lauziei la 1000nascuti vii

2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012ROMANIA 0.22 0.30 0.24 0.17 0.15 0.15 0.14 0.21 0.24MARAMURES 0.37 0.56 0.00 0.18 0 0.38 0.00 0.38 0.2 0.21 0

Page 14: RAPORTUL PENTRU SANATATE SI MEDIU - dspmm.ro pentru sanatate si mediu 2012.pdf · latitudine nordica si meridianele 22”52 ˇ30 ˛ si 25”07 ˇ30 ˛ longitudine estica, la 20 de

14

Durata medie a vietii persoanelor de sex masculin din judetul Maramures este mai micadaca se face comparatia cu media pe Romania:

Durata medie a vietii pentru persoanele de sex masculine1989-1991

1999-2001

2000-2002

2001-2003

2002-2004

2003-2005

2004-2006

2005-2007

2006-2008

2007-2009

2008-2010

ROMANIA 66,59 67,69 67,61 67,42 67,74 68,19 68,74 69,17 69,49 69,68 69,76

MARAMURES 65,24 66,66 66,82 66,35 66,53 67,22 67,84 68,02 68,78 69,41 69,2

62,0063,0064,0065,0066,0067,0068,0069,0070,0071,00

1989-1991

1999-2001

2000-2002

2001-2003

2002-2004

2003-2005

2004-2006

2005-2007

2006-2008

2007-2009

2008-2010

MARAMURES

ROMANIA

Acelasi lucru se constata si daca vom compara durata medie a vietii persoanelor de sexfeminin din judetul Maramures cu media pe tara:

Durata medie a vietii pentru persoanele de sex feminine1989-1991

1999-2001

2000-2002

2001-2003

2002-2004

2003-2005

2004-2006

2005-2007

2006-2008

2007-2009

2008-2010

ROMANIA 73,05 74,84 74,90 74,78 75,06 75,47 75,80 76,14 76,68 77,09 77,3

MARAMURES 72,11 73,20 73,51 73,74 74,13 74,5 74,63 75,19 76,17 76,53 76,81

Page 15: RAPORTUL PENTRU SANATATE SI MEDIU - dspmm.ro pentru sanatate si mediu 2012.pdf · latitudine nordica si meridianele 22”52 ˇ30 ˛ si 25”07 ˇ30 ˛ longitudine estica, la 20 de

15

69,0070,0071,0072,0073,0074,0075,0076,0077,0078,00

1989-1991

1999-2001

2000-2002

2001-2003

2002-2004

2003-2005

2004-2006

2005-2007

2006-2008

2007-2009

2008-2010

MARAMURES

ROMANIA

2.2. Morbiditate

In anul 2012 la cabinetele medicilor de familie din judetul Maramures s-au inregistrat unnumar total de 504868 cazuri noi de imbolnavire reprezentand o incidenta de 99060 la 100000de locuitori in crestere usoara fata de anii anteriori.

Numar cazuri noi in judetul Maramures in cabinetul medicului de familie

2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 20121 TOTAL 484032 456004 408030 464966 485178 450116 474595 482879 5048682 Bolile infectioase si parazitare 45513 31148 27950 31921 30991 25160 17150 14828 144913 Tumori 1665 1676 1518 2056 2367 1998 2109 1388 2566

4 Bolile sing., org.hem.-poiet;tulb.imun. 11478 11830 10400 13335 14591 11045 10351 10063 9345

5 Bolile endoc.de nutrit.simetab. 7662 7027 7041 20959 24467 17721 17666 17278 17800

6 Tulb.mint.si de comportament 6376 6487 6270 12939 13582 11492 13484 13471 138307 Bolile sistemului nervos 3807 3691 3059 6834 7773 8041 8772 9834 97578 Bolile ochiului si anexelor sale 18813 17965 15422 18364 18783 17962 15593 16290 17614

9 Bolile urechii si apofizeimastoide 12182 12290 10421 10880 11248 11244 10627 11454 12907

10 Bolile aparatului circulator 24098 24663 25012 34321 32260 28566 32936 30671 31333

11 Bolile aparatului respirator 205728

193379

171668

169155

176124

173871

195206

201675

198640

12 Bolile aparatului digestiv 38101 37369 34480 43113 43301 39832 42613 46689 52770

13 Bolile pielii sites.celul.subcutanat 27123 27305 23318 22686 25325 24305 25159 25038 29093

14 Bolile sist.ost.-art.,muschi sites.conj. 29725 30020 26309 33579 35743 33733 37353 37793 40167

15 Bolile ap.genito-urinar 33360 33047 29206 32082 35887 33156 33075 33426 36923

16 Complicatiile sarc.,nasterii silauziei 343 300 267 1576 1721 1534 1465 1269 1271

17 Afectiuni perinatale 4 17 4 48 84 105 116 160 100

18 Malformatii.cong.,anom.cromoz. 167 198 149 209 205 226 235 198 453

19 Simptome,semne sirezult.anorm. 2582 2211 1071 1827 1906 2025 2040 2469 4140

20 Leziuni traumatice si otraviri 15305 15381 14465 9082 8820 8100 8645 8885 11668

Page 16: RAPORTUL PENTRU SANATATE SI MEDIU - dspmm.ro pentru sanatate si mediu 2012.pdf · latitudine nordica si meridianele 22”52 ˇ30 ˛ si 25”07 ˇ30 ˛ longitudine estica, la 20 de

16

Incidenta in judetul Maramures (cazuri noi la 100.000 loc.in cabinetul medicului defamilie)

2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 20121 TOTAL 93282 88440 79181 90637 94793 88032 92970 94745 990602 Bolile infectioase si parazitare 8771.2 6041 5423.9 6222.4 6055 4920.7 3359.6 2909.4 2843.33 Tumori 320.88 325.05 294.58 400.78 462.46 390.76 413.14 272.34 503.47

4Bolile sing., org.hem.-poiet;tulb.imun. 2212 2294.4 2018.2 2599.4 2850.8 2160.1 2027.7 1974.5 1833.6

5 Bolile endoc.de nutrit.si metab. 1476.6 1362.9 1366.4 4085.6 4780.3 3465.8 3460.7 3390.1 3492.56 Tulb.mint.si de comportament 1228.8 1258.1 1216.7 2522.2 2653.6 2247.6 2641.4 2643.1 2713.67 Bolile sistemului nervos 733.68 715.85 593.62 1332.2 1518.7 1572.6 1718.4 1929.5 1914.48 Bolile ochiului si anexelor sale 3625.6 3484.2 2992.7 3579.7 3669.8 3512.9 3054.6 3196.3 3456

9Bolile urechii si apofizeimastoide 2347.7 2383.6 2022.3 2120.9 2197.6 2199.1 2081.8 2247.4 2532.5

10 Bolile aparatului circulator 4644.2 4783.3 4853.8 6690.3 6302.9 5586.8 6451.9 6017.9 6147.811 Bolile aparatului respirator 39648 37505 33313 32974 34411 34005 38240 39571 3897512 Bolile aparatului digestiv 7342.8 7247.5 6691.1 8404.1 8460.1 7790.2 8347.6 9160.8 10354

13Bolile pielii sites.celul.subcutanat 5227.1 5295.7 4525 4422.2 4948 4753.5 4928.5 4912.7 5708.3

14Bolile sist.ost.-art.,muschi sites.conj. 5728.6 5822.2 5105.4 6545.6 6983.4 6597.4 7317.2 7415.3 7881.1

15 Bolile ap.genito-urinar 6429.1 6409.3 5667.6 6253.8 7011.5 6484.5 6479.2 6558.5 7244.6

16Complicatiile sarc.,nasterii silauziei 66.1 58.18 51.81 307.21 336.25 300.01 286.98 248.99 249.38

17 Afectiuni perinatale 0.77 3.3 0.78 9.36 16.41 20.54 22.72 31.39 19.6218 Malformatii.cong.,anom.cromoz. 32.18 38.4 28.91 40.74 40.05 44.2 46.03 38.85 88.88

19Simptome,semne sirezult.anorm. 497.6 428.81 207.83 356.14 372.39 396.04 399.62 484.44 812.31

20 Leziuni traumatice si otraviri 2949.6 2983.1 2807 1770.4 1723.2 1584.2 1693.5 1743.3 2289.4

Cele mai frecvente cazuri noi au fost: bolile aparatului respirator, digestiv, sistemuluiosteo-articular, muschi si tesut conjunctiv, genitor-urinar si circulator.

Incidenta prin boli ale aparatului respirator (cazuri la 100.000 loc.)

2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012

ROMANIA 35327 33742 35264 36146 33717 28943 28897 32979 32586

MARAMURES 44542 42924 39648 37505 33313 32974 34411 34005 38240 39571 38975

Page 17: RAPORTUL PENTRU SANATATE SI MEDIU - dspmm.ro pentru sanatate si mediu 2012.pdf · latitudine nordica si meridianele 22”52 ˇ30 ˛ si 25”07 ˇ30 ˛ longitudine estica, la 20 de

17

Incidenta prin boli ale aparatului digestiv (cazuri la 100.000 loc.)2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012

ROMANIA 6529 7635 7551 7196 6524 6498 6950 6798 7679

MARAMURES 6786 6836 7343 7248 6691 8404 8460 7790 8348 9161 10354

Incidenta prin boli ale organelor genito-urinare (cazuri la 100.000 loc.)

2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012

ROMANIA 4672 4761 4670 4433 4595 4554 5018

MARAMURES 6429 6409 5668 6254 7012 6485 6479 6558 7245

Page 18: RAPORTUL PENTRU SANATATE SI MEDIU - dspmm.ro pentru sanatate si mediu 2012.pdf · latitudine nordica si meridianele 22”52 ˇ30 ˛ si 25”07 ˇ30 ˛ longitudine estica, la 20 de

18

Incidenta prin boli ale aparatului cardio-circulator (cazuri la 100.000 loc.)2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012

ROMANIA 3296 3064 3300 3453 3791 3612 3626 3872 4291MARAMURES 3910 4224 4644 4783 4854 6690 6303 5587 6452 6018 6148

In anul 2012 s-a inregistrat o crestere a incidentei prin tumori comparativ cu anii anteriori,valoarea pe judet fiind mai mare decat media la nivel national.

Incidenta prin tumori (cazuri la 100.000 loc.)2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012

ROMANIA 228 211 227 219 235 242 240 276 311MARAMURES 309 291 321 325 295 401 462 391 413 272 503

Page 19: RAPORTUL PENTRU SANATATE SI MEDIU - dspmm.ro pentru sanatate si mediu 2012.pdf · latitudine nordica si meridianele 22”52 ˇ30 ˛ si 25”07 ˇ30 ˛ longitudine estica, la 20 de

19

Indicele de incidenta prin traumatisme si otraviri a crescut semnificativ fata de 2012

Incidenta prin traumatisme, otraviri (cazuri la 100.000 loc.)2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012

ROMANIA 1991 2041 2088 2052 1912 1430 1462 1374 1500MARAMURES 2354 2599 2950 2983 2807 1770 1723 1584 1694 1743 2289

In anul 2012 se constata o scadere usoara a incidentei prin boli endocrine fata de anul 2011.

Incidenta prin boli endocrine, de nutritie si metab.(cazuri la100.000 loc.)

2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012ROMANIA 1365 1310 1383 2281 2676 2301 2393MARAMURES 1477 1363 1366 4086 4780 3466 3461 3390 3493

Page 20: RAPORTUL PENTRU SANATATE SI MEDIU - dspmm.ro pentru sanatate si mediu 2012.pdf · latitudine nordica si meridianele 22”52 ˇ30 ˛ si 25”07 ˇ30 ˛ longitudine estica, la 20 de

20

Page 21: RAPORTUL PENTRU SANATATE SI MEDIU - dspmm.ro pentru sanatate si mediu 2012.pdf · latitudine nordica si meridianele 22”52 ˇ30 ˛ si 25”07 ˇ30 ˛ longitudine estica, la 20 de

21

CAPITOLUL II

MONITORIZAREA FACTORILOR DE RISC DIN MEDIUL DE VIATA SISANATATEA

CALITATEA APEI POTABILE DISTRIBUITA IN SISTEM CENTRALIZATLA PESTE 5000 DE LOCUITORI SI/SAU IN CANTITATE MAI MARE DE1000MC/ZI

Dr. Nora Burlacu, medic primar igiena, coorodonator judetean; Mircea Strimb,asistent principal igiena/sanatate publica; Vasile Ienciu, asistent principal igiena/sanatatepublica; Violeta Pop, asistent principal igiena/sanatate publica; Laborator Diagnostic insanatate publica; puncte fixe D.S.P. Maramures

Pentru îndeplinirea obligaţiilor stabilite de DIRECTIVA CONSILIULUI Europei 98/83/CEdin 3 noiembrie 1998 privind calitatea apei destinate consumului umancoordonatorul şi elaboratorul raportului de ţară este Institutul National de Sănătate PublicăBucureşti, prin CNMRMC. Aceasta Directiva a fost transpusă în legislaţia naţională prin Legea nr. 458 din 08/07/2002 ,Republicată în M.O., partea I nr. 875 din 12/12/2011, privind calitatea apei potabile.Hotărârea de Guvern nr. 974/2004 stabileşte Normele de supraveghere, inspecţie sanitară şimonitorizare a calităţii apei potabile şi Procedura de autorizare sanitară a producţiei şidistribuţiei apei potabile. Pentru întocmirea Raportului către Comisia Europeană privind calitatea apei potabiledistribuite în sistem centralizat sunt monitorizate zonele de aprovizionare cu peste 5000 deconsumatori sau cu un volum de distribuţie mai mare de 1000 mc/zi. Modalitatea de colectare şi prezentare a datelor privind calitatea apei potabile distribuiteprin sisteme publice de aprovizionare cu apă, a utilizat pentru anii 2008, 2009 si 2010 o formătabelară, conformă cu cerinţele Directivei 98/83/EC şi ale WISE – Water Information System ofEurope/ Sistemul de Informaţii referitoare la Apă din EuropaMetodologia prin care au fost furnizate datele necesare intocmirii acestui raport a fost intocmităpe baza Ghidului de raportare al CE din mai 2007.În luna octombrie 2011, CE a revizuit formatul de raportare, incluzând noi tabele şi eliminândinformaţii specifice naţionale. În acest sens, nu au mai fost incluse în noul format de raportaredatele referiotoare la parametrii specifici, care se regăsesc doar în legislaţia naţională ( ex. clorulrezidual, duritate, sulfuri şi H2S, zinc, substanţe tensioactive, indicatorii de radioactivitate:activitatea alfa şi beta globală). Informaţiile care constituie Baza de date cuprind raportările efectuate conform cerinţelorlegislative în vigoare privind Monitorizarea de control ( obligaţia Operatorului de apă potabilă )şi conform cerinţelor Monitorizării de audit ( obligaţie ce intră în atribuţia Direcţiei Judeţeane deSănătate Publică ). La nivelul INSP-CNMRMC se realizează centralizarea datelor în Bazacentrală de date şi prelucrarea acestora conform Ghidului de Raportare, versiunea octombrie2011.

Page 22: RAPORTUL PENTRU SANATATE SI MEDIU - dspmm.ro pentru sanatate si mediu 2012.pdf · latitudine nordica si meridianele 22”52 ˇ30 ˛ si 25”07 ˇ30 ˛ longitudine estica, la 20 de

22

DATE ŞI REZULTATE OBŢINUTE ÎN JUD. MARAMUREŞ, ANUL 2012:

Tabel 1. - Informaţii privind Autoritatea Judeţeană Responsabilă:

Nume Adresa Telefon/ Fax/ E-mail WEB

Direcţia de SănătatePublică Maramureş

Baia Mare, str.G.Coşbuc nr.31

0262276501; 0262276002;[email protected]; www.dspmm.ro

Tabel 2. - Localităţile din judeţul Maramureş şi ZAP- urile selectate în anul 2012, conformcriteriilor de raportare ( populaţia aprovizionată, volum furnizat în m3/zi ).

LocalitateaTipul Surseide aproviz.

NumeZAP

PopulaţieAprovizionată

Volum apăfurnizat m3/zi

BAIA MARE Suprafaţă mmbaiam1 57121 13046BAIA MARE Suprafaţă mmbaiam2 52879 12077SIGHETU MARMAŢIEI Profunzime mmsighet 29917 5900VISEU DE SUS Profunzime mmviseu 6490 1495BORŞA Profunzime mmborsa1 5000 1200TG. LAPUŞ Profunzime mmlapus1 5800 672BAIA SPRIE Suprafaţă mmbaias1 6500 1054

AN JUDET NR.ZAP

PopulaţieTotală Judeţ

PopulatieAprovizionată

Volum Apam3/zi

Volum Apăm3/an

2012 MM 7 509660 163707 35444 12937060

- Populaţia aprovizionată din cele 7 ZAP MARI reprezintă 32,12% din totalulpopulaţiei judeţului Maramureş.

Fig.I. – Repartizarea consumatorilor (%) din 7 ZAP MARI

Re p a r tiz a re a c o n s u ma to r ilo r d in c e le 7 Z A P MA RI - a n u l 2 0 1 2 -

3 5 %

3 2 %

1 8 %

4 % 3 % 4 % 4 % mmb a ia m1

mmb a ia m2

mms ig h e t

mmv is e u

mmb o rs a 1

mmla p u s 1

mmb a ia s 1

Page 23: RAPORTUL PENTRU SANATATE SI MEDIU - dspmm.ro pentru sanatate si mediu 2012.pdf · latitudine nordica si meridianele 22”52 ˇ30 ˛ si 25”07 ˇ30 ˛ longitudine estica, la 20 de

23

- 85% din consumatori aparţin celor 2 municipii ( Baia Mare şi Sighetu Marmaţiei )şi numai 15% sunt din celelalte 4 oraşe ( Baia Sprie, Vişeu de Sus, Borşa şi Tg.Lăpuş )

- 2/3 din consumatorii de apă ( 67%) din ZAP mari aparţin celor 2 zone deaprovizionare ale municipiului reşedinţă de judeţ.

Tabel 3.1. - Sursele de apă utilizate şi repartizarea consumatorilor pe tipuri de surse:

Profunzime Suprafaţă Ape filtrateprin banc

Reîncărcareaartificială aacviferului

Alte surse Total %

26 % 74 % 0 0 0 100

Tabel 3.2. - Volumele furnizate - Consumatorii/ Tipuri de surse:

Surse de suprafaţă Surse de profunzime Total26177 m3/zi 9267 m3/zi 35444 m3/zi

74% 26% 100%116500 consumatori 47207 consumatori 163707 consumatori

Fig. II. Volumele de apă furnizate pe tipuri de surse;

C o n s u m u r i p e t ip d e s u r s e

2 6 1 7 7 mc /z iS u r s a

s u p r a f a ta 7 4 %

9 2 6 7 mc /z iS u r s a

p r o f u n z ime 2 6 %

1

2

- a). - 26177 mc/zi - 74% din volumul zilnic furnizat provine din surse de suprafaţă,după potabilizarea la nivelul staţiilor de tratare .

- b). - 9267 mc/zi - 26% din volumul zilnic furnizat provine din surse de profunzime.

Fig. III. Utilizatorii de apă pe tipuri de surse;

Page 24: RAPORTUL PENTRU SANATATE SI MEDIU - dspmm.ro pentru sanatate si mediu 2012.pdf · latitudine nordica si meridianele 22”52 ˇ30 ˛ si 25”07 ˇ30 ˛ longitudine estica, la 20 de

24

4 7 2 0 7 ;p ro fu n z im e 2 9 %

1 1 6 5 0 0 ;s u p ra fa ta

7 1 %

c o n s u m a to r i d in s u rs e d es u p ra fa ta

c o n s u m a to r i d in s u rs e d ep ro fu n z im e

- Numai 29% (47207) sunt consumatori de apă provenită din surse de profunzime- Un procent de 71% ( 116500 ) din totalul consumatorilor ( cei aprovizionati din

mmbaiam1 şi mmbaiam2- Baia Mare şi ZAP mmbaias1-Baia Sprie ) utilizează o apăprovenită din surse de suprafaţă, ce este supusă procedeelor de potabilizare

- Procedeele utilizate la nivelul staţiilor de tratare pentru potabilizarea apei:o dezinfecţia cu substanţe clorigene ( hipocloritul de sodiu, clorul gazos) în

cazul apei provenite din sursele de profunzime şio flocularea, coagularea, decantarea, filtrarea şi dezinfecţia finală pentru apa

provenită din sursa de suprafaţă ( Lac de acumulare Baraj Firiza) .

Laboratoarele de analiză a apei potabile din judeţul Maramureş care au furnizat datelepentru anul 2012 în vederea întocmirii Raportului naţional anual, documentele deînregistrare la MS şi acreditarea RENAR pe parametrii:

Tabel 4. Listă cu laboratoarele de analiză a apei potabile din judeţul Maramureş

Specificaţii Denumire LaboratorLaborator DSP Maramureş Laborator SC VITAL SA

Baia MareAcreditaresauînregistrare laMS

Înregistrare la MS8663/ 08.02.2011şiAcreditare RENAR

Înregistrare la MS

şiAcreditare RENAR

Nr. Certificat Certificat de înregistrare MSNr. 109/08.02.2011Certificat de acreditareNr. LI 890/06.09.2010

Certificat de înregistrare MSNr. 136/12.12.2011Certificat de acreditareNr. LI 955/11.07.2012

Valabilitatecertificat

2 ani MS - 07.02.20134 ani RENAR - 05.09.2014

2 ani MS - 11.11.20134 ani RENAR-10.07.2016

Anexa-Parametrii ptcare acestaeste valabil

Laborator DSPMM –parametrii:Microbiologie1. Bacterii coliforme2. Escherichia Coli3. Enterococilor intestinali4. Pseudomonas aeruginosa5. Clostridium perfringens6. Număr de colonii la 37°C7. Număr de colonii la 22°CChimie8. Determinarea turbidităţii9. Determinarea pH-ului

Laborator Vital –parametrii:Chimie1. Determinarea aluminiului2. Determinarea amoniului3. Determinarea clorurilor4. Determinarea clorului rezidual liber5. Determinarea conductivităţii6. Determinarea durităţii totale7. Determinarea fierului8. Determinarea indicelui depermanganat9. Determinarea pH-ului

Page 25: RAPORTUL PENTRU SANATATE SI MEDIU - dspmm.ro pentru sanatate si mediu 2012.pdf · latitudine nordica si meridianele 22”52 ˇ30 ˛ si 25”07 ˇ30 ˛ longitudine estica, la 20 de

25

10. Determinarea conductivităţiielectrice11. Determinarea conţinutului deamoniu12. Determinarea conţinutului denitraţi13. Determinarea conţinutului denitriţi14. Determinarea indicelui depermanganat15. Determinarea conţinutului defier16. Determinarea clorului rezidualliber17. Determinarea conţinutului decloruri18. Determinarea cianurilor libere19. Determinarea metalelor greleprin spectrofotometrie de absorbţieatomică: Pb, Cu, Cd, Ni, Cr, FeParametrii de radioactivitate20. Activitate alfa globală21. Activitate beta globală

10. Determinarea turbidităţii11. Determinarea nitraţilor12. Determinarea nitriţilor13. Determinarea conţinutului deoxigen14. Determinarea conţinutului demangan15. Determinarea elementelor în urmeprin spectrometrie de absorbţieatomică cu cuptor de grafit ( As, Cd,Cr, Fe, Mn, Pb, Ni )16. Determinarea conţinutului desulfaţi17. Examinarea şi determinarea culorii18. Determinarea pragului de miros (TON) şi a pragului de gust ( TFN)Microbiologie19. Identificarea şi numărarea debacterii coliforme20. Identificarea şi numărarea deEscherichia Coli21. Identificarea şi numărareaEnterococilor intestinali22. Clostridium perfringens23. Determinarea numărului de coloniila 37°C24. Determinarea numărului de coloniila 22°C

LABORATOR DE DIAGNOSTIC ŞI INVESTIGAŢII ÎN SĂNĂTATE PUBLICĂaparţinând DSP MARAMUREŞ- BAIA MARE str. VICTORIEI nr. 132

Tabel 4.1. Anexa la Certificatul de acreditare nr. LI 890 din 06.09.2010:

Nr.crt.

Tipul/denumirea încercării Material/produs

Documentul de referinţă

MICROBIOLOGIE1 Numararea coloniilor prin însămânţare

în mediul de cultură agar : la22° şiC37°C

Apa potabilă SR EN ISO 6222: 2004

2 Detectarea şi numararea EscherichiaColi şi Bacterii Coliforme. Metodaprin filtrare pe membrană.

Apa potabilă SR EN ISO 9308-1: 2004

3 Identificarea şi numarareaenterococilor intestinali. Metodă prinfiltrare pe membrane

Apa potabilă SR EN ISO 7899-2: 2002

4 Detectarea şi numărarea sporilor debacterii anaerobe sulfito-reducătoare

Apa potabilă SR EN ISO 26461-2: 2002

5 Detectarea şi nămărarea Pseudomonasaeruginosa prin metoda filtrării prinmembrana

Apa potabilă SR EN ISO 16266/2008

CHIMIE

Page 26: RAPORTUL PENTRU SANATATE SI MEDIU - dspmm.ro pentru sanatate si mediu 2012.pdf · latitudine nordica si meridianele 22”52 ˇ30 ˛ si 25”07 ˇ30 ˛ longitudine estica, la 20 de

26

Metode spectrometrice de absorbţiemoleculară

6 Determinarea indicatorilor:-nitriţi-nitraţi-amoniu-clor rezidual-cianuri libere

Apa potabilă SR EN 26777/2002SR ISO 7890-1/1998SR ISO 7150-1/2001SR EN ISO 7393-2/2002STAS 10847-77

Metode spectrometrice de absorbţieatomică

7 Determinarea metalelor grele:-elemente în urme: Cd, Cr, Cu, Ni, Pb-Fier

Apa potabilă SR EN ISO 15586: 2004SR 13315/1996

Metode volumetrice8 Determinarea:

-cloruri-indice de permanganat

Apa potabilă SR ISO 9297: 2001SR EN ISO 8467: 2001

Metoda electrochimică9 Determinarea:

-pH-conductivitatea-turbiditatea

Apa potabilă SR ISO 10523/2009SR EN 27888/1997SR EN ISO 7027: 2001

LABORATOR DE ANALIZE FIZICO-CHIMICE ŞI MICROBIOLOGICEaparţinând SC VITAL SA - BAIA MARE str. GHE. ŞINCAI nr. 21

Tabel 4.2. Anexa la Certificatul de acreditare nr. LI 955 din 11.07.2012:

Nr.crt.

Tipul/denumirea încercării Material/produs

Documentul de referinţă

MICROBIOLOGIE1 Numararea microorganismelor de

cultură ( numărarea coloniilor înmediul de cultură agar)

Apa potabilă SR EN ISO 6222: 2004

2 Detectarea şi numararea EscherichiaColi şi Bacterii Coliforme. Metodaprin filtrare pe membrană.

Apa potabilă SR EN ISO 9308-1: 2004

3 Identificarea şi numarareaenterococilor intestinali. Metodă prinfiltrare pe membrane

Apa potabilă SR EN ISO 7899-2: 2002

4 Detectarea şi numărarea sporilor debacterii anaerobe sulfito-reducătoare(Clostridium perfringens)

Apa potabilă SR EN ISO 6461-2: 2002

CHIMIEMetode fizice

5 Determinarea turbidităţii SR EN ISO 7027: 20016 Determinarea conductivităţii SR EN 27888: 1997

ISO 7888: 1997Metode electrochimică

7 Determinarea conţinutului de oxigendizolvat

Apa potabilă SR EN 25814:1999ISO 5814: 1999

Page 27: RAPORTUL PENTRU SANATATE SI MEDIU - dspmm.ro pentru sanatate si mediu 2012.pdf · latitudine nordica si meridianele 22”52 ˇ30 ˛ si 25”07 ˇ30 ˛ longitudine estica, la 20 de

27

Metode potenţiometrice8 Determinarea pH-ului Apa potabilă SR ISO 10523: 2009

Metode volumetrice9 Determinarea continutului de cloruri Apa potabilă SR ISO 9297: 200110 Determinarea indicelui de

permanganatApa potabilă SR EN ISO 8467: 2001

11 Determinarea sumei de calciu şimagneziu

Apa potabilă SR EN ISO 6059: 2008

Metode spectrometrice12 Determinarea conţinutului de amoniu Apa potabilă SR ISO 7150-1: 2001

13 Determinarea conţinutului de azotiţi Apa potabilă SR EN 26777: 2002

14 Determinarea conţinutului de azotaţi Apa potabilă SR ISO 7890-1:1998

15 Determinarea conţinutului de clorliber şi clor total

Apa potabilă SR EN ISO 7393-2: 2002

16 Determinarea conţinutului de aluminiu Apa potabilă SR ISO 10566-2: 2001

17 Determinarea conţinutului de fier Apa potabilă SR ISO 6332:1996

18 Determinarea conţinutului de mangan Apa potabilă SR 8662-2:1997

- monitorizarea parametrilor de control se realizează în exclusivitate prin laboratorul deanalize aparţinând operatorului de apă SC VITAL SA

- monitorizarea parametrilor de audit se realizează numai prin laboratorul de analizeaparţinând autorităţii judeţene de sănătate publică - DSP Maramureş -

Prelevarea, conservarea şi transportul probelor:

- condiţiile de prelevare, conservarea şi manipularea probelor pentru analize fizico-chimice şi microbiologice sunt stabilite prin standardele :

- SR EN ISO 5667-3:2004 (Calitatea apei. Prelevare. Partea3: Ghid pentruconservarea şi manipularea probelor de apă).

- SR EN ISO 19458:2007 (Calitatea apei. Prelevare pentru analiză microbiologică).

Tabel 5 –Metodele de prelevare a probelor pentru analize microbiologice/ determinări demetale:

Parametrul

Proba este prelevata directde la robinetul folosit inmod obisnuit pentruconsumul apei, fara a-l lasasa curga anterior prelevarii

Proba este prelevatadintr-un punct deretea in care apa astagnat o perioada decel putin 30 deminute inainte deprelevare

Proba esteprelevata dupaevacuarea apeicu jet puternic

Proba esteprelevatadupadezinfectiarobinetului

E.coli NU NU NU DAEnterococi NU NU NU DACl.perfringens NU NU NU DABacterii Coliforme NU NU NU DANr. de colonii 22° C NU NU NU DAMetale: Pb, Cu, Ni NU NU DA NU

Page 28: RAPORTUL PENTRU SANATATE SI MEDIU - dspmm.ro pentru sanatate si mediu 2012.pdf · latitudine nordica si meridianele 22”52 ˇ30 ˛ si 25”07 ˇ30 ˛ longitudine estica, la 20 de

28

Monitorizarea de control în anul 2012 / 7 ZAA şi nr. analize efectuate de către producătorul/distribuitorul de apă potabilă:

Tabelul 6 – parametrii şi nr. analize efectuate de SC VITAL SA / 7 ZAA mari

ANUL - 2012- VITAL ZAA1 ZAA2 ZAA3 ZAA4 ZAA5 ZAA6 ZAA7 TOTALLOCALITATI baiamare sighet viseu borsa tglapus baiasprie VITAL

PARAMETRII / zap LAB VITAL mmbaiam1 mmbaiam2 mmsighet mmviseu mmborsa1 mmlapus1 mmbaias1 7 zap1 Escherichia coli (E.coli) 454 519 198 35 29 31 77 13432 Enterococci 454 519 198 35 29 31 77 13433 Arsen 0 0 0 0 0 0 0 04 Benzene 0 0 0 0 0 0 0 05 Cadmiu 0 0 0 0 0 0 0 06 Crom 0 0 0 0 0 0 0 07 Cupru 0 0 0 0 0 0 0 08 Cianuri totale 0 0 0 0 0 0 0 09 1,2-dichloroethane 0 0 0 0 0 0 0 010 Plumb 0 0 0 0 0 0 0 011 Nichel 0 0 0 0 0 0 0 012 Nitrati 193 258 151 35 29 31 38 73513 Nitriti la iesire din statia de tratare 193 258 151 35 29 31 38 73514 Nitriti in reteaua de distributie 0 0 0 0 0 0 0 015 Pesticide – Total 0 0 0 0 0 0 0 016 Tetracloretena si Tricloretena 0 0 0 0 0 0 0 017 Trihalometani – Total 0 0 0 0 0 0 0 018 Aluminiu 193 258 15 3 3 1 0 47319 Amoniu 193 258 151 35 29 31 38 73520 Cloruri 182 183 47 11 10 8 12 45321 Clor rezidual liber la capat de retea 454 519 198 35 29 31 77 134322 Clostridium perfringens 193 258 124 35 29 31 38 70823 Conductivitate 193 258 151 35 29 31 38 73524 pH 193 258 151 35 29 31 38 73525 Fier 193 258 15 3 3 1 0 47326 Mangan 52 52 3 1 1 0 0 10927 Oxidabilitate 193 258 151 35 29 31 38 73528 Sulfati 52 52 47 11 10 8 12 19229 Bacterii Coliforme 454 519 198 35 29 31 77 134330 Culoare 193 258 151 11 29 31 38 71131 Miros 0 0 0 0 0 0 0 032 Gust 0 0 0 0 0 0 0 033 Numar de colonii la 220C 237 238 94 35 10 8 51 67334 Turbiditate 245 310 198 35 29 31 77 92535 Activitatea Alfa Globala 0 0 0 0 0 0 0 036 Activitatea Beta Globala 0 0 0 0 0 0 0 037 Duritate totala 193 258 151 35 29 31 38 73538 Acrilamida 0 0 0 0 0 0 0 0

4707 5749 2543 530 443 460 802 15234

Monitorizarea de audit în anul 2012 / 7 ZAAşi nr. analize efectuate de către DSP MM:

Tabelul 7 – parametrii şi nr. analize efectuate de DSP MM / 7 ZAA mari

ANUL - 2012- ZAA1 ZAA2 ZAA3 ZAA4 ZAA5 ZAA6 ZAA7 TOTALLOCALITATI baiamare sighet viseu borsa tglapus baiasprie DSP

PARAMETRII / zap LAB DSPmmbaiam1

mmbaiam2

mmsighet

mmviseu

mmborsa1

mmlapus1

mmbaias1

7 zap

1 Escherichia coli (E.coli) 97 148 121 37 32 22 40 4972 Enterococci 97 148 121 37 32 22 40 4973 Arsen 10 10 8 5 4 4 6 474 Benzene 8 8 4 1 2 2 2 275 Cadmiu 5 5 4 3 3 3 3 266 Crom 5 5 4 3 3 3 3 267 Cupru 5 5 4 3 3 3 3 268 Cianuri totale 10 10 8 5 4 4 6 479 1,2-dichloroethane 8 8 4 1 2 2 2 2710 Plumb 5 5 4 3 3 3 3 26

Page 29: RAPORTUL PENTRU SANATATE SI MEDIU - dspmm.ro pentru sanatate si mediu 2012.pdf · latitudine nordica si meridianele 22”52 ˇ30 ˛ si 25”07 ˇ30 ˛ longitudine estica, la 20 de

29

11 Nichel 5 5 4 3 3 3 3 2612 Nitrati 10 10 8 5 4 4 6 4713 Nitriti la iesire din statia de tratare 0 0 0 0 0 0 0 014 Nitriti in reteaua de distributie 5 5 4 3 3 3 3 2615 Pesticide – Total 10 10 8 5 4 4 6 4716 Tetracloretena si Tricloretena 8 8 4 1 2 2 2 2717 Trihalometani – Total 10 10 8 5 4 4 6 4718 Aluminiu 5 5 0 0 0 0 1 1119 Amoniu 5 5 4 2 1 1 3 2120 Cloruri 0 0 0 0 0 0 0 0

21Clor rezidual liber la capat deretea 95 148 121 37 32 22 40 495

22 Clostridium perfringens 5 5 0 0 0 0 1 1123 Conductivitate 0 0 0 0 0 0 0 024 pH 0 0 0 0 0 0 0 025 Fier 0 0 0 0 0 0 0 026 Mangan 0 0 0 0 0 0 0 027 Oxidabilitate 0 0 0 0 0 0 0 028 Sulfati 0 0 0 0 0 0 0 029 Bacterii Coliforme 97 148 95 37 32 22 40 47130 Culoare 0 0 0 0 0 0 0 031 Miros 0 0 0 0 0 0 0 032 Gust 0 0 0 0 0 0 0 033 Numar de colonii la 220C 5 5 4 2 0 2 5 2334 Turbiditate 0 0 0 0 0 0 0 035 Activitatea Alfa Globala 1 1 2 1 1 1 1 836 Activitatea Beta Globala 1 1 2 1 1 1 1 837 Duritate totala 0 0 0 0 0 0 0 038 Acrilamida 5 5 0 0 0 0 0 10

Totalul analizelor / ZAA 517 723 546 200 175 137 226 2524

Tabelul 8 - Parametrii efectuaţi/ nr. total analize neconforme / % neconforme

PARAMETRII Efectuati Neconformi %Nr. Nr. ZAA monitorizate 7 ZAP 7 ZAP 7 zap 7 ZAP 7 ZAP NC % NCCrt. LABORATORUL care a efectuat MC /MA VITAL SA DSP total VITAL DSP total total1 Escherichia coli (E.coli) 1343 497 1840 0 4 4 0,21%2 Enterococci 1343 497 1840 0 9 9 0,48%3 Arsen 0 47 47 0 0 0 04 Benzene 0 27 27 0 0 0 05 Cadmiu 0 26 26 0 0 0 06 Crom 0 26 26 0 0 0 07 Cupru 0 26 26 0 0 0 08 Cianuri totale 0 47 47 0 0 0 09 1,2-dichloroethane 0 27 27 0 0 0 010 Plumb 0 26 26 0 0 0 011 Nichel 0 26 26 0 0 0 012 Nitrati 735 47 782 0 0 0 013 Nitriti la iesire din statia de tratare 735 0 735 0 0 0 014 Nitriti in reteaua de distributie 0 26 26 0 0 0 015 Nitrate/nitrite formula 0 0 0 0 0 0 016 Pesticide – Total 0 47 47 0 0 0 017 Tetracloretena si Tricloretena 0 27 27 0 0 0 018 Trihalometani – Total 0 47 47 0 0 0 019 Aluminiu 473 11 484 0 0 0 020 Amoniu 735 21 756 0 0 0 021 Cloruri 453 0 453 0 0 0 022 Clor rezidual liber la capat de retea 1343 495 1838 39 111 150 8,16%23 Clostridium perfringens 708 11 719 0 0 0 024 Conductivitate 735 0 735 0 0 0 025 pH 735 0 735 0 0 0 0

Page 30: RAPORTUL PENTRU SANATATE SI MEDIU - dspmm.ro pentru sanatate si mediu 2012.pdf · latitudine nordica si meridianele 22”52 ˇ30 ˛ si 25”07 ˇ30 ˛ longitudine estica, la 20 de

30

26 Fier 473 0 473 0 0 0 027 Mangan 109 0 109 0 0 0 028 Oxidabilitate 735 0 735 0 0 0 029 Sulfati 192 0 192 0 0 0 030 Bacterii Coliforme 1343 471 1814 4 30 34 1,87%31 Culoare 735 0 735 0 0 0 032 Miros 0 0 0 0 0 0 033 Gust 0 0 0 0 0 0 034 Numar de colonii la 220C 649 23 672 0 0 0 035 Turbiditate 925 0 925 0 0 0 036 Activitatea Alfa Globala 0 8 8 0 0 0 037 Activitatea Beta Globala 0 8 8 0 0 0 038 Duritate totala 735 0 735 451 0 451 38,64% **39 Acrilamida 0 10 10 0 0 0 0

** - EXPLICAŢII PRIVIND DURITATEA APEI : - pentru parametrul indicator Duritatetotală calitatea naturală a sursei de apă ( Lacul de acumulare Firiza-Berdu ) este sub 5˚Germane.

