Top Banner

of 30

metoda cercetarii

Apr 04, 2018

Download

Documents

Mckenly George
Welcome message from author
This document is posted to help you gain knowledge. Please leave a comment to let me know what you think about it! Share it to your friends and learn new things together.
Transcript
  • 7/30/2019 metoda cercetarii

    1/30

    UNIVERSITATEA SPIRU HARETFACULTATEA DE PSIHOLOGIE

    Metode si tehnici de cercetare in psihologieAnul I, Semestrul al II leaSinteza de curs

    Lect. Univ. Drd. Lucian TraNot: Evaluarea se va face doar pe baza sintezei de curs

    2

    CuprinsMetoda, tehnica, instrument, procedeu de cercetareMetodaClasificarea metodelorTehnicaProcedeul si instrumentul de cercetareEtapele procesului de cercetareChestionarul (Metoda anchetei)

    Structura chestionaruluiFormatul chestionaruluiDimensiunea chestionaruluiConinutul i tipul intrebrilorClasificarea chestionarelorInterviul (Metoda anchetei)Avantajele si dezavantajele interviului ca tehnica de cercetareTipuri de interviuriInterviul clinicInterviul de grupFocus-grupul

    Interviul cu copiiInterviul telefonicDesfurarea si dinamica interviurilorMetoda observatieiTipurile de observaieObservaia nestructurat versus observaia structuratObservaia extern versus observaia participativObservaia continu versus observaia eantionatReguli de observareExperimentulConceptele de baz ale experimentului3

    Metoda, tehnica, instrument, procedeu de cercetareMetoda este legata de explicatie si reprezinta un mijloc de descoperire a unui aspectal adevarului si cauta sa raspunda la intrebari de tipul cum?. Ambiguitateatermenului este data atat de diferentele de nivel la care se situeaza metodele incercetare, de amploarea explicatiilor pe care acestea le comporta, cat si de diverselemomente ale procesului de cercetare carora li se aplica.In general, prin metoda de cercetare se inelege calea, itinerariul, sau programul dupcare se regleaz aciunile individuale i practice in vederea atingerii unui scop.Metodele au un in principal un caracter instrumental i de actiune, dar si de informare

    si interpretare, fiind ghidate atat de concepia general a cercettorului, cat si deprincipiile teoretice de la care pornete si pe care-si fundamenteaza demersul decercetare.

  • 7/30/2019 metoda cercetarii

    2/30

    Metoda (grec. methodos = cale, mijloc, mod de expunere) reprezint sistemul dereguli i principii de cunoatere i de transformare a realitii obiective. In tiinelesocio-umane, termenul de metoda se folosete in accepiuni foarte variate, asociindui-se cand un sens prea larg (metoda statistic, metoda experimental), cand unul preaingust (Chelcea, 2001). M.Grawitz (1972, apud Chelcea) remarca faptul c in tiineleumane noiunea de metoda este ambigu utilizandu-se fie la singular (metoda

    comparativ, etc.), fie la plural (metode de culegere a datelor, etc.).Metoda este utilizata in funcie de o metodologie i presupune ,,inlnuirea ordonat amai multor tehnici (Friedman, 1961, apud Chelcea) care, la randul lor, vor fioperaionalizate in moduri de utilizare sau procedee aplicate instrumentelor concretede investigare. Spre explicitare, drumul de la teoretic la empiric sau traseuloperionalizriieste lmurit de S. Chelcea in urmtorul exemplu: ,,dac anchetareprezint o metod, chestionarul apare ca tehnic, modul de aplicare... prinautoadministrare, ca un procedeu, iar lista propriu-zis de intrebri (chestionarultiprit) ca instrument de investigare. La fel am putea detalia i in ceea ce privetemetoda observaiei in cazul unei anchete de explorare: ca tehnic ar putea figura inacest caz ,,observaia participativ, un procedeu pentru acest tip de observaie ar fi

    4modalitatea de inregistrare a datelor iar ca instrument de investigare ghidul deobservaie.Clasificarea metodelorExista foarte multe criterii dupa care metodele in stiintele umane au fostclasificate.Un prim criteriu ar fi cel temporal, J.C.Plano (1993, apud Chelcea) vorbete demetode longitudinale sau ,,viziunea in lungime (biografia, studiul de caz, studiilepanel etc.) i metode transversale sau ,,viziunea in lime (observaia, ancheta,testele etc).Dac se cerceteaz, exemplific autorul, performanele academice ale unuigrup de studeni se poate recurge la metoda longitudinal, ceea ce presupunecercetarea aceluiai grup pe toat durata colegiului sau facultii ori se poate folosimetoda transversal ceea ce inseamn cercetarea simultan a mai multor grupuri cate unul pentru fiecare an de studiu. Prin metoda longitudinal studiul se va terminain caiva ani in timp ce, prin metoda transversal, studiul se incheie intr-un singur an.Dup criteriul funciei indeplinite (I.Coanda, 1987) in procesul cercetrii putemvorbi de:a) metode de proiectare a cercetrii (eantionarea, operaionalizareaconceptelor etc.);b) metode de recoltare a datelor (interviul, chestionarul, documentarea etc.);

    c) metode de analiz i interpretare (scalarea, analiza factorial, comparaia,analiza de coninut etc.).Un alt criteriu ar fi cel al credibilitii datelorobinute in cercetare (V.Miftode,1982). Din aceasta perspectiva se poate face distincia intre metode principale imetode secundare. Primele (observaia, experimentul, documentarea) ofer informaiicu valoare de fapte i inlesnesc o cunoatere predominant sociologic iar secundele(interviul, chestionarul, sondajul, tehnica scalelor, tehnica testelor, tehnicasociometric) ofer informaii cu valoare de opinie i permit o cunoatere predominantpsihosociologic.Metodele socioumane (si in special cele din sociologie) ar putea fi clasificate i dupalte criterii: numrul unitilor sociale luate in studiu (metode statistice i metode

    5cazuistice), dup gradul de corelare i asociere in cercetare, dup gradul de implicarea cercettorului in provocarea manifestrilor socialului etc.

