Mesagerul energetic 166 septembrie 2015

®®

EDITORIAL

Summit-ul Internațional al Energiei Electrice din Okinawa 2015 22015 International Electricity Summit in Okinawa

POLITICI ENERGETICE | ENERGY POLICIES

Aspecte privind Raportul GEI prezentate de Președintele Executiv Philippe Joubert 5Aspects related to GEI Report showcased by Philippe Joubert, Executive Chair

Tendințe actuale și tehnologii de rețea pentru generația următoare 7Current trends and network technologies of the next generation

Disponibilitatea gazului natural la nivel global 10Global availability of natural gas

DIN ENERGETICA UE | EU ENERGY

Speech al Comisarului Miguel Arias Cañete la Conferința Anuală a Eurelectric 14Speech by Commissioner Miguel Arias Cañete at the Eurelectric Annual Conference

DIN ACTIVITATEA CME | WEC ACTIVITY

O viața pentru energie - Gheorghe Bălan, Director General Executiv CNR-CME 18Love what you do - A Lifetime in Energy - Gheorghe Bălan, WEC Romania Executive General Director

DIN ACTIVITATEA CNR-CME | WEC-RNC ACTIVITY

Call for papers and posters FOREN 2016 20

SENIORII ENERGIEI | SENIORS OF ENERGY

Dialog de suflet cu dl. ing. Paul Gheorghiescu - specialist hidroenergetician 27Interview with Mr. Paul Gheorghiescu - expert in the hydropower sector

NOI SUNTEM VIITORUL ENERGETICII ROMÂNEȘTI |WE ARE THE FUTURE OF THE ROMANIAN POWER SECTOR

Cărbunele din Oltenia - soluția sigură a energeticii românești 40Coal in Oltenia region - the safe solution of the Romanian power sector

DIN SUMAR | TABLE OF CONTENTS:

ISSN: 2066 - 4974

ANUL XIV, NR. 166, septembrie 2015

http

://i

ncom

emag

azin

e.ro

/w

ww

.goo

gle.

ro

2 septembrie 2015

EditorialSummit-ul Internaţional al Energiei Electrice din Okinawa 2015 *)

Summit-ul Internaţional al Energiei Electrice 2015 (IES) a avut loc în Okinawa, Japonia, în perioada 13-14 aprilie 2015 şi a adus laolaltă lideri din industria electrică din cele mai importante asociaţii din domeniul energiei electrice din lume, inclusiv Edison Electric Institute din Statele Unite, EURELECTRIC, Federaţia Com paniilor de Energie Electrică din Japonia, Asociaţia de Energie E lectrică din Canada şi Asociaţia de Fur nizare de Energie electrică din Australia. Dezbaterea liderilor din in dustrie s-a concentrat pe 4 teme:

1. Viitorul energiei electrice2. Energia din Surse Regenerabile3. Mixul surselor de energie4. Schimbările Climatice

1. Viitorul energiei electrice

Cererea de energie electrică în economiile dezvoltate scade. De-zindustrializarea acestor e conomii, riscul actual şi viitor al schim bă-rilor climatice, liberalizarea pie-ţe lor de energie, schimbarea în mixul combustibililor energetici şi creşterea conştientizării be ne fi ci-arilor privind utilizarea energiei de-termină schimbări structurale sem-ni ficative atât pentru cerere cât şi pentru ofertă, având un impact ma-jor asupra managementului busi-ness-urilor cu energie electrică.

● Pe partea de cerere, având o mai ma re liberalizare, companiile de re-tail se confruntă cu un grad de com-pe tiție ridicat între operatori mai vechi şi mai noi pe piaţă, inclusiv aceia din alte sectoare.

● Centrul de interes al business-urilor cu energie electrică se schim-bă. Acestea evoluează către servicii cu valoare adăugată, business—uri

concentrate pe nevoile utilizatorului, care folosesc opţiuni de tarifare di-fe rite şi care încurajează programe de management al energiei a jutând la îmbunătăţirea eficienţei e nergiei utilizate prin introducerea con toa re-lor inteligente, crescând răspunsul eficient la cerere, şi dezvoltând teh-no logii de conservare a energiei.

● În ceea ce priveşte partea de a li-men tare, centralele electrice tre bu-ie să continue să furnizeze energie e lectrică la preţuri competitive, în mod durabil, sigur, la un preț accesibil.

● Pe măsură ce competiţia se in ten-sifică între business-urile de retail şi producere, operatorii de tran-sport a energiei electrice şi cei de dis tribuţie trebuie să aibă un rol mai mare în asigurarea stabilităţii a limentării, precum asigurarea e chi librului dintre cerere şi ofertă, mo dernizarea reţelelor de energie e lectrică şi asigurarea securităţii ci-bernetice.

● Pentru a dezvolta un cadru co rect şi competitiv, pentru a asigura o alimentare sigură cu energie e lec-trică şi pentru a furniza beneficii u tilizatorilor, companiile de utilităţi tre buie să aibă un rol activ în pro-iec tarea sistemului de energie e lec-trică. Investiţiile ar trebui să fie determinate de semnale ale pie -ţei, să garanteze încrederea in-ves titorilor şi să asigure costuri com petitive şi nu prin comandă şi con trol. Subvenţiile de la guvern şi so luţiile care nu se bazează pe pia ţă ar trebui evitate, pentru că dis tor si-o nează pieţele, distrug va loa rea şi duc la active imobilizate.

● În plus, companiile de energie e lectrică au fost de acord că cel mai bun moment de a începe reforma în pia ţă este acum, în perioada actuală de schimbări structurale. Clienţii vor beneficia de un grad ridicat de e ficiență, în timp ce companiile de e nergie electrică pot folosi această pe rioadă de reformă pentru a con-stru i modele de business noi şi mai du rabile care depăşesc cadrul de busi ness de energie convenţională.

● Măsurile politice ar trebui să promoveze inovarea în teh no lo-gii, produse, servicii şi mo de le de business pentru a a sigura o si gu-ran ţă crescută a a limentării. A ces-tea trebuie să sti mu le ze ac ti vi tăţile de cercetare, de mon stra re şi dez-vol tare (RD&D) pentru a con ti-nua inovarea în ceea ce pri veş te toa te tehnologiile cu emisii scă-zu te de carbon relevante pentru un sistem energetic nou, inclusiv teh nologii pentru captarea şi sto-ca rea carbonului, pentru stocarea e nergiei electrice, pentru energie-gaz, pentru modernizarea reţelei de dis tribuţie, pentru contoare in te li-gen te, pentru tehnologii de energie din surse regenerabile cât şi pentru e ficienţă energetică.

2. Energia din Surse Re ge ne-rabile

● Gradul ridicat de utilizare a tuturor ti purilor de surse regenerabile de energie, într-un mod eficient, sus te-na bil şi raţional din punct de vedere al costului, este crucial pentru a bor darea schimbărilor climatice. In tegrarea eficientă a energiei din sur se regenerabile va varia în fun-cţi e de ţară şi de regiune.

*) Preluare din The 2015 International Electricity Summit in Okinawa, Closing Statement

septembrie 2015 3

● Promovarea energiei din surse re -generabile va fi obţinută într-un mod eficient din punct de vedere al cos tu lui prin semnale efective din piaţă, in te-gra rea în piaţă şi dis tor si uni minime ale pieţei.

● Costurile energiei din surse re ge ne -rabile scad odată cu dezvoltarea teh-no logiei. Cu toate acestea, u nele tipuri de energie din surse re generabile pot fi mai scumpe de cât unele convenţionale, pla sând po va ra unui cost suplimentar asupra utilizatorilor. Trebuie acordată a tenţie efectelor zonei de distribuţie ca-re decurg din adoptarea la scară lar gă a teh nologiilor de generare dis tribuită (de e xemplu, panourile fo toelectrice), din mo ment ce sche mele politice concepute în mod neadecvat ar putea duce la schim-bări de costuri pentru acei utilizatori ca-re nu îşi permit o generare dis tri buită.

● Mai mult, introducerea de cantităţi mari de energie intermitentă din sur-se regenerabile implică măsuri va riate pen tru păstrarea stabilităţii re ţelei, in-clu siv dezvoltarea re țe lelor de energie, ex tinderea operării interregionale a re-ţe lelor, ma nagementul cererii şi o mai ma re utilizare a stocării, inclusiv a ba-te riilor cu celule cu combustibil. Aceşti fac tori, combinaţi cu nevoia de a asigura sur se de energie stabile de rezervă pe vi itor, determină mul te provocări în ceea ce priveşte sta bi litatea alimentării şi costurile.

● Companiile de servicii publice de energie electrică şi-au luat an ga jamentul de a extinde folosirea e nergiei din surse regenerabile într-un mod bazat pe piaţă, recunoscând rolul important pe care acestea îl au în portofoliul de afaceri al com pa ni i lor de energie electrică.

3. Mixul surselor de energie electrică

● Liderii din cadrul Summit-ului au dez-bă tut aspectele privind mixul vi i tor al sur selor de energie electrică şi au fost de acord că este important să urmeze un mix echilibrat al sur se lor de energie ca re nu depinde în mod excesiv de o sur să specifică de energie electrică sau de o sur să de combustibil, depinzând de cir cum stanţe regionale sau de accesul la resurse naturale, bazate pe prin ci piul ca re încearcă să asigure în acelaşi timp Si guranţă cât şi Se cu ritatea Energetică,

E ficiență e conomică şi Conservarea Mediului (S+3E).

● În ceea ce priveşte mixul energetic, atât producerea de energie pe bază de cărbune cât şi cea pe bază de nu-clear joacă un rol important în sis temele energetice prin furnizarea de energie la baza curbei de sarcină şi prin contribuţia pozitivă adusă a limentării cu combustibil pentru că rezervele de cărbune şi de uraniu sunt dispersate mult mai mult din punct de vedere geografic de cât petrolul şi gazele naturale. Cen tralele termoelectrice au de a semenea un rol important prin fur ni zarea unei capacităţi flexibile de re zervă iar energia nucleară oferă un avantaj în furnizarea de energie e lectrică fără emisii.

● Energia pe bază de cărbune va ră-mâne o sursă la baza curbei de sar-cină, supusă legilor stringente pri-vind emisiile la nivelul statului, la nivel naţional şi regional. Com pa niile de utilităţi de energie e lectrică trebuie să se conformeze cu aceste politici prin adoptarea în mod activ a Celei mai Bune Teh no logii Disponibile (BAT) şi cu dez-vol tarea şi utilizarea celor mai bu ne tehnologii curate pe bază de căr bu ne precum Ciclu Combinat de Ga zeificare cu Cărbune Integrat (IGCC) şi tehnologii de tipul Ultra Su percritice Avansate (A-USC).

● Siguranţa este cea mai mare pri o-ritate pentru energia nucleară. Com-paniile de utilităţi de energie e lectrică trebuie să meargă mai de parte dincolo de conformarea cu cerinţele de reglementare, ca re vor fi înăsprite pe baza ul ti me lor descoperiri şi trebuie să îm bu nătățească în mod voluntar şi con-tinuu aspectele de siguranţă atât cele tangibile cât şi intangibile, pre cum şi capacitatea acestora de a răs punde la urgenţe.

● Mai mult, măsurile politice pentru ma-nagementul combustibilului u tilizat sunt necesare pentru a per mite companiilor din sectorul pri vat să-şi conducă business-urile din domeniul nuclear în cadru de busi ness predictibil în contextul li beralizării pieţei de energie electrică.

4. Schimbările climatice● Companiile de servicii publice tre buie să joace un rol esenţial în susținerea

ANRE

www.agentianucleara.ro

www.elcen.ro

www.dalkia.ro

noi AsigurăMeCHiliBrulwww.anre.ro

AgenţiA nAţionAlă pentruresurse MinerAle

-AnrM-www.namr.ro

www.raten.ro

www.radet.ro

4 septembrie 2015

unui nou cadru in ter naţional de acţiune împotriva schim bărilor climatice dincolo de 2020, care s-a stabilit a fi elaborat la COP21 (Conferinţa Părţilor) de la Paris de anul acesta.

● Aceştia au fost de acord în special, ple-când de la principiul S+3E, să dez volte şi să îmbunătăţească e ficienţa tuturor tehnologiilor din sectorul de energie electrică, in clu siv nuclear, energia din surse re generabile, energia pe bază de gaz natural şi energia pe bază de căr bu ne şi că extinderea la nivel global a acestor tehnologii ar putea ajuta la di minuarea impactului schimbărilor cli matice. În plus, din moment ce e nergia electrică este din ce în ce mai mult decarbonată, energia e lectrică cu emisii scăzute de carbon s-ar extinde către o varietate de sec toare precum transporturile şi în călzirea şi răcirea care contribuie la reducerea emisiilor în întreaga societate.