În procesul tehnologic de tratare a apei se adaugă hidroxid de calciu, ca urmare are loc ouşoară creştere a durităţii . Creşterea durităţii până la valoarea de cel puţin 5˚G ar compromitefluxul tehnologic şi ar determina apariţia de neconformităţi la alţi parametrii ( în specialturbiditate, pH ).

Tabel 9 - Neconformităţi privind frecvenţa de monitorizare / Procentul analizelor realizateîn raport cu cele planificate:

7 ZAP TOTAL planificati efectuati Obs.

PARAMETRII PROD DSP total PROD DSP total Realizat

Escherichia coli (E.coli) 1220 1146 2366 1343 497 1840 putine

Enterococci 1220 1146 2366 1343 497 1840 putine

Arsen 0 51 51 0 47 47 putine

Benzene 0 51 51 0 27 27 putine

Cadmiu 0 26 26 0 26 26 ok

Crom 0 26 26 0 26 26 ok

Cupru 0 26 26 0 26 26 ok

Cianuri totale 0 51 51 0 47 47 putine

1,2-dichloroethane 0 51 51 0 27 27 putine

Plumb 0 26 26 0 26 26 ok

Nichel 0 26 26 0 26 26 ok

Nitrati 532 51 583 735 47 782 multe

Nitriti la iesire din statia de tratare 176 0 176 735 0 735 multe

Nitriti in reteaua de distributie 356 26 382 0 26 26 putine

Nitrate/nitrite formula 0 0 0 0 0 0 0

Pesticide – Total 0 51 51 0 47 47 putine

Tetracloretena si Tricloretena 0 51 51 0 27 27 putine

Trihalometani – Total 0 51 51 0 47 47 putine

Aluminiu 324 10 334 473 11 484 multe

Amoniu 532 25 557 735 21 756 multe

Cloruri 176 0 176 453 0 453 multe

Clor rezidual liber la capat de retea 1220 1146 2366 1343 495 1838 putine

Clostridium perfringens 116 13 129 708 11 719 multe

Conductivitate 532 0 532 735 0 735 multe

pH 532 0 532 735 0 735 multe

Fier 0 0 0 473 0 473 neprogram

Mangan 0 0 0 109 0 109 neprogram

Oxidabilitate 532 0 532 735 0 735 multe

Sulfati 176 0 176 192 0 192 multe

Page 31: RAPORTUL PENTRU SANATATE SI MEDIU - dspmm.ro pentru sanatate si mediu 2012.pdf · latitudine nordica si meridianele 22”52 ˇ30 ˛ si 25”07 ˇ30 ˛ longitudine estica, la 20 de

31

Bacterii Coliforme 594 25 619 1343 471 1814 multe

Culoare 532 0 532 735 0 735 multe

Miros 532 0 532 0 0 0 deloc

Gust 532 0 532 0 0 0 deloc

Numar de colonii la 220C 176 25 201 649 23 672 multe

Turbiditate 532 0 532 925 0 925 multe

Activitatea Alfa Globala 0 28 28 0 8 8 putine

Activitatea Beta Globala 0 28 28 0 8 8 putine

Duritate totala 0 0 0 735 0 735 neprogram

Acrilamida 0 20 20 0 10 10 putineTOTAL 10542 4176 14718 15234 2524 17758 multe

% REALIZAT 144.50% 60.44% 120,65%

Tabel 10. – ZAP neconforme; % analize conforme/ % analize neconforme.

Parametrul

Tota

l ZA

PM

onito

rizat

e

Tota

l ZA

PN

econ

form

e

Ana

lize

Efec

tuat

e D

SP

Efec

tuat

ePr

oduc

ator

/D

istri

b.A

pa

Nr.T

otal

Ana

lize

Efec

tuat

eN

r.Tot

alA

naliz

eN

econ

form

eD

SPN

r.Tot

alA

naliz

eN

econ

form

ePr

oduc

ator

/Dis

trib.

Apa

Nr.T

otal

Ana

lize

Nec

onfo

rme

Locu

lPr

elev

arii*

**

% A

naliz

eC

onfo

rme

% A

naliz

eN

eonf

orm

e

Escherichia coli(E.coli) 7 2 497 1343 1840 4 0 4 W,N,T 99.78 0.22Enterococci

7 3 497 1343 1840 9 0 9 W,N,T 99.51 0.49Stibiu

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0Arsen

7 0 47 0 47 0 0 0 W,N,T 100.00Benzene

7 0 27 0 27 0 0 0 W,N,T 100.00Benzo(a)pyrene

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0Bor

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0Bromati

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0Cadmiu

7 0 26 0 26 0 0 0 N,T 100.00Crom

7 0 26 0 26 0 0 0 N,T 100.00Cupru

7 0 26 0 26 0 0 0 N,T 100.00Cianuri totale

7 0 51 0 51 0 0 0 W,N,T 100.001,2-dichloroethane

7 0 51 0 51 0 0 0 W,N,T 100.00Fluor

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0Plumb

7 0 26 0 26 0 0 0 N,T 100.00Mercur

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0Nichel

7 0 26 0 26 0 0 0 N,T 100.00Nitrati

7 0 47 735 782 0 0 0 W,N,T 100.00Nitriti la iesire dinstatia de tratare 7 0 0 735 735 0 0 0 W 100.00Nitriti in reteaua dedistributie 7 0 26 0 26 0 0 0 N,T 100.00Nitrate/nitriteformula 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0Pesticide – Total

7 0 47 0 47 0 0 0 W,N,T 100.00HidrocarburiPoliciclice Aromatice 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0Selenium

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0Tetracloretena siTricloretena 7 0 27 0 27 0 0 0 W,N,T 100.00Trihalometani – Total

7 0 47 0 47 0 0 0 W,N,T 100.00DesethylatrazineCAS 6190-65-4 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0Atrazine CAS 1912-24-6 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0TerbutylatrazineCAS 5915-41-3 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0Bentazon CAS

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Page 32: RAPORTUL PENTRU SANATATE SI MEDIU - dspmm.ro pentru sanatate si mediu 2012.pdf · latitudine nordica si meridianele 22”52 ˇ30 ˛ si 25”07 ˇ30 ˛ longitudine estica, la 20 de

32

25057-89-0

2,6-dichlorbenzamideCAS 2008-58-4 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0MetalochlorCAS87392-12-9 0 0 0 0 0 0 0 0 0 02.4 DCAS 94-75-7

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0Simazine CAS 122-34-9 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0Diuron CAS 330-54-1 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0MCPA CAS 94-74-6

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0Bromacil CAS 314-40-9 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0Mecoprop CAS7085-19-0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0Isoproturon CAS34123-59-6 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0Aluminiu

7 0 11 473 484 0 0 0 W,N,T 100.00Amoniu

7 0 21 735 756 0 0 0 W,N,T 100.00Cloruri

7 0 0 453 453 0 0 0 W 100.00Clor rezidual liber lacapat de retea 7 7 495 1343 1838 111 39 150 N,T 91.84 8.16Clostridiumperfringens 7 0 11 708 719 0 0 0 W 100.00Conductivitate

7 0 0 735 735 0 0 0 W,N,T 100.00pH

7 0 0 735 735 0 0 0 W,N,T 100.00Fier

7 0 0 473 473 0 0 0 W,N,T 100.00Mangan

7 0 0 109 109 0 0 0 W,N,T 100.00Oxidabilitate

7 0 0 735 735 0 0 0 W,N,T 100.00Sulfati

7 0 0 192 192 0 0 0 W 100.00Sodiu

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0Bacterii Coliforme

7 7 471 1343 1814 30 4 34 W,N,T 98.13 1.87Tritiu

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0Doza efectiva totalade referinta 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0Culoare

7 0 0 735 735 0 0 0 W,N,T 100.00Miros

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0Gust

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0Numar de colonii la220C 7 1 23 649 672 0 0 0 W 100.00Carbon Organic Total

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Turbiditate 7 0 0 925 925 0 0 0 W,N,T 100.00Activitatea AlfaGlobala 7 0 8 0 8 0 0 0 N,T 100.00Activitatea BetaGlobala 7 0 8 0 8 0 0 0 N,T 100.00

Zinc 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Duritate totala 7 2 0 735 735 0 451 451 W,N,T 38.64**

Acrilamida 2 0 10 0 10 0 0 0 W,N,T 100.00

Epiclorhidrina 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Clorura de vinil 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0Sulfuri si HidrogenSulfurat 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0Substante tensioactive - total 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

**** LOCUL PRELEVARII: - W – Uzina de apă;- N – Reţeaua de distribuţie;- T– Robinetul consumatorului

Page 33: RAPORTUL PENTRU SANATATE SI MEDIU - dspmm.ro pentru sanatate si mediu 2012.pdf · latitudine nordica si meridianele 22”52 ˇ30 ˛ si 25”07 ˇ30 ˛ longitudine estica, la 20 de

33

Parametrii care nu au fost monitorizaţi în anul 2012: Stibiu, Benzo(a)pyrene, Bor, Bromati,Fluor, Mercur, Hidrocarburi Policiclice Aromatice, Selenium, Pesticidele (DesethylatrazineCAS 6190-65-4, Atrazine CAS 1912-24-6, Terbutylatrazine CAS 5915-41-3, Bentazon CAS25057-89-0, 2,6-dichlorbenzamide CAS 2008-58-4, MetalochlorCAS 87392-12-9, 2.4 DCAS94-75-7, Simazine CAS 122-34-9, Diuron CAS 330-54-1, MCPA CAS 94-74-6, Bromacil CAS314-40-9, Mecoprop CAS 7085-19-0, Isoproturon CAS 34123-59-6), Sodiu, Tritiu, Doza efectivăde referinţă, Miros, Gust, Carbon organic total, Zinc, Epiclorhidrina, Clorura de vinil, Sulfuri şi

hidrogen sulfurat, Substanţe tensio active-total.

Tabel 11- Valori înregistrate pentru neconformităţi pe ZAA, cauze, remedii pentruparametrii neconformi, calendar de remediere;

Tabel 12. – Parametrii neconformi, nr. de analize neconforme pe 7 ZAA la producător, DSP şitotal - ( % NC )

Nume_ZAP Parametrul

Ana

lize

Efec

tuat

eD

SPEf

ectu

ate

Prod

ucat

or/

Dis

trib.

Apa

Nr.T

otal

Nec

onfo

rme

DSP

Nec

onfo

rme

Prod

ucat

or/D

istri

b.A

paN

r.Tot

alN

econ

form

e

Val

oare

a M

axim

a

Val

oare

a M

edia

naEf

ectu

ate

Val

oare

a M

edia

naN

C

Cau

ze

Rem

edii

Cal

enda

r

mmbaiam1 Clor rezidual liber la capat de retea 95 454 549 13 0 13 0.09 0.24 0.07 T T, P1 SBacterii Coliforme 97 454 551 4 0 4 8 0 1

T T, P1 S

mmbaiam2 Clor rezidual liber la capat de retea 148 519 667 31 0 31 2.26 0.21 0.07T T, P1 S

Bacterii Coliforme 148 519 667 2 0 2 1 0 1T T, P1 S

mmsighet Clor rezidual liber la capat de retea 121 198 319 5 2 7 0.61 0.35 0.54T T, P1 S

Bacterii Coliforme 95 198 293 9 1 10 300 0 4T T, P1 S

Enterococci 121 198 319 1 0 1 300 0 300T T, P1 S

Escherichia coli (E.coli) 121 198 319 1 0 1 300 0 300T T, P1 S

mmviseu Clor rezidual liber la capat de retea 37 35 72 12 6 18 1.53 0.4 0.71T T, P1 S

Bacterii Coliforme 37 35 72 1 1 2 1 0 1T T, P1 S

mmborsa1 Clor rezidual liber la capat de retea 32 29 61 13 3 16 0.09 0.14 0.02T T, P1 S

Bacterii Coliforme 32 29 61 5 0 5 20 0 2T T, P1 S

prod dsp totalprodNC

DSPNC total % NC

1 Escherichia coli (E.coli) 1343 497 1840 0 4 4 0,21%2 Enterococci 1343 497 1840 0 9 9 0,48%3 Bacterii Coliforme 1343 471 1814 4 30 34 1,87%4 Clor rezidual liber la capat de retea 1343 495 1838 39 111 150 8,16%

Page 34: RAPORTUL PENTRU SANATATE SI MEDIU - dspmm.ro pentru sanatate si mediu 2012.pdf · latitudine nordica si meridianele 22”52 ˇ30 ˛ si 25”07 ˇ30 ˛ longitudine estica, la 20 de

34

Fig.IV.Parametrii la care s-au înregistrat depăşiri ale CMA:

0

200

400

600

800

1000

1200

1400

1600

1800

2000

parametrii neconformi

nr. a

naliz

e ef

ectu

ate

Total efectuateTotal NC

Total efectuate 1840 1840 1814 1838

Total NC 4 9 34 150

Escherichiacoli (E.coli) Enterococci

BacteriiColiforme

Clorrezidualliber la

- procentele de analize necoforme înregistrate la cei 4 parametrii sunt:- 0,21% pentru parametrul E.Coli;- 0,48% pentru parametrul E. cocci;- 1,87% pentru parametrul Bacterii Coliforme şi- 8,16% pentru Clorul rezidual liber.

CONCLUZII:

1. În anul 2012 numărul analizelor la parametrii din cadrul monitorizării de control a fostdepăşit în cele 7 ZAA mari per total cu 4692 analize ( realizat 144,50 % ). Programul deaudit pentru cele 7 zone de aprovizionare a fost realizat în proporţie de 60,44% .

2. Nr. parametrilor la care s-au înregistrat neconformităţi s-a redus de la 6 ( în raportultrianual 2008-2009-2010) la 4 parametrii în anul 2012 ( E.Coli. E.cocci, BacteriiColiforme, Clorul rezidual liber). Turbiditatea şi Aluminiul care erau o problemă întrecut, pentru municipiul Baia Mare înregistrează valori în limitele CMA-urilor stabiliteca urmare a reabilitării staţiei de tratare a apei, în anul 2009, prin proiect finanţat cufonduri europene.

3. Se menţine un procent ridicat de analize neconforme pentru parametrul indicator clorrezidual liber (8,16%), datorită unor deficienţe privind clorinarea la nivelul staţiilor detratare ( clorinare defectuoasă, calitatea biocidului, etc.).

4. Morbiditatea specifică în relaţie cu apa potabilă ( BDA, dizenteria, HVA, febra tifoidă)se menţine în limitele anilor anteriori.

Page 35: RAPORTUL PENTRU SANATATE SI MEDIU - dspmm.ro pentru sanatate si mediu 2012.pdf · latitudine nordica si meridianele 22”52 ˇ30 ˛ si 25”07 ˇ30 ˛ longitudine estica, la 20 de

35

CALITATEA APEI POTABILE DISTRIBUITĂ DE SISTEME DEAPROVIZIONARE MICI DIN JUD. MARAMURES CARE DESERVESC MAI

PUTIN DE 5000 DE LOCUITORI

Dr. Nora Burlacu, medic primar igiena, coordonator judetean; Mircea Strimb, asistentprincipal igiena/sanatate publica, coordonator obiectiv; Vasile Ienciu, asistent principaligiena/sanatate publica; Laborator diagnostic in sanatate publica; puncte fixe D.S.P.Maramures

Începând cu anul 2010 Comisia Europeană a solicitat, în baza Art.4 al Tratatului UE (care prevede obligaţiile de cooperare ale statelor membre ), informaţii statistice asuprarezultatelor monitorizării pentru aprovizionările mici cu apă potabilă, care nu au intrat subincidenţa obligaţiilor de raportare la Comisie în cadrul raportului trianual.

În categoria zonelor de aprovizionare cu apă potabilă mici sunt cuprinse toatesistemele publice de aprovizionare cu apă potabilă acoperite de Directiva CE 98/83 carefurnizează peste 10 m3 de apă /zi.

Datele colectate privind rezultatele monitorizării calităţii apei potabile furnizate desistemele mici de apă sunt diferenţiate pe 3 categorii de zone de aprovizionare cu apă potabilă(ZAP).

Împărţirea zonelor de aprovizionare cu apă potabilă mici în 3 categorii s-a făcut înfuncţie de volumul de apă furnizat pe zi sau în situaţia în care nu se cunoaşte volumul de apădistribuit/zi, după numărul populaţiei deservite, presupunând un consum de 200 litri/persoană/zi,astfel:

CAT 1 ZAP care furnizează 10 m³/zi sau mai mult, dar mai puţin de 100 m³/ziCAT 2 ZAP care furnizează 100 m³/zi sau mai mult, dar mai puţin de 400 m³/zi.CAT 3 ZAP care furnizează 400 m³/zi sau mai mult, dar ≤ 1000 m³/zi.

Colectarea şi prezentarea datelor privind calitatea apei potabile distribuite prin sistemelemici de apă a utilizat un format tabelar, conform modelului transmis de comisie.

Informaţiile solicitate de Comisia Europeană, care au permis conturarea uneiimagini de ansamblu asupra aprovizionării cu apă prin sisteme mici s-au concretizat inurmătoarele date:

I. -Informaţii generale despre aprovizionarea cu apă potabilă II. -Informaţii privind ZAP mici care respectă valorile parametrilor Directivei III. -Informaţii asupra neconformităţilor în zonele de aprovizionare cu apă potabilă mici IV. -Numărul de ZAP mici care nu respectă prevederile privind conformarea la valorile

admise de legislația națională V. -Acţiunile de remediere întreprinse ca urmare a neconformităţilor la parametrii

microbiologici şi parametrii indicatori

I. -Informaţii generale despre aprovizionarea cu apă potabilăPentru anul 2012 la nivelul judeţului Maramureş au fost inventariate 48 zone de

aprovizionare mici. Datele aferente Anexei 3 din metodologie cuprind zonele care s-au încadratcriteriilor stabilite ( volum de apă distribuit la consumatori >10 m3/zi dar < 1000 m3/zi șipopulație aprovizionată < 5000 ), localităţile urbane/ rurale deservite și operatorul de apă în acărui administrare se află.

Catagrafierea zonelor de aprovizionare cu apă mici, sub 5000 consumatori.( Tabel 1)

Page 36: RAPORTUL PENTRU SANATATE SI MEDIU - dspmm.ro pentru sanatate si mediu 2012.pdf · latitudine nordica si meridianele 22”52 ˇ30 ˛ si 25”07 ˇ30 ˛ longitudine estica, la 20 de

36

Denumire ZAA

Deb

it m

c/zi

Tip

Sur

se

Popu

latie

raco

rdat

a Categoria Localitate deservită MEDIU Operatorapa

1 mmbaiam3 350 S 4302 CAT 2 RURAL- BAIA MARE URBAN VITAL

2 mmbaiam4 140 S 1132 CAT 2 ″ URBAN VITAL

3 mmbaias2 350 P 2094 CAT 2 BAIA SPRIE URBAN VITAL

4 mmbaias3 85 P 498 CAT 1 ″ URBAN VITAL

5 mmbaias4 64 P 374 CAT 1 ″ URBAN VITAL

6 mmborsam 120 P 600 CAT 2 BORŞA URBAN VITAL

7 mmcavnic1 170 S 1208 CAT 2 CAVNIC URBAN VITAL

8 mmcavnic2 150 S 993 CAT 2 ″ URBAN VITAL

9 mmcavnic3 30 P 201 CAT 1 ″ URBAN VITAL

10 mmseini 200 P 720 CAT 2 SEINI URBAN VITAL

11 mmtautiim1 320 S 3875 CAT 2 TĂUŢII MAGHERĂUŞ URBAN VITAL

12 mmtautiim2 123 S 615 CAT 2 ″ URBAN VITAL

13 mmtautiim3 380 S 2200 CAT 2 ″ URBAN VITAL

14 mmlapusm 308 P 1540 CAT 2 TG.LĂPUŞ URBAN VITAL

15 mmulmeni 350 P 3490 CAT 2 ULMENI URBAN VITAL

16 mmsomcutam 400 P 3100 CAT 2 Şomcuta Mare URBAN PRIMARIA

17 mmdragomiresti 30 P 700 CAT 1 Dragomireşti URBAN PRIMARIA

18 mmsalistea 120 M 3580 CAT 2 Săliştea de Sus URBAN PRIMARIA

19 mmborsa3bb 320 M 1600 CAT 3 Borşa – Baia Borşa URBAN PRIMARIA

20 mmardusat 55 P 1800 CAT 1 ARDUSAT RURAL PRIMARIA

21 mmasuaj 20 P 499 CAT 1 ASUAJU DE SUS RURAL PRIMARIA

22 mmbaiut 195 S 975 CAT 2 BAIUT RURAL PRIMARIA

23 mmnanesti 20 P 268 CAT 1 BÂRSANA pt NĂNEŞTI RURAL PRIMARIA

24 mmboium 100 P 760 CAT 2 BOIU MARE RURAL PRIMARIA25 mmbotiza 180 P 1800 CAT 2 BOTIZA RURAL PRIMARIA

26 mmcernestim1 100 P 249 CAT 2 CERNESTI RURAL PRIMARIA

27 mmcernestic2 114 P 824 CAT 2 ″ RURAL PRIMARIA

58 mmcoas 40 S 800 CAT 1 COAS RURAL PRIMARIA

29 mmfarcasa 350 P 4500 CAT 2 FARCASA- RURAL PRIMARIA

30 mmieud 200 P 1000 CAT 2 IEUD RURAL PRIMARIA

31 mmlapusrom 200 P 1000 CAT 2 LĂPUŞ RURAL PRIMARIA

32 mmmoisei 372 P 3265 CAT 2 MOISEI RURAL PRIMARIA

33 mmocna 250 P 1450 CAT 2 OCNA SUGATAG RURAL PRIMARIA

34 mmpetrova 267 P 1500 CAT 2 PETROVA RURAL PRIMARIA

35 mmpoieni 20 P 180 CAT 1 POIENILE IZEI RURAL PRIMARIA36 mmremetea 75 P 450 CAT 1 REMETEA CHIOAR RURAL PRIMARIA

37 mmronadejos 280 S 1400 CAT 2 RONA DE JOS RURAL PRIMARIA

38 mmrozavlea 150 P 1000 CAT 2 ROZAVLEA RURAL PRIMARIA

39 mmruscova 203 S 1999 CAT 2 RUSCOVA RURAL PRIMARIA

40 mmsatulung 85 P 890 CAT 1 SATULUNG RURAL PRIMARIA

41 mmsacalaseni1 134 S 672 CAT 2 SACALASENI RURAL PRIMARIA

42 mmsacalaseni2 87 S 438 CAT 1 ″ RURAL PRIMARIA

43 mmsacalaseni3 72 S 360 CAT 1 ″ RURAL PRIMARIA

44 mmsalsig 300 P 1000 CAT 2 SALSIG RURAL PRIMARIA

45 mmsapanta 250 P 920 CAT 2 SAPÂNTA RURAL PRIMARIA

46 mmsuciu1gt 57 P 311 CAT 1 GROSII TIBLESULUI RURAL PRIMARIA

47 mmsuciu2ss 64 P 362 CAT 1 SUCIU DE SUS RURAL PRIMARIA

48 mmsuciu3sj 58 P 162 CAT 1 ″ RURAL PRIMARIA

Page 37: RAPORTUL PENTRU SANATATE SI MEDIU - dspmm.ro pentru sanatate si mediu 2012.pdf · latitudine nordica si meridianele 22”52 ˇ30 ˛ si 25”07 ˇ30 ˛ longitudine estica, la 20 de

37

AN JUDETNr.

ZAPmici

PopulațieTotală Județ

PopulatieAprovizionata

Volum Apam3/zi

Volum Apăm3/an

2012 MM 48 509660 63536 8308 3032420

- Populația aprovizionată din cele 48 ZAP mici reprezintă 12,46 % din totalul populațieijudețului Maramureș, iar consumul specific de apă este de 130,76 l/om/zi/, față depopulația aprovizionată din cele 7 ZAP MARI care reprezintă 32,12% din totalulpopulației județului Maramureș și la care se înregistrează un consum specific de 216,50l/om/zi.

Aprovizionările cu apă potabilă mici la care se referă raportarea sunt diferenţiate pe 3categorii în funcţie de volumul de apă distribuit/zi .

Volumele de apă potabilă furnizate de fiecare categorie de zonă de aprovizionare cu apăpotabilă în parte au fost următoarele:

Informaţii privind aprovizionările mici cu apă potabilă în anul 2012:Tabel 2

Operatorul de apă potabilă S.C. VITAL S.A.,Primării locale

Categoria zonei de aprovizionare NumărulZAP

Populaţierezidentă

Volumul total deapă furnizat în m³

Toate Toate ZAP din judeţ care distribuie 10m³/zi sau mai mult.

48 63.536 8.308 m³/zi

CAT 1 ZAP care furnizează 10 m³/zi sau mai mult,dar mai puţin de 100 m³/zi

16 8.293 862 m³/zi

CAT 2 ZAP care furnizează 100 m³/zi sau maimult, dar mai puţin de 400 m³/zi.

32 55.363 7.446 m³/zi

CAT 3 ZAP care furnizează 400 m³/zi sau maimult, dar ≤ 1000 m³/zi.

0 0 0

Volumul maxim de apă ( 7.446 m³/zi) este furnizat de 32 zone de aprovizionare situateîn categoria a 2-a, cele în care se furnizează între 100 şi 400 m3de apă pe zi, fiind urmate de cele16 zone de aprovizionare din CAT 1 cu 862 m³/zi, în care sunt distribuite volume de apăcuprinse între 10-100 m3 pe zi.

În anul 2012 populaţia rezidentă din fiecare categorie de zonă aprovizionată prin sistememici de apă potabilă a atins numărul de 8.293 de locuitori pentru CAT1 și 55.363 de locuitoripentru CAT 2. Nu au fost catagrafiate ZAP de CAT 3.

Tipurile de surse utilizate și volumele distribuite pe categorii de ZAP:

Tabel 3Volum de apă distribuit în m3/zi ConsumatoriiSurse de apă utilizate

CAT1 CAT2 CAT3 Total CAT1 CAT2 CAT3 TotalApe subterane 663 4.561 - 5.224 6.695 30.812 - 37.507

Ape de suprafaţă 199 2.445 - 2.644 1.598 19.371 - 20.969

Ape subterane reîncărcateartificial

- - - - - - -

Page 38: RAPORTUL PENTRU SANATATE SI MEDIU - dspmm.ro pentru sanatate si mediu 2012.pdf · latitudine nordica si meridianele 22”52 ˇ30 ˛ si 25”07 ˇ30 ˛ longitudine estica, la 20 de

38

Amestec de ape subterane şiape de suprafaţă

- 440 - 440 - 5.180 - 5.180

Alte surse - - - - - - -

Total 862 7.446 - 8.308 8.293 55.363 - 63.656

Grafic nr. 01. - Repartizarea volumului de apă distribuit, în m3/zi, în funcție de tipul desursă de aprovizionare:

volum furniza t pe tip de surse

2644

5224

440

8308

0

1000

2000

3000

4000

5000

6000

7000

8000

9000

tipur ile de s ur s e

volu

m z

ilnic

fu

rniz

at

supraf ata

prof unz ime

mix ta

TOTA L

Interpretare: - 31,82% din apa necesară provine din surse de suprafață- 62,87% din apa necesară provine din surse de profunzime- 5,29% din apa necesară provine din surse de amestec

Grafic nr. 02. - Repartizarea consumatorilor de apă, în funcție de tipurile de surse deaprovizionare utilizate :

Interpretare:- 32,94% din consumatori utilizeaza apa din surse de suprafață- 58,92% din consumatori utilizeaza apa din surse de profunzime

consumatorii pe tipuri de surse

20969

37507

5180

63656

0

10000

20000

30000

40000

50000

60000

70000

1

tipurile de surse

nr. c

onsu

mat

ori

suprafata

profunzime

mixta

TOTAL

Page 39: RAPORTUL PENTRU SANATATE SI MEDIU - dspmm.ro pentru sanatate si mediu 2012.pdf · latitudine nordica si meridianele 22”52 ˇ30 ˛ si 25”07 ˇ30 ˛ longitudine estica, la 20 de

39

- 8,13% din consumatori utilizeaza apa din surse mixte ( de amestec)

Pentru transmiterea datelor la CRSP CLUJ NAPOCA - coordonatorul național șielaboratorul sintezei în cadrul PN II, Obiectiv 1, punctul f.) s-au ales 2 zone de aprovizionaredin județul Maramureș ( mmfarcasa - Loc. Fărcaşa şi mmtautiim1 - Loc. Tăuţii Măgherăuş )care au îndeplinit criteriile 2 şi 3 de selecţie, prevăzute în metodologie ( nr. cel mai mare deconsumatori/ neconformităţi ).

În anul 2012, la nivel județean nu au fost identificate ZAP care să îndeplinească criteriul1 de selecție ( să furnizeze un volum de apă mai mare de 400 m³/zi dar mai puțin de 1.000m³/zi).

Pentru cele 2 ZAP selectate în cadrul metodologiei au fost 2 campanii de prelevare probede apă din rețeaua de distribuție a localităților ( I – în luna aprilie și a II a – în luna octombrie);probele au fost transportate la laboratorul CRSP pentru efectuarea determinărilor la parametriistabiliți prin metodologie.

De asemenea au fost transmise Fişele de caracteristici pentru Staţia de tratare şipentru Reţeaua de distribuţie ( Anexa 4 şi Anexa 5 din metodologie) .

Rezultatele determinărilor efectuate la Laboratorul CRSP Cluj Napoca nu auevidențiat nici o neconformitate pentru cele 4 probe de apă. Analizele efectuate se referă laparametrii de audit prevăzuți în tabelul 4, din HG 974/2004.

II. Numărul Zonelor de Aprovizionare care respectă valorile parametrilor din DirectivaCE nr. 98/83.

Se aplică tuturor parametrilor din Anexa 1, tabelele 1, 2 şi 3 din Legea 458/2002,republicată, cu excepția clorului rezidual liber, nr. colonii la 37 ºC , cianuri libere, zinc,sulfaţi , H2S și duritate, care sunt parametrii suplimentari, prevăzuți în plus în legearomânescă, față de parametrii stabiliți de către Directiva CE nr. 98/83.

Tabel 4

Nr.crt.

TipZap

Denumire Esch

eric

hia

coli

(E.c

oli)

Ente

roco

cci

Arse

n

Alum

iniu

Amon

iu

Clo

r rez

idua

llib

er la

cap

atde

rete

a

pH Bact

erii

Col

iform

e

Num

ar d

eco

loni

i la

220C

Turb

idita

te

Dur

itate

tota

la

Ana

lize

NC

1 CAT2 mmbaiam3 9 92 CAT2 mmbaiam4 2 23 CAT2 mmborsa2 1 14 CAT2 mmborsa2repedea 2 25 CAT2 mmtautimaghe1 3 36 CAT2 mmcoas2vital 3 37 CAT2 mmcoltau 08 CAT2 mmrozavlea 2 29 CAT2 mmsalsig 3 3

Doar 9 zone mici, 5 din mediul urban și 4 din mediul rural ( toate de CAT 2) aucorespuns în anul 2012 la toți parametrii din Directiva CE nr.98/83, deși s-au înregistratneconformități și în aceste zone pentru parametrul indicator clor rezidual liber ( este parametrusuplimentar prevăzut în legislația națională ).

De asemenea din totalul celor 37 parametrii monitorizati un număr de 26 au corespuns întotalitate cu valorile stabilite de legislație pentru toate determinările efectuate: benzenul, Cd, Cr,Cu,CN libere, 1,2 dicloretan, Pb, Ni, NO2, NO3, Pesticide, Tetra- și tricloretena, THM, Cloruri,Clostridium perfringens, Conductivitate, Fe, Mn, Oxidabilitate, Sulfați, culoare, gust, miros,activitate α-globală, activitate β-globală, acrilamida.

Nu au fost monitorizati deloc prin laboratoarele de analiză apă potabilă ale DSPMM următorii 13 parametrii: benz(a)piren, bor, bromați, clorură de vinil, epiclorhidrină,HPA, mercurul, seleniu, sodiu, sulfuri și H2S, stibiu și zinc.

Page 40: RAPORTUL PENTRU SANATATE SI MEDIU - dspmm.ro pentru sanatate si mediu 2012.pdf · latitudine nordica si meridianele 22”52 ˇ30 ˛ si 25”07 ˇ30 ˛ longitudine estica, la 20 de

40

III. Tabel cu parametrii la care au fost înregistrate neconformităţi în zonele deaprovizionare mici şi procentul de analize neconforme/parametru în anul 2012:

Tabel 3:

.

Tabel 4

Nr. Analize/parametrii

As Al NH4+ ph Turb. Duritate

Efectuate 94 8 60 26 61 2

Neconforme 2 1 2 5 8 2

% NC 2,12% 12,5% 3,33% 19,23% 13,11% 100%

Nr. Analize/parametru

E.coli Enterococii B. Coliforme Nr. colonii Clor rezidual

Efectuate 714 714 713 80 662

Neconforme 232 240 330 12 491

% NC 32,49% 33,61% 46,28% 15,00% 74,16%

Page 41: RAPORTUL PENTRU SANATATE SI MEDIU - dspmm.ro pentru sanatate si mediu 2012.pdf · latitudine nordica si meridianele 22”52 ˇ30 ˛ si 25”07 ˇ30 ˛ longitudine estica, la 20 de

41

Grafic nr. 04. - Analize efectuate – analize neconforme (2):

94

28

1

60

2

26

5

61

8 2 20

20

40

60

80

100

As Al NH4+ pH Turb. Duritate

Analize efectuate/ analize neconforme 2012

efectuate neconforme

III.Informaţii asupra neconformităţilor în zonele de aprovizionare cu apă potabilă miciSituația neconformităților pe 48 ZAA -Tabel 5

Situația neconformităților în cele 16 ZAP de CAT 1: Tabel 6

Neconformităţi pentru parametrii microbiologici:- E. Coci s-au înregistrat 27,10 % analize neconforme ( în 10 zone de CAT1),- E. Coli s-au înregistrat 25,23 % analize neconforme ( în 9 zone de CAT1).

Analiza calităţii apei potabile distribuite de sistemele mici de aprovizionare cu apă potabileincluse în CAT 1 din punctul de vedere al parametrilor chimici cu impact pe starea de sănătate aevidenţiat un singur parametru chimic care a înregistrat neconformități (arsenul ) într-o singurăzonă neconformă - mmardusat. Furnizarea apei in localitatea Ardusat este sistată pentruconsumul în scop potabil încă din anul 2010; se derulează lucrările de reabilitare a stației detratare, care sunt în fază de finalizare.

Parametrii la care s-auînregistratnecoformități în cadrulprogramului anual demonitorizare

Esch

eric

hia

coli

(E.c

oli)

Ente

roco

cci

Ars

en

Alu

min

iu

Am

oniu

Clo

r rez

idua

llib

er la

cap

at d

ere

tea

pH Bac

terii

Col

iform

e

Num

ar d

e co

loni

ila

220 C

Turb

idita

te

Dur

itate

tota

la

Nr. analize efectuate/48 zap mici / parametru 714 714 94 8 60 662 26 713 80 61 2Nr. analize nc /an 232 240 2 1 2 491 5 330 12 8 2

% analizelor NC 32,49 33,61 2,12 12,5 3,33 74,16 19,23 46,28 15,00 13,11 100,00Nr. ZAP neconformeCAT1,CAT2 cumulat 25 28 1 1 1 48 3 38 10 4 1

Parametrii NC – CAT 1Escherichiacoli (E.coli) Enterococci Arsen Aluminiu Amoniu

Clorrezidualliber lacapat deretea pH

BacteriiColiforme

Numardecoloniila220C Turbiditate

Duritatetotala

Nr. analizeefectuate/parametru 214 214 30 0 20 196 8 216 40 33 2Nr. Analize NC 54 58 2 0 1 141 3 86 9 4 2

% NC din efectuate 25,23 27,10 6,66 0 5,00 71,93 37,5 39,81 22,5 12,12 100,00

Nr. Zap-uri de CAT1 NC 9 10 1 0 1 16 2 15 7 2 1

Page 42: RAPORTUL PENTRU SANATATE SI MEDIU - dspmm.ro pentru sanatate si mediu 2012.pdf · latitudine nordica si meridianele 22”52 ˇ30 ˛ si 25”07 ˇ30 ˛ longitudine estica, la 20 de

42

Distribuţia frecvenţei probelor neconforme înregistrate pentru parametrii fizico-chimici( indicatori ) fără impact pe sănătate a fost următoarea:

- bacteriile coliforme 39,81% analize neconforme ( în 15 CAT1) și nr. colonii la 220C -22,5% analize neconforme (în 7 CAT1)

- pH-ul -37,5% analize neconforme ( în 3 CAT1) și- turbiditatea -12,12% analize neconforme ( în 4 CAT1).

- Notă: *- În privinţa clorului rezidual liber s-au înregistrat neconformități în toate cele16 zone de CAT1 ( – 71,93% este ponderea analizelor neconforme ).

Situația neconformităților în cele 32 ZAP de CAT 2: Tabel 7

Parametrii NC – CAT 2Escherichiacoli (E.coli) Enterococci Arsen Aluminiu Amoniu

Clorrezidualliber lacapatde retea pH

BacteriiColiforme

Numardecoloniila220C Turbiditate

Duritatetotala

Nr. analize efectuate/parametru 500 500 64 8 40 466 18 497 40 28 0

Nr. Analize NC178 182 0 1 1 350 2 244 3 4 0

% NC 35,6 36,4 0 12,5 2,5 75,10 11,11 49,09 7,5 14,28 0,00

Nr. Zap CAT2 NC 16 18 0 1 1 32 2 23 3 3 0

Neconformităţi pentru parametrii microbiologici:- E. Coci s-au înregistrat 36,4% analize neconforme ( în 18 CAT2),- E. Coli s-au înregistrat 35,6% analize neconforme ( în 16 CAT2).

Pentru parametrii chimici cu impact pe starea de sănătate nu s-au înregistrat valori neconformefaţă de CMA prevăzută în legislaţia europeană.

Distribuţia frecvenţei probelor neconforme înregistrate pentru parametrii indicatori, fără impactpe sănătate a fost următoarea:

- bacteriile coliforme cu 49,09% analize neconforme ( în 23 CAT 2),- turbiditatea 14,28% analize neconforme ( în 3 CAT 2),- pH-ul -11,11% analize neconforme ( în 2 CAT 2) și- nr. colonii la 220C - 7,5% analize neconforme ( în 3 CAT 2)

- Notă: *- Clorul rezidual liber a înregistrat neconformități în toate cele 32 zone deCAT2 în proporție de 75,10% din totalul analizelor efectuate.

IV. - Numărul de ZAP care nu respectă prevederile privind conformarea la valorileadmise de legislația națională:

Din cele 48 de zone de aprovizionare existente, numai 9 zone de CAT 2 s-au conformatcerinţelor Directivei CE nr.98/83 pentru parametri determinaţi.

Analiza datelor prezentate arată că din cele 16 zone de aprovizionare cuprinse în CAT 1,un număr de 16 zone au furnizat o apă care nu s-a conformat cerinţelor de calitate cuprinse înlegislaţia naţională la parametrii determinaţi.

Din totalul de 32 zone de aprovizionare cu apă potabilă cuprinse în CAT 2 un număr de32 zone au furnizat populaţiei o apă care nu a respectat valorile legiferate în legislaţie pentruparametrii microbiologici, chimici şi indicatori.

Parametrii efectuați în ZAA de CAT 1: -1307; Parametrii NC: -360 ( 27,54%)Parametrii efectuați în ZAA de CAT 2: -2898; Parametrii NC: -965 ( 33,29%)Parametrii efectuați în CAT 1 +CAT 2: -4205; Parametrii NC: -1325 ( 31,51%)

Page 43: RAPORTUL PENTRU SANATATE SI MEDIU - dspmm.ro pentru sanatate si mediu 2012.pdf · latitudine nordica si meridianele 22”52 ˇ30 ˛ si 25”07 ˇ30 ˛ longitudine estica, la 20 de

43

Numărul populaţiei afectate de o monitorizare insuficientă și neconformități privindcalitatea apei potabile distribuite în cele 3 categorii de zone de aprovizionare a fost următoarea:

- 8.293 locuitori din 16 ZAP de CAT 1;- 55.363 locuitori din 32 ZAP de CAT 2;- 0 locuitori din 0 ZAP de CAT 3.

V. -Acţiunile de remediere întreprinse ca urmare a neconformităţilor la parametriimicrobiologici şi parametrii indicatori

Acţiunile de remediere întreprinse de producătorii de apă, în cazurile de neconformitateînregistrate pentru unii din parametrii de calitate ai apei potabile, codificate conform anexei B laGhidul de raportare către Comisia Europeană a calităţii apei destinate consumului uman, aucuprins în mod prioritar acţiuni legate de tratarea apei: stabilire, modernizare sau îmbunătăţiretratare apă.

În concluzie:Rezultatele monitorizării calităţii apei potabile distribuite de sistemele mici şi medii de

aprovizionare cu apă potabilă au confirmat un nivel semnificativ crescut de neconformare lacerinţele Directivei CE nr. 93/83 pentru unii parametri, un nivel mult prea mare deneconformare pentru un număr de 11 parametrii la cerințele legislației naționale, precum şiexistenţa unor date insuficiente privind monitorizarea acestora.

Calitatea apei potabile distribuită de sisteme de aprovizionare mici din jud. Maramurescare deservesc mai putin de 5000 de locuitori

Începând cu anul 2010 Comisia Europeană a solicitat, în baza Art.4 al Tratatului UE (care prevede obligaţiile de cooperare ale statelor membre ), informaţii statistice asuprarezultatelor monitorizării pentru aprovizionările mici cu apă potabilă, care nu au intrat subincidenţa obligaţiilor de raportare la Comisie în cadrul raportului trianual.

În categoria zonelor de aprovizionare cu apă potabilă mici sunt cuprinse toatesistemele publice de aprovizionare cu apă potabilă acoperite de Directiva CE 98/83 carefurnizează peste 10 m3 de apă /zi.

Datele colectate privind rezultatele monitorizării calităţii apei potabile furnizate desistemele mici de apă sunt diferenţiate pe 3 categorii de zone de aprovizionare cu apă potabilă(ZAP).

Împărţirea zonelor de aprovizionare cu apă potabilă mici în 3 categorii s-a făcut înfuncţie de volumul de apă furnizat pe zi sau în situaţia în care nu se cunoaşte volumul de apădistribuit/zi, după numărul populaţiei deservite, presupunând un consum de 200 litri/persoană/zi,astfel:

CAT 1 ZAP care furnizează 10 m³/zi sau mai mult, dar mai puţin de 100 m³/ziCAT 2 ZAP care furnizează 100 m³/zi sau mai mult, dar mai puţin de 400 m³/zi.CAT 3 ZAP care furnizează 400 m³/zi sau mai mult, dar ≤ 1000 m³/zi.

Colectarea şi prezentarea datelor privind calitatea apei potabile distribuite prin sistemelemici de apă a utilizat un format tabelar, conform modelului transmis de comisie.

Informaţiile solicitate de Comisia Europeană, care au permis conturarea uneiimagini de ansamblu asupra aprovizionării cu apă prin sisteme mici s-au concretizat inurmătoarele date:

I. -Informaţii generale despre aprovizionarea cu apă potabilă II. -Informaţii privind ZAP mici care respectă valorile parametrilor Directivei

Page 44: RAPORTUL PENTRU SANATATE SI MEDIU - dspmm.ro pentru sanatate si mediu 2012.pdf · latitudine nordica si meridianele 22”52 ˇ30 ˛ si 25”07 ˇ30 ˛ longitudine estica, la 20 de

44

III. -Informaţii asupra neconformităţilor în zonele de aprovizionare cu apă potabilă mici IV. -Numărul de ZAP mici care nu respectă prevederile privind conformarea la valorile

admise de legislația națională V. -Acţiunile de remediere întreprinse ca urmare a neconformităţilor la parametrii

microbiologici şi parametrii indicatori

I. -Informaţii generale despre aprovizionarea cu apă potabilăPentru anul 2012 la nivelul judeţului Maramureş au fost inventariate 48 zone de

aprovizionare mici. Datele aferente Anexei 3 din metodologie cuprind zonele care s-au încadratcriteriilor stabilite ( volum de apă distribuit la consumatori >10 m3/zi dar < 1000 m3/zi șipopulație aprovizionată < 5000 ), localităţile urbane/ rurale deservite și operatorul de apă în acărui administrare se află.

Catagrafierea zonelor de aprovizionare cu apă mici, sub 5000 consumatori.( Tabel 1)

Denumire ZAA

Deb

it m

c/zi

Tip

Sur

se

Popu

latie

raco

rdat

a Categoria Localitate deservită MEDIU Operatorapa

1 mmbaiam3 350 S 4302 CAT 2 RURAL- BAIA MARE URBAN VITAL

2 mmbaiam4 140 S 1132 CAT 2 ″ URBAN VITAL

3 mmbaias2 350 P 2094 CAT 2 BAIA SPRIE URBAN VITAL

4 mmbaias3 85 P 498 CAT 1 ″ URBAN VITAL

5 mmbaias4 64 P 374 CAT 1 ″ URBAN VITAL

6 mmborsam 120 P 600 CAT 2 BORŞA URBAN VITAL

7 mmcavnic1 170 S 1208 CAT 2 CAVNIC URBAN VITAL

8 mmcavnic2 150 S 993 CAT 2 ″ URBAN VITAL

9 mmcavnic3 30 P 201 CAT 1 ″ URBAN VITAL

10 mmseini 200 P 720 CAT 2 SEINI URBAN VITAL

11 mmtautiim1 320 S 3875 CAT 2 TĂUŢII MAGHERĂUŞ URBAN VITAL

12 mmtautiim2 123 S 615 CAT 2 ″ URBAN VITAL

13 mmtautiim3 380 S 2200 CAT 2 ″ URBAN VITAL

14 mmlapusm 308 P 1540 CAT 2 TG.LĂPUŞ URBAN VITAL

15 mmulmeni 350 P 3490 CAT 2 ULMENI URBAN VITAL

16 mmsomcutam 400 P 3100 CAT 2 Şomcuta Mare URBAN PRIMARIA

17 mmdragomiresti 30 P 700 CAT 1 Dragomireşti URBAN PRIMARIA

18 mmsalistea 120 M 3580 CAT 2 Săliştea de Sus URBAN PRIMARIA

19 mmborsa3bb 320 M 1600 CAT 3 Borşa – Baia Borşa URBAN PRIMARIA

20 mmardusat 55 P 1800 CAT 1 ARDUSAT RURAL PRIMARIA

21 mmasuaj 20 P 499 CAT 1 ASUAJU DE SUS RURAL PRIMARIA

22 mmbaiut 195 S 975 CAT 2 BAIUT RURAL PRIMARIA

23 mmnanesti 20 P 268 CAT 1 BÂRSANA pt NĂNEŞTI RURAL PRIMARIA

24 mmboium 100 P 760 CAT 2 BOIU MARE RURAL PRIMARIA25 mmbotiza 180 P 1800 CAT 2 BOTIZA RURAL PRIMARIA

26 mmcernestim1 100 P 249 CAT 2 CERNESTI RURAL PRIMARIA

27 mmcernestic2 114 P 824 CAT 2 ″ RURAL PRIMARIA

58 mmcoas 40 S 800 CAT 1 COAS RURAL PRIMARIA

29 mmfarcasa 350 P 4500 CAT 2 FARCASA- RURAL PRIMARIA

30 mmieud 200 P 1000 CAT 2 IEUD RURAL PRIMARIA

31 mmlapusrom 200 P 1000 CAT 2 LĂPUŞ RURAL PRIMARIA

32 mmmoisei 372 P 3265 CAT 2 MOISEI RURAL PRIMARIA

33 mmocna 250 P 1450 CAT 2 OCNA SUGATAG RURAL PRIMARIA

34 mmpetrova 267 P 1500 CAT 2 PETROVA RURAL PRIMARIA

35 mmpoieni 20 P 180 CAT 1 POIENILE IZEI RURAL PRIMARIA

Page 45: RAPORTUL PENTRU SANATATE SI MEDIU - dspmm.ro pentru sanatate si mediu 2012.pdf · latitudine nordica si meridianele 22”52 ˇ30 ˛ si 25”07 ˇ30 ˛ longitudine estica, la 20 de

45

36 mmremetea 75 P 450 CAT 1 REMETEA CHIOAR RURAL PRIMARIA

37 mmronadejos 280 S 1400 CAT 2 RONA DE JOS RURAL PRIMARIA

38 mmrozavlea 150 P 1000 CAT 2 ROZAVLEA RURAL PRIMARIA

39 mmruscova 203 S 1999 CAT 2 RUSCOVA RURAL PRIMARIA

40 mmsatulung 85 P 890 CAT 1 SATULUNG RURAL PRIMARIA

41 mmsacalaseni1 134 S 672 CAT 2 SACALASENI RURAL PRIMARIA

42 mmsacalaseni2 87 S 438 CAT 1 ″ RURAL PRIMARIA

43 mmsacalaseni3 72 S 360 CAT 1 ″ RURAL PRIMARIA

44 mmsalsig 300 P 1000 CAT 2 SALSIG RURAL PRIMARIA

45 mmsapanta 250 P 920 CAT 2 SAPÂNTA RURAL PRIMARIA

46 mmsuciu1gt 57 P 311 CAT 1 GROSII TIBLESULUI RURAL PRIMARIA

47 mmsuciu2ss 64 P 362 CAT 1 SUCIU DE SUS RURAL PRIMARIA

48 mmsuciu3sj 58 P 162 CAT 1 ″ RURAL PRIMARIA

AN JUDETNr.

ZAPmici

PopulațieTotală Județ

PopulatieAprovizionata

Volum Apam3/zi

Volum Apăm3/an

2012 MM 48 509660 63536 8308 3032420

- Populația aprovizionată din cele 48 ZAP mici reprezintă 12,46 % din totalul populațieijudețului Maramureș, iar consumul specific de apă este de 130,76 l/om/zi/, față depopulația aprovizionată din cele 7 ZAP MARI care reprezintă 32,12% din totalulpopulației județului Maramureș și la care se înregistrează un consum specific de 216,50l/om/zi.

Aprovizionările cu apă potabilă mici la care se referă raportarea sunt diferenţiate pe 3categorii în funcţie de volumul de apă distribuit/zi .

Volumele de apă potabilă furnizate de fiecare categorie de zonă de aprovizionare cu apăpotabilă în parte au fost următoarele:

Informaţii privind aprovizionările mici cu apă potabilă în anul 2012:Tabel 2

Operatorul de apă potabilă S.C. VITAL S.A.,Primării locale

Categoria zonei de aprovizionare NumărulZAP

Populaţierezidentă

Volumul total deapă furnizat în m³

Toate Toate ZAP din judeţ care distribuie 10m³/zi sau mai mult.

48 63.536 8.308 m³/zi

CAT 1 ZAP care furnizează 10 m³/zi sau mai mult,dar mai puţin de 100 m³/zi

16 8.293 862 m³/zi

CAT 2 ZAP care furnizează 100 m³/zi sau maimult, dar mai puţin de 400 m³/zi.

32 55.363 7.446 m³/zi

CAT 3 ZAP care furnizează 400 m³/zi sau maimult, dar ≤ 1000 m³/zi.

0 0 0

Volumul maxim de apă ( 7.446 m³/zi) este furnizat de 32 zone de aprovizionare situateîn categoria a 2-a, cele în care se furnizează între 100 şi 400 m3de apă pe zi, fiind urmate de cele16 zone de aprovizionare din CAT 1 cu 862 m³/zi, în care sunt distribuite volume de apăcuprinse între 10-100 m3 pe zi.

Page 46: RAPORTUL PENTRU SANATATE SI MEDIU - dspmm.ro pentru sanatate si mediu 2012.pdf · latitudine nordica si meridianele 22”52 ˇ30 ˛ si 25”07 ˇ30 ˛ longitudine estica, la 20 de

46

În anul 2012 populaţia rezidentă din fiecare categorie de zonă aprovizionată prin sistememici de apă potabilă a atins numărul de 8.293 de locuitori pentru CAT1 și 55.363 de locuitoripentru CAT 2. Nu au fost catagrafiate ZAP de CAT 3.

Tipurile de surse utilizate și volumele distribuite pe categorii de ZAP:

Tabel 3Volum de apă distribuit în m3/zi ConsumatoriiSurse de apă utilizate

CAT1 CAT2 CAT3 Total CAT1 CAT2 CAT3 TotalApe subterane 663 4.561 - 5.224 6.695 30.812 - 37.507

Ape de suprafaţă 199 2.445 - 2.644 1.598 19.371 - 20.969

Ape subterane reîncărcateartificial

- - - - - - -

Amestec de ape subterane şiape de suprafaţă

- 440 - 440 - 5.180 - 5.180

Alte surse - - - - - - -

Total 862 7.446 - 8.308 8.293 55.363 - 63.656

Grafic nr. 01. - Repartizarea volumului de apă distribuit, în m3/zi, în funcție de tipul desursă de aprovizionare:

volum furniza t pe tip de surse

2644

5224

440

8308

0

1000

2000

3000

4000

5000

6000

7000

8000

9000

tipur ile de s ur s e

volu

m z

ilnic

fu

rniz

at

supraf ata

prof unz ime

mix ta

TOTA L

Interpretare: - 31,82% din apa necesară provine din surse de suprafață- 62,87% din apa necesară provine din surse de profunzime- 5,29% din apa necesară provine din surse de amestec

Grafic nr. 02. - Repartizarea consumatorilor de apă, în funcție de tipurile de surse deaprovizionare utilizate :

Page 47: RAPORTUL PENTRU SANATATE SI MEDIU - dspmm.ro pentru sanatate si mediu 2012.pdf · latitudine nordica si meridianele 22”52 ˇ30 ˛ si 25”07 ˇ30 ˛ longitudine estica, la 20 de

47

Interpretare:- 32,94% din consumatori utilizeaza apa din surse de suprafață- 58,92% din consumatori utilizeaza apa din surse de profunzime- 8,13% din consumatori utilizeaza apa din surse mixte ( de amestec)

Pentru transmiterea datelor la CRSP CLUJ NAPOCA - coordonatorul național șielaboratorul sintezei în cadrul PN II, Obiectiv 1, punctul f.) s-au ales 2 zone de aprovizionaredin județul Maramureș ( mmfarcasa - Loc. Fărcaşa şi mmtautiim1 - Loc. Tăuţii Măgherăuş )care au îndeplinit criteriile 2 şi 3 de selecţie, prevăzute în metodologie ( nr. cel mai mare deconsumatori/ neconformităţi ).

În anul 2012, la nivel județean nu au fost identificate ZAP care să îndeplinească criteriul1 de selecție ( să furnizeze un volum de apă mai mare de 400 m³/zi dar mai puțin de 1.000m³/zi).

Pentru cele 2 ZAP selectate în cadrul metodologiei au fost 2 campanii de prelevare probede apă din rețeaua de distribuție a localităților ( I – în luna aprilie și a II a – în luna octombrie);probele au fost transportate la laboratorul CRSP pentru efectuarea determinărilor la parametriistabiliți prin metodologie.

De asemenea au fost transmise Fişele de caracteristici pentru Staţia de tratare şipentru Reţeaua de distribuţie ( Anexa 4 şi Anexa 5 din metodologie) .

Rezultatele determinărilor efectuate la Laboratorul CRSP Cluj Napoca nu auevidențiat nici o neconformitate pentru cele 4 probe de apă. Analizele efectuate se referă laparametrii de audit prevăzuți în tabelul 4, din HG 974/2004.

II. Numărul Zonelor de Aprovizionare care respectă valorile parametrilor din DirectivaCE nr. 98/83.

Se aplică tuturor parametrilor din Anexa 1, tabelele 1, 2 şi 3 din Legea 458/2002,republicată, cu excepția clorului rezidual liber, nr. colonii la 37 ºC , cianuri libere, zinc,sulfaţi , H2S și duritate, care sunt parametrii suplimentari, prevăzuți în plus în legearomânescă, față de parametrii stabiliți de către Directiva CE nr. 98/83.

consumatorii pe tipuri de surse

20969

37507

5180

63656

0

10000

20000

30000

40000

50000

60000

70000

1

tipurile de surse

nr. c

onsu

mat

ori

suprafata

profunzime

mixta

TOTAL

Page 48: RAPORTUL PENTRU SANATATE SI MEDIU - dspmm.ro pentru sanatate si mediu 2012.pdf · latitudine nordica si meridianele 22”52 ˇ30 ˛ si 25”07 ˇ30 ˛ longitudine estica, la 20 de

48

Tabel 4

Nr.crt.

TipZap

Denumire Esch

eric

hia

coli

(E.c

oli)

Ente

roco

cci

Arse

n

Alum

iniu

Amon

iu

Clo

r rez

idua

llib

er la

cap

atde

rete

a

pH Bact

erii

Col

iform

e

Num

ar d

eco

loni

i la

220C

Turb

idita

te

Dur

itate

tota

la

Ana

lize

NC

1 CAT2 mmbaiam3 9 92 CAT2 mmbaiam4 2 23 CAT2 mmborsa2 1 14 CAT2 mmborsa2repedea 2 25 CAT2 mmtautimaghe1 3 36 CAT2 mmcoas2vital 3 37 CAT2 mmcoltau 08 CAT2 mmrozavlea 2 29 CAT2 mmsalsig 3 3

Doar 9zonemici, 5dinmediulurban și4 dinmediulrural (

toate de CAT 2) au corespuns în anul 2012 la toți parametrii din Directiva CE nr.98/83,deși s-au înregistrat neconformități și în aceste zone pentru parametrul indicator clor rezidualliber ( este parametru suplimentar prevăzut în legislația națională ).

De asemenea din totalul celor 37 parametrii monitorizati un număr de 26 au corespuns întotalitate cu valorile stabilite de legislație pentru toate determinările efectuate: benzenul, Cd, Cr,Cu,CN libere, 1,2 dicloretan, Pb, Ni, NO2, NO3, Pesticide, Tetra- și tricloretena, THM, Cloruri,Clostridium perfringens, Conductivitate, Fe, Mn, Oxidabilitate, Sulfați, culoare, gust, miros,activitate α-globală, activitate β-globală, acrilamida.

Nu au fost monitorizati deloc prin laboratoarele de analiză apă potabilă ale DSPMM următorii 13 parametrii: benz(a)piren, bor, bromați, clorură de vinil, epiclorhidrină,HPA, mercurul, seleniu, sodiu, sulfuri și H2S, stibiu și zinc.

III. Tabel cu parametrii la care au fost înregistrate neconformităţi în zonele deaprovizionare mici şi procentul de analize neconforme/parametru în anul 2012:

Tabel 4

Grafic nr. 03. - Analize efectuate – analize neconforme (1):

Nr. Analize/parametru

E.coli Enterococii B. Coliforme Nr. colonii Clor rezidual

Efectuate 714 714 713 80 662

Neconforme 232 240 330 12 491

% NC 32,49% 33,61% 46,28% 15,00% 74,16%

Page 49: RAPORTUL PENTRU SANATATE SI MEDIU - dspmm.ro pentru sanatate si mediu 2012.pdf · latitudine nordica si meridianele 22”52 ˇ30 ˛ si 25”07 ˇ30 ˛ longitudine estica, la 20 de

49

714

232

714

240

713

33080

12

662

491

0

200

400

600

800

E. Coli E. Cocci B.Coliforme

colonii Clor rezid

Analize efectuate Bacteriologie + Clor rezidual /analize neconforme 2012

efectuate neconforme

Nr. Analize/parametrii

As Al NH4+ ph Turb. Duritate

Efectuate 94 8 60 26 61 2

Neconforme 2 1 2 5 8 2

% NC 2,12% 12,5% 3,33% 19,23% 13,11% 100%

Grafic nr. 04. - Analize efectuate – analize neconforme (2):

94

28

1

60

2

26

5

61

8 2 20

20

40

60

80

100

As Al NH4+ pH Turb. Duritate

Analize efectuate/ analize neconforme 2012

efectuate neconforme

III.Informaţii asupra neconformităţilor în zonele de aprovizionare cu apă potabilă miciSituația neconformităților pe 48 ZAA -Tabel 5

Parametrii la care s-auînregistratnecoformități în cadrulprogramului anual demonitorizare

Esch

eric

hia

coli

(E.c

oli)

Ente

roco

cci

Ars

en

Alu

min

iu

Am

oniu

Clo

r rez

idua

llib

er la

cap

at d

ere

tea

pH Bac

terii

Col

iform

e

Num

ar d

e co

loni

ila

220 C

Turb

idita

te

Dur

itate

tota

la

Nr. analize efectuate/48 zap mici / parametru 714 714 94 8 60 662 26 713 80 61 2Nr. analize nc /an 232 240 2 1 2 491 5 330 12 8 2

% analizelor NC 32,49 33,61 2,12 12,5 3,33 74,16 19,23 46,28 15,00 13,11 100,00

Nr. ZAP neconformeCAT1,CAT2 cumulat 25 28 1 1 1 48 3 38 10 4 1

Page 50: RAPORTUL PENTRU SANATATE SI MEDIU - dspmm.ro pentru sanatate si mediu 2012.pdf · latitudine nordica si meridianele 22”52 ˇ30 ˛ si 25”07 ˇ30 ˛ longitudine estica, la 20 de

50

Situația neconformităților în cele 16 ZAP de CAT 1: Tabel 6

Neconformităţi pentru parametrii microbiologici:- E. Coci s-au înregistrat 27,10 % analize neconforme ( în 10 zone de CAT1),- E. Coli s-au înregistrat 25,23 % analize neconforme ( în 9 zone de CAT1).

Analiza calităţii apei potabile distribuite de sistemele mici de aprovizionare cu apă potabileincluse în CAT 1 din punctul de vedere al parametrilor chimici cu impact pe starea de sănătate aevidenţiat un singur parametru chimic care a înregistrat neconformități (arsenul ) într-o singurăzonă neconformă - mmardusat. Furnizarea apei in localitatea Ardusat este sistată pentruconsumul în scop potabil încă din anul 2010; se derulează lucrările de reabilitare a stației detratare, care sunt în fază de finalizare.

Distribuţia frecvenţei probelor neconforme înregistrate pentru parametrii fizico-chimici( indicatori ) fără impact pe sănătate a fost următoarea:

- bacteriile coliforme 39,81% analize neconforme ( în 15 CAT1) și nr. colonii la 220C -22,5% analize neconforme (în 7 CAT1)

- pH-ul -37,5% analize neconforme ( în 3 CAT1) și- turbiditatea -12,12% analize neconforme ( în 4 CAT1).

- Notă: *- În privinţa clorului rezidual liber s-au înregistrat neconformități în toate cele16 zone de CAT1 ( – 71,93% este ponderea analizelor neconforme ).

Situația neconformităților în cele 32 ZAP de CAT 2: Tabel 7

Parametrii NC – CAT 2Escherichiacoli (E.coli) Enterococci Arsen Aluminiu Amoniu

Clorrezidualliber lacapatde retea pH

BacteriiColiforme

Numardecoloniila220C Turbiditate

Duritatetotala

Nr. analize efectuate/parametru 500 500 64 8 40 466 18 497 40 28 0

Nr. Analize NC178 182 0 1 1 350 2 244 3 4 0

% NC 35,6 36,4 0 12,5 2,5 75,10 11,11 49,09 7,5 14,28 0,00

Nr. Zap CAT2 NC 16 18 0 1 1 32 2 23 3 3 0

Neconformităţi pentru parametrii microbiologici:- E. Coci s-au înregistrat 36,4% analize neconforme ( în 18 CAT2),- E. Coli s-au înregistrat 35,6% analize neconforme ( în 16 CAT2).

Pentru parametrii chimici cu impact pe starea de sănătate nu s-au înregistrat valori neconformefaţă de CMA prevăzută în legislaţia europeană.

Distribuţia frecvenţei probelor neconforme înregistrate pentru parametrii indicatori, fără impactpe sănătate a fost următoarea:

- bacteriile coliforme cu 49,09% analize neconforme ( în 23 CAT 2),

Parametrii NC – CAT 1Escherichiacoli (E.coli) Enterococci Arsen Aluminiu Amoniu

Clorrezidualliber lacapat deretea pH

BacteriiColiforme

Numardecoloniila220C Turbiditate

Duritatetotala

Nr. analizeefectuate/parametru 214 214 30 0 20 196 8 216 40 33 2Nr. Analize NC 54 58 2 0 1 141 3 86 9 4 2

% NC din efectuate 25,23 27,10 6,66 0 5,00 71,93 37,5 39,81 22,5 12,12 100,00

Nr. Zap-uri de CAT1 NC 9 10 1 0 1 16 2 15 7 2 1

Page 51: RAPORTUL PENTRU SANATATE SI MEDIU - dspmm.ro pentru sanatate si mediu 2012.pdf · latitudine nordica si meridianele 22”52 ˇ30 ˛ si 25”07 ˇ30 ˛ longitudine estica, la 20 de

51

- turbiditatea 14,28% analize neconforme ( în 3 CAT 2),- pH-ul -11,11% analize neconforme ( în 2 CAT 2) și- nr. colonii la 220C - 7,5% analize neconforme ( în 3 CAT 2)

- Notă: *- Clorul rezidual liber a înregistrat neconformități în toate cele 32 zone deCAT2 în proporție de 75,10% din totalul analizelor efectuate.

IV. - Numărul de ZAP care nu respectă prevederile privind conformarea la valorileadmise de legislația națională:

Din cele 48 de zone de aprovizionare existente, numai 9 zone de CAT 2 s-au conformatcerinţelor Directivei CE nr.98/83 pentru parametri determinaţi.

Analiza datelor prezentate arată că din cele 16 zone de aprovizionare cuprinse în CAT 1,un număr de 16 zone au furnizat o apă care nu s-a conformat cerinţelor de calitate cuprinse înlegislaţia naţională la parametrii determinaţi.

Din totalul de 32 zone de aprovizionare cu apă potabilă cuprinse în CAT 2 un număr de32 zone au furnizat populaţiei o apă care nu a respectat valorile legiferate în legislaţie pentruparametrii microbiologici, chimici şi indicatori.

Parametrii efectuați în ZAA de CAT 1: -1307; Parametrii NC: -360 ( 27,54%)Parametrii efectuați în ZAA de CAT 2: -2898; Parametrii NC: -965 ( 33,29%)Parametrii efectuați în CAT 1 +CAT 2: -4205; Parametrii NC: -1325 ( 31,51%)

Numărul populaţiei afectate de o monitorizare insuficientă și neconformități privindcalitatea apei potabile distribuite în cele 3 categorii de zone de aprovizionare a fost următoarea:

- 8.293 locuitori din 16 ZAP de CAT 1;- 55.363 locuitori din 32 ZAP de CAT 2;- 0 locuitori din 0 ZAP de CAT 3.

V. -Acţiunile de remediere întreprinse ca urmare a neconformităţilor la parametriimicrobiologici şi parametrii indicatori

Acţiunile de remediere întreprinse de producătorii de apă, în cazurile de neconformitateînregistrate pentru unii din parametrii de calitate ai apei potabile, codificate conform anexei B laGhidul de raportare către Comisia Europeană a calităţii apei destinate consumului uman, aucuprins în mod prioritar acţiuni legate de tratarea apei: stabilire, modernizare sau îmbunătăţiretratare apă.

În concluzie:Rezultatele monitorizării calităţii apei potabile distribuite de sistemele mici şi medii de

aprovizionare cu apă potabilă au confirmat un nivel semnificativ crescut de neconformare lacerinţele Directivei CE nr. 93/83 pentru unii parametri, un nivel mult prea mare deneconformare pentru un număr de 11 parametrii la cerințele legislației naționale, precum şiexistenţa unor date insuficiente privind monitorizarea acestora.

CALITATEA APEI DE IMBAIERE

Dr. Nora Burlacu, medic primar igiena, coorodonator judetean; Mircea Strimb,asistent principal igiena/sanatate publica; Vasile Ienciu, asistent principal igiena/sanatatepublica; Violeta Pop, asistent principal igiena/sanatate publica

Page 52: RAPORTUL PENTRU SANATATE SI MEDIU - dspmm.ro pentru sanatate si mediu 2012.pdf · latitudine nordica si meridianele 22”52 ˇ30 ˛ si 25”07 ˇ30 ˛ longitudine estica, la 20 de

52

Coordonatorul national al sintezei referitoare la EVALUAREA CALITATII APEI DEIMBAIERE este Institutul National de Sanatate Publica, prin CNMRMC.Raportul se efectuateaza in colaborare si pe baza datelor furnizate de DSP teritoriale, conformmetodologiei transmise in anul precedent raportarii.

Calitatea apei de imbaiere este reglementata prin:• Directiva Europeana 76/160/EEC privind calitatea apei de imbaiere;• H.G. nr. 459/2002 – privind aprobarea Normelor de calitate pentru apa din zonele

naturale amenajate pentru imbaiere, si care reprezinta transpunerea prevederilor incluse inDirectiva EEC 76/160; aceasta transpune Directiva Europeana 76/160/EEC

• HG nr. 88/2004 – pentru aprobarea Normelor de supraveghere, inspectie sanitara sicontrol al zonelor naturale utilizate pentru imbaiere;

• Legea Apelor nr.107/1996, modificata prin Legea nr.310/2004;Directiva Europeana 76/160/EEC, privind calitatea apei de imbaiere a stabilit obiectiveleprivind protectia sanitara si conditiile de calitate pe care trebuie sa le indeplineasca zonelenaturale amenajate si folosite pentru imbaiere.

Prin apa de imbaiere se intelege orice tip de apa de suprafata, curgatoare (rau, fluviu), saustatatoare (lac) inclusiv apa marina, in care este permisa de catre autoritatile locale imbaierea,prin amenajarea acestor zone sau prin folosinta unor zone neamenajate, dar utilizate in modtraditional de un numar mare de persoane. Apa din aceste zone pentru imbaiere este monitorizatade catre autoritatile locale autorizate, conform reglementarilor in vigoare.Directiva nu se aplica:

• apei utilizate in scopuri terapeutice;• apei din bazinele de inot/piscine.

Zona naturala amenajata pentru imbaiere necesita autorizare sanitara conform OrdinuluiMinisterului Sanatatii nr. 1.030/2009 privind aprobarea procedurilor de reglementare sanitarapentru proiectele de amplasare, amenajare, construire si pentru functionarea obiectivelor cedesfasoara activitati cu risc pentru starea de sanatate a populatiei, cu modificarile ulterioare.Conform HG nr. 389/2011 pentru modificarea si completarea HG nr. 546/2008 privindgestionarea calitatii apei de imbaiere (M.O. Nr. 290 din 26 aprilie) Directiile de sanatate publicajudetene si a municipiului Bucuresti, in colaborare cu administratiile bazinale de apa, elaboreazasi actualizeaza profilul apelor de imbaiere.

Supravegherea, evaluarea si inspectia sanitara a zonei naturale amenajate si utilizate in scopde imbaiere se face in conformitate cu Hotararea Guvernului nr. 88/2004 pentru aprobareaNormelor de supraveghere, inspectie sanitara si control al zonelor naturale utilizate.

Pentru anii 2010-2011 numarul zonelor de imbaiere raportate de INSP-CNMRMC la CE afost de 49, dupa cum urmeaza:

- 48 de zone costiere cu apa de imbaiere Marea Neagra, situate in judetul Constanta- 1 zona de imbaiere costiera cu apa de imbaiere Marea Neagra in judetul Tulcea.

- Parametrii evaluati au fost urmatorii: parametrii microbiologici: coliformi totali/100ml;coliformi totali/100ml; streptococi fecali/100ml; salmonella; parametrii fizico – chimici: ph;substante tensio-active; oxigen dizolvat; CBO5; grad de saturatie in oxigen; temperatura.- Cerintele de calitate pentru apa de mare monitorizata in cele 49 de puncte de monitorizare aufost in concordanta cu prevederile valorilor din legislatia actuala.

Rapoartele nationale privind calitatea apei de imbaiere pentru sezonul 2010 si 2011 au fostpostate pe site-ul eionet.europa.eu.

In anul 2012 pe teritoriul judetului Maramures Directia de Sanatate Publica a JudetuluiMaramures si Directia Apelor Somes Tisa Cluj - Sistemul de Gospodarire a Apelor Maramuresnu au identificat zone de imbaiere care sa faca obiectul monitorizarii si evaluarii, conform HG546/ 2008 modificata si completata, si a ORD MS 183/2011.In judetul Maramures pentru sezonul de imbaiere 2012 nu au intervenit modificari fata de aniiprecedenti, respectiv nu s-a inregistrat nici o solicitare din partea autoritatilor locale sauagentilor economici din judetul Maramures pentru autorizare sanitara in vederea fuctionarii

Page 53: RAPORTUL PENTRU SANATATE SI MEDIU - dspmm.ro pentru sanatate si mediu 2012.pdf · latitudine nordica si meridianele 22”52 ˇ30 ˛ si 25”07 ˇ30 ˛ longitudine estica, la 20 de

53

unor zone naturale pentru imbaiere ( conform HG nr. 546/2008, modificata si completata, si aORD MS 183/2011) .

Referitor la zone naturale pentru imbaiere neamenajate, unde in mod traditional se practicascaldatul ( cursuri de apa / lacuri de acumulare) si care nu indeplinesc conditiile de autorizare s-a solicitat inca din anul 2011 autoritatilor administratiei publice locale sa afiseze la locurilerespective simbolurile cuprinse in Anexa 1 a Deciziei nr. 2011/321/UE, publicata in JurnalulOficial al Uniunii Europene din 31.05.2011, având drept scop informarea publicului cu privire lainterzicerea sau nerecomandarea scaldatului.

In judetul Maramures nu exista zone naturale amenajate pentru imbaiere .Zonele naturale neamenajate, utilizate in mod traditional pentru imbaiere nu dispun de

amenajari conform legislatiei in vigoare (HG 459/2002 si HG 88/2004) si nu sunt autorizatesanitar.

Nu detinem date referitoare la calitatea apei de pe cursurile de apa si lacurile utilizate decatre populatie pentru imbaiere.

Referitor la starea de sanatate a populatiei in raport cu calitatea apelor naturale deimbaiere in anul 2012 nu s-au raportat/inregistrat cazuri de imbolnavire sau de accidentesuspecte ca fiind determinate de calitatea apei de imbaiere din zonele naturale neamenajatefolosite in mod traditional in judetul Maramures.

APA DE FANTANA

Dr. Nora Burlacu, medic primar igiena, coordonator judetean; Molnar Elisabeta,asistent principal igiena/sanatate publica; Vasile Ienciu, asistent principal igiena/sanatatepublica; Violeta Pop, asistent principal igiena/sanatate publica; Oana Crisan, asistentmedical principal

Cunoaşterea numărului, a distribuţiei şi tendinţei cazurilor de methemoglobinemie acutăla sugari face obiectul monitorizării anuale la nivel naţional, ca suport al reactualizării situaţieiteritoriilor cu risc, în care să se concentreze eforturi comune (autorităţi administrative locale sijudeţene, servicii medicale primare si de specialitate, acţiuni de promovarea sănătăţii) pentrulimitarea şi înlăturarea riscurilor.

Cadru legislativ al prezentei sinteze este: Ordin comun MS şi CNAS nr. 1591/2010aprobat de HG 1388/2010 Programul Naţional de Monitorizare a Factorilor Determinanţi dinMediul de Viaţă şi Muncă şi Legea calitatii apei potabile 458/2002, cu modificarile sicompletarile ulterioare.

Scopul programului este reprezentat de scăderea incidenţei methemoglobinemiei acute lasugari, ca urmare a măsurilor la nivel local pentru ameliorarea calităţii apei de fântână, precumşi a adoptării unor măsuri de promovare a sănătăţii cu suportul specialiştilor DSP şi a medicilorde familie.

Obiective urmărite în cursul anului 2012 prin derularea sintezei in judeţul Maramureşsunt: evaluarea frecvenţei, distribuţiei şi tendinţei methemglobinemiei acute la sugar la niveljudeţean cu evaluarea elementelor comune şi particularităţile teritoriale; ameliorarea calităţiiapei de fântână în zona rurală prin implicarea factorilor decidenţi ai autorităţilor locale; creştereanivelului de educaţie sanitară a populaţiei expuse (gravide, mame, copii 0-1 an).

În cursul anului 2012 , spitalele din judeţul Maramureş nu au raportat date pentrupopulaţia la risc (copii 0-1 an) referitoare la morbiditatea spitalizată prinmethemoglobinemie acută infantilă, care să fie cauzată de consumul de apă de fântânăpoluată cu nitraţi.

Scăderea incidenţei cazurilor de intoxicaţie acută cu nitraţi la sugar prin: identificarea surselor de poluare a apei de fântână în comunitatea locală, identificarea surselorde aprovizionare cu apă expusă acestor poluări; reglementarea depozitării şi utilizării îngrăşămintelor azotoase, a pesticidelor şi a altorsubstanţe chimice utilizate în agricultură; impunerea de obligaţii privind amplasarea, construcţia,protecţia, exploatarea igienică a fântânilor, atât individuale, cât mai ales a celor publice;

Page 54: RAPORTUL PENTRU SANATATE SI MEDIU - dspmm.ro pentru sanatate si mediu 2012.pdf · latitudine nordica si meridianele 22”52 ˇ30 ˛ si 25”07 ˇ30 ˛ longitudine estica, la 20 de

54

preocupare pentru asigurarea unei aprovizionări cu apă potabilă în localitate, suficientecantitativ şi corespunzătoare calitativ pentru toate nevoile publice şi individuale, inclusiv măsuride excludere a surselor individuale şi construcţii de microcentrale; catagrafierea fântânilor din localităţi, informarea populaţiei privind necesitatea întreţineriiigienice a acestora şi a analizelor periodice ale calităţii apei; supravegherea continuă a calităţiiapei fântânilor publice (pentru colectivităţi de copii, unităţi medicale); cunoaşterea surselor necorespunzătoare de apă, informarea populaţiei asupra acestora, măsuripentru scoaterea lor din uz; cunoaşterea riscului de intoxicaţie acută la sugar, supraveghereadiferenţiată a copiilor cu tulburări digestive, distrofici, alimentaţi artificial sau mixt; cunoaşterea efectelor tardive, la copii mai mari şi la gravide ale nitraţilor din apă, informareapopulaţiei la risc; distribuirea de materiale educative şi în general educarea populaţiei prin toatemijloacele pentru creşterea nivelului de cunoştinţe sanitare, pentru creşterea receptivităţii şicooperării populaţiei la măsurile de profilaxie primară sunt câteva dintre cele mai aşteptaterezultate a sintezi naţionale.

APELE POTABILE IMBUTELIATE - ALTELE DECAT APELE MINERALENATURALE SAU DECAT APELE DE IZVOR

Dr. Nora Burlacu, medic primar igiena, coordonator judetean; Dr. Adrian Miclaus,inspector sef, coordonator obiectiv; Mircea Orha, inspector; Camelia Lupei, referent

Conform prevederilor prevederilor HG 1388/2010 privind aprobarea programelor naţionalede sănătate pentru anul 2011 şi 2012, cât şi HG 1591/1110/2010 pentru aprobarea Normelortehnice de realizare a programelor naţionale de sănătate pentru anii 2011 şi 2012 CentrulRegional de Sănătate Publică Tg. Mureş este responsabil pentru elaborarea Sintezei naţionale“Monitorizarea apelor potabile îmbuteliate – altele decât apele minerale naturale sau decât apelede izvor”.

Apele potabile îmbuteliate, altele decât apele minerale naturale sau decât cele de izvorproduse în ţară sau importate şi sunt comercializate sub denumirea de apă de masă, se supunNormelor de igienă cât şi Procedurii de notificare reglementate de Ordinul Ministerului Sănătăţii341/2007 şi se înregistrează al Ministerul Sănătăţii în „Registrul apelor potabile îmbuteliate”. Conform prevederilor (art.5.) acestui act normativ apa potabilă îmbuteliată este considerată unaliment, iar calitatea trebuie să corespundă cerinţelor de calitate prevăzute în tabelele 1B, 2 şi 3din anexa 1. la Legea republicată 458/2002 privind calitatea apei potabile.

Producţia şi distribuţia apei potabile îmbuteliate se autorizează sanitar de către autoritateateritorială de sănătate publică (Anexa II. la HG 974/2004).

Calitatea apei se monitorizează permanent conform prevederilor art.1.b) şi cap.II. al HG974/2004, se realizează numai de către laboratoare înregistrate în acest scop la MinisterulSănătăţii, (art.15.), costurile de prelevare şi analiză a probelor de apă potabilă pentrumonitorizarea de control şi de audit fiind suportate de către producătorul/distribuitorul de apăpotabilă (art.17.).

Nerespectarea cerinţelor generale şi specifice prevăzute de normele legale în vigoare mai susamintite în vederea asigurării protecţiei sănătăţii publice, constituie contravenţii şi sesancţionează conform HG 857/2011 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor la normeledin domeniul sănătăţii publice.

In cadrul Programului National privind monitorizarea apelor potabile imbuteliate- alteledecat apele minerale naturale sau decat apele de izvor in cursul anului 2012, pentru Obiectivul I-Evaluarea implementarii legislatiei in domeniul apelor potabile imbuteliate s-au inregistrat dateprin completarea chetionarelor(din anexele 1,2,3,4 a,b).Aceste date s-au referit la anulcalendaristic 2011.S-a catagrafiat o unitate producatoare de apa potabila imbuteliata si s-a completat Anexa 2.

Page 55: RAPORTUL PENTRU SANATATE SI MEDIU - dspmm.ro pentru sanatate si mediu 2012.pdf · latitudine nordica si meridianele 22”52 ˇ30 ˛ si 25”07 ˇ30 ˛ longitudine estica, la 20 de

55

S-au inregistrat date referitoare la produs(apa de masa plata Wasser si apa de masacarbogazificata Wasser).Chestionarele au fost trimise la CRSP Tg.Mures.Pentru Obiectivul II-Efectuarea unui control de calitate in vederea depistarii unei posibilecontaminari prin determinarea concentratiei de metale din sortimentele imbuteliate, s-au recoltat2 probe de apa(apa de masa plata Wasser si apa carbogazeificata Wasser) care au fost trimise laCRSP Cluj-Napoca pentru determinarea a 11 metale grele(As, B, Cd, Cr, Cu, Fe, Mn, Hg, Ni,Pb, Se- din fiecare sortiment imbuteliat ).

Rezultatele analizelor au fost corespunzatoare si trimise la CRSP Tg.Mures in vedereaincluderii in raportul national.

POLUAREA FONICA

Dr. Nora Burlacu, medic primar igiena, coorodonator judetean; Mircea Strimb,asistent principal igiena/sanatate publica, coordonator obiectiv; Vasile Ienciu, asistentprincipal igiena/sanatate publica; Violeta Pop, asistent principal igiena/sanatate publica

Politica Europeana privitoare la zgomot, in viziunea pentru anul 2020, vizeaza ca nimeni nutrebuie expus unor niveluri de zgomot care sa puna in pericol sanatatea sau calitatea vietii si sa:” Evitati efectele daunatoare ale expunerii la zgomot de orice fel si pastrati zonele linistite”. Legislatia UE prevede o abordare unitara a protectiei sanatatii populatiei. In acest sensprevederile Directivei 49/2002 EC a fost transpusa in HG nr. 321/2005 privind evaluarea sigestionarea zgomotului ambiental, in care sunt implicate Autoritatile Locale de Sanatate Publica,Autoritatile Locale de Protectia Mediului si Autoritatile din Transporturi, Constructii si Turism.

Majoritatea tarilor, in special cele europene, sunt constiente de aceasta problema, introducandastfel, directive antizgomot pentru imbunatatirea confortului acustic in cladirile noi.

Au fost create standarde pentru protectia locuintelor impotriva asa numitului zgomot aerian,zgomot cauzat de trafic, cu scopul de a reduce conductibilitatea fonica dintr-o locuinta in alta.

Standardele ajuta la imbunatatirea confortului acustic in cladirile cu mai multe locuinte, prinimbunatatirea reglementarilor privitoare la peretii despartitori.

In Romania in prezent s-au elaborat hartile de zgomot de catre primariile localitatilor cu peste250.000 locuitori, in conformitate cu HG. 674/2007. Dintre sursele de zgomot din orasele maripe primul loc se claseaza traficul rutier, care este in continua crestere.

Zgomotul ambiental, definit prin HG.nr.321/2005, modificat si completat deHG.nr.674/2007, anexa 1, art.20. ca fiind ”ansamblul sunetelor nedorite, inclusiv daunatoare,rezultate din activitatile umane, inclusiv cele provocate de mijloacele de transport, trafic rutier,feroviar si cele provenite din amplasamentul unde se desfasoara activitatiile industriale”reprezinta un factor de monitorizare privind calitatea mediului.

In Romania limita maxima admisa in incaperi este de 35 dB(A) ziua si 25 dB(A) noaptea, faptconditionat de un fond sonor extern de maximum 50 dB(A) si respectiv 40 dB(A) noaptea la 3mde cladire.

Scopul lucrarii consta in evaluarea starii de confort si a reactiei subiective a locatarilor, invederea fundamentarii masurilor pentru reducerea nivelurilor expunerii si prevenirea aparitieiefectelor la populatia expusa.

In conformitate cu HG. 321/2005 - privind evaluarea si gestionarea zgomotului ambiental,specialistii din cadrul INSP, au elaborat un chestionar standardizat de zgomot.Chestionarul aplicat are o pondere mare in ceea ce priveste opinia publica cu privire ladisconfortul creat de zgomot.

Fisa chestionar privind poluarea sonora permite evaluarea expunerii la zgomot a populatiei dinmediul urban si consecintele acestuia asupra starii de sanatate.

Fisa chestionar cuprinde:- date despre trafic;- caracteristicile strazii;

Page 56: RAPORTUL PENTRU SANATATE SI MEDIU - dspmm.ro pentru sanatate si mediu 2012.pdf · latitudine nordica si meridianele 22”52 ˇ30 ˛ si 25”07 ˇ30 ˛ longitudine estica, la 20 de

56

- date despre locatari;- caracteristicile constructive ale cladirilor (anul constructiei, vechime de locuit,materiale de constructie, etc.);- surse zgomot (trafic rutier, feroviar, naval, aeroport, alte surse);- simptome generate de diversele surse de zgomot;- gradul de perceptie;- afectiuni cronice existente (factori generatori si/sau de intretinere) in functie de surseleexistente de zgomot;- medicatia folosita.

Fixarea punctelor unde s-au distribuit chestionarele pentru diferitele surse de zgomot inconformitate cu metodologia difuzata de INSP a fost urmatoarea:- strazi cu trafic intens - 25 chestionare ;- zone si dotari protejate (zone rezidentiale) - 25 chestionare ;

Studiul s-a desfasurat pe un esantion de locuinte tip apartament bloc si case individuale si pelocatari cu diferite grupe de varsta si anume: 0-14 ani, 15-59 ani si ≥ 60 ani.

Metoda folosita a fost cea de autoadministrare prin completarea chestionarelor tipizate, prinbifarea raspunsului corect.

Chestionarele completate au fost transmise la termenul stabilit in metodologie catrespecialistii CNMRMC in vederea evaluarii la nivel national a perceptiei disconfortului si ariscului asupra sanatatii indus de zgomotul ambiental.

Interpretarea raspunsurilor primite de la persoanele investigate in municipiulBaia Mare

S-au completat un numar de 25 chestionare, pentru locuinte cu orientare spre strada cu traficintens si 25 chestionare pentru zona rezidentiala neexpusa zgomotului stradal (martor).

Chestionarul a fost aplicat unui numar de 50 persoane, varsta celor intervievati a fostcuprinsa intre 19 si 76 ani, fara diferente semnificative intre sexe. Au raspuns un numar de 27femei (54%) si 23 barbati (46%) .

Subiectii investigati s-au incadrat in urmatoarele categorii de varsta:

Categorii de varsta (ani) Numar subiecti Procent (%)

15 – 24 2 4 %25 – 34 3 6 %35 – 44 18 36 %45 – 54 14 28 %55 – 76 13 26 %

Persoanele existente in locuinte pe perioada derularii actiunii au fost 148, repartizate peurmatoarele grupe de varsta:

Populatia pe sexe Grupe de varstasub 15 ani 15-59 peste 60

Masculin 11 47 13Feminin 9 54 14

Total pe grupe 20 101 27

Page 57: RAPORTUL PENTRU SANATATE SI MEDIU - dspmm.ro pentru sanatate si mediu 2012.pdf · latitudine nordica si meridianele 22”52 ˇ30 ˛ si 25”07 ˇ30 ˛ longitudine estica, la 20 de

57

TOTAL PARTICIPANTI 148

11

47

139

54

14

0

10

20

30

40

50

60

Series1

Series1 11 47 13 9 54 14

sub 15 ani 15-59 peste 60 sub 15 ani 15-59 peste 60

masculin feminin

Fig. nr.1 Repartizarea participantilor pe sexe si grupe de varsta

In municipiul Baia Mare actiunea s-a derulat in perioada iulie – septembrie 2012. La aceastadata nefiind inca elaborata harta de zgomot de catre autoritatea administratiei publice localestabilirea esantionului de persoane s-a facut in functie de măsurătorile APM Maramureşefectuate în anii 2010 şi 2011 ( sursa www.apmmm.anpm.ro ), cand au rezultat următoarelevalori maxime măsurate:

Valoare maximămăsurată

Depăşiri alenivelului dezgomot admis

Obs.( nr. măsurători )

Tip locaţie

2010 2011 2010 2011 2010 2011I. Zona de locuinţesituate pe strazi cu traficintens

81,2dB(A)

78,4dB(A)

51,3% 16,6 % 444 286

II. Zona de locuinţesituate pe strazi cu traficredus/ mediu ( zone deodihnă şi recreere)

65,4dB(A)

71,4dB(A)

100% 16,6% 24 24

Caracteristicile locuintelor luate in studiu:- tip locuinta : - 35 in blocuri de locuinte

- 15 casa cu curte- nr. etaje : - P , P+1, P+2, P+10, P+11;- anul constructiei blocului: intre 1935 pana in 2008- materiale de constructie: - caramida (29), BCA (14), beton armat (17), altele (4)- distanta de la bordura trotuarului pana la cladire: intre 0 m si 200 m;- imbunatatiri aduse locuintei pt izolarea fonica:

izolarea peretilor 31geamuri termopan 23dublarea/triplarea geamurilor 6jaluzele 14

Page 58: RAPORTUL PENTRU SANATATE SI MEDIU - dspmm.ro pentru sanatate si mediu 2012.pdf · latitudine nordica si meridianele 22”52 ˇ30 ˛ si 25”07 ˇ30 ˛ longitudine estica, la 20 de

58

draperii 19izolarea instalatiilor de termoficare 5

31

23

6

14

19

5

0

5

10

15

20

25

30

35

Series1

Series1 31 23 6 14 19 5

izolareaperetilor

geamuritermopan

dublarea/triplarea geamurilor

jaluzele draperii izolareainstalatiilor de

Fig. nr.2 Imbunatatiri care au fost efectuate pentru izolarea fonica a locuintei

Sursele interioare de zgomot din locuinta:

Nr. Crt. Surse de zgomot din locuinta Nr. raspunsuriafirmative

1 Vecinii 212 Mersul pe scari 173 Aparatura electronica 144 Instalatii sanitare 135 Lift 126 Animale/pasari de apartament 107 Jocul copiilor 78 Instalatii de termoficare 39 Sistemul de ventilatie 110 Altele ( latratul cainilor, alarme de la unitati,drujba) 4

Fig. nr.3 Ierarhizare surse de zgomot din interiorul locuintei

Sursele exterioare de zgomot din locuinte :

Nr. Crt. Surse de zgomot din exteriorul locuintei Nr. raspunsuri

2117

14 13 1210

73

14

0

5

10

15

20

25

Series1 21 17 14 13 12 10 7 3 1 4

Vecinii Mersul Aparatur Instalatii Lif t Animale/ Jocul Instalatii Sistemul Altele (

Page 59: RAPORTUL PENTRU SANATATE SI MEDIU - dspmm.ro pentru sanatate si mediu 2012.pdf · latitudine nordica si meridianele 22”52 ˇ30 ˛ si 25”07 ˇ30 ˛ longitudine estica, la 20 de

59

afirmative1 trafic auto 472 troleibuze 93 tramvaie 04 trafic feroviar 65 trafic aerian 26 port naval 07 activitati de constructie si demolari 208 activitati comerciale 149 industrie 610 parcari auto 2411 parcuri de distractie, etc. 512 zg. Restaurante, discoteci 813 curse de masini/ motociclete 22

surse exterioare cladirii

47

9

06

2 0

2014

6

24

5 8

22

05

101520253035404550

trafic

aut

o

trole

ibuz

e

tram

vaie

trafic

fero

viar

trafic

aer

ian

port

nava

l

activ

itati

deco

nstru

ctie

si

activ

itati

com

erci

ale

indu

strie

parc

ari a

uto

parc

uri d

edi

stra

ctie

,zg

.R

esta

uran

te,

curs

e de

mas

ini/

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13

Fig. nr.4 Ierarhizare surse de zgomot din exteriorul locuintei

Perceptie intensitatea zgomotului provenit de la surse sursele exterioare:

- nr. raspunsuri -DA-Nr. Crt. Surse exterioare locuintei-Gradul de perceptie a intensitatii zgomotului --pe timp de zi-

slab moderat puternic

1 trafic auto 11 19 172 troleibuze 2 2 53 tramvaie 0 0 04 trafic feroviar 2 3 15 trafic aerian 1 1 06 port naval 0 0 07 activitati de constructie si demolari 3 11 68 activitati comerciale 6 5 39 industrie 4 1 110 parcari auto 4 12 811 parcuri de distractie, etc. 3 0 212 zg. Restaurante, discoteci 4 3 113 curse de masini/ motociclete 5 5 12

Page 60: RAPORTUL PENTRU SANATATE SI MEDIU - dspmm.ro pentru sanatate si mediu 2012.pdf · latitudine nordica si meridianele 22”52 ˇ30 ˛ si 25”07 ˇ30 ˛ longitudine estica, la 20 de

60

0 5 10 15 20

trafic auto

troleibuze

tramvaie

trafic feroviar

trafic aerian

port naval

activitati de constructie si demolari

activitati comerciale

industrie

parcari auto

parcuri de distractie, etc.

zg. Restaurante, discoteci

curse de masini/ motociclete

intensitate puternicintensitate moderatintensitate slab

Fig. nr.5 Perceptie -pe timp de zi- a intensitatii zgomotului provenit de la surse surseleexterioare

Perceptie intensitatea zgomotului provenit de la surse sursele exterioare:

- nr. raspunsuri -DA-Nr. Crt. Surse exterioare locuintei-Gradul de perceptie a intensitatii zgomotului --pe timp de noapte-

slab moderat puternic

1 trafic auto 18 15 102 troleibuze 2 3 13 tramvaie 0 0 04 trafic feroviar 3 3 15 trafic aerian 2 0 06 port naval 0 0 07 activitati de constructie si demolari 2 2 28 activitati comerciale 2 0 09 industrie 2 0 010 parcari auto 6 9 211 parcuri de distractie, etc. 2 1 112 zg. Restaurante, discoteci 3 2 113 curse de masini/ motociclete 5 3 9

Page 61: RAPORTUL PENTRU SANATATE SI MEDIU - dspmm.ro pentru sanatate si mediu 2012.pdf · latitudine nordica si meridianele 22”52 ˇ30 ˛ si 25”07 ˇ30 ˛ longitudine estica, la 20 de

61

0 2 4 6 8 10 12 14 16 18 20

trafic auto

troleibuze

tramvaie

trafic feroviar

trafic aerian

port naval

activitati de constructie si demolari

activitati comerciale

industrie

parcari auto

parcuri de distractie, etc.

zg. Restaurante, discoteci

curse de masini/ motociclete

puternicmoderatslab

Fig. nr.6- Perceptie - pe timpul noptii - a intensitatii zgomotului provenit de la surse surseleexterioare

Gradul in care sunt afectati de sursele de zgomot si in ce activitati

Gradul de afectare pentru activitati intensitateaslab moderat puternic total

invatare 5 4 9 18lectura 6 10 3 19vizionare tv 8 10 6 24odihna 14 14 17 45conversatie 7 8 3 18lucru la domiciliu 9 8 5 23alte activitati 7 4 4 15

activitati - cumulat grade de intensitate

18 1924

45

1823

15

0

10

20

30

40

50

activitati - cumulat grade deintensitate

18 19 24 45 18 23 15

invatare lectura vizionare tv odihna conversatie lucru ladomiciliu

alteactivitati

Fig. nr.7 – Gradul de afectare a activitatilor

Page 62: RAPORTUL PENTRU SANATATE SI MEDIU - dspmm.ro pentru sanatate si mediu 2012.pdf · latitudine nordica si meridianele 22”52 ˇ30 ˛ si 25”07 ˇ30 ˛ longitudine estica, la 20 de

62

Ce simptome sunt percepute la zgomot:

Pe sexeNr.Crt.

Simptomelemasculin feminin

1 Senzatie de oboseala 24 222 Irascibilitate 18 223 Anxietate 1 54 Depresie 3 55 Cefalee 16 146 Palpitatii 2 37 Tahicardie 0 48 Cresterea tensiunii arteriale 5 109 Dificultate la invatat 9 610 Stress 13 1911 Tulburari de atentie 14 1112 Tulburari de somn: insomnii/treziri 28 32

24

18

1 3

16

2 05

913 14

2822 22

5 5

14

3 410

6

19

11

32

0

10

20

30

40

masculinfeminin

masculin 24 18 1 3 16 2 0 5 9 13 14 28

feminin 22 22 5 5 14 3 4 10 6 19 11 32

Senzatie de obosealaIrascibilitateAnxietateDepresieCefaleePalpitatiiTahicardieCresterea tensiunii arterialeDificultate la invatatStress Tulburari de atentieTulburari de somn: insomnii/treziri

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

Fig. nr.8 – Simptomele percepute la zgomot ( pe sexe )

De ce boli sufera populatia chestionata:

Pe sexeNr.Crt.

Simptomelemasculin feminin

1 Tulburari de auz 11 42 Boli psihice 4 23 Nevroze 2 54 Boli cardio-vasculare ( HTA, Cardiopatie

ischemica, Infarct, etc.) 17 85 Boli endocrine 2 1

Page 63: RAPORTUL PENTRU SANATATE SI MEDIU - dspmm.ro pentru sanatate si mediu 2012.pdf · latitudine nordica si meridianele 22”52 ˇ30 ˛ si 25”07 ˇ30 ˛ longitudine estica, la 20 de

63

11

42

17

24

2

5

8

10

5

10

15

20

masculinfeminin

masculin 11 4 2 17 2

feminin 4 2 5 8 1

Tulburari de auz Boli psihice Nevroze Boli cardio-vasculareBoli endocrine

1 2 3 4 5

Fig. nr.9 - Boli de care sufera populatia investigata ( pe sexe )

Afectiunile care populatia apreciaza ca sunt intretinute sau favorizate de zgomot:

Pe sexeNr.Crt.

Simptomelemasculin feminin

1 Tulburari de auz 8 62 Boli psihice 5 43 Nevroze 5 74 Boli cardio-vasculare ( HTA, Cardiopatie

ischemica, Infarct, etc.) 4 75 Boli endocrine 1 1

8

5 54

1

6

4

7 7

1

0

2

4

6

8

10

masculin

feminin

masculin 8 5 5 4 1

feminin 6 4 7 7 1

Tulburari de auzBoli psihice Nevroze Boli cardio-vasculareBoli endocrine

1 2 3 4 5

Fig. nr.10 – boli care sunt intretinute sau favorizate de zgomot

Concluziile studiului au aratat ca:

-Zgomotul este un factor nociv prezent in mediul ambiant al omului, datorita caracteruluipermanent si intensitatii mari a sunetelor provenite din surse multiple.-Datorita ritmului alert de desfasurare a activitatilor zilnice, zgomotul devine unul dintre cei maiinfluenti factori de stress, care conduce la cresterea abaterilor si perturbarii activitatii umane.Din acest motiv poate fi considerat ca unul dintre “efectele secundare” negative al civilizatieimoderne.

Page 64: RAPORTUL PENTRU SANATATE SI MEDIU - dspmm.ro pentru sanatate si mediu 2012.pdf · latitudine nordica si meridianele 22”52 ˇ30 ˛ si 25”07 ˇ30 ˛ longitudine estica, la 20 de

64

-Izolarea fonica asigurata de materialele de constructie are o importanta mare in realizarea stariide confort necesara organismului, atat pentru desfasurarea unor activitati zilnice cat si peperioada odihnei si a somnului.-Izolarea fonica difera in functie de materialele de constructie, dar si de distanta dintre cladire sireteaua stradala si de intensitatea traficului din zona. Ca masuri de imbunatatire aduse lucuinteipe primele locuri sunt mentionate izolarea peretilor si montarea geamurilor termopan.-In timpul zilei, gradul de deranj produs de sursele de trafic rutier este reclamat cu cea mai marefrecventa, urmate de curse de masini/motociclete, parcarile auto si activitatile de constructie sidemolari.-Pe perioada noptii, persoanele sunt deranjate moderat (30%) si respectiv puternic (20%) detrafic rutier intens si curse de masini/ motociclete (18 %) . Pe perioada noptii gradul de deranjeste mai redus comparativ cu ziua.-Grupele de varsta cele mai afectate sunt 51-65 ani si peste 65 ani, deoarece isi petrec cea maimare perioada a timpului liber in locuinta.-Activitatile comerciale, desfasurate la parterul blocurilor de locuinte sau stradal, deranjeza prinzgomotul produs pe perioada aprovizionarii si desfacerii de produse. Zgomotul produs derestaurante si discoteci este un factor de disconfort semnalat de un numar redus de participanti lastudiu.-Din graficele anterioare s-au analizat unele aspecte privind disconfortul creat de zgomot inactivitati ca; invatare, lectura, relaxarea,ect, frecventa cea mai mare fiind consemnata in: odihna-relaxare (45 subiecti) urmata de invatare si lectura ( 37 subiecti ).-Indiferent de intensitatea traficului, profilul morbiditatii cronice inregistrate la varsta adulta estereprezentat de bolile cardio-vasculare, tulburarile de auz si nevroze-Analiza simptomelor inregistrate in raport cu varsta persoanelor intervievate releva pentru copiidificultati de invatare si atentie, irascibilitate si senzatie de oboseala . Pentru adulti se manifestaun profil diferit, concretizat in oboseala, cefalee si tulburari de somn.-In acest scop se impune reducerea nivelului de zgomot prin luarea de masuri de organizare atraficului rutier si in special cel greu, care trebuie redirectionat pentru a evita tranzitareaoraselor.-Unul dintre elementele de importanta majora pentru derularea normala a activitatilor umane petimp de zi, seara si noapte este confortul acustic, in acest sens autoritatile administrative localetrebuie sa gaseasca solutii tehnice si economice de reabilitare a cladirilor care sa vizezeconsolidarea, termoizolarea si implicit reducerea nivelului de zgomot interior din cladiri.-Rezolvarea reducerii sau a diminuarii poluarii sonore reprezinta astazi, una dintre cele maispinoase problemele chiar si pentru specialistii in domeniu, de aceea se impune o abordarepluridisciplinara in care trebuie antrenati specialisti din diferite domenii : urbanism siamenajarea teritoriului, protectia mediului, sanatate publica, politie, cercetarea mediului,informaticieni, mass-media, etc-Calitatea factorilor de mediu influenteaza starea de sanatate a populatiei, de aceeamonitorizarea factorilor de risc si evaluarea impactului zgomotului asupra sanatatii populatieireprezinta o componenta esentiala a activitatilor profilactice.

In acest sens pentru aprecierea relatiei doza – raspuns biologic este necesara extinderea studiuluipe o perioada mai mare de timp si in alte orase care nu au fost luate in studiu.

Page 65: RAPORTUL PENTRU SANATATE SI MEDIU - dspmm.ro pentru sanatate si mediu 2012.pdf · latitudine nordica si meridianele 22”52 ˇ30 ˛ si 25”07 ˇ30 ˛ longitudine estica, la 20 de

65

EVALUAREA RISCULUI PENTRU SĂNĂTATE ÎN EXPUNEREA LA SOLUL

POLUAT CHIMIC SI MICROBIOLOGIC

Dr. Nora Burlacu, medic primar igiena, coorodonator judetean; Vasile Ienciu, asistentprincipal igiena/sanatate publica, coordonator obiectiv; Violeta Pop, asistent principaligiena/sanatate publica

Analizei nivelului de poluare al solului din punct de vedere chimic si bacteriologic i seacorda in prezent o atentie mult mai mica fata de ceilalti componenti ai mediului. Cu toateacestea , poluarea solului poate influenta anumiti indicatori de sanatate ( in special pentru bolidigestive) atat prin contaminare directa ( maini murdare,etc) cat si indirect ( mai ales pentrupoluantii chimici) ,prin consumarea unor plante cu nivel crescut de produse chimice. Diminuareaefectelor multiple ale contaminarii solului se poate realiza doar prin elaborarea unor proceduride investigatie uniforme si fundamentate stiintific in vederea stabilirii unor standarde de calitatecare pot sa asigure o protectie a sanatatii cetateanului. Legislatia actuala pentru calitatea soluluieste in curs de elaborare si dezbatere atat la nivel European cat si national.

Cadrul legislativ care reglementeaza sinteza :- Directiva 2004/35/CE– privind protectia solului,- Directiva 1991/676/CE – privind nitratii,- Comunicarea Comisiei Europene COM 232/2006 privind protectia solului.- HG nr. 1408 privind modalităţile de investigare şi evaluare a poluării solului şisubsolului publicat in MO nr. 802 / 23.XI.2007 - Partea I- HG nr. 1403 privind refacerea zonelor în care solul, subsolul şi ecosistemele terestre aufost afectate publicat în MO nr. 804 / 26.XI.2007 - Partea I

Scopul actualei sinteze este: inventarierea ariilor cu posibil risc pentru sanatateapopulatiei in urma contaminarii microbiologice, parazitare si chimice a solului , din oraşulresedinta de judeţ( Baia Mare), corelarea cu indicatori de sanatate specifici care pot fi influentati de poluareasolului, cresterea nivelului de constientizare a autoritatilor si populatiei si modificareacomportamentului operatorilor economici si a populatiei.

Poluarea chimică a solului poate fi:poluare organică (datorită gegradării lipidelor,proteinelor, hidrocarburilor), poluare industrială (dată de ind. Siderurgică, metalurgică, etc.),poluare indusă cu metale grele (Pb, Cd,Hg,Zn,etc), poluarea datorită agriculturii (cuîngrăşăminte, cu biostimulatori, cu pesticide)

Obiectivele etapei actuale de evaluare a poluării solului: monitorizarea efectelor poluariimicrobiologice si chimice a solului asupra sanatatii populatiei, in special a grupelorpopulationale cu risc crescut ( ex : colectivitati de copii) şi evaluarea riscului pentru sănătate înexpunerea la solul poluat chimic si microbiologic.

În anul 2012 , s-au prelevat 2 probe de sol , de profunzime, din doua puncte diferiteposibil contaminat chimic din municipiul Baia Mare. Prelevarea probelor a fost efectuată în datade 30.10.2012 (de la Gradiniţa nr. 10 Baia Mare şi din Cartierul Ferneziu- grădina), fiind însoţitede fişa de analiză (anexa 1 din metodologie) şi au fost transportate în ladă frigorifică la CRSPCluj Napoca în aceeaşi zi , fiind recepţionate cu PV nr. 1/30.10.2012.

Anexa 1Fisa de recoltare nr. 1 din data de 30.10.2012

- Şcoala /Gradiniţa nr./ Zona agricolă - Baia Mare,Cartier Ferneziu,- Se află situată în zona de trafic- da /nu- Se află situată în apropiere de zona industrială – da /nu

Page 66: RAPORTUL PENTRU SANATATE SI MEDIU - dspmm.ro pentru sanatate si mediu 2012.pdf · latitudine nordica si meridianele 22”52 ˇ30 ˛ si 25”07 ˇ30 ˛ longitudine estica, la 20 de

66

- Recoltarea s-a făcut în perioada: secetoasă/ pamânt umed/ etc.- Alte observaţii

Fisa de recoltare nr. 2 din data de 30.10.2012

- Şcoala /Gradiniţa nr./ Zona agricolă - Baia Mare, Gradiniţa nr.10,- Se află situată în zona de trafic- da/nu- Se află situată în apropiere de zona industrială - da/nu- Recoltarea s-a făcut în perioada: secetoasă/pamânt umed/ etc.- Alte observaţii

Conform metodologiei de aplicare unul dintre punctele de prelevare a solului a coinciscu un punct din care s-au prelevat probe şi în anul 2011 pentru determinările microbiologice,respectiv Grădiniţa nr. 10, Baia Mare.

Rezultatele privind analiza chimică a solului au fost furnizate cu buletinul de analiză nr.360-361 LIAN din data de 30.10.2012, elaborat de CRSP Cluj Napoca, Chim.Pr. Călina Creţa

Anexa 2

FISA DE ANALIZA SI REZULTAT (Proba 1= 360 LIAN)

LOCUL PRELEVĂRII PROBEI: - Baia Mare,Cartier Ferneziu,

DATA PRELEVĂRII PROBEI – 30.10.2012

REZULTATE:

1 Cadmiu µg/kg 0,80 µg/kg2 Plumb µg/kg 248,86 µg/kg3 Crom mg/kg 0,66 mg/kg4 Cupru mg/kg 40,43 mg/kg5 Nichel mg/kg 0,43 mg/kg6 Mangan mg/kg 9,66 mg/kg7 Zinc mg/kg 37 mg/kg8 Arsen mg/kg 0,30 mg/kg9 Mercur µg/kg 265,63 µg/kg

FISA DE ANALIZA SI REZULTAT (Proba 2= 361 LIAN)

LOCUL PRELEVĂRII PROBEI: - Baia Mare, Grădiniţa nr. 10

DATA PRELEVĂRII PROBEI – 30.10.2012

REZULTATE:

1 Cadmiu µg/kg 5,86 µg/kg2 Plumb µg/kg 152,78 µg/kg3 Crom mg/kg 1,47 mg/kg4 Cupru mg/kg 53,60 mg/kg5 Nichel mg/kg 0,08 mg/kg6 Mangan mg/kg 63,16 mg/kg7 Zinc mg/kg 97,66 mg/kg8 Arsen mg/kg 0,28 mg/kg9 Mercur µg/kg 305,94 µg/kg

Interpretarea rezultatelor obtinute:

Page 67: RAPORTUL PENTRU SANATATE SI MEDIU - dspmm.ro pentru sanatate si mediu 2012.pdf · latitudine nordica si meridianele 22”52 ˇ30 ˛ si 25”07 ˇ30 ˛ longitudine estica, la 20 de

67

(Proba 1= 360 LIAN) (Proba 2=361LIAN)

VALORI DE REFERINTA (mg/kg)

Cartier Ferneziu, Grădiniţa nr. 10 REZULTATE:

Normale Prag dealertă

Prag deinterventie

1 Cadmiu 0,00080mg/kg

0,00586 mg/kg 1 3-5 5-10

2 Plumb 0,24886mg/kg

0,15278 mg/kg 20 50-250 100-1000

3 Crom 0,66 mg/kg 1,47 mg/kg 30 100-300 300-6004 Cupru 40,43 mg/kg 53,60 mg/kg 20 100-250 200-5005 Nichel 0,43 mg/kg 0,08 mg/kg 20 75-200 150-5006 Mangan 9,66 mg/kg 63,16 mg/kg 900 1500-2000 2500-40007 Zinc 37 mg/kg 97,66 mg/kg 100 300-700 600-15008 Arsen 0,30 mg/kg 0,28 mg/kg 5 15-25 25-509 Mercur 0,26563

mg/kg0,30594 mg/kg 0.1 1-4 2-10

40.43

53.6

20

0

10

20

30

40

50

60

CUPRU mg/kg

proba 1proba 2valori normale

0.2660.306

0.010

0.050.1

0.150.2

0.250.3

0.35

MERCUR mg/kg

proba 1proba 2valori normale

VALORI COMPARATIVE PROBE SOL

0

1020

30

4050

60

70

8090

100

Cd Pb Cr Cu Ni Mn Zn As Hg

METALE

Valo

ri de

term

inat

e

0

20

40

60

80

100

120

PROBA 1

PROBA 2

Page 68: RAPORTUL PENTRU SANATATE SI MEDIU - dspmm.ro pentru sanatate si mediu 2012.pdf · latitudine nordica si meridianele 22”52 ˇ30 ˛ si 25”07 ˇ30 ˛ longitudine estica, la 20 de

68

În ceea ce priveşte evaluarea gradului de poluare chimică a solului, se observă caconcentraţia de poluanţi în sol se situează în valorile normale de referinţă în proporţie de77,80%.

În urma analizelor efectuate mercurul şi cuprul depăşesc valorile normale dereferinţă dar nu ating pragul de alertă.

În situaţia în care concentraţiile de poluanţi în sol se situează sub valorile de alertă nusunt necesare stabilirea unor măsuri speciale pentru folosinţa terenurilor, conform Ordinului756/1997-Reglementări privind poluarea solului, art.9.

RADIATIILE IONIZANTE

MONITORIZAREA RADIOACTIVITATII APEI POTABILE

Dr. Nora Burlacu, medic primar igiena, coordonator judetean; Petrovan Gabriela, fizician

Activitatea de monitorizare a radioactivităţii apei potabile, factor de mediu al căruiconţinut radioactiv contribuie la expunerea la radiaţii a populatiei, asigură menţinerea dozeiefective prin ingestie în limitele prevazute de norme şi face parte din responsabilitatilesistemului de sănătate publică.

Cadru legislativ:1.Recomandarea 2001/928/Euratom privind protecţia populaţiei împotriva expunerii laradonul din sursele de profunzime de apă potabilă în completare la Directiva 98/83/EC(transpusă în Legea calitatii apei potabile 458/2002) privind calitatea apei destinatăconsumului uman.2.Legea nr. 95, privind reforma în domeniul sănătăţii, Titlul I, Sănătatea publică, articolele 5si 6 care prevăd ca funcţie esenţială a sănătăţii publice şi domeniu prioritar de intervenţie,protejarea sănătăţii populaţiei împotriva riscurilor din mediu .3. Legea nr. 111, privind desfãşurarea în siguranţã a activitãţilor nucleare, modificată,completată şi republicată prevede, în art 39, că : „Ministerul Sănătăţii organizează potrivitlegii, reţeaua de supraveghere a contaminãrii cu materiale radioactive a produseloralimentare, pe întregul circuit , inclusiv a surselor de apã potabilã, precum şi a altor bunuridestinate folosirii de cãtre populaţie, asigurându-se astfel activitatea de supraveghere agradului de contaminare radioactivã a acestor bunuri şi produse din ţarã şi din import,destinate utilizãrii pe teritoriul României “ .4.OUG 195/2005 privind Protecţia mediului, art. 82.5.Ord. MS 431/ 2004, privind organizarea şi funcţionarea laboratoarelor şi compartimentelorde igiena radiaţiilor ionizante în reteaua Ministerului Sănătăţii, atribuie acestora prin Art.4,pct c) sarcina de a asigura supravegherea factorilor care pot influenţa starea de sănătate apopulaţiei (alimente, apa potabilă, materiale de construcţie, materii prime industriale,deşeuri, etc.) .6.Ordinul 381/2004 privind aprobarea normelor sanitare de baza pt desfăşurarea însiguranţă a activităţilor nucleare – cap III- controlul radioactivităţii apei potabile, alimentelorşi altor bunuri de larg consum .7.Legea 458/2002 privind calitatea apei potabile cu modidifcările şi completările ulterioare .8.HG 974/2004 privind normele de supraveghere, autorizare şi inspectie a apei potabile .

Page 69: RAPORTUL PENTRU SANATATE SI MEDIU - dspmm.ro pentru sanatate si mediu 2012.pdf · latitudine nordica si meridianele 22”52 ˇ30 ˛ si 25”07 ˇ30 ˛ longitudine estica, la 20 de

69

Obiectivul principal îl constituie evaluarea expunerii populaţiei la radiaţii ionizante princonsumul apei potabile şi evitarea expunerilor suplimentare prin contaminări accidentale aacesteia.

În jud. MM există 7 zone ZAP care furnizează în medie mai mult de 1.000 m3/zi sau caredeservesc mai mult de 5.000 de personae, 3 au ca tip de sursă apa de suprafaţă, 4 au ca tip desursă apa de profunzime şi 1 are ca tip de sursă apa de profunzime alături de apă de suprafaţă.

Tabelul Nr. 1 – centralizator pe judetul Maramures – cod NUTS –W064

Nr.crt.

ZAPCod GIS

Populatia Volum apam3/zi

Tipul de sursa Responsabil

1.Baia Mare-zona1

47,40; 23,35; 228 57121 13046 Apa de suprafata SC VitalSA

2. Baia Mare-zona2

47,40; 23,35; 228 52879 12077 Apa de suprafata SC VitalSA

3. SighetuMarmatiei

47,55; 23,53; 270 29917 5900 Apa deprofunzime

SC VitalSA

4. Viseu de Sus 47,42; 24,25; 427 6490 1495 Apa deprofunzime

SC VitalSA

5. Borsa 47,39; 24,39; 673 5000 600 Apa deprofunzime

SC VitalSA

6. Targu Lapus 47,27; 23,51; 325 5800 672 Apa deprofunzime

SC VitalSA

7. Baia Sprie 47,39; 23,41; 380 6500 1057 - Apa deprofunzime

- Apa desuprafata

SC VitalSA

În cursul anului 2012 în jud. MM s-au realizat 62 de determinări ale activităţii alfaglobale şi 62 de determinări ale activităţii beta globale, toate încadrandu-se în parametriiprevăzuţi de legislaţia în vigoare. Daca valorile medii anuale ale avctivităţii alfa global este mai micade 0,1 Bq/l si cea beta global este mai mica de 1 Bq/l, atunci valoarea parametrului doza efectiva (TID)este mai mica decat decat 0,1 mSv/an .

Tabelul Nr. 2- centralizator zone ZAP nr. total analize/nr analize necorespunzătoare

Zona ZAP Parametrul Nr. Total deanalize

Nr. de analizenecorespunză-toare1,2

Activitatea α globală 1 0

Activitatea ß globală 1 0

ZAP 1

Doză efectivă totală dereferinţă

< 0,1 mSv/an 0

Activitatea α globală 1 0Activitatea ß globală 1 0

ZAP 2

Doză efectivă totală dereferinţă

< 0,1 mSv/an 0

Activitatea α globală 2 0Activitatea ß globală 2 0

ZAP 3

Doză efectivă totală dereferinţă

< 0,1 mSv/an 0

Activitatea α globală 1 0ZAP 4Activitatea ß globală 1 0

Page 70: RAPORTUL PENTRU SANATATE SI MEDIU - dspmm.ro pentru sanatate si mediu 2012.pdf · latitudine nordica si meridianele 22”52 ˇ30 ˛ si 25”07 ˇ30 ˛ longitudine estica, la 20 de

70

Doză efectivă totală dereferinţă

< 0,1 mSv/an 0

Activitatea α globală 1 0Activitatea ß globală 1 0

ZAP 5

Doză efectivă totală dereferinţă

< 0,1 mSv/an 0

Activitatea α globală 1 0Activitatea ß globală 1 0

ZAP 6

Doză efectivă totală dereferinţă

< 0,1 mSv/an 0

Activitatea α globală 1 0Activitatea ß globală 1 0

ZAP 7

Doză efectivă totală dereferinţă

< 0,1 mSv/an 0

Rezultatele obtinute la nivel local au fost transmise INSP in vederea includerii in sintezanationala.

SUPRAVEGHEREA RADIOACTIVITATII APEI POTABILE, ALIMENTULUI ,AERULUI, DEPUNERILOR ATMOSFERICE CONFORM CERINTELOREUROATOM

Dr. Nora Burlacu, medic primar igiena, coordonator judetean; Petrovan Gabriela, fizician

Activitatea de supraveghere a radioactivităţii apei potabile şi alimentelor, factori de mediu alcăror conţinut radioactiv contribuie la expunerea la radiaţii a populaţiei, asigură menţinereadozei efective prin ingestie în limitele prevăzute de norme şi face parte din responsabilităţilesistemului de sănătate publică.

Cadru legislativ:Reglementari UE

1. Tratatul EURATOM, art. 35 si 36 care stipulează obligativitatea monitorizării şi raportării

nivelelor de radioactivitate.

2. Directiva 96/29 Euratom privind standardele de bază de protecţie a sănătăţii populaţiei îngeneral şi a lucrătorilor faţă de radiaţiile ionizante – Art. 45 (estimarea dozei efective apopulaţiei prin toate căile de expunere ) .3. Recomandarea 2000/473/Euratom în aplicarea Art. 36 din Tratatul EURATOM privindmonitorizarea nivelurilor de radioactivitate a mediului în vederea evaluării expuneriipopulaţiei în general (monitorizare apa şi aliment), completată cu Recomandarea2006/715/EURATOM prin care Romania ( codificare RO ) si Bulgaria sunt incluse alăturide celelalte state membre în reteaua de monitorizare .Impune raportarea anuala la ComisiaEuropeana-Raport standardizat4. Recomandarea 2001/928/Euratom privind protecţia populaţiei împotriva expunerii laradonul din sursele de profunzime de apă potabilă în completare la Directiva 98/83/EC(transpusa în Legea calitatii apei potabile 458/2002) privind calitatea apei destinatăconsumului uman.5. OMS Guidelines for drinking-water quality 2004, vol 1. ap 9 Radiological aspect

Reglementari nationale6..Legea nr. 95, privind reforma în domeniul sănătăţii, Titlul I, Sănătatea publică, articolele 5si 6 care prevăd ca funcţie esenţială a sănătăţii publice şi domeniu prioritar de intervenţie,protejarea sănătăţii populaţiei împotriva riscurilor din mediu .7. Legea nr. 111, privind desfãşurarea în siguranţã a activitãţilor nucleare, modificată,completată şi republicată prevede, în art 39, că : „Ministerul Sănătăţii organizează potrivit

Page 71: RAPORTUL PENTRU SANATATE SI MEDIU - dspmm.ro pentru sanatate si mediu 2012.pdf · latitudine nordica si meridianele 22”52 ˇ30 ˛ si 25”07 ˇ30 ˛ longitudine estica, la 20 de

71

legii, reţeaua de supraveghere a contaminãrii cu materiale radioactive a produseloralimentare, pe întregul circuit , inclusiv a surselor de apã potabilã, precum şi a altor bunuridestinate folosirii de cãtre populaţie, asigurându-se astfel activitatea de supraveghere agradului de contaminare radioactivã a acestor bunuri şi produse din ţarã şi din import,destinate utilizãrii pe teritoriul României “ .8. OUG 195/2005 privind Protecţia mediului, art. 82.9. Ord. MS 431/ 2004, privind organizarea şi funcţionarea laboratoarelor şicompartimentelor de igiena radiaţiilor ionizante în reteaua Ministerului Sănătăţii, atribuieacestora prin Art.4, pct c) sarcina de a asigura supravegherea factorilor care pot influenţastarea de sănătate a populaţiei (alimente, apa potabilă, materiale de construcţie, materii primeindustriale, deşeuri, etc.) .10. Ordinul 381/2004 privind aprobarea normelor sanitare de baza pt desfăşurarea însiguranţă a activităţilor nucleare – cap III- controlul radioactivităţii apei potabile, alimentelorşi altor bunuri de larg consum

Monitorizarea radioactivităţii apei potabile şi alimentului a constat în acţiuni de măsurarea radioactivităţii alfa, beta, gama globale din probe de apă potabilă, lapte de vacă şi a altor probede alimente, recoltate în teritoriul judeţelor Maramureş şi Satu Mare . Activitatea a vizatdecelarea – evaluarea conţinutului radioactiv natural şi arificial prin 327 determinari - in corelarecu încorporările maxim admise după cum urmează:

Nr.crtDenumire probă

Indicator /probă Total măsurători

1 Apă potabilă Alfa – 62Beta – 62

124

2 Lapte şi produse lactate Alfa – 4Beta – 4

8

3 Produse agroalimentare Alfa – 26Beta – 26

52

Carne Alfa – 12Beta – 12

24

Bauturi Alfa – 2Beta – 2

4

4 Aerosoli Alfa – 6Beta – 6

12

5 Depuneri atmosferice Alfa – 20Beta – 20

40

6 Debitul dozei la 1 m de sol 63 63 TOTAL = 327

a) apă potabilă de reţea comunală reprezentată prin : 62 probe . Nu au existat depăşiriale concentraţiilor maxime admise în probele analizate.

Nr.crt.

Localitatea Numar probe Nr. de analize necorespunză-toare

1 Baia Mare 5 02 Seini 1 03 Sighetu Marmatie 2 04 Baia Sprie 4 05 Cavnic 3 06 Viseu de Sus 1 0

Page 72: RAPORTUL PENTRU SANATATE SI MEDIU - dspmm.ro pentru sanatate si mediu 2012.pdf · latitudine nordica si meridianele 22”52 ˇ30 ˛ si 25”07 ˇ30 ˛ longitudine estica, la 20 de

72

7 Borsa 4 08 Tg. Lapus 1 09 Bucimi 1 010 Boiu Mare 1 011 Berinta 2 012 Baiut 1 013 Sapanta 1 014 Moisei 1 015 Botiza 1 016 Poienile Izei 1 017 Barsana 1 018 Asuaju de Sus 1 019 Salsig 1 020 Grosii Tiblesului 1 021 Suciu deSus 1 022 Cernesti 2 023 Suciu de Jos 1 024 Tohat 1 025 Rogoz 1 026 Curtuius 1 027 Repedea 1 028 Petrova 1 029 Rona de Jos 1 030 Ocna Sugatag 1 031 Coltau 1 032 Ieud 1 033 Dragomiresti 1 034 Saliste 1 035 Satu Mare 3 036 Tasnad 3 037 Negresti Oas 3 038 Carei 3 0

Activitatea alfa globala a probelor de apa potabilajud MM si SM

0

0.005

0.01

0.015

0.02

0.025

1 6 11 16 21 26 31 36 41 46 51 56 61

nr. proba

Bq/l probe apa , CMA

0,1Bq/l

Page 73: RAPORTUL PENTRU SANATATE SI MEDIU - dspmm.ro pentru sanatate si mediu 2012.pdf · latitudine nordica si meridianele 22”52 ˇ30 ˛ si 25”07 ˇ30 ˛ longitudine estica, la 20 de

73

Activitatea beta globala a probelor de apa potabilajud MM si SM

0

0.05

0.1

0.15

0.2

1 6 11 16 21 26 31 36 41 46 51 56 61

nr. proba

Bq/l probe apa, CMA

1Bq/l

Activitatea alfa globala ape Baia Mare

0.001240.001260.001280.0013

0.001320.001340.001360.001380.0014

0.00142

1 2 3 4 5

nr. proba

Bq/l alfa global, CMA 0,1

Bq/l

Activitatea beta globala apa Baia Mare

0.0210.02150.022

0.02250.023

0.02350.024

0.0245

1 2 3 4 5

nr. proba

Bq/l beta global, CMA

1Bq/l

b) lapte: 4 probe. Nu au existat depăşiri ale concentraţiilor maxime admise în probeleanalizate

Page 74: RAPORTUL PENTRU SANATATE SI MEDIU - dspmm.ro pentru sanatate si mediu 2012.pdf · latitudine nordica si meridianele 22”52 ˇ30 ˛ si 25”07 ˇ30 ˛ longitudine estica, la 20 de

74

Activitate alfa globala lapte

00.020.040.060.080.1

0.120.140.16

1 2 3 4

nr. proba

Bq/l alfa lapte

Activitate beta globala lapte

05

10152025303540

1 2 3 4

nr. analiza

Bq/l beta lapte

c) produse agroalimentare (făina de grau, făină de porumb, pâine, mere, cartofi,morcovi, ţelina, roşii,arde, varza, fasole, piersici, carne de porc, carne de vită,pasare, ouă, vin, bere) : 44 probe. Nu au existat depăşiri ale concentraţiilor maximeadmise în probele analizate.

Activitate alfa globala carne de vita

0

0.5

1

1.5

2

2.5

1 2 3 4

nr proba

Bq/k

g

alfa carne de vita

Page 75: RAPORTUL PENTRU SANATATE SI MEDIU - dspmm.ro pentru sanatate si mediu 2012.pdf · latitudine nordica si meridianele 22”52 ˇ30 ˛ si 25”07 ˇ30 ˛ longitudine estica, la 20 de

75

Activitate beta globala carne de vita

050

100150200250300350

1 2 3 4

nr. proba

Bq/k

g

beta carne de vita

Activitate alfa globala carne de porc

00.10.20.30.40.50.60.7

1 2 3

nr analiza

Bq/k

g

alfa carne porc

Activitate alfa globala carne de porc

00.10.20.30.40.50.60.7

1 2 3

nr analiza

Bq/k

g

alfa carne porc

Page 76: RAPORTUL PENTRU SANATATE SI MEDIU - dspmm.ro pentru sanatate si mediu 2012.pdf · latitudine nordica si meridianele 22”52 ˇ30 ˛ si 25”07 ˇ30 ˛ longitudine estica, la 20 de

76

Activitate beta globala carne de porc

0

50

100

150

200

250

1 2 3

nr. analiza

Bq/k

g

beta carne porc

Activitate alfa globala carne de pasare

0

0.5

1

1.5

2

2.5

3

1 2 3 4

nr. analiza

Bq/k

g

alfa carne de pasare

Activitate alfa globala carne de pasare

0

0.5

1

1.5

2

2.5

3

1 2 3 4

nr. analiza

Bq/k

g

alfa carne de pasare

Page 77: RAPORTUL PENTRU SANATATE SI MEDIU - dspmm.ro pentru sanatate si mediu 2012.pdf · latitudine nordica si meridianele 22”52 ˇ30 ˛ si 25”07 ˇ30 ˛ longitudine estica, la 20 de

77

Activitate alfa globala globala rosii

00.050.1

0.150.2

0.250.3

0.35

1 2 3 4

nr. analiza

Bq/k

g

alfa rosii

Activitate beta globala rosii

0

20

40

60

80

100

120

1 2 3 4

nr. analiza

Bq/l beta rosii

Activitate alfa globala paine

00.0050.01

0.0150.02

0.0250.03

0.035

1 2 3 4

nr. analize

Bq/k

g

alfa paine

Page 78: RAPORTUL PENTRU SANATATE SI MEDIU - dspmm.ro pentru sanatate si mediu 2012.pdf · latitudine nordica si meridianele 22”52 ˇ30 ˛ si 25”07 ˇ30 ˛ longitudine estica, la 20 de

78

Activitate beta globala paine

0

0.5

1

1.5

2

2.5

1 2 3 4

nr analiza

Bq/k

g

beta paine

d) activitatea alfa, beta globală a aerosolilor : 6 probe. Nu au existat depăşiri alenivelului de atenţionare de 10 Bq/l.

Activitate alfa globala filtre aer Baia Mare

00.010.020.030.040.050.060.07

1 2 3 4 5 6

nr. filtru

Bq/l

aer

alfa global filtru aer

Activitate beta globala filtre aer Baia Mare

0

0.05

0.1

0.15

0.2

0.25

0.3

1 2 3 4 5 6

nr. proba

Bq/l beta global filtru aer,

nivel atentionare10Bq/l

e) depuneri atmosferice lunare : 20 probe judet MM şi SM. Nu au existat depăşiri alelimitei de avertizare de 1000Bq/m2 zi pentru beta global.

Page 79: RAPORTUL PENTRU SANATATE SI MEDIU - dspmm.ro pentru sanatate si mediu 2012.pdf · latitudine nordica si meridianele 22”52 ˇ30 ˛ si 25”07 ˇ30 ˛ longitudine estica, la 20 de

79

Activitate alfa globala depuneri atmosferice BaiaMare

00.010.020.030.040.050.06

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

nr proba

Bq/l depuneri atmosferice

Activitate beta globala depuneri atmosferice BaiaMare, nivel atentionare 200Bq/l

00.20.40.60.8

11.2

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

nr. probe

Bq/l depuneri atmosferice

f) debitul dozei absorbite în aer la 1 m de sol: 63 măsurători. Nu au existat depăşiri alelimitei de avertizare de 1µSv/h(1000 nSv/h).

Variatia lunara a debitului dozei la 1 metru de sol

0

50

100

150

200

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

luna

debi

tul d

ozei

nSv

/h

debitul dozei

Rezultatele obtinute la nivel local au fost transmise Institutului National de SanatatePublica in vederea includerii in sinteza nationala.

Page 80: RAPORTUL PENTRU SANATATE SI MEDIU - dspmm.ro pentru sanatate si mediu 2012.pdf · latitudine nordica si meridianele 22”52 ˇ30 ˛ si 25”07 ˇ30 ˛ longitudine estica, la 20 de

80

MONITORIZAREA STARII DE SANATATE IN RELATIE CU EXPUNEREAPROFESIONALA LA RADIATII IONIZANTE

Dr. Nora Burlacu, medic primar igiena, coordonator judetean; Petrovan Gabriela, fizician

Cadru legislativ:- Legea nr. 95/2006, privind reforma în domeniul sănătăţii, Titlul I, Sănătatea

Publică si Legea nr. 220/2010 pentru modifcarea si completarea legii nr. 95/2006- Legea nr 111/1996 privind desfăşurarea în siguranţă, reglementarea,

autorizarea şi controlul activităţilor nucleare, cu modificarile si completarile ulterioare, care inart 39(1), prevede că Ministerul Sănătăţii organizează sistemul epidemiologic de supraveghere astării de sănătate a personalului expus profesional şi a condiţiilor de igienă în unităţile în care sedesfăşoară activităţile nucleare;

- Ordinul ministrului sănătăţii nr. 431/2004 privind organizarea şi funcţionarealaboratoarelor şi compartimentelor de igiena radiaţiilor ionizante aflate in reţeaua MinisteruluiSănătăţii, care prin art. 4a asigura controlul si supravegherea activitatilor nucleare in scopulradioprotectiei personalului expus;

- Ordinul ministrului sănătăţii nr. 381/2004 privind aprobarea normelor sanitare de bazapentru desfasurarea in siguranta a activitatilor nucleare – cap IV- supravegherea starii desanatate a populatiei expuse profesional;

- Ordinul ministrului sănătăţii nr. 1078/2010 privind aprobarea regulamentului de organizaresi functionare si a structurii organizatorice ale directiilor de sanatate publica judetene si amunicipiului Bucuresti;

- Legea Nr. 319 din 14 iulie 2006, Legea securităţii şi sănătăţii în muncă,publicată în: monitorul oficial nr. 646 din 26 iulie 2006;

- Hotărâre nr. 355/2007 din 11/04/2007 Publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr.332din 17/05/2007 privind supravegherea sănătăţii lucrătorilor;

- Ordinul ministrului sănătăţii nr. 944/2001, privind supravegherea stării desănătate a personalului expus profesional la radiaţii ionizante.

Monitorizarea stării de sănătate în relaţie cu expunerea profesională la radiaţii ionizantes-a realizat prin supravegherea controlului expunerii ocupaţionale prin sistem de fotodozimetrieindividuală şi control medical la angajare şi periodic.

Caracteristici 01.01.2012 TotalNumãr obiective jud.MM şiSM

83

Autorizate sanitar 83Numar total expuşi : 329din care M 104din care F 225

În cursul anului 2012 nu au existat raportări de accidente, incidente nucleare,supraexpuneri depistate de serviciul de dozimetrie individuală.

Rezultatele obtinute la nivel local au fost transmise Institutului National de SanatatePublica in vederea includerii in sinteza nationala.

Page 81: RAPORTUL PENTRU SANATATE SI MEDIU - dspmm.ro pentru sanatate si mediu 2012.pdf · latitudine nordica si meridianele 22”52 ˇ30 ˛ si 25”07 ˇ30 ˛ longitudine estica, la 20 de

81

SUPRAVEGHEREA EXPUNERII PERSONALULUI MEDICAL LARADIATII IONIZANTE

Dr. Nora Burlacu, medic primar igiena, coordonator judetean; Gabriela Petrovan,fizician

Cadru legislativ:Cadrul legislativ European:

- Directiva 96/29 Euratom privind standardele de bază de protecţie a sănătăţiilucrătorilor şi a populaţiei generale faţă de radiaţiile ionizante- art 22, 23, 24-29, 46(accessul la informaţie, supravegherea personalului medical expus profesional,inspecţia activităţilor medicale cu radiaţii nucleare, rezultate obţinute şi raportareaacestora), completata de- Directiva 2009/71 EURATOM.

Legislaţia naţională: Legea nr. 95/2006, privind reforma în domeniul sănătăţii, Titlul I, Sănătatea publică,

articolele 5 si 6 care prevăd că funcţie esenţială a SP şi domeniu prioritar deintervenţie, protejarea sănătăţii populaţiei împotriva riscurilor din mediu

Legea nr 111/1996 privind desfăşurarea în siguranţă, reglementarea, autorizarea şicontrolul activităţilor nucleare, cu modificările şi completările ulterioare, care în art39(1), prevede că Ministerul Sănătăţii organizează sistemul epidemiologic desupraveghere a stării de sănătate a personalului expus profesional şi a condiţiilor deigienă în unităţile în care se desfăşoară activităţile nucleare. De asemenea, urmăreşteinfluenţa acestor activităţi asupra sănătăţii populaţiei.

Ordinul 381/2004 privind aprobarea normelor sanitare de bază pentru desfăşurareaîn siguranţă a activităţilor nucleare – cap IV- supravegherea stării de sănătate apopulaţiei expuse profesional

Ordinul C.N.C.A.N 14/2000, Norme fundamentale de securitate radiologică-limitadoza efectivă, sistem supraveghere, clasificare

Ordinul MS 944/2004 si Ordinul 1032/2004 privind supravegherea medicală aexpuşilor profesionali la radiaţii ionizante;

HG 355/2007 privind supravegherea sănătaţii lucrătorilor cu modificările şicompletările ulterioare

Sinteza urmăreşte:- evoluţia expunerii profesionale a personalului medical la radiaţii ionizante în vederea

supravegherii şi controlului modului de organizare şi funcţionare a măsurilor de radioprotecţie înactivităţile nucleare;

- constituirea bazei de date cu privire la supravegherea stării de sănătate a expusului,tipurile de expunere şi activităţi, profesie

- echipamentele utilizate în sectorul nuclear medical- consemnarea existenţei efectele expunerilor la locul de munca, consemnate de către

medicul de medicina muncii- evidenţierea dozelor medii pe tipuri de profesii conform rezultatelor dozimetriei

fotografică

Caracteristici jud. MM Surse închise Surse deschise Total

Numãr total activităţi şi practici medicalenucleare în evidenţă la 1 ian 2012..

1 0 37

Nr.activ. medicale nou autorizate saureautorizate de CNCAN în 2012

0 0 4

Page 82: RAPORTUL PENTRU SANATATE SI MEDIU - dspmm.ro pentru sanatate si mediu 2012.pdf · latitudine nordica si meridianele 22”52 ˇ30 ˛ si 25”07 ˇ30 ˛ longitudine estica, la 20 de

82

Nr. activ.medicale nou autorizate saureautorizate de DSP în 2012

0 0 36

TOTAL 12 0 184

M 2 0 57Numar expuşi profesionalpersonal la 1 ian 2012

F 10 0 127

BOALA 0 0 0Nr. pers.iesite din mediude radiatii in... considerent

DECES 0 0 0Nr. actiuni de supraveghere si /control 0 0 10

planificate (in functie de risc) 0 0 10de necesitate 0 0 0la solicitări/sesizări 0 0 0de recontrol 0 0 0Nr. neconformitati inregistrate 0 0 0

Nr. neconformitati semnalate ISS 0 0 0

Rezultatele obtinute la nivel local au fost transmise Institutului National de Sanatate Publicain vederea includerii in sinteza nationala.

MONITORIZAREA PROTECTIEI RADIOLOGICE A PACIENTULUI INRADIOLOGIA DIAGNOSTICA

Dr. Nora Burlacu, medic primar igiena, coordonator judetean; GabrielaPetrovan, fizician

Obiectivele sintezei sunt estimarea nivelului expunerii populaţiei datorat iradierilordiagnostice exprimat în termeni de doză colectivă anuală şi evaluat din frecvenţele anuale alediferitelor tipuri de examene radiologice, repartizate pe grupe de vârstă şi sex ca şi din dozeleefective medii perprocedură.

Cadru legislativ:1. Ordinul MSP nr. 1542/2006 privind înregistrarea şi raportarea dozei pacienţilor, ceea

ce a asigurat reglementarea sistemului de inregistare, centralizare si raportare a datelor privindexpunerea medicala la radiatii ionizante

2. Ordinul MSP nr. 1003/2008 privind formularele de înregistrare şi raportarecentralizată a datelor din expunerile medicale la radiaţii ionizante

Conform Ord MS nr. 1003/2008 s-au colectat şi raportat către ISPB datele privindexpunerea medicală la radiaţii ionizante în cadrul serviciilor de radiologie, imagistică medicalăşi radioterapie din jud MM şi SM ( judeţ arondat prin Ord MS nr. 431/2004) .

În primele 3 trimestre ale anului 2012 s-au realizat per total în cele 2 judeţe:- 173743 radiografii- 12879 radioscopii- 22785 examinari CT- 340 examinari angiografice/interventionale( doar jud. MM dispune de

aparatura pentru angiografie)- 42546 examinari radiografice dentare( intraorale, panoramice, generale)

Page 83: RAPORTUL PENTRU SANATATE SI MEDIU - dspmm.ro pentru sanatate si mediu 2012.pdf · latitudine nordica si meridianele 22”52 ˇ30 ˛ si 25”07 ˇ30 ˛ longitudine estica, la 20 de

83

- 444 de proceduri de radioterapie ( doar jud. MM dispune de aparatura pentruradioterapie)

56000565005700057500580005850059000

nr. exam.

1 2 3

trimestru

Examinari radiografice cumulate jud. MM si SM

Examinari radiograficecumulate jud. MM si SM

Examinari radigrafice comparativ jud. MM si SM

240002500026000270002800029000300003100032000

1 2 3

trimestru

nr. e

xam

inar

i

MMSM

3600380040004200440046004800

nr. examinari

1 2 3

trimestru

Examinari radioscopice jud. MM si SM

examinari radioscopice

Page 84: RAPORTUL PENTRU SANATATE SI MEDIU - dspmm.ro pentru sanatate si mediu 2012.pdf · latitudine nordica si meridianele 22”52 ˇ30 ˛ si 25”07 ˇ30 ˛ longitudine estica, la 20 de

84

0500

1000150020002500300035004000

nr. exam.

1 2 3

trimestru

Examinari radioscopice comparativ jud. MM si SM

MMSM

Examinari CT cumulate jud MM si SM

74007450750075507600765077007750

1 2 3

trimestru

nr. e

xam

.

Examinari CT cumulatejud MM si SM

0

1000

2000

3000

4000

5000

nr. exam.

1 2 3

trimestru

Examinari CT comparatriv jud. MM si SM

MMSM

Page 85: RAPORTUL PENTRU SANATATE SI MEDIU - dspmm.ro pentru sanatate si mediu 2012.pdf · latitudine nordica si meridianele 22”52 ˇ30 ˛ si 25”07 ˇ30 ˛ longitudine estica, la 20 de

85

110

111112

113114

115

nr. proceduri

1 2 3

trimestru

Proceduri angiografice/interventionale

Proceduriangiografice/interventionale

02000400060008000

10000120001400016000

nr. exam.

1 2 3

trimestru

Examinari radiorafice dentare jud. MM si SM

Examinari radioraficedentare jud. MM si SM

02000400060008000

1000012000

nr. exam.

1 2 3

trimestru

Examinari radiografice dentare comparativ jud.MM si SM

MMSM

Page 86: RAPORTUL PENTRU SANATATE SI MEDIU - dspmm.ro pentru sanatate si mediu 2012.pdf · latitudine nordica si meridianele 22”52 ˇ30 ˛ si 25”07 ˇ30 ˛ longitudine estica, la 20 de

86

95001000010500110001150012000

nr. exam.

1 2 3

trimestru

Examinari radiografice dentare intraorale cumulatjud.MMsi SM

Examinari radiograficedentare intraorale

0

2000

4000

6000

8000

10000

nr. exam.

1 2 3

trimestru

Examinari radiografice dentare intraoralecomparativ jud MM si SM

MMSM

0

1000

2000

3000

4000

nr. exam.

1 2 3

trimestru

Examinari dentare panoramice cumulat jud. MM siSM

Series1

Page 87: RAPORTUL PENTRU SANATATE SI MEDIU - dspmm.ro pentru sanatate si mediu 2012.pdf · latitudine nordica si meridianele 22”52 ˇ30 ˛ si 25”07 ˇ30 ˛ longitudine estica, la 20 de

87

0500

10001500200025003000

nr. exam.

1 2 3

trimestru

Examinari dentare panoramice comparativ jud.MM si SM

MMSM

0

50

100

150

200

nr. proceduri

1 2 3

trimestru

Proceduri cobaltoterapie

Proceduri cobaltoterapie

Rezultatele obtinute la nivel local au fost transmise Institutului National de SanatatePublica in vederea includerii in sinteza nationala.

SUPRAVEGHEREA CONTINUTULUI RADIOACTIV AL APELORMINERALE SI EVALUAREA EFECTULUI ASUPRA STARII DESANATATE

Dr. Nora Burlacu, medic primar igiena, coordonator judetean; Gabriela Petrovan, fizician

Scopul sintezei este protejarea sănătaţii şi prevenirea îmbolnăvirilor asociate radiaţiilorionizante prin determinarea conţinutului radioactiv al apelor minerale şi evaluarea dozei internedatorată consumului acestora.

Activitatea de monitorizare a radioactivităţii apelor minerale destinate consumului uman,al căror conţinut radioactiv contribuie la expunerea la radiaţii a populaţiei, contribuie lamenţinerea dozei efective prin ingestie în limitele prevăzute de norme şi face parte dinresponsabilităţile sistemului de sănătate publică.

Page 88: RAPORTUL PENTRU SANATATE SI MEDIU - dspmm.ro pentru sanatate si mediu 2012.pdf · latitudine nordica si meridianele 22”52 ˇ30 ˛ si 25”07 ˇ30 ˛ longitudine estica, la 20 de

88

Cadru legislativ:- Directiva 2009/54/EC din 18 iunie 2009 privind exploatarea şi comercializarea apelor

minerale naturale; Directiva 2003/40/EC privind apele minerale naturale îmbuteliate;- Directiva 96/29 Euratom privind standardele de baza de protectie a sanatatii populatiei

in general si a lucratorilor fata de radiatiile ionizante – Art. 45 (estimarea dozei efective apopulatiei prin toate caile de expunere ) .

- Hotărâre nr. 1.020 din 1 septembrie 2005 pentru aprobarea Normelor tehnice deexploatare şi comercializare a apelor minerale , Hotarare Nr. 1.176 din 13 noiembrie 1996privind aprobarea Normelor tehnice de exploatare, valorificare şi comercializare a apelorminerale de consum alimentar;

- Legea nr. 111/1996 privind desfãsurarea în sigurantã a activitãtilor nucleare,modificata, completata si republicata, art 39.

În anul 2012 am efectuat măsurători la 2 tipuri de ape minerale îmbuteliate de laAPACIA APEMAR SRL str Cisla nr. 1, Baia Borsa, nu s-au găsit depăşiri ale limetelor admisede legislatia în vigoare ( 0,1 Bq/l pentru alfa şi 1 Bq/l pentru beta).

Rezultatele obtinute la nivel local au fost transmise Institutului National de SanatatePublica in vederea includerii in sinteza nationala.

Page 89: RAPORTUL PENTRU SANATATE SI MEDIU - dspmm.ro pentru sanatate si mediu 2012.pdf · latitudine nordica si meridianele 22”52 ˇ30 ˛ si 25”07 ˇ30 ˛ longitudine estica, la 20 de

89

CAPITOLUL III

GESTIONAREA DESEURILOR REZULTATE DIN ACTIVITATEAMEDICALA

Dr. Nora Burlacu, medic primar igiena, coordonator judetean; Dr. OlteaDiaconita, medic specialist igiena

In vederea culegerii datelor pentru sinteza nationala “Monitorizarea si inspectiasistemului de gestionare a deseurilor rezultate din activitatea medicala”, pentru anul 2012 s-aaplicat in continuare Metodologia de culegere a datelor pentru baza nationala de date privinddeseurile rezultate din activitatile medicale, reprezentata de Anexa 2 a Ordinului MS nr.219/2002 cu modificarile si completarile ulterioare, respectiv Ordinul 997/2004 si Ordinul1029/2004.Datele colectate de la unitatile sanitare cu paturi, sub coordonarea Directiei de SanatatePublica locala si a municipiului Bucuresti au fost raportate Institutului National deSanatate Publica - Centrul National de Monitorizare a Riscurilor din Mediul ComunitarBucuresti, trimestrial, pana la sfarsitul lunilor respective (martie, iunie, septembrie,decembrie), ale fiecarui an.

1. IntroducereCulegerea datelor referitoare la deseurile rezultate din activitatile medicale s-a realizeazat prin

metoda investigatiei-sondaj si a fost necesara atat pentru elaborarea anuala a sintezei, cat sipentru completarea bazei nationale de date privind deseurile si pentru evidenta gestiunii deseurilorconform Hotararii de Guvern 856/2002 privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarealistei cuprinzand deseurile, inclusiv deseurile periculoase. Deseurile radioactive nu fac obiectul sintezei nationale “Monitorizarea si inspectia modului degestionare a deseurilor rezultate din activitatea medicala”.

2. Echivalenta definitiilor utilizate pentru categoriile de deseuri cu denumirile dincatalogul european al deseurilor

Denumirile categoriilor de deseuri definite mai sus sunt corespondente cu urmatoareledenumiri din Catalogul European al Deseurilor incluse in Hotararea de Guvern nr. 856/2002:2.1. deseurile nepericuloase corespund codului 18 01 04, sunt deseuri ale caror colectare sieliminare nu fac obiectul unor masuri speciale privind prevenirea infectiilor (cum ar fi:imbracaminte, aparate ghipsate,lenjerie, imbracaminte disponibila, scutece);2.2. deseurile anatomo-patologice si parti anatomice corespund codului 18 01 02 (respectiv 1801 03*), fragmente si organe umane, incluzand recipienti de sange si sange conservat;2.3. deseurile infectioase corespund codului 18 01 03*, alte deseuri ale caror colectare si eliminarefac obiectul unor masuri speciale privind prevenirea infectiilor (de exemplu: seringi folosite);2.4. deseurile intepatoare-taietoare corespund codului 18 01 01 (respectiv 18 01 03*), obiecteascutite (de exemplu: ace folosite);2.5. deseurile chimice corespund codului 18 01 06*, constand din sau continand substantepericuloase si codului 18 01 07, reprezentand altele decat cele specificate la 18 01 062.6. deseuri farmaceutice corespund codului 18 01 08*, reprezentate de medicamente citotoxice sicitostatice si codului 18 01 09, medicamente altele decat cele specificate la 18 01 08

3. Investigatia-sondajInvestigatia-sondaj este actiunea de culegere si analiza a datelor si a informatiilor privind

sistemul de gestionare a deseurilor din unitatea sanitara, cantitatea produsa pe tipuri de deseuri, invederea completarii bazei nationale de date si a evidentei gestiunii deseurilor conform H.G.856/2002

3.1. Obiectivele investigatiei-sondaj

Principalele obiective ale investigatiei sondaj sunt urmatoarele:3.1.1. Evaluarea sistemului de gestionare a deseurilor rezultate din activitatile medicale in unitatearespectiva: descrierea situatiei actuale privind colectarea separata la locul de producere, ambalarea,

Page 90: RAPORTUL PENTRU SANATATE SI MEDIU - dspmm.ro pentru sanatate si mediu 2012.pdf · latitudine nordica si meridianele 22”52 ˇ30 ˛ si 25”07 ˇ30 ˛ longitudine estica, la 20 de

90

depozitarea temporara, transportul, tratarea si eliminarea finala, codurile de proceduri si sistemulde formare a personalului, prin completarea chestionarului (Anexa 5).3.1.2. Masurarea prin cantarire a deseurilor produse intr-un anumit interval de timp, inscriereadatelor in formular (Anexa 4) si calcularea cantitatilor de deseuri produse in unitatea sanitara,cantitatile totale si medii.3.1.3. Identificarea pericolelor si evaluarea riscurilor pentru personalul unitatii sanitare, pacienti, sipentru populatia generala, managementul riscurilor legate de gestionarea deseurilor periculoase,informarea si educarea personalului.

3.2. Echipa de investigatieEchipa de investigatie este formata din coordonator si membrii echipei. Atat coordonatorul cat simembrii echipei sunt persoane calificate din unitatea sanitara respectiva si/sau din Autoritatea deSanatate Publica locala.

4. Metodologia de culegere a datelor4.1. Metodologia de culegere a datelor referitoare la deseurile rezultate din activitatile

medicale cuprinde urmatoarele etape necesare pentru descrierea sistemului de gestionare adeseurilor produse in unitatile sanitare, pentru determinarea cantitatii de deseuri produse intr-operioada de timp si pentru calcularea cantitatilor in vederea completarii fisei interne de gestionare adeseurilor:- instruirea personalului- stabilirea metodei de lucru- stabilirea modului de calculare a mediilor cantitatilor deseurilor produse, pentru baza nationala

de date- stabilirea modului de calcul al cantitatii totale lunare pentru completarea fiselor interne de

gestionare a deseurilor conform H.G. nr. 856/2002.

4.2. Instruirea personalului implicat in realizarea investigatiei-sondajPentru realizarea investigatiei-sondaj se impune colaborarea cu intreg personalul unitatii sanitare,personal implicat direct in activitati legate de gestionarea deseurilor. Personalul unitatii sanitareeste reprezentat de:- directorul economic al unitatii sanitare;- asistentul sef al unitatii sanitare;- medicii si asistentii sef ai sectiilor sau compartimentelor;- coordonatorul activitatii de protectie a mediului;- medicul sef al Serviciului de Prevenire si Control al Infectiilor Nozocomiale (SPCIN);- infirmierele;- ingrijitoarele de curatenie.

4.3. Instruirea consta in scurte intalniri organizate cu personalul, timp in care se prezintametodologia. In cadrul intalnirii de informare se vor stabili punctele de colectare a deseurilor, inasa fel incat sa nu existe alte cai de evacuare a deseurilor rezultate din activitatea medicala sau sase ocoleasca punctul de cantarire. Documentele pe care echipa de investigatie le prezintapersonalului sunt urmatoarele:1. Chestionar pentru evaluarea sistemului de gestionare a deseurilor rezultate din activitatile

medicale (Anexa 5). Se completeaza de investigatorul sef, pentru intreaga unitate sanitara.2. Formular pentru inscrierea cantaririlor pentru fiecare sectie, compartiment, laborator (Anexa

4). Se completeaza de membrul echipei de investigatie care asista la cantariri, pentru fiecaresectie, compartiment sau laborator.

3. Material scris continand conditiile de colectare separata la sursa a deseurilor, pe categorii(Anexa 3).

4.4. Metoda de lucru4.4.1. Periodicitatea efectuarii investigatiei-sondajInvestigatia-sondaj trebuie sa se desfasoare o data pe trimestru, pentru a se surprinde variatiilecantitatilor de deseuri in functie de anotimp si trebuie sa se realizeze in zilele de marti, miercuri sijoi, pentru a surprinde variatiile cantitatilor de deseuri din mijlocul saptamanii. Se va stabili si se vacomunica personalului orarul cantaririlor: trei cantariri in 24 ore, timp de 48 ore, astfel, se incepe

Page 91: RAPORTUL PENTRU SANATATE SI MEDIU - dspmm.ro pentru sanatate si mediu 2012.pdf · latitudine nordica si meridianele 22”52 ˇ30 ˛ si 25”07 ˇ30 ˛ longitudine estica, la 20 de

91

colectarea marti la ora 08:00, prima cantarire va fi facuta marti la ora 14:00. Se continua cucantaririle: marti la 20:00, miercuri la 08:00, 14:00 si 20:00, iar ultima cantarire se face joi la ora08:00.4.4.2. Colectarea deseurilor pe categoriiEtapa de colectare separata a deseurilor la locul de producere pe trei categorii este urmata decantarire. Categoriile de deseuri sunt:- deseuri asimilabile cu cele menajere;- deseuri intepatoare-taietoare;- deseuri infectioase.Deseurile colectate pe cele trei categorii au fost ambalate conform cerintelor Normelor tehniceprivind gestionarea deseurilor rezultate din activitatile medicale.

4.4.3.Depozitarea temporara pe sectie pana la cantarirea deseurilorDeseurile ambalate se pastreaza pe sectie pana la ora cantaririi. Deseurile se vor depozitatemporar in spatiile special amenajate, incuiate, in care nu au acces pacientii sau insotitoriiacestora, pana la efectuarea cantaririlor. In eventualitatea colectarii unei cantitati mari dedeseuri, acestea nu vor fi evacuate de catre ingrijitoare, pana ce nu se vor cantari.4.4.4. Cantarirea deseurilorCantarirea deseurilor se va face cu acelasi tip de cantar in intreaga unitate sanitara.Cantarele trebuie sa fie verificate metrologic si calibrate inainte de cantarire. Unitatea demasura a cantitatii de deseuri va fi kilogramul (kg) pentru toate tipurile de deseuri.

4.4.5. Inregistrarea datelor4.4.5.1. Datele obtinute de la fiecare cantarire vor fi trecute in formularul pentru inscriereacantaririlor, consemnandu-se cu atentie: unitatea sanitara, sectia/compartimentul sau laboratorul,numarul total de paturi, numarul mediu de paturi ocupate in perioada investigatiei, data, oracantaririlor, cantitatile de deseuri, pe categorii. Acest formular va fi semnat de fiecare persoanacare efectueaza cantaririle, respective.4.5. Modul de calcul al cantitatilor totale si al cantitatilor medii de deseuri produse, invederea completarii bazei nationale de date

4.5.1. Cantitatea totala de deseuri pe 48h, pe cele trei categorii de deseuri, exprimata in kg/48h,reprezinta cantitatea totala din toate sectiile, compartimentele si laboratoarele spitalului. Pentru aobtine cantitatea totala de deseuri pe intreaga unitate sanitara se face suma tuturor cantitatilor dedeseuri (pe categorii) rezultate din toate sectiile, compartimentele si laboratoarele unitatii sanitare.

Cantitatea totala de deseuri pe categorii (kg/48h) = suma cantitatilor de deseuri (pe categorii)rezultate in spital in cele trei zile ale investigatiei-sondaj.

4.5.2. Numarul mediu de paturi ocupate pe sectie, respectiv spital pe 24h este suma numaruluide paturi ocupate in fiecare din cele trei zile ale investigatiei-sondaj, impartita la trei. Numarul serotunjeste la intreg conform regulilor metrologice in vigoare.

4.5.3. Cantitatea medie de deseuri, pe categorii, din sectiile cu paturi, exprimata in kg/(patocupat24h). Calculul se face separat, pe sectiile cu paturi, prin insumarea cantitatilor de deseuripe cele trei categorii, rezultate in 48h. Valorile obtinute se impart fiecare la randul lor la 2, astfelrezulta valoarea cantitatii de deseuri pe 24h. Valorile rezultate pe 24h se impart la numarul mediude paturi ocupate pe sectiile respective pe 24h.

Cantitatea medie de deseuri, pe sectiile cu paturi kg/(pat ocupat24h) = suma cantitatilor dedeseuri separat pe cele trei categorii/(2 numarul mediu de paturi ocupate 24h pe sectiilerespective)

4.5.4. Cantitatile totale medii de deseuri, exprimate in kg/(pat ocupat24h).Se face suma cantitatilor de deseuri rezultate din toate sectiile (inclusiv laborator, farmacie sianatomie-patologica) rezultate in 48h pe fiecare categorie de deseuri. Suma se imparte la 2, pentru

Page 92: RAPORTUL PENTRU SANATATE SI MEDIU - dspmm.ro pentru sanatate si mediu 2012.pdf · latitudine nordica si meridianele 22”52 ˇ30 ˛ si 25”07 ˇ30 ˛ longitudine estica, la 20 de

92

a calcula valoarea pe 24h. Valoarea rezultata se imparte la numarul mediu al paturilor ocupate pe24h pentru a rezulta cantitatea totala medie de deseuri pe spital, exprimata in kg/(pat ocupat24h).

4.5.5 Numarul de cazuri noi de boala diagnosticate la personalul unitatii sanitare, in urmamanipularii deseurilor medicale periculoase, pe parcursul unui trimestru, se calculeaza astfel:suma tutoror cazurilor de boala diagnosticate la personalul unitatii sanitare, in urma manipulariideseurilor medicale periculoase in decursul a 3 luni

4.5.6 Numarul mediu de angajati pe o luna din trimestrul respectiv se calculeaza astfel: sumanumarului total de angajati pe 3 luni, impartita la 34.6. Raportul investigatiei-sondaj va contine urmatoarele:- componenta echipei de investigatie si responsabilitatile concrete (pe care sectii a lucrat, ce

anume a efectuat, etc.);- perioada efectuarii investigatiei sondaj;- descrierea sistemului de gestionare a deseurilor rezultate din activitati medicale aplicat in

unitatea respectiva (vezi punctul 3.1.1.); se anexeaza chestionarul conform Anexei 5, completatsi semnat;

- datele privind cantitatile de deseuri (pe categorii) totale si medii, rezultate in urmainvestigatiei-sondaj; se anexeaza toate formularele completate cu datele brute, conform Anexei4, pentru fiecare sectie, compartiment, laborator; se anexeaza tabelele centralizatoare 1 si 2,conform Anexei 7;

- Anexa 6 se completeaza doar de catre unitatile sanitare care au servicii externalizate detransport, tratare si eliminare finala a deseurilor periculoase rezultate din activitatea medicala;

- Anexa 9 se completeaza doar de catre unitatile sanitare care detin crematoriu propriu infunctiune; anexa se completeaza pana la sfarsitul anului 2008;

- observatii, comentarii si recomandari ale coordonatorului echipei de investigatie catreconducerea unitatii sanitare.

4.7. Modul de calcul al cantitatii totale lunare, pentru completarea fiselor interne degestionare a deseurilor, conform H.G. nr. 866/ 2002.

Valoarea inscrisa in fisele interne se obtine prin inmultirea cantitatii totale de deseuri rezultata peintreg spitalul, exprimata in kg/24h, cu numarul de zile ale lunii respective.

Mentionam ca toate spitalele de pe raza judetului Maramures(10 spitale din care 2 private) auraportat lunar datele privind gestionarea deseurilor medicale, conform metodologiei.

Controalele in unitatile sanitare cu paturi privind modul de gestionare a deseurilor rezultatedin activitatea medicala s- au efectuat in trimestrul II din anul 2012 (lunile mai- iunie).O singura unitate sanitara cu paturi din judet (Spitalul Judetean de Urgenta “Constantin Opris”Baia Mare) a fost sanctionata cu avertisment scris conform HG 857/2011 pentru amenajareanecorespunzatoare a unor spatii pentru depozitarea temporara a deseurilor rezultate dinactivitatea medicala din sectiile ATI, Laborator , Bloc Operator. S-au acordat termene deremediere a deficientelor constatate si s- a efectuat recontrol, ocazie cu care s -a constatat catoate deficientele au fost remediate.Rezultatele actiunilor de control si anexele referitoare la gestionarea deseurilor medicaletransmise lunar de catre cele 10 unitati sanitare cu paturi, au fost transmise la sfarsitul fiecaruitrimestru la INSP BUCURESTI- Centrul National de Monitorizare a Riscurilor din MediuComunitar conform metodologiei de lucru.

Page 93: RAPORTUL PENTRU SANATATE SI MEDIU - dspmm.ro pentru sanatate si mediu 2012.pdf · latitudine nordica si meridianele 22”52 ˇ30 ˛ si 25”07 ˇ30 ˛ longitudine estica, la 20 de

93

CAPITOLUL IV

INTOXICATII ACUTE NEPROFESIONALE CU PESTICIDE

Dr. Nora Burlacu, medic primar igiena, coorodonator judetean; Elisabeta Molnar, asistentprincipal igiena/sanatate publica, coordonator obiectiv; Violeta Pop, asistent principaligiena/sanatate publica

Supravegherea sănătăţii publice implică colectarea, analiza şi interpretarea sistematică şicontinuă a datelor de risc referitoare la evenimentele generate de utilizarea produselor chimice.Aceste date sunt folosite la planificarea, evaluarea si executia interventiilor în sănătate. Unsistem de supraveghere necesita abilitatea funcţionala de a corobora, analiza şi disemina datele,astfel încât să poată fi intreprinse acţiuni eficiente de prevenţie şi control.

Legislatia-cadru : Regulamentul (CE) nr. 1907/2006, cunoscut ca Regulamentul REACH, ce

înlocuieşte numeroase reglementări comunitare privind substanţele chimice fiind complementarcu toate celelalte legislaţii sectoriale specifice în materie de mediu şi sanatate precum: produselede protectia plantelor, biocide, detergenţi, cosmetice sau ingrasaminte ;

Regulamentul (CE) nr. 1272/2008 (CLP) privind clasificarea, etichetarea şiambalarea substanţelor şi a amestecurilor;

HG. nr. 398/2010 privind stabilirea unor masuri pentru aplicarea prevederilor Regulamentului (CE) nr. 1.272/2008 al Parlamentului European şi al Consiliului

din 16 decembrie 2008 privind clasificarea, etichetarea si ambalarea substantelor şi aamestecurilor, de modificare si de abrogare a directivelor 67/548/CEE şi 1999/45/CE, precumşi de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1.907/2006.

Abordarea Strategica a Managementului International al Chimicalelor/SAICMRomânia este semnatară a Declaratiei de la Dubai, fiind punct focal pentru Regiunea

Central Est Europeana. In cadrul SAICM, prin realizarea Profilului National si elaborareaPlanului National de Implementare SAICM, Romania s-a angajat voluntar de pentru îndeplinirea obiectivelor prevăzute la Capitolul 19 - Managementul Rational de Mediu al ChimicalelorToxice, inclusiv Prevenirea Traficului International Ilegal al Produselor Toxice si Periculoase,Agenda 21.

Scopul prezentei sinteze este protejarea sănătaţii publice fata de riscul generat deutilizarea produselor chimice, inclusiv pesticide agricole, având ca obiective generale sispecificesupravegherea intoxicatiilor acute la populaţia generală, generate de utilizarea produselorchimice, în vederea evaluării factorilor de risc pentru sănătate.

Declararea intoxicatiilor acute este obligatorie şi s-a realizat în colaborare cu unităţilemedicale din judeţul Maramureş: Spitalul Judeţean de Urgenţă „Dr. C-tin Opriş” Baia Mare ,Serviciul de medicină legală, Spitalul de Boli Infectioase, Dermatologie şi Psihiatrie Baia Mare,Spitalul Municipal Sighetu Marmaţiei , Spitalul Orăşenesc Vişeu de Sus, Spitalul deRecuperare Borşa , Spitalul Orăşenesc Tg. Lăpuş.

În anul 2012, la nivelul DSP Maramureş s-au înregistrat şi centralizat un număr de 29intoxicaţii acute neprofesionale cu chimicale, din care 2 cazuri de deces, pe formulare tipizate(Fişe de declarare a intoxicaţiilor acute cu pesticide OMS ) şi au fost raportate trimestrial laInstitutul National de Sănătate Publică – Biroul RSI si Informare Toxicologica

- 22 cazuri accidentale (75,86%)- 7 cazuri voluntare (24,14%)- 2 cazuri mortale (6,90%), ambele fiind voluntare.Calea de pătrundere în organism a toxicului a fost preponderent orală, prin ingestie, în 25

cazuri (86,21%) în anul 2012, iar în 4 cazuri au fost prin inhalare (13,79%). Intoxicaţiile apărute

Page 94: RAPORTUL PENTRU SANATATE SI MEDIU - dspmm.ro pentru sanatate si mediu 2012.pdf · latitudine nordica si meridianele 22”52 ˇ30 ˛ si 25”07 ˇ30 ˛ longitudine estica, la 20 de

94

prin ingestia toxicului sunt cele mai severe şi se pot produce fie voluntar (în scop suicidar), fieaccidental prin ingerarea produsului depozitat necorespunzător în ambalaje fără etichetă .

Cale de expunereingestie inhalare

Total cazuri 25 4 % 86,21 13,79

0

5

10

15

20

25

nr.cazuri %

ingestieinhalare

Din cele 29 cazuri de intoxicaţii înregistrate în 2012, 16au fost adulţi , 12 copii şi 1adolescent.

Intoxicaţii din care :Copii Adolescenti Adulţi

Nr.caz % Nr.caz % Nr.caz %1 Total intoxicaţii 12 41,38 1 3,45 16 55,172 Decese 2 6,90

0

10

20

30

40

50

nr.cazuri %

copiiadolescentiadulti

Este necesară o atenţie sporită pentru prevenirea îngestiei în special la copii carenesupravegheaţi pot ingera accidental produsele depozitate impropriu precum şi interzicereaprezenţei copiilor în locurile unde sunt depozitate produse chimice şi în zonele de lucru.

Pe medii, în cel rural s-au produs 17 cazuri intoxicaţii (58,62%) şi 12 cazuri în mediuurban (41,38%).

0

5

10

15

20

nr.caz

urbanrural

Page 95: RAPORTUL PENTRU SANATATE SI MEDIU - dspmm.ro pentru sanatate si mediu 2012.pdf · latitudine nordica si meridianele 22”52 ˇ30 ˛ si 25”07 ˇ30 ˛ longitudine estica, la 20 de

95

Pe sexe, cel masculin înregistrează 65,52% (19) din cazuri.Cele mai multe intoxicaţii înregistrate (9 cazuri) 31,03% au fost datorate cu

detergenţilor, urmate de pesticide agricole (4 cazuri) 13,79%, diluanţi (3) 10,34%,spuma activapentru spalat masini (3) 10,34%, dezinfectanti (2) 6,90%, motorina (2) 6,90%,, monoxid decarbon (2) 6,90%, gaz brichete (1) 3,45%. Nu au existat date despre clasa de produs în 3 cazurideclarate, (10,34%)

Modul de achiziţionare a produsului a fost : din sursă autorizată (22) la 75,86% şi sursănecunoscută în 7 cazuri, 24,14%.

Asistenţa medicală s-a acordat tuturor celor 29 de cazuri, din care 21 au fost internati inspital, însumând 94 zile de spitalizare si un cost de spitalizare de 26047,60 lei.

Cheltuielile medicale pentru un intoxicat neprofesional cu produse chimice sunt foartemari, întrucât în structura lor se înglobează toate costurile privind asistenţa şi transportul deurgenţă, alocaţia de hrană, ziua de spitalizare,medicamente pe perioada spitalizării, analizele delaborator, materiale sanitare, alte investigaţii.

Rezultatele aşteptate prin derularea sintezei naţionale « Supravegherea intoxicaţiiloracute neprofesionale cu produse chimice> sunt reducerea riscului acut de intoxicaţie la populaţiagenerală, în special la grupele de vârstă vulnerabile prin aplicarea unor măsuri adecvate demanagement.

Intoxicaţiile acute neprofesionale reprezintă în continuare o problemă de sănătatenesoluţionată în mod satisfăcător poate şi datorită unei abordări superficiale la nivelul unităţilorspitaliceşti care raportează aceste intoxicaţii.

Sinteza finantata prin Programului National de Monitorizare a Factorilor Determinantidin Mediul de Viata si de Munca a fost realizata in cadrul Biroului RSI si InformareToxicologica al INSPB, datele urmand a fi transmise Comisiei Europene conform H.G.nr.956/2005.

Page 96: RAPORTUL PENTRU SANATATE SI MEDIU - dspmm.ro pentru sanatate si mediu 2012.pdf · latitudine nordica si meridianele 22”52 ˇ30 ˛ si 25”07 ˇ30 ˛ longitudine estica, la 20 de

96

CAPITOLUL V

FACTORII DE RISC ALIMENTARI SI SANATATEA

MONITORIZAREA NIVELULUI DE IOD DIN SARE IODATA PENTRUCONSUMUL UMAN

Dr. Nora Burlacu, medic primar igiena, coorodonator judetean; Vasile Chis, asistentprincipal igiena/sanatate publica, coordonator obiectiv; Einholcz Claudia, asistentprincipal igiena/sanatate public

Plecand de la constatarea ca principalul factor etiologic al gusei endemice il reprezintacarenta iodata, profilaxia de baza se sprijina pe suplimentarea aportului de iod in alimentatiaomului.

Dintre metodele de suplimentare a aportului de iod, folosirea sarii iodate s-a dovedit a ficea mai eficace. Conform H.G.568/2002 privind iodarea universala a sarii destinate consumului uman,hrana animalelor si industria alimentara in romania utilizeaza numai sare iodata. Conform H.G 1904/2006 care modifica H.G.R. 568/2002 in hrana animalelor si industriaalimentara utilizarea sarii iodate este optionala, cu exceptia fabricarii painii si produselor depanificatie si este interzisa comercializarea cu amanuntul a sarii neiodate atat pentru uz personalcat si utilizarea in alimentatia publica si colectiva. D.S.P a efectuat controlul sarii iodate in depozite de distributie, reteaua de desfacere,unitati de panificatie, unitati de alimentatie publica si colectiva.

Probele au fost recoltate trimestrial, cate 5 probe din fiecare tip de unitate si 10 probe desare iodata provenita din import urmarindu-se in acelasi timp conditile de depozitare, etichetareasi lotul de produs. Prin analize de laborator s-a evidentiat continutul in iodat de potasiu si iodtotal. Sarea iodata trebuie sa contina 30 mg iod/kg de sare, respectiv 50,6 mg iodat de potasiu/kg de sare sau 39,2 iodura de potasiu/kg de sare.

Obiectivul acestei sinteze nationale este protejarea sanatatii si prevenirea imbolnavirilorasociate factorilor de risc alimentari.

Rezultate:

TOTAL PROBE RECOLTATE – 90 din care 15 probe sunt necorespunzatoare (16,67 %)

Page 97: RAPORTUL PENTRU SANATATE SI MEDIU - dspmm.ro pentru sanatate si mediu 2012.pdf · latitudine nordica si meridianele 22”52 ˇ30 ˛ si 25”07 ˇ30 ˛ longitudine estica, la 20 de

97

83.33%

16.67%

probe corespunzatoare

probe necorespunzatoare

- unitati de panificatie: 20 probe (2 probe necorespunzatoare)

90%

10%

probe corespunzatoare

probe necorespunzatoare

- unitati de alimentatie publica si colectiva: 20 probe (2 necorespunzatoare)

90%

10%

probe corespunzatoare

probe necorespunzatoare

Page 98: RAPORTUL PENTRU SANATATE SI MEDIU - dspmm.ro pentru sanatate si mediu 2012.pdf · latitudine nordica si meridianele 22”52 ˇ30 ˛ si 25”07 ˇ30 ˛ longitudine estica, la 20 de

98

- depozite 20 probe (5 necorespunzatoare)

75%

25% probe corespunzatoare

probe necorespunzatoare

- unitati desfacere 20 probe (2 necorespunzatoare)

90%

10%

probe corespunzatoare

probe necorespunzatoare

- sare import 10 probe (4 necorespunzatoare)

60%

40%

probe corespunzatoare

probe necorespunzatoare

Page 99: RAPORTUL PENTRU SANATATE SI MEDIU - dspmm.ro pentru sanatate si mediu 2012.pdf · latitudine nordica si meridianele 22”52 ˇ30 ˛ si 25”07 ˇ30 ˛ longitudine estica, la 20 de

99

Iodul este un oligoelement esential, in cantitate totala de 25 – 30 mg in organism,aproximativ o treime din aceasta cantitate fiind stocata la nivelul tiroidei. Iodul este necesarpentru sinteza hormonilor tiroidieni, prin intermediul carora participa la desfasurareametabolismului, la cresterea organismului, la transformarea carotenilor in vitamina A.

In carenta de iod, glanda tiroida isi intensifica activitatea sub influenta hipofizara, darnu poate compensa deficitul si se hipertrofiaza aparand gusa endemica.

In combaterea deficitului latent de iod, cat si in scop profilactic, se folosesc douacategorii de produse alimentare: alimente cu concentratie naturala ridicata de iod si alimenteimbogatite cu iod.

Iodurarea sarii de bucatarie este practica cea mai simpla de fortificare cu iod, avandunele avantaje: sarea este un aliment folosit de toata populatia, iodul nu ii modifica proprietatileorganoleptice si este produsa centralizat putand fi controlata calitativ. Sunt folosite saruri de iod:iodura de potasiu, iodat de potasiu.

Comparativ cu anul 2011 din nr. total de 90 probe – 27 au fost necorespunzatoare ( 30 %), in anul 2012 la acelas numar de probe recoltate ( 90 ) se constata o scadere a nr. de probenecorespunzatoare ( respectiv 15 probe – 16.67 % ).

0

2 0

4 0

6 0

8 0

1 0 0

S e rie s 1 9 0 6 3 2 7 9 0 7 5 1 5

TO TA L C o re s p u n z a t o a re2 0 1 1

N e c o re s p u n z a t o a re 2 0 1 1

TO TA L C o re s p u n z a t o a re2 0 1 2

N e c o re s p u n z a t o a re 2 0 1 2

O cale eficienta de profilaxie a distrofiei endemice consta in administrarea de sareiodata in zonele gusogene. Initial tratarea sarii s-a facut cu iodura de potasiu, dar din cauzastabilitatii sale mai redusa, acum se prefera iodatul de potasiu.

Pentru a nu-si pierde iodul, sarea trebuie sa se pastreze in spatii uscate si racoroase.In tara noastra, ca rezultat al utilizarii sistematice a sarii iodate si a modificarilor

survenite in alimentatia populatiei, morbiditatea prin guse endemica a scazut foarte mult siformele grave de carenta se intalnesc numai ca sechele la unele persoane varstnice.

In anul 2012 a scazut numarul probelor necorespunzatoare datorita pastrarii inconditii corespunzatoare si iodarii eficiente a sarii.

ALIMENTE CU ADAUS DE VITAMINE, MINERALE SI ALTE SUBSTANTE

Dr. Nora Burlacu, medic primar igiena, coorodonator judetean; Vasile Chis, asistentprincipal igiena/sanatate publica, coordonator obiectiv; Einholcz Claudia, asistentprincipal igiena/sanatate public

Page 100: RAPORTUL PENTRU SANATATE SI MEDIU - dspmm.ro pentru sanatate si mediu 2012.pdf · latitudine nordica si meridianele 22”52 ˇ30 ˛ si 25”07 ˇ30 ˛ longitudine estica, la 20 de

100

La nivelul comunităţii există anumite deficienţe de nutrienţi. Modificările situaţiei socio-economice din cadrul comunităţii precum şi stilurile de viaţă ale anumitor segmente de populaţieau determinat apariţia unor necesităţi diferite referitoare la aportul de nutrienţi şi modificareaobiceiurilor alimentare.

Vitaminele şi mineralele pot fi adăugate în alimente în mod intenţionat de cătreproducătorii de alimente sau din obligativitate conform legislaţiei comunitare specifice (Regulamentul CE nr. 1925/2006 al Parlamentului European si al Consiliului din 20 decembrie2006). De asemenea, acestea pot fi adăugate din motive tehnologice ca aditivi, coloranţi,aromatizanţi, pentru restabilirea conţinutului în cazurile în care a acesta a fost redus în cursulprocesului de fabricaţie, de depozitare sau de gestionare sau pentru a oferi o valoare nutritivăsimilară alimentelor pentru care sunt destinate ca alternativă.

Alimentele la care sunt adăugate vitamine şi minerale sunt în majoritatea cazurilorpromovate de producători şi pot fi percepute de către consumatori ca produse prezentândbeneficii nutriţionale, fiziologice sau alte beneficii de sănătate comparativ cu produse similaresau cu alte produse prezentând adaos de astfel de nutrienţi.

Privind consumul de alimente cu adaos de vitamine si minerale la nivel national; aportulde nutrienti al populatiei si modificarilor obiceiurilor alimentare; identificarea de alte substanteadaugate, s-a realizat catalogarea unui numar de 22 de produse alimentare specifice ( bomboane– 2 sortimente, cereale si produse pe baza de cereale – 11 sortimente, produse lactate – 7sortimente, sucuri de fructe / legume – 2 sortimente ), deasemenea au fost distribuite sicentralizate un numar de 100 chestionare la populatia din mediul urban si rural, de sex feminin simasculin, cu varsta cuprinsa intre 15 – 85 ani, conform metodologiei elaborate de CentrulRegional de Sanatate Publica Timisoara.

Din totalul de 100 subiecti luati in studiu, 65 sunt de sex feminin cu varsta cuprinsa intre21-62 ani si 35 sunt de sex masculin avand varste intre 15 – 76 ani.

Din randul persoanelor de sex feminin 42 sunt din mediul urban avand studii dupa cumurmeaza:

- elementare -1- medii – 2- liceale – 8- postliceale – 7- universitare – 24,

Pregatirea scolara a femeilor din mediul urbanStudii elementare 1 2.38 %Medii 2 4.76 %Liceale 8 19.05 %Postliceale 7 16.67 %Universitare 24 57.14 %Total chestionate 42 100.00 %

Page 101: RAPORTUL PENTRU SANATATE SI MEDIU - dspmm.ro pentru sanatate si mediu 2012.pdf · latitudine nordica si meridianele 22”52 ˇ30 ˛ si 25”07 ˇ30 ˛ longitudine estica, la 20 de

101

iar 23 sunt din mediul rural, avand studii :- elementare -2- medii – 5- liceale – 5- postliceale – 4- universitare – 7

iar in mediul rural cele 23 de persoan de sex feminin sunt cu studii:- elementare - 2- medii – 5- liceale – 5- postliceale – 4- universitare – 7.

Pregatirea scolara a femeilor din mediul ruralStudii elementare 2 8.70 %Medii 5 21.74 %Liceale 5 21.74 %Postliceale 4 17.39 %Universitare 7 30.43 %Total chestionate 23 100.00 %

Page 102: RAPORTUL PENTRU SANATATE SI MEDIU - dspmm.ro pentru sanatate si mediu 2012.pdf · latitudine nordica si meridianele 22”52 ˇ30 ˛ si 25”07 ˇ30 ˛ longitudine estica, la 20 de

102

Femei din mediul urbanNr.persoane fumatoare 10 23.81%Nr.persoane nefumatoare 30 71.43%Nr.persoane fost fumatoare 2 4.76%

Total chestionate 42 100%

Femei din mediul ruralNr persoane fumatoare 6 26.09 %Nr persoane nefumatoare 15 65.22 %Nr persoane fost fumatoare 2 8.70 %Total chestionate 23 100 %

Page 103: RAPORTUL PENTRU SANATATE SI MEDIU - dspmm.ro pentru sanatate si mediu 2012.pdf · latitudine nordica si meridianele 22”52 ˇ30 ˛ si 25”07 ˇ30 ˛ longitudine estica, la 20 de

103

Consum de alcoolURBAN RURAL

TOTAL deloc ocazional TOTAL deloc ocazional

42 14 28 23 10 13

URBAN - 42 RURAL - 23

supl

imen

teal

imen

tare

vita

min

e

min

eral

eam

este

c de

vita

min

e si

min

eral

e

alim

ente

forti

ficat

e

supl

imen

teal

imen

tare

vita

min

e

min

eral

e

ames

tec

devi

tam

ine

sim

iner

ale

alim

ente

forti

ficat

e

da 20 15 15 13 19 11 10 8 9 6

nu 22 11 10 13 23 12 8 10 10 17

nuraspund 0 16 17 16 0 0 5 5 4 0

Page 104: RAPORTUL PENTRU SANATATE SI MEDIU - dspmm.ro pentru sanatate si mediu 2012.pdf · latitudine nordica si meridianele 22”52 ˇ30 ˛ si 25”07 ˇ30 ˛ longitudine estica, la 20 de

104

2015 15 13

19 11 10 8 96

22

11 10 13

23 12

8 10 10 17

0

16 17 16

0 0

5 5 40

0%10%20%30%40%50%60%70%80%90%

100%

supl

imen

te a

limen

tare

vita

min

e

min

eral

e

ames

tec

de v

itam

ine

si m

iner

ale

alim

ente

fort

ifica

te

supl

imen

te a

limen

tare

vita

min

e

min

eral

e

ames

tec

de v

itam

ine

si m

iner

ale

alim

ente

fort

ifica

te

RURA L

nu raspund

nu

da

Din numarul persoanelor de sex masculin 19 sunt din mediul urban avand studii dupacum urmeaza:

- medii – 1- liceale – 2- postliceale – 6- universitare – 10,

Pregatirea scolara a persoanelor de sex masculin din mediul urbanScoala elementara 0 0.00 %Studii medii 1 5.26 %Liceale 2 10.53 %Postliceale 6 31.58 %Universitare 10 52.63 %Total chestionati 19 100.00 %

Page 105: RAPORTUL PENTRU SANATATE SI MEDIU - dspmm.ro pentru sanatate si mediu 2012.pdf · latitudine nordica si meridianele 22”52 ˇ30 ˛ si 25”07 ˇ30 ˛ longitudine estica, la 20 de

105

0

1

2

6

10

0

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

Scoalaelementara

Studii medii Liceale Postliceale Universitare

iar 16 sunt din mediul rural, avand studii :- elementare -3- medii – 5- liceale – 3- postliceale – 1- universitare – 4

Pregatirea scolara a persoanelor de sex masculin din mediul ruralScoala elementara 3 18.75 %Studii medii 5 31.25 %Liceale 3 18.75 %Postliceale 1 6.25 %Universitare 4 25.00 %Total chestionati 16 100.00 %

Page 106: RAPORTUL PENTRU SANATATE SI MEDIU - dspmm.ro pentru sanatate si mediu 2012.pdf · latitudine nordica si meridianele 22”52 ˇ30 ˛ si 25”07 ˇ30 ˛ longitudine estica, la 20 de

106

3

5

3

1

4

0

0.5

1

1.5

2

2.5

3

3.5

4

4.5

5

Scoalaelementara

Studii medii Liceale Postliceale Universitare

Consum de alcoolURBAN RURAL

TOTAL deloc zilnic ocazional TOTAL deloc zilnic ocazional

19 2 2 15 16 3 3 10

TOTA LURBA N

deloc z iln ic oc az ional TOTA LRURA L

deloc z iln ic oc az ional

S1

0

2

4

6

8

10

12

14

16

18

20

Page 107: RAPORTUL PENTRU SANATATE SI MEDIU - dspmm.ro pentru sanatate si mediu 2012.pdf · latitudine nordica si meridianele 22”52 ˇ30 ˛ si 25”07 ˇ30 ˛ longitudine estica, la 20 de

107

Persoane de sex masculin din mediul urban

Nr.persoane fumatoare 631.58

%

Nr.persoane nefumatoare 736.84

%

Nr.persoane fost fumatoare 631.58

%

Total chestionate 19100

%

31.58

36.84

31.58

28293031323334353637

Nr.persoanefumatoare

Nr.persoanenefumatoare

Nr.persoane fostfumatoare

Persoane de sex masculin din mediul ruralNr persoane fumatoare 7 43.75 %Nr persoane nefumatoare 5 31.25 %Nr persoane fost fumatoare 4 25.00 %Total chestionate 16 100 %

43.75

31.25

25.00

0

5

10

15

20

25

30

35

40

45

Nr persoane fumatoare Nr persoane nefumatoare Nr persoane fostfumatoare

Page 108: RAPORTUL PENTRU SANATATE SI MEDIU - dspmm.ro pentru sanatate si mediu 2012.pdf · latitudine nordica si meridianele 22”52 ˇ30 ˛ si 25”07 ˇ30 ˛ longitudine estica, la 20 de

108

URBAN - 19 RURAL - 16

supl

imen

teal

imen

tare

vita

min

e

min

eral

e

ames

tec

devi

tam

ine

sim

iner

ale

alim

ente

forti

ficat

e

supl

imen

teal

imen

tare

vita

min

e

min

eral

e

ames

tec

devi

tam

ine

sim

iner

ale

alim

ente

forti

ficat

e

da 3 2 2 1 4 5 5 5 7 1nu 15 14 13 13 14 11 7 6 5 15nu

raspund 1 3 4 5 1 0 4 5 4 0

3 2 2 14

5 5 57

1

1514 13

13

1411

7 65

15

13 4 5

1 0

4 5 4

0

0%10%20%30%40%50%60%70%80%90%

100%

supl

imen

te a

limen

tare

vita

min

e

min

eral

e

ames

tec

de v

itam

ine

si m

iner

ale

alim

ente

fort

ifica

te

supl

imen

te a

limen

tare

vita

min

e

min

eral

e

ames

tec

de v

itam

ine

si m

iner

ale

alim

ente

fort

ifica

te

RURAL

nu raspund

nu

da

Vitaminele sunt substante organice naturale necesare organismului in cantitati foartemici, pe care omul nu le poate sintetiza pe masura nevoilor sale. Din aceasta cauza trebuie sa leia din mediul ambiant prin alimente, pe unele ca atare, iar pe altele si sub forma deprovitamine.Vitaminele care se gasesc si in alimente au rol in procesele de digestie, absorbtie,metabolizare si inglobare a celorlalti nutrienti in structurile organismului.

Sarurile minerale reprezinta aproximativ 6 % din greutatea corpului si sunt componenteesentiale ale organismului uman. Au un important rol plastic, deoarece intra in structura tuturorcelulelor, tesuturilor si a lichidelor interstitiale; regleaza balanta hidrica a organismului, prinmentinerea echilibrului dintre apa intracelulara si apa extracelulara; moduleaza activitateaenzimelor, hormonilor sia vitaminelor; intervin in contractia musculara si in reactivitateasistemului nervos.

În anul 2012 din persoanele chestionate în mediul urban comparativ cu mediul rural:- numarul femeilor cu studii liceale si post liceale este dublu în urban faţă de rural,- numarul femeilor care nu fumează în mediul urban este mai mare decat în rural , iar a

femeilor care s-au lasat de fumat este mai mare în rural faţă de urban- în mediul urban femeile consumă ocazional alcool mai mult decat în rural

Page 109: RAPORTUL PENTRU SANATATE SI MEDIU - dspmm.ro pentru sanatate si mediu 2012.pdf · latitudine nordica si meridianele 22”52 ˇ30 ˛ si 25”07 ˇ30 ˛ longitudine estica, la 20 de

109

- femeile din mediul urban preferă să consume pe primul loc alimente fortificate apoivitamine, minerale, amestec de vitamine şi minerale , iar femeile din mediul rural preferăvitaminele pe primul loc, apoi amestec de vitamine şi minerale, mineralele, alimentelefortificate

- numărul bărbaţilor cu studii liceale si post liceale este dublu în urban faţă de rural- numarul barbatilor care nu fumează sau care s-au lasat de fumat in mediul urban este mai

mare decat în rural- în mediul urban bărbaţii consumă alcool mai mult ocazional faţă de cei din mediul rural- bărbaţii consumă mai putine suplimente alimentare decat femeile indiferent de mediul de

viaţă- în urban bărbaţi preferă alimentele fortificate, în rural amestecul de vitamine şi minerale

În concluzie : aproximativ 50% din femeile din urban si rural consumă suplimente alimentaresub diferite forme, iar bărbaţii doar în procent de 22% urban şi rural 32%.

ANALIZA CAZURILOR DE TOXIINFECTIE ALIMENTARA

Dr. Nora Burlacu, medic primar igiena, coorodonator judetean; Dr. Oltea Diaconita,medic specialist igiena, coordonator obiectiv; Adina Popan, inginer, inspector

Toxiinfectiile alimentare (TIA) cuprind un grup mare de imbolnaviri, care aparsporadic sau epidemic, determinate intotdeauna de consumul alimentelor contaminate cumicroorganisme patogene si/sau endotoxinele acestora. TIA presupune ingerarea unuialiment contaminat in care patogenii sau produsele lor metabolice toxice s-au multiplicatrealizand concentratii foarte mari, pe de o parte, iar pe de alta parte, consumul alimentuluiin cantitati relativ mari.

A. Cadru legislativ

Legislatia romaneasca: HG 589/2007 privind stabilirea metodologiei de raportare si de colectare a datelor

pentru supravegherea bolilor transmisibile. Ordin nr. 772/68/859/442 din 8 august 2005 al Ministrului agriculturii, padurilor si

dezvoltarii rurale, presedintele Autoritatii Nationale Sanitare Veterinare si pentruSiguranta Alimentelor, Ministrului Sanatatii si presedintele Autoritatii Nationale pentruProtectia Consumatorilor pentru aprobarea Normei privind Sistemul rapid de alertăpentru alimente şi furaje.

Ordin MS Nr. 1069 din 31 august 2006 privind aprobarea componenţei personaluluidesemnat din cadrul Ministerului Sănătăţii Publice şi al inspecţiilor sanitare de statjudeţene şi a municipiului Bucureşti să participe la Sistemul rapid de alertă pentrualimente şi furaje

Ordinul Ministrului Sanatatii si al presedintelui Casei Nationale de Asigurari deSanatate nr. 1.591/1.110/2010 privind derularea Programelor Nationale de Sanatatepentru anul 2011- 2012, Programului National de Monitorizare a factorilor determinantidin mediul de viata si munca , Subprogramul 2 privind protejarea sanatatii publice prinprevenirea imbolnavirilor asociate factorilor de risc alimentari si de nutritie , care are caobiectiv: “protejarea sanatatii si prevenirea imbolnavirilor asociate factorilor de riscalimentari” si ca activitate - Elaborarea metodologiilor de supraveghere la nivel nationala sanatatii in relatie cu alimentul, pentru implementarea legislatiei in vigoare si pentrurealizarea sintezelor nationale pct. C: „Rolul alimentului in izbucnirile de toxiinfectiialimentare din Romania”.

Page 110: RAPORTUL PENTRU SANATATE SI MEDIU - dspmm.ro pentru sanatate si mediu 2012.pdf · latitudine nordica si meridianele 22”52 ˇ30 ˛ si 25”07 ˇ30 ˛ longitudine estica, la 20 de

110

Ordinul MS nr. 824/2006 Normele privind organizarea şi funcţionarea InspecţieiSanitare de Stat

Ordinul MS nr.976/1998 pentru aprobarea Normelor de igiena privind productia,prelucrarea, depozitarea, pastrarea, transportul si desfacerea alimentelor

Ordinul MS 883/2005 privind aprobarea Metodologiei de alerta precoce si raspuns rapidin domeniul bolilor transmisibile prevede necesitatea investigarii cu laboratorul acazurilor de „diaree acuta” care fac obiectul raportului de alerta.

Ordinul MS 1078/2010 privind aprobarea regulamentului de organizare si functionare adirectiilor de sanatate publica judetene si a municipiului Bucuresti.

Legislatia europeana:•Decizia Comisiei Europene 2119/98/EC modificata prin Decizia Comisiei Europene2007/875/CE, care stabileste necesitatea constituirii unei retele europene de supraveghere abolilor transmisibile, inclusiv a toxiinfecţiilor alimentare.

B. Scopul supravegherii:- Cunoasterea incidentei si caracteristicilor focarelor de TIA- Recomandarea de masuri de control si prevenire a acestora

C. Obiective:- monitorizarea incidentei toxiinfectiilor alimentare;- identificarea: cauzelor care favorizeaza sau produc contaminarea alimentelor, a principaliloragenti etiologici care duc la aparitia toxinfectiilor alimentare, rolului alimentelor contaminate inizbucnirea focarelor de TIA, in vederea prevenirii acestora si pentru scaderea morbiditatiigenerale .- aplicarea masurilor de prevenire si control a acestora, implicit pentru scaderea morbiditatiigenerale;- elaborarea unor programe eficiente de educatie sanitara, cu scop final imbunatatirea starii desanatate a populatiei, prin evidentierea practicilor neigienice in randul populatiei (familie sauunitati de alimentatie publica) privind achizitionarea, pregatirea, consumul si depozitareaalimentelor.

In anul 2012 in judetul Maramures, s - a inregistrat un singur focar de toxiinfectiealimentara, la data de 16 05 2012, in orasul Borsa. Incepand cu orele 20-21, au fost transportaticu ambulanta la sectia de boli infectioase din cadrul Spitalului Municipal Sighetu Marmatiei, 2copii prescolari cu varsta intre 2-6 ani si 7 adulti (grupe varsta-20-24 ani-2 cazuri,25-34 ani-3cazuri,35-44 ani-1 caz,45-54 ani 1 caz) cu simptomatologie digestiva( greturi, varsaturialimentare , diaree apoasa ) aparuta dupa o incubatie de 2-3 ore de la consumul unor produsealimentare(cas de oaie si urda) care au fost achizitionate din piata orasului Borsa de la unproducator privat din orasul Salva, judetul Bistrita Nasaud. Din numarul de 14 consumatori, au fost 9 cazuri cu forme usoare/ medii care au necesitatspitalizare. De la persoanele internate, s-au recoltat 5 probe de scaun in vederea efectuarii ex.coprobacteriologic. Rezultatele probelor de scaun au fost negative. Au fost recoltate un numarde 5 probe alimente suspecte(cas, urda). Probele au fost analizate de catre LSVSAMARAMURES. In urma testelor de laborator, 4 din cele 5 probe recoltate au fost pozitive,acestea fiind contaminate cu stafilococi coagulaza pozitivi. Cazurile nu au fost confirmateintrucat la bolnavi si in alimente nu s -au identificat acelasi germen. Fisa de raportare OMS(anexa 1) a fost transmisa la inchiderea focarului Centrului Regional deSanatate Publica Bucuresti- Compartimentul Igiena Alimentatiei si Compartimentului deEpidemiologie din cadrul DSPJ Maramures.Comparimentului de control in Sanatatea Publica a informat membrii SRAAF si a completat fisade alerta si notele aditionale conform Ordinului nr 772/68/859/442.

Page 111: RAPORTUL PENTRU SANATATE SI MEDIU - dspmm.ro pentru sanatate si mediu 2012.pdf · latitudine nordica si meridianele 22”52 ˇ30 ˛ si 25”07 ˇ30 ˛ longitudine estica, la 20 de

111

MONITORIZARE APE MINERALE NATURALE IMBUTELIATE

Dr. Nora Burlacu, medic primar igiena, coorodonator judetean; Dr. Adrian Miclaus,medic primar igiena alimentatiei, inspector sef,coordonator obiectiv

Monitorizarea apelor minerale naturale imbuteliate conform metodologiei de lucru 2012 dincadrul Programului National II subprogramul privind protejarea sanatatii publice prin prevenireaimbolnavirilor asociate factorilor de risc alimentari si de nutritie, perioada de realizare01.01.2012-31.12.2012.Scopul acestui program este:

- monitorizarea neconformitatilor- continuarea catagrafierii surselor producatorilor si sortimentelor de AMN- monitorizarea calitatii apelor minerale naturale la sursa- monitorizarea calitatii apelor minerale naturale pe sortimente- completarea bazei de date nationale privind calitatea AMN la sursa si a sortimentelor

imbuteliate.La nivel de DSP Maramures, obiectivul care este monitorizat: Fabrica de imbuteliere apa

minerala naturala SC Apacia Apemar SRL din Baia Borsa, str. Cisla nr. 1, proprietarul fiindAsociatia Spatar Bianca si Mihali Ion.Au fost prelevate probe de AMN la sursa: proces verbal de recoltare de probe nr.000168/06.06.2012 ora 1400 si anume 2 alicote de proba(in 2 flacoane) din fiecare sursa (sursa1Bis si sursa 2).

Din probele prelevate s-au determinat 8 parametrii indicatori efectuate de catre LaboratorulDSP Baia Mare- termen de realizare 30.09.2012:

- parametri fizico-chimici(mineralizare) – conductivitate- parametri indicatori privind puritatea – amoniu

- oxidabilitate (KMnO4)- parametri indicatori de contaminare bacteriologica

- NTG la 220C(72h)- NTG la 370C(la 24 h)- E. coli si bacterii coliforme- Enterococi intestinali- Pseudomonas aeruginosa.

Parametrii analizati au fost corespunzatori pentru ambele surse de AMN.Buletine de analizamicrobiologica a apei nr. 615/12.06.2012;nr. 616/12.06.2012 si buletine de analiza chimica apanr. 516/12.06.2012 si nr. 517/12.06.2012.Au fost prelevate de asemenea probe de AMN dupa imbuteliere si anume din fiecare sortiment 4alicote de proba in flacon original pentru urmatoarele analize – termen de realizare 30.09.2012:

- analize fizice, chimice si electrochimice- analize bacteriologice- analize de absorbtie atomica- analize radiologice.

In laboratoarele DSP judetene au fost efectuate analizele: fizico-chimice: conductivitate,amoniu, nitrati, nitriti;

parametrii indicatori microbiologici: numar total de germeni(NTG) la 220 C si NTG la370C, E. coli si bacterii coliforme, Enterococi intestinali, Pseudomonas aeruginosa siparametrii indicatori radiologici(activitate alfa globala si activitate beta globala).Buletine radiatii: nr. 237/04.07.2012, nr. 238/09.07.2012 corespunzatoareBuletine de analiza chimica: nr. 518/12.06.2012 si nr. 519/12.06.2012 corespunzatoareBuletine de analiza microbiologica: 617/12.06.2012 si nr. 618/12.06.2012 corespunzatoare.

Au fost trimise probe la Laboratorul de incercari in cadrul CRSP Tg. Mures pentruefectuarea parametrilor de calitate insotite de fisele de prelevare.

Page 112: RAPORTUL PENTRU SANATATE SI MEDIU - dspmm.ro pentru sanatate si mediu 2012.pdf · latitudine nordica si meridianele 22”52 ˇ30 ˛ si 25”07 ˇ30 ˛ longitudine estica, la 20 de

112

Am primit rapoartele de incercare de la Laboratorul de incercari CRSP Tg. Mures:nr.0142/30.07.2012 din care au reiesit valori crescute ale manganului1,7011mg/l(admis:0,5mg/l) si nr. 0143/19.12.2012 la care valoarea manganului este crescuta1,6994mg/l(admis: 0,5mg/l).

Avand in vedere neconformitatile constatate prin cele 2 buletine de analiza amintite mai sus(valori crescute ale manganului) la cele 2 produse imbuteliate: Alpina Borsa apa mineralanaturala carbogazificata si Alpina Borsa apa minerala naturala decarbogazificata partial, SCApacia Apemar SRL a fost sanctionata contraventional conform HG nr. 857/2011 art. 44 lit.d.Toate datele au fost transmise la CRSP Tg. Mures in cursul lunii septembrie 2012.

SUPLIMENTE ALIMENTARE

Dr. Nora Burlacu, medic primar igiena, coorodonator judetean; Mircea Orha, inginer,inspector, coordonator obiectiv; Camelia Lupei, referent

1. Consideratii generale

Prin Ordinul Comun al Ministerului Sănătăţii şi Casei Naţionale de Asigurări de SănătateNr. 1.591/1.110/2010 - pentru aprobarea Normelor tehnice de realizare a Programelor Naţionalede sănătate pentru anii 2011-2012, II. Programul naţional de monitorizare a factorilordeterminanţi din mediul de viaţă şi muncă. 2. Subprogramul privind protejarea sănătăţii publiceprin prevenirea îmbolnăvirilor asociate factorilor de risc alimentari şi de nutriţie ; ObiectivProtejarea sănătăţii şi prevenirea îmbolnăvirilor asociate factorilor de risc alimentar - 1ise continuă sinteza naţională privind “Monitorizarea calităţii suplimentelor alimentare”.

Realizarea bazelor de date privind această tematică s-a efectuat, începând din anul 2006, încolaborare cu Direcţiile de Sănătate Publică judeţene şi Direcţia de Sănătate Publică amunicipiului Bucureşti, care au furnizat date referitoare la: existenţa de unităţi de producţie,depozitare şi desfacere; condiţiile igienico-sanitare de funcţionare a unităţilor luate în studiu,din teritoriul fiecărui DSP judeţean, catalogarea suplimentelor alimentare – cu detalii privindingredientele principale din compoziţie, aditivii şi aromele utilizate în suplimentele alimentare,teste de sanitaţie. Începând din anul 2008 au fost prelevate probe de suplimente alimentare învederea efectuării de analize microbiologice, şi toxicologice (nitraţi/nitriţi, Pb,Cd) atât la nivelulDSP-urilor judeţene şi a Municipiului Bucureşti precum şi în cadrul CRSP Timişoara.

Bazele legislative privind suplimentele alimentare au fost puse în 1994 în SUA. Aceastăcategorie de produse a început să câştige teren în cadrul Uniunii Europene doar dupărecunoaşterea, pe o scară din ce în ce mai largă, a rolului nutriţiei în menţinerea stării desănătate. Astfel, abia în 2002 a fost adoptată prima directivă UE referitoare la suplimentelealimentare – Directiva 46/2006/CE, completată ulterior cu Directiva Comisiei 2006/37/EC,Regulamentul 100/2008 stabileşte Dozele Zilnice Recomandate, iar Regulamentul CENr.1170/2009 stabileşte vitaminele şi mineralele, precum şi formele chimice ale acestora carepot fi utilizate în suplimente alimentare.

În România problema suplimentelor alimentare este reglementată prin trei ordine:* Ordinul 1069 / 2007 al Ministerului Sănătăţii Publice - pentru aprobarea Normelorprivind suplimentele alimentare publicat în Monitorul Oficial Nr. 455/ 05.07.2007 sereferă la suplimentele alimentare pe bază de vitamine şi minerale sau amestecul acestora şitranspune Directiva CE 46 / 2002.

Page 113: RAPORTUL PENTRU SANATATE SI MEDIU - dspmm.ro pentru sanatate si mediu 2012.pdf · latitudine nordica si meridianele 22”52 ˇ30 ˛ si 25”07 ˇ30 ˛ longitudine estica, la 20 de

113

** Ordinul comun 1228 / 2005 / 244 / 63 / 2006 al Ministerului Agriculturii, Pădurilor şiDezvoltării Rurale, al Ministerului Sănătăţii Publice şi al Autorităţii Naţionale SanitarVeterinare şi pentru Siguranţa Alimentului - pentru aprobarea Normelor tehnice privindcomercializarea suplimentelor alimentare pre-dozate de origine animală şi vegetală şi/sau aamestecurilor acestora cu vitamine, minerale şi alţi nutrienţi - publicat în Monitorul OficialNr. 253/ 21.03.2006.*** Ordinul comun 244 / 401 / 2005 al Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi DezvoltăriiRurale şi a Ministerului Sănătăţii - privind prelucrarea, procesarea şi comercializareaplantelor medicinale şi aromatice utilizate ca atare, parţial procesate sau procesate subformă de suplimente alimentare predozate – publicat în Monitorul Oficial Nr. 474 /03.06.2005.

2. Obiectiv – protejarea consumatorilor împotriva practicilor frauduloase de producere şi/sau decomercializare a unor produse care nu respectă prevederile legale referitoare la securitatea şisănătatea lor prin efectuarea de analize microbiologice şi toxicologice; etichetarecorespunzătoare; respectarea condiţiilor igienice în activitatea de procesare.

3. Scop – monitorizarea calităţii suplimentelor alimentare şi a specificului ingredientelornutriţionale din acestea comercializate în România în vederea asigurării unor produse sigurepentru consumatori

4. Legislaţia în vigoare

- Legea nr.57/2002 privind reglementarea producţiei, circulaţiei şi comercializăriialimentelor, publicat în Monitorul Oficial nr. 73/31.01.2002;

- HG nr.106/2002 privind etichetarea alimentelor cu modificările completările ulterioare- HG 685 / 2009 pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 106/2002

privind etichetarea alimentelor- Ord. MSF şi MAAP 438/295/2002 pentru Normele privind aditivii alimentari destinaţi

utilizării în produsele alimentare pentru consumul uman; Ordin MSP 1744 / 2008- Ordinul 1069 / 2007 al Ministerului Sănătăţii Publice - pentru aprobarea Normelor

privind suplimentele alimentare publicat în Monitorul Oficial Nr. 455/ 05.07.2007 - pebază de vitamine şi minerale sau amestecul acestora şi transpune Directiva CE 46 / 2002.

- Ordinul comun 1228 / 2005 / 244/63 / 2006 al Ministerului Agriculturii, Pădurilor şiDezvoltării Rurale, al Ministerului Sănătăţii Publice şi al Autorităţii Naţionale SanitarVeterinare şi pentru Siguranţa Alimentului pentru aprobarea Normelor tehnice privindcomercializarea suplimentelor alimentare pre dozate de origine animală şi vegetală şi/saua amestecurilor acestora cu vitamine, minerale şi alţi nutrienţi publicat în MonitorulOficial Nr. 253/ 21.03.2006.

- Ordinul comun 244 / 401 / 2005 al Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi DezvoltăriiRurale şi a Ministerului Sănătăţii - privind prelucrarea, procesarea şi comercializareaplantelor medicinale şi aromatice utilizate ca atare, parţial procesate sau procesate subformă de suplimente alimentare pre dozate – publicat în Monitorul Oficial Nr. 474 /03.06.2005

- Ordinul comun MS/CNAS Nr. 1.591/1.110/2010 pentru aprobarea Normelor tehnice derealizare a programelor naţionale de sănătate pentru anii 2011-2012

- Regulament 315/1993/CE- Regulament Nr.258/1997/CE ; Regulament 1829/2003- Regulament 1924/2006/CE- Regulament 1925/2006/CE- Regulament Nr.1881/2006/CE niveluri maxime pentru nitraţi, metale, HPA etc.- Regulament Nr.1170/2009/CE- Regulament 629/2008 – de completare a Reg.1881/2006

Page 114: RAPORTUL PENTRU SANATATE SI MEDIU - dspmm.ro pentru sanatate si mediu 2012.pdf · latitudine nordica si meridianele 22”52 ˇ30 ˛ si 25”07 ˇ30 ˛ longitudine estica, la 20 de

114

5. ActivitatiIn cadrul Programului National privind monitorizarea calitatii suplimentelor alimentare in

judetul Maramures, in cursul anului 2012 s-a catagrafiat o unitate de desfacere (Magazinproduse naturiste) .

Pana la sfarsitul semestrului I s-a completat formularul din Anexa1 ( situatia unitatilor) siformularul din Anexa 2( catalogarea suplimentelor alimentare) care au fost trimise la CRSPTimisoara. In semmestrul II s-au prelevat 4 tipuri de suplimente alimentare,producator SC FARES Orastiede catre inspectorii DSP pentru analize toxicologice( determinari de Pb, Cd prin metoda AAS).Nu s-au depistat suplimene alimentare neconforme.Pana la sfarsitul semestrului II s-au raportat rezultatele aanalizelor, conform Anexei 4 la Centrulde Sanatate Publica Timisoara, iar datele communicate vor fi incluse in sinteza la nivel national.

ADITIVI ALIMENTARI – COLORANTI SINTETICI DIN BAUTURIALCOOLICE SI NEALCOOLICE

Dr. Nora Burlacu, medic primar igiena, coorodonator judetean; Vasile Chis, asistentprincipal igiena/sanatate publica, coordonator obiectiv; Claudia Einholcz, asistentprincipal igiena/sanatate publica

Obiectivul de bază al proiectului constă în cercetări aplicative care vizează elaborarea unormetode performante de analiză instrumentală, slab aplicate în prezent pentru identificarea sideterminarea cantitativă a coloranţilor care se introduc în băuturi nealcoolice (concentrate,răcoritoare, energizante) şi alcoolice (lichioruri, whisky, băuturi pe bază de vin – vermuturi)pentru conferirea culorii dorite şi/sau mascarea defectelor de calitate. Metodele de analiză carevor fi elaborate servesc asigurării si creşterii calitătii băuturilor, a siguranţei si securităţiiacestora, precum şi protecţie consumatorului.Cadrul legislativ al prezentei sinteze este: OrdinulM.S. nr.438/295/2002 pentru aprobarea normelor privind aditivii alimentari destinati utilizarii inproduse alimentare pentru consumul uman, cu modificarile si completarile aduse de OrdineleMinisterului Sanatatii nr.656/2003, nr.62/2004, nr. 154/2005, nr.692/2007, nr.1374/2007,nr.2168/2007, nr.87/2008, nr.1744/2008, nr.1744/2008, nr.192/2009, nr.165/2010, Ordinulnr.178/2010, Ordinul nr.909/2010.

In scopul elaborarii sintezei nationale – Monitorizarea bauturilor alcoolice si nealcoolicepuse pe piata interna prin identificarea si dozarea unor coloranti sintetici utilizati in reteta defabricatie a acestor produse – au fost prelevate un numar de 5 probe bauturi alcoolice si 5 probebauturi nealcoolice din unitati de productie si unitati de desfacere .

In general, consumul de bauturi nealcoolice si alcoolice nedistilate prezinta avantajepentru consumatori. In schimb, cele distilate, prin continut mare de alcooli ( in special etilic ) siprin saracia de nutrienti necesari organismului, pot fi considerate daunatoare sanatatii.

Bauturile nealcoolice:- favorizeaza rehidratarea organismului- furnizeaza un aport de glucide, saruri minerale si vitamine ( sucurile naturale

proaspete si cele vitaminizate )- stimuleaza secretiile digestive- stimuleaza sistemul nervos central si functia muschiului cardiac ( cafea, ceai )- au efecte antioxidante prin continutul de taninuriBauturile alcoolice nedistilate produc:- rehidratarea organismului ( berea )- efecte diuretice- efecte calmante si somnifere ( berea – prin continutul in uleiuri eterice provenite din

hamei )

Page 115: RAPORTUL PENTRU SANATATE SI MEDIU - dspmm.ro pentru sanatate si mediu 2012.pdf · latitudine nordica si meridianele 22”52 ˇ30 ˛ si 25”07 ˇ30 ˛ longitudine estica, la 20 de

115

- aport de glucide ramase nefermentate, saruri minerale si vitamine din grupul B

Bauturile racoritoare sunt produsele fabricate din concentrate aromate, sucuri de fructe,sucuri

de legume, siropuri de fructe sau plante aromatice, substante aromatizante, apa sau ape mineralede masa, indulcitori, vitamine sau alte substante, cu sau fara adaos de dioxid de carbon.

Adaosurile de substante aromatizante, indulcitori sintetici, coloranti, conservanti sau dealte substante se face numai cu avizul Ministerului Sanatatii, in concentratiile stabilite prinnormele de igiena.

Din cele 5 probe de bauturi racoritoare recoltate s-au identificat un numar de 6 coloranti:- E 102 ( Tartrazina ),- E 104, ( Galben de quinoleina ),- E 110, ( Sunset yellow ),- E 122, ( Azorubina ),- E 132, ( Indigotina ),- E 133, ( Albastru briliant ), toti colorantii folositi sunt inclusi in lista aditivilor alimentariadmisi.

Bauturile alcoolice sunt produse lichide datorita continutului mare de apa si alcool.Elementul comun al diferitelor bauturi alcoolice il constituie prezenta, in proportii variabile, aalcoolului etilic.

Bauturile alcoolice sunt: - naturale – nedistilate ( daca alcoolul rezultat ramane inlichidul care a suferit fermentatia alcoolica – berea si vinul ) si distilate ( daca se obtin prindistilarea lichidelor fermentate – rachiuri naturale si industriale );

- industriale.Daca la rachiurile naturale sau artificiale se incorporeaza zahar se obtin lichiorurile.Colorantii identificati in cele 5 probe de bauturi alcoolice sunt avizati de Ministerul

Sanatatii:- E 102 ( Tartrazina ),- E 110, ( Sunset yellow ),- E 122, ( Azorubina ),- E 131, ( Albastru patent V ),- E 133, ( Albastru briliant ),- E 150, ( Caramel-alfa,beta,gama-caroten ).

Page 116: RAPORTUL PENTRU SANATATE SI MEDIU - dspmm.ro pentru sanatate si mediu 2012.pdf · latitudine nordica si meridianele 22”52 ˇ30 ˛ si 25”07 ˇ30 ˛ longitudine estica, la 20 de

116

CAPITOLUL V

COSMETICE

ÎNREGISTRAREA EFECTELOR ADVERSE ASUPRA POPULAŢIEIDATORATE UTILIZĂRII PRODUSELOR COSMETICE; MONITORIZAREAINGREDIENTELOR, A CONTAMINANŢILOR CHIMICI ŞIMICROBIOLOGICI DIN PRODUSELE COSMETICE; INSPECŢIA ŞICONTROLUL INFORMAŢIILOR DESPRE PRODUSELE COSMETICE

Dr. Nora Burlacu, medic primar igiena, coorodonator judetean; Eugenia Indre, medicveterinary, inspector; Popan Adina, inginer, inspector

Baza legala:

Legea nr. 178/2000 privind produsele cosmetice, republicata, cu modificarile si completarileulterioare (Art.4); Ordinul ministrului sănătăţii nr. 1.448/2005 privind categoriile de produse cosmetice şilistele cuprinzând substanţele ce pot fi utilizate în compoziţia produselor cosmetice, cu modificarile sicompletarile ulterioare; Ordin MS/ANPC 1223/512/18.XI.2005 privind aprobarea limitelor decompetenta in efectuarea controlului pe piata al produselor cosmetice; Programul sectorial pentrusuprevegherea pietei intocmit ]n baza Regulamentului (CE) nr. 756/2008 de stabilire a cerințelor deacreditare și de supraveghere a pieței în ceea ce privește comercializarea produselor și de abrogare aRegulamentului (CEE) nr. 339/93; Programul de Lucru pentru Platforma Europeana a Autoritatilor deSupraveghere a Pietei Cosmeticelor (PEMSAC).

Scop:

Protejarea sănătaţii publice fata de riscul generat de utilizarea produselor cosmetic

Inspectia modului de ambalare si etichetare a produselor s-a realizat prin verificarea:- listei cuprinzand ingredientele care fac parte din compozitia produsului cosmetic conform prevederilorde la Art 6 si 17(1)(i) de la Legea nr. 178/2000, cu modificarile si completarile ulterioare si Ordinul MSnr. 1448/2005 cu modificarile si completarile ulterioare referitoare la substantele interzise si substantelepentru care sunt stabilite conditii si limite de admisibilitate;- precautiunilor speciale la utilizare, in special prevazute in Ordinul nr. 1448/2005, cu modificarile sicompletarile ulterioare, conform prevederilor de la Art 17(1)(f) de la Legea nr. 178/2000, cu modificarilesi completarile ulterioare;- datei de minima durabilitate, prevazuta la Art.17(1)(e) de la Legea nr. 178/2000, cu modificarile sicompletarile ulterioare;

Au fost derulate 6 campanii nationale tematice de inspectie a produselor cosmetice. S-au inspectaturmatoarele categorii de produse:

- cosmetice ambalate promotional (creme, sampoane, lotiuni de corp) - perioada dedesfasurare: trim.I

S-au verificat 10 pachete promotionale la 10 unitati de desfacere. S-au intocmit fisele deinspectie pentru 17 produse. A fost prelevata o proba - Gel de dus Flower si Crema de corp Flower dinset cadou Grace Cole, in vederea determinarii continutului de nitrozamine. In urma analizelor efectuate incadrul Centrului Regional de Sanatate Publica Cluj, valoarea obtinuta este sub sub limita de detectie ametodei de analiza HPLC.

- nanomateriale in produse cosmetice, definite la art.2 alin. (1) lit.k) din Regulamentul (CE) nr.1223/2009 al Parlamentului European Și al Consiliului din 30 noiembrie 2009 privind produselecosmetice, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 342 din 22 decembrie 2009- perioada dedesfasurare: trim.I

In urma verificarilor efectuate nu s-au depistat produse cosmetice care contin nanomateriale

Page 117: RAPORTUL PENTRU SANATATE SI MEDIU - dspmm.ro pentru sanatate si mediu 2012.pdf · latitudine nordica si meridianele 22”52 ˇ30 ˛ si 25”07 ˇ30 ˛ longitudine estica, la 20 de

117

- produse cosmetice pentru albirea dintilor- perioada de desfasurare: trim.IIAu fost controlate 4 unitati de desfacere. S-a verificat un numar de 7 produse pentru care s-au

intocmit fisele de inspectie. S-a recoltat pasta de dinti Colgate Palmolive in vederea determinariiperoxidului de hidrogen. In urma analizelor efectuate in cadrul Centrului Regional de Sanatate PublicaCluj, valoarea determinata este sub limita admisa.

- produse cosmetice de protectie solara si tatajele temporare – perioada de desfasurare: trim. IIsi III S-au verificat 10 produse de protectie solara pentru care s-au intocmit fisele de inspectie.Au fostcontrolate 5 unitati de desfacere. In urma verificarilor efectuate nu s-au depistat tatuaje temporare pe bazade henna.

- colorantii din vopseaua de par, reglementati de Ordinul nr. 1448/2005– perioada dedesfasurare: trim. VI

Au fost controlate 3 unitati de desfacere. S-a verificat un numar de 10 produse pentru care s-auintocmit fisele de inspectie.

In urma derularii programului national, nu au fost depistate produse cosmetice neconforme.

Page 118: RAPORTUL PENTRU SANATATE SI MEDIU - dspmm.ro pentru sanatate si mediu 2012.pdf · latitudine nordica si meridianele 22”52 ˇ30 ˛ si 25”07 ˇ30 ˛ longitudine estica, la 20 de

118

CAPITOUL VI

MEDICINA MUNCII

MONITORIZAREA INCIDENTEI BOLILOR PROFESIONALE SI AABSENTEISMULUI MEDICAL PRIN BOALA PROFESIONALA

Dr. Nora Burlacu, medic primar igiena, coorodonator judetean; Dr. Felix Marian, medicprimar medicina muncii, coordonator obiectiv; Teofil Pop, asistent principaligiena/sanatate publica; Elisabeta Molnar, asistent principal igiena/sanatate publica;

Totalitatea sintezelor derulate în cursul anului 2012 prin “Programul Naţional deMonitorizare a Factorilor Determinanţi din Mediul de Viaţă şi Muncă”, respectiv Obiectivul 3Activităţi de Protejarea Sănătăţii Şi Prevenirea Îmbolnăvirilor Asociate Factorilor De RiscOcupaţionali au ca bază legală HG 1388/2010, Hotărâre privind aprobarea programelornaţionale de sănătate pentru anii 2011 şi 2012.

Perioada de derulare a prezentei sinteze este 01.01.2012-31.03.2013 având drept scopîmbunătăţirea stării de sănătate a lucrătorilor în scopul educării în vederea prezentării la medic înmomentul apariţiei primelor simptome de boală; îmbunătăţirea condiţiilor de muncă prinreducerea riscurilor de îmbolnăvire profesională, intervenţii de tip ergonomic, în sensulamenajării locurilor de muncă, propuneri privind ritmul, numărul de ore lucrate, munca înschimburi alternante, expunerea la agenţi nocivi fizici, chimici, biologici; acţiuni de promovare asănătăţii la locul de muncă la toate locurile de muncă şi unităţile care au înregistrat cazuri deboală profesională şi comunicarea riscului profesional privind afectarea stării de sănătate alucrătorilor; date privind creşterea producţiei prin creşterea capacităţii de muncă a lucrătorilor.

Obiectivele sintezei, generale şi specifice, sunt : evaluarea morbidităţii profesionale lanivel naţional, pe activităţi, nivel de expunere ; evaluarea riscului de îmbolnăvire prin silicoză,intoxicaţii profesionale, astm bronşic profesional, boli profesionale prin expunere la zgomot,cancer profesional, munca tinerilor şi a femeilor.

Cadrul legislativ care reglementează sinteza este Legea nr. 319/2006 a securităţii şisănătăţii în muncă, HG 1425/2007 şi HG 955/2010 privind Normele de aplicare a legiiconstituie S-a efectuat cercetarea bolilor profesionale semnalate, prin întocmirea procesului verbalde cercetare la sediul unitatilor respective, pentru fiecare caz în parte, fiind confirmate şideclarate 17 cazuri noi de boli profesionale în anul 2012.

De asemenea au fost redactate fişele BP2 de declarare a bolilor profesionale înconformitate cu legislaţia în vigoare care reglementează circuitul informaţional al acestora, curecomandări de măsuri medicale şi tehnice de prevenţie a apariţiei bolilor profesionale.

Schimbările ivite în tabloul patologiei specifice profesionale sunt legate de schimbărileeconomice din judeţ, din modificările apărute în profilul şi distribuţia forţei de muncă, evoluţiaşomajului.

Comparativ cu anii precedenţi se observă o reducere substanţială în ultimii ani, de la 93cazuri noi declarate in anul 2008, la 17 cazuri noi în anul 2012 (tabelul 1). Acest fapt sedatorează scăderii activităţii desfăşurate de agenţii economici din judeţ precum şi scăderiinumărului de angajaţi. De asemenea, în condiţiile unor schimbări rapide la nivel economic adevenit extreme de dificilă posibilitatea unor evidenţe corecte a angajaţilor expuşi la noxeprofesionale.

Page 119: RAPORTUL PENTRU SANATATE SI MEDIU - dspmm.ro pentru sanatate si mediu 2012.pdf · latitudine nordica si meridianele 22”52 ˇ30 ˛ si 25”07 ˇ30 ˛ longitudine estica, la 20 de

119

Tabelul 1.Anul Cazuri noi declarate de boli profesionale2008 932009 992010 392011 342012 17

93 99

39 3417

0

20

40

60

80

100

Cazuri noi declarate de boli profesionale

20082009201020112012

În ceea ce priveşte situaţia bolilor profesionale pe entităţi morbide înregistrate în anul2012, în funcţie de diagnostic (tabelul 2) se observă că bolile osteo-musculo-articulare auocupat locul I cu 12 cazuri noi din totalul de 17 boli profesionale , ceea ce reprezintă 70,celelalte cazuri noi de boli profesionale declarate in 2012 sunt într-un număr mai redus:hipoacuzie, astm bronşic alergic, silicoză, pneumoconioză la pulberi mixte, dermatităortoalergică de contact - câte un caz (5,88%)

Tabelul 2.

BOALA PROFESIONALĂCAZURI NOI

DECLARATE IN 2012Boli osteo-musculo-articulare 12 70,59%

Hipoacuzii 1 5,88%

Silicoza 1 5,88%

Pneumoconioză la pulberi mixte 1 5,88%

Astm bronşic alergic 1 5,88%

Dermatită ortoalergică de contact 1 5,88%

TOTAL 17

Page 120: RAPORTUL PENTRU SANATATE SI MEDIU - dspmm.ro pentru sanatate si mediu 2012.pdf · latitudine nordica si meridianele 22”52 ˇ30 ˛ si 25”07 ˇ30 ˛ longitudine estica, la 20 de

120

12

1 1 1 1 1

0

2

4

6

8

10

12

cazuri nou declarate in2012

Boli osteo-musculo-articulareHipoacuziiSilicozaPneumoconioza la pulberi mixteAstm bronsic alergicDermatita ortoalergica de contact

Comparativ cu anul 2011, se observa ca numărul cazurilor de bolile profesionaleprovocate de suprasolicitarea osteo-musculo-articulară rămâne pe locul I în structura pe entităţimorbide fiind în concordanţă cu tendinţele naţionale.

Anul 2012 aduce modificări şi tendinţe noi în tabloul morbidităţii profesionale: un faptîmbucurător este acela că numărul cazurilor de silicoză are un trend descendent ( au fost 4 cazuriîn anul 2011, iar în 2012 exista 1 caz, iar celelalte boli profesionale au o tendinţă de scădere,respectiv chiar să dispară.

Numărul cazurilor de boli profesionale provocate la expunerea la zgomot a scăzut de la 9în anul 2011, la 1 în anul 2012(cu 32,35%).

Tabelul 3

BOALA PROFESIONALĂ

CAZURI NOIDECLARATE IN

2011

CAZURI NOIDECLARATE IN

2012Boli osteo-musculo-articulare 16 12Hipoacuzii 9 1Silicoza 4 1Varice membre inferioare complicate 2 0Astm bronşic alergic 1 1TBC Pulmonar 1 0Saturnism cronic 1 0Pneumoconioza la pulberi mixte - 1Dermatită ortoalergică de contact - 1

TOTAL 34 17

Page 121: RAPORTUL PENTRU SANATATE SI MEDIU - dspmm.ro pentru sanatate si mediu 2012.pdf · latitudine nordica si meridianele 22”52 ˇ30 ˛ si 25”07 ˇ30 ˛ longitudine estica, la 20 de

121

0

2

4

6

8

10

12

14

16

2011 2012

boli osteo-musculo-articularehipoacuziisilicozavarice memb.inf.astm bronsic alergicTBC pulmonarsaturnism cronicpneumoconioza la pulberi mixtedermatita de contact

Agenţii economici care au furnizat câte 1 caz de boală profesională nou declarată dintotalul de 17 boli profesionale, reprezentând 5,88% sunt: SC REMIN SA Baia Mare, SCANGRED SRL Baia Mare, EUROHOUSE Baia Mare, SC ROMPLUMB SA Baia Mare, SCCARTOMET Baia Mare, SC PREZENT FASHION Baia Mare, IPEG Maramureş, I.I. BIRTOCPETRU Baia Mare, LICEUL TEORETIC Viseu de Sus, SC EDIL NICVAS SRL Borşa, SCGRICON SRL Tg. Lăpuş , SC YATIS IMPEX SRL Răzoare , SC GRAAF-NEMETH SRLRogoz , SC DISCO INTERNATIONAL SRL Grosii Tiblesului, SC ALAVAL SRLDumbravita

Două cazuri de boala profesională au fost semnalate la un singur agent economic SCSAURO SRL Baia Sprie.

Cu privire la repartizarea îmbolnăvirilor profesionale pe grupe de vechime în muncărezultă următoarele (tabelul 4): 8 angajati au fost expusi la noxe peste 20 de ani vechimereprezentind 47,06% din totalul de 17 cazuri noi de boli profesionale declarate in 2012. Urmeazăcategoria cuprinsă între 15-19 ani vechime cu 5 angajaţi echivalând cu 29,41% , între 10-15 aniexpunere se regăsesc 3 persoane, (17,64%). La categoria cuprinsa între 5-9 ani nu a fostdeclarată nici o persoană cu îmbolnavire profesională, iar la categoria 1-4 ani un singur angajat afost expus la diverse noxe, reprezentind 5,88 % din totalul de 17 cazuri.

Tabelul 4.

TOTALCAZURI

2012

1-4 ANIEXPUNERE

5-9 ANIEXPUNERE

10-14 ANIEXPUNERE

15-19 ANIEXPUNERE

PESTE 20 ANIEXPUNERE

17 1 - 3 5 8

% 5.88%-

17,64% 29,41% 47,06%

Page 122: RAPORTUL PENTRU SANATATE SI MEDIU - dspmm.ro pentru sanatate si mediu 2012.pdf · latitudine nordica si meridianele 22”52 ˇ30 ˛ si 25”07 ˇ30 ˛ longitudine estica, la 20 de

122

Cazuri boli profesionale declarate in functie de durata de expunere

expunere 1-4 ani

expunere 10-14ani

expunere 15-19ani

expunere peste 20ani

Cazurile noi declarate de boli profesionale , în cursul anului 2012, au fost semnalizate desectia de boli profesionale a Spitalului Judetean de Urgenta “C-tin Opris” Baia Mare şi deClinica de Medicina Muncii din Cluj-Napoca.

In ce priveşte absenteismul prin boli profesionale în judeţul Maramureş situaţia seprezintă în felul următor:

In anul 2012 s-au înregistrat 108 zile de morbiditate profesională cu incapacitatetemporară de muncă la un număr de 2 angajati nou declarati ceea ce conduce la o durata mediea morbidităţii cu incapacitate temporară de muncă de 1,85%, faţă de anul 2011 când au fostînregistate doar 482 zile de morbiditate profesionala cu incapacitate temporara de munca la unnumar de 10 angajati şi o durata medie a morbiditatii cu incapacitate temporara de munca de2,07 % Dintre afecţiunile pentru care au fost acordate zile de concediu medical mentionam,dupa cum urmeaza:

-discopatie lombara -82 zile incapacitate temporara de munca- hipoacuzie - 26 zile incapacitate temporara de munca

Scopul acestei acţiuni din cadrl sintezei este îmbunătăţirea stării de sănătate a lucrătorilorîn scopul educării în vederea prezentării la medic în momentul apariţiei primelor simptome deboală, îmbunătăţirea condiţiilor de muncă prin reducerea riscurilor de îmbolnăvire profesională,reducerea surselor industriale poluante asupra mediului ambient, reducerea morbidităţiiprofesionale şi promovarea sănătăţii în muncă.

SUPRAVEGHEREA RESPECTARII CERINTELOR MINIMELEGISLATIVE PRIVIND SANATATEA SI SECURITATEA IN MUNCA ALUCRATORILOR EXPUSI LA RISCURI GENERATE DE ZGOMOT

Dr. Nora Burlacu, medic primar igiena, coorodonator judetean; Dr. Felix Marian,medic primar medicina muncii, coordonator obiectiv; Teofil Pop, asistent principaligiena/sanatate publica; Elisabeta Molnar, asistent principal igiena/sanatate publica

Zgomotul reprezinta noxa fizică cea mai răspândită atât în mediul de muncă, cât şi înmediul ambiental. El poate să fie factor cauzator de accidente, de stres la locul de muncă,ducând în cele din urmă la degradarea stării de sănătate.

Expunerea profesională la zgomot produce apariţia de efecte specifice asupra aparatuluiauditiv (hipoacuzie, surditate profesională), iar efectele cauzate de expunerea profesională lazgomot , peste limita maximă admisă se instalează în timp şi din acest motiv este necesară

Page 123: RAPORTUL PENTRU SANATATE SI MEDIU - dspmm.ro pentru sanatate si mediu 2012.pdf · latitudine nordica si meridianele 22”52 ˇ30 ˛ si 25”07 ˇ30 ˛ longitudine estica, la 20 de

123

urmărirea instalării lor în dinamică, pentru a depista primele semne de boală. În HG 355/2007 cucompletarile si modificările ulterioare, sunt specificate examinările necesare la angajarealucrătorilor, precum şi examinările periodice ale acestora.

Obiectivele urmărite pentru anul 2012 prin derularea sintezei naţionale SupraveghereaRespectării Cerinţelor Minime Legislative Privind Sănătatea Şi Securitatea În Muncă aLucrătorilor Expuşi La Riscuri Generate De Zgomot, au fost: analiza modului de evaluare ariscurilor legate de expunerea la zgomot, precum şi a modului în care prin măsuri tehnico-organizatorice se încearcă evitarea sau reducerea expunerii la zgomot de către angajator şimodul în care se efectuează protecţia individuală împotriva riscurilor generate de expunerea lazgomot; analiza modului de supraveghere a sănătăţii lucrătorilor expuşi la această noxă;imbunătăţirea mijloacelor de prevenire a instalării deficitului auditiv regăsită în scădereamorbidităţii specifice; instruirea periodică a persoanelor din laboratoarele de toxicologie abilitatesă efectueze măsurători şi să evalueze expunerea la zgomot..

Cadrul legislativ (transpunere directive UE,legi,HG,ordin ministru, altele) care stă labaza prezentei sinteze este: Directiva cadru 89/391/CEE a Consiliului Comunităţii Europene din 1989 pentru

promovarea îmbunătăţiri sănătăţii şi securităţii lucrătorilor la locul de muncă. Hotărârea nr.493/2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate referitoarea la

expunerea lucrătorilor la riscurile generate de zgomot HG 355/2007, privind supravegherea sănătăţii lucrătorilor HG 1169/2011, pentru modificarea şi completarea HG 355/2007, privind supravegherea

sănătăţii lucrătorilor Hotărârea nr.753/2006 privind protejarea tinerilor împotriva oricărei munci susceptibile să

dăuneze, securităţii,sănătăţii sau dezvoltării lor fizice, psihologice, morale ori sociale. HG 955/2010, privind modificarea şi completarea Normelor metodologice de aplicare a

prevederilor Legii securităţii şi sănătăţii în muncă nr.319/2006, aprobate prin HG1425/2006

Obiectivul 1: : Analiza modului de evaluare a riscurilor legate de expunerea la zgomot,precum şi a modului în care prin măsuri tehnico-organizatorice se încearcă evitarea saureducerea expunerii la zgomot de către angajator şi modul în care se efectuează protecţiaindividuală împotriva riscurilor generate de expunerea la zgomot

S-au selecţionat, aleator, un număr de 23 agenţi economici având un număr total de2957 lucrători din judetul Maramureş, atât din mediu urban cât şi rural , fiind colectate datepentru completarea chestionarelor din metodologie. Pentru acurateţea datelor şi reflectarea fidelăa realităţii, colectarea datelor s-a efectuat prin deplasarea în teren asistenţilor de igienă dincadrul medicinii muncii ai DSP-Maramureş.

S-au colectat date din diferite sectoare de activitate unde se presupune că limita maximăadmisă la zgomot ((87dB(A)), în conformitate cu HG 493/2006, este depăşită (Tabelul 1)

Tabelul 1

Nr.Crt. COD CAENNr.unităţiverificate

1 1610- tăierea şi rindeluirea lemnului 102 1622/1623- fabricarea altor elemente de dulgherie şi tâmplărie 33 1629- fabricarea altor produse din lemn 14 2341- fabricarea articolelor ceramice 15 2451- turnarea fontei 16 2511/2512- fabricarea de construcţii metalice, uşi, fereste din

metal1

7 2594- fabricarea articolelor din fire metalice 18 3103-fabricarea de saltele şi somiere 1

Page 124: RAPORTUL PENTRU SANATATE SI MEDIU - dspmm.ro pentru sanatate si mediu 2012.pdf · latitudine nordica si meridianele 22”52 ˇ30 ˛ si 25”07 ˇ30 ˛ longitudine estica, la 20 de

124

9 3109- fabricarea mobilei 4

TOTAL 23

Anexa 1 – formular de raportare de la agenţii economiciPrin colectarea datelor cuprinse în prezentul formular s-a intenţionat supravegherea

respectării cerinţelor minime legislative privind sănătatea şi securitatea în muncă a lucrătorilorexpuşi la riscuri generate de zgomot .

Cuprinde informaţii generale despre activitatea desfăşurată de agentul economic: ramuraindustrială, sursele de zgomot, evaluarile de risc, secţiile şi numărul de lucrători expuşi laniveluri de peste 80, 85, 87 dB(A), alte noxe asociate zgomotului la locul de muncă, accidente şiboli profesionale declarate generate de expunerea la zgomot, măsuri tehnico- organizatorice şimijloace de protecţie pentru remedierea situaţiei.

În judeţul Maramureş, ramura industrială de prelucrare a lemnului este principala sursăde zgomot generatoare de niveluri de peste 87db(A) prin secţiile şi atelierele sale: tocător, secţiedebitare- capsare-prelucrare lemn, gater, secţie ferăstrău, drujbe, măcinare, presare.

În cazul industriei metalurgice, depăşirile de zgomot se găsesc în secţiile de turnătorie şiforjă .

La întocmirea anexei 1 s-a constatat că din 23 de unităţi economice verificate doar 1agent economic nu avea efectuate evaluarile de risc (4,35%), comparativ cu anul 2011 când din44 de unităţi 27 unităţi economice nu şi-au efectuat evaluări de risc (61,36%)

În conformitate cu prevederile legale din HG 493/2006 erau necesare a fi efectuateevaluări de risc la toate locurile de muncă din obiectivele industriale, atât la începutul activităţiiîn acea unitate, cât şi la orice modificare a procesului tehnologic.

Tipul zgomotului de la locurile de muncă unde există niveluri care depăşesc limitamaximă admisă de 87 dB(A) a fost predominant variabil, în 15 obiective studiate, respectiv65,21% din cazuri şi în 7 obiective economice a fost constant (30,43%). Într-o unitate au fostcomunicate valori cu componente de impuls, respectiv 4,35% şi în 3 unităţi economice s-au găsitambele tipuri, variabil si de impuls, ceea ce reprezintă 13,04%.

Secţiile în care s-au găsit valori ale zgomotului între 80-85 dB(A) au un număr de 89lucrători, ceea ce reprezintă 3% din totalul lucrătorilor, cele cu 85-87 dB(A)au un număr de 111lucrători, ceea ce reprezintă 3,75% din totalul lucrătorilor; cele cu niveluri >de 87 dB(A) au1528 lucrători, reprezentând 51,67% din totalul expuşilor. Lucrătorii expuşi la niveluri dezgomot care depăşesc 80 dB(A) au fost în număr de 1229.

Declanşarea acţiunii angajatorului privind securitatea şi protecţia sănătăţii lucrătorilor înconformitate cu prevederile legale (HG 439/2006), începând cu nivelul de 80 dB(A) a fostefectuată în toate cele 23 obiective economice, respectiv 100%.

Având în vedere acţiunea cumulativă, de potenţare a efectelor negative ale altor noxeasociate zgomotului ne-au interesat informaţii legate de existenţa lor la locurile de muncă. Astfelnoxele care apar în toate unităţile luate în studiu sunt; praf, pulberi în suspensie, variatii alemicroclimatului (rece,cald). Se observă însă că aceste noxe nu sunt capabile să inducăindependent hipoacuzia şi surditatea profesională.

Accidente declarate la locurile de muncă unde zgomotul depăşeşte LMA s-au înregistratla 4 obiective economice (17,39%): SC AVIVA SRL ( în 2011-6 accidente, comparativ cu2010-2 accidente), SC ITALSOFA ROM SRL (în 2010 – 1 accident, 2009 – 2 accidente şi în2008 – 5 accidente), SC MECANICA SRL (în 2011-1 accident, în 2010 -1 accident), SCSILVATICA SRL ( în anul 2011-2 accidente)

Obiectivul 2: Analiza modului de supraveghere a sănătăţii lucrătorilor expuşi la zgomotAnexa 2 –formularul de raportare a datelor medicale privind lucrătorii supravegheaţi

medical pentru expunerea la zgomot profesionalCuprinde informaţii referitoare la identificare agentului economic, codul CAEN, medicul

de medicina muncii responsabil cu supravegherea medicală, informaţii generale despre lucrătoriisupravegheaţi medical pentru expunerea la zgomot.

Page 125: RAPORTUL PENTRU SANATATE SI MEDIU - dspmm.ro pentru sanatate si mediu 2012.pdf · latitudine nordica si meridianele 22”52 ˇ30 ˛ si 25”07 ˇ30 ˛ longitudine estica, la 20 de

125

Toate unităţile verificate au avut încheiate contracte cu medici de medicina muncii .Din datele colectate s-au obţinut următoarele informaţii generale despre lucrătorii

supravegheaţi medical pentru expunerea la zgomot (tabelul 2):

Tabelul 2ANII

2010 2011 2012Număr lucratori supravegheaţi la expunere la zgomot 2574 2897 2957Număr fişe medicale completate 2217 2491 1914Număr controale clinice generale efectuate pt.angajatii expuşi lazgomot

2657 3009 2380

Număr controale audiometrice pt.lucrătorii expuşi la zgomot 1232 1597 1437Număr pacienţi expuşi la zgomot cu manifestări exraotice 21 50 47Număr pacienţi expuşi la zgomot care au necesitat schimbarea loc.demunca

1 3 9

2574

28972957

23002400250026002700280029003000

2010 2011 2012

Nr.lucratori expusi la zgomot

22172491

1914

0

500

1000

1500

2000

2500

2010 2011 2012

Nr.fise medicale

2657 3009

2380

0500

100015002000250030003500

2010 2011 2012

nr.controale clinice gen.

Page 126: RAPORTUL PENTRU SANATATE SI MEDIU - dspmm.ro pentru sanatate si mediu 2012.pdf · latitudine nordica si meridianele 22”52 ˇ30 ˛ si 25”07 ˇ30 ˛ longitudine estica, la 20 de

126

1232

15971437

0200400600800

1000120014001600

2010 2011 2012

Nr.controale audiometrice

21

50 47

0

10

20

30

40

50

2010 2011 2012

Nr.pacienti cu manifestariextraotice

1

3

9

0123456789

2010 2011 2012

Nr.pacienti care necesitaschimbare loc de munca

Deşi numărul de fişe medicale completate sunt mai puţine decât numărul de lucrătorisupravegheaţi la expunerea la zgomot (fişe completate în anul 2010 - in proporţie de 86,13%, înanul 2011 – 85,99%, iar în anul 2012 - 64,72%), controalele clinice generale efectuate au fost decel puţin o data pentru fiecare lucrător supravegheat pentru expunerea la zgomot.

Supravegherea medicală a fost solicitată în 69,56% (16 unităţi) din cazuri de cătreangajator.

Manifestările extraotice (legate de tensiuni arteriale, funcţie pulmonară, secreţii exocrine,endocrine, ritm veghe-somn) au fost înregistrate în intervalul propus la: 21 persoane în 2010, 50în 2011 şi 47 în 2012. Schimbarea locului de muncă s-a propus pentru 9 persoane în anul 2012,pentru 3 în 2011 şi 1 lucrător în 2010.

Anexa 3- formularul de raportare a apariţiei efectelor generate de expunereaprofesională la zgomot completat de către medicul de medicina muncii care a declarat boalaprofesională.

Prin completarea datelor cuprinse în formularul anexa A3 s-a intenţionat analizarea unoraspecte din punct de vedere cantitativ: număr de boli profesionale nou declarate prin expunere lazgomot în perioada 2010-2012 şi calitativ: în funcţie de ramura industrială din care provenealucrătorul cu boală profesională declarată (tabelul 3)

Tabelul 3

Page 127: RAPORTUL PENTRU SANATATE SI MEDIU - dspmm.ro pentru sanatate si mediu 2012.pdf · latitudine nordica si meridianele 22”52 ˇ30 ˛ si 25”07 ˇ30 ˛ longitudine estica, la 20 de

127

Numărul de persoane care au fostdeclarate cu boală profesională

prin expunere la zgomot peparcursul anilor

Nume agent economic unde afost declarată boala

profesională prin expunere lazgomot

Ramura industrialăcăreia aparţine

agentul economic

2010 2011 20121 SC COZMIRCOM SA Metalurgie 0 1

2 SC DEBITARE SRL Constructii masini 0 1

3 SC MOBAM SA Prelucrare lemn 0 2

4 SC REMIN SA Minerit 5 1

5 SNTFM SUC REG. CLUJ Transporturi 0 1

6 SC ALAVAL SRL Constructii masini 1

5

1 1

2

1 1 10

1

2

3

4

5

2010 2011 2012

metalurgieconstructii masiniprelucrare lemnminerittransporturi

În concluzie, în vederea prevenirii îmbolnăvirii profesionale apărute ca urmare aexpunerii la zgomot profesional acolo unde expunerea la zgomot este peste limita maximăadmisă se recomandă aplicarea de măsuri tehnico-organizatorice generale şi individuale simedicale cum ar fi : reducerea zgomotului la sursa, paravane acustice, antifonarea pereţilor,utilizarea antifoanelor, control medical periodic, etc.