  • 7/30/2019 metoda cercetarii

    3/30

    Conform lui J.Plano, indiferent de varietatea tipurilor de metode si declasificarile utilizate, metoda tiinific presupune urmtoarele momente:a) identificarea clar a problemei ce trebuie cercetat;b) formularea unei ipoteze ce exprim o relaie intre variabile;c) raionare deductiv atent in ceea ce privete ipoteza pentru a investigaimplicaiile problemei: stabilirea tehnicilor i procedeelor aferente;

    d) culegerea de date pentru testarea empiric a ipotezei;e) analiza cantitativ i calitativ a datelor;f) acceptarea, respingerea sau reformularea ipotezei (J.Plano, 1993).Septimiu Chelcea (2001) clasific metodele in funcie de patru criterii:a) dup criteriul temporaldistingem intre metodele transversale (care urmrescdescoperirea relaiilor intre laturilor, aspectele, fenomenele i proceselesocial-umane la un moment dat, cum ar fi, de exemplu, observaia, anchetasociologic, etc.) i metode longitudinale (care studiaz evoluia fenomenelorin timp: biografia, studiul de caz, anchete Panel).b) dup criteriul reactivitii(respectiv al gradului de implicare al cercettoruluiasupra obiectului de studiu), distingem intre metodele experimentale (precum

    experimentul sociologic, experimentul psihologic), metodecvasiexperimentale (ce includ ancheta, sondajul de opinie, biografia socialprovocat, etc.) i metode de observaie (studiul documentelor sociale).c) dup numrul unitilor sociale luate in studiu, distingem intre metodelestatistice ce presupun investigarea unui numr mare de uniti sociale (ca deexemplu, sondajul de opinie, ancheta sociologic, etc.) i metodele cazuisticece se refer la studiul integral al catorva uniti sau fenomene socio-umane(biografia, monografia, etc.).d) in sfarit, dup locul ocupat in procesul investigaiei empirice distingem intremetodele de culegere a informaiilor(cum sunt cele de inregistrare statistic,studiul de teren, anchete), metodele deprelucrare a informaiilor(metode6

    calitative i metode cantitative) i metodele de interpretare a datelorcercetrii(ne referim la metodele comparative, metodele interpretative, etc.)Totodata, dup scopul lor, cercetrile socioumane concrete pot fi de mai multetipuri si, in primul rand, putem vorbi de cercetri descriptive i cercetari explicative.In ceea ce priveste cercetri descriptive, se stie ca orice tiin incepe prin a fidescriptiv, pentru ca mai apoi sa se incerce o explicare teoretic a faptelor deobservaie. Unele tiine rman preponderent descriptive de exemplu, etnografia pe cand altele se apropie mai degraba de nivelul explicativ, asa cum se presupune caface sociologia. Cercetrile descriptive i explicative nu sunt decat tipuri extreme ale

    cercetrii socioumane. Exist forme intermediare i cercetri deopotriv descriptive iexplicative si orice cercetare explicativ conine i o descriere a situaiei i in oricecercetare descriptiv, prin clasificrile introduse, se intrevede i inceputul uneiexplicaii teoretice. Rmane valabil insa urmatoarea distincie: cercetrile explicativeii propun testarea ipotezelor, in timp ce cercetrile descriptive ofer informaii pentruformularea ipotezelor.Majoritatea clasificarilor descrise mai sus sunt deja operabile in campul cercetarilorsocioumane si au devenit aproape clasice in aceasta arie a cunoasterii stiintifice. Dinpacate insa, marea lor majoritate se bazeaza pe criterii venite dinspre abordarile de tipsociologic.Pentru a putea opera insa distinctii mai clare si mai specifice in planul ariei

    cunoasterii psihologice, am propus o clasificare a metodelor i tehnicilor de cercetarein functie de nivelul de acces la instantele sistemului psihic.Astfel, din aceast perspectiv, putem vorbi de:

  • 7/30/2019 metoda cercetarii

    4/30

    - metode care vizeaz planul contient i care se adreseaz cu precdereinstanei Egoului(metoda anchetei pe baz de chestionar sau interviu structurat;metoda observaiei directe etc.);- metode care vizeaz nivelul incontientului (personal i colectiv) i care seadreseaz cuprecdere instanei Sinelui personal si colectivi care au ca obiectivobinerea de informaii la care subiectul nu are acces direct, nemijlocit i contient

    (metoda anchetei pe baz de interviu clinic de profunzime sau interviu de tip analitic,7

    metoda experimentului asociativ-verbal, observaia participativ i analiza actelorratate etc.);- metode care vizeaz planul transpersonal i care urmrete obinerea deinformaii de la nivelul Sinelui integral (metoda experimental de tip transanalitic,metoda experimental a caltoriei amanice, a respiraiei holotropice etc.).Trebuie precizat faptul c acest tip de clasificare se face in principal dinraiuni de ordin didactic i c in practica de cerectare metodele i tehnicilesunt folosite nu intr-un mod clivat. Totodat, trebuie remarcat faptulc accesul la o anumit instan a sistemului psihic presupune invarabil i

    accesarea celorlalte instane i aceasta datorit faptului c psihicul uman este untot integral sistemic si holistic, fiecare nivel comunicand i reacionand cu celelaltenivele in permanen. Spre exemplu, dei interviul de tip analitic ii propune sacceseze i s releveze informaii de la nivelul incontient al persoanei, calea deacces este cu precdere una contient, relaia ca schimb direct de informaii dintre intervievat i intervievator, dintre analizat i analist fiind una contient.Tehnica (grec. tekne = procedeu) este definit drept ansamblu de prescripiimetodologice (reguli, procedee) pentru o aciune eficient, atat in sfera producieimateriale, cat i in sfera produciei spirituale (tehnici de cunoatere, de calcul, decreaie), precum i in cadrul altor aciuni umane (tehnici de lupt, sportive, etc.)(Dicionar de filosofie, 1978).Si-n acest caz, definiia dat termenului de tehnica in tiinele sociale icomportamentale este destul de ambigua si aceasta pentru c in principal nu se facdistinciile cuvenite intre metode i tehnici sau tehnici i procedee. In majoritateacazurilor, pentru depirea dificultii de identificare a metodelor si, respectiv, atehnicilor de cercetare, lucrrile apar sub titlul Metode i tehnici (Chelcea, 2001).Transand destul de clar problema, Chelcea (2001) definete tehnicile decercetare ca fiind subsumate metodelor si referindu-se strict la demersul operaional alabordrii fenomenelor de studiu. Astfel, se poate spune ca aceleiai metode ii suntsubordonate mai multe tehnici, iar fiecare tehnic poate fi aplicat in modalitidiferite.

    8Procedeuleste definit drept maniera de aciune, de utilizare a instrumentelorde investigare, iarinstrumentele de cercetare sunt unelte materiale de care sefolosete cercetatorul pentru cunoaterea tiinific a fenomenelor (fia deinregistrare, aparat, etc.)Metodele, tehnicile, procedeele i chiar instrumentele de investigare, se subsumeazperspectivei teoretico-metodologice, astfel incat autonomia lor nu este decat relativ(Chelcea, 2001). Recurgerea la o modalitate sau alta de cercetare ine, de adecvareaei la specificul domeniului i la obiectivele urmrite. Respectarea cerinei adecvriiprivete toate elementele, fie acestea metode, tehnici i procedee de lucru, fie formede instrumente de cercetare.

    Etapele procesului de cercetareProcesul de cercetare cuprinde mai multe trepte distincte. Acest subiect a maifost prezentat si de-a lungul expunerilor referitoare la metodologia cercetarii

  • 7/30/2019 metoda cercetarii

    5/30

    psihologice.Dar inainte de a merge mai departe voi reaminti pe scurt modalitatea in careA.Giddens schematizeaz etapele procesului de cercetare:1. Definirea problemei: alegerea temei de cercetare.2. Revizuirea dovezilor sau trecerea in revist a bibliografiei.3. Clarificarea problemei prin formularea ipotezei.

