Metodica predarii geografiei

Metodica predarii geografiei(didactica specialitatii)1) Geografia ca obiect de invatamant cuprinde:

A.cunostinte selectate din stiinta geografica

B.date si fapte concrete din realitatea obiectiva

C. relatari ale unor martori oculari

1 A+B 2 A+C 3 A+B+C

2) Geografia are legi specifice ca:

A.legea zonalitatii geografice

B.legea etajarii pe verticala

C. legea eroziunii fluviatile

1 A+B 2 A+B+C 3 B+C

3) Geografia fizica se ocupa de studiul planetei Terra sub urmatoarele aspecte:

A. ca sistem unitar – geosistem

B. ca parte a mediului extraplanetar

C. ca parte a microcosmosului

1 A+B 2 A+C 3 A+B+C

4) Geografia umana studiaza problemele legate de:

A. geografia populatiei

B. geografia habitatului

C. geografia resurselor

1 A+B 2 A+B+C 3 A+C

5) Factorii care determina structura, integrarea si ierarhizarea continutului geografic al invatamantului sunt:

A. scopul general al educatiei

B. explozia informationala

C. cerintele sociale actuale

1 A+B+C 2 A+C 3 A+B

6) Geografia ca stiinta studiaza:

A. relatiile statistice, dinamice etc. dintre geosfere

B. mediul geografic in complexitatea si varietatealui

C. modificarile din interiorul placilor tectonice

D. transformarile mediului de catre societatea umana

1 A+B 2 A+B+C 3 A+B+D 4 C+D

7) Obiectivele actuale ale geografiei vizeaza urmatoarele directii:

A. analiza mediului geografic

B. diagnoza mediului geografic

C. prognoza mediului geografic

1 A+B+C 2 A+C 3 A+B

8) Continutul geografiei ca obiect de invatamant este caracterizat prin:

A. cantitatea de informatii si abilitati practice

B. calitatea cunostintelor

C. mobilitatea cunostintelor

D. diversificarea sistemului de informatie si abilitati

E. specificitatea sistemului de informatii si capacitati geografice

1 A+B+C+D 2 A+D+E 3 A+B+C+D+E

9) Planul de invatamant este un document elaborat de MEC in care se consemneaza:

A.parametri generali de organizare, ierarhizare si dispunere a continutului invatamantului pe

cicluri scolare, tipuri de scoli, clase si obiecte de invatamant

B.numarul de ore anual si saptamanal

C.numarul de laboratoare din fiecare scoala

1 A+C 2 A+B 3 A+B+C

10) Programa scolara la geografie pentru clasele a V-a – a VIII-a cuprinde urmatoarele obiective cadru:

A. situarea corecta an timp si spatiu

B. cunoasterea si interpretarea suporturilor grafice si cartografice

C. intelegerea si utilizarea adecvata a limbajului de specialitate

D. investigarea si interpretarea fenomenelor extraterestre

E. formarea unei atitudini constructive si responsabile fata de mediul inconjurator

1 A+B+C+E 2 B+C+D 3 C+D

11) Programa pentru cls. X-XII cuprinde urmatoarele competente generale:

A. perceptia corecta a fenomenelor din mediul geografic

B. investigarea si interpretarea unor fenomene si procese specifice geografiei

C. explicarea si descrierea unor elemente, procese si fenomene ce formeaza mediul geografic

D. relationarea unor fenomene din realitatea extrageografica

1 B+C+D 2 A+D 3 A+B+C

12) Manualul de geografie trebuie sa respecte urmatoarele cerinte:

A. denumirea capitolelor, partilor si unitatilor din programa scolara

B. volumul de informatii prevazut de programa scolara

C. continutul manualului sa fie adecvat nivelului intelectual al elevilor

D. sa cuprinda informatii geografice care sa fie acceptate de elevi

1 A+B+C 2 A+C+D 3 C+D

13) In realizarea unitatii dintre cele 3 laturi a procesului de invatamant (informare, formare, educare),

profesorului de geografie ii revine misiunea sa:

A. creeze situatii de invatare valoroase din punct de vedere formativ si educativ

B. sa utilizeze o strategie in conformitate cu normele euristice internationale

C. sa realizeze o selectie, esentializare si actualizare a cunostintelor predate

1 A+B+C 2 B+C 3 A+C

14) In stadiul operatiunilor concrete:

A. elevii trebuie invatati sa observe

B. elevii trebuie invatati sa desprinda esentialul din obiecte si fenomene

C. elevii trebuie sa inteleaga specificul si particularul obiectelor si fenomenelor

1 A+B+C 2 B+C 3 A+C

15) Pentru ca elevii sa inteleaga fenomenul geografic, profesorul trebuie sa:

A. creeze situatii adecvate de invatare

B. sa foloseasca exercitii gramaticale

C. sa selecteze informatiile stiintifice

1 A+B+C 2 A+B 3 A+C

16) Invatarea este activa daca elevul:

A. participa constient la procesul de predare-invatare

B. cunoaste scopul urmarit in lectia predata

C. depune un efort perseverent la realizarea scopului

1 A+C 2 A+B+C 3 B+C

17) La lectia alcatuirea si structura atmosferei, clasa a IX-a, se pot fixa ca obiective operationale:

A. 01 – elevii sa cunoasca ordinea straturilor atmosferei

B. 02 –elevii sa precizeze particularitatile fizico-chimice ale fiecarui stat

C. 03 – elevii sa explice influenta antropica asupra modificarii compozitiei atmosferice

1 A+C 2 A+B+C 3 A+B

18) In conformitate cu principiul integrarii sistematice, profesorul de geografie va trebui:

A. sa scrie pe tabla ceea ce doreste ca elevii sa aiba in caietul de geografie

B. sa faca scheme pe tabla

C. sa ceara elevilor realizarea de harti schematice cu respectarea scarii de proportie

1 A+B 2 B+C 3 A+C

19) Prin aplicarea conexiunii inverse, profesorul va urmari:

A. imbunatatirea rezultatelor la invatatura

B. realizarea in conditii optime a obiectivelor propuse

C. asigurarea unei invatari apropiate de cerintele instruirii optime

1 A+C 2 A+B 3 A+B+C

20) Continuturile obiectului geografia Romaniei din clasa a XII-a sunt asociate in procesul de instruire cu o

serie de competente specifice, cum ar fi:

A. identificarea elementelor de referinta a geografiei tarii

B. utilizarea unei terminologii minime adecvate

C. interpretarea unor date referitoare la marile ce marginesc Europa

1 A+B+C 2 A+B 3 A+C

21) Unitatea de invatare campiile la geografia Romaniei, clasa a VIII-a, ar putea avea urmatoarele continuturi:

A. Campia de Vest

B. Campia Romana

C. Delta Dunarii

D. Platforma Continentala

1 A+B+C+D 2 C+D 3 B+D

22) Pentru ca elevii sa-si insuseasca cunostintele cuprinse in lectia alcatuirea scoartei terestre la clasa a V-a,

obiectivele operationale ar putea fi:

A. 01 – sa se precizeze structura interna a pamantului

B. 02 – elevii sa defineasca notiunile si termenii noi

C. 03 – sa explice mecanismul miscarii placilor litosferei

1 A+C 2 A+B 3 A+B+C

23) Conform principiului repartitiei spatiale, analiza teritoriului statelor implica:

A. caracterizarea configuratiei teritoriului

B. analiza structurii geologice a reliefului

C. situarea lor in raport de coordonatele geografice

1 A+C 2 B+C 3 A+B+C

24) In raport de repartitia temporala, fenomenele si procesele geografice sunt analizate prin:

A. studiul transformarilor geologice ale scoartei terestre

B. studierea fenomenelor vulcanice si seismice actuale

C. prognoze spatio-temporale.

1 A+C 2 A+B 3 A+B+C

25) Studierea cauzalitatii proceselor si fenomenelor geografice urmareste:

A. corelatia dintre cauza si efect

B. succesiunea generica a fenomenelor

C. legitatile determinarii cauzale

1 A+B+C 2 A+C 3 B+C

26) Ce operatii implica analiza obiectelor si elementelor care apartin de structuri geografice:

A. o operatie de clasificare a elementelor

B. o operatie de sistematizare a ansamblului

C. stabilirea unor clase de obiecte si elemente

1 B+C 2 A+B+C 3 A+C

27) Respectarea principiului integralitatii functionale la geografie impune raspunsuri la urmatoarele intrebari:

A. cum exista obiectul sau fenomenul geografic

B. cum este influentat de alte obiecte, procese si fenomene

C. cum influenteaza procesul sau fenomenul geografic alte procese si fenomene

1 A+B+C 2 A+C 3 B+C

28) Conceptul de diversitate desemneaza in cadrul obiectelor proceselor si fenomenelor:

A. caracterul lor particular specific

B. diferente de ordin calitativ

C. categorii ca omogen si neomogen

1 A+C 2 B+C 3 A+B+C

29) Principiul invatarii intuitive implica:

A. o invatare dirijata

B. o invatare activa

C. o invatare cu ajutorul manualului

D. o invatare cu ajutorul mijloacelor obiectuale

1 A+B 2 A+B+C+D 3 A+B+D

30) Principiul accesibilitatii impune:

A. selectarea si gradarea informatiilor

B. strategii diferentiate pe grupe de nivel

C. utilizarea unor informatii de inalt nivel stiintific

D. strategii individualizate

1 A+B+D 2 A+B+C+D 3 A+C

31) Principiul invatarii prin actiune solicita:

A. cunoasterea scopului urmarit de catre elevi

B. o invatare organizata pe baza unui plan

C. o autoinstruire

D. o invatare pe baza descrierilor geografice

1 A+B+D 2 A+B+C 3 A+B+C+D

32) Stimularea si dezvoltarea motivatiei la elevi in procesul de instruire la geografie poate fi determinat de:

A. interesul elevilor pentru cunoasterea mediului inconjurator

B. dorinta de a obtine note mari

C. existenta unor principii geografice

1 A+B 2 B+C 3 A+B+C

33) Respectarea principiului integrarii sistematice in activitatea didactica implica:

A. respectarea programei scolare la geografie

B. ordonarea cunostintelor pe unitati de invatare

C. ordonarea logica a ideilor in cadrul lectiilor din manuale

1 A+B 2 B+C 3 A+B+C

34) Realizarea legarii teoriei de practica la geografie necesita:

A. insusirea cunostintelor teoretice

B. formarea priceperilor si deprinderilor in utilizarea hartii

C. investigatii facute direct in mediul geografic

D. investigatii facute in terenul de geografie

1 A+B+C+D 2 A+C+D 3 B+D

35) Prin utilizarea feed-backului se poate realiza:

A. imbunatatirea activitatii de predare-invatare

B. activizarea invatarii

C. promovarea unor cercetari geografice

D. realizarea in conditii optime a obiectivelor propuse

1 A+B+C+D 2 A+B+D 3 B+C

36) Programa scolara la geografie pentru clasele gimnaziale cuprinde:

A. obiectivele cadru

B. competente specifice

C. structura continuturilor pentru fiecare clasa gimnaziala

1 A+C 2 B+C 3 A+B+C

37) Programa scolara la geografie pentru clasele de liceu cuprinde:

A. competentele generale ale obiectului geografie

B. obiective de referinta

C. structura continuturilor pentru clasele de liceu

1 A+B+C 2 B+C 3 A+C

38) Componentele de baza ale curriculumului scolar sunt:

A. finalitatile si obiectivele generale ale invatamantului

B. obiective terminale, intermediare ale diferitelor arii curriculare

C. programe si materiale suport de predare si de instrumente de evaluare/examinare

1 A+B+C 2 A+C 3 B+C

39) In activitatea de invatare, resursele curriculumului cuprind:

A. manualele si suporturile de invatare

B. competentele profesorilor

C. numarul elevilor dintr-o clasa

D. resursele de timp

1 A+B+D 2 B+C 3 A+B+C+D

40) Manualul de geografie ca document operational reprezinta:

A. un izvor de informatie si documentare pentru elevi

B. un mijloc de informare care contine numeroase detalii

C. un material dupa care se orienteaza profesorul in predarea lectiilor

1 A+B+C 2 A+C 3 B+C

41) Pentru realizarea macroproiectarii la geografie este necesar ca profesorul sa:

A. cunoasca continutul programei scolare din aria curriculara „Om si Societate”

B. asigure o relatie intre obiectivele de referinta si continutul obiectului geografic din clasele

gimnaziale

C. imparta continutul din manual pe unitati de invatare

D. utilizeze resurse de timp intre minimum 2 ore si maximum 8 ore, pentru o unitate de invatare

1 B+C 2 A+B+D 3 A+B+C+D

42) Pentru proiectarea unei unitati de invatare este necesar sa:

A. identificam obiectivele de referinta pentru clasele gimnaziale

B. identificam competentele specifice pentru clasele de liceu

C. selectionam continuturile si analizam resursele

D. precizam instrumentele de evaluare conform obiectivelor stabilite

1 A+B+C+D 2 A+B+D 3 C+D

43) In vederea operationalizarii obiectivelor didactice la geografie trebuie ca:

A. operationalizarea sa se refere la activitatea elevului

B. sa includa conditiile didactice si psiho-pedagogice

C. sa includa creiteriul de verificare / evaluarea cunostintelor

D. sa includa nivelul de performanta minima, medie si maxima a elevilor

1 A+B+C+D 2 B+C+D 3 A+B+D

44) Pentru asigurarea instruirii si formarii personalitatii elevilor, metodele didactice au functii cu caracter

general ca:

A. functie cognitiva

B. functie operationala

C. functie motivationala

D. functie restrictionala

E. functie formativ-educativa

1 A+B+C+E 2 A+B+D 3 B+C+D+E

45) Metodele de instruire cu rol pasiv al elevului sunt:

A. discutia

B. povestirea

C. descrierea

1 A+B+C 2 B+C 3 A+C

46) Formele conversatiei bazate pe intrebari si raspunsuri sunt:

A. conversatia catehetica

B. conversatia eurisitica

C. explicatia

1 A+B 2 B+C 3 A+B+C

47) In functie de rationamentul utilizat explicatia poate fi:

A. deductiva

B. inductiva

C. analogica

D. explicatia relatiilor

1 A+B+C+D 2 A+C+D 3 B+C

48) In functie de procesul psihic implicat, intrebarile pot fi:

A. reproductive

B. productive

C. active

1 A+B+C 2 A+B 3 B+C

49) In functie de raspunsurile asteptate, intrebarile pot fi:

A. convergente

B. divergente

C. justificative

1 A+B 2 B+C 3 A+B+C

50) In functie de operatia de efectuat, intrebarile pot fi:

A. de clasificare

B. de ordonare

C. de explicare

D. de numarare

1 A+B+C+D 2 A+B+D 3 B+D

51) In functie de adresabilitatea lor, intrebarile pot fi:

A. frontale

B. directe

C. inversate

D. indirecte

1 A+B+C 2 A+B+C+D 3 A+C

52) Intrebarile formulate de profesori trebuie sa satisfaca urmatoarele cerinte:

A. sa fie precise si concise

B. sa fie complete din punct de vedere stiintific

C. sa fie formulate corect din punct de vedere gramatical

D. sa fie usoare

1 A+B+C 2 A+D 3 A+B+C+D

53) O metoda didactica utilizata in anumite momente ale lectiei, este povestirea care poate fi:

A. o metoda conversativa

B. cu caracter concret sau evocator

C. utilizata mai ales in clasele gimnaziale

D. un mijloc de a crea emotii, sentimente si atitudini

1 A+C+D 2 B+C+D 3 A+B

54) Dintre metodele cu rol pasiv al al elevului, descrierea este o metoda:

A. cu expunere orala pe baza observatiilor

B. scrisa, realizata tot pe baza de observatii

C. comparativa

1 A+B+C 2 B+D 3 A+C

55) Explicatia inductiva este o metoda didactica care prezinta un continut stintific pornind de la:

A. o operatie logica ce urmeaza calea dea la general la particular

B. cazuri particulare spre a generalize

C. perceperea, masurarea, analiza si descrierea fenomenelor geografice

1 A+C 2 A+B 3 B+C

56) Conversatia catehetica se bazeaza pe intrebari:

A. memotehnice

B. productive

C. cu scopul fixarii si consolidarii cunostintelor

1 A+B+C 2 A+C 3 B+C

57) Conversatia euristica vizeaza:

A. forularea libera si personala a raspunsurilor elevilor

B. conducerea elevului la descoperirea unui adevar cunoscut de professor

C. realizarea unor motivatii pentru activitatea de cercetare

1 A+C 2 A+B 3 A+B+C

58) Discutia reprezinta o metoda didactica de tip conversatie care:

A. urmareste un schimb reciproc de idei intre profesor si elevi

B. urmareste o serie de critici si propuneri pe o tema data

C. are ca scop consolidarea si sistematizarea de date si concepte

1 A+B 2 A+B+C 3 B+C

59) Dezbaterea este o metoda de tip conversatie care vizeaza:

A. dezvoltarea gandirii elevilor

B. examinarea aprofundata a unei probleme stiintifice

C. examinarea unei probleme stiintifica adesea controversata

1 A+B+C 2 B+C 3 A+C

60) Explicatia analogica implica:

A. compararea diverselor fapte geografice de acelasi tip

B. descoperirea asemanarilor si deosebirilor dintre ele

C. studierea unor tari sau regiuni

1 A+C 2 A+B+C 3 A+B

61) Care din urmatoarele intrebari sunt de tip productiv:

A. cum s-a format sistemul solar

B. care sunt planetele din sistemul solar

C. cum se explica forma sferica a corpurilor cosmice

1 A+C 2 A+B 3 B+C

62) Care din urmatoarele intrebari sunt de tip divergent:

A. cum se explica formarea circurilor glaciare

B. cum se explica formarea muntilor vulcanici

C. care sunt lacurile glaciare din Carpatii Meridionali

1 A+C 2 A+B 3 B+C

63) In demonstratiile obiectuale sunt utilizate:

A. modele naturale (roci, micromonoliti de sol etc.)

B. mulaje pentru diferite forme de relief

C. diapozitive

1 A+B+C 2 A+B 3 B+C

64) Demonstratiile prin harti schematice se realizeaza:

A. pe tabla

B. pentru intelegerea formelor si proceselor geografice

C. prin blocdiagrame

1 A+C 2 B+C 3 A+B

65) Prin desene schematice se pot reprezenta pe tabla:

A. structura interna a pamantului

B. profilul transversal al unei vai

C. elementele unui con vulcanic

1 A+B+C 2 A+C 3 A+B???

66) Cartograma ca reprezentare geografica reprezinta:

A. distributia spatiala a unui fenomen geografc

B. distributia spatiala a unui proces fizico-geografic

C. distributia spatiala a corpurilor cosmice

1 A+C 2 B+C 3 A+B

67) Cartodiagrama ca reprezentare geografica se utilizeaza:

1 pentru reprezentarea unui fenomen geografic pe un teritoriu in asociere cu reprezentari grafice

a intensitatii fenomenului

2 pentru reprezentarea cartografica a unui fenomen geografic cu ajutorul blocdiagramei

3 pentru reprezentarea unui fenomen geografic cu ajutorul unui profil geografic

68) Demonstratiile cu ajutorul planselor la lectiile de geografie se realizeaza:

1 in orice moment al lectiei

2 numai la inceputul lectiei

3 dupa terminarea lectiei

69) Demonstratiile cu ajutorul filmului didactic se realizeaza la lectiile de geografie in raport de:

A. nivelul de pregatire al elevilor

B. necesitatea prezentarii unor elemente geografice din spatii indepartate

C. consolidarea cunostintelor geografice ale elevilor

1 B+C 2 A+C 3 A+B+C

70) Demonstratiile cu ajutorul diapozitivelor pot fi utilizate de profesor:

A. in diferite secvente ale lectiei

B. folosind un comentariu geografic

C. numai cu imagini color

1 A+C 2 A+B 3 A+B+C

71) Demonstratiile cu ajutorul retroproiectiei se utilizeaza deoarece:

A. elevii au posibilitatea sa-si ia notite

B. elevii pot sa deseneze dupa materialele proiectate

C. elevii au posibilitatea sa utilizeze in acelasi timp si alte materiale

1 A+B+C 2 B+C 3 A+C

72) Demonstratiile simbolice sunt utilizate de profesorul de geografie:

1 cu ajutorul simbolurilor chimice

2 cu ajutorul modelelor naturale

3 cu ajutorul mulajelor

73) Demonstratiile prin desene geografice trebuie sa vizeze urmatoarele cerinte:

A. de continut

B. estetica

C. metodica

D. eurisitica

1 A+B+C 2 B+C+D 3 A+B+D

74) Ce tipuri de filme didactice pot fi integrate in structura lectiei:

A. filmul lectie

B. filmul problema

C. filmul sinteza

D. filmul motivatie

1 A+D 2 B+C+D 3 A+B+C+D

75) Ce forme ale observarii se utilizeaza in cercetarea geografica:

A. observarea vizuala

B. observarea instrumentala

C. observarea simbolica

1 A+B 2 A+B+C 3 B+C

76) In cercetarea geografica, observarea instrumentala se realizeaza:

A. prin masurarea unor procese geografice

B. prin masurarea unor forme geografice

C. prin obtinerea unor date exacte din lucrari de specialitate

1 A+C 2 A+B 3 B+C

77) In observatiile meteorologice din terenul geografic se pot folosi urmatoarele instrumente:

A. heliograful

B. termograful

C. girueta wild

1 A+B+C 2 A+C 3 A+B

78) In repertoriul de observatii meteorologice pe care le efectueaza elevii pot fi:

A. observatii asupra primei zile de toamna cu bruma sau strat de zapada

B. observatii zilnice asupra tipurilor de precipitatii

C. observatii asupra ultimei zile de primavara cu strat de zapada

1 A+C

2 A+B+C

3 B+C

79) Care sunt principalele forme ale problematizarii:

A. intrebarea problema

B. problema

C. informatia problema

D. situatia problema

1 A+B+D 2 B+C 3 A+B+C+D

80) Care sunt principalele etape in metodologia problematizarii:

A. profesorul precizeaza obiectivele operationale

B. elevii aleg problema

C. elevii analizeaza materialul faptic

D. elevii identifica si constientizeaza contradictiile problemei

E. profesorul analizeaza rezultatele obtinute de elevi

1 A+B+C+D+E 2 A+C+D+E 3 B+D+E

81) Care sunt cerintele modelelor in vederea intelegerii obiectelor, proceselor si fenomenelor geografice:

A. sa fie fidele

B. sa fie esentializate

C. sa fie realizate impreuna cu elevii

D. sa fie micsorate la o anumita scara

1 A+B+C+D 2 A+C+D 3 B+D

82) Dupa natura lor, modelele utilizate in activitatea didactica, pot fi:

A.modele fizice

B.modele grafice

C.modele simbolice

D.modele fotografice

E.modele simulacre

F.modele cibernetic

1 A+B+C+D+E+F 2 B+C+D+E 3 C+D+E+F

83) Cerintele metodice ale desenelor geografice efectuate de profesor pe tabla sunt:

A. sa fie executate simultan cu explicarea procesului sau fenomenului

B. realizate prin linii simple, clare si vizibile

C. desenul sa fie integrat in schema lectiei de pe tabla

1 A+C 2 B+C 3 A+B+C

84) Cerintele de continut ale desenelor geografice efectuate de profesor la lectii sunt:

A. sa reprezinte corect si sugestiv obiecte, procese sau fenomene geografice

B. sa prezinte esentialul fenomenului geografic

C. sa corespunda continutului stiintific din programa scolara si din manual

1 A+B 2 A+B+C 3 A+C

85) In cadrul lectiilor de geografie, profesorul poate pune elevilor o serie de intrebari problema cum ar fi:

A. de ce fiordurile Norvegiei au ghetari, desi se situeaza la aceeasi latitudine cu Groenlanda?

B. cum se explica existenta lacurilor glaciare in Carpatii Meridionali?

C. prin ce fenomene geografice se poate demonstra aparitia supernovelor?

1 A+B 2 B+C 3 A+C

86) Dintre tipurile de modele grafice pentru reprezentarea in dinamica a unui fenomen geografic intr-o

perioada de timp se va folosi:

1 stereograma 2 diagrama areolara 3 cronograma

87) Prin diagrama polara se pot reprezenta:

A. variatia temperaturii medii lunare

B. variatia precipitatiilor medii lunare

C. variatia nivelului oceanic

1 A+C 2 A+B 3 B+C

88) In raport de scopul propus, profilele geografice pot fi:

A. geomorfologice

B. pedologice

C. hidrometrice

1 A+B+C 2 A+C 3 B+C

89) Ce tipuri de experimente pot fi utilizate la lectiile de geografie:

A. ilustrative

B. de schimbare

C. de verificare

1 A+B+C 2 B+C 3 A+C

90) Ce tipuri de exercitii pot fi realizate dupa forma de organizare a rezolvarii:

A. individual

B. de echipa

C. frontale

1 A+B+C 2 B+C 3 A+C

91) Dupa gradul de interventie a profesorului, exercitiile pot fi:

A. dirijate

B. semidirijate

C. libere autodirijate

D. nedirijate

1 B+C+D 2 A+B+C 3 A+B+C+D

92) Dupa functia pe care o indeplinesc exercitiile pot fi:

A. de initiere

B. de fixare si consolidare

C. de corectare

D. de recapitulare

E. de evaluare si fixare

F. de vizualizare

1 A+B+C+D+E 2 B+D+E+F 3 A+B+C+D+E+F

93) Ce tipuri de exercitii pot fi realizate la lectiile de geografie:

A. de observare

B. de orientare

C. de insusire a semnelor conventionale

D. de masurare si orientare in teren

E. de masurare a distantelor pe harta

1 A+B+C+D+E 2 B+C+D 3 A+D+E

94) Hartile din atlase, in raport de scara, pot fi:

1 la scara mare (1:1.000.000)

2 la scara mijlocie (1:200.000 – 1:1.000.000)

3 la scara mica (1:25.000 – 1:200.000)

95) Dupa destinatia lor, hartile pot fi:

A. scolare

B. militare

C. turistice

D. rutiere

E. de navigatie maritima sau aeriana

1 A+B+C+D+E 2 B+C+D 3 B+D+E

96) Dupa marimea teritoriului reprezentat, atlasele pot fi:

A. mondiale

B. nationale

C. pe regiuni administrative

D. pe regiuni economice

1 A+B+D 2 B+D 3 A+B+C+D

97) La lectiile de dobandirea noilor cunostinte de geografie harta va fi:

A. utilizata in orice moment al lectiei

B. utilizata numai de profesor in predarea lectiei

C. utilizata de elevi la solicitarea profesorului

1 A+B 2 A+C 3 B+C

98) In raport de continut, experimentele pot fi:

A. calitative

B. cantitative

C. reproductive

1 A+B 2 B+C 3 A+C

99) Printre tipurile de exercitii la geografie se pot inscrie:

A. exercitii de observare

B. exercitii de orientare

C. exercitii de insusire a semnelor conventionale

1 A+B 2 B+C 3 A+B+C

100) Dintre tipurile de jocuri utilizate de profesor la lectiile de geografie pot fi folosit e:

A. jocul denumirilor geografice

B. jocul de roluri

C. jocuri de tip rebus

D. jocuri fara raspuns

1 A+D 2 A+B+C 3 A+C

101) Ce tipuri de jocuri geografice pot fi realizate dupa obiectivele vizate:

A. jocuri de orientare

B. jocuri aplicative

C. jocuri demonstrative

D. jocuri de memorie

E. jocuri logice

F. jocuri de vorbire

1 A+B+C+D+E 2 B+D+E+F 3 A+B+C+D+E+F

102) Pentru realizarea obiectivelor educationale, mijloacele de invatamant indeplinesc o serie de functii:

A. de comunicare

B. substitutiva

C. formativa

D. de evaluare

E. ergonomica

F. estetica

1 B+D+F 2 A+B+C+D+F 3 A+B+C+D+E+F

103) Mijloacele de invatamant se pot clasa in:

A. obiectuale

B. scrise si grafice

C. audiovizuale

1 A+B+C 2 B+C 3 A+C

104) Pentru a lucra cu harta, elevii trebuie invatati sa:

A. utilizeze scara de proportie

B. descifreze legenda hartii

C. citeasca si sa interpreteze elementele si procesele geografice de pe harta

D. identifice diferite tipuri de harti

1 A+B+C+D 2 A+B+D 3 C+D

105) Dintre mijloacele scrise si grafice utilizate la lectiile de geografie, pot fi folosite:

A.manuale

B. planse

C. reviste geografice

D. dictionare geografice

1 A+B+C+D 2 B+C+D 3 A+C+D

106) Mijloacele audiovizuale cuprind:

A.materiale pe care s-a stocat informatia

B.echipamente tehnice care redau imagini si sunete

C.tabla magnetica

1 A+B+C 2 A+B 3 B+C

107) Studierea cartilor ca metoda, cuprinde:

A.insusirea unor procedee si tehnici de documentare

B.formarea capacitatilor si deprinderilor de a citi si invata corect

C.formarea deprinderii de disciplina a muncii intelectuale

1 A+C 2 A+B 3 A+B+C

108) Dupa obiectivul lecturarii exista:

A. lecturare de formare

B.lecturare explicativa

C.lecturare analitica

D.lecturare problematizata

1 A+B+C+D 2 B+C+D 3 C+D

109) Jocul de roluri este o metoda activa de predare-invatare prin care elevii sunt pusi in situatia de:

A.a interpreta rolul unor elemente din natura

B.de a interactiona

C.de a-si exercita un autocontrol

1 A+C 2 A+B+C 3 A+B

110) Obiectivele jocului de roluri sunt:

A.invatarea modului de gandire si actiune specifice unei anumite situatii

B.dezvoltarea capacitatilor de intelegere a opiniilor altora

C.formarea experientei de a rezolva situatii problematice

1 A+B 2 B+C 3 A+B+C

111) Prin studiul de caz, elevii se obisnuiesc:

A.sa formuleze intrebari

B.sa reciteasca o lucrare

C.sa adune informatii si sa le valorifice

D.sa ia decizii valabile

1 C+D 2 A+C+D 3 B+D

112) Care sunt formele de evaluare dupa modul de efectuare a evaluarii:

A.evaluare orala

B. evaluare morala

C. evaluare scrisa

1 C+D 2 A+C 3 A+B+C

113) Cerintele verificarii orale sunt:

A.sa fie ritmica

B.sa se refere la volumul de cunostinte din material predata

C.sa se incheie cu acordarea unei note

D.sa asigure promovarea elevului

1 A+B+C 2 B+C+D 3 A+D

114) Extemporalul reprezinta o lucrare de control care:

A.este anuntata

B.este neanuntata

C.cuprinde cunostinte din lectia de zi

D.urmareste formularea intr-un timp scurt a raspunsurilor

1 A+C+D 2 B+C 3 B+C+D

115) Tezele sunt lucrari scrise semenstriale care:

A.evalueaza capacitatea elevilor de a selecta si sistematiza cunostintele

B.se pregatesc prin lectii recapitulative

C.se planifica cu cel putin 3 saptamani inainte de incheierea semestrului

1 B+C 2 A+B+C 3 A+C

116) Evaluarea practica permite profesorului de geografie sa verifice:

A.priceperile si deprinderile elevilor in utilizarea hartilor

B.intelegerea si explicarea unor fenomene geografice dintr-un anumit spatiu

C.modul de utilizare al unor instrumente de observare in terenul geografic

1 A+C 2 A+B 3 A+B+C

117) Testele de apreciere initiala sunt aplicate pentru:

A.informarea profesorului asupra gradului de insusire a cunostintelor elevilor din anii anteriori

B.organizarea adecvata a predarii noilor cunostinte

C.sanctionarea greselilor de invatare

1 A+B+C 2 B+C 3 A+B

118) Testele de progres indica:

A.progresul realizat de elev prin parcurgerea continutului predat

B.zonele in care se manifesta deficiente de intelegere

C.necesitatea modifarii strategiilor de invatare in cazul unor deficiente in asimilare cunostintelor

de catre elevi

D.necesitatea realizarii unor salturi in invatare

1 A+B+C 2 B+C+D 3 A+D

119) Testele de plasament se utilizeaza pentru:

A.repartizarea elevilor in grupe de niveluri omogene

B.adoptarea unor strategii diferentiate de predare-invatare

C.momentul trecerii la un nou ciclu scolar

1 A+B 2 B+C 3 A+B+C

120) Itemii de discrimare multipla cuprind:

A.intrebari la care o singura varianta este adevarata

B.intrebari la care 2 variante sunt adevarate

C.intrebari la care mai multe variante sunt adevarate

1 A+C 2 A+B+C 3 A+B

121) Itemii de completare a mai multor lacune inlantuite logic dintr-un text trebuie sa respecte urmatoarele

conditii:

A.sa introduca in text numai 2 lacune

B.sa nu introduca in text prea multe lacune

C.fiecarei lacune sa-I corespunda un singur raspuns corect

D.frazele sa nu reproduca identic un text din manual

1 A+B 2 B+C+D 3 A+C+D

122) Care sunt formele de organizare a activitatii didactice dupa numarul de participanti si modul in care se

realizeaza relatia profesor-elev:

A. activitati frontale

B. de grup

C. activitati individuale

D. activitati formale

1 A+B+C 2 B+C+D 3 A+B+C+D

123) Care sunt principalele tipuri de lectii utilizate in activitatea didactica la geografie:

A. lectia de comunicare si insusire de noi cunostinte

B. lectia de formare si consolidare a priceperilor si deprinderilor

C. lectia de recapitulare si sistematizare a cunostintelor geografice

D. lectia de verificare si apreciere a rezultatelor scolare

1 A+D 2 A+B+C+D 3 B+C+D

124) Ce elemente ale procesului didactic vizeaza analiza resurselor in proiectarea lectiei:

A. continutul invatarii

B. conditiile materiale

C. conditii igienice

D. psihologia elevului

E. resursele de timp alocate lectiei

1 A+B+D+E 2 B+C 3 A+B+C+D+E

125) In functie de fiecare obiectiv operational si continutul stabilit, profesorul trebuie sa utilizeze:

A. metodele de invatare cu rol activ ale elevului

B. combinatia de metode si mijloace didactice pentru a crea situatia de invatare

C. ansamblul de metode si mijloace didactice

1 A+B+C 2 B+C 3 A+B

126) Care sunt principalele operatii ale proiectarii lectiei:

A. precizarea obiectivelor operationale

B. analiza resurselor

C. elaborarea strategiilor didactice

D. compararea diferitelor activitati

E. corelarea continutului stiintific al lectiei cu obiectivele operationale

F. elaborarea fiselor de lucru/evaluare

1 A+B+C+E+F 2 A+B+C+D+E+F 3 B+D+F

127) Pentru realizarea unei lectii eficiente sunt necesare urmatoarele secvente:

A. captarea atentiei si stimularea curiozitatii elevilor

B. comunicarea clara a obiectivelor urmarite

C. reactualizarea cunostintelor, deprinderilor si capacitatilor dobandite

D. prezentarea materialului faptic

E. dirijarea activitatii didactice

F. obtinerea capacitatilor si performantei

G. evaluarea cunostintelor

1 A+B+C+D+E+F+G 2 F+G 3 B+D+E+F+G

128) In proiectarea lectiei, analiza continutului invatarii necesita:

A.formularea obiectivelor operationale

B.selectarea continutului invatarii

C.respectarea principiilor didactice

1 A+B+C 2 B+C 3 A+C

129) In proiectarea lectiei analiza conditiilor materiale vizeaza:

A.spatiul in care se desfasoara activitatea didactica

B.mijloacele de invatamant

C.materialele didactice curriculare

D.timpul alocat pentru invatare

1 A+D 2 B+C+D 3 A+B+C+D

130) In vederea fixarii si consolidarii cunostintelor geografice la sfarsitul lectiei se poate proceda la:

A.efectuarea de exercitii geografice

B.utilizarea fisei de lucru

C.aplicarea unui test cu itemi obiectivi

1 A+C 2 A+B+C 3 B+C

131) Care sunt formele de evaluare dupa momentul evaluarii:

A. initiala

B. curenta

C. periodica

D. retroactiva

E. finala

1 A+B+C+D+E 2 A+B+C+E 3 B+D+E

132) Care sunt formele de evaluare dupa scopul urmarit:

A. formativa

B. pentru plasament

C. evaluarea capacitatilor

D. evaluare sumativa

1 B+C+D 2 A+C 3 A+B+C+D

133) Dupa momentul aplicarii testelor, distingem:

A. teste initiale

B. teste secventiale

C. teste finale

1 A+B+C 2 B+C 3 A+C

134) Dupa scopul evaluarii putem distinge urmatoarele teste:

A. de progres

B. de notare

C. de ierarhizare

D. de comparare

1 A+B+C 2 B+C+D 3 A+B+C+D

135) Dupa criteriul obiectivitatii, itemii pot fi:

A. itemi obiectivi

B. itemi semiobiectivi

C. itemi subiectivi

1 A+B+C 2 B+C 3 A+C

136) Itemii cu raspunsuri inchise pot fi:

A. de discriminare binara

B. de discriminare multipla

C. de discriminare asociativa

D. de asociere

1 A+B+D 2 B+C+D 3 A+B+C+D

137) Itemii cu raspunsuri deschise pot fi:

A. de completare a unor propozitii lasate neterminate

B. de completare a doua lacune intr-o fraza

C. de completare a mai multor lacune dintr-un text

D. de completare a mai multor fraze

1 A+B+C 2 C+D 3 A+B+C+D

138) Functiile notelor pot fi:

A. de masurare a progresului invatarii

B. de ierarhizare a elevilor

C. de orientare scolara si profesionala

D. de reglare a efortului si motivatiei elevului

E. de orientare asupra programei scolare, a manualului, a strategiilor didactice utilizate

1 A+C+D+E 2 B+D+E 3 A+B+C+D+E

139) Caracteristicile notarii corecte sunt:

A. obiectivitatea

B. fidelitatea

C. sinceritatea

1 A+B 2 B+C 3 A+B+C

140) Cabinetul de geografie are ca structura:

A. o parte expozitiva

B. o parte lucrativa

C. o parte administrativa

D. un depozit de materiale didactice

1 A+B+C+D 2 A+B+D 3 B+C+D

141) Structura terenului de geografie cuprinde:

A. platforma meteorologica

B. platforma geomorfologica

C. platforma hidrologica

D. sectorul astronomic

1 A+B+C+D 2 B+D 3 B+C+D

142) Obiectivele instruirii didactice in terenul geografic sunt:

A.crearea unor conditii optime pentru efectuarea de observatii si masuratori

B.crearea posibilitatilor de a efectua experimente

C.facilitarea intelegerii proceselor si fenomenelor geografice

D.obtinerea de performante in domeniul cercetarii stiintifice

1 A+C+D 2 A+B+C 3 B+C+D

143) Functiile cabinetului de geografie sunt:

A.functia stiintifica

B.functia informativa

C.functia aplicativa

D.functia de ambient

1 A+B+C+D 2 B+C+D 3 A+D

144) In cadrul depozitului de materiale didactice al cabinetului de geografie sunt cuprinse:

A.mijloace obiectuale

B. mijloace scrise si grafice

C. mijloace audiovizuale

1 A+B 2 A+C 3 A+B+C

145) Eficienta activitatilor in terenul geografic depinde de:

A.Dotarea cu aparate si instrumente

B.strategiile utilizate de professor

C.motivatia profesorului si a elevilor

D.marimea terenului geografic

1 A+B+C 2 A+C+D 3 A+B+D

146) Dupa scopul activitatii turistice, principalele forme de turism scolar sunt:

A. turism de recreere

B. turism cultural

C. turism de informare si studiu

D. turism de circumstanta

E. turism polivalent

1 B+C+D 2 A+C+D+E 3 A+B+C+D+E

147) Etapele unei excursii scolare sunt:

A. stabilirea obiectivelor didactice

B. alegerea traseului

C. stabilirea programului de activitate

D. comunicarea obiectivelor propuse si a recomandarilor privind conduita si echipamentul necesar

elevilor

E. desfasurarea activitatii stabilite in program

F. valorificarea instructiv-educativa a excursiei

1 A+B+C+D+E+F 2 B+D+E+F 3 A+B+F

148) Vizita cu caracter turistic poate fi organizata in:

A.statiuni meteorologice

B.statiuni hidrologice

C.gradini botanice

D.santiere arheologice

1 A+C+D 2 A+B+C+D 3 A+D

149) Dupa obiectivele vizate expeditiile scolare pot fi:

A.geografice

B. istorico-arheologice

C. biologice

D. etnofolclorice

1 A+C+D 2 A+C 3 A+B+C+D

150) Valorificarea instructive-educativa a excursiei scolare se poate face prin:

A.comunicari in simpozioane scolare

B.realizarea de albume cu fotografii geografice

C.realizarea de ierbare

D.realizarea de colectii de roci

1 A+D 2 A+B+C+D 3 A+C+D

151) Programa scolara este un document operational principal pentru:

1 elev 2 parintele elevului 3 profesor

152) Planificarea calendaristica la obiectul geografie este documentul scolar elaborat de:

1 profesor 2 elev 3 inspectorul scolar

153) Metodele didactice cuprinse in registrul figural pot fi (Dulama 1998):

A: demonstratia

B: invatarea cu ajutorul filmului didactic

C: exercitiul

1 A+B 2 A+B+C 3 A+C

154) Macroproiectarea la geografie in invatamintul gimnazial are ca scop:

1 atingerea obiectivelor cadru

2 atingerea competentelor generale

3 atingerea competentelor specifice???