● Pentru a implementa în mod con stant aceste eforturi, companiile de utilităţi au fost de acord că ar tre bui să fie pionieri în dezvoltarea unei societăţi cu emisii scăzute de carbon şi să traseze planuri de im plementare pentru reducerea e misiilor de GES pe baza propriilor lor condiţii.

● Companiile de utilităţi din toa te economiile majore au obligaţii sem-nificative pentru a oferi pre dic tibilitatea şi siguranţa necesară pen tru toate companiile din sectorul e nergiei ca fiind

cel mai clar semnal pen tru guverne, pieţe şi public că toate părţile ar trebui să se an ga jeze în abordarea schimbărilor climatice.

● Acordul de la Paris ar trebui să pu nă bazele conştientizării privind sis temele de preț al carbonului acolo unde acestea sunt evaluate ca fiind soluţia cea mai eficientă şi mai efectivă. Un grad ridicat de co ordonare internaţională la un ni-vel operaţional va ajuta la luarea de ci-ziilor de investiţii în tehnologii cu emisii scăzute de carbon în cel mai e ficient mod din punct de vedere al costului.

● Comunitatea de la nivel in ter naţional ar trebui să susţină me ca nismele dedicate dezvoltării şi de monstrării tehnologiilor imature şi inovatoare, şi să încurajeze prin urmare cooperarea internaţională pentru dezvoltarea de tehnologii inovatoare la scară mondială.

Concluzii

● Energia electrică joacă un rol in dis-pen sabil în tranziţia către un sistem e nergetic sustenabil la nivel mondial. Li derii care s-au întâlnit la Okinawa au re iterat scopul lor comun de a furniza e nergie electrică în mod sustenabil, si-gur şi accesibil pentru dezvoltarea e conomică viitoare. Viitorul energiei e lectrice este determinat de deciziile pe care le luăm în ziua de azi. IES va con-tinua să încurajeze eforturile la nivel glo-bal în industria energetică. n

www.transelectrica.ro

sursa ta de energiewww.electrica.ro

www.hidroelectrica.ro

siguranţă şi economici-tate

www.opcom.ro

www.enel.ro

www.cenhd.ro

Complexul energeticoltenia sA

www.cenoltenia.ro

septembrie 2015 5

Politici energeticeAspecte privind Raportul GEI prezentate de Președintele Executiv Philippe Joubert *)

Societatea modernă nu ar putea exista fără o alimentare cu energie electrică, sigură, curată şi la un preţ accesibil. Energia electrică este o condiţie de bază pentru dezvoltarea economică şi socială, pentru sectorul de sănătate, de educație cât şi pen tru celelalte aspecte ale vieţii umane. În ultimele două decenii, au avut loc schimbări substanţiale în sectorul de energie electrică. În timp ce în trecut companiile de utilităţi şi-au bazat strategiile pe condiţii predictibile şi stabile, în ziua de astăzi industria – care es te încă puternic reglementată – se con fruntă frecvent cu un cadru schim-bă tor de reglementare şi de mediu. În plus, companiile de utilităţi se con fruntă cu priorităţi şi semnale con tradictorii din partea unor părţi in teresate, diferite precum autorităţi de reglementare şi clienţi.

Aceste aspecte au determinat cele mai mari trei reţele de la nivel mon dial din domeniul energiei şi sus te nabilităţii să-şi unească forţele şi să pună bazele Iniţiativei Globale de Energie Electrică (GEI) pentru a susţine şi prezenta e forturile com paniilor de utilităţi privind e nergia de a asigura o alimentare si gu ră cu energie electrică, pentru a îm bu nă tăţi ac cesul la energie şi pentru a diminua sau adapta la impactul schim bărilor cli-ma tice. Consiliul Mon dial al Energiei (CME), Consiliul Mon dial al Companiilor pen tru Dez voltare Sustenabilă (WBCSD) şi Parteneriatul Mondial privind E nergia E lectrică Durabilă (GSEP) au lansat i niţiativa la întâlnirea de la COP18 de la Doha din anul 2012. GEI se beneficiază de munca de pu să de compania lider de u tilităţi Sud Africană, Eskom, prezentată în ca drul întâlnirii COP17 de la Durban la fi nalul anului 2011. GEI intenţionează să construiască o co-mu nitate internaţională a liderilor din industria energiei electrice. Ra poar tele regulate realizate de GEI vor înregistra şi împărtăşi informaţii, ten dinţele principale şi probleme cât şi cele mai bune practici. Mai mult, GEI exprimă vo cea industriei

şi transmite mesajele li derilor din acest sector decidenţilor po litici. De a semenea oferă informaţii pen tru ce lelalte activităţi desfăşurate de CME, inclusiv Trilema Energiei.

Evaluările principale ale acestui ra-port, au fost transmise din ţări care re-prezintă împreună mai mult de 80% din capacitatea mondială in stalată de pro du-cere a energiei, a cestea fiind după cum urmează:● Ac cesul universal la energie e lectrică nu va fi realizat până în anul ţintă 2030 stabilit de către „De cada Energie Sus-tenabilă pentru Toţi” a Naţiunilor Unite (UNSE4ALL) în cadrul scenariilor ac tu-a le de „bu si ness as usual”. Însă acest lu cru se poate totuşi realiza dacă, şi doar dacă, guvernele, industria şi co-mu nitatea internaţională iau mă suri i mediate concentrate.

● Companiile de utilităţi investesc re surse financiare semnificative în dezvoltarea de tehnologii noi, pentru energia din surse re ge ne ra bile cât şi alte tehnologii lipsite de carbon. Cu toate acestea, omenirea va trebui să continue să se bazeze pe combustibilii fosili pentru pro-du ce rea de energie electrică mulţi ani de acum încolo.

● Gândirea pe termen lung, cadrul de reglementare stabil şi clar, un an ga ja-ment colectiv puternic şi un preț corect al carbonului sunt fac tori importanţi ca re trebuie să fie luaţi în considerare în mo-men tul lu ării deciziei de redirecţionare a in vestiţiilor. Schimbările climatice sunt de ja o realitate în ziua de astăzi iar fo ca-li zarea nu va fi pe adaptare la fel de mult ca pe diminuarea acestora.

● Companiile de utilităţi sunt expuse adesea la aşteptări şi semnale con-tra dictorii din partea guvernelor, a in-dus triei, a utilizatorilor şi a altor părţi in teresate. Din moment ce sec to rul e nergiei electrice este încă o in dus trie re-glementată, este necesară tran smi te rea

*) Preluare din Raport Global Electricity Initiative 2014, Consiliul Mondial al Energiei

www.transgaz.ro

www.gdfsuez.com

www.romgaz.ro

www.armaxgaz.ro

www.congaz.ro

www.eon-romania.ro

www.axpo.com

www.gspoffshore.com

www.petrom.ro

www.conpet.ro

www.amromco.com

6 septembrie 2015

de mesaje şi direcţii clare şi consisten te din partea autorităţilor de re gle men tare.

● Asigurarea securităţii în alimentarea cu energie electrică rămâne prioritatea nu-mărul 1 pentru companiile de utilităţi.

● Relaţia dintre energie-apă şi competiţia pen tru teren devin probleme majore.

În încheiere aş dori să transmit mul ţu-miri tuturor companiior de utilități pen-tru participarea lor la realizarea a ces tui raport şi pentru contribuţia a dusă acestui raport. Susţinerea din par tea Managerului de proiect Deloitte Africa, Biroul din Africa de Sud a fost in dispensabil în etapa de pregătire şi pro cesare a întrebărilor din cadrul ches ti onarului şi în pregătirea con ți nutului a cestui raport. Transmit re-cunoştinţa mea şi echipei principale de executivi din cadrul celor 3 organizaţii partenere ca re au realizat acest raport final. Mul ţu mirile mele speciale merg către Con si liul Mondial al Energiei pentru găz du irea secretariatului GEI şi pentru de monstrarea unui leadership puternic în a aduce la viaţă GEI.

Studiul următor al GEI se va focaliza pe câteva teme selectate care vor de cur-ge din raportul actual, de exemplu, in-te grarea regională, relaţia energie-apă, mi xul viitor de combustibil în contextul creş terii cotei de energie din surse re ge-nerabile sau integrarea surselor de e nergie regenerabilă intermitente în reţea.

Efectele unei populaţii în creştere, pre-cum dezvoltarea infrastructurii şi a ser-vi ciilor cât şi impactul lor asociat asupra me diului, va duce la o schimbare în mo-dul în care producem şi utilizăm e nergie. Evaluările acestui raport oferă in formaţii bazate pe fapte servind drept ba ză pentru liderii din politică, industrie şi societatea civilă astfel încât aceştia să poată lua decizii importante. Aceste des coperiri scot în evidenţă zonele în ca re este nevoie de mai multă acţiune şi an ga jament pentru realizarea scopurilor co respunzătoare. În plus, evaluările pre zintă modul în care se poate creşte ac cesul la energia electrică într-un mod sus tenabil şi accesibil. GEI va conduce şi va facilita schimbările din sectorul e nergiei electrice către un nou model de business care este deja în curs de apariţie. n

MESAGERUL ENERGETICColectivul de redacţie:

Redactor Responsabil: Dr. ing. Gheorghe BălanMembri și referenți științifici (în ordine alfabetică):

Prof. dr. ing. Niculae Napoleon Antonescu, Prof. dr. ing. Nicolae Golovanov, Ing. Cătălin Marinescu, Prof. dr. ing Virgil Mușatescu, Dr. ing. Alexandru Pătruți,

Prof. dr. ing. Ionuț Purica, Prof. Elena Ratcu, Dr. ing. Vasile Rugină, Ing. Anton Vlădescu, Ing. Victor Vernescu,

Drd. ing. Călin Vilt, Ing. George ConstantinReferent layout: Ing. Silvia Prundianu

Traduceri: Drd. Luminiţa DurăuTehnoredactare şi machetare: Drd. Luminiţa Durău

Editare: Image Photo ProductionSecretariat Executiv CNR-CME: Telefon: 0372 821 475; 0372 821 476;

E-mail: [email protected];Website: www.cnr-cme.ro

*Notă: Toate drepturile asupra acestei publicații sunt rezervate Asociației CNR-CME. Orice reproducere, integrală sau parțială, prin indiferent ce mijloace, a materialelor apărute în paginile publicației se poate face numai cu aprobarea Asociației. Opiniile exprimate în articolele publicate în Buletinul informativ aparțin autorilor.www.rwea.ro

we are poweringyour businesswww.ispe.ro

INTELIGENŢAESTE ENERGIE !www.icpe.ro

www.icpe-actel.ro

www.icpe-ca.ro

www.icemenerg.ro

www.isph.ro

www.isce.ro

www.icpetecosa.ro

www.comoti.ro

www.incdecoind.ro

septembrie 2015 7

Tendințe actuale și tehnologii de rețea pentru generația următoare *) Ing. Miroslav Hladik, Toshiba/ Landis +Gyr

Constatările recente în domeniul surselor de energie şi a rețelelor sunt marcate de un număr de tendinţe şi de dezvoltarea de noi tehnologii, în special dezvoltarea surselor de e nergie regenerabilă (RES) şi a re surselor de energie distribuite (DER). În același timp este necesar să se asigure o actualizare continuă a reţelei deja învechite care nu mai răspunde cererilor actuale a pro du-ce rii de energie electrică pe re ţe-lele de joasă tensiune, în ceea ce pri vește siguranţa de funcţionare şi economia

Una dintre cerinţele de bază ale cli entului este de a asigura o ca-li tate cerută a alimentării cu energie electrică în conformitate cu standardele EN50160 şi IEC61000-4-30 cu respectarea indicatorilor de siguranţă în alimentare, SAIDI (In dexul de Durată Medie de În-tre rupere a Sistemului) şi SAIFI (Indexul de Frecvenţă Medie al Întreruperii Sistemului). Alte ce rin-ţe esențiale includ folosirea şi pro-te jarea fondurilor şi bunurilor deja investite şi a unei operări eficiente cu accent pe raportul calitate-preț în timp ce se asigură veniturile impuse.

Dezvoltarea actuală se îndreaptă că tre o integrare destul de pro-vo catoare a sistemului diferitelor ge neraţii de echipament şi teh no-logii, în special în ceea ce pri veş-te măsurările operaţionale şi de business. Funcţionarea in sta bi lă a RES va însoţi în mod i ne vitabil in sta larea de noi tipuri de trans-for ma toare, aparataje e lectrice de conexiuni de înaltă ten siune com plet capsulate, cu pro tec-ție epoxidică şi chiar mai mult. În acelaşi timp ar trebui subliniat fap-tul că Toshiba Group își extinde ac-ti vitățile cu sco pul de a adapta şi a îm bunătăţi fun cţionalitatea in fra-struc turii şi a echipamentelor deja

e xistente, în special în domeniul sta -ţiilor de distribuţie. Achiziţia com-pa niei Daneze PowerSense de către com pania Landis+Gyr corespunde acestui obiectiv.