    4. Selectarea planului de cercetare prin alegerea uneia sau a mai multor metode decercetare (experiment, studiu, observaie, folosirea izvoarelor existente).5. Efectuarea cercetrii: strangerea datelor i inregistrarea informaiilor.6. Interpretarea rezultatelor: prelucrarea implicaiilor datelor adunate.7. Raportarea descoperirilor prin redactarea raportului de cercetare.Abordand acelasi subiect al etapelor procesului de cercetare si citandu-l peR.Mucchieli, S.Chelcea consider c intr-o investigaie de tip sociouman trebuieurmate urmtoarele etape:I) Determinarea obiectului investigaiei.9

    A) Determinarea obiectuluise va face in raport cu ideea i scopul declarat al

    iniiatorilor investigaiei i cu metodologia cercetrii, inand cont totodat i de factoriitehnici (nivelul de calificare al personalului de cercetare i al personalului auxiliar,precum i de termenul calendaristic al investigaiei acordm o treime din timp munciide teren, iar dou treimi muncii de prelucrare).B) Definirea operaional a conceptelor sociologice, cu alte cuvinte, traducereaconceptelor in evenimente observabile.C) Operaionalizarea propriu-zis a conceptelor sociologice care presupune gsireaindicatorilor i gruparea lor in dimensiuni. Definim indicatorul ca fiind semnul exterior,observabil, msurabil, care se afl fa de indicat fie intr-un raport de coresponden.Prin utilizarea corect a indicatorilor se asigur traduceriea conceptelor socioumane inconcepte operaionale cu un grad inalt de validitate.D)Articularea indicatorilorintr-un sistem printr-o selecie atenta. Sunt reinui doarindicatorii necesari i suficieni, stabilindu-se puterea lor de respingere, puterea lor deconinere i, respectiv, puterea lor de discriminare.E) Construcia indicilorreprezint ultimul pas in determinarea obiectului investigaiei.II) Preancheta.Este a doua etap major din investigaia socioumana. Are ca scop fixareaobiectivelor i const in analiza logic amnunit a ipotezelor posibile, selectandu-seipotezele verificabile. In cadrul preanchetei se estimeaz costul intregii investigaii; sestabilete termenul calendaristic de incheiere a cercetrii; se prevd dificultile dinteren legate de desfurarea investigaiei i, nu in ultimul rand, se studiaz bibliografia

    aferent problemei de cercetat.III) Stabilirea obiectivelor i formularea explicit a ipotezelor cercetrii.In aceast faz a cercetrii trebuie explicat scopul cercetrii precum i rezultatele cese prevd a fi obinute. Aa cum s-a mai aratat, ipoteza reprezint enunul relaieicauzale intr-o form ce permite verificarea empiric (Th. Caplow). Altfel spus, ipotezaeste explicaia plauzibil ce urmeaz a fi verificat de materialul faptic, putand ficonfirmate sau infirmate parial sau total.10

    IV) Stabilirea universului anchetei, respectiv stabilirea populaiei de referin sau apersoanelor care vor fi investigate i asupra crora vor fi extinse rezultateleinvestigaiei socioumane.

    V) Alctuirea eantionului sau a lotului. In cazul esantioanelor se va porni de launitatea de eantionare cea mai adecvat (individ, grup, etc.) precum i de la cadrelede eantionare disponibile (liste nominale, etc). Trebuie studiat aici atat problema

  • 7/30/2019 metoda cercetarii

    6/30

    mrimii eantionului, cat i cea a probabilitilor de eroare (se admit erori de 4-6%,ceea ce permite cercettorului s lucreze cu eantioane de la 500 la 2000 depersoane).VI) Alegerea tehnicilor de cercetare in funcie de metodologia cercetrii.Metoda de investigare este determinat atat de adecvarea tehnicilor la scopul propus(tehnicile trebuie corelate pentru ca fiecare dintre ele are limite), cat i de accesibilitate

    i costuri. De exemplu, alegand chestionarul ca tehnic de cercetare, este importants tim c acesta trebuie dublat prin tehnica observaiei directe i prin tehnicaobservaiei indirecte (respectiv de cercetare a documentelor).VII) Pretestarea instrumentelor de cercetare (ancheta-pilot), este etapastandardizrii instrumentelor de investigare (stabilirea lor exacta). Adecvarea tehnicilorde cercetare la obiectul de cercetat i la metodologia cercetrii reprezint garaniavaliditii concluziilor.VIII) Definitivarea instrumentelor de cercetare, reprezint etapa de finalizare ainstrumentelor de cercetare (finalizarea elementelor de coninut, punerea in pagin,multiplicarea lor etc).IX) Aplicarea in teren a instrumentelor de cercetare.

    X) Prelucrarea datelor i a informaiilor obinute.11

    Informaiile obinute din aplicarea instrumentelor de cercetare sunt clasificate,inseriate i pregtite pentru prelucrarea matematic. Prelucrarea presupune codificarei tabulare.Codificarea datelor este operaia de atribuire fiecrei categorii de informaii a unuinumr sau liter. In cadrul codificrii, informaiile se condenseaz, se sistematizeazi se normalizeaz. Codificatorul face analiza i interpretarea informaiilor cu scopulincadrrii lor in categorii exclusive. Se ridic aici mai multe probleme legate decodificare, i anume cele referitoare la validitatea, fidelitatea i sensibilitatea codurilor.Tabularea (manual, mecanic, electronic sau informatica) se refer la prezentareadatelor codificate sub forma tabelelor in vederea totalizrii frecvenei lor de apariie.XI) Analiza rezultatelor obinute din etapele anterioare ale investigaiei socioumane.In aceast etap se urmrete ca in raport cu datele codificate obinute dininvestigaie, s se confirme sau s se infirme ipotezele avansate.XII) Redactarea raportului de cercetare.Un raport de cercetare, corect intocmit, trebuie s cuprind: o introducere in problemastudiat; un scurt istoric al proiectului de cercetare; un rezumat al cercetriloranterioare; o reformulare clar a problemei; redarea complet a procedeelor utilizatepentru culegerea i prelucrarea informaiilor; prezentarea detaliat a rezultatelor i unrezumat al interpretrii rezultatelor. (S.Chelcea, Note de curs, Univ.Buc., 1991)

    Chestionarul (Metoda anchetei)Chestionarul este probabil cea mai folosit metod in cercetrile psihosociologice denivel cantitativ i instrumentul preferat al sociologilor. Din acest motiv ar trebui s sefac deosebirea intre inventar sau chestionar de personalitate, scale de msurare aatitudinilor, teste etc.Vom aminti cu titlu de exemplificare - cateva definiii ale chestionarului.P. Pichot spune despre chestionare ca "sunt teste compuse dintr-un numr mai maresau mai mic de intrebri prezentate in scris subiecilor i se refer la opiniile,12

    preferinele, sentimentele, interesele i comportamentele lor in circumstane preciseRoger Mucchielli, spunea despre chestionar c nu poate fi considerat decat o list de

    intrebri. Earl Babbie, spune c prin chestionar se inelege o metod de colectare adatelor prin (1) intrebrile puse persoanelor sau (2) prin intrebarea acestora dac suntde acord sau in dezacord cu enunurile care reprezint diferite puncte de vedere

