Metodica predarii limbii romane la clasele 1-4 ed.2 ... predarii limbii romane... · studiul sistematic al limbii''rnaterne si inceapd cu sfucturile limbii vorbite (de exemp^lu, Ch.

LIOZ.VASCI

YilAIiI\ilUNIIC!I

a

B-II U YIIIOfl

(urvxoriYt{ uoTdyuuot{rN f,TYflrrYoflud tr<r flTrflr lrr nc)

AI-I flTflSYTJ YTf,NTYTNOU

IISINIT IIUV(IflUd YJI(IOIflIAI

NnrcwcnrrgNrroJ

PR

CE

PC

N{,TE

C(SP

PR

E)TIR(A(TIRITIVIc(c(INPIRIP(CtF(TIJ(J(AUUF(

CJ(EMAM

P]

A

EBC

9V2"""""' """" sNrudnJ2v7"""""' aldYuool-IflIgt82"""""" "" [iIJUiIXiI0t2"""""'(slicar ao'IruJEIoud 'auviynNl so Iiyrnn sd'YlVruJSiIntaS 'Y'IVnNVviruvclullwra) yNyl^tou vshrrr vI irJrrJvoro niyrntrJv vfluvJJillol{ds22"""""" """'uo-rgrvnNrrl I v iruvJJil]gs gc ruiIJIuc tS uvrocS rnrvnxvntt22"""""" aJITJVCIIO UO'MCVC Vlnryn]VAiIOJnVtrc"""""" 'aAIrv-InnIJS-AIrvn'IVAiI gflcilcoua tS acormnt0I2 """""' v!ruvnTv^ll102"""""' "' uorlnarg ff vrIAIJViruc viftIVJTo Lzita nurNild runoofr02"""""" """""':""' v:IJVJIAIJVITo86r """""' "yunJJirl flc rsricsr v iruvunSygssa flG iII tuo{96I """""' """""1"""""" VunrJiI'IE6I """""' """"YSV-IJ iIC UO'IflUO \/uVdV NI YNYWOU VflI^II-I88I """""' yNyI lOU vgntl-I AC iltttuo vf lldnuD ad V:IJVJIAIJJVs8I """""' Infffvghll'I viruvJ-ro1rzi{g.nrilNild runcofz8I """""' OIJJVCIC TnCOrBrI """""' "'uitcuora ac rundlr81r"""""" """'gtivruJNnd ga rS irrdvuooruo gc uorruir(Nrudilct viftrvlrruo.f21r"""""' 'IVJIxII'I -IndI IVc rS clrxwuas -IndI IVcOtI """""' """"""':""'(gu^Igsrroa'aII^rINoJNv 'gIWINowo 'guruINoNrs) grvsgw NI ilclrNvrugs ilivrgu29t"""""' "" Inlnuv.IngvJo^ vinlv(Iitud6sI """""' ""uorruNndr loJ vudnsv uivcousrNl89r """""' """""""'yixgcNoastruoc-ilrruilNndl loc9SI """""' itUggI'I iIltUiINn&\tOCtgl """""' "'InuoJoc tS vgamn291"""""' rullNn&{oJ lrc rundrJ7il"""""' ]OJYWOZflUvnr"""""' rullNndwoJ gc rundlJuo'MJTgJIO VlnryZItVgU NI UO'IIAA-IS V YII{IIONEdIICNI VIIVJIALL3V

?;i*t::?rvylle*1li:Xlui..Ti1:.l,lu:=*ffi 62r"""""' """"'-UVlrlrud'Inrclc NIo IIAa'Ia v-I iITVcIJyrrMUc uornruioN Iruvralod -InJIJIciIdsg2r"""""' "" uvfitnld -In'IJIJ NI yuvrocS yrurarcsIc'vfluvJlNru^locv;r"""""' ""'":" iIAIJcvuJSIC iNVuitrIfNoN iIJ)GLrn21"""""' "il^ffINoruvnt go nulval !ru\4^l0zI """""' """"Ilguo^ varsg^oa0zI """""' """""INllrilf,d IOC I:IC6II """""' UVIIIIJI-INONINTru)GIT\fiIuV(ItrUd

tc

tc(

IIIn

tI9

III9

Is

,zI0

t€

I6

9

n

0

0

6snI€

9z6Ls

s

un IS gcseeSnsuJ rS-ps JEp 'g;r-lclyl sqtul lueJnc ec4cerd ps rrlele Bc rsrunu nueundun erec 'ctlcerd urp.ro ep runrier relsec€ EreJE u1" :st'rcs Inlxol el - rrclleurerEBeJ"proq€ ug 'lerceds uI - ee.repoder eu{sns 'rrr[crunruoc Ie I€ro rnlnlcedsee 'glsrgrr eorro e1 'reiueuprop epgod u1 ';ep 'gtercy1€qu4l ezez\llln gs gEunfups rr^ele ec r{glrseceu erdnss E}srsw '(Al-I roles€lc edele rS lcep 'liglyelocSuEe4ug €trBmp eJepel uJ n€ elBS elrreundord rS eprrelueruoc) BsorqC eleEroegemlJ 'eeJrlselod rS pEolerp '(rSr*ul re nc 'eupcnf nc 'eSnded nc eerrqrorr)

ln8olouour nes Eolouou InsleJ luns Ezaezll\tn o r* o-1ez1'1,\$ n€ Ie eJ€o uJ

eleIIrJoJ ral 'Iquql IB llqJol lnpedse cseugdg1s urdoc 'pleocf uI eer€4ur e-I'pJspu€ls Bqurfi eg Es ernqe4'pugr pruud uy'levnurur8 r* reurud mFIcIc

eles€lc uI 'eu€uror 1qul5 lpgigrrug-yrgpe.rd Inlcerqo gc ureurisns IoN'(Zg'A (6errrelsru IIqruI rn1nrpn1s IB ]celqo pdrcuud -gpr4m grareilI

BqrrIT' :loqdecqns ep npp un-4ul'ecqceprp $gfl,r$ce sluti IS UCtEZIIpn cr1srnEurl

mlnlsrrsrstu eml"u uue; rS rBIc euBoJ e$eFqep €eraolne lgp rycep llnul pW.preprrsts Eqru{ rS gpoc$ r{ eugruor IIqUI eenaperd e4ul Ecrrre8ro erieler o trlpqe}s ges B ep Insues 14'epcgpolel Irns nu prepue$ equql el I4reJeJ €Aelpc elsecv

@b1g 'd) ',.ereuotir,ntg ep Ie Jolerusilnaceru € r$ pc4eurer8 re mpruelsrse 'te ntnlcn4s eere1f,:uounc Ig4uJ I€w p:prnErse emqe.4 lgoul eSe '('u 'u - Iqtull eF)e1rrEuEA rS +lcedse 4IBIeIac gzlaeyt.e-fr erruEc Irunl uI p1o,ud glurzetdu pr"pusls

Elenpe EqurlT' :eJsmnluoc q IS gnez\Eer es pJepusls Bqru{ q ueregodug

36''' pJeprrsls gurarodureluoc €qur1l'elelqercedsap elueceJ eIIJErsn1u1 llsoloJ lueace{l ueuuel un nc 'nes glenpe EJeJelrI Equr1pugJ Inupd ug azerrlJoJ I-Es ernqe4 - Jolrlele nrpruudxe B oJslr{nc ep eeunricurs Flilue$ls ?ereucsgp - rnlnrpqs Inlrperqoo' gc EUIIIIE '(vg 'd) aug,wo,t

Uqu4l 11,rypad octtco"td $ n1na7 nquad antsu8uu azDg ug 'esorq3 epEroegewlJ'eueruor llqql Eererpnls u; pluyi rrrEuruuelep €tuelqoJd lS-npugrm4

'eclJolq JolerpruoJ

IIJoPeJc IJo Ilueruop JolesJe,rlp liuerres rS 1gc '114ce1erp luolrqJoa ryqr puudnces ldecuoc lsec€ uI gc n4ued'ilrguryurecsrp nc nrdrcuud lsec€ pugcllde 'pugurorEqury ep roluoilqrol e gleil squql erJ ps Inqe4 re pperd es ec BeeC

'purpd ncUoder uI erellTxns ep IoJ nc 'enllcerqo alp

"uopJoqns 1od es I BIrugc '- pcg11uep1

ernqe.B slsecs r$ - leluerrrepurg Arlcerqo un olmuc eleqrrre ug 'g1s1xg 'grrruuocpurelqord o erepel r{ eele E ep €qrol else '.repe$y 'epuorieu rolfgrlrouyupugu{:ede I^eIe q rS yga 'eueuloJ else grrreFru gquql rorPc e ll,rele "l€1e errguroJ rrquq ee.mperd ege,rpd ec eeec 14 e1eflllqelel ns 'elrmsundsgr rS rycteurelqord eereund tgtr- gc eetezrcetd tueced 'eugruor rrquq grgperd F erepe^ep Fptmd ulp 'gleocS ug pie,rug es ec ?uruuelep s elso apilrrueJ nc elelcedserelnqe4 rrznlcuoc leJpc e1e 1S a1eluelc nc gxrlrqu1s elnqe4 erec ermrlseqc O

CnIVCIT{MJS VgruI'I _ InIViVANI -NJCIIISO

numar de cunogtinte despre compone,ntele ei gi despre modul cum seorganizeazI ele (nu sunt avute in vedere clasele ciclului primar - n. n.), mai suntgi alte argumente care pledeazd caindeosebi studiul gramaticii limbii materne sdse il(eze pe aspectul scris gi nu pe acela de limbn vorbitii". G. 70)

Acest mod de a aborda studiul limbii materne nu era imp5rt6git de tolilingvigtii care se ocupaseri gi de aspectele teoretice gi practice ale preddriilimbilor in inv6!6mdnt, ,,care, influenlafi de primatul limbii vorbite, cereau castudiul sistematic al limbii''rnaterne si inceapd cu sfucturile limbii vorbite (deexemp^lu, Ch. Bally)".(p. 70)

In ceea ce ne privegte, suntem pentru identificarea limbii standard caobiectiv al preddrii limbilor in gcoald gi pentru considerarea aspectului oral allimbii cabazd de inv6{are gi de abordare.

Limba standard este varietatea limbii in care toli vorbitorii unei limbiacceptd sE se recunoascd. intre vorbitorii aceleiagi limbi existi diferenlesesizabile: intr-un fel vorbegte un profesor, in alt fel un pddurar, in alt fel unfunc$onar sau un elev. Dar ceea ce au ei in comun este capacitatea de a se

raporta la un model idealizat de limbd, pe care l-ar numi - in caanl nosbrr-,,romdna". (Aserfiunea, in ceea ce privegte franceza, apar,tine lui Jean-MarieKlinkenbtxg, La variete linguistique: Des langues et des hommes - WindowsInternet Explorer).

O limbd standard este rezultatul unei puternice institufionalizdri.Institufielingvisticd inseamn6 regulile sociale ale schimbului lingvistic. Locul int6i, inansamblul acestor institu,tii, il reprezintd gcoala. Prin intermediul ei, elevii inva!6anumite norme gi inva!5 si le respecte. ii urmeazd alte institu,tii: mass-media,diclionarele, gramaticile, familia, grupurile informale.

E posibil ca, in interiorul aceleiagi societ[fi, s[ se poati opta tnhe maimulte limbi standard; acest fapt constituie un aspect al fenomenului numitdiglosie.

Pentru Dubois qi al1ii, varietatea standard a unei limbi este ,,aceea care seimpune intr-o tar6, datd,, in fafa varietdlilor sociale sau locale. Este mijlocul decomunicare cel mai adecvat, pe care-l intrebuinleazd persoane care sunt capabilesd se serveascd de alte variet[li. E vorba, in general, de limba scrisd gi proprierela{iilor oficiale. O difrneazd gcoala qi mediile de comunicare".

Aduc precizdri acestei definilii Pascual gi Prieto, argumentdnd caracterulconvenlional al limbii standard, suprapusd variet[filor geografice, sociale gistilistice ale unei limbi.

Limba standard nu este echivalentd cu limba comun6. Dupd Borrego, eaeste un ideal de limbd, ,,o construclie mentald".

intr-o lucrare din 1982, Lewandowski aftma cd reprezintd instrumentulde ascensiune sociald aI utilizatorilor ei; considera c[ limba standard este

,,Limba intercomunic[rii intr-o comunitate lingvisticd, legitimatd qiinstitufionalizatl, istoric, cu un caracter supraregional, care se situeazd deasupralimbii (limbilor) colocviale gi dialectelor gi este normatd qi transmisi in acord cu

n{

aa!gl

ir

Cl

dE

au

updd

1l

irnp

S

S

L

Eclldq ecer€oep 'e11e el plsrg^ o €l ep 'e11e el eunrseJoJd o e1 ep 'e11e el el€lercoso ?l ep gzefiuenSrp es elsece Inlqtu€sue 'eeece eC[ 'etr€]eroos urp eu€run eiuerrcesIerm elrruuoc luns orec eiurlSounc ep e.redruE o pprxe (re1s"rgrr 1e 'rrunrsegordp 'Iipllc1ule IE erepel ep Intrcund rlp El€urrrlelep) g;n11nc orecelJ u1 'feseru

rm ?pocep e n4ued eJesecou eleiur$ounc epurrdnC 'erecrunruoc ep eli€nlls o-4ulele e4urp ||ie1er IS 11uml ele elcerqo 'u.rgurrrdxe e1e rrueuop ez\\tn rS e1erfue1ur

" ep Eete1qrqe eundnserd gcrpedolcrcue nrs gluliueroJor uiuoledruoc -

erecruruuoc ep e$eru1s nc p.rqgEel uI eleJnqnc elelcerqoezl1Jn rS eprdrelul s ep €el€lrpqe else Flurnllncolros uiueleduroc, 'eJeseJpe ep elelruuJoJ .trnl€s ep eleprruoJ :elercos eprieler cnpuoc erec eltpEerep grrr€es eu{ rorr llro}lqro1 'lncol 'tt.rpcrunutoc In}ueuoul 'uolncolJelq er1ulp

e111ie1e.r erepel uI EqtB es ES gEIqO 'puoridece.r rnlnfeseur seleiul lrumu€ un €epgs rws {n4suoc op FFf€-seur EruroJ Elfrunue o Bep ES lruo}rqrol ?c eundnse;ds1seecv 'erecrrmruoc ep erienlls ep ericury uI srncsrp ep undll e lreJlp Ezlllti.rS eprdrelul B ep Be1ellcedec eundnse;d gcpsyr8uqorJos uiuoleduroc -

'ecrleuoJ IJnlcn4s rS elueurele Jorrn

u 'gr<e1urs ep IS erEologrour ep rpEer Jorm e 'elecrxel elueruele Jorrn ruElrrms€Emq ed 'esucs rS elero roleleseur BeJraJoqBIe rS eereEeleiug uud a$epelop es eg'er€cruruuoc ep s$uqgs o-DuI cpsrrr8url mFpoc eppEer ecqde rS eprd;e1ul B ep

eelvncedec r{ E}suoJ'gzaq ep eiueleduroc elsg 'gcpqn8ull uiueledruoc -:ilms eles ole$euoduro3

'(pulp4s n€s Eruepur) gqurl o-4uJ luercge €crunwocB ep eepgcedec purrreesug (erecnmuroc ep) Elrlucruruuoc eiuepdruo3

Y^rrvcrNru^[o3 viNarsdr^[o J

'l1ugeP PldutocutIcep 'ppurgordu luelclJnsul pelqo un - egradep reru ed - ssrrrgr V

eJ.se ec ?eecuud rycep o1se nu ec €eec uud'pqer8ep pur 'e$eugep es prepuuls €qrulT

'(&l?rcos eJepuqxe eJzrrr Fru ep rS lce4sqe reru eJecruruuocap Flueum4sur e5e orolelcelorcos r$ JoIepeFIp eleJ u; lglercos seunrsuecsegzuezqoteg r.S rlocS uI eiltusrru4 es (repu.e$e enEuel) g1 'su4xe rS nldureIBIU Iec ereEeleiug ep 1nco1[rul pull.{ 'lceroc sFcs rS mln3ero mlnzn elerrrrou

IS EI

IruE]

ncperdnrfelse

Inlur

€e '(

elrd(euqteples e,;

'elpegwl'UI .I

ednl

sArol

EIJBI

-nqses€unleiua

IqIIIr

lFIM

Isur

IB [T€cl

ep)€crIIJET

fol

ES el

lUnSesr

experienle proprii acelei secvenfe. in timpul viefii, ea se consolideazd pi se

imbogSfegte, ceea ce permite vorbitorului sd inleleagd gi si elaboreze mesaje.

$i la nivelul pregcolaritifii gi al gcolaritifii mici, sunt - de multe ori -caz-lJtt carevizeaz6 competenfa referenlialE sau enciclopedicS. De exemplu, dacdunui elev i se afiage atenlia in felul urmitor: ,,Yezi si nu p6,tegti ca iezii ceimari!", conlinutul va fi inleles (este un avertisment, produs intr-o situaliesimilari cu cea in care s-au gdsit cdndva nigte iezi), dar nu poate fi descifratiirelafia presupusd. Aceasta este, ins6, evidenti pentru to{i copiii care cunosc (auavzit sau au citit) Capra cu trei iezi de Ion Creang6. Pe baza cunogtinlelor lor detip ,,enciclopedic" (enciclopedia vArstei gcolaritiilii mici, spre exemplu), eleviiinleleg ci au fbptuit un gest, au adoptat o atitudine, au refiizat o recomandare,ceea ce echivaleazS cu o gregeald sanclionabilE.

Dacd elevii au invilat un text (poezie sau nara,tiune) despre un copilharnic, desemnarea unuia dintre ei prin numele copilului din text nu creeazdnicio greutate de inlelegereo intrucdt toli elevii au in bagajul lor informafional, pebaza activitdlii din clasd, bine precizat reperul.

- competenfa strategici este capacitatea de a utiliza strategii verbale gi

nonverbale pentru a menfine contactul cu interlocutorul/ interlocutorii gi deelaborare a actului de comunicare in funclie de inten{ia locutorilor. inconformitate cu aceastd competenfd, se acceptd ca unele lacune in exprimare(ceea ce se intdmpli gi in cazul vorbitorilor limbii materne) sd fie rezolvate pringesturi, mimic6, prin reformulare, prin alte cuvinte.

Astfel, pentru a exprima atitudinea fald de un fenomen meteorologic alcirui nume vorbitorul nu-l cunoagte sau nu gi-l amintegte, el poate face oremarc6: ,,Nu-mi place!", transferdnd astfel responsabilitatea inlelegerii peseama interlocutorului.

- competenla pragmaticd are in vedere alegerea strategiilor celor maipotrivite pentru atingerea unui obiectiv precis. Aceastd competenld presupune:

a. pentru producerea textelor orale sau scrise:- dispunerea tipograficd a textului- structurarea cu ajutorul conectorilor logici sau cronologicib. pentru infelegerea textelor: narafiuni, descrieri, mesaje publice, anunfuri

(in gdri, la radio, la televizor):- capacitatea de a interpreta presupoziiile textului qi intenfiile sale.Un elev care are aceast[ capacitate va inlelege gluma urmdtoare, proces

care implici acoperirea unei porliuni din derularea intdmpl5rilor. Mdmica numai trebuie sd dea copilului ciocolatS, pentru cd acesta n-a obfinut calificativul,,foarte bine" la aritmeticd.

- Mdmico, Stii ciocolata aia pe care mi-ai promis-o dacd iau foarte binela aritmeticd? Ei, bine, nu mai trebuie s-o iei.

- abilitatea de a fixniza informalii omise deliberat- competenfa generic6 inseamnd respectarea legilor discursului: legea

cooperdrii - vorbim pentru a solicita o informalie sau pentru a institui o relafie

dt

clu

el

IIpuC(

cl

upCr

a

sl

t

d

9,

p

$

c

$

a

a

il

6

i{uelcerelure4ul eriele.r o pz€elelsut es 'ericung glseece urrd !'c1e elrcllos € 'euop.ro e'eznJe B :elurlnc urrd e$ergrrrJn es ec €eec uJ Elsuoc - erJolncop ericury -

ielelurrrnc unds ec €eec uJ glsuoc - orJolncol ericuq; -: runricury re.4 el$eurldepu; InsJncsrc

'IrJEcluruuoc I? uJelut rS utelxe lnlxeluoc rS ec

'troldecer Iilnur reru n€s pun r$ rolpirure un e4ug Ideler r$ rrirzod 'qercos rrolc€pzneldBw erec efunqS o eundnserd erecruruuoc ecrJo 'repe$y 'u.rpiunue 1nco1 rfu.rgiunue lrqueruoru

!1nro1nco1e '1ruo1pirwe /lruolgiunue :luns elueuoduoc reJgc

e1e 'ereiunue ep erienlrs o rS unirmue ep nlqurcsua un eundnserd InsJncsrq'eilad glp ep ed 'ere1erdre1u1 ep IS

drOCnpOJd Op OleiuelSumcrrc rS 'eged o ep ed 'gleqre,ruou n€s gleqJel e$cnpord:elueuoduroc Enop eJepel uJ EqlB es Es ernqe4'rnlnslncsrp €eJ€pJoq€ ul

'rruruours ilms rueuilel lop rec rrun ru1ued l,,ge1" gS

,,smcslp" e4ulp c4u€rues Fgoder nc grqgEel uI eilJeJrp runrzrl glsrxe runc pdnp

"'smcsrp"epplnue*"1i:Jil:tri,tr#y,ru1"jn:li:r1,'#ffi1?#"I*,,,0, e$e smcslp ep InuerrrJel 'g"j1r"gr*a eleilun o repese 'rezraq, "r"ourdr,t runrsuerup ep gcpsrrrEurl el?llun o else InsJncsrp gc zutrrJe epod eg

:roFreilre xel un-.qug nes (xel-oc) p1rux4e alndgqeo-:lq epfunue rrirzodord pdlcpred eiuerrces reun €eJs1erd.re1u1 €T 'eJecrumuooep eldrue reul $p4nrn 'epnniupluJ-oJcrru el4€cgrutues ?c neergde g,rlpedsred?eueuresB o-4rrl(I 'Flug,rnc nes e{zodord rJ JB urnc 'elerurunu liEllun JorrneeJuzJtrje(n 'em4 BI seJs$ulq '?crlsn6url ep JollJplecJec ec4cerd ur 'nelseluoce.ruc erapel ep epund leurrrdxe n€ uolg1ecrec zrrligc '09, IIrrB nc pugdecul

'sJncsrp un €Jeprsuoc

I-B Eurrreesr{ lereueE pog " Ie erec ug e11$1puoc

"l eregoder uFd ye1 mun

srnpn4s Eproqs y :snpord lsoJ 3 eJ€c uI epriryuoc e1 legoder eg gs eundnserdnrpn$ In4c 1e 'elacnmuroc ap cgrceds polu un grrurBesul FxeI 'lnlxel eJepe^ uIrue^E ps ornqe.4 gc u$decuoc El4rpeJcB pulg 'env EJ glutzerd es nu eF.rnirmuepc seJslslsuoc pmsgru eJeru Istu lol ug sndun e-s ,eureJl €rurlln uI

TNSUNCSIC

'socrlrlod uol un ed urqrorr rg 'urgserpeeu BreJgc eueosred ep lueJeJlpul !1pp€ un nc soduereleJ uol un ed 'rou ncgrrt.BodoeP luns oc Iec nc I?cilrIB uol un ed rurqrorr :rrieilIod eeEel lereredooc ep

erielr

eeEe

au!q

Imiu

Inpnutseco

:e'

Isru

edloeaIB CI

ulrdeJSU

qeplIS EI

ed'Ignepdo:

'sru1

r^elep J(

ne) r

glP4edsr

Iec I

Pcvp

- Ir:

3S rl