Mesagerul Romanesc Nr. 44

Vineri8 Martie

Sâmbătă9 Martie

Duminică10 Martie

Luni11 Martie

Marţi12 Martie

Miercuri13 Martie

Joi14 Martie

parțial înnorat59o F

soare59o F

parțial înnorat55o F

ploaie54o F

ploaie54o F

ploaie54o F

ploaie57o F

Chance of rain:0%

Wind:NNE at 8 mph

Chance of rain:0%

Wind:NNE at 4 mph

Chance of rain:20%

Wind:SE at 4 mph

Chance of rain:30%

Wind:S at 10 mph

Chance of rain:40%

Wind:SSW at 7 mph

Chance of rain:60%

Wind:S at 8 mph

Chance of rain:40%

Wind:S at 10 mph

Pag. 12

Copil grav bolnav, ignorat de asistenții sociali Pag. 2

Noi nu zugrăvim realitatea, o prezentăm aşa cum este!

Mesagerul Românesc

Pag. 6

www.mariusmarin.ro; www.mesagerulromanesc.info

Vrei ca business-ul tău să fi e mai bine văzut? Noi îţi facem numele bine cunoscut! Contactaţi-ne şi

comandaţi imediat o reclamă la noi în ziar!

Adresa de e-mail [email protected] Număr de telefon

(503)740-3234

Coreea de Nord ameninţă SUA cu un atac nuclear

preventiv

8 Martie, ziua în care universul aparține FEMEII

CONCERT extraordinar pentru românii din Portland

Coreea de Nord a ameninţat joi că se va folosi de dreptul

său de a se apăra şi va merge chiar până la lansarea unui atac nuclear preventiv împotriva Statelor Unite, informează Sky News.

Coreea de Nord se va folosi de dreptul de a lansa “un atac nu-clear preventiv împotriva sediului agresorilor săi”, a declarat un re-

prezentant al Ministerului de Ex-terne de la Phenian. Pentru a nu exista dubii că este vorba despre SUA, acelaşi purtător de cuvânt a adăugat că Washingtonul for-ţează startul unui război nuclear cu Coreea de Nord, precizează sursa. Avertismentul vine în ziua în care Consiliul de Securitate al ONU se reuneşte pentru a adop-ta noi sancţiuni împotriva Phe-nianului, gest care a determinat Phenianul să ameninţe că va

rupe acordulde pace cu Sudul, care a încheiat formal Războiul coreean din 1950-1953. Cu toa-te că astfel de avertismente nu sunt o noutate pentru regimul comunist, nici din perioada lui Kim Jong-il, nici acum, în timpul lui Kim Jong-il, retorica belicoa-să s-a intensifi cat în ultimele zile, mai ales ca urmare a unor manevre militare comune dintre sud-coreeni şi americani.

Ionuţ DUŞCĂ

Centrul Cultural Român din Portland, Oregon și Vox Maris Romanian Folk-Rock Band vă invită sâmbătă, 16 martie 2013, la ora 6:30 pm, la concertul inaugural Amintiri cu Haiduci. În cadrul spectacolului, artista Adriana Baehr va oferi publicului un recital extraordinar. Concertul va avea loc la Floyd Li-ght Middle School, 10800, SE, Washington, Portland, OR, 97216, iar prețul

biletului este de 30 $. Informații suplimentare: 503 740 3234.

său de a se apăra şi va merge chiar până la lansarea merge chiar până la lansarea unui atac nuclear preventiv împotriva Statelor Unite, informează Sky News.

Coreea de Nord se va folosi de dreptul de a lansa “un atac nu-clear preventiv împotriva sediului agresorilor săi”, a declarat un re-

8 Martie 2013, Nr. 44 Săptămânal - Portland - Oregon, apare vinerea

LuniChance Vineri SâmbătăChance

La multi ani!10 Martieof rain:

0%

DuminicăChance

,

Pag. 6Pag. 6

8888888

Pag. 2Pag. 2

A MURIT HUGO CHAVEZFrumoaselor

noastre cititoare,Azi, de ziua

voastră, vă urăm să aveţi parte

de tot binele din lume! Primăvara

să va lumineze sufl etul şi bunul

Dumnezeu să vă binecuvânteze

cu sănătate şi multe împliniri.

Redacţia Mesagerul Românesc

Tribunalul Bucureşti a ju-decat în această dimineață un nou termen în dosarul de corupţie al lui Dan Voi-culescu, fost senator USL şi fondator al Partidului Conservator.

Instanţa a decis să amâ-ne din nou procesul pentru că avocatul unuia dintre inculpaţi s-a îmbolnăvit subit. Dosarul în care Voiculescu a fost acuzat de spălare de bani a fost plimbat aproape un an între Tribunalul Bucureşti şi Curtea Supremă. În dosar, procurorii au reţinut că statul a fost păgubit cu peste 60 de milioane euro.

Ședinţa de judecată de vineri a durat doar cinci minute. Unul dintre coinculpaţii din dosa-rul lui Voiculescu a cerut amâna-rea procesului pentru că avoca-tul său s-a îmbolnavit. Instanţa a aprobat cererea. La ieşirea din sala de judecată, Voiculescu a declarat următoarele: “Îmi pare rău că s-a amânat termenul de astăzi. Nu a fost din cauza mea, ci din cauza unui avocat. Vreau să feli-cit echipa Steaua pentru victoria de ieri şi, de asemenea, vreau să vă spun că voi ieşi din politică atunci când va ieşi şi Traian Bă-sescu”.

Cătălina VIȘAN

Felix, amânat din nou

În timpul sarcinii mama a făcut toate analizele, iar me-dicii au asigurat-o că bebelușul ei va fi perfect sănătos. După naștere, aceasta a afl at des-pre problemele de sănătate ale bebelușului. Ajutorul dat de stat este departe de a fi sufi cient: 33 de lei pe lună, pentru gradul de handicap în care a fost încadrat copilul. “Poate se vindecă de la sine”, spun asistenții sociali.

Medicii le-au ascuns adevărul

Soții Tako fac încercări disperate pentru a-și salva co-pilul. Izolați într-un orășel din județul Covasna, departe de centre specializate, părinții fac singuri terapie cu David, fi ul lor de cinci luni, care suferă de sin-dromul Down și are malformații grave la inimă. Probleme despre care nu au știut nimic, în timpul sarcinii, deși au mers regulat la

8 - 14 MARTIE 2013/NR. 442 Mesagerul RomânescSOCIAL

OWNER: Marius MARIN - (503)740-3234 Puteţi citi şi ziarul în format electronic la adresa:

www.mariusmarin.roREDACTOR-ŞEF: Ionuţ DUŞCĂ

Redactor: Adriana MĂLĂESCU

Cătălina VIŞAN

Tehnoredactor: Iuliana RIZAN

Mesagerul RomânescSĂPTĂMÂNAL FONDAT ÎN ROMÂNIA ANUL 2012

PENTRU ABONAMENTE, MARKETING ŞI PUBLICITATE: (503)740-3234

CONFORM LEGISLAŢIEI ÎN VIGOARE, RĂSPUNDEREA JURIDICĂ PENTRU CONŢINUTUL ARTICOLELOR APARŢINE AUTORULUI,

PERSOANEI CITATE SAU SURSEI MEDIA.

e-mail: [email protected] Tel. (01140)351-466173

Copil grav bolnav, ignorat de asistenții sociali

NEGLIJENȚA MEDICILOR FACE VICTIME

controale medicale. “Era totul bine. Totuși, la naștere afl ăm că poate are sindromul Down. Eu zic că doamna doctor a știut, dar n-a vrut să suferim”, spun părinții. Au afl at adevărul de la o asistentă din spital. “Am fost într-o pră-pastie foarte foarte adâncă atunci. N-am știut ce să facem”, povestește tatăl lui David, des-pre momentul în care au afl at cât de bolnav era copilul lor. Asta pentru că, vreme de nouă luni, nimeni nu a suspectat ni-mic. În ultima perioadă, în zona Baraolt, au mai fost mă-mici care și-au făcut și controale 3D și testele pentru depistarea sindromului Down. Rezultatul acestora a ieșit perfect, însă copiii s-au născut bolnavi, după cum povestește un cadru medi-cal. David este unul dintre ei. Iar mafl ormația la inimă îi agravea-ză starea pe zi ce trece.

”Poate se vindecă de la sine”

Părinții au cerut ajutorul Serviciului de Asistență Socială, pentru ca David să primeas-că terapie gratuită în primul an din viață. Reacția acestora i-a lăsat fără cuvinte. “Cand s-a ui-tat pe dosar a zis că e așa de frumos, cum să acorde gradul

1?“, povestește Geza Tako, ta-tăl lui David. Copilul a primit gradul trei de handicap, același pe care îl primește, de exemplu, o persoană care și-a pierdut un deget. Explicația este la fel de incredibilă. Asistenții sociali așteaptă ca David să mai creas-că, poate se face bine. “Acele afecțiuni pot fi tratate, pe cale medicamentoasă, găurelele

alea se închid, pe măsură ce trece timpul. Acum așteptăm. De obicei se vindecă de la sine”, le-a spus o angajată părinților. “Teama noastră cea mai mare este ce o să facă atunci când n-o să mai fi m noi? Că până suntem noi, facem cumva. Dar după? Ar trebui să fi e și în țara noastră o soluție pentru ei”, spu-ne, îngrijorat, domnul Tako.Părinții au decis să conteste în instanță decizia DGASPC Co-vasna. Nu s-a schimbat nimic, însă. În prezența jurnaliștilor, asistenții sociali și-au schimbat atitudinea și au vrut să dea do-vadă de înțelegere. “Am ajuns la concluzia să acordăm gradul II, în loc de III. Datorită bunăvoinței comisiei, deci nu că legea acor-dă acest grad. Datorită faptului că am lăsat de la noi să spun așa, între ghilimele, să acordăm acele bilete cu care părintele să aibă gratuitatea transportului, am spus haideți să acordăm gradul II”, a spus aceeași anga-jată. Medicii din Târgu Mureș au decis să-l opereze pe David în luna iunie, când copilul ar putea să își primească drepturile.

Cătălina VIȘAN

Furaje românești contaminate, descoperite în Olanda

România, datorează 1,3 miliarde de euro

industriei farmaceutice

Sindromul Down ”se vindecă singur”!

Învinși de sistemul medical din România, doi părinți din Covasna luptă acum cu statul, pentru drepturile copilului lor bolnav. Băiețelul s-a născut cu o malformație la inimă

și cu sindromul Down.

Furaje provenind din Serbia au fost descoperite de autorităţile olandeze la cinci ferme de porci, în timp ce alte trei ferme au primit nutreţ contaminat din România, a anunţat agenţia de siguranţă ali-mentară NVWA.

Hrana pentru animale conţinea porumb contaminat cu afl ato-xină, care poate cauza cancer. Aceasta a fost pentru prima dată descoperită în Germania, autori-tatea pentru siguranţă alimenta-

ră declarând că ar putea fi afec-tate aproximativ 6.500 de ferme. Unele furaje au fost transportate prin portul Rotterdam, astfel în-cât NVWA a demarat o inves-tigaţie asupra distribuţiei hra-nei pentru animale în Olanda. Agenţia a precizat că nu există riscuri pentru sănătatea publică. Porumbul este amestecat cu alte cereale şi astfel animalele nu asimilează afl atoxină peste nivelul admis. Nu sunt semne care să indice faptul că furajele contaminate ar fi ajuns la ferme-le de lapte, a explicat NVWA.Afl atoxina este una dintre cele mai puternice substanţe cance-rigene din natură. Ea este pro-dusă de o specie de ciuperci care creşte pe fân şi cereale, şi poate ajunge în laptele animale-lor care mănâncă nutreţ conta-minat. (C. V.)

Comisia de muncă din Senat, în şedinţă comună cu cea de buget, au adoptat, marţi, un amenda-ment propus de senatorul PSD Liviu Pop la Ordonanţa de Urgen-ţă 84/2012, prin care sunt deblo-cate posturile bugetare din toate domeniile, însă actul normativ mai are nevoie de votul plenului şi al Camerei Deputaţilor.

Preşeditele Comisiei de muncă, Li-viu Pop, a explicat că amendamentul adoptat la propunerea sa elimină în fapt abrogarea articolului care preve-dea blocarea angajărilor în sistemul bugetar „pe regula 15% din posturile vacantate să fi e ocupate ”.„Trebuie să fi m corecţi. În condiţiile în care există buget, se pot face aceste angajări. Noi avem prin angajamentele cu Comisia Europeană, Banca Mondi-ală şi FMI prevederea că în anul 2013 nu trebuie să depăşim 1.187.000 de bugetari. În momentul de faţă, din da-tele pe care le-a prezentat Ministerul de Finanţe, acest plafon e depăşit cu 1.833, deci foarte, foarte puţin. În con-diţiile în care cheltuielile de buget de personal sunt prevăzute în legea buge-tului de stat, lucrurile sunt foarte sim-ple: se vacantează un post, există bu-get, se scoate la concurs. Nu e nevoie să se vancanteze şapte posturi pentru a angaja o persoană”, a declarat Pop.Proiectul de lege urmează să fi e supus votului în plenul Senatului, urmând ca decizia fi nală în acest caz să fi e luată la Camera Deputaţilor. (C. V.)

Statul român are o da-torie de 1,3 miliarde de euro la producătorii de medicamente. Suma ar trebui achitată până pe 16 martie 2013, potrivit unei directive europene. Neplata datoriei atrage cu sine o serie de sancţi-uni fi nanciare.

Reprezentanţii Mi-nisterul Sănătăţii spun că au prevăzut în bugetul pe 2013 banii necesari pentru industria farmaceutică, afl ată într-una dintre cele mai difi cile situaţii din ultimii ani.„Deşi termenul ofi cial era de 180 zile, în fapt plăţile se fac la peste 300 zile. Ne bucurăm că în prezent Guvernul a decis să pună pe lista priorităţilor plata acestor datorii, întrucât a înţe-les că stabilitatea economică în acest sector este în intere-sul pacienţilor, iar respectarea directivei europene este în interesul României”, a decla-rat Dan Zaharescu, director executiv al Asociaţiei Române a Producătorilor Internaţionali de Medicamente (ARPIM). Reprezentanţii companiilor farmaceutice spun că plata datoriilor nu este un privilegiu pentru industrie, ci doar o res-pectare a obligaţiilor României ca stat membru al Uniunii Eu-ropene. Prin urmare, va fi sta-bilit un calendar de eşalonare a datoriior, astfel încât plata să fi e făcută gradual şi să nu producă dezechilibre în sis-temul de sănătate românesc.

Termenele de plată la facturile pentru medicamentele în re-gim compensat din România sunt unice în Europa. Până în prezent, toate ţările membre ale Uniunii Europene aveau obligaţia să plătească facturile la medicamente în termen de 30 zile. România putea să plă-tească facturile furnizorilor de medicamente la 180 zile - un decalaj de plată de 6 ori mai mare faţă de restul Europei.

Medicii, români nemulțumiți de salarizarea actuală

Alocarea banilor pentru plata datoriilor către in-dustria farmaceutică în detri-mentul unor alocari bugetare pentru mărirea salariilor me-dicilor rezidenţi l-au nemulţu-mit pe preşedintele Colegiului Medicilor din România. Aces-ta a decis să înainteze o scri-soare deschisă premierului Victor Ponta. “Ne bucuram şi vă felicităm că aţi găsit la bu-getul Sănătăţii un miliard de euro pentru a plăti arieratele către fi rmele de medicamen-te, însă nu înţelegem de ce nu pot fi găsite doar 40 milioane de euro pentru a fi crescute veniturile rezidenţilor. Totuși, am descoperit cu uimire că la alte categorii pot creşte veni-turile”, spune profesorul Va-sile Astărăstoae, şeful CMR, adăugând că în ultimii cinci ani peste 14.000 de medici au ales să demisioneze din siste-mul românesc. (C. V.)

În România, taţii pot rămâne acasă în concediu parental până la doi ani, fi ind astfel benefi ciarii unuia dintre cele mai lungi concedii pentru creşterea copilului din Uniu-nea Europeană, arată o analiză a companiei de consultanţă Accace.

În pofi da dreptului pe care îl au taţii de a-şi lua concediu parental, de cele mai multe ori aceştia nu profi tă de acest benefi ciu, explică Maria Cojocariu, Senior Payroll Accountant în cadrul companiei Accace. „Taţii din România profi tă destul de puţin de posibilitatea de

a-şi lua concediu parental şi pen-tru că, în ceea ce priveşte creşte-rea, e mai bine ca mama să stea cu copilul, cel puţin în prima peri-oadă”, spune Cojocariu.

Obligaţi să îşi ia concediu minim o lună

Începând cu 1 martie anul trecut, cel puţin o lună din totalitatea concediului de creştere a copi-lului îi revine celuilalt partener, potrivit unei hotărâri de guvern (HG nr. 57/2012) adoptată pentru alinierea României la directivele europene privind concilierea între viaţa profesională, viaţa privată

şi cea de familie pentru părinţii care lucrează. „Practica arată că în majoritatea cazurilor mama este cea care solicită acest tip de concediu, în consecinţă putem presupune că tatăl este «celălalt partener»”, a explicat Maria Co-jocariu.Astfel, dacă perioada solicitată pentru concediu parental este de un an, mama benefi ciază de concediu de 11 luni, iar tatăl are dreptul să îşi ia concediu de creş-tere şi îngrijire a copilului în cea de-a doisprezecea lună. În cazul în care acesta nu solicită cele pa-tru săptămâni de concediu, peri-oada nu este transferabilă.

Concediu parental până la doi ani

În România, taţii pot rămâne aca-să pentru a-şi creşte copiii până la doi ani. Prin comparaţie, Portu-galia oferă acestora doar o săp-tămână de concediu pentru creş-tere a copilului, care este însă obligatorie. Taţii din Germania au

dreptul să stea acasă două luni din cele 14 de concediu parental. Pe lângă concediul parental, tații români benefi ciază şi de un con-cediu paternal care poate fi luat pentru cinci zile, cu posibilitatea de a fi prelungit încă zece zile în cazul în care tatăl a absolvit cur-sul de puericultură susţinut de medicul de familie. (C. V.)

În pofi da dreptului pe care îl au taţii de a-şi lua concediu parental,

Posturile din sectorul bugetar, DEBLOCATE

Reprezentanţii Mi-

Furaje românești contaminate,

Taţii români nu profi tă de concediile parentale

Preşeditele Comisiei de muncă, Li-

3DIASPORĂ8 - 14 MARTIE 2013/NR. 44 Mesagerul Românesc

Centrul Cultural Român din Portland, Oregon și Vox Maris Romanian Folk-Rock Band vor organiza sâmbătă, 16 martie 2013, la ora 6:30 pm, concertul inaugural Amintiri cu Haiduci, un spectacol extraordinar dedi-cat tuturor celor care iubesc muzica românească.

Am putea descrie Vox Maris Band ca fi ind o trupă ro-mânească folk-rock din Chica-go, un proiect social creat de români, despre români și pentru români. Formaţia a fost înfi inţată în 2010 de către Ştefan Cristol-ţean şi Dan Păduraru. În 2011 li s-au alăturat Dan Rizo, Adrian Nechiti şi Dan Matache.

Spectacol unic și inedit pentru Portland

Prin melodiile interpretate, cei cinci membri ai formației Vox Maris încearcă să reaprindă în sufl etul românilor dragostea pen-tru tradițiile și cultura poporului ro-mân. Despre spectacolele aces-

tora Alexandru M. Tita, managerul formației, spune că ”fi ecare diferă ca formă și conținut în funcție de o serie de factori ca: locația, nu-mărul de persoane, specifi cul evenimentului, data și ora lui, du-rata. Spectacolul din Portland va avea câte ceva din toate aceste elemente folosite și la celelalte spectacole, dar va fi unic și inedit. Vom apărea cu cântece noi, spe-cial pentru Portland”.

Tribut adus artiștilor români

”Haiducii” de la Vox Maris vor interpreta și melodii ale unor mari artiști români: ”Acest specta-col va fi și un tribut adus acelor artiști care, asemeni haiducilor din vechime, au stat cu fruntea sus în fața unui regim totalitar, comunist și au reușit prin cântecele lor să țină vie tradiția și cultura poporului român. Mă refer la artiști ca Flori-an Pittiș, Alexandru Andrieș, Mir-cea Vintilă, Nicu Alifantis, formații ca Iris, Compact, Pasărea Colibri, Roșu și Negru și alții. Vrem să venim și să cântăm în Portland,

pentru românii din Portland, indi-ferent de credința religioasă, ori-entare politică sau alte orientări. Pentru toți cei ce iubesc muzica românească și mai iubesc înca Romania. Acest tribut este dedicat în primul rând fi ecărui român care a avut puterea să se urce pe sce-nă și să cânte cântece care nu au fost dictate de regimul comunist,” a mărturisit Alexandru Tita.

Acorduri ce ne reamintesc de origini

Publicul va avea bucu-ria și şansa de a asculta muzi-

că bună, de calitate, care să îl facă să uite pentru o clipă de realitatea de multe ori neplăcu-tă, să râdă, să plângă, să cânte și să danseze. După cum spun și membrii trupei, Vox Maris nu acceptă jumătăți de măsură. Muzica trebuie să fi e bună, su-netul clar și curat. Trupa cântă și melodiile altor artiști dintr-un singur motiv: pentru spectatorii lor. Departe de casă, oamenii vor să vadă pe viu, pe cineva care să îi introducă din nou în visare, într-o lume lăsată de-parte și demult. Dacă nu i-ați cunoscut deja pe cei cinci ”hai-

duci”, îi veți cunoaște acum și nu veți regreta! De asemenea, publicul va avea ocazia să se bucure și de un recital extraor-dinar al artistei Adriana Baehr. Cântecele interpretate vor oferi celor prezenți ocazia să asculte o fărâmă de vis, o bucurie fără preț și fără limită. Veniți și lăsați-vă purtați într-o altă dimensiune! Veniți și convingeți-vă! Concer-tul va avea loc la Floyd Light Middle School, 10800, SE, Wa-shington, Portland, OR, 97216, iar prețul biletului este de 30 $. Informații suplimentare: 503 740 3234. (C. V.)

De fapt ar trebui să spun că am fost la o Seară de Teatru Românesc, în … Portland. Mulți dintre dumneavoastră vă veți întreba, pe bună dreptate: ”De ce spune că în … Portland?” Ras-punsul e simplu: pentru ca stau la vreo 110 mile de Portland … în kilometri să fi e în jur de 175 de km. Seară de Teatru Românesc! Credeți că m-am dus orbește la teatru? Cu toate că afară era o vreme de 2 martie, cu ploaie și o groază de mașini pe-autostradă, cu toate că aveam toate șansele să întârzii, înainte de a porni la drum am deschis In-ternetul, am pus ”Oase pentru Otto” in cunoscutul Google și am afl at: ”Oase pentru Otto” e povestea tulburătoare a două fete din ziua de azi, afl ate în pragul unor decizii majore. În România sînt milioa-ne ca ele, ca F1 şi F2, care trebuie să aleagă: între bine şi rău, între a fi sau a nu fi într-un fel ori altul. F1 e studentă la Canto şi obţine o bursă în Noua Zeelandă, cu aria Violetei din Traviata de Verdi. Numai că bursa nu acoperă şi transportul cu avio-nul, iar după ce a epuizat toate variantele de a face rost de bani, tînăra artistă decide să facă un compromis major: iese, o seară, pe centură. “Pen-tru 500 de parai”.Autoarea, Lia Bugnar, are simţul dramaticului, al replicii, ştie cum să ne facă să râdem şi să plân-gem în acelaşi timp. Textul ei musteşte de real, e viu, impresionează. Piesa a fost premiată la Du-blin Fringe Festival, pentru cea mai bună situaţie dramatică şi a avut premiera europeană la Praga, anul trecut. (http://port.ro/pls/th/theatre.directing?i_direct_id=1012092&i_city_id=-1&i_county_id=-1-&i_cntry_id=) Am pus și ”Aici nu se simte” mai mult curios să înțeleg cine este această Lia Bug-nar, care cică, cu piesa ”Oase pentru Otto” a fost premiată la Dublin Fringe Festival, pentru cea mai bună situaţie dramatică şi a avut premiera euro-peană la Praga, anul trecut. I-auzi! Păi, atunci ori Lia Bugnar e tare de tot în ce scrie, ori ăștia de la Dublin și Praga habar nu au ce este un teatru de calitate. Dar din câte știu eu .. cel puțin Dublin Fringe Festival … Jos pălăria! ”Măi să fi e! – îmi spuneam în timp ce mă uitam atent să nu fi e ”dintr-ăștia” pe autostradă – să am eu ocazia să văd așa ceva în interpretare românească la numai 110 mile de casă!? Ăsta nu mai e noroc, asta-i binecu-vântare!” Aveam temeri cu interpretarea actorilor de la Chicago. De ce să nu recunosc? Sunt român și am crescut 31 de ani într-o societate în care am învățat să nu am încredere în nimeni și nimic. Si-acum după 20 de ani tot așa îmi vine să gândesc, deși mă lupt să fi u American din răsputeri la acest capitol … măcar. Și de ce aș crede acum că tinerii ăștia din Chicago – români și ei – ar fi buni actori!? Dar știți cum e? Mi s-a înmuiat inima când m-am gândit că sunt și tineri și mai ales români actori

de-ai mei. Și mi-am spus: ”Nu!, mă duc acolo și chiar dacă nu joacă pe gustul meu tot am sa-i feli-cit și am să-i applaud căci au curajul să iese pe scenă în fața la atâți ochi critici!” Știu cât de sensi-bil este, chiar și pentru un actor în vârstă, să ieși pe scenă cu o piesă pe care ai interpretat-o de sute de ori. Nu-i ușor! Gândul că poți greși o repli-că, sau două, sau trei, sau poate te împiedici și devii ridicol, sau poate … dar ce nu se poate în-tâmpla? … gândul ăsta dușmănos urmărește fără cruțare pe oricine urcă pe scenă până la obsesie. Mulți dintre actori se lasă de meserie fi indcă nu-i mai țin inima, cum s-a întâmplat cu profesorul meu Ion Ghelu Destelnica. Inima l-a dat jos de pe sce-na și cum iubea arta teatrală cu toată fi ința lui a devenit profesor de teatru și regie. De aceea cei puțini sunt pe scenă și cei mulți sunt în sală. Dar am ajuns! Și cu rușine și cu bucurie în sufl et căci era 18:02. Speram să nu fi început încă. Urăsc să ajung după ce începe spectacolul! (poate din res-pect, poate din formație profesională). Chiar de la mașină și până la intrare am alergat, depășind un domn puțin mai în vârstă ca mine – poate cu vreo două, trei luni – numai să nu intru ultimul. Când intru ultimul într-o sală mi se pare că spun lumii întregi ”Eu sunt cel mai important! Voi sunteți niște …” Măcar dacă aș fi avut pe mine un tricou pe care să scrie ”Vin de la 110 mile de Portland!!!” N-am mai avut timp nici să mă schimb ... căci îmi luasem niște haine mai ... Noroc ca suntem Ro-mâni: din cele câteva sute de spectatori erau prezenți doar vreo douăzeci la început. Și unde mai pui că a și anunțat cineva că din cauza timpu-lui difi cil vor începe spectacolul ”la și două’ș’cinci”. M-am liniștit pe loc! Ce să vă spun de spectacol!? Nu pot spune că a fost chiar pe gustul meu, ceea ce mă face să mă întreb dacă nu cumva m-a

depășit valoarea teatrului social românesc. Am învățat de-alungul vieții că e bine să fi u ingrijorat de faptul că pot fi depășit în orice moment în cali-tatea cunoșterii fără să-mi dau seama și să fi u to-tal greșit în critica mea. Acest spectacol a fost o încercare dură pentru mine: m-a trezit din lumea roz în care îmi place să trăiesc. Păstrând în minte acest lucru am început să văd ce vrea să ne spu-nă Lia Bugnar prin interpretarea excelentă a acto-rilor Monica Lungu, Laura Șișu și Cătălin Nicolae. Deci pot spune că a fost un spectacol pe cinste! Textul jos pălăria! E-adevărat căci cam prea sărat pentru gustul meu, dar făcând parte din teatru so-cial, arătând viața reală ... Oare o fi viața reală pe gustul meu? Da’ de unde! Câteodată ”pute” de ți se taie picioarele și-ți vine să te ”culci” în cel mai adânc colț al pământului. Că bine spune Lia Bug-nar în ”Aici nu se simte”. Primul spectacol (căci au fost două, după cum spuneam), interpretat de La-ura Șișu si Monica Lungu mai direct și mai dur ca al doilea ... deși in unele scene eu mi-aș fi permis ”obrăznicia” să folosesc un limbaj chiar mai ”adec-vat” în gura fetei ”profesioniste”. Se vede clar ca și Liei Bugnar i-a fost greu să folosească ”nuditățile” limbii românești. Dar cum oare putem fi cinstiți cu noi înșine și cu viața, pe care noi o ”construim” ca o moștenire pe care-o lăsăm copiilor noștri, dacă nu arătăm și privim adevărul gol-goluț!? Ne este rușine să vedem ce există fi indcă nu luăm cu-ade-vărat atitudine și doar ne ”schimonosim” într-un get de ajutor doar pentru a putea dormi confortabil și în grupurile noastre strâmte în care ne mândrim cu fi rimiturile pe care le aruncăm cu frica de a nu fi văzuți în nimicnicia efertului nostru. Da, acest spectacol mi-a dat o palmă zdravănă trezindu-mă la realitatea în care trăiesc și pe careia îi admit existența prin tăcerea mea. Și nu cred că sunt sin-

gurul: toți cei 50 sau 60 de spectatori (mulți dintre ei ajunși înainte de primul gong) au fost pălmuiți la fel ca mine. La un moment dat mi-a fugit mintea la ce spune Isus: ”Ci, oricui te lovește peste obrazul drept, întoarce-i și pe celălalt.” (Mat.5:39) și imedi-at m-am gândit că de fapt cel mai vajnic pălmuitor este rezultatul vieții noastre admise prin tăcere și lipsă de curaj pentru a lua atitudine. Ce-a gândit Cătălin Nicolae (fondatorul companiei artistice ”Ro Act Theatre”) când a ales aceste două piese tea-trale de critică socială nu știu, nu l-am întrebat. Dar ce pot spune este că admir curajul și sacrifi -ciul celor trei mesageri de a veni de la atâtea sute de mile ca să ne dea prilejul de a ne face această puternică ”sui quaerens” (căutare de sine/self-se-eking). După spectacol nu am întrebat pe nimeni cum s-a simțit pus în fața durei realități a vieții fi -indcă știu un lucru clar: ”De gustibus et coloribus non est disputandum!” ... adică nu putem sau nu avem voie să judecăm, sau criticăm, gustul unui om. Am văzut însă pe multe fețe o umbră de tăce-re interioară, parcă un început de analiză la vre-murile pe care le trăim și sper că și la ce am putea face. Poate că în primul rând de a avea mai mult curaj să participăm la astfel de ”treziri la realitate” artistice. Nu am cum să nu închei acest mesaj că-tre dumneavostră fără a mulțumi Centrului Cultu-ral Român din Portland (de fapt lui Marius Marin care s-a zbătut să aducă acest teatru). Mulțumesc deasemenea lui celor doi donatori Dorel Sângeor-zan și Marius Marin pentru cumpărarea sistemul audio și a luminilor fără de care spectacolul ar fi fost ”mutilat” în valoarea lui. Fără sa fac promisiuni care pot deveni deșarte, dar am hotărât să ies din confortul meu și să dau un ajutor acestor Români portlăndeni în munca sisifi că de a activa conștiința adormită. Și pornesc la acest drum cu speranța că rândurile se vor îngroșa din ce în ce mai mult. Nu mi-am pierdut speranța în puterea conștiinței ro-mânului, oriunde ar fi el. Și cum aș putea-o face atât timp cât îmi place să mă consider un creștin adevărat!? Horian

UN EVENIMENT CARE NU TREBUIE RATAT!

Concert special Vox Maris în PortlandO trupă pe sufl etul românilor

04 MARTIE, 2013PORTLAND Am fost la teatru!

Muzica ne unește

Concertul Amintiri cu Haiduci, organizat de Centrul Cultural Român din Portland și trupa românească folk-rock Vox Maris Band pe 16 martie reprezintă pentru românii din diaspora un prilej unic de a se întoarce la rădăcini, de a fi mai uniți, de a-și reaminti de tradițiile, cultura și spiri-tul românesc pe care nici distanța, nici timpul nu îl pot înfrânge.

Vox Maris Band nu interpretează orice fel de muzică, ci muzică pentru sufl et – este un pro-iect cu și despre sufl etele afl ate departe de casă, care se reîntâlnesc peste hotare și vibrează la unison ascultând acordurile formației. În cântecele lor se regăsesc emoții și amintiri din trecut, timpuri demult uitate contopite cu imagini din prezent.

Afl ată în afara oricăror sfere de interes politico-religioase, adeptă a libertății de exprimare neîngrădită de barierele discriminării în funcție de sex, culoare, origine sau cultură, Vox Maris Band încurajează și sprijină orice formă de exprimare artistică ce nu prejudiciază demnitatea, onoarea,

viața particulară a unei persoane și nici dreptul la propria imagine.

Astfel, cu ocazia acestui spectacol, Cen-trul Cultural Român lansează un îndemn pentru toți românii din diaspora de a trece peste barierele impuse de diferențele religioase, politice sau de oricare altă natură și de a se uni, de a lăsa la o parte grijile și problemele cotidiene care i-au fă-cut să își uite originile și de a reaprinde dorința de unitate.

Membrii comunității române din Portland au șansa de a pune bazele un viitor mai bun, mai luminos, oferind un exemplu pentru generațiile viitoare, dar acest lucru poate fi înfăptuit doar prin eforturi comune. Este în puterea fi ecărui ro-mân din diaspora să contribuie la crearea unui spațiu al colaborării și susținerii reciproce și să ducă mai departe valorile naționale și moștenirea strămoșească.

Este nevoie de patriotism pentru a păstra viu spiritul românesc peste hotare. Să nu dăm ui-tării tradițiile și cultura româneasă, să rămânem uniți și să construim împreună o lume mai bună, în care să fi m ghidați de adevăr și comuniune!

Acest apel este adresat în special acelor

membri ai comunității și acelor organizații care au posibilitatea și capacitatea de a interveni și de a se implica în consolidarea și dezvoltarea colectivității române: Mircea Lubanovici, ziarul Romanian Ti-mes, ziarul Mesagerul Românesc, James Rudd - Consul onorifi c Oregon pentru România, Dorel Sîngeorzan, Dan Dănăilă, Pastorul Doru Magda, Preotul Vasilie Muntean, Eduard Peters, Tudor Roșu, George Sîngeorzan, Daniel Prunaru, Alex M. Tiță, Preotul Cosmin Antonescu, Michael Oros, Eduard Vlăduț, Gigi Berindei, Dr. Nicolae Deca, Milan M’Enesti, Ioan Negrean, Iosif Oros, Michelle Jardini, Niki Pop, Pastorul Pavel Dobra, Pasto-rul Ioan Brisc, Cătălin Hreniuc, Carmen Tudosie, Angela Bodea, Daniela Bogdan, Andrei Botez, Ben Lucescu, Larissa Louka, Cornel Mann, Sorin Vițălaru, Pastorul Daniel Cazan, Pastorul Dani-el Ciobanu, Daniel Crăciun, Jon Ciorbă, Grigore Culian, Simona Botezan, Steve Bonica, Pastorul Vasile Câmpean, Dan Damian, George Horga, Avram Berghian, consiliile bisericești, consiliile pastorale, consiliile parohiale, liderii de opinie ai comunității.

Vă invităm să participați cu toții la acest minunat spectacol de muzică folk româneas-

că, alături de rude și prieteni, să ne concentrăm eforturile pentru a ne apropia unii de alții în spiri-tul întrajutorării, iubirii aproapelui și unității. Este necesar să facem o unitate românească prin di-versitate, să depășim diferențele ce ne despart și să ne reamintim de tot ceea ce ne unește. Să întâmpinăm sărbătoarea Paștelui având în gând și în sufl et dorința de unire și de sprijin reciproc. Apropierea Sfi ntelor Sărbători reprezintă cel mai potrivit moment pentru a fi iertători și dornici de a întinde o mână de ajutor fraților noștri români. Vă așteptăm cu inima deschisă la această seară de unitate pentru a demonstra că spiritul patriotic nu s-a stins încă.

Echipa ziarului Mesagerul Românesc va pune sufl et în tot ceea ce face și va lucra cu toată capacitatea pentru a contribui la unitatea poporu-lui român, a diasporei, a concetățenilor noștri din Portland, Oregon.

Voi încheia răvaşul cu fraza lui Nicolae Balcescu: “Unirea face puterea statelor şi, prin ur-mare, fericirea lor!”

Marius MARIN – Președintele Centrului Cultural Român din Portland

Portland - Oregon

ÎN ATENȚIA LIDERILOR DE OPINIE DIN COMUNITĂȚILE ROMÂNEȘTI!

Să ne amintim că suntem români cu Vox Maris Band!

8 - 14 MARTIE 2013/NR. 444 Mesagerul RomânescNIHIL SINE DEO

Cu scrisul meu, tu cititor isteț,am vrut să te cuminec ca merindăși m-am trezit cu frumuseți de ghin-dă -ispită ce dospește nici pentru-n duh mistreț;măcar un măr să-ți fi rodit, sau o smochină,sau altă fructă cu șofran de harși iată-mă trezit fără să știucă tot râvnind răcoarea de luminăsunt numai frunză goală și umbrarși-atât de singur marelui pustiucă disperarea prinse să mă-nha-me.

Dar într-o arșiță, Părinte Avraame,eu ce făcusem umbră pământului degeabate-am auzit prin freamăt de luminicum îngerilor beduinite-ai închinat doar cu un singur Abba.Cu blidul tău și cu poemul meuL-am ospătat până-n amurg pe Dumnezeu.Doar umbră de stejarI-am oferit lăuntric,că lemnul meu nu fu nuntit vioarei,dar îi plăcea să guste din psalm ales Fecioareicum ea lumina Cuvântului va naștecând Duhul Sfânt spre rod o va umbri.Îți mulțumesc, Părinte Avraame,că mi-ai ales cuvântulca foișor de cinăși-n umbra lui ținut-am primul Paștecu Dumnezeu la masă în Mamvri.

Dumitru Ichim

Stejarul din Mamvri

Muntele cu nume de sfânt (III) Ca și Sf.Nectarie de Eghi-na, cu care se aseamănă în multe privințe, făcea această teologie vie. Un fapt pe care nu mulți îl știu, era bunătatea de om înduhovnicit și milostiv. Ca și Sf.Nectarie pe câți studenți săraci oare nu a ajutat din modestul lui salariu de profesor? In smerenia lui nu i-ar plăcea să-i des-tăinui această dureroasă confesiu-ne. Ca să urmezi doctoratul trebuia să ai ‘’binecuvântarea’’ ierarhului. Această aprobare implica și bursa. Părintele Stăniloae a intervenit la acel fost episcop al armatei, care spunea că nu are nevoie de doctori, ci de preoți, să facă o excepție cu mine, să-mi dea aprobarea și să-și păstreze banii de bursă. Cine nu ar fi ascultat de Stăniloae? Mi s-a dat aprobarea și deși la examenul de admitere luasem aproape la toate note maxime m-am trezit fără bursă în București, fără masă și fără casă, cu o adresă fictivă ( de multe ori ‘’apartamentul’’meu ...fiind sub patul doctoranzilor când nu mă prindea spiritualul, sau sala de așteptare din Gara de Nord). Despre masă? Eram tânăr și foarte atletic reușeam să sar cu succes peste mese. Imaginați-vă că după doi ani de vagabond prin București, la propu-nerea și cu excepționale referințe din

partea Părintelui meu sunt chemat la Patriarhie să completez o cerere de bursă tocmai în... America! In 1970 plecam ca bursier la Seabury Wes-tern Theological Seminary pînă în 1972, iar apoi încă un an 1972-1973 la Princeton, New Jersay.

***

Despre această minune a restaurării omului prin ‘’lumina fap-tei din lumina cuvântului’’, cum își intitulează cartea Lidia Stăniloae, sper să se vorbească mai mult. Fiica Părintelui,prin pagini cutremurătoa-re, mărturisește greutățile financiare și morale prin care a trecut familia.