  • 7/30/2019 metoda cercetarii

    7/30

    Chelcea definete chestionarul ca fiind o tehnic i, corespunztor, un instrument deinvestigare constand dintr-un ansamblu de intrebri scrise i, eventual, imaginigrafice, ordonate logic i psihologic, care, prin administrarea de ctre operatorii deanchet sau prin autoadministrare, determin din partea persoanelor anchetaterspunsuri ce urmeaz a fi inregistrate in scris.Prin aceast definiie Chelcea relev faptul c itemii din intrument sunt reprezentai

    atat de o succesiune de intrebri sau imagini (desene, fotografii) fixate in scris, grafic,dar i de imagini, fotografii sau desene. Chelcea susine c intr-un chestionarcombinarea i succesiunea stimulilor trebuie s fie logic, dar i psihologic.Trebuie subliniat ins faptul c spre deosebire de testele de personalitate chestionarul vizeaz cu precdere nivelul contiinei.Structura chestionaruluiPartea introductivaDenumita si scrisoare de explicatie, aceasta prima parte are rolul de a oferiexplicatii cu privire la rolul anchetei, la scopurile si obiectivele sale, la ce vor fi folositerezultatele studiului, care sunt valentele sale pragmatice si se subliniaza faptul caraspunsurile persoanei in cauza sunt foarte importante pentru reusita anchetei. Pentru

    ca aproape orice chestionar contine si intrebari de identificare sau itemi referitori ladatele personale, date care vor fi stocate si folosite ulterior, este bine de stiut calegislatia actuala reglementeaza aceasta activitate printr-o serie de legi. Exista oinstitutie guvernamentala care verifica si asigura folosirea corespunzatoare a acestordate si, pentru a nu intra in conflict cu legea, orice operator de astfel de date trebuiesa obtina un aviz din partea Autoritatii Naionale de Supraveghere a Prelucrrii Datelorcu Caracter Personal. In urma acestui aviz se primeste un cod de operator care vatrebui precizat pe toate documentele care solicita date personale. In acelasi timp13

    trebuei facuta precizarea ca la cererea expresa orice persoana are dreptul sipoate sa solicite eliminarea sau modificarea datelor sale personale din baza de date aoperatorului.Tot in aceasta sectiune trebuie sa se precizeze datele de contact aleoperatorului de ancheta, ale institutiei care a comandat sau care realizeaza studiul,precum si ale coordonatorului proiectului, fie pentru detalii suplimentare, fie pentrusolicitarea modificarii datelor personale din bazele de date.Eventualele multumiri aduse colaboratorilor sau sponsorilor, garantareaconfidentialitatii datelor sunt elemente care isi gasesc tot aici locul.Instructiunile de aplicareIn aceasta sectiune se vor face precizarile concrete referitoare la timp si la modalitatileconcrete de raspuns la intrebarile din chestionar. Pe langa regulile generale (nu exista

    raspunsuri bune sau rele, ci ca interesante sunt atitudinile si opiniile persoanei iarraspunsurile trebuie sa vizeze exact aceste opinii etc.), se vor preciza si chestiuni deamanunt in cazul in care dorim ca atentia persoanelor chestionate sa fie indreptatacatre anumite elemente specifice din cuprinsul chetsionarului.Chestionarul propriu-zisContine intrebarile sau itemii propriu-zisi. Aceste intrebari trebuie sa indeplineasca oserie de criterii legate de formatul, continutul si formularea lor specifica.Formatul chestionaruluiIntr-un chestionar intrebrile urmeaz de cele mai multe ori o logic intern stabilitde cercettor. Exist in general vorbind chestionare care pornesc cu intrebrisimple a cror complexitate crete pe msur ce se avanseaz in derularea lor

    (chestionare tip palnie), altele care incep cu intrebri neutre avansand ctre intrebripersonale sau intrebri nespecifice mergand ctre unele foarte specifice. Evident, infuncie de logica intern a cercetrii i in funcie de obiectivele particulare se pot folosi

  • 7/30/2019 metoda cercetarii

    8/30

    i chestionare de tip palnie intoars (pornind cu intrebri complexe ctre intrebrisimple).

    Strategii i metode de cercetare psihologicLect.univ. Sandina ILIE

    Form a procesului gnoseologic cercetarea psihologic are ca

    obiect de studiu fenomenele i insuirile psihice.Complexitatea obiectului de cercetare a psihologiei, natura

    subiectiv a psihicului se rsfrang asupra metodologiei utilizate incercetarea psihologic, imprimandu-i o serie de elemente de

    specificitate.Orice cunoatere, deci i cea psihologic se realizeaz utilizandu-se

    un ansamblu de metode care sunt ghidate in general de concepiacercettorilor i de principiile teoretico-tiinifice de la care acesta

    pornete, cu alte cuvinte, de metodologia cercetrii.Metoda nu este o structur dat i imuabil, in decursul timpului ea

    inregistrand modificri, corecii, perfecionri, devenind tot mai

    adecvat i mai eficient obiectului.Nici una dintre metodele de cercetare psihologic, oricat ar fi ea de

    elaborat i complex, nu este suficient singur pentru o cunoaterepsihologic i tiinific a individului, ceea ce face ca experimentatorul

    s aib nevoie de ostrategie de cercetare.Ca plan de aciune ordonat in vederea atingerii scopului propus,

    strategia de cercetare psihologic presupune parcurgerea urmtoareloretape: documentarea; stabilirea scopului i a obiectivelor; formarea

    ipotezelor de lucru; alegerea i precizarea metodelor, mijloacelor

    subiectelor; specificarea condiiilor in care se va efectua cercetarea;

    stabilirea modalitilor de prelucrare i interpretare a datelor i

    validarea (msura in care concluziile pot fi generalizate).

    In cercetarea psihologic sunt utilizate mai frecvent urmtoarelestrategii:

  • 7/30/2019 metoda cercetarii

    9/30

    Strategia cercetrii genetice presupune studierea genezei ievoluiei fenomenelor psihice i a comportamentelor intr-un dublu plan

    filogenetic i ontogenetic;

    Strategia cercetrii comparate surprinde, cu precdere,deosebirile calitative existente intre diferite etape evolutive ale

    psihicului, prin compararea psihicului uman cu cel animal, al adultuluicu al copilului etc.;

    Strategia cercetrii psihopatologice vizeaz studiereatulburrilor sau a devierilor funciilor psihice i comportamentale;

  • 7/30/2019 metoda cercetarii

    10/30

    Strategia cercetrii longitudinale presupune urmrirea unui

    individ de-a lungul mai multor etape ale vieii lui;

    Strategia cercetrii transversale implic cercetarea mai multorindivizi aflai la niveluri diferite de dezvoltare psihic.