Conceptul de rețele și măsurători

Compania Landis+Gyr susţine mă-su rarea parametrilor de tensiune se lectaţi în conformitate cu stan-dar dul EN50160 (Tabelul 1) în ca-drul măsurătorii operaţionale şi a integrării sistemului. Cu toa te acestea, măsurarea calităţii cu ren-ți lor, corespunzător standardului 1000-4-30, este luată în considerare.

Un element important al întregului con cept al companiei Landis+Gyr şi Toshiba Group devine astfel in te grarea maşinilor de facturare, a na li zatorilor de calitate ai claselor A şi S cu o unitate de control respectiv RTU (Unitate Terminală Comandată la Distanţă) şi tehnologia de co mu-ni care corespunzătoare. Sectorul de telecomunicaţii se aşteaptă să fo losească tehnologii noi, printre acestea, în mod special GPRS, UMTS, LTE şi transmisiuni radio.

Un element inovator este susţinerea sen zorilor optici din portofoliul com-pa niei Landis+Gyr PowerSense pen -tru măsurarea curenţilor şi a ten siuni care caracterizează de a semenea un raport calitate-preț fa vo rabil pe lângă o instalare u şoară. Compania Toshiba oferă un sistem µEMS pentru in tegrarea şi optimizarea producţiei din RES ca re acoperă parte a sistemului pre cum şi însăşi unitatea de control în sine.

Sistemul µEMS este de sem nat pentru planificarea producţiei din RES şi DER luând în considerare vre mea, con-tro lul sarcinii, reglarea frec venţei şi in tegrarea elementelor de reţea precum tran s formatoare cu reglarea tensiunii sub sarcină, sis te me de stocare etc.

Sistemul µEMS poate fi integrat în viitor într-o soluţie de centrale vir tu ale de putere şi de Solicitare Răs puns acolo un de se folosesc de asemenea surse cu por nire rapidă.

Tendințe actuale în tehnologie

Pe lângă o măsurare clasică ope ra-ţională şi comercială este necesar

*) Preluare din Slovak Energy Annual 2014

Tabelul 1. Tabel al parametrilor recomandați de calitate a energiei electrice [1]

8 septembrie 2015

să se ia în con siderare dezvoltarea de tendinţe vechi-noi de măsurare şi mo-ni torizare a con diţiilor din reţele. Aceste tehnologii vechi-noi includ sisteme pre-cum WAMS/WAMPAC (Sistem de Mo-ni to rizare a Zo nei Largi/ Monitorizare, Pro tecţie & Con trol a Zonei Largi). Aspectul esențial al acestei tehnologii este măsurarea fa zorilor sincroni (sin-cro fazori) în no du rile de reţea folosind echipament PMU (Unitate de Măsurare a Fazorului) e c hi pa ment care ar trebui să respecte stan dardul IEEE C37.118:2005.

Scopul acestei tehnologii este mo ni to ri-zarea reţelelor de distribuţie şi trans port, identificarea oscilaţiilor critice ale sistemului și defecte care ameninţă să se finalizeze într-o stare de urgenţă a re țelelor. Această tendinţă are cu si gu ran ţă scopul de a interveni în sfera ma nage mentului operaţional al calităţii apro vi zio nării cu energie electrică precum şi în sfera siguranţei şi protecţiei. Este po sibil în acelaşi timp să se sublinieze odată cu acesta, că integrarea funcţiilor mă-su rării calităţii alimentării cu energie şi PMU sau protecţii şi PMU este deja o parte sub-stanţială a portofoliului de produse a multor companii care se spe cia lizează în aceste domenii.

Odată cu creșterea accentului pus pe ecologie, economii şi diminuarea cos tu ri-lor este necesar să se ia în considerare că noi tehnologii de rețele de distribuţie pre -cum transformatorii amorfi, re gu la to rii de tensiune la transformatorii de distribuție, stocare şi noi tehnologii ale aparatajelor electrice de conexiuni de MV vor continua să se dezvolte, acolo unde sunt în prezent şi aparatajele electrice cap sulate menţionate mai sus, de înaltă ten siune cu izolație epoxidică sau o no uă versiune a aparatajului electric de co mu tare cu SF6.

În cazul transformatorilor amorfi ar gu-men tul principal este limitarea pierderilor de mers în gol şi scurtcircuit. Această pro blemă este pusă în discuţie de către Di rectiva 2009/125/CE a Parlamentului E uropean şi a Consiliului din 21 oc-tom brie 2009 care stabileşte un cadru pentru stabilirea cerinţelor de design eco pentru produse legate de energie chiar şi în privința transformatorilor de per formanţă mică, medie şi mare. Un alt ar gument important este durata de viaţă a acestei tehnologii a transformatorului, ca re este în jur de 40 de ani.

De asemenea, domeniul reglării frec ven-ței şi tensiunii pe care le putem asigura prin intermediul mai multor instrumente cu privire la domeniul transformatoarelor şi al reţelelor inteligente :

• DTRs de reglare cu posibilitatea schim-bă rii racordurilor şi a reglajelor sub sarcină.

• Reglarea tensiunii şi a frecvenţei cu fol osirea sistemelor de stocare.

• Controlul dinamic al sarcinii la nivelul HTR 110/22kV

• Reglajul puterii reactive în cazul pro du-cerii la înaltă tensiune.

Din perspectiva strategică a Grupului Toshiba pentru domeniul energiei, sis-te mele de stocare sunt fundamentale acolo unde compania Toshiba oferă ba-terii litiu-ion sub numele de SCiB (Baterii Litiu-ion Supraîncărcate) care au pro pri-e tăţile următoare:

• Un grad de siguranţă ridicat – ca rac-teristicile de siguranţă incluzând sis-te mul propriu al Toshiba împiedică încălzirea bateriilor. Tehnologia Litiu titanat Li4Ti5O12.

• O încărcare rapidă – capacitatea de a se în cărca la o capacitate completă în < 10 mi nute (încărcare curentă până la 10C). Asigură astfel o operabilitate la nivel înalt a sistemului.

• Viaţa bateriei - păstrarea unei ca pa cități de până la 80 % chiar şi după 6,000 de cicluri de încărcare şi descărcare rapidă care sunt con si derate ca 100% cicluri. Elimină ne voia de a înlocui bateria pentru ma rea majoritate a aplicaţiilor.

• O mare capacitate de utilizare – bateria SOC oferă variaţia dis po nibilă a stării chiar de 85% fără de gra darea duratei de funcţionare.

• O performanţă ridicată a sis te mu lui - densitatea energetică şi per for man-ţa setului se găseşte aproape la nivelul condensatorilor de înaltă ca pacitate. Asi gură astfel destul de suficient o înaltă per formanţă pen tru o aplicare cu cerinţe înalte.

www.aem.ro

www.abb.com

www.alstom.com

www.tractebel-enginee-ring-gdfsuez.com

www.teletrans.ro

sC sMArt sACalitate şi promptitudine

ww.smart-sa.ro

www.adrem.ro

www.romelectro.ro

sC roMenergo sApower of all!

www.romenergo.ro

www.repower.com

www.acue.ro

septembrie 2015 9

• O mare varietate a temperaturilor de funcţionare şi a proprietăţilor cri-ogenice – temperaturile de fun cţi onare variază între -30°C până la 50°C. Oferă proprietăţi excelente de asemenea aplicaţiilor în condiţii extreme.

• O producţie stabilită – producţia este asigurată prin intermediul unor li-nii de producţie automatizate înalt so-fisticate. Acest lucru asigură fap tul că, clientul primeşte cea mai bună calitate cu garanţia unui fur ni zor stabil pentru a acoperi cele mai im portante aplicaţii.

Concluzii

În final, ar trebui subliniat faptul că dezvoltarea actuală a resurselor de energie şi a reţelelor datorită dez vol-tă rii RES şi DER a înregistrat schimbări considerabile în viziunea dez vol tării industriei energetice mo derne. Cerinţa e senţială de a ad ministra situaţia ac tu-a lă care este de acum încolo orientată că tre o dezvoltare masivă a RES şi DER în majoritatea ţărilor UE este im -plementarea corespunzătoare a mă-su rării operaţionale şi co mer ci a le, a moni torizării şi automatizării cu accent pe eficiența investiţiei şi a raportului calitate-preț inclusiv va loarea adăugată de soluţii noi pen tru client.

În acest sens, putem vorbi despre implementarea unui nou tip de măsurare operaţională şi co mer ci a lă, de măsurare inteligentă şi de noi tehnologii ale re țe le-lor de distribuţie şi transport. Aspectele

esenţiale şi ce rinţele şi în special accentul pe ur mătoarele vor aparţine:

• Păstrarea stabilităţii rețelei şi a fun-cţionării sursei cerute;

• Protejarea investiţiilor curente şi in-tegrarea cu echipamentul deja operat,

• Raportul calitate-preț,

• Economii şi reducerea pierderilor,

• Ecologia operării.

Datorită motivelor enumerate mai sus, Toshiba Group este de părere că e lementele de bază ale unei con struc-ţii de noi reţele vor include ur mă toarele soluţii:

• Noi generaţii de măsurători o peraţionale şi facturare,

• O funcţionalitate mai mare şi in te gra-rea sistemului SCADA/EMS

• Noi tehnologii de transformatori şi a parataje electrice de comutare de î naltă tensiune,

• Sisteme de stocare a energiei electrice.

Se aşteaptă în acelaşi timp ca in te-grarea soluţiilor de Reţele In te li gente şi Măsurare Inteligentă va creşte valoarea soluţiei complete lu ând în considerare raportul calitate-preț şi eficiența soluţiilor instalate. n

The perfect choice for yourlong term partner!

www.novaindustrialsa.ro

www.hitachi.ro

www.ansaldonucleare.it

www.ge.com

www.emerson.com

www.siemens.ro

www.teb.com.ro

www.romatom.ro

We help you control your worldwww.honeywell.com

www.schneider-electric.ro

10 septembrie 2015

Disponibilitatea gazului natural la nivel global *)Privire de ansamblu asupra depozitelor de gaz natural

Rezervele de gaz natural însumează actualmente în jur de 196 trilioane m3 1. Această cantitate include deja unele depozite neconvenţionale. În plus, cantităţile gaz din gresii ga-ze ifere (tight gas) care nu au fost prezentate separat de un timp, în jur de 3 trilioane m3 de gaz din şisturi gazeifere (shale gas) şi în jur de 2 trilioane m3 de gaz metan din straturi de cărbune (coalbed methane) sunt incluse2. Dat fiind ni velul actual de producţie anuală la scară globală de 3,3 trilioane m3, aceste rezerve au o durată de viaţă statică sub 60 de ani3. Aceste rezerve ar putea crește în perspectivă prin ac cesarea resurselor convenţionale care ar însuma 307 trilioane m3, pre lungind perioada de viaţă statică a rezervelor la peste 150 de ani. Mai mult, BGR estimează resursele ne convenţionale la 478 trilioane m3. Majoritatea acestora constă din depozite neconvenţionale ac-ce sibile pe piaţă (157 trilioane m3 ga ze din şisturi gazeifere, 50 tri li-oa ne m3 gaz metan din straturi de căr bune, 63 trilioane m3 de gaz din gresii gazeifere) şi restul de ga ze în acvifer şi hidratul de metan ca-re actualmente nu sunt viabile din punct de vedere tehnologic şi co-mercial. Luând în considerare pro-duc ţia prezentată de gaz natural ca-re totalizează în jur de 99 trilioane m3, poate fi obţinut un potenţial

total de 1.080 trilioane m3 indicat în figura 1.1.

În acest context, o comparaţie cu petrolul este interesantă. De po zi-te le de petrol neconvenţional au fost intrat pe piaţă de ceva timp, re prezentate mai întâi de toate de ni sipurile petroliere din Canada şi de ţiţeiul greu din Venezuela. Re-zervele convenţionale de gaz na-tu ral şi petrol se găsesc în jurul aceluiaşi nivel în ceea ce priveşte con ținutul acestora în energie. Da-că rezervele de gaze din şisturi ga-ze ifere şi metanul din straturile de

căr bune sunt incluse în rezervele de gaz natural, acestea cresc re-zer vele totale cu doar 3%. Acest lu cru contrastează cu o creştere de aproape 30% a rezervelor de pe trol obţinute în momentul în care re zervele neconvenționale sunt lu a te în considerare. Din mo-ment ce resursele totale necon-venţionale includ o proporţie mai mare de re surse cu gaz natural decât cu pe trol, promovarea teh-nologiei de pro du cere a gazelor neconvenţionale poate creşte în mod semnificativ rezervele recu-perabile4.