Cel mai mic compromis făcut cu comuniștii ar fi adus familiei avan-taje materiale, iar nu șicane, mar-ginalizare, pierderea serviciului și ani grei de închisoare pe care i-a trecut cu stoicism. In iadul peniten-ciar nu a încetat să mărturisească dreapta credință. Doamna Lidia Stă-niloae se întreba în cartea pomeni-tă mai sus punctul la care vreau să ajung� ‘’Nu știu de unde lua tata, ba da, știu de unde,forța de a fi totuși senin, liniștit, calm. Ne insufla și nouă încredere.’’Lasă’’, spunea, n-ai voie să-îi pierzi curajul. Ai încrede-re în Dumnezeu, El nu ne uită.’’ El credea cu adevărat. Sînt sigură că avea momente de spaimă, dar nu se lăsa niciodată copleșit. Pentru el legătura cu Domnul era o legătură concretă, personală. A-și păstra cu-rajul, a-l insufla și celorlalți devenea o problemă de conștiință, o proba la care se supunea pentru a se verifica , pentrua-și confirma o dată în plus intensitatea legăturii cu Domnul, (p.200-201) Există un paroxism al fricii,un prag al spaimei, mîna întinsă a lui Petru când a început să se scufunde. ‘’În câteva rânduri mi s-a întâmplat să ajung în pragul unui paroxism al al spaimei. Eram copil încă, îmi lipsea experiența de viață, consecvența

credinței. Cu cât înaintezi în vârstă, cu atât înțelegi că până și în situațiile negative există un relativ, care te ajută să le porți mai ușor... Atunci tata mi-a agrăit cu seriozitate, cu duritate chiar. ‘’Crezi în Dumnezeu, sau nu crezi?’’ m-a întrebat el.’’Dacă da, atunci concretizează-ți credința prin răbdare și convingerea că până la urmă El te ajută. Dacă nu, atunci trebuie să-ți reconsideri modul de existență. Găsește-L și găsește-te pe tine. Cu trudă, cu efort. Viața, așa cum trebuie s-o înțelegem noi, creștinii,e efort,ascensiune, ca un drum de munte, în care nu există de-cât un sens, în sus. Fără efort și fără nădejde nu se poate!’’ ( p.201) Cartea lui Lidia Stăniloae, cu sub-titlul ‘’Împreună cu tatăl meu’’ este cartea de temelie a celor care în-cearcă să înțeleagă pe cel care ne-a împărtășit ‘’lumina faptei prin lumina cuvântului’’. Sever cu sine însuși până la sfintele nevoințe monahicești, se răsfrângea cu generozitate , înflo-rind ca o fântână arteziană, tuturor. Cuvântul lui avea acoperire în aurul de aureolă al sufletului. Sfaturile lui erau în primul rând faptele lui. Un capitol interesant despre Pă-rintele Stăniloae l-ar putea scrie Li-dia Stăniloae de personalitățile lite-

rare și artistice care au avut fericita ocazie de a trece prin casa lor. Imi amintesc cu câtă dexteritate trecea de la filosofia Sfinților Părinți, în special sfîntul lui preferat Sf.Maxim Mărturisitorul la filosofia modernă - de la Kierkegaard la Sartre și Ca-mus, uimind prin cât de bine era pus la punct cu literatura zilelor noastre. De atunci. Ca să nu mai vorbim de subtilitățile poeziei unde era totdeau-na acasă. Poiesis, de fapt, nu e ver-sificare, sau un departament al lite-raturii, ci o stare a punctului omega în care toate converg� matematică, muzică, chimie, rugăciune, lacrimă, fizică - o stare a Facerii ( Geneza) în care toate cele omenești devin transparente până la străvezimea transcendentă a Cuvântului, Poiesis ca stare soteriologică și revelațională a Spiritului Sfânt și sfințitor când Ka-los nuntește cu Agathos. Poate cea mai adecvată ca-racterizare a acestui titan al cugetării hristice, mărturisitor și taumaturg a făcut-o o femeie care vindea flori în Piața Unirii, cum aflăm din cartea mai sus pomenită. Intrebată fiind: ‘’Cine a murit?’’ a răspuns cu emoție: ‘’Îl îngroapă pe cel mai mare preot.’’ Și avea dreptate.

Pr.Dr.Dumitru IchimKitchener, Ontario, Canada

Cei patruzeci de mu-cenici, deşi erau de obârşie din diferite locuri, făceau parte din aceeaşi ceată ostă-şească. Ei au fost prinşi din pricina mărturisirii credinţei în Hristos şi au fost duşi la cercetare. Dar nelăsându-se înduplecaţi să jertfească idolilor, mai întâi au fost loviţi cu pietre peste faţă şi peste gură, dar pietrele în loc să-i atingă pe ei, se întorceau şi loveau pe cei ce le arun-cau. Apoi au fost osândiţi, în vreme de iarnă, să petreacă toată noaptea în mijlocul unui lac, care se găsea în apropi-erea Sevastiei. Pe când se găseau în mijlocul apei, unul dintre ei, care iubea mai mult viaţa, ieşind din lac, a alergat

la o baie din apropiere, dar de îndată ce a fost atins de căldura de acolo, s-a topit cu totul. Unul dintre ostaşii care erau de pază acolo însă a intrat laolaltă cu sfinţii în lac şi l-a înlocuit pe cel plecat, văzând în noapte pe sfinţi în-conjuraţi de lumină şi cununi, pogorându-se din cer asupra fiecăruia dintre ei. Iar când s-a făcut ziuă, sfinţii care erau leşi-naţi, de abia se mai vedeau suflând. Atunci li s-au frânt fluierele picioarelor şi au luat cununile muceniciei. Cât de plăcută s-a cunoscut a fi moartea pentru aceştia şi cât de dorită să fie îmbrăţişată se poate vedea şi din următoa-rea împrejurare. După zdro-birea fluierelor picioarelor, unul dintre ei, care din pricina vârstei mai tinere şi a puterii trupeşti mai sufla încă, a fost lăsat la o parte de tiran, so-cotind că acesta poate îl va îndupleca să-şi schimbe gân-dul. Dar mama lui, care în tot timpul cât mucenicii pătimise-

ră, rămăsese pe lângă el, vă-zând acum pe fiul ei, care era mai tânăr decât toţi ceilalţi, se temea ca nu cumva tinereţea şi dragostea de viaţă să-i in-sufle în cele din urmă teamă şi să se arate nevrednic de ceata şi de cinstea celorlalţi. După ce sfinţilor li s-au zdrobit fluierele picioa-relor, ei şi-au dat sufletele în mâna lui Dumnezeu. Iar slujitorii tiranului aducând nişte căruţe şi încărcând în ele sfintele lor trupuri le-au pornit către ţărmul unui râu, care trecea prin apropiere. Şi văzând că tânărul acela, al cărui nume era Meliton, mai sufla încă, l-au lăsat să trăiască mai departe. Când mama lui a văzut însă că rămâne singur, a socotit cã lucrul acesta înseamnă ceva mai mult decât moartea ei şi a fiului ei. De aceea, neţinând seama că este femeie slabă şi înăbuşindu-şi în suflet toată durerea de mamă, a luat pe fiul ei pe umeri şi a pornit cu el după căruţele cu trupurile

sfinţilor, întocmai ca o vitează, socotind că numai atunci fiul ei va trăi cu adevărat, când l-ar vedea şi pe el mort şi pă-răsit împreună cu ceilalţi. Dar, în timp ce-l pur-ta astfel pe umere, acesta şi-a dat şi el duhul. Şi ducând trupul neînsufleţit al iubitului ei fiu până la locul unde se găseau trupurile sfinţilor, l-a pus deasupra lor şi l-a numă-rat cu toate celelalte, pentru ca nici măcar trupul, al cărui suflet pornise să se înnumere laolaltă cu sufletele celorlalţi, să nu se deosebească de tru-purile lor. Iar slujitorii aceia ai vrăjmaşului, aprinzând un foc mare, au ars trupurile sfinţi-lor. Apoi, pentru ca nu cumva creştinii să poată lua moaşte-le lor, le-au aruncat în râu. Dar acolo, prin purta-rea de grijă a lui Dumnezeu, s-au strâns cu toate laolaltă într-o surpătură, de unde fiind scoase de mâinile creştinilor, ne-au fost dăruite nouă ca o bogăţie de neînstrăinat.

Ionuţ DUŞCĂ

Sfinții 40 de mucenici din Sevastia

În această lună, în ziua a noua, pomenirea sfinţilor patruzeci de mu-cenici, cei ce au mărturisit şi au fost chinuiţi în cetatea Sevastiei.

Obiceiuri de MuceniciÎn tradiţia populară se consideră că în ziua de 9 martie sfinţii mucenici se adună pentru a participa la un sobor de dezgheţare a pământului şi de slobozire a căldurii, ei bătând, în acest scop, cu ciomegele în pă-mântul îngheţat. Această practică a fost uzitată şi de către sătenii din comunităţile bucovinene, care băteau cu bâtele în pământ zicând: “Intră frig şi ieşi căldura, / Să ne fie vreme bună / Pentru plug şi arătură”.

În fiecare ființă umană există undeva, în partea de răsărit a sufletului, ceva ca o prisacă, un loc de taină, o poiană ascunsă în care în momentele cele mai grele din viață te retragi pentru a te re-culege. Numai de pe acolo te poți ''culege din nou''. Uneori te poți ''cu-lege'' destul ca să porți merge mai departe, alteori rămâi să-ți cauți cioburi din ''inima zdrobită'' pe sub rugii de mure sau așchiile unui apus împrăștiat printre hribării învenina-te. Înseamnă că nu ai ajuns încă la locul adevărat al ''culegerii. Am încercat de multe ori să-i definesc locul sau timpul și toate încercările cugetului meu s-au oprit ca la o poartă de lemn precum cele povestite cu dalta prin Maramureș. Rațiunea m-ar duce la un geografic al memoriei, dar locul acela e izvodit numai de inimă de aceea niciodată nu i-am putut opri hiperbioticul nici cu penița, nici cu penelul. Nu este nici moarte, nici viață, ci numai o nostalgie după ceva care ți se pare că a fost, o hălăduire orfeică pe tă-râmul lui Thanatos. Pe drumul acela am luat-o razna de la verbul bătătorit de tur-mele verbelor cu clopot pentru că mă prinse un dor de moarte după el. Am dezlegat cărarea de lângă troița lui ''a fost odată...'' și hai la drum! Nu știu de ce întotdeau-na când se vorbește de om se folosește prezentul. E un nonsens.

Omul ''a fost'' sau omul ''va fi '' toc-mai pentru faptul că omul ''nu este''. Numai El s-a recomandat: ''Eu sunt Cel ce sunt'', dar pe om l-a creat după chipul lui Alfa (cel care a fost) și după asemănarea lui Omega (cel care va fi). Despre Adam se spune că ''a fost odată'' și din coasta lui a fost creată ''niciodată'' și de aceea adevărata poveste a omului începe cu ''a fost odată ca niciodată''. ...și am întrebat pe păstorul de la piciorul plaiului cine ''a fost'' cel care pentru care clopotul de la schitul de sus atinge luceafărul numai într-o parte de parcă funia ar fi fost trasă de un brad rănit la picior. Ciobanul se uită la mine ca și cum ași fi fost nemernic prin ținuturile acelea și-și începu povestea despre un prinț al munților și al ''glăvilelor'' ciobănești și cum a fost la nașterea lui. După ce a venit pe lume copilul, ușa s-a deschis și un înger desculț a intrat tiptil în casă și s-a așezat cuminte pe o laiță. Era îngerul păzitor al co-pilului. In mână avea o creangă de luceafăr abia înflorită și când părinții au întors capul spre neobișnuitul oaspete acesta puse degetul la gură și le făcu semn să asculte la fereastră. Pe prispă,de pe culme, coborâseră ursitoarele și abia se auzeau pentru că deși martie iar-na părea că se răzbună din toate vifornițele ei. Zice una: '' Purces-am tot pământul și-am rătăcit tot ceriu/ dar n-am în straița sorții nimic pentru Valeriu.'' A doua încalte , deși

abia se auzea din cauza viforului, și mai și, ghicindu-i timpul, vadul: ''Va fi sărac în lume ca'n vârf de mun-te bradul/ ce stă'n pridvorul lunii cu fulgerul sub scară,/ mereu flămând de ceruri, iar pita lui - amară.'' Tatăl copilului se uita la înger , cu mâna dreaptă acoperindu-și gura de spai-mă, dar acesta dădea din cap afir-mativ, în semn de consolare,în vre-me ce altă ursitoare continuă”: ''Nu va avea palate, nici aur, nici moșie/ nici ceasul de puiește norocu-n ră-gălie/ și nici odihna bălții, nici țarini, heleșteie,/ tot singur ca un vultur genunea'n dor să-și beie.'' Ce vor mai fi spus nu se știe pentru că vifornița de afară smulgea copacii șuierând, cert e că îngerul cu bastonul în mâna stângă se ridică de pe lavița de lângă cup-

tor și binecuvântându-l cu dreapta continuă și el, puțin mai altfel: ''Să-rac te naști ca neamu-ți ce'n sfinte cărți ți-l caut./Nu plânge ce ursirea pe plaiul tău înhribă/ că neamul îți vei strânge la Cina din colibă./ Ca semn de cărți izvorul altarelor pădu-rii / te-o învăța să murmuri genuni-le Scripturii./ Sub spicul slovei tale crescut ca din vioară/ Cuvântul va fi Mire și nunta-I va fi țară./Din stih să-ți odrăzlească și dorul și bobocul/amirosind ca nardul când întâlnește focul,/ să fie precum nuca, amar nu-mai la coajă,/ tot ce atingi doar far-mec și grâu nuntind sub mlajă./ Cu ce îți las în leagăn vei toarce veac în clipă.'' / Si îngerul își smulse o pană din aripă.'' ... m'am despărțit de păstor și cu frică urcam spre prisaca lui ''a fost odată ca niciodată.''Aceasta a fost povestea omului, prietenului și po-etului până la puntea întreită de aleluia. Până aici a fost umbra de la pana de înger. Mai mult decât aceasta nici un slujitor al cuvântului nu poate râvni mai mult. Dar pome-nirea veșnică adusă neamului dintru ale neamului, nu sunt numai cărțile lui, ci Cartea Impărăției. Orice ie-rarh înaintea semnăturii desenează semnul unei cruci. Părintele Anania, chiar ca slujitor al Cuvântului, va ră-mâne original prin heraldica spicului de grâu ca o semnătură de aur în ''reavănul pământ'' românesc.

pr. DUMITRU ICHIM

Semnătura de aur a spicului

8 - 14 MARTIE 2013/NR. 444 Mesagerul RomânescNIHIL SINE DEO

Cu scrisul meu, tu cititor isteț,am vrut să te cuminec ca merindăși m-am trezit cu frumuseți de ghin-dă -ispită ce dospește nici pentru-n duh mistreț;măcar un măr să-ți fi rodit, sau o smochină,sau altă fructă cu șofran de harși iată-mă trezit fără să știucă tot râvnind răcoarea de luminăsunt numai frunză goală și umbrarși-atât de singur marelui pustiucă disperarea prinse să mă-nha-me.

Dar într-o arșiță, Părinte Avraame,eu ce făcusem umbră pământului degeabate-am auzit prin freamăt de luminicum îngerilor beduinite-ai închinat doar cu un singur Abba.Cu blidul tău și cu poemul meuL-am ospătat până-n amurg pe Dumnezeu.Doar umbră de stejarI-am oferit lăuntric,că lemnul meu nu fu nuntit vioarei,dar îi plăcea să guste din psalm ales Fecioareicum ea lumina Cuvântului va naștecând Duhul Sfânt spre rod o va umbri.Îți mulțumesc, Părinte Avraame,că mi-ai ales cuvântulca foișor de cinăși-n umbra lui ținut-am primul Paștecu Dumnezeu la masă în Mamvri.

Dumitru Ichim

Stejarul din Mamvri

Muntele cu nume de sfânt (III) Ca și Sf.Nectarie de Eghi-na, cu care se aseamănă în multe privințe, făcea această teologie vie. Un fapt pe care nu mulți îl știu, era bunătatea de om înduhovnicit și milostiv. Ca și Sf.Nectarie pe câți studenți săraci oare nu a ajutat din modestul lui salariu de profesor? In smerenia lui nu i-ar plăcea să-i des-tăinui această dureroasă confesiu-ne. Ca să urmezi doctoratul trebuia să ai ‘’binecuvântarea’’ ierarhului. Această aprobare implica și bursa. Părintele Stăniloae a intervenit la acel fost episcop al armatei, care spunea că nu are nevoie de doctori, ci de preoți, să facă o excepție cu mine, să-mi dea aprobarea și să-și păstreze banii de bursă. Cine nu ar fi ascultat de Stăniloae? Mi s-a dat aprobarea și deși la examenul de admitere luasem aproape la toate note maxime m-am trezit fără bursă în București, fără masă și fără casă, cu o adresă fictivă ( de multe ori ‘’apartamentul’’meu ...fiind sub patul doctoranzilor când nu mă prindea spiritualul, sau sala de așteptare din Gara de Nord). Despre masă? Eram tânăr și foarte atletic reușeam să sar cu succes peste mese. Imaginați-vă că după doi ani de vagabond prin București, la propu-nerea și cu excepționale referințe din

partea Părintelui meu sunt chemat la Patriarhie să completez o cerere de bursă tocmai în... America! In 1970 plecam ca bursier la Seabury Wes-tern Theological Seminary pînă în 1972, iar apoi încă un an 1972-1973 la Princeton, New Jersay.

***

Despre această minune a restaurării omului prin ‘’lumina fap-tei din lumina cuvântului’’, cum își intitulează cartea Lidia Stăniloae, sper să se vorbească mai mult. Fiica Părintelui,prin pagini cutremurătoa-re, mărturisește greutățile financiare și morale prin care a trecut familia.

Cel mai mic compromis făcut cu comuniștii ar fi adus familiei avan-taje materiale, iar nu șicane, mar-ginalizare, pierderea serviciului și ani grei de închisoare pe care i-a trecut cu stoicism. In iadul peniten-ciar nu a încetat să mărturisească dreapta credință. Doamna Lidia Stă-niloae se întreba în cartea pomeni-tă mai sus punctul la care vreau să ajung� ‘’Nu știu de unde lua tata, ba da, știu de unde,forța de a fi totuși senin, liniștit, calm. Ne insufla și nouă încredere.’’Lasă’’, spunea, n-ai voie să-îi pierzi curajul. Ai încrede-re în Dumnezeu, El nu ne uită.’’ El credea cu adevărat. Sînt sigură că avea momente de spaimă, dar nu se lăsa niciodată copleșit. Pentru el legătura cu Domnul era o legătură concretă, personală. A-și păstra cu-rajul, a-l insufla și celorlalți devenea o problemă de conștiință, o proba la care se supunea pentru a se verifica , pentrua-și confirma o dată în plus intensitatea legăturii cu Domnul, (p.200-201) Există un paroxism al fricii,un prag al spaimei, mîna întinsă a lui Petru când a început să se scufunde. ‘’În câteva rânduri mi s-a întâmplat să ajung în pragul unui paroxism al al spaimei. Eram copil încă, îmi lipsea experiența de viață, consecvența

credinței. Cu cât înaintezi în vârstă, cu atât înțelegi că până și în situațiile negative există un relativ, care te ajută să le porți mai ușor... Atunci tata mi-a agrăit cu seriozitate, cu duritate chiar. ‘’Crezi în Dumnezeu, sau nu crezi?’’ m-a întrebat el.’’Dacă da, atunci concretizează-ți credința prin răbdare și convingerea că până la urmă El te ajută. Dacă nu, atunci trebuie să-ți reconsideri modul de existență. Găsește-L și găsește-te pe tine. Cu trudă, cu efort. Viața, așa cum trebuie s-o înțelegem noi, creștinii,e efort,ascensiune, ca un drum de munte, în care nu există de-cât un sens, în sus. Fără efort și fără nădejde nu se poate!’’ ( p.201) Cartea lui Lidia Stăniloae, cu sub-titlul ‘’Împreună cu tatăl meu’’ este cartea de temelie a celor care în-cearcă să înțeleagă pe cel care ne-a împărtășit ‘’lumina faptei prin lumina cuvântului’’. Sever cu sine însuși până la sfintele nevoințe monahicești, se răsfrângea cu generozitate , înflo-rind ca o fântână arteziană, tuturor. Cuvântul lui avea acoperire în aurul de aureolă al sufletului. Sfaturile lui erau în primul rând faptele lui. Un capitol interesant despre Pă-rintele Stăniloae l-ar putea scrie Li-dia Stăniloae de personalitățile lite-

rare și artistice care au avut fericita ocazie de a trece prin casa lor. Imi amintesc cu câtă dexteritate trecea de la filosofia Sfinților Părinți, în special sfîntul lui preferat Sf.Maxim Mărturisitorul la filosofia modernă - de la Kierkegaard la Sartre și Ca-mus, uimind prin cât de bine era pus la punct cu literatura zilelor noastre. De atunci. Ca să nu mai vorbim de subtilitățile poeziei unde era totdeau-na acasă. Poiesis, de fapt, nu e ver-sificare, sau un departament al lite-raturii, ci o stare a punctului omega în care toate converg� matematică, muzică, chimie, rugăciune, lacrimă, fizică - o stare a Facerii ( Geneza) în care toate cele omenești devin transparente până la străvezimea transcendentă a Cuvântului, Poiesis ca stare soteriologică și revelațională a Spiritului Sfânt și sfințitor când Ka-los nuntește cu Agathos. Poate cea mai adecvată ca-racterizare a acestui titan al cugetării hristice, mărturisitor și taumaturg a făcut-o o femeie care vindea flori în Piața Unirii, cum aflăm din cartea mai sus pomenită. Intrebată fiind: ‘’Cine a murit?’’ a răspuns cu emoție: ‘’Îl îngroapă pe cel mai mare preot.’’ Și avea dreptate.

Pr.Dr.Dumitru IchimKitchener, Ontario, Canada

Cei patruzeci de mu-cenici, deşi erau de obârşie din diferite locuri, făceau parte din aceeaşi ceată ostă-şească. Ei au fost prinşi din pricina mărturisirii credinţei în Hristos şi au fost duşi la cercetare. Dar nelăsându-se înduplecaţi să jertfească idolilor, mai întâi au fost loviţi cu pietre peste faţă şi peste gură, dar pietrele în loc să-i atingă pe ei, se întorceau şi loveau pe cei ce le arun-cau. Apoi au fost osândiţi, în vreme de iarnă, să petreacă toată noaptea în mijlocul unui lac, care se găsea în apropi-erea Sevastiei. Pe când se găseau în mijlocul apei, unul dintre ei, care iubea mai mult viaţa, ieşind din lac, a alergat

la o baie din apropiere, dar de îndată ce a fost atins de căldura de acolo, s-a topit cu totul. Unul dintre ostaşii care erau de pază acolo însă a intrat laolaltă cu sfinţii în lac şi l-a înlocuit pe cel plecat, văzând în noapte pe sfinţi în-conjuraţi de lumină şi cununi, pogorându-se din cer asupra fiecăruia dintre ei. Iar când s-a făcut ziuă, sfinţii care erau leşi-naţi, de abia se mai vedeau suflând. Atunci li s-au frânt fluierele picioarelor şi au luat cununile muceniciei. Cât de plăcută s-a cunoscut a fi moartea pentru aceştia şi cât de dorită să fie îmbrăţişată se poate vedea şi din următoa-rea împrejurare. După zdro-birea fluierelor picioarelor, unul dintre ei, care din pricina vârstei mai tinere şi a puterii trupeşti mai sufla încă, a fost lăsat la o parte de tiran, so-cotind că acesta poate îl va îndupleca să-şi schimbe gân-dul. Dar mama lui, care în tot timpul cât mucenicii pătimise-

ră, rămăsese pe lângă el, vă-zând acum pe fiul ei, care era mai tânăr decât toţi ceilalţi, se temea ca nu cumva tinereţea şi dragostea de viaţă să-i in-sufle în cele din urmă teamă şi să se arate nevrednic de ceata şi de cinstea celorlalţi. După ce sfinţilor li s-au zdrobit fluierele picioa-relor, ei şi-au dat sufletele în mâna lui Dumnezeu. Iar slujitorii tiranului aducând nişte căruţe şi încărcând în ele sfintele lor trupuri le-au pornit către ţărmul unui râu, care trecea prin apropiere. Şi văzând că tânărul acela, al cărui nume era Meliton, mai sufla încă, l-au lăsat să trăiască mai departe. Când mama lui a văzut însă că rămâne singur, a socotit cã lucrul acesta înseamnă ceva mai mult decât moartea ei şi a fiului ei. De aceea, neţinând seama că este femeie slabă şi înăbuşindu-şi în suflet toată durerea de mamă, a luat pe fiul ei pe umeri şi a pornit cu el după căruţele cu trupurile

sfinţilor, întocmai ca o vitează, socotind că numai atunci fiul ei va trăi cu adevărat, când l-ar vedea şi pe el mort şi pă-răsit împreună cu ceilalţi. Dar, în timp ce-l pur-ta astfel pe umere, acesta şi-a dat şi el duhul. Şi ducând trupul neînsufleţit al iubitului ei fiu până la locul unde se găseau trupurile sfinţilor, l-a pus deasupra lor şi l-a numă-rat cu toate celelalte, pentru ca nici măcar trupul, al cărui suflet pornise să se înnumere laolaltă cu sufletele celorlalţi, să nu se deosebească de tru-purile lor. Iar slujitorii aceia ai vrăjmaşului, aprinzând un foc mare, au ars trupurile sfinţi-lor. Apoi, pentru ca nu cumva creştinii să poată lua moaşte-le lor, le-au aruncat în râu. Dar acolo, prin purta-rea de grijă a lui Dumnezeu, s-au strâns cu toate laolaltă într-o surpătură, de unde fiind scoase de mâinile creştinilor, ne-au fost dăruite nouă ca o bogăţie de neînstrăinat.

Ionuţ DUŞCĂ

Sfinții 40 de mucenici din Sevastia

În această lună, în ziua a noua, pomenirea sfinţilor patruzeci de mu-cenici, cei ce au mărturisit şi au fost chinuiţi în cetatea Sevastiei.

Obiceiuri de MuceniciÎn tradiţia populară se consideră că în ziua de 9 martie sfinţii mucenici se adună pentru a participa la un sobor de dezgheţare a pământului şi de slobozire a căldurii, ei bătând, în acest scop, cu ciomegele în pă-mântul îngheţat. Această practică a fost uzitată şi de către sătenii din comunităţile bucovinene, care băteau cu bâtele în pământ zicând: “Intră frig şi ieşi căldura, / Să ne fie vreme bună / Pentru plug şi arătură”.

În fiecare ființă umană există undeva, în partea de răsărit a sufletului, ceva ca o prisacă, un loc de taină, o poiană ascunsă în care în momentele cele mai grele din viață te retragi pentru a te re-culege. Numai de pe acolo te poți ''culege din nou''. Uneori te poți ''cu-lege'' destul ca să porți merge mai departe, alteori rămâi să-ți cauți cioburi din ''inima zdrobită'' pe sub rugii de mure sau așchiile unui apus împrăștiat printre hribării învenina-te. Înseamnă că nu ai ajuns încă la locul adevărat al ''culegerii. Am încercat de multe ori să-i definesc locul sau timpul și toate încercările cugetului meu s-au oprit ca la o poartă de lemn precum cele povestite cu dalta prin Maramureș. Rațiunea m-ar duce la un geografic al memoriei, dar locul acela e izvodit numai de inimă de aceea niciodată nu i-am putut opri hiperbioticul nici cu penița, nici cu penelul. Nu este nici moarte, nici viață, ci numai o nostalgie după ceva care ți se pare că a fost, o hălăduire orfeică pe tă-râmul lui Thanatos. Pe drumul acela am luat-o razna de la verbul bătătorit de tur-mele verbelor cu clopot pentru că mă prinse un dor de moarte după el. Am dezlegat cărarea de lângă troița lui ''a fost odată...'' și hai la drum! Nu știu de ce întotdeau-na când se vorbește de om se folosește prezentul. E un nonsens.

Omul ''a fost'' sau omul ''va fi '' toc-mai pentru faptul că omul ''nu este''. Numai El s-a recomandat: ''Eu sunt Cel ce sunt'', dar pe om l-a creat după chipul lui Alfa (cel care a fost) și după asemănarea lui Omega (cel care va fi). Despre Adam se spune că ''a fost odată'' și din coasta lui a fost creată ''niciodată'' și de aceea adevărata poveste a omului începe cu ''a fost odată ca niciodată''. ...și am întrebat pe păstorul de la piciorul plaiului cine ''a fost'' cel care pentru care clopotul de la schitul de sus atinge luceafărul numai într-o parte de parcă funia ar fi fost trasă de un brad rănit la picior. Ciobanul se uită la mine ca și cum ași fi fost nemernic prin ținuturile acelea și-și începu povestea despre un prinț al munților și al ''glăvilelor'' ciobănești și cum a fost la nașterea lui. După ce a venit pe lume copilul, ușa s-a deschis și un înger desculț a intrat tiptil în casă și s-a așezat cuminte pe o laiță. Era îngerul păzitor al co-pilului. In mână avea o creangă de luceafăr abia înflorită și când părinții au întors capul spre neobișnuitul oaspete acesta puse degetul la gură și le făcu semn să asculte la fereastră. Pe prispă,de pe culme, coborâseră ursitoarele și abia se auzeau pentru că deși martie iar-na părea că se răzbună din toate vifornițele ei. Zice una: '' Purces-am tot pământul și-am rătăcit tot ceriu/ dar n-am în straița sorții nimic pentru Valeriu.'' A doua încalte , deși

abia se auzea din cauza viforului, și mai și, ghicindu-i timpul, vadul: ''Va fi sărac în lume ca'n vârf de mun-te bradul/ ce stă'n pridvorul lunii cu fulgerul sub scară,/ mereu flămând de ceruri, iar pita lui - amară.'' Tatăl copilului se uita la înger , cu mâna dreaptă acoperindu-și gura de spai-mă, dar acesta dădea din cap afir-mativ, în semn de consolare,în vre-me ce altă ursitoare continuă”: ''Nu va avea palate, nici aur, nici moșie/ nici ceasul de puiește norocu-n ră-gălie/ și nici odihna bălții, nici țarini, heleșteie,/ tot singur ca un vultur genunea'n dor să-și beie.'' Ce vor mai fi spus nu se știe pentru că vifornița de afară smulgea copacii șuierând, cert e că îngerul cu bastonul în mâna stângă se ridică de pe lavița de lângă cup-

tor și binecuvântându-l cu dreapta continuă și el, puțin mai altfel: ''Să-rac te naști ca neamu-ți ce'n sfinte cărți ți-l caut./Nu plânge ce ursirea pe plaiul tău înhribă/ că neamul îți vei strânge la Cina din colibă./ Ca semn de cărți izvorul altarelor pădu-rii / te-o învăța să murmuri genuni-le Scripturii./ Sub spicul slovei tale crescut ca din vioară/ Cuvântul va fi Mire și nunta-I va fi țară./Din stih să-ți odrăzlească și dorul și bobocul/amirosind ca nardul când întâlnește focul,/ să fie precum nuca, amar nu-mai la coajă,/ tot ce atingi doar far-mec și grâu nuntind sub mlajă./ Cu ce îți las în leagăn vei toarce veac în clipă.'' / Si îngerul își smulse o pană din aripă.'' ... m'am despărțit de păstor și cu frică urcam spre prisaca lui ''a fost odată ca niciodată.''Aceasta a fost povestea omului, prietenului și po-etului până la puntea întreită de aleluia. Până aici a fost umbra de la pana de înger. Mai mult decât aceasta nici un slujitor al cuvântului nu poate râvni mai mult. Dar pome-nirea veșnică adusă neamului dintru ale neamului, nu sunt numai cărțile lui, ci Cartea Impărăției. Orice ie-rarh înaintea semnăturii desenează semnul unei cruci. Părintele Anania, chiar ca slujitor al Cuvântului, va ră-mâne original prin heraldica spicului de grâu ca o semnătură de aur în ''reavănul pământ'' românesc.

pr. DUMITRU ICHIM

Semnătura de aur a spicului

5AMERICA8 - 14 MARTIE 2013/NR. 44 Mesagerul Românesc

2.600 de zboruri, anulate din cauza unei furtuni

O companie care a taxat Primăria Port-landului pentru servicii care nu au fost executate în 2006 a ajuns la o înțelegere formală prin care este nevoită să returneze $16,995. Consiliul Orașului a aprobat imediat înțelegerea stabilită, fără să formuleze obiecții.Conform acordului, despre care s-a discutat pentru prima dată în luna ianuarie, Rachel Browning care deține Cabell Group este ne-voită să înapoieze banii Primăriei. Fostul soț al lui Browning a sesizat servicul de depista-re a fraudelor pentru a solicita o invesigație. Cazul a fost înaintat judecătorilor districtuali care au refuzat să depună plângere penală. Termenii acordului solicită ca Browning să returneze suma până la data de 31 ianu-arie 2014, ambele părți promițând să nu acționeze în judecată. În plus, Browning a acceptat să nu mai solicite niciodată un con-tract cu Primăria Portlandului. (C. V.)

Primăria din Portland - înțelegere de $17.000

Fostul Șef al Justiției din Oregon, Paul DeMuniz, va avea rolul de mediator între ofi cialitățile din Portland, ancheta-torii federali, liderii uniunii polițiștilor și membrii unui grup al comunității pentru a se ajunge la o înțelegere cu privire la reformele necesare declanșate de anch-eta Departamentului de Justiție al SUA în legătură cu utilizarea forței de către poliție.Judecătorul Curții de District a SUA, Michael H. Simon, le-a acordat părților 45 de zile pentru a ajunge la un acord, dar le-a cerut să îi prezinte o situație a desfășurării activităților până la data de 8 aprilie. ”Felicit părțile pentru alegerea excelentă a mediatorului,” a spus Simon avocaților.Acțiunile au pornit de la ancheta demarată de Departamentul de Justiție al SUA care viza utilizarea forței de către poliția din Portland. Cercetările au scos la iveală o serie de cazuri de utilizare excesivă a forței împotriva persoanelor care suferă sau se presupune că ar suferi de tulburări mintale. (C. V.)

Paul DeMuniz, mediator al reformei poliției din

Portland

Potrivit AFP, această iniţiativă urmează să fi e votată

miercuri sau joi şi nu anulea-ză reducerile bugetare care

au intrat în vigoare vineri, pe ansamblul agenţiilor guver-namentale. Apărarea, din al cărei buget vor fi tăiate 42,7 miliarde de dolari, îşi va vedea bugetul pentru „operaţiuni şi întreţinere” care a fost majorat anticipat cu 10 miliarde de do-lari, pentru atenuarea impac-tului asupra funcţiilor militare esenţiale. „Măsura va permi-te evitarea închiderii statului la 27 martie, acordarea unei priorităţi programelor de apă-rare şi pentru foştii soldaţi şi va oferi Pentagonului o oare-care fl exibilitate pentru a folosi mai efi cient bugetul de care dispune”, a transmis într-un comunicat preşedintele comi-siei responsabile cu repartiza-

rea cheltuielilor, Hal Rogers. Statul federal va putea cheltui 982 de miliarde de dolari până la încheierea anului fi scal. În SUA, statul fe-deral nu poate cheltui nimic fără să obţină autorizaţie prin vot al Congresului, care nu a mai votat un buget integral din 2009 şi se mulţumeşte să voteze autorizaţii temporare pentru câteva luni ce permit cheltuieli la nivelul perioade precedente. În septembrie, ei au votat pentru fi nanţarea sta-tului până la 27 martie. Proiec-tul nu reglementează aspectul mecanic al tăierilor automate ce trebuie să diminueze buge-tul tuturor programelor, indife-rent de importanţa lor. (I. D.)

Republicanii au acceptat fi nanţarea statului federal

Vizitele la Casa Albă, populare în rândul turiştilor care vin la Washington, vor fi anulate din acest weekend, din cauza măsurilor de auste-ritate intrate în vigoare săptă-mâna trecută, a anunţat marţi Biroul de vizite al reşedinţei ofi ciale. “Din cauza unor re-duceri de personal ca urmare a tăierilor bugetare, informăm

cu regret publicul că vizitele la Casa Albă vor fi anulate în-cepând de sâmbătă, 9 mar-tie, până la un nou ordin”, se anunţă la robotul telefonic al biroului, care centralizează rezervările. “Din nefericire, nu vom fi în măsură să repro-gramăm vizitele afectate” de aceste anulări, precizează bi-roul, dând asigurări că “regre-

tă mult să ia aceste măsuri, în special în timpul perioadei de primăvară”, când numărul turiştilor creşte la Washin-gton. În perioada vacanţe-lor şcolare de la sfârşitul lui martie, când cireşii plantaţi în apropiere de fl uviul Potomoc înfl oresc în mod spectaculos, capitala federală atrage zeci de mii de turişti la Festivalul “Cherry Blossom”. Casa Albă, clasată ca monument istoric şi ges-tionată de Serviciul Parcuri-lor Naţionale, se vizitează în baza unei rezervări. Vizitato-rii, pentru care nu există ghid, pot vedea unele spaţii de la subsolul reşedinţei ofi ciale sau camerele de lux de la parter. Primul etaj, unde se

afl ă zona rezidenţială privată a preşedintelui şi familiei sale, şi aripa de vest, organizată în jurul faimosului Birou Oval, centrul preşedinţiei, nu pot fi văzute. Tăieri semnifi cative în cheltuielile bugetului federal au fost angajate vineri, după ce republicanii şi democraţii nu au reuşit să se înţeleagă cu privire la modalitatea de a reduce defi citul. Bugetul a fost astfel lipsit de 85 de miliarde de dolari până la 30 septem-brie. Deplângând situaţia, preşedintele Barack Obama a afi rmat că aceasta se va traduce prin concedii fără plată pentru sute de mii de funcţionari publici sau con-tractuali.

Ionuţ DUŞCĂ

Vizitele turistice la Casa Albă vor fi anulate

Republicanii din Camera Reprezentanţilor au depus un proiect de lege prin care se va permite fi nanţarea statului federal, până la sfârşitul lunii septembrie. În acest fel se încearcă evitarea crizei pe care ar fi pro-vocat-o închiderea, la data de 27 martie, a serviciilor publice neesenţiale.

Viscolul care a afec-tat mai multe state din nordul SUA şi

se îndrepta spre capitala Washington a determinat, marţi, anularea a aproxi-mativ 2.600 de zboruri şi închiderea a sute de şcoli, făcând drumurile impracti-cabile în numeroase regiu-ni, relatează AFP.

Peste zece state, din Minnesota (nord) până în Virginia (est), se afl au pe tra-iectoria acestei furtuni care a antrenat ninsori abundente în Montana, în nord-vestul ţării, unde stratul de zăpadă a ajuns la 60 de centimetri. Cel puţin patru per-soane au murit în accidente pe străzile şi autostrăzile acoperi-te de zăpadă sau polei, potrivit presei locale. “Sunt aşteptate cantităţi impresionante de ză-padă, care vor face deplasările periculoase”, au avertizat ser-viciile americane de meteoro-logie, sfătuind populaţia să nu se deplaseze decât în caz de urgenţă. Furtuna a ajuns marţi

seara în oraşul Chicago (Illino-is, nord), unde este aşteptat un strat de zăpadă de 30 de cen-timetri. Peste 900 de zboruri au fost anulate pe aeroportul O’Hare din oraş, una dintre cele mai importante platforme aeroportuare americane, iar

alte 260 pe un alt aeroport din Chicago. Peste 100 de zboruri au fost, de asemenea, anulate la Minneapolis, în Minnesota (nord), potrivit site-ului specia-lizat FlightAware.Mai mult, 1.162 de zboruri pre-văzute pentru miercuri au fost

anulate în aşteptarea furtunii, majoritatea în regiunea capita-lei federale Washington. Fur-tuna, însoţită de rafale violente de vânt, se deplasa de fapt că-tre est şi urma să întâlnească un alt front deasupra Munţilor Apalaşi, marţi seara. Aceasta

ar urma să ajungă la Washin-gton în noaptea de marţi spre miercuri, unde sunt aşteptate ninsori abundente care ar pu-tea conduce la anularea unor evenimente.

Ionuţ DUŞCĂ

Reuninile ce ar fi trebu-it să aibă loc miercuri în Congresul american, din centrul oraşului, au fost anulate ca măsură de precauţie, marţi seara. Unele voturi importante, în special cele legate de bugetul Statelor Unite, au fost amânate pentru du-pă-amiază. “Depresiunea se va transforma într-o furtună şi mai puternică când va ajunge în statele de pe malul Atlanticului”, a subliniat Dan Petersen, de la serviciile naţionale de meteorologie. “Ar pu-tea fi ninsori abundente, care ar putea conduce la ruperea crengilor copaci-lor sau a liniilor de înaltă tensiune”, a adăugat el.

Aproximativ 90.000 de persoane din Oregon fac zilnic drumuri de o oră sau chiar mai mult pentru a ajunge la servici, conform unui studiu realizat de U.S. Census. Oregonul este sin-gurul stat de la vest de râul Mis-souri care se afl ă în topul 15 al navetiștilor interstatali.Demografi i, sociologii și experții în trafi c sunt de părere că un nu-măr tot mai mare de rezidenți din

Oregon și Southwest Washin-gton au fost forțați să practice acest tip de ”navetă extremă” ca urmare a crizei economice. Chiar dacă oamenii își găsesc slujbe noi, este difi cil pentru aceștia să vândă casele localizate în apropierea locului de muncă pe care l-au pierdut în timpul crizei fi nanciare. Aproximativ 74.000 de rezidenți ai Washingtonului trec zilnic granița pentru a ajun-ge la serviciu în Oregon. Multno-mah County se numără printre districtele cu cel mai mare nu-măr de navetiști veniți din alte state (174.495). În același timp, 77.649 de rezidenți din Multno-mah County părăsesc zilnic sta-tul pentru a se duce la muncă în Washington County, Clackamas County și Clark County. (C. V.)

”MEGANAVETIȘTII” DIN OREGON

Cartierul Sumner situat la margine de Nort-heast Portland este adesea văzut ca zonă de trecere în-tre Cully și Parkrose, după spusele lui Scott Somohano, vicepreședintele Asociației Cartierului Sumner. O nouă grădină pentru comunitate, a 46-a din oraș și una dintre

ultimele din Inițiativa 1.000 de Gradini, va contribui la depășirea crizei de identitate a cartierului Sumner, a decla-rat Somohano. Grădina va dezvol-ta, de asemenea, o relație între cartier și școală, care a fost închisă ca școală de cartier acum 15 ani, dar funcționează acum ca școală pentru elevii afl ați în difi cul-tate din Multnomah County. Școala va primi un spațiu din grădină, iar unul dintre profe-sori plănuiește să o introducă în curriculum, pentru a fi folo-sită ca multe din grădinile din Portland afl ate pe domeniul școlilor. (C. V.)

O NOUĂ GRĂDINĂ ÎN PORTLAND

8 - 14 MARTIE 2013/NR. 446 Mesagerul RomânescPOLITICĂ

Revolta baronilor USL împotriva Guvernului

POLITICHIA DE MĂRGĂRITAR

SĂPTĂMÂNA PE SCURT

ALEGERILE ÎN PDL – DE RĂU AUGUR

PENTRU ELENA UDREA

Elena Udrea a declarat, miercuri, la Buzău, că are semnale potrivit cărora alegerile în PDL nu se vor organiza corect, acuzând faptul că la întâlnirile la care îşi prezintă moţiunea sunt trimişi membri PDL care nu vor vota la alegerile din 23 martie.(A. D. M.)Considerând că Româ-

nia şi-a îndeplinit în integralitate obligaţiile

tehnice asumate, prin imple-mentarea celor două catego-rii ale acquis-ului Schengen, fapt recunoscut de către “Grupul de lucru Evaluare” de la Bruxelles, guvernul de la Bucureşti se simte ne-dreptăţit şi schimbă complet abordarea acestei teme.

Miniştrii de Interne şi Jus-tiţie din statele membre UE reuniţi, joi, în Consiliul JAI, au convenit amânarea deciziei privind adera-rea României şi Bulgariei până la o dată ulterioară nedefi nită.

Piedicile din drumul spre Schengen

1. De ani de zile, în mai multe lo-curi din Capitală se vând ţigări de contrabandă din Ucraina şi Ser-bia. Este o imagine ilustrativă a gradului de permeabilitate a gra-niţelor noastre, pe de o parte, şi a complicităţii şi corupţiei autorită-ţilor, pe de altă parte. Chiar dacă autorităţile române spun că au îndeplinit toate condiţiile pentru securizarea frontierelor, inclusiv

achiziţionarea unor echipamente foarte costisitoare, ofi cialii occi-dentali sunt nemulțumiți. 2. În multe zone din ţară s-au ri-dicat cartiere întregi de palate ţi-găneşti cu turnuleţe care au uluit opinia publică europeană. Presa occidentală a prezentat o imagine a unor adevărate reţele de crimi-nalitate care fac bani în străinăta-te, transferându-i apoi în România şi investindu-i în construcţii gigan-tice în satele de baştină. Iată cum descriau jurnaliştii brita-nici feeria din Ţăndărei: “Arată ca Beverly Hills - un cartier la modă, cu vile care îţi iau ochii, şi care ar putea fi reşedinţele unor vedete de fi lm sau designeri vestimen-tari ce conduc Porsche. Dar, nu! Este doar micul oraş Ţăndărei din România, iar casele lui sunt locu-ite de gangsteri ţigani, care le-au construit cu milioane de lire sterli-ne provenite din asistenţa socială britanică. Vile în culori pastel, în stilul reşedinţelor de lux america-ne, în valoare de câte 500.000 de lire sterline fi ecare sunt în con-trast cu barăcile dărăpănate ale ţăranilor.”Vor uita europenii acest jaf, cu toate asigurările pe care le dau, astăzi, guvernanţii noştri că sun-tem ultrapregătiţi pentru a intra în Schengen?!

Executivul se pronunţă tot mai critic, în ultima vreme, la adresa liderilor UE, care, spun guvernanţii, ne refuză accesul în Schengen, nejustifi cat. Şeful diplomaţiei române, Titus Corlă-ţean, declara săptămâna trecută că “dacă România nu va obţine o decizie corectă”, înseamnă că un atare proces, bazat pe criterii de vechime şi pe un Tratat European, “nu mai este credibil”. Ponta a precizat că, în opinia sa, “execu-tivul a făcut tot posibilul pentru o decizie pozitivă” şi că mai speră, încă, la o hotărâre în acest sens.La rândul său, şeful Senatului, Crin Antonescu, şi-a declarat convingerea că “România a în-deplinit, şi nu de acum, ci de mai multă vreme, tot ceea ce trebuia să îndeplinească în conformitate cu acquis-ul pentru Schengen, deci în conformitate cu condiţiile tratatului”. Pe scurt, Spaţiul Schen-gen - despre care guvernul de la Bucureşti susţine că e “o afacere care nu-i preocupă pe români - “este o zonă de circulaţie liberă în Europa”. Statele membre ale acestui “club” au eliminat controa-lele la frontierele interne, ceea ce a condus la posibilitatea trecerii frontierei între oricare două dintre ele, fără acte şi fără opriri pentru

control vamal.Pentru România şi Bulgaria, “Acquis-ul Schengen a fost ac-ceptat în totalitate odată cu pre-gătirile pentru aderarea la UE. Au depus deja Declaraţia de Pregăti-re pentru evaluarea Schengen”.

De ce se opune Germania?

Poziţia ofi cială a ambasadei Ger-maniei la Bucureşti este aceea că intrarea în Schengen a României nu înseamnă doar dreptul la libe-ră circulaţie, iar în acest moment există nelămuriri legate de capa-citatea României de a securiza graniţele, dincolo de îndeplinirea obligaţiilor prevăzute în acquis. În consecinţă, Berlinul transmite guvernanţilor români că unul din-tre motivele pentru care se opune intrării în Schengen a României este că ţara noastră “trebuie să îndeplinească toate condiţiile teh-nice, administrative, precum şi pe cele care caracterizează statul de drept”. În context, Ambasada face referire la ultimul raport pe Justiţie al Comisiei Europene, care con-stată defi cienţe în privinţa respec-tării statului de drept, precum şi în lupta anticorupţie.

Adriana Delia MĂLĂESCU

Preşedinţii PSD ai Consiliilor Judeţene au ce-rut demiterea ministrului Bugetului, Liviu Voinea, iar şefi i PNL ai Consiliilor Judeţene l-au pus la zid pe mi-nistrul Finanţelor, Daniel Chiţoiu.Problemele de natură fi nanciară provoacă dispute aprinse în USL. Liderii locali l-au criticat pe ministrul Finanţelor, Daniel Chiţoiu, acuzat că nu face rost de bani pentru autorităţile locale.O serie de preşedinţi de Consilii Judeţene şi primari i-au cerut premierului Ponta demiterea Ministrului Bugetului, Liviu Voinea. Motivul: circulara trimisă de

acesta către autorităţile locale de a-şi plăti cu prioritate arieratele.Cel mai vehement a fost preşedintele Consiliului Ju-deţean Constanţa, Nicuşor Constantinescu, care este şi şeful Uniunii Naţionale a Consiliilor Judeţene (UN-CJR). El a menţionat că multe fi rme româneşti s-au mutat în Bulgaria pentru că în ţara vecină taxele sunt mai mici. Nicuşor Constantinescu a mai cerut să se revină la cotele autorităţilor locale înainte de a fi tăiate de Guvernul Boc, iar din acei bani să se achite şi ari-eratele.

În replică, Liviu Voinea a afi rmat că nu face decât să aplice deciziile Executivului. Liviu Voinea a precizat că nivelul arieratelor a ajuns la fi nalul lunii ianuarie la 1,18 miliarde lei, în timp ce la sfârşitul lunii decembrie depăşea cu puţin 800 de milioane de lei.Adriana Delia MĂLĂESCU

În replică, Liviu Voinea a afi rmat că nu face decât să

CHILIMAN NU SE VREA ŞEF LA PNL Primarul Sectorului 1, Andrei Chiliman, refuză să face parte din orice stru-tură de conducere a PNL, motivând că nu „trebuie să existe funcţii de drept”.„Vă rog să luaţi act, prin prezenta, de refuzul meu de a face parte din orice struc-tură de conducere a PNL rezultată în urma congre-sului din 22-23 februarie. Refuz, pe această cale, să benefi ciez de calitatea de membru de drept al Biro-ului Permanent Central”, susţine Chiliman.(I. D.)

FINANŢARE PENTRU CAZINOU O fi nanţare în valoare de 10 milioane de euro din bani europeni a fost aprobată pentru reabilita-rea Cazinoului Constanţa, a anunţat, joi, preşedin-tele Consiliului Judeţean, Nicuşor Constantinescu. Anunţul a fost făcut chiar în cadrul Cazinoului, unde a fost deschisă o expoziţie de artă care cuprinde 40 de tablouri din patrimoniul românesc. (A. D. M.)

ÎN POLITICĂ TOTUL E POSIBIL

Liderul PDL Vasile Blaga a declarat, marţi, că i se pare “foarte firească” o alianţă cu PNL, însă ex-clude o colaborare cu Dan Diaconescu. De aseme-nea, referitor la o variantă de guvernare cu social-democraţii, a spus că “în politică niciodată nu poţi să spui nu”, deşi în 2009 s-a opus unei alianţe cu PSD.(A. D. M.)

Foaie verde, trei surcele,Ne-adunarăm iar printre belele,Să jucăm hora în Schengen,Şi când-acolo Bye, Bye Schen-gen!

Felix, Ponta, Băse şi-un Crin,Jeluie amânarea cu mult chin!Noi sperăm spre viitor,Ei ne zic Da la Paştele Cailor!Adio şi-un praz verde!

ALEGERILE ÎN PDL – DE RĂU AUGUR

Elena Udrea a declarat, miercuri, la Buzău, că are semnale potrivit cărora alegerile în PDL nu se vor organiza corect, acuzând faptul că la întâlnirile la care îşi prezintă moţiunea sunt

De ce NU intrăm în Schengen?

SPERANȚE ROMÂNEȘTI DEȘARTE…

România este pusă în stand-by DIN NOU

Folclor politic

Eurodeputatul PDL Cristian Preda declară că pre-mierul Victor Ponta nu a propus o soluţie pentru reparaţiile ma-teriale ale proprietarilor depo-sedaţi de statul comunist, ci o amânare prin care ar încerca să îi păcălească pe aceştia. Deşi a criticat bâlbâ-ielile din trecut, Victor Ponta propune acum nu o soluţie, ci o amânare", susţine Cristian

Preda, vineri, într-o postare pe blogul său. El adaugă că, "sub presiunea europeană", acesta ar vrea "să eşaloneze soluţio-narea acestui dosar sensibil în următorii 18 ani".

Inventar în...puncte

"Până în 2016 ar urma să se facă doar o inventariere şi o convertire a datoriilor statului în … puncte, pentru toate cazurile în care restituirea în natură nu e posibilă. Abia din 2017 s-ar pu-tea trece la plăţi", comentează Cristian Preda. Acesta susține că că s-ar recurge la licitaţii pentru alte clădiri decât cele care tre-buiau restituite, folosind "punc-tele lui Ponta". (A. D. M.)

CRISTIAN PREDA:”Ponta amână, nu

soluționează!”

Senatorul PSD Toni Greblă a declarat că preşedin-tele Traian Băsescu “recidivea-ză” şi “introduce un element de discordie” în contextul dis-cuţiilor legate de modifi carea Constituţiei, social-democratul precizând că există susţinere în toate partidele, inclusiv în PDL, pentru bicameralism. “Preşedintele Traian Băses-cu recidivează. A mai avut o tentativă de modifi care a Constituţiei acum vreo patru ani, trei ani şi jumătate, când a impus nişte condiţii : Parla-ment unicameral şi încă vreo două condiţii, care au fost de neacceptat pentru toate parti-dele politice. Vine acum şi din

nou introduce un element de discordie. În momentul în care inclusiv în interiorul PDL, sin-gurul partid care îl mai susţine în funcţia de preşedinte, dar inclusiv în PDL există o ma-joritate care consideră că Ro-mânia trebuie să aibă în conti-nuare un Parlament bicameral şi toată clasa politică este de acord că acest Parlament bi-cameral trebuie să nu aibă mai mult de 300-320 de par-lamentari, două sute şi, plus în jur de o sută la Senat, vine preşedintele Traian Băsescu la începutul dezbaterilor, pen-tru a politiza şi a băga acest element, care va crea o imen-să difi cultate, inclusiv pentru

reprezentanţii PDL în Comisia pentru elaborarea proiectului de Constituţie”, a spus Gre-blă. Senatorul PSD ar dori ca această Constituţie “să intre în vigoare până la sfârşitul aces-tui an, luna noiembrie fi ind o lună în care un referendum ar putea fi organizat”. “Depinde însă de mai mulţi factori, astfel încât nu este un calendar care să spună: dacă nu e adopta-tă până în luna noiembrie, nu mai poate fi adoptată în luna februarie anul viitor. Deci nu există un termen de decădere: n-aţi adoptat-o până în noiem-brie, nu mai poate fi adoptată. Eu nu sunt adeptul acestei soluţii (referendum anul viitor-

n.r.), însă dacă vor interveni complicaţii, dacă vom trece în Constituţie problema regiona-lizării, populaţia fi ind insufi ci-ent informată pentru problema regionalizării (...), va trebui să vedem pas cu pas şi cum percepe populaţia dorinţele noastre de a reforma statul din temelii. Trebuie să vedem cum o să facem şi reorgani-zarea unor localităţi, care se dovedesc a fi neviabile. Sunt localităţi foarte mici. A fost o tendinţă din asta de separare a unor localităţi de-a lungul a 20 de ani şi separate, con-stată că fi ecare are difi cultăţi. Sunt multe lucruri”, spune Greblă. (C. V.)

Toni Greblă: “Băsescu recidivează!”

7INTERNAŢIONAL8 - 14 MARTIE/NR. 44 Mesagerul Românesc

LUMEA PE SCURT

PREŞEDINTELE VACLAV KLAUS,

ACUZAT DE ÎNALTĂ TRĂDARE

Parlamentul ceh a votat asupra punerii preşedintelui Vaclav Klaus sub acuzaţia de înaltă trădare, Senatul votând trimiterea preşedintelui în faţa Curţii Constituţionale, pentru a decide dacă acesta a încălcat Constituţia prin acordarea unei amnistii de anul nou. Decizia controversată a preşedintelui, a vizat anularea unor procese ce s-au extins mai mult de opt ani, provocând furie în rândul opin-iei publice, ci nu eliberarea din închisori a aproximativ 7.000 de deţinuţi ce ispăşeau sentinţe de până la un an de închisoare sau anularea sentinţelor cu suspendare. (I. D.)

Conducătorul clubului AC Milan, Silvio Berlusconi (76 de ani), a fost condamnat joi la un an de închisoare, cu doar o săptămână înainte de returul de pe Nou Camp, contra Barcelonei, din optimile Ligii Campionilor, informează Reuters. În tur, Milan s-a impus cu 2-0. Procesul în care Berlusconi a primit această pedeapsă implică o convorbire telefonică pe care boss-ul Milanului a folosit-o împotriva

unui adversar politic. Stenogramele au fost publicate în Il Giornale, zia-rul fratelui lui Silvio, Paulo Berlus-coni. Discuţia telefonică a avut loc în 2005, între principalul rival de atunci al lui Berlusconi, Pietro Fas-sino, şi liderul Unipol, o companie italiană care oferă servicii fi nanci-are, în special în sectorul asigură-rilor. Fassino îl întreabă la un mo-ment dat pe interlocutorul său: “Şi,

deţinem o bancă?”, referindu-se la licitaţia pentru Banca Naţională a Muncii (Banca Nazionale del Lavo-ro). Cumpărarea instituţiei bancare nu a mai avut loc însă, din varii mo-tive, însă Silvio Berlusconi a ţinut să publice stenogramele convorbi-rii pentru a obţine un avantaj în faţa rivalului său.Paulo Berlusconi a fost condamnat la doi ani şi trei luni de închisoare în acelaşi dosar. (I. D.)

Conducătorul clubului AC Milan, Silvio Berlusconi (76 de ani),

unui adversar politic. Stenogramele au fost publicate în Il Giornale, zia-

deţinem o bancă?”, referindu-se la licitaţia pentru Banca Naţională a

BERLUSCONI, CONDAMNAT LA ÎNCHISOARE!

Guvernul moldovean condus de premierul Vlad Filat a fost demis marţi în urma unei moţiuni de cenzură depusă de comunişti. Aceasta înseam-

nă că Filat are trei zile la dispoziţie pen-tru a-i prezenta preţedintelui Nicolae Timofti demisia Cabinetului.Votul pe moţiunea de cenzură, depusă săptămâna trecută, a venit după ce Fi-lat a prezentat, timp de o oră, raportul de activitate al executivului condus de el.„Eu sunt conştient că acest raport nu este necesar de a fi prezentat pentru cei care au înaintat moţiunea de cenzu-ră şi cei care o vor susţine. Consider că ne-am făcut datoria, bazată pe realizate, nu pe vise. Indiferent de decizia care va fi luată, eu sunt cu sufl etul împăcat că

mi-am făcut datoria. Vom continua să muncim, să luptăm, dacă trebuie, pen-tru această ţară”, a declarat premierul Republicii Moldova, înainte de vot.Moţiunea de cenzură a fost depusă ca manifestare a retragerii încrederii acordate Guvernului la învestitură. De-mocraţii şi comuniştii, care îl acuză pe Vlad Filat de corupţie şi abuz de putere, consideră că actualul guvern nu mai poate exista, iar liberalii nu au partici-pat la vot.Tensiunile dintre partidele care fac parte din alianţa proeuropeană (AIE) din guvernul Republicii Moldova s-au

accentuat după ce liderul PD şi pre-şedintele Parlamentului, Marian Lupu, a cerut, luna trecută, demisia lui Vlad Filat, pe motiv că Executivul şi alianţa se confruntă cu o gravă criză de cre-dibilitate, trei miniştri fi ind anchetaţi în scandaluri de corupţie.Potrivit declaraţiilor de marţi ale fostului preşedinte Vladimir Voronin, comuniştii nu vor renunţa până nu se vor organiza alegeri anticipate. “Toţi reprezentanţii actualei guvernări nu trebuie să-şi de-pună doar demisia, dar să se ascundă de ruşine”, a declarat Voronin.

Ionuţ DUŞCĂ

nă că Filat are trei zile la dispoziţie pen-tru a-i prezenta preţedintelui Nicolae Timofti demisia Cabinetului.

mi-am făcut datoria. Vom continua să muncim, să luptăm, dacă trebuie, pen-tru această ţară”, a declarat premierul

accentuat după ce liderul PD şi pre-şedintele Parlamentului, Marian Lupu, a cerut, luna trecută, demisia lui Vlad

Guvernul de la Chişinău a fost demis

“Am primit informaţia cea mai grea şi cea mai tragi-că pe care am putea-o anunţa poporului nostru. La ora 16.25 (22.55 ora României), astăzi 5 martie, a murit comandantul nostru preşedintele Hugo Cha-vez Frias”, a declarat vicepre-şedintele de la Caracas, Nicolas Maduro. “Armata naţională şi poliţia naţională au fost mobili-zate pentru protejarea poporului nostru şi garantarea păcii”, a mai precizat Maduro, fost şofer de autobuz şi sindicalist desemnat

drept succesorul lui Chavez.Cu doar câteva ore înainte de a anunţa decesul liderului ve-nezuelan, autorităţile de la Ca-racas au acuzat că boala sa a fost provocată de „duşmanii” lui Chavez. Doi ofi ciali americani au fost expulzaţi din Venezuela, acuzaţi de conspiraţie.Decesul lui Chavez, la vârsta de 58 de ani, vine la o zi după ce medicii cubanezi care l-au tra-tat au anunţat că starea lui de sănătate s-a agravat, din cauza unei infecţii respiratorii foarte

LUMEA PE SCURTLUMEA PE SCURTDOLIU SAU ELIBERARE?

După tentativa de lovitură de stat care l-a vizat în 2002, preşedintele a decis că lumea se împarte în prieteni şi adversari, califi cându-i pe opozanţii săi drept “trădători” şi “apatrizi”. Apărător fervent al uniunii Americii Latine, el a înfi inţat structuri de integrare regională şi alianţe strategice cu Rusia, China sau Iran, sprijinind lideri con-troversaţi precum libianul Muammar Kadhafi , iranianul Mahmoud Ahmadinejad sau sirianul Bashar al-Assad.

Preşedintele venezuelan, Hugo Chavez, a murit, marţi seară, la un spital militar din Caracas, după o luptă de aproape doi ani cu cancerul.

GERMANIA REFUZĂ SĂ FURNIZEZE

ARME SIRIENILOR Ministrul german de Ex-terne, Guido Westerwelle, a re-spins joi ideea de a furniza arme rebelilor sirieni, care încearcă să înlăture regimul preşedintelui Bashar al-Assad, într-un interviu acordat de acesta cotidianului Tagesspiegel. El a dezminţit, de asemenea, că ar fi fost trimişi formatori militari pentru rebeli: nici Germania, nici Uniunea Europeană nu au proiecte în acest sens”, a asigurat el. Generalul Selim Idriss, le ceruse ţărilor europene să ridice em-bargoul privind armele. (I. D.)

SARKOZY SE VEDE “OBLIGAT” SĂ

REVINĂ ÎN POLITICĂ Fostul preşedinte francez Nicholas Sarkozy a declarat că nu doreşte să revină în politică, dar că ar putea să fi e “obligat să o facă” pentru Franţa, din cauza gravităţii situaţiei. “Va exista, din păcate, un moment în care întrebarea nu va mai fi «Doriţi?» ci «Aveţi de ales?» În acest caz, nu voi putea continua să îmi spun că sunt fericit, îmi duc fi ica la şcoală, ţin conferinţe în întreaga lume. În acest caz, voi fi efectiv obligat să merg. Nu pentru că vreau. Nu pentru că trebuie. Ci doar pentru că este vorba despre Franţa.”, a declarat fostul şef de stat. (I. D.)

DOLIU SAU ELIBERARE?DOLIU SAU ELIBERARE?

După tentativa de lovitură de stat care l-a vizat în 2002, preşedintele a decis că lumea se împarte în prieteni şi adversari, califi cându-i pe opozanţii săi drept “trădători” şi “apatrizi”. Apărător fervent al uniunii Americii Latine, el a înfi inţat structuri de integrare regională şi alianţe strategice cu Rusia, China sau Iran, sprijinind lideri con-troversaţi precum libianul Muammar Kadhafi , iranianul Mahmoud Ahmadinejad sau sirianul Bashar al-Assad.

Preşedintele venezuelan, Hugo Chavez, a murit, marţi

A murit Hugo Chavez

puternice. Tot în ziua de 5 mar-tie, însă cu 60 de ani în urmă, murea şi Stalin.Hugo Chavez ar fi trebuit să de-pună jurământul pentru un nou mandat în luna ianuarie.

Chavez şi chavismul

Fost paraşutist, având o sănătate fragilă după desco-perirea cancerului în 2011, el a câştigat toate alegerile la care a participat, în pofi da acuzaţiilor de “autoritarism” aduse de opo-zanţii săi. În octombrie 2012, Cha-vez a fost reales cu 54,42 la sută din voturi. Acesta este cel de-al treilea mandat la preşedinţie (după 2000 şi 2006) de la noua Constituţie adoptată în 1999.Cu o statură impozantă, fostul orator neobosit apăruse slăbit în ultimele luni, chel şi mai gras, după două operaţii în 2011 şi 2012 în Cuba, după ce a fost di-agnosticat cu cancer.Născut în 1954, fi ul a doi învăţă-tori din statul Barinas (sud-vest), tatăl a patru copii şi catolic divor-ţat de două ori, Hugo Chavez a început să pregătească încă din 1982 proiectul său socialist in-spirat de Simon Bolivar.

În 1992, locotenent-colonelul în-cearcă o lovitură de stat ratată împotriva preşedintelui Carlos Andres Perez, care îl va arun-ca în închisoare pentru doi ani, ceea ce, în mod paradoxal, l-a făcut foarte popular. După şase ani, candidat al unei coaliţii de partide de stânga, el câştigă ale-gerile cu 56 la sută din voturi.Hugo Chavez, afl at la conduce-rea primului exportator de pe-trol sud-american, şi-a construit popularitatea pe numeroase programe sociale în sănătate şi educaţie. Cei mai defavorizaţi îi datorează de atunci o recu-noştinţă fără limite, repetând că le-a redat “demnitatea” în pofi da unei infl aţii galopante.În schimb, opozanţii săi îi repro-şează omniprezenţa şi instru-mentalizarea mijloacelor statului în serviciul unei singure cauze: menţinerea sa la putere.Activ înainte de a se îmbolnă-vi, implacabil cu adversarii săi, charismatic, capabil să ameste-ce în acelaşi discurs cântece ro-mantice, insulte şi demonstraţii de erudiţie, Hugo Chavez avea un stil de guvernare neconvenţi-onal, bazat pe instinct dar şi pe formarea sa militară.

Adriana Delia MĂLĂESCU

Iranul vrea să instaleze aproximativ 3.000 de centrifuge mai moderne la instalaţia de îm-bogăţire a uraniului de la Natanz (centru), unde operaţiunea a în-ceput deja, provocând îngrijorare în rândul occidentalilor, a anunţat duminică presa citând un ofi cial iranian din domeniul nuclear. Po-trivit agenţiilor Isna şi Fars, direc-torul Organizaţiei Iraniene pentru Energie Atomică (OIEA) Ferey-doun Abbasi Davani s-a "referit la producţia a 3.000 de centrifu-ge de generaţie nouă" la Natanz, fără să ofere vreun detaliu despre ritmul instalării acestor aparate. Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică (AIEA) a

confi rmat, în raportul său de la 21 februarie, că Iranul a început, din prima parte a lui februarie, să in-staleze la Natanz "180 de centri-fuge (de tip) IR-2m sau cutii goale de centrifuge". Aceste centrifuge de tip IR-2m ar fi de patru-cinci ori mai performante decât cele 12.669 de centrifuge de tip IR-1 instalate deja şi utilizate la fabricarea ura-niului îmbogăţit la nivel de cinci sau 20%. Raportul AIEA a con-dus la o înăsprire a poziţiei ma-rilor puteri, reunite în cadrul gru-pului 5+1, dar şi a Israelului, care suspectează Teheranul afi rmă că îm-bogăţeşte uraniu exclusiv în sco-puri paşnice, până la un nivel de puritate de 5% - cu scopul de a produce electricitate, sau de până la 20% - cu scopul de a alimenta un reactor de cercetare medicală. Însă marile puteri se tem că Ira-nul ar viza îmbogăţirea uraniului până la nivelul de 90%, necesar fabricării unei arme nucleare.

Ionuţ DUŞCĂ

Iranul îşi întăreşte instalaţiile de uraniu

Coreea de Nord a ame-ninţat marţi cu denunţarea acor-dului de armistiţiu semnat în 1953 pentru a pune capăt Răz-boiului Coreei, din cauza unor tensiuni puternice provocate de manevre militare comune între sud-coreeni şi americani.n acelaşi comunicat difuzat de agenţia ofi cială nord-coreeană de presă, primit la Seul, Phenia-nul şi-a anunţat intenţia de între-rupe “telefonul roşu” instalat în satul Panmunjom, situat pe linia de demarcaţie. Manevrele SUA-Core-

ea de Sud nu sunt singurul mo-tiv pentru care regimul comunist din nordul peninsulei ameninţă că rupe pacea din ‘53. Un alt argument adus de Phenian sunt noile sancţiuni pe care ar urma să le aprobe ONU, drept conse-cinţă a testelor nucleare efec-tuate de Coreea de Nord, scrie The Guardian. Coreea de Nord conti-nuă să sfi deze avertismentele lansate de ONU şi Statele Unite ale Americii şi merge mai depar-te cu planurile privind efectua-rea de noi teste nucleare. “Aceste provocări nu fac Coreea de Nord mai sigură”, a arătat în februarie preşedin-tele american Barack Obama, răspunzând Phenianului, care anunţa că efectuarea unui test nucleat menit să “protejeze se-curitatea naţională şi suverani-tatea” ţării “împotriva ostilităţii continue din partea Statelor Unite”. (I. D.)

Kim Jong-un ameninţă că rupe acordul de pace

cu Coreea de Sud

8 Mesagerul Românesc

Retete delicioase � ntru toate gusturile

Universul poeziei8 MartieE ziua mamei meleSi totu-i plin de fl ori

I-i simt aici prezentaCa de atâtea ori.

Suavă ca un

ghiocelObrajii de laleaParfumul ei de trandafi rAsa e mama mea

Te iubesc măicuta meaPentru tot ce-mi

dăruiestiTe iubesc măicuta meaAsa cum esti.

As vrea să-i dau o fl oareSă semene cu eaDar nici o fl oare-n lumeNu e ca mama mea.

8 Martie8 Martie8 MartieE ziua mamei meleSi totu-i plin de fl ori

I-i simt aici prezentaCa de atâtea ori.

Suavă ca un

P� ă bună!

FEMINA

,

Obiceiuri de Mucenici

,

150 gr frișcă lichidă naturală 100 gr ciocolată albă 1 linguriță ceai matcha 150 gr ciocolată neagră 4 căpșuni 50 gr ciocolată neagră + 50 gr ciocola-tă albă (pt îmbrăcat căpșunile)

Cremă ganache de ciocolată albă și matcha

Punem frișca lichidă într-o crăticioară și o încălzim pe foc mic până este fi er-binte. Nu trebuie să fi arbă ci doar să fi e fi erbinte. Stingem focul și adăugăm cio-colata albă tăiată în bucățele foarte mici și ceaiul matcha. Amestecăm până când ciocolata este complet topită și apoi lă-săm compoziția să se răcească cât timp pregătim straturile de ciocolată.Straturi de ciocolata amară

Topim ciocolata amară la bain marie. For-măm, pe o foaie de hârtie de copt, o bandă lată de ciocolată de cca 10-12 cm înălțime și 0,4-0,5 grosime. Încercați să o nivelați cât mai bine astfel încât straturile să iasă netede și egale. Băgăm ciocolata la frigider până când se întărește puțin (cca 6 minu-te). Tăiem dreptunghiuri egale fără însă a le desprinde de pe hârtia de copt. Înce-pem și mixăm crema ganache până când se răceste complet și capătă consistența unei creme. Așezăm un strat de ciocola-tă pe farfuria în care vom servi desertul și formăm mici ciufuleți de cremă pe întreaga suprafață a foii de ciocolată. Formăm astfel 3-4 straturi de ciocolată și cremă ganache. Pentru căpșuni, topim ciocolata neagră la bain marie, apoi trecem fi ecare căpșună prin ciocolata topită astfel încât să acopere jumătate din lungimea căpșunii. Le așezăm pe un grătar să se scurgă surplusul de ciocolată. Apoi formăm câteva dunguțe de ciocolată albă pe fi ecare căpșună. Pudrăm desertul cu puțin ceai matcha, așezăm câte o căpșună pe fi ecare și servim.

8 FEMINAFEMINA

Reteta ta preferataMincarurile bine gatite, aspectuoase, cu arome delicioase plac tuturor. Insa multi dintre noi avem preparate preferate, pe care oricind le-am gusta cu placere. Aici

poti scrie retetele tale preferate. Bucura-i si pe altii cu bunatatile preferate de tine!

Desert de vis de 8 Martie

Se ştie că un cadou de ciocolată de Ziua Mamei, capturează inimile celor

dragi. Ciocolata este o expre-sie a pasiunii şi iubirii pe care o avem pentru cei care sunt alături de noi. Surprindeţi-i, în această zi specială, cu un deli-cios tort de ciocolată! Un tort cu mousse de căpșuni și ciocolată albă și foarte aromat.

Ingrediente aluat (pasta biscotto): 115 gr zahăr 115 gr făină 3 ouă zahăr pudră

Ingrediente decor aluat: 30 gr făină 30 gr zahăr 30 gr albuș 30 gr unt la temperatura camerei 10 gr cacao

Ingrediente mousse de căpșuni: 150 gr căpșuni 10 gr gelatină în foi 150 gr ciocolată albă 450 gr frișcă 50 gr zahăr

Ingrediente glazură ciocolată: 200 gr ciocolată albă 50 gr ciocolată lapte 200 gr frișcă lichidă 6 gr gelatină în foi

îmbrăcăm cu fâșia marginea cercului, având grijă ca decorul să vină spre e x t e r i o r , iar restul a l u a t u l u i rămas îl tăiem în bucățele și le așezăm la baza tor-tului având grijă să nu lăsăm spațiu în-tre fâșiute. Preparăm acum mo-usse-ul de c ioco la tă albă și c ă p ș u n i : Punem fo-ile de gela-tină în apă rece să se î n m o a i e pentru 10 m i n u t e . Punem în-tr-o crăti-cioară 250 gr frișcă din cele 450 gr și în momentul în care începe să fi arbă, stingem focul și adăugăm ciocolata albă dată prin răzătoare. Amestecăm până se dizolvă toată cio-colata. Separat, mixăm fi n căpșunile împreună cu zahărul și punem pe foc amestecul obținut. După ce începe să fi arbă mai lăsăm piureul 5 minute pe

500 gr carne tocată porc 500 gr carne tocată vită 250 gr ricotta/urdă vacă 3 ouă 50 gr parmezan/cașcaval ras 2 căței usturoi 1 legătură pătrunjel sare piper 1-2 ardei iuți uscați (opțional) 2 linguri pesmet

Pentru umplutură: 200 gr fasole verdeGlazura: 150 gr ketchup bio dulce 1 lingură muștar picant 1 linguriță zahăr 1 linguriță sos Worcester

Amestecăm carnea tocată cu ouăle, ricot-ta sau urda foarte bine scursă, parmeza-nul ras, usturoiul dat prin răzătoare, pă-

INGREDIENTE:

• cafea proaspătă și fi erbinte • 1 linguriță rasă zahăr pudră • 1 linguriță rasă zahăr vanilat

• lapte • cacao

Punem într-un pahar sau ceașcă de cafea zahărul pu-dră cu cel vanilat, umplem

până la jumătate cu cafea fi erbinte și amestecăm (eu am pus cafea mai puțină).Dăm laptele într-un clocot iar apoi îl mixăm cât este fi erbin-te cu un mixer normal timp de 3-4 minute până va face o spumă țeapănă. Punem pes-te cafea lapte cald (facem o gaură cu o linguriță în spumă ca să curgă în pahar numai lapte) și apoi adăugăm cu o linguriță câtă spumă dorim. La sfârșit pudrăm cu cacao și servim.

500 gr carne tocată porc 500 gr carne tocată vită 250 gr ricotta/urdă vacă

RULADĂ DE CARNE CU GLAZURĂ DULCE PICANTĂtrunjelul tocat mărunt, 2 ardei iuți uscați tocați fi n, sare și piper după gust. Adă-ugăm 1-2 linguri de pesmet ca să legăm bine mixul de carne. Întindem pe masă o foaie de hârtie de copt iar deasupra ei punem biluța de carne pe care o aplati-zăm cât de bine putem cu mâinile ușor umede. Așezăm peste carne o altă foaie de hârtie de copt și începem să întindem carnea cu ajutorul unui făcăleț într-o “foaie” de cca 2 cm. Îndepărtăm hârtia de copt și așezăm peste carne legume-le alese. Rulăm carnea cu ajutorul foii de dedesubt și strângem bine capetele. Așezăm rulada în tava de cuptor, tape-tată cu hârtie de copt, o ungem cu puțin ulei de măsline și o băgăm în cuptorul preîncălzit la 180° C pentru 1 oră și 20 minute. Pentru glazură, amestecăm ket-chup-ul cu muștarul, zahărul și 1 linguriță sos Worcester. După 30 minute, cănd rulada noastră începe deja să se rume-nească ușor, deschidem ușa cuptorului,

până la jumătate cu cafea fi erbinte și amestecăm (eu

CAPUCINO

Umplem tortul cu mousse și îl dăm la frigider vreo 2 ore, până se întărește. Între timp facem decorațiunile de cio-colată amară. Topim ciocolata la bain marie după care cu ajutorul unei pungi mai grosuțe facem divesrse forme pe o foaie de hârtie de copt. Ne apucăm de glazura de ciocolată. Topim la foc mic ciocolată rasă cu frișcă și când ciocolata s-a topit complet stingem focul. Lăsăm să se răcească câteva minute (5 minute) după care adăugăm foile de gelatină, stoarse bine, pe care le-am ținut înainte în apă rece 10 mi-nute. Lăsăm glazura să se răcească la temperatura camerei, nu o băgați în frigider, și mai amestecați din când în când în ea. Când este aproape rece o adăugăm peste mousse. Lăsăm încă vreo 2 ore la frigider și după ce s-a întărit începem să decorăm tortul. Am decorat marginile cu moațe de frișcă, iar în centru am pus căpșuni trase în ciocolată de lapte topită la bain marie pe care le-am trecut până la jumătate în ciocolată și apoi le-am dat la rece să se întărească ciocolată.

INGREDIENTE

După ce în luna februarie (luna lui Faur) plugul era trecut prin foc de către fi erarul (faurul) satului, era reparat, curățat și purifi cat iar în-tre plugari se încheiau înțelegeri pentru întovărășire la arat, în dimineața acestei zile plugul era scos în fața casei în mod festiv. Acesta era momentul ce deschi-dea, de fapt, ciclul sărbătorilor de primăvară, presărat cu numeroase obiceiuri. În cadrul ceremonialului de scoatere a plugului, femeia din casă era principalul protagonist în desfășurarea practicilor. După aducerea plugului în fața casei, plugarii, de obicei doi la număr, stăteau cu capetele descoperite înaintea boilor sau a cailor, după caz, iar femeia ieșea din casă având într-o mână traista pen-tru plugari iar în cealaltă ținând un vas cu apă sfi nțită, tămâie și un șomoiog de busuioc. Femeia se apropia de plug și de carul în care se afl a restul atelajelor spe-cifi ce acestei lucrări agricole, le înconjura de trei ori, stropindu-le

cu agheasmă și afumându-le cu tămâie. În tradiția populară se con-sideră că în ziua de 9 martie sfi nții mucenici se adună pentru a parti-cipa la un sobor de dezghețare a pământului și de slobozire a căl-durii, ei bătând, în acest scop, cu ciomegele în pământul înghețat. Această practică a fost uzitată și de către sătenii din comunitățile bucovinene, care băteau cu bâtele în pământ zicând: “Intră frig și ieși căldură, / Să ne fi e vreme bună/ Pentru plug și arătură”.

8 - 14 MARTIE 2013/NR. 44

• 300 gr făină • 150-160 apă foarte caldă • 1 vârf cuțit de sare • 2,5 l apă • 2 portocale mari ( doar coaja) • 1 lămâie mare ( doar coaja) • zahăr (cca 10-12 linguri) • nucă măcinată • scorțișoară • esență de rom • un vârf cuțit sare

Punem făina într-un vas, adăugăm un vârf de cuțit de sare, iar în centrul ei adău-găm apă caldă bine.Frământăm până ce aluatul devine elastic și se răcește complet. Dacă mai este ne-voie de făina, mai adăugați o lingură.Mutăm aluatul pe planul de lucru ușor înfăinat, îl împărțim în biluțe mici iar din fi ecare biluță formăm șnururi lungi și subțiri (puțin mai subțiri decât un șiret). Formăm mici cerculețe pe care apoi le răsucim astfel încât să for-

măm mici opturi.Le aliniem pe o bucată de hârtie de copt, cu atenție să nu se lipească între ele, și le lăsăm să se usuce până a doua zi. Punem apa la fi ert într-o oală încăpătoa-re, adăugam zahărul, coaja rasă de lămâie și portocală și un vârf de cuțit de sare.

Când apa începe să fi arbă, adăugăm mucenicii și îi fi erbem pe foc mic. După ce se ridică la suprafață, îi mai lăsăm pe foc pentru încă 3-4 minute. Dacă îi doriți al dente puteți stinge focul

imediat cum se ridică la suprafață dar dacă vă plac mai bine fi erți, îi mai lăsați încă 3-4 minute.

Așadar, stingem focul și adăugăm esența de rom, scorțișoara și 4-5 linguri de nucă măcinată. Nu puneți mai multă nucă pentru că lichidul poate căpăta un gust amar. În momentul în care-i servim, adăugăm nuca măcinată și eventual încă puțină coajă rasă de portocală sau lămâie.Sunt delicioși și calzi și reci!

ungem rapid toată rulada cu un strat de glazură și închidem ușa cuptorului. După încă 30 minute, o ungem din nou și o lă-săm la cuptor încă 15-20 minute. O scoa-tem din cuptor, o lăsăm să se răcească puțin, după care o tăiem și o așezăm pe un platou. Se poate servi și caldă și rece.

Retete delicioase � ntru toate gusturileRetete delicioase � ntru toate gusturile • 300 gr făină • 150-160 apă foarte caldă

Punem făina într-un vas, adăugăm un vârf de cuțit de sare, iar în centrul ei adău-găm apă caldă bine.

măm mici opturi.Le aliniem pe o bucată de hârtie de copt, cu atenție să nu se lipească între ele, și

imediat cum se ridică la suprafață dar dacă vă plac mai bine fi erți, îi mai lăsați încă 3-4 minute.

MUCENICI MUNTENEȘTI

P� ă bună!

Ingrediente sirop: 100 gr apă 100 gr zahăr 1 fi olă esență vanilie

Decor: căpșuni ciocolată lapte frișcă ciocolată amară

Începem cu decorul pentru aluat. Amestecăm toate ingredientele pentru decor (făină, zahăr, albuș, unt și cacao). Pasta obținută, o întindem cu ajutorul unei spatule lungi pe o bu-cată de hârtie de copt care trebuie să aibă dimensiunea tăvii de cuptor, tava în care vom coace pasta biscotto. Cu ajutorul unui “pieptăn” de cofetărie, tarsăm întâi liniuțe pe verticală și apoi pe orizontală astfel încât să rezulte mici pătrățele. Puteți da orice formă doriți voi iar dacă vreți să se vadă mai mult pasta albă trasați doar un rând de linii. Băgăm foaia cu decorul nostru la congelator pentru că avem nevoie sa fi e super înghețat. Preparăm între timp pasta biscotto. Mixăm ouăle cu zahărul până își dublează volumul și se deschid la culoare după care încor-porăm treptat făina amestecând de jos în sus. Scoatem decorul de la con-gelator, atenție pentru că trebuie să fi e înghețat bine de tot, și turnăm peste el aluatul, îl coacem în cuptorul preîn-călzit la 180 grade pentru 10 minute. răsturnăm foaia de aluat pe o hârtie de copt abundent pudrată cu zahăr praf, și apoi tăiem o fâșie de dimensi-unea cercului în care vom face tortul,

foc mic după care stingem focul. Lă-săm piureul vreo 5 minute cât să se ră-

corească puțin, dar nu mult că avem n e v o -ie de el cald bine, după care adăugăm în piure foile de g e l a t i -nă bine s toarse . Ameste-căm până se dizol-vă. Ames-t e c ă m piureul de c ă p ș u n i cu cel de c i oco la -tă, lăsăm să se ră-cească și adăugăm restul de 200 gr frișcă mi-xată. Nu

o mixăm până stă băț ci până prinde o consistență pufoasă. Amestecăm frișca cu mousse – ul de jos în sus, puțin câte puțin. Însiropăm bine alu-atul cu ajutorul unei pensule. Pentru sirop am fi ert apa cu zahărul și la sfârșit am adăugat o fi olă de esență de vanilie. Am lăsat să se răcească.

8 - 14 MARTIE 2013/NR. 44

SSe ştie că un cadou de e ştie că un cadou de ciocolată de Ziua Mamei, capturează inimile celor

dragi. Ciocolata este o expre-sie a pasiunii şi iubirii pe care o avem pentru cei care sunt

îmbrăcăm cu fâșia marginea cercului, îmbrăcăm cu fâșia marginea cercului, având grijă ca decorul să vină spre e x t e r i o r , iar restul a l u a t u l u i rămas îl

Umplem tortul cu mousse și îl dăm la Umplem tortul cu mousse și îl dăm la frigider vreo 2 ore, până se întărește. Între timp facem decorațiunile de cio-frigider vreo 2 ore, până se întărește. Între timp facem decorațiunile de cio-frigider vreo 2 ore, până se întărește.

colată amară. Topim ciocolata la bain marie după care cu ajutorul unei pungi mai grosuțe facem divesrse forme pe

Ingrediente sirop:Ingrediente sirop: 100 gr apă 100 gr zahăr 1 fi olă esență vanilie

Decor:

foc mic după care stingem focul. Lă-foc mic după care stingem focul. Lă-săm piureul vreo 5 minute cât să se ră-

corească puțin, dar nu mult că avem

8 Martie - sărbătoare și rafi nament

,

,

,

,

,, ,

,

9TURISM8 - 14 MARTIE 2013/NR. 44 Mesagerul Românesc

COLŢUL VESEL

Spectacol arhitectural

Pe măsură ce orele trec, cresc în intensitate ritmurile de jazz, zydeco, cajun, blues, și gospel, ce răsună pe străzile ve-chiului oraș. Coabitarea a două culturi muzicale, cea africană a negrilor și cea vest-europeană a creolilor francezi, a dat naștere, în 1880, jazz-ului. Fiecare dintre nume-roasele etnii care s-a stabilit aici de-a lungul veacurilor și-a adus contribuția la această unică sinteză de culturi diferite. Pofta de viață a locuitorilor se poate constata și astăzi, cel mai bine în timpul sărbătorii Mardi Gras (Lăsatul Secului), în ziua pre-mergătoare începerii Postului Paștelui.

Un loc în timp Primii europeni care au călcat pe aceste meleaguri au fost doi călugări francezi, Pier-re Le Moyne și Jean-Baptiste Le Moyne de Bienville, afl ați într-o misiune de recunoaștere pe Mississippi, în anul 1699. La acea dată aici trăiau triburi no-made de amerindieni. Douăzeci de ani mai târ-ziu, Jean-Baptiste s-a reîntors și a fondat orașul Nouvelle Or-leans, pe un teritoriu mlăștinos situat între lacul Pontchartrain și fl uviul Mississippi. Primii coloniști proveneau din Franța, Canada și Germania, împreună cu miile de sclavi aduși din Africa. Dar, din cauza climatului tropical și a condițiilor dure de viață, locul nu prezenta o atracție deosebi-tă pentru alți coloniști ori pentru negustori, astfel că economia stagna. În curând, Louisiana avea sa devina o povara pentru statul francez. În 1762, france-zii au vândut-o spaniolilor care, la rândul lor, aveau să se plicti-

sească la fel de repede de noua lor achiziție. În 1800, Napoleon s-a oferit să cumpere din nou Lo-uisiana, astfel că aceasta deve-nea pentru a doua oară teritoriu francez, însă pentru puțin timp, pentru că în anul 1803, împă-ratul francez l-a vândut Statelor Unite, doar pentru a nu-l lăsa să cadă în mâinile englezilor. Creo-lii nu au fost foarte încântați de această soluție, ei considerând cultura americană, vulgară, te-mându-se de religia protestantă a noilor stăpâni și de legislația lor de sorginte britanică.

În 1840, New Orleans era cel de-al patrulea oraș ca mărime din S.U.A., iar zece ani mai târziu devenea capitală comerțului cu sclavi. Când sta-tele din Sud, unde se practica în continuare sclavia, s-au separat de Uniune în timpul Războiului Civil, Louisiana li s-a alăturat. După Războiul Civil și abolirea sclaviei, orașul a înfl orit continuu, devenind un centru in-dustrial și al doilea port maritim al Statelor Unite. Dar cu toata extinderea sa, partea cea mai vie a orașului de pe Mississippi, a rămas în cartierul vechi.

La răscruce de culturi

Contrar așteptărilor, clădirile cele mai vechi din car-tierul francez sunt predominant în stil spaniol, adăugând astfel o notă inconfundabilă orașului. În general însă, stilul arhitec-tural care s-a impus, este cel creat de creoli, cu elemente coloniale franceze din Quebec. Cel mai spectaculos exemplu de arhitectura creolă sunt clă-dirile de pe Royal Street și de pe străzile adiacente acesteia. Acoperișurile se pre-lungesc peste balcoane din fi er forjat, bogat ornamentate de mâinile meșterilor sclavi. În timp ce la etaj, ascunse în dosul ferestrelor în arcadă, se afl ă camerele de locuit, par-terul găzduiește magazine de antichități, artizanat, curiozități sau obiecte de cult voodoo. Străzile lăturalnice sunt pline de mici buticuri, parfumerii, ca-fenele cu mese pe trotuar și de nenumărate galerii de artă. După cel de-al Doilea Război Mondial, New Orleans a devenit unul dintre cele mai renumite centre artistice, unde mulți plasticieni și-au expus operele în mari galerii. Muze-ul de Artă a achiziționat multe dintre aceste comori moderne, astfel încât în spatele fațadei sale de inspirație grecească se afl ă picturi olandeze din se-colul al XVII-lea, arta colonială spaniolă din America Latină, precum și o colecție de impre-sionante fotografi i.

Adriana Delia MĂLĂESCU

BINE-AȚI VENIT!

Cel mai atipic dintre orașele americane este reticent la orice nou-

tate sau modă care i-ar putea altera tradițiile unice.

Concertul va avea loc Sambata 16 Martie 2013, la ora 6:30 pm in sala: Floyd Light Middle School, 10800 SE Washington, Portland, Or 97216

Pretul biletului: 25$; Informatii: 503-740-3234

Cu participarea extraordinara

a Adrianei Baehr

Un loc în timpPrimii europeni care au

călcat pe aceste meleaguri au

La răscruce de culturi

Contrar așteptărilor, Cel mai atipic dintre orașele americane este reticent la orice nou-

tate sau modă care i-ar putea

New Orleans – Capitala jazz-ului!

Afacerea IKEA se bazează pe construcția de mobilier simplu și ieftin, din componente prefabricate, dedicat mai ales spațiilor mici. Mar-riott International, pe de altă parte, este cunoscută pentru lanțul sau de hoteluri de top.

Cele două companii și-au găsit însă un țel comun: acela de a ridica hoteluri pentru turiștii cu bugete reduse. După ce întreaga Europă pare că a intrat într-o cursă de acaparare a acestei piețe, de oferire a spațiilor de cazare la costuri cât mai mici, Inter IKEA, o subsidiară a grupului IKEA, și Marriott și-au anunțat intenția de a construi 50 de astfel de ho-teluri pe continent, în următorii cinci ani.

Marriott va dezvălui în curând pla-nurile primei clădiri care o să apară sub numele de brand Moxy, însă designul sau mobilierul acesteia nu vor fi împrumutate din stilul companiei suedeze.

Adriana Delia MĂLĂESCU

Hoteluri pentru cei săraci

8 - 14 MARTIE 2013 /NR. 4410 Mesagerul RomânescSPORT

Juratoni va boxa în cadrul AIBA

Federaţia Română de Box a anun-ţat că pugilistul Bogdan Juratoni (75 de kilograme), medaliat cu bronz la Campionatul Mondial din 2011, a semnat un precontract cu Boxing Marketing Arm (BMA) privind trece-rea la profesionism în cadrul AIBA - Programul APB. (I. D.)

Boston Celtics, revenire în forţă

Veteranii lui Doc Rivers au început să joace din ce în ce mai bine şi au câş-tigat 12 din cele 16 meciuri disputate fără titularul postului de conducător de joc. Ultimul, pe terenul Philadelphiei 76ers, scor 109-101. Boston (32-27) rămâne pe şapte în Est, dar se deta-şează de Milwaukee Bucks. (I. D.)

Nuggets s-a distrat cu Clippers, im-punându-se cu 107-92, într-un meci disputat pe teren propriu. Pentru Denver, cei mai buni jucători au fost din nou Ty Lawson şi Danilo Galli-nari, care au ajutat formaţia din Co-lorado să câştige cel de-al şaptelea meci la rând. (I. D.)

Knicks a pierdut cu Thunder

Kevin Durant şi Russell Westbrook au fost din nou decisivi în victoria obţinută de Oklahoma City Thunder, scor 95-94, pe terenul lui New York Knicks. Thunder (45-16) reduce din handicapul care o desparte de locul 1 din Vest, San Antonio Spurs, în timp ce Knicks rămâne pe 2 în Est. (I. D.)

Denvers, victorii pe linie

Lakers, eşec categoric

În cursa pentru un loc de play-off, Los Angeles Lakers a pierdut categoric, scor 105-122, pe terenul Oklahomei City Thunder. A fost o nouă demonstra-ţie de ”aşa nu” pentru una dintre favori-tele la titlu înainte de sezon, care resim-te dur faptul că Bryant nu întinereşte, iar Howard nu este în formă (I. D.)

Pugilistul ucrai-nean Vladimir Klitschko, deţinătorul centurilor WBA, IBF şi WBO la categoria grea, îl va în-tâlni pe italianul Fran-cesco Pianeta, neînvins la profesionişti, într-o gală care va avea loc la 4 mai, la Mannheim, in-formează AFP. “Am un mare res-

pect pentru Francesco Pianeta. Este un tânăr (n.r. - 28 de ani) comba-tiv şi un stângaci difi cil de înfruntat”, a declarat Klitschko. Vladimir Klit-schko, în vârstă de 36 de ani, şi-a apărat cu succes centurile în noiembrie 2012, după ce l-a învins la puncte pe polonezul Mariusz Wach. (I. D.)

Vladimir Klitschko îşi pune din nou centura în joc!

Boogerd şi-a recunoscut dopajul

Ciclistul olandez Michael Boogerd, unul dintre cei mai cunoscuţi rutieri ai fostei echipe Rabobank, a re-cunoscut că s-a dopat în perioada 1997-2007. Boogerd, în vârstă de 40 de ani, a recunoscut că a folosit EPO, transfuzii de sânge şi cotizon. Olandezul a mai spus că victoria de etapă din Turul Franţei 2002, cel mai important succes din cariera sa, s-a datorat dopajului. (I. D.)

Niculescu, triumf la Florianopolis

Monica Niculescu a câştigat pri-mul turneu WTA din carieră după ce s-a impus fi nala turneului de la Florianopolis (Brazilia), trecând de rusoaica Olga Puchkova după un meci care a durat 1 ora şi 59 de minute în trei seturi, scor 6-2, 4-6, 6-4. Monica Niculescu, locul 75 în clasamentul WTA, a mai jucat două fi nale de turnee WTA în Lu-xemburg (2011 şi 2012) (I. D.)

la Florianopolisla Florianopolis

Monica Niculescu a câştigat pri-mul turneu WTA din carieră după ce s-a impus fi nala turneului de la Florianopolis (Brazilia), trecând de

Steaua a învins-o pe Chelsea Londra!!!

SEARĂ DE VIS ÎN BUCUREŞTI

Florianopolis (Brazilia), trecând de rusoaica Olga Puchkova după un meci care a durat 1 ora şi 59 de

Monica Niculescu a câştigat pri-mul turneu WTA din carieră după ce s-a impus fi nala turneului de la Florianopolis (Brazilia), trecând de

Reghe rămâne lucid

La Bucureşti, într-un sta-dion plin ochi, după 33 de minute şi 50 de secunde mingea pleacă plină de ură din piciorul lui Ruses-cu. Cech, chiar dacă pare că ghi-ceşte colţul, nu poate s-o ajungă. Un minut mai devreme, Bertrand - băiatul care debuta în Europa tocmai în fi nala de la Munchen - dădea de pământ, în careu, cu ta-

lismanul steliştilor. Karasev, rusul cu fl uierul, a uitat pentru câteva secunde de banii conaţionalului Abramovic şi a pus mingea la 11 metri. Momentul de magie s-a pe-trecut însă mai devreme şi ochii minţii îl derulează iar şi iar. Totul într-o fracţiune de secundă, între o pasă norocoasă a lui Chipciu şi o sclipire în privirea lui Latovlevici.

Fundaşul lateral a mângâiat min-gea cu exteriorul piciorului stâng şi ceea ce putea să fi e o pasă perfectă de gol s-a materializat în penalty.

Treziţi puţin de gol, adormiţi de Szukala

I-a fost însă imposibil. Britanicii au stat perfect în teren şi, puţin plictisiţi, au preferat să joace la aşteptare. Doar Raul, mai spani-ol în instinct decât Torres, l-a făcut ibericul lui Chelsea să nu se mai împiedice, măcar câteva minute, de fi ecare minge venită la el. Un şut al blondului, la colţul scurt, res-pins de Tătăruşanu a venit după ce Benayoun, fan al lui Chelsea la fel de mare ca Benitez, rata cea mai mare şansă pentru Chelsea. Stea-ua a trecut şi peste fi nal, cel în care Torres a continuat să fi e duşmanul alor săi, şi aşteaptă liniştită Londra. Oricum, destinaţia fi nală nu e capi-tala Angliei, ci Amsterdam.

Ionuţ DUŞCĂ

Steaua a câştigat prima manşă din optimile Europa League, învingând Chelsea cu 1-0, pe Naţional Arena.

Super jucătorii lui Chelsea, nimeni alţii decât deţinătorii trofeului Ligii Campionilor au fost anihlilaţi la Bucureşti, iar Steaua e pe cale să producă o nouă surpriză.

La Bucureşti, într-un sta- lismanul steliştilor. Karasev, rusul

recunoscut dopajulrecunoscut dopajul

6-4. Monica Niculescu, locul 75 în clasamentul WTA, a mai jucat două fi nale de turnee WTA în Lu-xemburg (2011 şi 2012)

Antrenorul roş-albaştri-lor nu crede că e decisă calificarea, pentru Stea-ua urmează un meci difi-cil la Londra unde echi-pa trebuie să înscrie pentru a se gândi la ca-lificare.“Când joci cu Chelsea trebuie să faci mult mai mult decât fac ei. Sunt bucuros că am practicat un joc bun şi am obţinut această victorie. Ştiam exact ce ne va aştepta, ştiam că vor profita de orice greşeală a noas-tră.” a declarat acesta la conferinţa de presă de la final.

Brânză, medaliată la Mondiale

Vicecampioana olimpică din Beijing, Ana Maria Brânză (29 de ani, foto) a câştigat concursul de spadă din cadrul etapei de Cupă Mondială de la Saint-Mur (Franţa). Stelista a în-vins-o în fi nală pe unguroaica Eme-se Szasz, 11-6. Simona Deac a ter-minat competiţia pe locul 15 (I. D.)

LA Galaxy, victorie la debut

Los Angeles Galaxy a inceput în forţă noul sezon de Major League Soccer. Fosta echipă a lui David Beckham a învins-o cu 4-0, pe Chicago Fire şi s-a instalat în fruntea Conferinţei de Vest. Magee a reuşit un hattrick, în timp ce tabela a fost închisă de vete-ranul Keane in minutul 80. (I. D.)

Helping Hands For Seniors este un placement agency pentru Adult Foster Care. Vă rugăm să postaţi pe site-ul www.helpinghandspdx.com locurile vacante în azilele dumneavoastră, pentru o mai bună desfăşurare a bussinesului.

PUBLICITATE

Silvestre s-a făcut de râs la Timbers Portland Timbers a anunţat cu mândrie în această iarnă transferul francezului Mikael Sil-vestre, fost jucător la In-ter Milano, Manchester United sau Arsenal, însă americanii se întreabă deja, după primele 90 de minute jucate de francez într-o partidă ofi cială, dacă nu cumva au făcut o mare gre-şeală. Omul cu 40 de selec-

ţii în naţionala Franţei a avut parte de un debut de coşmar, în partida Portland Timbers - New York Red Bulls, scor 3-3, greşind grav la primele

două goluri ale oaspe-ţilor şi având o parte de vină şi la a treia reuşită a celor din New York. La primul gol, Silvestre şi-a pus portarul în mare di-fi cultate pasându-i direct balonul într-o fază în care careul era înţesat de adversari, în timp ce,

la a doua reuşită a oaspeţilor, francezul a ratat o interven-ţie de începător. Vezi mai jos erorile lui Silvestre. (I. D.)

11SPORT

SPORT LA MINUT Ionela Stanca, pivotul Oltchimului, nu va face depla-sarea la Budapesta, alături de restul echipei, pentru meciul decisiv de sâmbătă, cu FTC Rail Cargo. Jucătoarea şi-a reziliat contractul cu clubul, după ce nu a acceptat ca salariul restant, din luna ianu-arie, să fi e achitat mai tîrziu. Stanca îşi depusese memoriul la federaţie pentru a deveni jucătoare liberă.(I. D.)

După ce Comisia de Disciplină i-a acordat o susp-endare record lui Cadu, de 9 etape, pentru că l-a desfi gurat pe Milanov, astăzi, Comisia de Apel a diminuat pedeapsa la 6 etape. Şefi i CFR-ului rămîn însă nemultumiţi. “Tot e o decizie nedreaptă. Repet, Cadu nu a avut intenţia să-l lovească pe Milanov”, a de-clarat preşedintele feroviarilor, Iuliu Mureşan. (I. D.)

Fundaşul Cristi Scu-taru va fi primul plecat de la Dinamo la fi nalul sezonului, nemulţumit fi ind de statutul său de eternă rezervă. Pînă acum, în acest sezon, a bifat doar patru prezenţe în Liga 1 pentru Dinamo, ultima datînd de la remiza obţinută contra Iaşiului (1-1), în decembrie 2012. (I. D.)

Presa din Rusia anunţă că Dinamo Moscova a ajuns deja la un acord de principiu cu Ivan Strinic. Jucătorul celor de la Dnipro a fost dorit cu insistenţă de Sunderland, Dan Petrescu pare că s-a mişcat mai repede decât englezii şi l-a convins pe jucător să vină din vară. (I. D.)

Casa de inchiriat in Gresham, OR ; 3 BED/2 BATH, bonus room, garaj , RV parking, complet utilata ( A/C) si remodelata interior /exterior. Tel (503) 867-4659

Mesagerul Românesc8- 14 MARTIE 2013/NR. 44

TARIFELE PENTRU PUBLICITATE în săptămânalul Mesagerul Românesc:

- 100 de dolari /apariţie

Anunţ color, cu fotografi e, în funcţie de mărime şi pagină:

- 35 de dolari /apariţieAnunţ în chenar:

- 25-30 de dolari /apariţie

Anunţ simplu:- 7 dolari /apariţie

Pentru a vă face cunoscuţi în comunitatea românească, pentru a vă promova business-ul sau pentru a vă anunţa evenimentele din

viaţa dumneavoastră, contactaţi-ne la numerele de telefon: (503)740-3234; (503)253-1666, sau

scrieţi-ne pe adresa de e-mail: [email protected]. DOAR ÎMPREUNĂ SUNTEM PUTERNICI!

O pagină de ziar alb-negru:

O pagină de ziar color: - 220 de dolari /apariţie

Caut caregiver live-in sau live-out în zona Tigard. Limba engleză este necesară ca şi dreptul de muncă. Tel: (503) 828-8550

Caut caregiver şi/sau resident manager în zona Tigard. Oferim alături de casă separată cu trei dormitoare, două zile libere pe săptămână. Se oferă plată foarte bună, în funcţie de experienţă. Se solicită drept de muncă şi cunoaşterea limbii engleze. Tel.: (503)747-2143

OFERTE SERVICIUMICA PUBLICITATEMICA PUBLICITATEMICA PUBLICITATE

MESAGERUL ROMÂNESC vine în sprijinul persoanelor care au probleme sociale. Fie că vă afl aţi în căutarea unei slujbe, a unui adăpost,

fi e că aveţi probleme legate de şe-derea în SUA, vă venim în ajutor! Nu ezitaţi să ne contactaţi, căci împreu-

nă găsim cele mai bune soluţii!

Pentru anunţurile de publicitate din Mesagerul Românesc

vă rugăm să scrieţi cecul pe adresa:Mesagerul Românesc, PoBox 16725,

Portland, Oregon, OR 97292

PUBLICĂM GRATUIT ANUNŢURILE PENTRU PERSOANELE CARE SE AFLĂ

ÎN CĂUTAREA UNEI SLUJBE!

Keşeru, convocat în premieră de Piţurcă la Naţională

Titularizat de Bruno Labbadia pentru pri-ma oară de cînd a venit în Germania, Ma-xim nu a putut încheia prima repriză în confruntarea cu italienii. A fost lovit cu cotul în faţă de Hernanes şi a fost imediat schimbat. Alexandru Tudor a fost arbitrul întîlnirii şi i-a acordat cartonaş galben lui Hernanes pentru lovitura aplicată. (I. D.)

Maxim s-a accidentat urât în meciul cu Lazio Roma

MICA PUBLICITATEMICA PUBLICITATEMICA PUBLICITATEMICA PUBLICITATE

”Galacticele” au învins, în Rusia, pe Zvezda Zvenigorod şi semifi nalele nu mai sînt aşa departe. Vîlcencele respi-ră aer proaspăt de Ligă după ce ieri au învins în Rusia pe Zvezda Zvenigorod, 26-23. Era singura variantă pentru ro-mânce ca să mai spere la semifi nalele Ligii Campionilor. (I. D.)

Oltchim a învins în Rusia şi speră la califi care

CHAMPIONS LEAGUE

Selecţionerul Victor Piţurcă a trimis faxuri de con-vocare de principiu pentru partidele cu Ungaria şi Olanda pentru 16 jucători care evoluează la clu-buri din străinătate. Printre surprize se pot numă-ra Răzvan Cociş, Ionuţ Mazilu şi Claudiu Keşeru, dar şi Mutu şi Marica, reveniţi după accidentări. Keşeru ar putea bifa prima selecţie la naţionala mare. România - Ungaria va fi pe 22 martie pe sta-dionul “Ferenţ Puşkaş” din Budapesta. (I. D.)

Pleacă Lucescu de la Şahtior? Eliminarea din CL l-a supărat tare rău!

Real Madrid a reuşit s-o elimine pe United

Presa ucraineană a scris că Mircea Lucescu nu ar dori să continue din vară la Şahtior, fi ind decis să nu-şi prelungească contractul.Imediat după înfrângerea de marţi seară de pe terenul lui Dort-mund, scor 0-3, Mircea Lucescu a recunoscut că nemţii au fost mai buni. Declaraţii susţinute şi de statistici. Nemţii au dominat poziţional, dar şi la raportul şuturilor pe poartă. Şi au ştiut să profi te de erorile de începători ale ucrainienilor. (I. D.)

Real Madrid s-a cali-fi cat marţi seara în sferturile de fi nală

ale Ligii Campionilor, după ce a câştigat cu 2-1 pe “Old Trafford”. Englezii au acuzat dur cartonaşul roşu primit de Nani în minutul 57, care a schimbat cursul jocului.

Era minutul 57 al me-ciului dintre Manchester United şi Real Madrid. “Diavolii” con-duceau cu 1-0 şi dominau tactic meciul, forţându-i pe madrileni să combine asemenea Barcelo-nei la mijlocul terenului. Un stil pe care elevii lui Mourinho erau obişnuiţi să îl contracareze, nu să îl practice. Însă o fază bana-lă, petrecută la 30 de metri de poarta lui De Gea, a schimbat totul. Imprudent, Nani a ridicat piciorul, încercând să facă o preluare acrobatică, dar l-a lo-vit cu talpa pe Arbeloa în zona coastelor. După câteva secun-de în care jocul a fost întrerupt, “centralul” Cuneyt Cakir a redus la tăcere “Old Trafford”. Roşu pentru Nani! “Nu e corect, ăsta

nu e un roşu meritat”, a zbierat Sir Alex Ferguson de pe bancă. Degeaba! Turcul nu a putut fi înduplecat!

Faza care a schimbat totul

Oportunist, Mourinho l-a introdus imediat pe Modric, iar meciul s-a schimbat com-plet. Realul a câştigat cu 2-1 şi s-a califi cat în sferturi, devenind prima echipă din istorie care în-

vinge de două ori pe “Old Tra-fford” în cupele europene. Dar semnul de întrebare rămâne: a fost sau nu roşu la intrarea lui Nani? Întreaga presă interna-ţională, inclusiv cea iberică, a

condamnat decizia lui Cakir. Iar foşti arbitri mari din Insulă şi din Spania au criticat eliminarea di-rectă a portughezului. “În primă fază, nu a pă-rut decât o intrare de cartonaş galben. Nicidecum nu a fost de roşu, chiar dacă a fost un fault dur”, a scris fostul arbitru englez, Graham Poll, în “Daily Mail”, în timp ce Dermot Galla-gher a subscris părerii lui Poll într-un interviu pentru BBC: “Se vede că nu a fost răutate. Sanc-ţiunea corectă era doar galben, pentru joc periculos”. Surprin-zător, inclusiv ziarele de casă ale Realului, “Marca” şi “As”, au scris că Nani nu merita să fi e eliminat, întrucât nu a avut in-tenţia de a-l lovi pe Arbeloa.

Ionuţ DUŞCĂ

Caut conducător auto profesionist cu experiență de minimum 2 (doi)

ani. Contact 206-229-4208

Caut conducător auto profesionist cu experiență de minimum 2 (doi)

ani. Contact 206-229-4208cu experiență de minimum 2 (doi)

206-229-4208cu experiență de minimum 2 (doi)

Madrilenii s-au impus cu 2-1 pe terenul din Manchester, într-unul dintre cele mai controversate meciuri ale sezonului

Formaţia Paris Saint-Germain s-a califi cat în sferturile de fi nală ale Ligii Campionilor, după ce a încheiat la egalitate, pe teren propriu, scor 1-1, cu echipa Valencia. Pentru PSG a înscris Lavezzi ‘66, iar pentru Valencia a marcat Jonas ‘55. În tur, Paris Saint-Germain a învins Valencia, scor 2-1.

Califi care şi pentru PSG

Vând apartament 2 camere decomandate recent remodelat, în Bucuresti pe sos. Colentina vis-a-vis de Bu-cur Obor, preţ 60000 euro. Vă rugăm sunaţi în Portland, OR la 503 762 9003 sau în Bucureşti la 0723206066.

Caut live-in caregiver în Milwuakie. Engleză, drept de lucru şi criminal background check necesar. Oferim două zile libere pe săptămână. Sunaţi la (503) 901-3825

Caut caregiver Live-in în AFH, în Vancouver, WA. Engleza necesară. Salariu şi condiţii bune.Tel.: (360)513-0373.

12 Mesagerul RomânescCULTURA12

Reteta ta preferataMincarurile bine gatite, aspectuoase, cu arome delicioase plac tuturor. Insa multi dintre noi avem preparate preferate, pe care oricind le-am gusta cu placere. Aici

poti scrie retetele tale preferate. Bucura-i si pe altii cu bunatatile preferate de tine!

8 - 14 MARTIE 2013/NR. 44

La început de primăvară, pe 8 mar-tie, zi așteptată cu

nerăbdare de doamne și domnișoare, se sărbătorește Femeia - Ziua Femeii și Ziua Mamei, prilej de a dărui fl ori și cadouri simbolice tuturor femeilor din viața noastră.

Luna martie este prima lună a primăverii când toată natu-ra renaște și razele soarelui încep să ne mângâie ușor. Coincidență sau nu, în acestă lună se sărbătorește, pe lângă mărțișor și ziua femeii, a ma-melor. Femeia este cea mai im-portantă fi ință din lume, mamă și iubită, elemente fără de care întregul univers nu ar exista. Dacă în țările Europei Occi-dentale ziua de 8 martie este asociată cu lupta femeii moder-ne pentru emancipare, în țările baltice se pune mai mult accent pe Ziua Mamei, când copiii și bărbații dăruiesc mamelor, soțiilor sau prietenelor fl ori, fe-licitări și mici cadouri, în semn de mulțumire, respect și iubire.

Ziua Mamei, fi ința cea mai dragă

Se spune că Ziua Mamei își are originile în Grecia Antică, în festivalul dedicat mamei tu-turor zeilor și zeițelor din Olimp, Rhea, zeița pământului. De asemenea, în Roma, sărbătoa-rea era cunoscută sub denu-mirea de Hilaria și ținea 3 zile (15-18 martie), fi ind dedicată aceleiași mame a tuturor zeilor, cunoscută însă sub numele de Cybele. În secolul al XVII-lea, în Anglia se sărbătorea, în a patra sâmbătă postului Paștelui, așa-numita Sâmbătă a Mamelor, prilej de a-și petrece ziua alături de cei dragi. În Statele Unite ale Americii, Julia Ward Howe este cea care a propus pentru prima dată, în anul 1872, sărbători-rea Zilei Mamei drept o zi de-

dicată păcii. În anul 1907, Ana Jarvis din Philadelphia a înce-put o campanie pentru a stabili ziua internațională a mamei în luna mai, la comemorarea a 2 ani de la moartea mamei sale, Reese Jarvis. În urma acestor acțiuni, la 12 decembrie 1912 ia fi ință Asociația Internațională pentru Ziua Mamei, iar în anul 1914, președintele Woodrow Wilson proclamă Ziua Mamei drept sărbătoare națională, ce-lebrată în a doua duminică din luna mai. Deși astăzi țările lumii serbează Ziua Mamei la date diferite, țări ca Danemarca, Ita-lia, Turcia, Belgia, Finlanda și Australia au ales, ca și Statele Unite, a doua duminică a lunii mai pentru a o dedica tuturor mamelor.

Sărbătoarea femeilor care au schimbat lumea

Pe plan internațional, ziua de 8 martie nu este Ziua Mamei, ci este cunoscută ca Ziua Fe-meilor Militante, a celor care

au luptat pentru ca femeile de azi să aibă drept de vot, dreptul la educație, la asistență socială, contracepție, drept la proprietate și la divorț. Ziua Internațională a femeii marchează, de fapt, o comemorare a datei de 8 martie 1857, când 129 de muncitoare din New York au fost arse într-o fabrică de textile, fi ind blocate înăuntru, după ce au organizat un protest împotriva condițiilor mizere de muncă și a salariilor mici. În anul 1910, Internaționala Socialistă re-unită la Copenhaga a hotă-rât recunoașterea pe plan internațional a unei sărbători dedicate femeii, fără a stabili însă o dată exactă. Ziua de 8 martie este declarată ofi cial drept Ziua Internațională a Fe-meii în anul 1921, când repre-zentantele bulgare în Secreta-riatul Internațional al Femeilor

din Internaționala Comunistă au propus ca ziua să fi e sărbă-torită pe toată suprafața Globu-lui, iar în anul 1977, Adunarea Generala a ONU proclamă ziua de 8 martie “Ziua Națiunilor Unite pentru Drepturile Femei-lor și Pace Internațională.

Ziua Femeii la români

În Romania, în ziua de 8 Martie se sărbătoreşte Fe-meia, bucuria vieţii noastre şi motivația de a trăi. Până în de-cembrie ‘89 se vorbea de ziua mamei, prilej cu care se organi-zau spectacole dedicate mame-lor. După Revoluția din 1989, noţiunea de ziua mamei este înlocuită cu ziua femeii. Orice femeie așteaptă cu nerăbdare Ziua Femeii, zi în care își dorește să fi e răsfățată atât de iubit, soț, cât și de copii, rude și chiar

colegi.

Este ziua în care femeia este sau ar trebui să fi e ridicată pe piedestalul unei regine şi să pri-mească fl ori sau alte cadouri în semn de respect şi mulţumire.Democrația și tranziția au făcut ca pretențiile să crească. De la fl ori s-a ajuns la cadouri mai costisitoare și mai extravagan-te: bijuterii, parfumuri, excursii și sejururi în străinătate prin care bărbații încearcă să își ex-prime dragostea față de feme-ia din viața lor. Trecând peste diferențele simbolistice, 8 mar-tie rămâne o zi specială pentru femeile din lumea întreagă, o zi în care ar trebui să le dăru-im femeilor pe care le iubim și apreciem un cadou care să le facă să se simtă deosebite, ală-turi de o îmbrățișare caldă și un

sincer La Mulți Ani! (C. V.)

LA MULȚI ANI TUTUROR FEMEILOR!

La început de primăvară, pe 8 mar-tie, zi așteptată cu

nerăbdare de doamne și domnișoare, se sărbătorește

martie, ziua în care universul aparține FEMEII8

PUBLICITATE

Walkers• Manual•

Power Wheel Chairs• Hospital Beds•

Skin Care Lotions• Wound Supplies•

Briefs• Pullups•

Catheters• Wipes•

Here Are Just a Few Our Products

Buy With Confi dence! We Will Match Any Lower Price

LouMar Medical Equipment Company este o companie care deserveşte şi comunitatea românească. Suntem acreditaţi şi pentru Medicare. Comenzile şi delivery se fac în aceeaşi zi. Nu ezitaţi să ne contactaţi! În companie, personalul românesc vă stă la dispoziţie cu profesionalism.

Zilele trecute am putut viziona şi eu fi l-mul “După Dealuri” a regizorului Cristian Mungiu. Ceea ce m-a făcut sa-l vizionez imediat ce am auzit de el, a fost “aure-ola” ce a primit-o în legătură cu ortodo-xia, mai cu seama că expune, cu unele modifi cări, întâmplarea exorcizării de la Mânăstirea Tanacu din anul 2005, exorcizare soldată cu moartea persoa-nei exorcizate. Nu îmi propun să fac o analiză a fi delităţii fi lmului faţă de acea întâmplare reala ci doar amintesc în treacăt că există multe asemănări însă şi deosebiri fundamentale, mai ales în manifestările victimei înainte de înce-perea exorcizării. De asemenea, nici nu-mi doresc să evaluez performanţele cinematografi ce regizorului sau ale ac-torilor; ele au fost evaluate la superlativ de cei competenţi. Eu doar voi prezen-ta părerea personală şi gândurile ce m-au încercat în timpul rulării fi lmului care încă de la început mi s-a părut deosebit de interesant. Pe măsură ce el s-a desfăşurat, sensibilităţile sufl etu-

lui uman s-au dezvăluit frumos. Alina, dornică de reluarea relaţiei cu Voichi-ţa , reprezintă pentru mine, spiritul profan neiniţiat în tainele duhovniciei ortodoxe. Acestui lucru, se adaugă şi începutul unei boli mintale. Ea repre-zintă omul condus exclusiv de simţuri şi de lucrurile lumeşti. Deşi a încercat să înţeleagă noua lume în care Voichiţa tră-ia deja, şi a urmat formal cerinţele vieţii mânăstireşti, ea totuşi nu a avut o dorin-ţă reală de schimbare, de creştere du-hovnicească. A încercat acel lucru pe care mulţi îl încercam şi deseori eşu-ăm: ritualism fără fundament, urmarea prescripţiilor externe fără o schimbare din interior. Filmul ar fi putut deveni uşor o capodopera a ortodoxiei dacă rezolvarea problemei s-ar fi făcut în alt fel: Alina să descopere în Dumne-zeu ceea ce a descoperit şi Voichiţa. Voichiţa este un personaj interesant şi el: este sufl etul uman prins între simţuri şi urcarea către Dumnezeu. Dorea să fi e şi ea cu Alina, însă întru

cu totul alta dimensiune. Personal, am crezut că din moment în moment se va apropia de Alina în mod intim, însă spre surprinderea mea, nu s-a întâmplat. Aici este triumful spiritu-lui, al omului duhovnicesc asupra ului pământesc. Un alt personaj interesant, este preotul şi duhovnicul mânăstirii. El reprezintă duhovnicul experimentat. Nu cred că a greşit cu nimic în luarea deciziilor, cu excepţia exorcizării, însă şi aceasta nu se încadrează deloc în profi lul spiritual al părintelui, aşa cum a fost prezentat în fi lm. De fapt şi ruptura sa cu centrul episcopesc ne prevesteş-te din timp luarea acestei decizii greşi-te. În concluzie pot spune că fi lmul m-a ţinut conectat pe întreaga sa durata şi mi s-a părut interesant. Din păcate un astfel de caz a existat şi în realitate, lucru care m-a întristat încă de atunci de când s-a întâmplat, din anul 2005. Faptul că regi-zorul a ales această întâmplare, ţine de o altă discuţie cu o altă abordare.

Pr. Cosmin Antonescu

“După dealuri” – Un fi lm de succes inspirat dintr-un eveniment nefericit

colegi.

universul aparține FEMEIIuniversul aparține FEMEIIuniversul aparține FEMEII