155) Obiectivele operationale sunt:

1 sarcini generale ale invatamintului

2 competente generale

3 sarcini particulare analitice

156) Finalitatile educationale ale geografiei in invatamintul liceal sunt reprezentate de:

1 competentele generale

2 obiectivele specifice

3 obiectivele cadru

157) Manualul de geografie pentru clasa a VII-a conform programei scolare cuprinde:

1 geografia continentelor

2 geografia generala

3 geografia Europei

158) La clasa a IX-a programa scolara opereaza cu:

1 competente generale

2 competente specifice

3 obiective de referinta

159) Manualul de geografie pentru clasa a XI-a conform programei scolare are drept continut

1 geografia fizica generala

2 geografia mediului inconjurator; probleme fundamentale ale lumii contemporane

3 geografia umana

160) Planul de invatamint este un document elaborat de:

1 ministerul educatiei si cercetarii

2 inspectoratul scolar

3 directorul scolii

161) In invatamintul gimnazial la geografie “Curriculum nucleu” cuprinde;

1 cunostinte de baza obligatorii din manual

2 cunostinte din manual si reviste de geografie

3 cunostinte din lucrarile de geografie

162) Dimensiunea globalitatii geografiei este reflectata de “aria curriculara” in care este cuprinsa:

1 om-natura

2 om-societate

3 societate-istorie

163) Planificarea calendaristica este documentul scolar in care sunt asociate elemente cuprinse in;

A. planul de invatamint

B.programa scolara

C.manualul scolar

1 A+B 2 A+B+C 3 B+C

164) Succesiunea unitatilor de invatare din planificarea calendaristica trebuie sa se regaseasca in:

A.programa scolara

B.principiile geografice

C.manualul de geografie

1 A+B 2 A+C 3 B+C

165) Elementele de baza in elaborarea planificarii calendaristice la clasele gimnaziale sunt:

A.asigurarea relatiei dintre obiectivele de referinta si continuturile obiectului geografie

B.impartirea continuturilor pe unitati de invatare

C.utilzarea optima a resurselor de timp

1 A+B 2 A+C 3 A+B+C

166) Elaborarea planificarii calendaristice la geografie pentru clasele liceale cuprinde:

A.identificarea obiectivelor cadru

B.asigurarea relatiei dintre competente specifice si continuturile obiectului geografic

C.impartirea continuturilor pe unitati de invatare

1 B+C 2 A+B 3 A+B+C

167) In proiectarea unei unitati de invatare pentru o clasa gimnaziala este necesar sa:

A.identificam obiectele de referinta

B.selectionam continuturile din manualul de geografie

C.analizam resursele

1 A+B 2 B+C 3 A+B+C

168) Dupa registrul in care opereaza, metodele de instruire si autoinstruire pot fi:

A.in registrul simbolic

B.in registrul figural

C.in registrul verbal

D.in registrul actional

1 A+B+C 2 A+C+D 3 A+B+C+D

169) In procesul de instruire, dupa rolul elevului, metodele pot fi (Dulama 1998):

A.cu rol pasiv al elevului

B.cu rol semiactiv al elevului

C.cu rol activ al elevului

1 A+C 2 A+B+C 3 A+B

170) Povestirea ca metoda didactica la geografie implica o expunere:

A.cu caracter concret

B.cu caracter evocator

C.cu caracter emotional

1 A+B 2 A+C 3 A+B+C

171) Metodele didactice cuprinse in registrul actional pot fi (Dulama 1998):

A.experimentarea

B.activitatile in terenul geografic

C.munca cu manualul

1 A+B 2 A+B+C 3 B+C

172) Explicatia deductiva in geografie se realizeaza printr-o operatie logica:

A.ce urmeaza cale de la general la particular

B.ce confirma un principiu, o regula, o legitate geografica

C.ce infirma un principiu, o legitate geografica

1 A+B 2 A+C 3 B+C

173) Explicatia analogica in geografie se utilizeaza pentru a defini:

A.asemanarile dintre diferite elemente geografice

B.deosebirile dintre diferitele elemente geografice

C.incompatibilitatile dintre diferitele elemente geografice

1 A+B+C 2 A+B 3 B+C

174) In practica didactica, competenta elevului se poate defini drept:

1 capacitatea de conservare si transfer superior a cunostintelor???

2 capacitatea de intelegere a cunostintelor

3 capacitatea de analizare a cunostintelor

175) In timpul excursiei, elevul trebuie sa-si noteze in caiet:

A.observatiile profesorului cu privire la relief

B.intrebarile adresate de elevi profesorului

C.concluziile formulate de profesor pe baza discutiilor purtate cu elevii

1 A+B 2 A+C 3 A+B+C

176) In cadrul evaluarii practice, elevul din gimnaziu, trebuie sa:

A.utilizeze harta in orientarea pe teren

B.realizeze modele grafice

C.efectueze masuratori cu caracter geografic

1 A+B 2 A+C 3 A+B+C

177) Intre componentele de baza ale curriculumului scolar sunt cuprinse:

A.programele scolare

B.materialele suport de predare-invatare

C.instrumentele de evaluare si examinare

1 A+B 2 B+C 3 A+B+C

178) Succesiunea unitatilor de invatare din planificarea calendaristica trebuie sa se regaseasca in:

1 continutul lucrarilor de geografie

2 continutul revistelor geografice

3 continutul manualului de geografie

179) Exemplele de activitati de invatare la clasele gimnaziale din programa scolara reprezinta:

A.repere pentru realizarea obiectivelor de referinta la geografie

B.modele de realizare a procesului de predare-invatare

C.indicatori de feed-back

1 A+B+C 2 B+C 3 A+B

180) Curriculum scris reprezinta:

1 sistemul de referinta cel mai larg: obiective cadru si competente generale

2 planul de invatamint (cadru) si programele scolare

3 manualele, suporturile de invatare, resursele de timp etc.