    Metodele cele mai utilizate in strategiile de cercetare psihologicsunt:

    1. Metoda observaieiEste una dintre cele mai vechi metode de cercetare, folosit nu

    numai in psihologie. Este frecvent utilizat deoarece este cel mai uor deaplicat din punct de vedere tehnic i nu necesit o aparatur sofisticat.

    Ca metod de cercetare a psihologiei, observaia const in urmrireaatent intenionat i inregistrarea exact, sistematic a diferitelor

    manifestri ale comportamentului individului, ca i a contextuluisituaional unde acesta se produce, in scopul sesizrii unor aspecte

    eseniale ale vieii psihice.Cuvantul observaie semnific tocmai constatarea exact a unui

    fenomen, fapt, cu ajutorul unor mijloace de investigaie i apoi studiereaaprofundat a acestei constatri. Observatorul este doar un fotograf al

    faptului, iar observaia trebuie s redea exact natura faptului,fenomenului.

    Condiiile unei bune observaiiExist o serie de exigene care trebuie avute in vedere, pentru ca

    observaia s se caracterizeze prin eficien i obiectivitate:

    a) stabilirea precis, clar a scopului urmrit. Este necesar ca

    observaia s se realizeze pe baza unui plan dinainte stabilit, in care s se

    menioneze obiectivul urmrit, aspectul, latura sau comportamentulvizat;

    b) selectarea formelor, care vor fi utilizate, a condiiilor i mij-loacelor necesare. Vor fi precizate cu claritate tipurile de observaii

    folosite i condiiile de loc, timp, durat, de inregistrare a manifestrilorsubiectului, aparatura folosit pentru inregistrare, elaborarea unui plan

    riguros al observaiei;

  • 7/30/2019 metoda cercetarii

    11/30

    c) notarea imediat a observaiilor. Pentru a se evita omisiunilesau distorsiunile este foarte important ca observaiile s se noteze dac

    este posibil chiar in timpul activitii, dac nu, imediat dup incheiereaactivitii;

    d) necesitatea discreiei in sensul c subiectul nu trebuie s-i dea

    seama c este observat i ce aspecte sunt vizate;

    e) s fie sistematic urmrind fenomenul propus in planul iniial,

    in pofida tentaiei de a-i indrepta atenia asupra unor aspecte maispectaculoase;

    f) s fie veridic inregistrandu-se doar faptele observate i nu

    supoziiile observatorului, prerile, comentariile acestuia. Este foarte

  • 7/30/2019 metoda cercetarii

    12/30

    important constatarea tendinei observatorului de a deforma faptele

    in funcie de orizonturile, dispoziiile mentale in care se afl acesta inmomentul efecturii observaiei. Este necesar s se combat mai ales,

    aa-numitele efecte de anticipare profeia care se implinete.Ateptrile i anticiprile observatorului induc rezultate in conformitate

    cu acestea. Cercetrile au demonstrat c anticiprile profetului crescprobabilitatea ca evenimentul anticipat s se i produc (Masling, 1959);

    g) datele reinute s permit un minimum de cuantificare iprelucrare statistico-matematic;

    h) efectuarea unui numr optim de observaii in condiii cat mai

    variate;

    i) posibilitatea repetrii observaiei pentru evidenierea semni-ficativului, esenialului.

    Avantajele observaieiEste vorba in primul rand de uurina aplicrii, economicitatea

    mijloacelor materiale necesare efecturii cercetrii, naturaleea i

    autenticitatea fenomenelor relevante. Observaia permite surprindereamanifestrilor comportamentale fireti ale individului in condiiiobinuite de via. Ofer date de ordin calitativ.

    Dezavantajele observaieiObservatorul trebuie s atepte uneori mult timp pan se produce

    fenomenul vizat, fr a putea interveni in nici un fel. La aceasta seadaug imposibilitatea de a izola i controla variabilele. Mai mult decat

    atat, prezena observatorului poate determina intrarea in funciune a

    mecanismelor de aprare ale subiecilor care modific situaia global acampului social sau a comportamentelor celor observai, chiarfenomenul studiat pe ansamblu.

    2. Metoda experimentuluiIntroducerea experimentului ca metod specific de cercetare in

    psihologie in anul 1879 de ctre W. Wunat, a insemnat desprindereapsihologiei de filosofie i constituirea ei ca tiin de sine stttoare.

    Experimentul este provocarea unui fapt psihic, in condiii bine

    determinate cu scopul de a verifica o ipotez.

  • 7/30/2019 metoda cercetarii

    13/30

    De la introducerea lui ca metod a psihologiei i pan in prezent,experimentul a cunoscut o evoluie continu atat sub aspectul sferei de

    extensiune (la inceput, se aplica doar in studiul proceselor senzoriale imotricitii, astzi se utilizeaz in cercetarea tuturor proceselor i

    funciilor psihice), cat i sub cel al structurii interne i al suportuluitehnic (iniial aparatura folosit era simplist, preponderent mecanic,

    astzi este una ultrasofisticat, electronic i informatic).

  • 7/30/2019 metoda cercetarii

    14/30

    Urmtoarea definiie, mai complet, a experimentului sintetizeaz iprincipalele sale caracteristici: Experimentul este observarea i

    msurarea efectelor manipulrii unei variabile independente asupra

    variabilei dependente, intr-o situaie in care aciunea altor factori

    (prezeni efectiv, dar strini studiului) este redus la minimum(Festinger&Ratz, 1963).

    Aadar experimentul este o observaie provocat, controlat, iarconceptele de baz pe care le implic sunt: variabile; situaie

    experimental, manipulare experimental.

    Variabila semnific orice fapt obiectiv sau subiectiv care poate fimodificat fie calitativ, fie cantitativ cptand grade diferite de

    intensitate. In experiment sunt dou tipuri de variabile: variabile independente la care variaia este influenat direct de

    experimentator, pentru a-i observa consecinele; variabile dependente la care variaia este in funcie de variabila

    independent.Schema de baz a experimentului psihologic include urmtoarele

    secvene: variabila independent care se noteaz in general cu S stimul; variabila dependent care este notat cu R Rspuns iar relaia

    dintre ele apare: R = f(S).Cea mai cunoscut clasificare este cea care evideniaz trei tipuri de

    experiment: natural, de laborator i psiho-pedagogic.Experimentul natural se realizeaz in condiii naturale, fireti.

    Sarcina este i ea natural, pentru c subiectul ii desfoar activitatea

    sa obinuit. Desfurandu-se in condiii obinuite, reaciile subiectuluinu vor fi influenate de ambian acesta fiind principalul avantaj al

    experimentului natural. Dezavantajul const in faptul c acest tip deexperiment este mai imprecis i nu avem certitudinea c nu intervin i

    ali factori care s influeneze desfurarea fenomenului.Experimentul de laborator se realizeaz in condiii artificiale,

    deoarece presupune scoaterea subiectului din ambiana obinuit devia i introducerea lui intr-un laborator special amenajat in acest scop,

    cu aparatur adecvat, condiii i programe de desfurare binedeterminate etc.

    Avantajul acestui tip de experiment const in faptul c este foarteprecis i riguros prin dozarea i succesiunea precis a sarcinilor,

    realizarea unui control maxim al situaiei experimentale, eliminarea

    variabilelor ascunse care ar putea influena rezultatele.

  • 7/30/2019 metoda cercetarii

    15/30

    Dezavantajele sunt legate de caracterul artificial al experimentuluide laborator. Condiiile de laborator fiind total diferite de cele din viaa

    real, se pune problema identitii comportamentului subiecilor incondiii de

  • 7/30/2019 metoda cercetarii

    16/30

    laborator i in condiiile concrete, naturale de via. De asemeneafora unor variabile care intervin in laborator este cu totul alta decat cea

    din viaa real, subiectul putand s o sub sau supraaprecieze. Este posibilde asemenea ca uneori experimentatorul s sugereze in mod involuntar

    ce anume ateapt de la subiect, deformandu-i astfel reaciile, sausubiecii din dorina de a se prezenta intr-o lumin favorabil s

    reacioneze altfel decat in condiii obinuite.Experimentul psiho-pedagogic este o form particular a expe-

    rimentului natural, utilizat in cadrul procesului instructiv-educativ. El

    poate fi constatativ, urmrind consemnarea situaiei existente la unmoment dat iformativ, urmrind introducerea unor factori de progres in

    vederea imbuntirii performanelor.Pentru evitarea erorilor experimentale se impun a fi respectate

    cateva condiii. In primul rand trebuie s avem grij ca subieciiintrodui in experiment s fie motivai corespunztor. Dac nu exist o

    motivaie adecvat, atunci vom msura doar aparene. O alt cerin esteasigurarea reprezentativitii eantionului de subieci i stabilirea unor

    grupe experimentale echivalente. i in sfarit pentru c atat experimentulnatural cat i cel de laborator au avantaje, dar i dezavantaje este cel mai

    bine ca acelai experiment s se organizeze mai intai in condiiilenaturale obinuite ale subiecilor, iar apoi s se repete in condiii de

    laborator.3. Metoda convorbirii i interviului

    Dac cele dou metode prezentate anterior investigheaz mai ales

    conduita i reaciile exterioare ale subiectului, metoda convorbirii iinterviului permite sondarea vieii interioare, a inteniilor, opiniilor,

    atitudinilor, intereselor, convingerilor, aspiraiilor, conflictelor,prejudecilor, mentalitilor, sentimentelor, valorilor, statutului

    profesional, dorinelor ateptrilor, idealurilor, etc.

    Convorbirea este o discuie premeditat, angajat intre cerce-ttor/psiholog i subiectul investigat, presupunand relaia direct, detipul fa in fa, dar i sinceritatea deplin a subiectului.

    Convorbirea este o metod mai complicat i mai greu de invatdeoarece in cadrul ei, influena reciproc dintre psiholog i subiect este

    mai mare decat in oricare alt metod i presupune o selecie a relatrilorfcute de subiect. De asemenea se bazeaz pe capacitatea subiectului de

    introspecie, de autoanaliz, necesitand o motivare corespunztoare a

    subiecilor.

  • 7/30/2019 metoda cercetarii

    17/30

    Exist mai multe tipuri de convorbire, in funcie de situaiealegandu-se dintre:

  • 7/30/2019 metoda cercetarii

    18/30

    Convorbirea standardizat, dirijat, structurat, care se bazeaz

    pe formularea acelorai intrebri, in aceeai form i aceeai ordinepentru toi subiecii;

    Convorbirea semistandardizat, semistructurat, in care

    intrebrile, pot fi reformulate, se poate schimba succesiunea acestora, sepot pune intrebri suplimentare;

    Convorbirea liber, spontan nu presupune folosirea unorintrebri prestabilite, acestea fiind formulate in funcie de situaia

    particular in care se desfoar;

    Convorbirea psihanalitic, propus de S. Freud se bazeaz pemetoda asociaiei libere de idei i este folosit pentru analiza i

    interpretarea diferitelor probleme ale pacientului;

    Convorbirea nondirectiv, propus de C. Rogers, creeazcondiiile psihologice care s faciliteze relatrile spontane ale subiectului

    fr ca acesta s fie permanent intrebat.

    Eficiena acestei metode este dat de respectarea unorcondiii:

    necesitatea desfurrii dup o structurare anterioar a intrebrilor

    de ctre experimentator;

    intrebrile s vizeze culegerea cu anticipaie a unor informaiidespre subiect, prin folosirea altor metode observaia, analiza

    produselor activitii etc.;

    preocuparea pentru anticiparea rspunsurilor subiectului de ctreexperimentator, pentru a ti cum s se comporte in eventualele

    situaii neprevzute;

    motivarea adecvat a subiecilor pentru a obine din parteaacestora rspunsuri sincere.

    Avantajele metodei sunt date de posibilitatea obinerii unorinformaii numeroase i variate, direct de la surs, intr-un timp relativ

  • 7/30/2019 metoda cercetarii

    19/30

    scurt, precum i faptul c nu necesit aparatur sofisticat ori instalaiispeciale.

    Dezavantajele provin din gradul destul de mare de subiectivitateatat al experimentului, cat i al subiectului i din eventuala lips de

    receptivitate determinat de lipsa de motivare a subiectului.Alturi de convorbire se utilizeaz i interviul care se deosebete de

    aceasta doar prin faptul c in cadrul interviului, locul experimentatuluinu poate fi inversat cu cel al subiectului, relaia fiind in acest caz

    univoc experimentatorul este cel care totdeauna pune intrebrile, iar

    subiectul totdeauna rspunde.4. Metoda anchetei psihologice

  • 7/30/2019 metoda cercetarii

    20/30

    Ca metod de cercetare psihologic, ancheta presupune recoltareasistematic a unor informaii despre viaa psihic a unui individ sau grup

    social i interpretarea acestora in vederea desprinderii semnificaiei lorpsihocomportamentale.

    In principal exist dou forme ale acestei metode, care se folosesc incercetarea psihologic: ancheta pe baz de chestionar i ancheta pe baz

    de interviu.Ancheta pe baz de chestionarconst in folosirea chestionarului ca

    instrument de lucru i urmeaz in derularea sa mai multe etape:

    etapa prealabil sau preancheta care presupune: stabilireaobiectului anchetei; documentarea; formularea ipotezei; determinarea

    universului (populaia) anchetei; eantionarea.etapa I const in alegerea tehnicilor i redactarea chestionarului.

    Se impune in prima faz aplicarea unui pretest pentru a vedea dac a fostbine conceput chestionarul, dup care se poate redacta definitiv

    (chestionarul). Tot in aceast etap se vor stabili i modalitile deadministrare ale chestionarului fie prin autoadministrare, fie prin

    intermediul personalului specializat.etapa a II-a este rezervat desfurrii propriu-zise a cercetrii.etapa a III-a prelucrarea datelor obinute.etapa a IV-a analiza i interpretarea datelor precum i redactarea

    i comunicarea raportului final de anchet.Cele mai dificile i, totodat, cele mai importante momente ale

    anchetei pe baz de chestionar sunt alegerea eantionului, care trebuie

    neaprat s fie reprezentativ adic s reproduc la scar mic toatecaracteristicile populaiei care urmeaz a fi investigat i redactarea

    intrebrilor, a chestionarului. Definit ca o succesiune logic ipsihologic de intrebri scrise sau imagini grafice cu funcie de stimuli,

    in raport cu ipotezele cercetrii, care prin administrarea de ctre

    operatorii de anchet sau prin autoadministrare, determin din partea

    celui anchetat un comportament verbal sau nonverbal, ce urmeaz a fi

    inregistrat in scris (L. Chelcea, 1975), chestionarul necesit o

    deosebit atenie atat fa de coninutul intrebrilor, cat i fa de tipul,forma i ordinea lor. In formularea intrebrilor trebuie evitate greelile

    care pot interveni: intrebri prea generale, limbaj greoi, artificializat,cuvinte cu ineles dublu, intrebri tendenioase etc.

    Ancheta pe baz de interviu const in folosirea interviului ca

    relaionare experimentator-subiect. Este vorba de un dialog intre

  • 7/30/2019 metoda cercetarii

    21/30

    participani, care se centreaz asupra temei de cercetare, fiecareparticipant pstrandu-i locul de emitor sau de receptor.

  • 7/30/2019 metoda cercetarii

    22/30

    Interviul poate fi conceput aa cum am vzut, atat ca metodintegrat altor metode mai mari, cat i ca metod de sine stttoare, cu

    legile i caracteristicile sale proprii.Avantaje:

    Ambele forme de anchet, permit investigarea unui numr mare desubieci intr-un timp relativ scurt, recoltarea unui material extrem de

    bogat, precum i prelucrarea rapid, mai ales cand exist rspunsuriprecodificate la intrebri.

    Dezavantaje:Este posibil apariia unor deformri subiective atat din partea

    experimentatorului, cat i a subiecilor mai ales c aceast metod se

    bazeaz pe capacitatea de autocunoatere i autoanaliz.Este de asemenea posibil ca subiecii, chiar bine intenionai s

    furnizeze informaii iluzorii, neadecvate in raport cu fenomenulinvestigat.

    5. Metoda biografic (anamneza)Contribuie alturi de alte metode la stabilirea profilului

    personalitii subiectului, dar i la explicarea comportamentului actual alacestuia.

    Metoda biografic vizeaz strangerea informaiilor despreprincipalele evenimente trite de individ in existena sa, despre relaiile

    i semnificaia lor in vederea cunoaterii istoriei personale asubiectului.

    Se concentreaz asupra succesiunii diferitelor evenimente din viaa

    individului, relaiilor dintre evenimentele cauz i evenimentele efect,dintre evenimentele scop i cele mijloc. Cauzometria i cauzograma, ca

    variante mai noi ale metodei, au ca scop tocmai surprinderea relaiilordintre evenimente.

    Exist o dificultate intampinat in folosirea acestei metode cea a

    msurrii, in care indicaiile biografice ar putea fi convertite in datetiinifice. Experimentatorul dispune de dou categorii de procedee deanaliz a datelor, obinute prin metoda biografic:

    procedee cantitative (selective) analizandu-se cursul vieii

    subiectului in intregime;

    procedee calitative (integrale) analizandu-se o microunitate

    biografic, de exemplu o zi obinuit din viaa individului, dinmomentul trezirii i pan la cel al culcrii.

  • 7/30/2019 metoda cercetarii

    23/30

    Informaia primar poate fi recoltat pe cale indirect sau direct.

    Calea indirect const in studiul documentelor (fie colare,profesionale, caracterizri, recomandri, jurnale, date de familie etc.) i

    in discuii cu persoane cu care subiectul studiat se afl in relaiisemnificative (rude, prieteni, colegi, efi, subalterni etc.). Pentru a

    inelege comportamentul

  • 7/30/2019 metoda cercetarii

    24/30

    actual al subiectului i relaionarea lui cu ceilali, este necesar s neconcentrm atenia asupra perioadelor modale ale psihogenezei:

    varsta de 3 ani constituirea contiinei de sine i a Eului;

    varsta de 6/7 ani adaptarea i integrarea colar;

    varsta de 12/14 ani pubertatea i profundele sale transformri;

    varsta de 16/18 ani adolescena, afirmarea Eului, structurarealiniei i a idealului de via.

    Calea direct const in obinerea datelor care ne intereseaz de lainsui subiectul pe care ni l-am ales spre studiu, in cadrul unorconvorbiri sau interviuri speciale. Se tie c oamenii difer foarte mult

    intre ei in ceea ce privete deschiderea, disponibilitatea de a-i relata inmod obiectiv i sincer trecutul. De aceea psihologul trebuie s aib in

    vedere cateva exigene metodologice:

    determinarea prealabil a apartenenei tipologice a personalitiisubiectului;

    stabilirea strategiei dialogului (pe baza tipologiei stabilite) invederea obinerii datelor i informaiilor necesare;

    catigarea increderii subiectului i inlturarea barierelor cognitiv-

    afective care ar putea frana rspunsurile la intrebri;

    pstrarea unei distane necesare, prin neimplicare afectiv pentru a

    disocia din relatrile individului, realul de imaginar, sinceritateade simulare;

    inregistrarea doar a evenimentelor semnificative modale pe carele-a trit subiectul i care prin coninutul sau impactul avut, au

    marcat cursul devenirii ulterioare a profilului personalitii;

    manifestarea prudenei, chiar suspiciunii in legtur cu datele

    furnizate de subiect (sau de ceilali) i neaprat verificarea acestorinformaii prin alte metode.

  • 7/30/2019 metoda cercetarii

    25/30

    Avantajele decurg din naturaleea i autenticitatea datelor furnizatede aceast metod.

    Dezavantajele sunt date de faptul c fiind o metod de reconstituire

    a vieii unui individ, pornind de la diverse surse, este posibil ca aceastreconstituire s fie incomplet sau chiar voit deformat.

    6. Metoda analizei produselor activitiiTrsturile personalitii umane, capacitile, disponibilitile,

    potenele sale, se exteriorizeaz nu doar in conduite nonverbale, motorii

    sau expresiv-emoionale, ci i in produsele activitii.Analiza psihologic a produselor activitii compuneri, desene,

    creaii literare, sau de orice fel, obiecte realizate, modul de rezolvare a

  • 7/30/2019 metoda cercetarii

    26/30

    unor probleme etc. furnizeaz informaii despre insuirile psihiceale persoanei, constituind reale surse de cunoatere tiinific a

    individului.Produsul activitii devine un fel de oglind a creatorului su, iar

    prin analiza psihologic a obiectului, aflm multe lucruri despre insuicreatorul su.

    Cu ajutorul acestei metode putem cunoate atat caracteristicilepsihice ale unor persoane in via, cat i ale unor personaliti disprute.

    Folosirea acestei metode presupune un exerciiu indelungat i mai

    ales elaborarea i utilizarea unor grile speciale de decodificare prin cares se evidenieze relaiile dintre diferitele elemente ale produsului

    activitii i diferitele structuri ale personalitii. Pentru aceasta estenecesar introducerea unor criterii atat de ordin cantitativ (numr,

    frecven), cat i calitativ (originalitate, nivel de performan, valoareutilitar, valoare estetic etc.).

    In general produsele de ordin literar-artistic sunt relevante mai alespentru componentele motivaional-afective i morale ale personalitii,

    in timp ce produsele de ordin tiinific i tehnic sunt relevante pentrucomponentele de ordin cognitiv-instrumental i motor-dexteritatea.

    7. Metodele psihometriceMetodele psihometrice sunt modalitile de msurare a capacitilor

    psihice ale individului in vederea stabilirii prezenei sau absenei lor imai ales a nivelului i gradului de dezvoltare.

    Prin intermediul acestor metode se urmrete stabilirea unui

    diagnostic pe baza cruia s se poat formula un prognostic asupraevoluiei viitoare.

    Cea mai cunoscut dintre metodele psihometrice este metodatestelor psihologice. Dac iniial testele msurau doar dezvoltarea

    intelectual a copiilor, mai tarziu au fost extinse la determinarea

    aptitudinilor in vederea seleciei profesionale, iar astzi sunt folosite inlegtur cu toate funciile psihice i in toate domeniile de activitate.

    Testul este o prob relativ scurt, standardizat care vizeaz

    determinarea cat mai exact a unor insuiri psihice.Pentru a fi util, testul trebuie s intruneasc nite caliti:

    validitatea vizeaz gradul in care testul msoar ceea ce i-a

    propus;

  • 7/30/2019 metoda cercetarii

    27/30

    fidelitatea se refer la stabilitatea in timp a rezultatelor, adicobinerea de rezultate relativ asemntoare la o nou aplicare;

    standardizarea presupune s ofere aceleai condiii subiecilor

    supui examinrii fr a-i favoriza pe unii i defavoriza pe alii

  • 7/30/2019 metoda cercetarii

    28/30

    (aceleai sarcini, aceleai instruciuni, aceleai modaliti de cotare

    i interpretare a rezultatelor);

    etalonarea const in stabilirea unui etalon, adic a unor unitide msur a rezultatelor obinute.

    Condiii de utilizare eficient a testelor:

    crearea unor teste sau adaptarea celor existente la condiiilesocioculturale ale populaiei investigate;

    utilizarea nu doar a unui singur test, ci a unei baterii de teste i apoi

    corelarea rezultatelor obinute cu cele ale altor metode;

    stabilirea unor legturi intre rezultatele obinute la teste cu cele dinactivitatea practic.

    Ca i celelalte metode, testele au avantaje care rezid dincapacitatea de a msura obiectiv i standardizat o anumit capacitate

    psihic, in funcie de aceasta permiand diagnoza nivelului de dezvoltarea acesteia, dar i dezavantaje deoarece nu iau in considerare modul in

    care se obine rezultatul, ci doar rezultatul; de multe ori testele coninconfuzii i ambiguiti, clasificrile sunt rigide, unii autori ignordeosebirile de nivel cultural al subiecilor etc.

    Testul este nu numai o metod de sine stttoare, ci poate constituii o important surs de probe pentru experimentul psihologic, caz in

    care nici modul de aplicare, nici interpretarea rezultatelor nu se vor maiconforma instruciunilor standardizate, ci logicii interne a modelului

    experimental, ipotezelor i obiectivelor acestuia.8. Metoda modelrii i simulrii

    Este o metod relativ nou i a aprut ca urmare a dezvoltriiciberneticii i inteligenei artificiale.

    Metoda const in realizarea unor scheme logice ale organizrii idesfurrii unor funcii psihice percepie, gandire, memorie etc.,

    simularea lor pe computer i realizarea unor programe care s lereproduc.

    P. Golu (1980) consider c simularea pe computer a diferitelor

    funcii psihice reprezint forma cea mai inalt de aplicare a metodeimodelrii in cercetarea psihologic.

  • 7/30/2019 metoda cercetarii

    29/30

    Modelele simulative sunt in general programe pentru calculator,validarea lor fcandu-se prin compararea traiectoriei procesului viu cu

    derularea lui pe computer, aproximativ pe baza cercetrii empirice. Dacpan acum s-a reuit mai ales simularea in sfera proceselor cognitive, in

    prezent se incearc i simularea unor procese afectiv-motivaionale ichiar de dinamic general a personalitii.

  • 7/30/2019 metoda cercetarii

    30/30

    9. Metoda genetic i comparatAceast metod pornete de la ideea unanim acceptat potrivit creia

    psihicul este un fenomen aprut in cursul evoluiei generale, determinatde aciunea mediului sociocultural i cunoscand astfel o dezvoltare atat

    ontogenetic, dar i istoric, filogenetic.Metoda genetic i comparat const in urmrirea unui subiect sau aunui lot de subieci pe o durat mai mare de timp, suficient pentru a

    pune in eviden transformrile ateptate sau incheierea unui cicluevolutiv. De asemenea aceast metod poate studia comparativ mai

    multe loturi, eantioane de subieci de varste diferite.Metoda genetic i comparat se bazeaz pe principiul longitu-dinalitii

    i ocup locul central in cateva ramuri particulare ale psihologiei:psihologia copilului, psihologia varstelor, psihologia diferenial,

    psihologia educaional etc.Pentru teoria psihologic este foarte important nu doar s se evidenieze

    existena deosebirilor dintre stadiile genetice succesive, ci mai ales s seinterpreteze aceste deosebiri, lucru pe care il are in sarcin metoda

    genetic i comparat.Note bibliografice

    1. Ceauu, V., Cunoaterea psihologic i condiia incertitudinii,Bucureti, Editura Militar, 1978.

    2. Chelcea, S.,Experimentul in psihologie, Bucureti, Editura tiinifici Enciclopedic, 1982.

    3. Cosmovici, A., Metode de investigare a personalitii, Bucureti,Editura Academiei, 1980.

    4. Golu, M., Bazele psihologiei generale, Bucureti, Editura

    Universitar, 2002.5. Radu, I. (coord.), Introducere in psihologia contemporan, Cluj-Napoca, Editura Sincron, 1991.

    6. Zlate, M.,Introducere in psihologie, Bucureti, Casa de Editur iPres ansa S.R.L. 1994.