1 Aceste date cât și cele următoare au fost obținute de la BGR (2012). Alte surse pot oferi cifre diferite datorită unor metode diferite de măsurare aplicate. Aceste diferențe sunt cu toate acestea mult mai mici decât cele care implică petrolul. BP (2012), de exemplu, estimează rezervele la 208 trilioane m3 , in timp ce OPEC (2012) estimează cifra la 196 trilioane m3. 2 Gazul din gresii gazeifere și gazul din şisturi gazeifere sunt gaze naturale încorporate în roci cu o permeabilitate scăzută. Gazul din gresii gazeifere este extras din gresie în timp ce gazul din argile gazeifere este blocat în argilit. Cel de-al doilea tip de gaz necesită un efort suplimentar pentru extragerea gazului natural. Gazul metan din cărbune poate fi extras din straturile de cărbune, cu distincții care se fac între straturile intacte de cărbune, mine de cărbune nefolosite și mine de cărbune încă în funcționare. Vezi BGR (2009) și IEA (2012a) pentru descrieri mai detaliate. 3 Durata de viață statică (cunoscută de asemenea ca raportul rezerve/producție, sau RPR) este un indicator uzual, dar și înțeles greșit drept indicator al disponibilității resurselor naturale. Ambii factori, rezervele și producția, sunt variabile în timp, astfel că durata de viața calculată în ani poate fi considerată doar un indicator orientativ. 4 Datele cu privire la resurse includ cu toate acestea gazele în acvifere, hidratul de metan și petrolul de șist. Dacă aceste resurse, care sunt însoțite de un grad ridicat de nesiguranță, sunt excluse, resursele de gaz natural sunt încă un lider, însă nu într-o măsură atat de mare. Un tratament detaliat al acestora poate fi întâlnit în BGR (2012).

*) Preluare din World Energy Focus 2014

Figura 1.1 Privire de ansamblu asupra potențialului de gaz natural la nivel mondial

septembrie 2015 11

Disponibilitatea fizică vs. comercială

Cifrele prezentate până acum de-mon strează că nu este prevăzut un deficit de gaze naturale în viitorul apropiat. Acest lucru este de a se me-nea adevărat, dacă (aşa cum es te de aşteptat) există motive de or din tehnic, economic şi de mediu pen-tru a exclude utilizarea hidratului de metan (şi posibil a gazelor din ac-vifere) în viitorul apropiat.

Dintr-o perspectivă economică, doar disponibilitatea fizică este unul din tre mulţii parametri esenţiali. Un fac tor chiar mai important pentru ex tracţie este disponibilitatea co-mer cială, de exemplu dezvoltarea re zervelor şi a costurilor de pro-duc ţie în raport cu preţurile actuale şi ce le estimate ale gazelor cât şi ale în locuitorilor posibili5. Aşa cum se arată în Figura 1.2, costurile de extracție ale de po zitelor ne con ven-ţi onale de gaz na tural, depăşesc în cea mai ma re parte pe acelea ale surselor con venţionale, însă există o mare în tre pătrundere.

Acest lucru indică faptul că, în raport cu costurile lor de extracţie, multe ga ze din argile gazeifere, gaze din gresii gazeifere şi depozitele de gaz me tan din straturile de căr bune pot concura destul de pu ter nic cu ma-jo ritatea depozitelor con ven ţionale.

Distribuţia regională a de po zi-te lor şi productivitatea

Resursele neconvenţionale sunt larg dis tribuite peste tot în lume. Cele mai mari depozite se presupune a e xista în America de Nord (SUA, Canada şi Mexic), precum şi în

America de Sud (de exemplu Argentina), Estul Asiei (mai presus de toate China) şi Australia. Aceste e valuări conţin cu toate acestea un mare grad de nesiguranţă şi va ri-ază în funcţie de sursa lor şi de anul publicării. Deşi acest lucru es te în principiu adevărat şi pentru da te le care provin din SUA, acestea sunt de cea mai bună calitate, din mo-ment ce producţia comercială a re-sur selor neconvenţionale este cea mai avansată în această zonă. Prin ur mare, depozitele din SUA de pă-șesc rezervele globale de gaz na tu-ral neconvențional (3,3 tri li oa ne din 4,6 trilioane m3 )6.

Deţinând informaţii legat de vo-lu mele de producţie, trebuie luat în considerare faptul că date con-sis tente nu mai pot fi găsite pen-tru depozite de gaz din gresii ga-ze ifere (gresii şi carbonat) odată ce acestea au fost incluse de mult timp în volumele de producţie

con ven ţionale. Cantităţi mai mici sunt produse de asemenea în Germania (prin tre alte ţări); cu toate acestea, cele mai mari cantităţi produse la nivel global provin din SUA (în jur de 170 miliarde m3 pe an). Nu mai SUA produce gaze din argile ga-zeifere în cantităţi care merită menţionate (în jur de 190 miliarde m3 pe an) şi majoritatea de 65 miliarde m3 de metan din straturi de cărbune produse pe an provine de asemenea în principal din SUA (în jur de 45 miliarde m3 pe an) la fel ca şi Canada (în jur de 7 miliarde m3 pe an)7.

Indiferent de marea distribuţie a resurselor în lume, o discuţie pri-vind contribuţia depozitelor ne con-venţionale (şi gaze din argile ga-zeifere în special) cu privire la ci fre legate de rezerve şi producţie, tre-bu ie să acorde o atenţie deosebită SUA. n

5 Pentru mai multe detalii vezi de asemenea Adelmann (1990)6 În alte țări clasificarea ca rezervă este exclusă din moment ce, prin definiție, este o premisă obligatorie că depozitul este cunoscut (sau este considerat prezent cu un grad ridicat de probabilitate). 7 Vezi BGR (2012) și www.eia.gov. Informații mai detaliate, însă mai puțin actualizate pot fi găsite în BGR (2009) precum și Geny (2010).

Figura 1.2 Costuri de producție ale unor depozite diferite de gaz natural

12 septembrie 2015

Oportunități pentru Energia Electrică în Europa *)Prof. ing. Frantisek Janicek, Director of Institute of Power and Applied Electrical Engineering (FEEIT)

În Anuarul Ingineriei Electrice şi al Energiei din 2013, ne-am dedicat unei teme importante, a cărei so-lu ție sectorul energetic o aşteaptă până în 2020. Aceasta a fost tema rețelelor inteligente, care determină o schimbare în comportamentul pro ducătorilor, utilizatorilor, dar şi al distribuitorilor de energie. Du-pă cum ştiţi cu toţii foarte bine, s-a adoptat un Decret cu privire la implementarea sistemelor de mă-su rare inteligentă iar companiile de distribuţie au lansat proiecte pi lot pentru utilizatori în funcţie de mărimea puterii furnizate de la 4MW.

Este evident faptul că sursele de energie regenerabilă vor afecta în mod semnificativ operarea sis -temelor individuale iar pre dic ti-bilitatea lor problematica contri-buie la originea fluxurilor de tranzit neplanificată. Dezvoltarea în U niunea Europeană implică o schim-ba re în modul de a folosi energia şi în folosirea surselor de energie precum şi funcţionarea sistemelor de transport şi distribuţie. Sarcina reţelei inteligente este de a asigura o furnizare sigură, economică, stabilă şi sustenabilă de energie electrică de la sursele mari centrale în com-bi naţie cu surse distribuite mai mici instalate în locul de consum. Es te necesar printre altele, să se ma -ximizeze eficiența proceselor e ner-ge tice în ceea ce priveşte me diul, siguranţa, minimizarea costului şi calitatea seviciilor oferite.

În ceea ce priveşte Anuarul de anul acesta, 2015, voi orienta prefaţa că tre un alt sector. Ne găsim în faţa unei decizii către care direcție va fi orientată energia. Aş dori să subliniez faptul că Republica Slovacă nu este conștientă de importanța energiei la fel ca şi Uniunea Europeană sau

ca jucătorii importanţi din domeniul energiei. O întâlnire a Comitetului Executiv al Consiliului Mondial al Energiei cu sediul în Londra a avut loc în Cartagena în octombrie 2014. Pe lângă negocierea unei soluţii a sarcinilor principale pe care le are în misiunea sa Consiliul Mondial al Energiei, a fost aprobat şi Congresul Mondial al Energiei din 2019. În mo mentul de faţă țările candidate sunt : România, Brazilia, Emiratele Arabe Unite şi Rusia. Toate ţările ca-re doresc să organizeze Congresul Mondial al Energiei arată importanţă mon dială a energiei din perspectiva unei dezvoltări economice a re-gi unilor individuale ale lumii. În-tre timp s-a decis organizarea Congresului Mondial al Energiei în Emiratele Arabe Unite.

Consiliul Mondial al Energiei aduce laolaltă reprezentanţi ai guvernelor, reprezentanţi ai industriei precum şi cercetători academicieni din do-me niul energiei pentru a discuta îm preună dezvoltarea energiei la ni vel mondial. În 2013 a avut loc cel de-al 22-lea Congres Mondial al Energiei din Coreea de Sud de la Daegu, unde au participat a pro-ximativ 7,000 de invitaţi din în tre-ga lume, inclusiv Slovacia. De legaţii au supus discuţiei teme prin cipală a evenimentului: „Cum să asigurăm de azi energia pentru mâine”.

Temele principale ale Congresului au fost dezvoltate sub forma discuţiilor în cadrul unui panel de discuţii for-mat din experţi sau sub formă de prelegeri sau vorbitori invitaţi. Din moment ce Congresul Mondial al Energiei este un eveniment or ga -nizat la nivel mondial, tratează te-me care sunt foarte importante pen tru diferite regiuni ale planetei cât şi pentru întreaga lume ca un tot. Pentru Slovacia şi Europa unele

teme sunt cu toate acestea mai ac tuale decât altele, luând în con-si derare în special tendinţele pe termen lung precum şi evenimentele recente.

Mediul investiţiilor la nivel in ter-na ţional este încă afectat de către criza economică la nivel mondial şi ră mân mai puţine resurse pentru in-ves tiţiile pe termen lung în energie, care afectează în principal sectorul cen tralizat al energiei, sistemele de transport, proiectele mari de e nergie (centrale nucleare şi hidro) şi se caută modalităţi pentru a o pera mai eficient sistemele deja construite.

Evoluţia exploatării hidrocarburilor neconvenţionale schimbă în mod sem nificativ distribuirea tradiţională a furnizorilor şi consumatorilor de pe piaţa combustibililor fosili. În SUA s-a dezvolat o nouă ramură a industriei de extragere a gazelor din argile gazeifere şi a petrolului de şist, iar explorarea s-a realizat şi în Europa, unde există temeri sem nificative privind impactul mi-ne ritului asupra mediului.

Accidentul nuclear de la centrala nu cleară Fukushima a accelerat în-de părtarea câtorva țări de energie nu cleară. În mod similar o depăşire se rioasă a bugetului precum şi o în târziere în graficul construcţiilor cen tralei Olkiluoto 3 din Finlanda, care ar fi trebuit să fie un proiect mo del de revitalizare a industriei nu cleare în Europa, are un impact si milar asupra investitorilor. De a semenea, dezbaterea cu privire la mo delul de finanţare al centralelor nu cleare în Regatul Unit (proiectul Hinkley Point C), oferta pentru con-struc torul centralei Temelin 3 şi 4, precum și finalizarea cu întârziere a reactoarelor din Mochovce sunt

*) Preluare din Slovak Energy Annual 2014

septembrie 2015 13

privite cu mult interes. În Europa, de exemplu Ungaria, care a încheiat un acord strategic cu Federaţia Rusă, a anunţat planuri de dezvoltare.

Factorul decisiv al viitorului energiei europene este Germania. În cadrul politicii la nivel naţional „Energiewende” (transformarea e ner giei) aceasta cea mai mare e conomie din Europa şi-a stabilit ca o biectiv creşterea cotei de energie din surse regenerabile la 60 % din e nergia totală instalată până în 2050, scoaterea din funcţiune a tu-tu ror surselor de energie nucleară, pentru reducerera emisiilor de ga ze cu efect de seră cu 80-95%, creş-terea eficienţei energetice cu 50% şi în acelaşi timp susţinerea ma si-vă a cercetării şi dezvoltării de noi tehnologii în domeniul energiei. Im plementarea acestei politici e ner getice în Germania determină e fecte secundare în ţările vecine, din tre care amintim, o reducere sem nificativă a preţurilor la e nergia e lectrică pe piaţă datorită sur plu-su lui capacităţii de producţie din sur se adiționale datorită unei con-struc ţii puternic susţinute a energiei din surse regenerabile. Fluxurile im predictibile de energie electrică din Germania determină un risc o cazional de supraîncărcare al unor li nii şi în Slovacia.

Dezvoltarea aşteptată de noi teh-no logii ca de exemplu o mai bună ac cesibilitate a automobilelor e lec-tri ce pot determina o creştere sem-nificativă a încărcării rețelelor de dis tribuţie în viitorul apropiat ca re nu sunt pregătite pentru acest lu-cru. De asemenea, construirea ra-pidă de surse de energie electrică dis tribuite, în special centrale fo-to electrice pe acoperişurile caselor de termină fluxuri de energie ne-

aş teptate în nodurile individuale. Soluţia la aceste complicaţii ar trebui să fie o mai mare implementare a teh nologiilor informaţionale pentru co municarea reciprocă a tuturor e le mentelor sistemului energetic. În consecinţă această idee este nu mită reţele inteligente (smart grids). Primul pas, deja în curs, es te implementarea sistemelor de măsurare inteligentă care ar trebui să permită practic tuturor u ti li-zatorilor să-şi monitorizeze con-su mul imediat şi să-şi adapteze a limentarea lor cu energie de la sistem.

Pe scurt, aceste întrebări pot fi re-zu mate în teze, care au constituit secţiunile Congresului:

● Gazul: vor schimba gazele din ar-gi le gazeifere harta energiei la nivel mon dial, sau aceasta nu este decât o himeră?

• Energia din surse regenerabile: este viitorul lor strălucitor deja o realitate?

• Energia nucleară: cooperarea in-terguvernametală va reuşi să păs-tre ze vie renaşterea nucleară?

• Companiile de distribuţie: vor avea succes modelele noi de afaceri în susținerea descentralizării?

• Siguranţa energiei: care este mo-da litatea prin care putem folosi sur-se diferite pentru creşterea si gu ran-ţei alimentării?

• Eficiența energetică: sunt oraşele de ieri gata pentru energia de mâine?

• Poate obţine Europa o integrare e fectivă a pieţelor?

Politica energetică a ţărilor şi per-spec tivele strategice a dezvoltării vi itoare a energiei sunt cel mai adesea o dorinţă decât o descriere a unei dezvoltări posibile şi prin ur mare este necesar să se scoată în evidenţă unele dintre mituri ca-re distorsionează o dezbatere re-a lă. Prelegerea la deschiderea Con gresului de la Daegu având slo ganul „A sosit vremea să pri-vim dezvoltarea în mod realist” toc mai a atras atenţia asupra mi-tu rilor fundamentale din politică energetică.

De exemplu, previziunea consumului vi itor de energie aparține pro ble-me lor strategice la trasarea politicii energetice. Va creşte oare ca până acum datorită creșterii volumului de PIB sau va stagna consumul total da torită îmbunătăţirii eficienţei e ner getice? În ceea ce priveşte creş terea populaţiei putem estima că populaţia va stagna, însă aş tep-tăm de asemenea realizarea unei e ficienţe chiar mai ridicată în fo lo-si rea energiei pentru producerea bunurilor şi serviciilor.

La nivel mondial sectorul energetic se confruntă cu provocări majore, pre cum ţinte pentru reducerea ga-ze lor cu efect de seră, preţ volatil la combustibilii fosili, încă un număr mare de oameni fără acces la sur se de energie de bază, şi aceste pro-vocări afectează de asemenea sec-to rul energetic în Europa şi Slovacia. Sectorul energetic nu există izolat ci este conectat la nivel mondial.

A fost o onoare şi o plăcere pentru mine să vă vorbesc şi să vă atrag atenţia asupra posibilităților care privesc energia şi importanța sa cat şi în ceea ce ce priveşte o ţară mică precum Slovacia. n

14 septembrie 2015

Din Energetica UESpeech al Comisarului Miguel Arias Cañete la Conferința Anuală a Eurelectric *)

Domnule Secretar de Stat Baake,Doamnelor şi Domnilor,

Permiteţi-mi să încep prin a mulţumi dom nului Johannes Teyssen şi E urelectric pentru invitaţia de a vor-bi la Convenţia Anuală.

Rar se întâmplă ca atât de mulţi oa-meni influenţi din industria din toa tă Europa să se găsească într-un sin-gur loc. Acesta este un re zul tat al muncii depuse de domnul Johannes în calitate de Președinte în re pre-zentarea opiniilor industriei şi pen-tru a se asigura că vorbim într-o sin gură voce despre problemele ca-re contează.

Această voce este necesară acum mai mult decât oricând pentru că sec torul energetic trece printr-una dintre cele mai importante schim-bări din istorie. Aceasta este tema des pre care voi discuta în cadrul acestei Conferinţe.

Odată cu liberalizarea industriei e nergetice, cu ţintele ambițioase pri vind încălzirea climatică şi cu sec torul energetic, cât şi cu noile teh ologii, ne îndreptăm către un sis tem energetic mai descentralizat, sus tenabil şi mai inteligent. Această schim bare este inevitabilă şi a adus cu sine multe provocări importante pen tru multe companii de utilităţi şi pen tru modelul acestora de busi-ness. Prioritățile de ordin politic s-au schimbat, piaţa s-a schimbat iar în unele sectoare investiţiile s-au epuizat. Dar, la fel ca şi în cazul ori-că rei schimbări, abilitatea de a se a dapta este cea care dictează dacă schim barea este pentru mai bine sau pen tru mai rău. Companiile pentru u tilităţi au trebuit să se adapteze la circumstanţele în schimbare şi să accepte roluri noi. Agentul iniţial al schimbării în sectorul energetic a

fost progresul pieţei interne. A cesta a transformat cu succes mo no -polurile de la nivel regional în ma -rii competitori ai Europei. Însă, în momentul de faţă piaţa internă în-săşi trebuie să se adapteze la cir-cumstanțe în schimbare pentru a-şi păstra valoarea. Pentru mine aceasta este una dintre sarcinile prin cipale conform cărora se vor fa-ce judecăţi privind Uniunea E ner ge-tică. Riscul este destul de ri dicat aici – conform unui studiu re cent cos-tu rile suplimentare de a re uşi fără piaţa internă se ridică la pâ nă 40 miliarde euro pe an, costuri ca re în final vor trebui suportate de că tre utilizatori.

Dacă reuşim să finalizăm o piaţă in-ter nă, atunci trebuie, după părerea mea să realizăm 3 lucruri:În primul rând: Piaţa internă trebuie să devină motorul investiţiilor în sec-to rul energetic prin furnizarea unei stabilități şi a unui cadru adecvat de care au nevoie investitorii.

În al doilea rând: Piaţa internă a e nergiei trebuie regândită astfel în-cât să poată primi şi determina dez-voltarea energiei din surse re ge-nerabile. Însă ultimul dar nu cel din ur mă lu cru: Piaţa internă a energiei trebuie să fie funcțională pentru u tilizatorii se colului 21st care doresc să devină par ticipanţi mai activi în piaţă.

1. Piaţa internă a energiei – un mo tor pentru investiţii în sector

Este evident că multe investiţii vor fi ne cesare în anii viitori – am estimat an terior nevoile la aproximativ 1 tril ion euro până în 2020. De fapt, unul dintre cele mai mari obstacole pen tru a avea cu adevărat o piaţă in tegrată a energiei este încă nevoia in vestiţiilor pentru a o conecta într-

un mod adecvat. Dacă ne dorim o piaţă a energiei în care energia să circule dincolo de graniţe şi com-pe tiţia să fie facilitată, în acest caz avem nevoie de interconectări a decvate. Am făcut un pas ma re im portant către acesta cu stra te-gia noastră, cu ţinta pentru in ter-co nectarea energiei electrice de 10% adoptată în acelaşi timp ca do cument al Uniunii Energetice. Da, vom susţine finanţarea proiectelor de interconectare, de exemplu din „Connecting Europe Facility”, cu-noaș tem cu toţii că resursele publice de unele singure nu vor putea construi puntea creată de golul in-ves tiţiilor. Trebuie să stimulăm in-ves tiţiile din domeniul privat prin sus ţinerea publică. Aceasta este lo-gi ca din spatele Fondului European pen tru Investiţii Strategice care va pri oritiza proiectele din domeniul e nergiei. Însă avem nevoie de mai mul te investiţii în acest sector. Acest lu cru mă conduce la una dintre în-tre bările principale ale dezbaterii acesteia pe tema designului pieţei: de unde vor veni semnalele de preț pentru investiţiile viitoare în ca pa-ci tă ţile de generare?

Prima prioritate în acest sens es te îndepărtarea distorsiunilor per sis-ten te la preţuri în pieţele noas tre de energie care umbresc sem nalele in-ves tiţiilor. Acest lucru în seamnă că in vestitorii se pot ba za pe preţuri pe pieţele en gros pen tru a fi libere de intervenția pu bli cu lui, inclusiv pre țurile ridicate ca re ar putea fi necesare pentru a tran smite sem nale investitorilor. În seam-nă, de asemenea, că trebuie să ne a sigurăm că există suficientă fle -xi bilitate pe piaţă. Însă investițiile su plimentare în interconexiuni vor ajuta, dar trebuie să îmbunătăţim răs punsul la cerere. Trebuie să a run căm o privire la bariere- atât

*) Preluare din Speech/15/5084, Comisia Europeană, Bruxelles

septembrie 2015 15

de reglementare cât şi în ceea ce pri-veşte designul pieţei – pentru a permite utilizatorilor să ofere fle xi bi li tate în piaţă. Schimbări la designul total al pieţei sunt necesare, atât pen tru a permite pieţei să răspundă dar şi pentru a transmite sem-na lele a decvate pentru investiţii pentru ca pacităţi flexibile şi pentru servicii de ce rere. Toate acestea vor ajuta fă când sem nalele de preț mai sigure fa ţă de ca-drul volumelor în creştere ale generării volatile.

Totuşi, unele state membre sunt de pă-rere că aceasta nu este de ajuns şi au in trodus sau au în vedere mă suri la nivel na ţional pentru a sus ţi ne capacitatea de generare care poa te distorsiona pia ţa internă a e nergiei. Trebuie să ne a sigurăm că orice intervenţie nu este în de fa voarea altor ţări sau regiuni. A cesta este motivul pentru care în iu lie vom prezenta opiniile noastre i niţiale şi vom începe o consultare a supra modului în care putem re for ma designul pieţei de energie e lectrică. Dorim să auzim şi părerile dum neavoastră înainte de a sta bili şi de a propune noi legi. La unele din tre întrebări nu ne va fi uşor să răs-pun dem şi la întrebarea privind mo dul în care putem trata problema meca-nismelor capacităţilor ca re este una dintre cele mai im por tante. După cum veţi observa şi sin guri, Comisia a început deja o an chetă privind concurența pen-tru a îmbunătăți înţelegerea me ca nis me-lor existente.

Poate exista o piaţă internă dacă u nele ţări se bazează pe preţuri ri dicate doar pe piaţa de energie pen tru a stimula investiţiile în timp ce alţii se bazează pe pieţele de ca pa citate ? Aşa cum am mai spus, pri ma noastră prioritate va rămâne cu siguranţă funcţionarea pieţei in ter ne a energiei pentru stimularea investiţiilor. Totuşi, pentru limitarea distorsiunilor me canismelor de capacitate acolo un de există, avem nevoie de a se me nea de un cadru comun mai pu ter nic pentru astfel de mecanisme ca re transcende deciziile de la caz la caz: • În primul rând, acest lucru în seam-nă că trebuie să ne asigurăm că toate ţările UE ar trebui să ia în con siderare piaţa internă şi vecinii acestora când evaluează suficiența ca pacităţii lor de generare. Pentru acest motiv avem nevoie de o me to dologie comună.

• În al doilea rând, trebuie să ne asigurăm că acolo unde sunt in tro du se astfel de me canisme, acestea sunt deschise la participarea tran s fron tieră. Ca şi o biectiv, acesta a fost de ja stabilit, însă tre buie să găsim o mo dalitate de a-l face o peraţional. Acelaşi lucru este valabil pen tru in te grarea cererii: acest lucru este sta bilit în principiu, însă nu este în-de plinit complet în practică.

• În al treilea rând, va trebui să evaluăm dacă varietatea me ca nis melor care e xistă actualmente es te prea mare şi da că ar trebui di minuată la unul sau două tipuri.

Pe scurt, ceea ce ne dorim să ob ţi nem este o abordare europeană sau cel puţin regională faţă de me ca nismele de ca-pa citate. Acesta re flec tă convingerea noastră că piaţa in ternă poate funcţiona doar dacă există o cooperare regională între ţări diferite.

Şi acest lucru este de asemenea a devărat când vine vorba de energia pro dusă din surse regenerabile.

2. Funcţionarea pieţei interne a energiei din surse regenerabile

Când vorbim despre schimbare în sistemul nostru energetic cea mai vi zibilă zonă este cea a surselor re generabile de e nergie. Energia din surse regenerabile re prezintă ac tualmente aproximativ 15% din e nergia noastră şi aproximativ 26% din energia noastră electrică!

Dacă îndeplinim ţinta pentru 2030, a proximativ jumătate din producția de energie electrică va proveni din surse regenerabile în 15 ani. Către fi nalul a cestui an mă voi deplasa la Paris pentru a ne pune de acord cu privire la un obiectiv co mun pri vind încălzirea climatică care va acorda energiei provenite din sur se re generabile un loc central în sis temul nos tru energetic până în 2030 cât şi în anii următori. Însă pen tru ca acest lucru să devină re alitate, avem nevoie de un sistem energetic mai inteligent, un sistem care va ajuta la integrarea ni velurilor în creştere ale energiei provenite din surse regenerabile. Sistemele de energie electrică s-au ba zat întotdeuana pe flexibilitate da torită unei cereri variabile şi a unor evenimente care n-au putut fi pre văzute în reţea. Însă acea nevoie

www.amicom.ro

www.edelman.com

www.cert-int.com/romania/certification-international-ro

www.3tteam.ro

www.free.org.ro

www.itsevents.ro

dăm FoRmă ENERGIEI!www.formenerg.ro

www.wecotravel.ro

www.svasta.ro

Centrul de Formare şi Perfecţionare

perfeCt serviCeCalea spre cunoaştere

www.perfect-service.ro

16 septembrie 2015

creş te repede datorită creşterii, în spe-cial, a energiei eoliene şi solare.

Dezvoltarea pieţelor lichide şi in te-grate pe termen scurt va ajuta în mod semnificativ producătorii de e nergie e oliană şi solară în a de ve ni participanţi ac tivi pe piaţă. Acest lucru le va permite să-şi a su me res ponsabilitatea pentru ad mi nis tra rea producţiei proprii şi pen-tru păstrarea în echilibru a por to foliului lor. Producătorii de energie pro ve ni tă din surse re ge ne ra bile ar trebui să de-vi nă furnizori de fle xi bilitate. Ca drul nostru pentru e chi librarea pie ţelor va tre bui să fie adaptat în con formitate. Pe de cealaltă parte, tre buie să ne a si gu-răm că schemele de susţinere pen tru energia pro ve nită din surse re generabile nu le mai separă de pia ţă. Acest lucru se schimbă deja o dată cu trecerea că tre scheme o rientate către piaţă.

Totuşi, trebuie să mergem mai de par-te – o abordare mai coordonată pentru susţinerea schemelor este ne cesară. A sosit vremea să vedem cum putem obţine progrese în des chi derea sche-me lor de susţinere din colo de graniţe, sau chiar crearea unor scheme care sunt regionale în sine. Stimulente su-pli mentare ar pu tea fi necesare pentru ca statele mem bre să poată face acest lu cru. În final, reforma designului pieţei cât şi schemele de susţinere ar tre bui să aibă un obiectiv: acela de a per mite dez voltării energiei produse din surse re generabile să fie de ter mi nată de către piață pe viitor.

Însă dacă acel design al pieţei va funcţiona pentru industrie, atunci este nevoie să funcţioneze şi pentru utilizator.

3. O piaţă determinată de către utilizator

Gospodăriile din UE cheltuie mai mulți bani pentru costurile cu energia decât pentru vacanţe sau ieşiri în aer liber. Cu toate acestea, oamenii tind să fie foarte interesaţi în alimentările cu energie doar când există o problemă precum o întrerupere în alimentarea cu energie, sau atunci când îşi primesc factura ba-zân du-se pe energia real utilizată şi nu pe cea estimată – ceea ce pentru marea majoritate a europenilor încă se mai întâmplă o dată pe an. Rolul utilizatorilor de energie a fost timp

de câteva decenii în mare parte limitat la plata facturii de energie pe care au utilizat-o. În zilele noastre, utilizatorul nu mai este deloc pasiv. Aceştia doresc să afle tot ce se poa te afla despre energia pe care o utilizează – acesta este la fel de a devărat ca şi pentru alimentele pe care le consumăm cât şi pentru e nergia pe care o utilizăm. Acesta es te un lucru bun deoarece permite a pariţia competiției şi a flexibilităţii în piaţă, atrăgând investitori şi în cu rajând inovarea.

Însă utilizatorii moderni au nevoie de o piaţă de retail care funcţionează. U tilizatorii încă nu deţin informaţiile de care au nevoie pentru a afla cât de mul tă energie utilizează. A ceştia încă nu deţin instrumente a decvate precum com pa-raţii ale pre ţurilor pentru a lua decizii in for mate. Sau probabil că încă nu au stimulentele, precum contracte ca re recompensează utilizatorii ac tivi, pentru a beneficia de preţuri mai scăzute la energie. Utilizatorii ca re doresc să profite de pe urma creş terilor şi scăderilor de pre ţuri pe pieţele intrazilnice ar trebui să poa tă face acest lucru.

În unele ţări, con tractele care se bazează pe pre ţurile spot sunt deja disponibile. În Suedia şi Finlanda, utilizatorii le fo-losesc pentru a economisi până la 30% din facturile lor la energie. În să acest lucru nu se re petă peste tot şi problema este chiar mai gravă pen tru utilizatorii vulnerabili ca re uneori sunt privați de alegeri şi de a vantajele conexe.

Ideea esenţială este că utilizatorii în că nu pot crea o presiune com pe titivă care să afecteze în mod po zitiv costul, calitatea şi alegerea ser viciilor energetice dis po-ni bile. Toa te acestea vizează nevoia de o pia ţă de retail reformată. Acesta es te motivul pentru care odată cu i niţiativele de design al pieţei vom pro pune opiniile noastre asupra mo dului în care piețele de retail vor tre bui să se schimbe.

Scopul este de a oferi utilizatorilor in-stru mentele de care au nevoie pen-tru a fi par ti cipanţi ac tivi şi care să le permită să-şi controleze e nergia u ti li-za tă, să beneficieze de fac turi mai mici şi de tehnologii noi mai inteligente în domeniul energiei. Acest lucru în seamnă o mai bună conectare a pie ţelor de energie de retail şi en gros pentru a le oferi utilizatorilor ac ces la tarife flexibile.

Schunk Carbon Technology SRLPerii colectoare si sisteme port-perii

Inele de etansare din grafit pentru turbine

www.schunk-group.com

Partenerul ideal pentrudumneavoastră!www.saem.ro

www.sebakmt.com

www.hye.ro

www.grampet.ro

www.icemenerg-service.ro

www.louisberger.com

www.electromagnetica.ro

www.arc.ro

www.hydac.ro

septembrie 2015 17

Acest lucru înseamnă de asemenea a le permite să beneficieze de teh-no logii noi pentru a-şi controla e nergia utilizată şi facturi mai scă-zu te la energie. Utilizatorii ar trebui să poată reacţiona la preţurile la e nergie, şi să decidă unde şi când să utilizeze energia.

În mod asemănător o mare parte din tre utilizatori vor produce părţi din propria lor energie. Aceştia îşi pot aduce o contribuţie pozitivă către ac ti varea utilizatorilor, însă trebuie să ne a sigurăm că interacționează în mod e ficient în întregul sistem. Acesta este unul dintre domeniile pen tru care trebuie să îmbrăţişăm tran ziția către tehnologie. Pentru acest motiv am dublat finanțarea pen tru cercetarea în domeniul e nergiei în cadrul noului program Horizon 2020. Şi pentru a susţine acest lucru, voi pro pu ne pe scurt un Plan Upgradat pentru Tehnologie Stra tegică în Energie care să ne a jute să ne concentrăm pe zonele cu cel mai mare potenţial pentru mo bi lizarea utilizatorilor. Folosirea re ţe lelor inteligente şi a sistemelor de ma na ge ment energetic în gos-

po dării, va fi nu numai un lucru de pe urma cărora vor beneficia u tilizatorii de energie, dar va ajuta la modernizarea sistemelor noastre e nergetice în timp ce creează dez-vol tare şi locuri de muncă.

Toate schimbările în pie ţele de retail vor trebui întărite de un cadru de re gle mentare a decvat, care asigură că no ile teh no logii vor aduce be ne-fi cii tu tu ror operatorilor din piaţă într-un mod ne discriminatoriu; un ca dru care dis tribuie costurile şi be-neficiile într-un mod corect şi ca re permite a pariţia cazurilor de busi-ness pentru noi servicii precum răspunsul la cerere. Asta ne dorim să creăm.

Concluzii

Capacitatea de adaptare şi de a îm brăţişa schimbarea este cea ca-re decide dacă acea schimbare es-te pozitivă.Schim bările la sis te mul nostru energetic ca re au fost dis-cutate zilele acestea tre bu ie con-siderate oportunități mai de gra bă decât ameninţări. Ne în drep tăm că-tre un sistem energetic mai fle xi bil

care trebuie să fie mai des chis şi să se adapteze mai bine la ne vo ile utilizatorilor, la schimbările cli ma-tice şi la economiile noastre. Acest lucru înseamnă în primul rând re formarea pieței noastre a energiei pen tru a face sectorul energetic mai a trăgător pentru investiţii.

În al doilea rând înseamnă re pro-iec tarea pieţei noastre de energie e lectrică astfel încât să prezinte su-fi cientă flexibilitate pentru a integra can tităţi în creştere de energie va ri-a bilă din surse regenerabile.

În al treilea rând, face referire la mo dul în care piaţa noastră de retail poate funcţiona mai bine pen-tru u tilizatori per miţându-le să-şi controleze e nergia utilizată şi producţia.

Vom sta bi li cadrul pentru în de-plinirea acestor o biective cu pro-pu nerile privind de signul pieţei şi pieţele de retail. Avem ne voie de sus ţinerea dumneavoastră pen tru a ne asigura că profităm de toate o por tunitățile care apar.Vă mulţumesc ! n

ww

w.a

deva

rul.r

o

18 septembrie 2015

Din activitatea CMEWEC Inside August 2015

*) Preluare din WEC Inside, Consiliul Mondial al Energiei, August 2015

Love What You Do - A Lifetime in Energy

Dr. Gheorghe Bălan, born in 1929, is celebrating his 86th anniversary and 62 years of continuous professional activity in the Romanian energy sector. Highly involved in all the activities of the World Energy Council Romanian National Committee for 47 years, Dr. Gheorghe Bălan has been honored with the Diplomat ‘Lifetime Energy Excellence Award” at the Gala of Romanian Energy Awards 2015 for his commitment to work in the energy sector.

Dr. Iulian Iancu, Chairman of the World Energy Council Romanian Mem ber Committee said: „Dr. Gheorghe Bălan proves to all of us what it means to have time to

live, to love, to work and to devote onself to the job one is doing. He has shown us that nothing is too hard when you are committed. Un der his leadership, during the last 15 years of the World Energy Council Romanian National Member Committee, it has experienced wide national and international re cognition, and all of us want to give him a big thank you”.

When asked about the secret of his youth, Dr. Bălan said: „One of my secrets is that I love my work. I have always embraced it wholeheartedly and looked for opportunities to work with other people who also love their jobs. When you enjoy working, then work is no longer a burden – e verything becomes a pleasure, and everything gets easier.

„For me, the sense of responsibility, be it professionally or personally, has governed my entire life. It is the only way I can show my gratitude to the people who have believed in me and entrusted me with top executive positions. I hope I have ne ver disappointed them.”

Commenting on his lifetime of achievements, Dr. Bălan said: „I am pleased and proud that the World Energy Council Romanian National Committee is now recognized by the de cision makers in the Romanian energy industry as the most

representative non-governmental energy organization in Romania. Our Committee includes over 240 collective members amongst whom are the major private and state-owned companies in the Romanian energy sector, academia, R&D in-sti tutes and over 400 leading in-di vidual members from Romania’s business and civil society.”

Dr. Bălan continued: „However, there are many challenges that await us. To name just a few, there is the Regional Energy Fo-rum – FOREN, organized every two years by our Committee since 1992, which has become a flagship event; the implementation of the Co mmon Collaboration Platform, a bo dy set up and led by the World Energy Council Romanian Member Co mmittee with other Romanian Energy NGOs in Romania; the con tinuous development of the Romanian FEL program; our monthly pu blication „Energy Messenger” and the new biannual publication EMERG (Energy, Environment, Efficiency, Re sources, Globalization”) which is edited together with the General Association of Romanian Engineers (AGIR) a.s.o.

„We are in a position to successfully face all the challenges that await us, and I am confident that we will achieve everything we set out to do.” n

septembrie 2015 19

Raportul World Energy Trilemma primeşte aprecieri pozitive

Raportul World Energy Trilemma s-a lansat anul acesta la Întâlnirea Ministerială privind Energia Cu ra tă (CEM) găzduită de oraşul Merida, Mexic în timpul deschiderii mi nis te-ri ale plenare din 27 mai 2015.

Secretarul General, Christoph Frei, a prezentat constatările esenţiale ale raportului atât miniştrilor cât şi re prezentanţilor din cele 23 de ţări par ticipante la CEM şi ai Comisiei Europene. Acesta este în mod de-o sebit un forum important unde par ticipanţii pot fi informaţi privind e forturile depuse privind Trilema având în vedere că ţările membre sunt responsabile de aproximativ 75 % din emisiile de gaze cu efect de seră şi realizează 90 % din investiţiile la nivel mondial în e ner-gia curată.

Raportul World Energy Trilemma a pri mit aprecieri pozitive şi din alte ţări în acest an, nu doar din Mexic. O ma re parte dintre comitetele noastre mem bre au organizat activităţi de sen sibilizare a publicului pentru a scoate în evidenţă constatările ra-por tului care au fost rezultatul unui di alog cu peste 2.500 de lideri din do meniul energiei.Comitetul canadian a profitat de Summitul Anual al Energiei or ga-

ni zat în Canada pentru a prezenta constatările raportului, susţinute de Vicepreşedintele pentru America de Nord, Dean Oskvig. Discutând pe marginea valorii constatărilor, ra portului Preşedintele Consiliului E nergiei din Canada, Graham Campbell, a afirmat: „Guvernele de la nivel naţional şi din provincie din Canada au implementat deja mă-suri care au vizat îndeplinirea re co-mandărilor Trilemei.

Ca e xemple pu tem aminti inițiativele de e fi ci en ță energetică şi de con ser-va re a energiei electrice, R&D (cer-ce tare şi dezvoltare) orientat spre teh nologiile de energie curată, re-gu la mente care au stabilit un stan-dard înalt de performanţă pentru unităţi noi de producere a energiei pe bază de cărbune şi la cele care au ajuns la finalul perioadei lor de fun cţionare, precum şi prevederi i novatoare pentru legile privind car-bo nul, preţul carbonului şi tran zac-ţi onarea emisiilor.”

Recomandările raportului privind ma nagementul cererii, eficiența e -nergetică şi RD&D au fost de a -semenea valoroase pentru co mi tetul mem bru din Columbia care a scos în evidenţă faptul că ţările trebuie să „Prioritizeze şi să construiască plat-for me pentru inovare şi RD&D, în spe cial în cazul investiţiilor pentru teh nologiile noi, cât şi o nouă eră de colaborare între sectorul public şi privat” adăugând că „Transferul de tehnologie şi capacitatea de a con strui sunt necesare pentru a tran sforma paradigma dezvoltării actuale.”

Transferul de Tehnologie şi Comerţ a fost scos în evidenţă de către co-mi tetul spaniol care a afirmat că: „Îndepărtarea obstacolelor tarifare

şi netarifare din calea comerţului (pre cum standardele restrictive la produse sau reguli complexe priv-ind originea) trebuie adusă în cen-trul dezbaterii privind comerţul glo bal şi transformată într-o pri o-ritate pentru negociatorii din do-me niul comerţului” adăugând că „Acest punct va fi valoros în special pen tru IMM-uri, dat fiind faptul că barierele din calea comerţului tind că constituie o povară dis pro por-ţi onată pentru firmele mai mici. Noile acorduri care vor a părea, pre cum TTIP, reprezintă cea mai bună oportunitate pentru re du ce-rea costurilor companiilor şi pen tru potenţiala deschidere de noi po si bi-li tăţi de piaţă pentru aceştia”.

Pentru comitetul membru din Tunisia importanța mecanismelor de fi nanţare a fost esenţială, afirmând că „Acum este momentul ca Tunisia să transmită semnale politice mai pu ternice pentru a crește investiţiile şi pentru a atrage mai mult capital pri vat” adăugând că „Beneficiile a cordării de stimulente pentru e co nomisirea energiei şi pentru pro iectele de energie din surse re-ge nerabile în Tunisia nu trebuie să fie supraestimate.”

Într-un sens mai larg constatările ra portului pe marginea Preţului la Carbon au fost preluate de alte or-ganizaţii şi companii care au re flec-tat semnalele clare identificate de Consiliul Mondial al Energiei în ul-ti mii ani.

Raportul World Energy Trilemma lan sat anul acesta a primit a precieri pozitive şi încurajăm pe mem brii noştri să-l citească şi să îm păr tă-şeas că rezultatele sale cât mai mult cu putinţă. n

Lansarea raportului World Energy Trilemma la Întâlnirea Ministerială

din Mexic privind Energia Curată

*) Preluare din www.worldenergy.org, Consilul Mondial al Energiei

1

FOREN 2016 WEC CENTRAL & EASTERN EUROPE REGIONAL ENERGY FORUM Safe and Sustainable Energy for the Region

WEC CENTRAL & EASTERN EUROPE REGIONAL ENERGY FORUM - 13th Edition

- FOREN 2016 - Safe and Sustainable Energy for the Region

12-16 June 2016 Romania

Organized by the Romanian National Committee of the World Energy Council

With the coordination of the World Energy Council and with the support of WEC Member Committees in the Central and Eastern Europe

The WEC Central & Eastern Europe Energy Forum, organized every two years, is the most important regional event and exhibition hosted by the Romanian National Committee of the World Energy Council (WEC/RNC). It serves as a reference for energy specialists in Central and Eastern Europe. The Forum will be organized under the auspices of the Romanian Government, with the coordination by the World Energy Council and the kind support of the WEC Member Committees (WEC MCs) in Central and Eastern Europe. The 13th Edition of the Forum - FOREN 2016, with the theme “Safe and Sustainable Energy for the Region”, will be held in Romania, during 12-16 June 2016. The event will focus on the main challenges, developments and opportunities of the CEE power industry for a sustainable development. The Forum attracts top officials from ministers, governments, academia, energy leaders from national and European international companies, experts in energy and environment issues, representatives of mass-media. The Programme of the Forum will include Keynote speeches from noteworthy policy makers and businessmen in the CEE region, Round Tables on the latest accomplishments in the energy field, Special Events, hundreds of technical papers presented within the five Discussion Sessions, technical visits and social events. A main feature of the Technical Programme is the discussion sessions and poster session, during which the most provocative concepts will be presented, as follows: Discussion Sessions DS1.1 National Policies and Objectives to meet EU Energy-Environment Policy Integration Terms of Reference

Forecasts and scenarios of energy demand by 2050; Regional, European and global energy perspective

Energy and Environment Policies; Security of energy supply; The accessibility of energy

DS1.2 Safe and Sustainable Supply Conventional and Renewable Sources. Financial Mechanisms. Terms of Reference

Large European projects; Carbon pricing; Financial mechanisms.

3

Submitting Procedure for Papers and Posters FOREN 2016 Organizing Committee is delighted to invite representatives from the World Energy Council, WEC MCs, WEC/RNC members and other specialists from the national and international energy community, to submit papers for discussion and poster sessions, thus sharing their views with other participants and contributing to the technological development of the regional and European energy sector. Selected papers will be delivered by the authors during the Forum and will be available on USB flash drives to be distributed to all participants. Paper Preparation Guidelines General Authors must submit only FULL PAPERS. The Paper must contain original material, never published before, which reflect special issues, addressed

through finalized research and/or describe new technologies with safe implementation. The paper must be written in English (also in Romanian for the Romanian participants), in MS Word format,

and must not exceed 15 pages in total length. The paper must include an executive summary of maximum 200 words (on the first page of the full paper)

and should be drawn up according to the template on FOREN 2016 website. Authors must specify whether their paper is to be submitted for Discussion Session or Poster Session The organisers reserve the right to select and include papers into the main discussion sessions and the

poster presentations. Text Layout The Paper must be typed in single column format on international standard size A4 paper with margins of

2.54cm. The main text should be single-spaced and in 12pt Times New Roman font. Footnotes should appear in 9pt

font. Structure (no more than 15 pages in total) Cover (1 page): Title, authors, affiliations, Executive Summary, Keywords

Title, authors, affiliations The author must clearly indicate who is responsible for correspodence at all stages of submission,

selection and presentation, including post-presentation The following contact details must be provided for all co-authors: full postal address, email address,

telephone and fax numbers (with country and area codes)

Executive Summary (maximum 200 words) The author must provide an executve summary of maximum 200 words outlining the aims, scope, core findings and conclusions of the paper List 3-5 keywords of the paper.

Main Text (no more than 10 pages) All figures and tables sholud be embedded in the text in the location that they should appear and numbered consecutively and given a suitable caption. Footnotes should be indicated in the text by superscript numbers which run consecutively through the paper

Conclusions and Relevant Implications (1-2 pages)

References All publications cited in the text should be presented in a list of references following the text of the paper.

Appendix Appendices should be avoided whenever possible and their content incorporated into the text. Where this is not feasible, they should appear at the end of the paper.

Posters

A Poster Session, featuring up to 80 poster presentations will also be an integral part of the Forum. Authors are invited to submit non commercial posters on state-of-the-art technologies and on the most innovative projects in the energy and energy-related sectors. Two halls in the Conference Center will be reserved for Posters which will ensure high visibility for the accepted submissions.

Posters must be submitted in MS Word format, in English (also in Romanian for the Romanian participants). Posters should follow the guidelines given to the authors by e-mail or downloaded from the Forum website. The Papers submitted for the poster session must include a presentation summary (at the beginning of the

paper), both in Romanian and English, of max. 200 words.

3

Submitting Procedure for Papers and Posters FOREN 2016 Organizing Committee is delighted to invite representatives from the World Energy Council, WEC MCs, WEC/RNC members and other specialists from the national and international energy community, to submit papers for discussion and poster sessions, thus sharing their views with other participants and contributing to the technological development of the regional and European energy sector. Selected papers will be delivered by the authors during the Forum and will be available on USB flash drives to be distributed to all participants. Paper Preparation Guidelines General Authors must submit only FULL PAPERS. The Paper must contain original material, never published before, which reflect special issues, addressed

through finalized research and/or describe new technologies with safe implementation. The paper must be written in English (also in Romanian for the Romanian participants), in MS Word format,

and must not exceed 15 pages in total length. The paper must include an executive summary of maximum 200 words (on the first page of the full paper)

and should be drawn up according to the template on FOREN 2016 website. Authors must specify whether their paper is to be submitted for Discussion Session or Poster Session The organisers reserve the right to select and include papers into the main discussion sessions and the

poster presentations. Text Layout The Paper must be typed in single column format on international standard size A4 paper with margins of

2.54cm. The main text should be single-spaced and in 12pt Times New Roman font. Footnotes should appear in 9pt

font. Structure (no more than 15 pages in total) Cover (1 page): Title, authors, affiliations, Executive Summary, Keywords

Title, authors, affiliations The author must clearly indicate who is responsible for correspodence at all stages of submission,

selection and presentation, including post-presentation The following contact details must be provided for all co-authors: full postal address, email address,

telephone and fax numbers (with country and area codes)

Executive Summary (maximum 200 words) The author must provide an executve summary of maximum 200 words outlining the aims, scope, core findings and conclusions of the paper List 3-5 keywords of the paper.

Main Text (no more than 10 pages) All figures and tables sholud be embedded in the text in the location that they should appear and numbered consecutively and given a suitable caption. Footnotes should be indicated in the text by superscript numbers which run consecutively through the paper

Conclusions and Relevant Implications (1-2 pages)

References All publications cited in the text should be presented in a list of references following the text of the paper.

Appendix Appendices should be avoided whenever possible and their content incorporated into the text. Where this is not feasible, they should appear at the end of the paper.

Posters

A Poster Session, featuring up to 80 poster presentations will also be an integral part of the Forum. Authors are invited to submit non commercial posters on state-of-the-art technologies and on the most innovative projects in the energy and energy-related sectors. Two halls in the Conference Center will be reserved for Posters which will ensure high visibility for the accepted submissions.

Posters must be submitted in MS Word format, in English (also in Romanian for the Romanian participants). Posters should follow the guidelines given to the authors by e-mail or downloaded from the Forum website. The Papers submitted for the poster session must include a presentation summary (at the beginning of the

paper), both in Romanian and English, of max. 200 words.

4

Papers and posters selection The papers will be selected by:

The members of the WEC/ RNC Scientific Council, who will provide recommendation on accepting or rejecting the papers. These recommendations will be taken into account by the Selection Board.

A Selection Board, made up by the co-organizers of the 5 discussion sessions, will make the final selection of the papers, taking into account the recommendations of the WEC/ RNC Scientific Council.

A 10% discount on the Forum fee will be offered to the authors of accepted papers (only the presenter, in case of joint papers).

Awarding prizes to the best 3 papers

The best 3 papers of each session will be awarded in the Closing Ceremony as follows: 1st prize: 5000 lei equivalent of Euro 1150 2nd prize: 3000 lei equivalent of Euro 650 3rd prize: 2000 lei equivalent of Euro 450

A special prize will go to the best paper of each session delivered by the young energy professionals (up to 35 years old) – an amount of 2000 lei equivalent of 500 Euro (for each discussion session).

Total awarding prizes: 3000 Euro x 5 discussion sessions = 15000 Euro. Selection criteria for FOREN 2016 Papers Awarding:

- Innovation and originality of the subject - Credibility of the results - Technical and scientific level and applicability in the energy sector - Authors’ professional experience - Interest in the national energy system - Practical implementation

Forum Proceedings

All accepted papers and posters will be published as part of the 13th WEC Central and Eastern Europe Regional Energy Forum Proceedings on USB Flash Drive. The summaries of the papers will be published on the Forum website: www.cnr-cme.ro/foren2016.

The WEC/RNC Secretariat will retain the copyright to all accepted papers and will authorize suitable reproduction upon request. Presenter attendance at the Forum At least one author of an accepted paper or poster must register for the Forum, pay the appropriate fee and attend the Forum to present the paper or poster. Forum papers will not be released for publication in the proceedings unless the fee is paid. One registration fee can cover up to 2 papers / posters only. Important Dates

Paper and Poster Submission Opens: 1 September 2015 Paper and Poster Submission Deadline: 28 February 2016 Selected Papers Notification: 31 March 2016 Registration Deadline for authors: 30 April 2016 Early Registration Deadline for participants: 30 April 2016 Presentation at the Forum: 12-16 June 2016

Contacts for Submitting of Papers and Posters

The Papers and Posters for the WEC Central & Eastern Europe Energy Forum FOREN 2016 must be submitted by one of the following ways:

- by e-mail at the following address: [email protected]; - on CD-ROM or USB Flash Drive by mail or directly to the WEC/ RNC headquarters (address below);

WEC Central & Eastern Europe Regional Energy Forum Secretariat – FOREN 2014 Romanian National Committee of the World Energy Council Address: 1-3 Lacul Tei Blvd., Bucharest 2, 020371, Romania

Tel.: +40372 821 475; +40372 821 476; E-mail: [email protected]; Website: www.cnr-cme.ro/foren2016

Comitetul National Român al Consiliului Mondial al Energiei Secretariatul Executiv

Secretariatul Executiv CNR-CME lansează un nou Serviciu la dispoziţia companiilor

din sectorul Energie din România - Calitatea de: PARTENER OFICIAL

Bucură-te de un partener reprezentativ şi credibil pentru mediatizarea imaginii de firmă!

PARTENER OFICIAL al evenimentelor anuale organizate de CNR-CME

PACHET DE SERVICII

1. Menţionarea firmei ca PARTENER OFICIAL al Asociaţiei CNR-CME timp de trei ani, 2015-2017 2. Menţionarea companiei, în calitate de PARTENER OFICIAL, în cuvântul de deschidere al fiecărui eveniment 3. 1 speech/1 prezentare de 20 minute în cadrul fiecărui eveniment şi inserarea prezentării în mapa participantului 4. 1 apariţie lunară – profil de companie (1 pag. A4) în Buletinul Informativ „Mesagerul Energetic” în

luna desfăşurării evenimentului (arie difuzare: 1000 adrese) 5. Promovarea numelui şi siglei companiei, în calitate de PARTENER OFICIAL al Asociaţiei CNR-CME, pe

materialele promoţionale ale fiecărui eveniment (pliante, afişe, invitaţii, imagini videoproiector, pe coperta mapei participantilor la eveniment şi a mapei de presa etc.) şi alte materiale care apar pe parcurs

6. Promovarea numelui şi siglei companiei pe macheta fiecărei manifestări care va fi promovată în publicaţiile scrise şi on-line ale partenerilor media

7. Menţionarea numelui companiei în calitate de PARTENER OFICIAL şi expunerea siglei cu link activ în sesiunile de e-mailing şi newsletter-ele din perioada de promovare a evenimentului şi post-eveniment, când se vor difuza concluziile conferinţei

8. Menţionarea în calitate de PARTENER OFICIAL în comunicatele de presă ante – şi post-eveniment 9. Menţionarea în calitate de PARTENER OFICIAL în articolele post-eveniment în publicaţiile

partenerilor media 10. Menţionarea în calitate de PARTENER OFICIAL şi expunerea siglei companiei cu link activ pe

prima pagină a website-ului www.cnr-cme.ro, pe o perioadă de 6 luni 11. Menţionarea în calitate de PARTENER OFICIAL şi expunerea siglei companiei cu link activ către

website-ul acesteia, pe pagina web a evenimentului 12. Amplasare roll-up / spider propriu în sala în care se desfăşoară evenimentul 13. Spaţiu de expunere a materialelor promoţionale ale PARTENERULUI OFICIAL în holul sălii de

desfăşurare a evenimentului 14. Includerea de pliante de prezentare a PARTENERULUI OFICIAL în mapa evenimentului 15. Lista cu participanţii la eveniment cu datele de contact ale acestora 16. CD cu pozele realizate la eveniment şi prezentările vorbitorilor 17. Participare gratuită la lucrările conferinţei pentru 5 participanţi ai companiei.

Pentru calitatea de Partener Oficial CNR-CME se pot negocia: Durata de un an până la trei ani Valoarea financiară contractată.

Pentru mai multe informaţii privind acest Serviciu, vă rugăm să ne contactaţi!

Persoana de contact: Dr. ing. Gheorghe Bălan, Director General Executiv

Comitetul Naţional Român al Consiliului Mondial al Energiei Tel.: 0372 821 475; 0372 821 476, Mobil: 0745 152 601 e-mail: [email protected], website: www.cnr-cme.ro

Secretariatul Executiv CNR-CME mulţumeste călduros conducerilor

CEZ ROMANIA, GRUP SERVICII PETROLIERE şi ROMELECTRO pentru acordul privind calitatea de PARTENER OFICIAL AL EVENIMENTELOR ANUALE ORGANIZATE DE CNR-CME.

Invităm şi alţi membri colectivi să contribuie la succesul activităţilor CNR-CME!

Smart City, un concept multi-disciplinar care impune o abordare integrata Intr-un clasament recent al celor mai avansate orase inteligente din lume, Copenhaga ocupa locul doi (dupa Barcelona). Argumentul forte care ii asigura pozitia secunda in ierarhia mondiala Smart City este faptul ca orasul detine deja titlul de cea mai verde capitala a lumii si are toate sansele sa devina prima capitala "carbon neutral" pana in 2025. La acest fapt contribuie, in mod evident, incurajarea utilizarii in masa a bicicletei in detrimentul transportului auto privat. Insa edilii danezi nu s-au limitat doar la acest aspecte, ci au dezvoltat continuu abordarea "green" prin introducerea de standarde clare si precise de eficienta energetica in constructia cladirilor, extinderea a spatiilor verzi, optimizarea constanta a sistemului de transport public, facilitarea utilizarii surselor de energie regenerabila la nivelul populatiei etc. Dar locul doi ocupat de Copenhaga in topul Smart City se datoreaza si faptului ca orasul a inregistrat cel mai mare scor la categoria "smart people", care evalueaza indicatori precum nivelul de incluziune sociala, gradul de implicare civica, nivelul de educatie al populatiei, indicele de creativitate etc. (De exemplu, Copenhaga este orasul cu cel mai mare nivel de implicare la nivelul locuitorilor orasului, care participa anual la peste 1.000 de initiative civice.) De ce am am adus in discutie acest exemplu? Pentru ca este unul care iese din tiparele imaginii traditionale pe care majoritatea lumii o asociaza automat atunci cand se aduce in discutie termenul de Smart City: un oras "robotizat", dirijat de senzori si de sisteme inteligente care automatizeaza administrarea resurselor. Ce-i drept, imaginea nu este departe de adevar, insa este doar o parte dintr-unul mai mare. Si anume acela ca, pentru a construi un oras inteligent, este in primul rand nevoie a intelege faptul ca orasele exista si functioneaza ca un ansamblu eterogen de sisteme complexe interconectate. Exemple precum orasele inteligente chinezesti sau cele indiene, fara locuitori inca si construite de la zero astfel incat sa integreze din start senzori si tehnologii inteligente sunt inca extrem de putine. Majoritatea covarsitoare a initiativelor Smart City sunt lansate de catre urbe varstnice care nu mai fac fata ritmului accelerat de urbanizare si care dispun de resurse din ce in ce mai limitate. In astfel de cazuri, abordarile insulare, focalizate pe una-doua tehnologii "smart" - de tipul smart grid, machine-to-machine, smart metering etc. - pot genera o serie de castiguri reale si rapide. Dar nu pot asigura o baza de dezvoltare solida unui oras inteligent, pentru ca atingerea potentialului maxim al tehnologiilor smart presupune armonizarea lor intr-un tot functional, care sa raspunda cerintelor si nevoilor specifice fiecarui oras in parte. Smart City nu inseamna insa doar cladiri inteligente sau infrastructuri "smart" si nu poate fi redus doar la adoptarea unor tehnologii inovatoarem precum Internet of Things sau Big Data, ci reprezinta un raspuns viabil pentru o problematica mai vasta, care acopera domenii variate de la politici sociale, la managementul retelelor de energie si transport, educatie, sanatate etc. Nu se poate discuta pertinent despre orasele inteligente fara o abordare integrata a tuturor acestor provocari care creeaza profilul unic al fiecarui oras. De aceea, ITS Events Management, alaturi de Asociatia Romana pentru Tehnica de Securitate, Comitetul Nat ̦ional Roman al Consiliului Mondial al Energiei si Organizatia Romana pentru Implementarea Sistemelor Inteligente de Transport, organizeaza in luna octombrie, la Bucuresti, primul eveniment de amploare nationala dedicat abordarii problematicii oraselor inteligente dintr-o perspectiva multi-disciplinara. Pentru aceasta, expo-conferinta "Smart Cities of Romania" este structurata pe mai multe sesiuni repartizate de-a lungul a doua zile de dezbateri si va reuni reprezentati ai Comisiei Europene, ai autoritatilor locale si ai institutiilor nationale de reglementare, precum si specialisti din mediul academic si din mediului privat, astfel incat audienta sa poata beneficia de o perspectiva completa asupra ceea ce inseamna cu adevarat Smart City.

septembrie 2015 27

Seniorii Energiei Dialog de suflet cu dl. ing. Paul GHEORGHIESCU - specialist hidroenergetician Prof. Elena Ratcu, Consilier CNR-CME

Absolvent al Facultății de Energetică, secția Hidroenergetică din cadrul Institutului Politehnic București și al Academiei de Studii Economice, domnul Paul Gheorghiescu - a în ceput cariera profesională ca in-gi ner la Întreprinderea de Cen tra-le Hidroelectrice Curtea de Argeș, unde a urcat rapid treptele ierarhice ca inginer de serviciu, șef de secție, inginer șef adjunct (1969), pentru ca în anul 1975 să fie numit inginer șef, funcție care în anii aceia era sinomină cu cea de director tehnic de astăzi și pe care a ocupat-o până în anul 1989. Între anii 1966-1989 dl. Gheorghiescu a avut con-tri buții deosebite la punerea în fun cțiune a centralelor de pe râul Argeș, începând cu CHE Vidraru, a centralelor din cascada râului Argeș, a centralelor de pe râul Dâmbovița și Râul Târgului. De asemenea, în aceeași perioadă, a contribuit ac tiv

la organizarea activității de ex ploa-ta re a Întreprinderii de la Curtea de Argeș și la formarea multor ge ne-ra ții de specialiști în domeniu. Între anii 1990-1992 a fost Secretar de Stat la Ministerul Mediului (primul mi nister cu acest profil din România de după 1989), unde a organizat și condus Departamentul Apelor și a coordonat reactualizarea pro-gra mului național de amenajare a bazinelor hidrografice. Între anii 1992-1997 a fost directorul Di rec-ți ei de centrale hidroelectrice din ca drul RENEL/CONEL, după care a fost numit director de exploatare, di rector de reparații și director de dez voltare și retehnologizare în ca-drul SC Hidroelectrica SA, unde a con tribuit la organizarea sectorului hi droenergetic în noua structură a e conomiei de piață. Din anul 2007 și pâ nă în prezent, dl. Gheorghiescu a oferit consultanță individuală pentru

im portante entități, printre care: Fun dația TERRA Mileniul III, Agenția Ro mână pentru Conservarea E nergiei- ARCE, Energy Consulting Net work, Unitatea de Management a Proiectelor – Ministerul Mediului și Pădurilor, Centrul de Formare şi Perfecţionare Perfect Service S.A. Bucureşti, Electromagnetica SA etc. Dl. Paul Gheorghiescu are o bogată activitate științifică fiind a utor a peste 82 de articole şi stu dii în domeniul hidroenergeticii, gos po-dă ririi apelor şi protecţiei mediului,

Mă fascinează întotdeauna apa prin puterea ei vindecătoare, mă sperie prin forța dezlănțuirii ei și mă uimește când se lasă îmblânzită de om. I-am cunoscut mai bine pe unii din îmblânzitorii apei într-o vizită de documentare la Hidroecentrala Porțile de Fier, pe care am organizat-o în anul 2000 (când eram la CONEL) pentru jurnaliștii economici din mass-media centrală. