PORTUL ANVERS Introducere Porturile maritime sunt adaposturi naturale sau artificiale situate in zona litorala in bai, golfuri , la gurile de varsare ale fluviilor sau in alte locuri convenabile, unde in urma executarii unor lucrari hidrotehnice si de amenajare se asigura conditii optime pentru desfasurarea tuturor activitatilor cu navele si anume: intrarea si iesirea, adapostirea lor pe vreme neprielnica, aprovizionarea si buncherarea , intretinerea si reparatia si, in principal, efectuarea tuturor operatiilor portuare legate de exploatarea lor in transportul maritim sau in alte scopuri. In economia tarilor maritime, portul comercial reprezinta o veriga importanta in derularea relatiilor comerciale internationale, contribuind la realizarea fluxului de import/export pentru tara respectiva.La nivel mondial, conform statisticilor ONU, peste 70% din volumul total al marfurilor care fac obiectul comertului mondial sunt transportate pe apa.Aceasta inseamna tot atatea marfuri operate in porturi, transbordate , depozitate, expediate si re-expediate, prelucrate sau comercializate pe parcursul desfasurarii procesului de transport naval si al activitatilor economice aflate in conexiune cu transportul.Portul comercial constituie, pentru foarte multe state , principal poarta de intrare/iesire a marfurilor destinate comertului exterior.Totodata , portul maritim modern a devenit o unitate economica extreme de complexa a carei functionare este, adeseori mult mai ampla decat procesul de productie din marile complexe comerciale.
This document is posted to help you gain knowledge. Please leave a comment to let me know what you think about it! Share it to your friends and learn new things together.
Transcript
PORTUL ANVERS
Introducere
Porturile maritime sunt adaposturi naturale sau artificiale situate in zona litorala in bai,
golfuri , la gurile de varsare ale fluviilor sau in alte locuri convenabile, unde in urma executarii
unor lucrari hidrotehnice si de amenajare se asigura conditii optime pentru desfasurarea tuturor
activitatilor cu navele si anume: intrarea si iesirea, adapostirea lor pe vreme neprielnica,
aprovizionarea si buncherarea , intretinerea si reparatia si, in principal, efectuarea tuturor
operatiilor portuare legate de exploatarea lor in transportul maritim sau in alte scopuri.
In economia tarilor maritime, portul comercial reprezinta o veriga importanta in derularea
relatiilor comerciale internationale, contribuind la realizarea fluxului de import/export pentru
tara respectiva.La nivel mondial, conform statisticilor ONU, peste 70% din volumul total al
marfurilor care fac obiectul comertului mondial sunt transportate pe apa.Aceasta inseamna tot
atatea marfuri operate in porturi, transbordate , depozitate, expediate si re-expediate, prelucrate
sau comercializate pe parcursul desfasurarii procesului de transport naval si al activitatilor
economice aflate in conexiune cu transportul.Portul comercial constituie, pentru foarte multe
state , principal poarta de intrare/iesire a marfurilor destinate comertului exterior.Totodata ,
portul maritim modern a devenit o unitate economica extreme de complexa a carei functionare
este, adeseori mult mai ampla decat procesul de productie din marile complexe comerciale.
Circulatia marfurilor pe caile navigabile dinamizeaza nu numai portul comercial in sine si
companiile de transport maritim si fluvial, ci angreneaza un intreg ansamblu al economiilor
nationale sau regionale, incluzand industria, agricultura, comertul, constructiile, celelalte
modalitati de transport si , in mod indirect viata sociala prin nivelul de trai pe care-l determina
comertul maritim.
1.Generalitati
Portul Anvers se afla in Belgia si este un port accesibil navelor in inima Europei.Anvers
este situat in capatul de sus al estuarului Scheldt.El permite navelor de peste 100 000 de tone sa
navige peste 80 de kilometri in interior.El este situat la 75 de kilometri de Marea Nordului pe
raul Scheldt, care se leaga de Marea Nordului prin intermediul estuarului Westerschelde (51°41’
latitudine N si 4°28’longitudine E). Datorita locatiei, Portul Anvers se bucura de o pozitie mult
mai centrala in Europa decat majoritatea porturilor la Marea Nordului.Docurile din Anvers sunt
conectate la hinterland prin intermediul cailor ferate, cailor navigabile interioare si cailor rutiere.
Ca rezultat portul Anvers a devenit unul din cele mai mari porturi situandu-se al doilea dupa
Rotterdam , din punct de vedere al marfurilor transportate.In 2009 prin portul Anvers au fost
manipulate 157.800.000 tone de marfuri .
2. Scurt istoric
Potentialul Anversului a fost anticipat de Napoleon Bonaparte care a ordonat construirea
primului loc de andocare in 1811.Denumit “docul Bonaparte” a fost conectat cu un al doilea doc
numit “docul Willem” in 1813.Cand a izbucnit revolutia belgiana in 1830, au existat temeri ca
olandezii vor bloca Scheldtul din nou , dar in final s-au multumit cu introducerea unei taxe.Din
fericire “tanara” Belgie a avut prieteni in Marea Britanie, si anume in persoana D-lui Palmerston
care credea ca existenta Belgiei este un lucru benefic pentru Marea Britanie.In consecinta s-a
asigurat ca noul stat este viabil din punct de vedere economic.Cu sprijinul guvernului belgian a
fost posibila rascumpararea taxei olandeze in 1863.Anvers a cunoscut o era “de aur” si pana in
1908 au fost construite 8 docuri.Deschiderea ecluzei Royers inceputa in 1905 a insemnat
posibilitatea navelor cu pescaje de peste 9 metri de a intra in docurile existente si accesul la noul
Lefebvre si la docurile americane.Aceasta era situatia de la izbucnirea primului razboi
mondial.Britanicii si Winston Churchill in special, erau perfect constienti de importanta
strategica a portului Anvers.Cand s-a reinstaurat pacea , a inceput lucrul la Grote Doorsteek , un
plan ambitios care a dus in final la extinderea docurilor pe malul drept al Scheldtului la frontiera
olandeza.Constructia ecluzei Berendrecht a fost elementul culminant al acestui plan. A fost cea
mai mare ecluza , inaugurata in 1989.Ea are o adancime de 13.5 metri .In afara de ecluza , o
dezvoltare si mai mare a continuat pe malurile Scheldtului.Au fost deschise doua mari teminale
de containere .In 1990 unul dintre terminale a fost operativ, in timp ce al doilea a devenit
functional in 1997.Zone mai vechi ale portului ,cum ar fi docul Bonaparte sunt in curs de
modernizare datorita cerintelor pentru a le face portivite pentru operatiunile de manipulare a
marfurilor .Au fost modernizate si docul America, docul Albert si al treilea doc al portului ,
pentru a le face accesibile navelor Pnamax care au un pescaj de 13 m.Alte proiecte de
modernizare se desfasoara in docul Delwaide care in curand va fi capabil sa serveasca cele mai
noi generatii de nave de container.Datorita lungimii cheului de peste 2 km, pot fi manipulate mai
multe nave in acelasi timp.Terminalul MSC Home are o capacitate anuala de peste 3,6 milioane
de containere.
Primele decade ale secolului XX au reprezentat atat o dezvoltare in termenii
volumului de marfuri operate cat si in termenii extinderii capacitatilor de depozitare din zonele
sarace in nord. Dupa extinderea cheurilor si inceperea constructiilor la altele (docurile Leopold si
Hansa) , portul ajunsese la o suprafata disponibila a docurilor de 300 ha si la o lungime totala a
fronturilor de acostare de 36 km. Volumul marfurilor tranzitate in 1929 masura mai mult de 26
milioane tone. Anvers devenea al III-lea port ca marime in Vestul Europei cu o reputatie inalta
ca port de marfuri generale sau, ca portul in care “fiecare marfa isi gaseste un vas si fiecare vas o
marfa”. Companiile private si-au creat facilitati specializate pentru operarea cerealelor, carbunelui,
chimicalelor, fructelor si marfurilor refrigerate. Intre timp si-au facut prezenta primele companii
industrial.
Primele planuri pentru dezvoltarea Waaslandhaven pe malul stang al Anversului au fost
pregatite in anii 1960.La acea vreme, se spera la un accord cu partea olandeza pentru constructia
canalului Baalhoek, care s-ar fi intins de la Kallo in Belgia , pana la vest de Scheldt.Acest
concept avea avantajul de a facilita accesul navelor cu pescaj mare.
Lucrul a inceput la barajul Kallo in 1979 si pana la sfarsitul anilor 80 conturulul
Waaslandhavenului era in mare complet.
Docul Deurganck
Avand in vedere ca terminalele de containere existente pe malul drept al
Scheldtului au ajuns la capacitatea lor maxima, precum si volumul containerelor de marfa in
continua crestere ( in 2007 acesta a crescut cu 8,2 % la 8 milioane de TEU), un nou doc a fost
construit: docul Deurganck. Primul terminal in acest doc a fost deschis pe 6 iulie 2005, cu o
capacitate maxima estimata la peste 9 milioane de containere.Docul are o lungime de 2,5 km si
este format din 1.2 milioane de metrii cubi de beton.Constructia docului este inca o problema,
datorita faptului ca viitorul satului Doel nu poate fi garantata.
3.Un port de clasa mondiala
Anvers este al 2-lea port ca marime din Europa in transportul maritime si al 7-lea din
lume.Datorita pozitiei sale centrale in nord-vestul Europei si legaturilor cu cele mai importante
centre industriale din Europa, Anvers a devenit o legatura importanta in comertul
international.Portul este mai mult decat un simplu punct de incarcare si descarcare.Aici marfurile
sunt , de asemenea stocate, reambalate, distribuite si pregatite pentru transportul catre destinatia
lor finala.Datorita capacitatii mari de stocare, portul actioneaza ca “supermarketul Europei”,
unde toate tipurile de marfuri au o parte de o manipulare si depozitare specializata.
Anvers este de asemenea portul ideal pentru viitor, pentru ca este singurul port in care
marfurile pot fi transportate atat de mult in interiorul continentului.
Dintr-o perspective europeana, Anvers este cea mai buna alegere atat din punct de
vedere economic cat si ecologic.
Portul este unu multifunctional, unde toate tipurile de marfuri sunt incarcate,
descarcate, depozitate si manipulate in mod adecvat.Acest lucru cere echipament specializat si
personal instruit.
Contributia unei modern tehnici de manipulare si personal calificat, asigura o
productivitate inalta si servicii excelente, pentru care portul este cunoscut si apreciat in intreaga
lume.Sistemul de schimbare pastreaza portul operational continuu, zi si noapte, 365 de zile pe an.
Portul de asemenea este un generator important de marfa. In comparatie cu alte porturi
vest-europene, Anvers are un echilibru bun intre importuri si exporturi, in cele mai multe
categori de transport de marfa.Aceasta caracteristica a portului este strans legata de pozitia sa
centrala cu privire la caile navigabile interioare: de la Anvers catre cele mai importante centre de
consum si productie din Europa se poate ajunge usor pe cale rutiera si feroviara.Prezenta celor
peste 300 de companii de transport , contribuie la capatitatea portului de a atrage marfa.
Anvers are o veche traditie de secole ca un centru comercial.Astăzi ,oraşul este încă una
dintre cele mai importante centre comerciale din Europa, datorită legăturii directe cu transportul
maritim şi multimodal a retelei de transport a Europei.
Ca o legatura stabila in lantul de aprovizionare, este partenerul ales de mari compani de
logistica si grupuri de conducere care se concentreaza asupra transportului maritim de marfa,
depozitare si distributie.
Printre alte lucruri, portul ofera mai mult de 5.3 milioane de depozitare, ceea ce-l
face, cel mai mare furnizor de stocare a marfurilor fata de restul porturilor europene.Datorita
acestor ample instalaţii de depozitare specializate, companiile sunt capabile să deţină stocuri ,
care să le permită să reacţioneze flexibil la cerinţele clienţilor lor de peste mări şi pe căi
navigabile.
Multe depozite din port ofera facilitati de specialitate: exista silozuri pentru cereale,
ciment, materiale plastice, nisip de cuart, de cafea si de vin, impreuna cu rezervoare frigorifice
de suc de fructe si depozite pentru cacao, ceai, tutun, zahar, produse chimice.Există depozite
frigorifice pentru carne, peşte, fructe tropicale şi produse lactate, în timp ce uleiurile, grăsimile,
produsele petroliere şi substanţele chimice sunt păstrate în rezervoare speciale.Există, de
asemenea, servicii de depozitare pentru produse cu cerinţe speciale în materie de temperatură şi
ventilaţie. Iar cand cine vorba de marfuri periculoase , exista centre de depozitare care sunt
conforme cu reglementarile stricte nationale si europene de prevenire a incendiilor, de stingere a
incendiilor , siguranta la locul de munca si de protective a mediului.
Portul Anvers a devenit cel mai important centru european pentru consolidarea
transportului maritim de marfa.In plus, ofera posibilitatea de a gestiona bunurile
suplimentare.Dintre toate porturile europene, Anvers ofera cea mai larga gama de servicii
logistice.Diverse companii multinationale si-au construit propriile lor depozite in zona portuara,
si-au dezvoltat activitatile de distributie si gestionare a marfurilor.Cu toate acestea , cele mai
multe apeleaza la serviciile unui operator local.Multe company specializate in contractual de
distributie, asigura o gama larga si flexibila de servicii.Oferta activitatilor variaza de la pre-
ambalare, etichetare, calitatea si controlul marfurilor pana la serviciile de vanzare si de
intretinere a marfurilor.
Ca un punct central din Europa, regiunea Anvers ofera spatiu suficient pentru toti cei
care doresc sa infinteze centre de distributie.
4.Autoritatea portuara.Institutii si organe existente in portul Anvers
A fost înfiinţata în 1997 de către Primăria din Anvers ca fiind independenta,
municipalitatile sunt aflate în proprietatea companiei, cu puteri proprii de luare a deciziilor şi a
politicii de personal, capabili de a forma acorduri de colaborare cu alte companii şi departamente
guvernamentale. Statutul său juridic actual, o autoritate independentă portuara, municipala, a
fost data prin Decretul Portuar. Această formă de organizare de afaceri îi permite să reacţioneze
rapid şi adecvat la evoluţiile rapide în domeniul maritim şi economic, atât la nivel naţional cat şi
internaţional. Autoritatea Portuara Anvers are un consiliu de administraţie care include
reprezentanţi ai industriei, companiile de port, o parte malul stâng al portului şi asociaţiile
naturale. Prin decret are, de asemenea, membri din diverse partide politice reprezentate în
Consiliul Local.
Sarcinile principale ai Autoritatii Portuare sunt de a acţiona ca un proprietar şi
pentru dezvoltarea infrastructurii portuare. Pentru a creşte valoarea adăugată pe care portul o
generează pentru oraşul şi regiunea într-un mod durabil, asigura o înaltă calitate, servicii
neîntrerupte şi furnizarea de facilităţi bine dezvoltate; Autoritatea Portuară, de asemenea,
desfăşoară o serie întreagă de sarcini operaţionale (trăgînd, dragare etc. ), precum şi marketing
in diverse activităţi comerciale. Acesta îşi propune să continue îndeplinirea tuturor acestor
sarcini, în viitor, într-un mod rentabil, fiind în acelaşi timp deschis la noile evoluţii. În plus, cu
toate acestea, rolul operatorului portuar a căpătat o nouă dimensiune. Vechiul concept în care
transportul de marfă a fost văzut ca suma intre diferitele secţiuni ale transportului terestru şi
maritim nu mai poate fi susţinută, în schimb, un port este privit mai mult ca un link intr-un lant
logistic de interconectate, care se întinde de la peste mări "promotoriu" pentru continent, într-un
flux continuu de mărfuri fără frontiere. Prin urmare, rolul de operator de port nu mai încetează la
graniţele portului. Ne confruntăm cu o provocare nouă şi interesantă.
La intrarea sau iesirea din portul Anvers, navele de transport sunt supuse unor
formalitati care au ca scop identificarea precisa a navei , prin verificarea documentelor de bord
obligatorii, verificarea conditiilor de sanatate si securitate a echipajului, navei si marfurilor,
indeplinirea formalitatilor statale si precizarea conditiilor de operare a marfurilor.
Pentru efectuarea acestor vizite si verificari, precum si pentru servicii ce ar
urma sa fie aduse navei la cererea sa, portul Anvers dispune de anumite autoritati, institutii si
organe maritime, vamale, sanitare, de paza a frontierei sau intreprinderii de exploatare portuara si
asigurare a diverselor sevicii. Sub motto-ul „Nicioadata deşeuri nu sunt o criza buna" Autoritatea
Portuara Anvers şi Alfaport (asociat de companii portuare) a elaborat "Proiectul total pentru un
port mai competitiv", în 2009. Primul obiectiv a vrut să stabilească un număr de "blocuri"
importante in dezvoltarea portului. Al doilea a fost de a da un impuls nou de colaborare, în
special între Autoritatea Portuară şi sectorului privat, dar, de asemenea si intre companiile
private ele şi între diferitele autorităţi. În cele din urmă planul cu scopul de a dezvolta o viziune
comună pentru organizarea în continuare şi dezvoltarea viitoare a portului a fost terminat cu
succes.
Acest plan de acţiune a produs o serie întreagă de realizări deja în 2010. Între timp,
putem spune fără îndoială că 2010 a fost anul de redresare economică.Prin urmare avem
Productivitate /schimb:2300 tDepozitare Capacitatea pentru: 100.000 t
Nume Manufert NVLungimea danelor 800 mPescaj 12.8 mEchipamente 4 macarale, 2 topoganeDepozitare Capacitate pentru 100.00 t
2.Terminale de ingrasaminte chimiceNume Northern Manuport NV Localizare 12.1 mLungime 2200 mSuprafata 260.000 Echipamente 11x macarale de 8-20t, macara cu graifar 20t,
2 instalatii cde incarcare combinate - vrac/saci
Nume Manufert N.V Localizare Cheu Nr 516-518, Canal Dock B1- conectate
prin intermediul benzii transportoare
Lungime 400 m Suprafata 92,000m2 Echipamente 4x macarale de 8 t, capacitate de operare:
200t/h. 3x incarcatoare cu capacityatea de incarcare:2500t pe schimb. Barjele sunt incarcate de inc.speciale cu rata de incarcare: 750t/h.
3.Terminale de containere
Nume Delwaidedok 700-730 (Hesse-Noordnatie) Lungime 2,140m plus 150m aditional Suprafata 1,498,438 m2 Echipamente Portcontainere 11, conventionale 4, capacitate
de ridicare 35-120t, brat maxim 32.5-37.5m. 66 straddle carriers, rampa Ro-Ro, centru de reparatii containere - Cheul 720. Cale ferata.
Nume Churchill Dock 402-428 (Hesse-Noordnatie)
Lungime 2300 m plus 140 aditional Suprafata 580,847 m2 Echipamente 2 portcontainere, 4 macarale mobile Gottwald,
6 macarale de cheu, Capacitate: intre 25-120t. 21 straddle carriers, 112 pluguri pt. containere frigorifice, rampa Ro-Ro, centru pt. reparatii containere , linie de cale ferata.
Nume North Sea Terminal S901-S915 (danele la râul Scheldt) Lungime 1000 m Suprafata 789,624 m2 Echipamente Macarale 6 x 64-73 t, bratul maxim:52m, 2 x 65-75 t, bratul maxim
Nume Hansadock 242-246 (P&O Ports) Lungime 580 m Suprafata 130.000 m2 Echipamente 5 x macarale: capacitate de ridicare: 30-100t,
brat max 40m, 35 pluguri pentru containere frigorifice, centru reparatii containere, linie de cale ferata
4.Terminale de produse metalurgice
Nume Nova & Hesse-Noord Natie Stevedoring N.V.
Localizare Cheu Nr 486-500, Churchill Dock Suprafata 127,332 m2 Lungime 1169 m
Depozitare Cel mai mare depozit: 23,060 m2 cu 10 sectiuni in acoperis
Nume Coil Terminals N.V. Localizare Cheu Nr 502-504, Canal Dock B1 Suprafata 55,654 m2 Lungime 400 m
Echipamente 4x macarale de cheu cu capacitatea: 25-35t, 1 x macara mobila de 80t, 6 x macarale speciale de 35t, 12 trailere, 4 tractoare si 2 locomotive pt manipularea vagoanelor
5.Terminale de cereale
Nume Samga Lungimea danelor 850 m Pescaj 11.2 m Echipamente Descarcare: 1 elevator mobil, productivitatea 600t/h.
Incarcare: 5 poduri de incarcare fixe, rata de incarcare1900t/h Brat maxim descarcare: 18,5m, incarcare: 25m. Inaltime maxima descarcare:17m, incarcare:18m.
Depozitare Descarcare: capacitate silozuri: 120.000 t Zona de incarcare: 20.000m2
Nume Sobelgra Lungimea danelor 620 m Pescaj 14.6 m Echipamente Descarcare: 5 elevatoaremobile, 1 elevator fix,
graifar cu productivitatea 1,300t/h. Incarcare: 2 elevatoare mobile. Rata de descarcare totala: 2300t/h, rata de incarcare
totala: 1600t/h. Brat maxim descarcare: 27m, incarcare: 22m. Inaltime maxima descarcare:18.5m, Incarcare:18m.
Depozitare Descarcare: capacitate silozuri: 110.000 t Zona de incarcare: 55.000m2
Terminalul de marfuri solide in vracLocalizare Incinta Port 750-772 Lungimea danelor 1000 mPescaj 16,7 mPoduri descarcatoare 5 x 25t, rata de descarcare: 650tone/h - carbune,
Banda transportatoare 9,000m. 65,000tone/zi – minereu de fier Depozitare Spatiu disponibil: 80 haLocatia depozitului Incinta Port 508-514 Lungimea danelor 800 mPescaj 16.5 mPoduri descarcatoare 5 x 25t, rata de descarcare: 800tone/h - carbune. 3 x
braţ 41.6m. Inaltime:17m. 1 x Braţ 47.1m. Inaltime: 21m. 1 x braţ 49.1m. Inaltime 21m
Banda transportoare 6000 mDepozitare Spatiu disponibil: 45 ha
8.2.Instalatii pentru operarea hidrocarburilor
Nume operator Nr. dane Cheul Nr. PescajADPO 1 1111 13.7AGT 1 1125 13.7Belgium Ref Co 2 661-665 12.4-14.9Esso/Exxon 5 383 8.8
417 11.8ES15-Es16 5.1
LBC 1 275 10.9Nafta B 2 641 Nord 14Noodnatie 6 641 Sud 9.1
Haven 5a, Amerika, Industrie, Haven 2a, Haven 3d, Bonaparte, Asia si Kenepisch.
Conditii de colectare
Colectarea este gratuita pentru barjele care platesc taxele portuare din Anvers.Apa de
santina si uleiul colectate, trebuie sa aiba compozitia inscrisa pe formularul de colectare
9.Descrierea traficului din portul Anvers
Portul Anvers opereaza mai mult de 190 milioane de tone de marfuri anual, cu o
tendinta de crestere de la an la an. Statisticile il plaseaza pe locul II in Europa in ceea ce priveste
traficul international de marfuri
Traficul de marfuri generale in 2009 (tone) in portul Anvers
Incarcata (t)
Descarcata (t) Total
Marfa generala 44.287.459 56.613.489 100.900.948Marfuri in vrac 39.313.310 19.592.171 56.905.481T.E.U 3.587.109 3.722.530 7.309.639Tonajul marfurilor 38.551.781 48.695.964 87.247.745Marfa generala din care Fier si otel 1.768.647 4.023.289 5.791.936Ingrasaminte si produse chimice
13.366 169.793 183.159
Lemn 117.228 67.029 184.257Hartie si celuloza 1.121.940 117.938 1.239.878Fructe 1.232.345 13.491 1.245.836Faina 0 201.262 201.262Zahar 0 31.350 31.350