Top Banner

of 33

Metodica Predarii Istorie Titularizare 2014

Oct 18, 2015

ReportDownload

Documents

  • METODICA PREDARII ISTORIEIprofesor scoala

    METODICA PREDRII

    ISTORIEII. GLOSAR, TERMENI,

    NOIUNI, CONCEPTE ISTORICE

    Aria curriculara reprezinta un grupaj de discipline scolare care au n comun anumite obiective si metodologii si care ofera o viziune multi si/sau interdisciplinara asupra obiectelor de studiu. Curriculumulul national romnesc este structurat n sapte arii curriculare desemnate pe baza unor principii de tip epistemologic si psihopedagogic. Ariile curriculare au fost selectate n conformitate cu finalitatile nvatamntului, tinnd cont de importanta diverselor domenii culturale care structureaza personalitatea umana, precum si de conexiunile dintre aceste domenii. Ariile curriculare sunt: limba si comunicare, matematica si stiintele naturii, om si societate, arte, educatie fizica si sport, tehnologii,consiliere si orientare. Ponderea lor n cadrul ciclurilor curriculare si de-a lungul anilor de studiu este variabila.

    Competentele reprezinta ansambluri structurate de cunostinte si deprinderi dobndite prin nvatare. Acestea permit identificarea si rezolvarea n contexte diverse a unor probleme caracteristice unui anumit domeniu.

    Competentele generale se definesc pe obiect de studiu si se formeaza pe durata nvatamntului liceal. Ele au un grad ridicat de generalitate si complexitate si au rolul de a orienta demersul didactic catre achizitiile finale dobndite de elev prin nvatare. Competentele specifice se definesc pe obiect de studiu si se formeaza pe parcursul unui an scolar. Ele sunt derivate din competentele generale, fiind etape n dobndirea acestora. Competentelor specifice li se asociaza, prin programa, unitati de continut.

    Curriculum nucleu reprezinta expresia curriculara a trunchiului comun, care cuprinde acel set de elemente esentiale pentru orientarea nvatarii la o anumita disciplina si reprezinta unicul sistem de referinta pentru diversele tipuri de evaluari si examinari externe (nationale) din sistem si pentru elaborarea standardelor curriculare de performanta.

    ALTE DOCUMENTERAPORT DE sCOLARIZAREFIs DE EVALUARE matematicaPLANIFICARE ANUALA LA LIMBA SI LITERATURA ROMANACONCURSUL NAIONAL PENTRU OCUPAREA POSTURILOR DIDACTICE DECLARATE VACANTE / REZERVATE N NVMNTUL PREUNIVERSITAR--2006OLIMPIADA DE sTIINE FAZA JUDEEANMASTER MANAGEMENTUL RESURSELOR UMANETemele generice pentru testul de examinare TERMOTEHNICA -iunie 2008EVENIMENTUL DIDACTICProbe experimentale de determinare a capacitatii de vorbire a copilului la intrarea in scoalaPlanificarea unitatilor clasa a IVa-B

    Cautare

  • Curriculum la decizia scolii (CDS) reprezinta ansamblul proceselor educative si al experientelor de nvatare pe care fiecare scoala le propune n mod direct elevilor sai n cadrul ofertei curriculare proprii. La nivelul planurilor de nvatamnt, CDS reprezinta numarul de ore alocate scolii pentru constituirea propriului proiect curricular.

    Curriculum aprofundat, pentru nvatamntul general, reprezinta, acea forma de CDS care urmareste aprofundarea obiectivelor de referinta ale Curriculumului nucleu prin diversificarea activitatilor de nvatare, n numarul maxim de ore prevazut n plaja orara a unei discipline.

    Curriculum extins, pentru nvatamntul general, reprezinta acea forma de CDS care urmareste extinderea obiectivelor si continuturilor din Curriculumul nucleu prin noi obiective de referinta si unitati de continut, n numarul maxim de ore prevazut n plaja orara a unei discipline. Aceasta presupune parcurgerea programei n ntregime.

    Obiectivele cadru sunt obiective cu un grad ridicat de complexitate si generalitate. Ele se refera la formarea unor capacitati si atitudini generate de specificul disciplinei si sunt urmarite de-a lungul mai multor ani de studiu. Au o structura comuna pentru toate disciplinele apartinnd unei arii curriculare si au rolul de a asigura coerenta n cadrul acesteia.

    Obiectivele de referinta sunt obiective care specifica rezultatele asteptate ale nvatarii la finalul unui an de studiu si urmaresc progresia n formarea de capacitati si achizitia de cunostinte ale elevului de 14514n1314o la un an de studiu la altul.

    Plaja orara reprezinta variatia de ore situata ntre numarul minim si numarul maxim de ore atribuit prin planul-cadru de nvatamnt unei discipline ntr-un an de studiu. Standardele curriculare de performanta reprezinta criterii de evaluare a calitatii procesului de nvatare. Ele reprezinta enunturi sintetice n masura sa indice gradul n care sunt atinse obiectivele fiecarei discipline de catre elevi, la finele fiecarei trepte de nvatamnt obligatoriu.

    Trunchi comun reprezinta numarul de ore care trebuie parcurse n mod obligatoriu de catre toti elevii unei clase pentru o anumita disciplina. Acest numar de ore este alocat prin planurile-cadru de nvatamnt si asigura egalitatea sanselor n educatie.

    Unitatea de nvatare este o structura didactica deschisa si flexibila, care are urmatoarele caracteristici: determina formarea la elevi a unui comportament specific generat prin integrarea unor obiective de referinta sau competente specifice; este unitara din punct de vedere tematic; se desfasoara n mod sistematic si continuu pe o perioada de timp si se finalizeaza prin evaluare.

    Ciclurile curriculare sunt periodizari ale scolaritatii care au n comun obiective specifice si grupeaza mai multi ani de studiu, apartinnd uneori de niveluri scolare diferite. Aceste periodizari se suprapun peste structura formala a sistemului de nvatamnt cu scopul de a focaliza obiectivul major al fiecarei etape scolare si de a regla

  • procesul de nvatamnt prin interventii de natura curriculara. Fiecare ciclu curricular ofera un set coerent de obiective de nvatare, care consemneaza ceea ce ar trebui sa dobndeasca elevii la capatul unei anumite etape ale scolaritatii , o serie de dominante care se refera la alcatuirea programelor scolare.

    Obiectivele ciclurilor curriculare sunt:

    a) Ciclul achizitiilor fundamentale (grupa pregatitoare, clasele I-II) are ca obiective acomodarea la cerintele sistemului scolar si alfabetizarea initiala;

    b) Ciclul de dezvoltare (clasele III-VI) are ca obiectiv major formarea capacitatilor de baza necesare continuarii studiilor;

    c) Ciclul de observare si orientare (clasele VII-IX) are ca obiectiv orientarea n vederea optimizarii optiunii scolare si profesionale ulterioare;

    d) Ciclul de aprofundare (clasele IX-XI) are ca obiectiv major adncirea studiului, alegerea profilului si a specializarii asigurnd n acelasi timp o pregatire generala pe baza optiunilor de la celelalte arii curriculare.

    e) Ciclul de specializare corespunde nvatamntului universitar.

    II. CURRICULUM PENTRU ISTORIE

    2.1.Planul cadru

    n perioada de formare, timpul scolar reprezinta un procent nsemnat din viata fiecarei persoane. Ca urmare, modalitatea n care scoala i organizeaza unui elev timpul reprezinta totodata o forma de control si de influenta asupra existentei acesteia.

    Desi planul cadru de nvatamnt este vazut adesea ca un instrument de politica educationala ce afecteaza n primul rnd normele profesorilor, n realitate este un instrument de organizare a vietii elevilor. Modalitatea de control unitar la centru, materializata printr-un plan unic de nvatamnt a reprezentat si reprezinta produsul unui sistem politico-social dominat de autoritarism si de lipsa dreptului la optiune; aceasta n timp ce modalitatea n care decizia la nivelul scolii intervine asupra timpului scolar, materializata prin planuri cadru de nvatamnt prezinta produsul unui sistem socio-politic n care domina participarea sociala si dreptul la optiune.

    Planul cadru de nvatamnt este un document reglator esential care jaloneaza resursele de timp ale procesului de predare-nvatare. Planurile-cadru ofera solutii de optimizare a bugetului de timp: pe de o parte sunt cuprinse activitati comune tuturor elevilor din tara n scopul asigurarii egalitatii de sansa a acestora, pe de alta parte este prevazuta activitatea pe grupuri/clase de elevi n scopul diferentierii parcursului scolar n functie de interesele, nevoile si aptitudinile specifice elevilor.

  • Ariile curriculare au fost selectate n conformitate cu finalitatile nvatamntului, tinnd cont de importanta diverselor domenii culturale care structureaza personalitatea umana, precum si de conexiunile din aceste domenii.

    Organizarea planurilor de nvatamnt pe arii curriculare ofera ca avantaje:

    posibilitatea integrarii demersului mono-disciplinar actual ntr-un cadru interdisciplinar; echilibrarea ponderilor acordate diferitelor domenii si obiecte de studiu; concordanta cu teoriile actuale privind procesul, stilul si ritmurile nvatarii; continuitatea si integritatea demersului didactic pe ntregul parcurs scolar fiecarui elev.

    Principiile de generare a planurilor-cadru de nvatamnt sunt: principiile selectiei si ierarhizarii culturale, principiul functionalitatii (racordarea diverselor discipline si a ariilor curriculare), principiul coerentei (caracterul omogen al parcursului scolar), principiul egalitatii sanselor, principiul flexibilitatii si a parcursului individual, principiul racordarii la social.

    2.2.Programa de istorie

    Este parte a Curriculumului national. Termenul de curriculum deriva din limba latina, unde printre altele nseamna drum catre. Conceptual, programele scolare actuale se diferentiaza de programele analitice prin accentul pe care l pune pe interiorizarea unui mod de gndire specific fiecarui domeniu transpus n scoala prin intermediul unui obiect de studiu. Actualele programe scol

Welcome message from author
This document is posted to help you gain knowledge. Please leave a comment to let me know what you think about it! Share it to your friends and learn new things together.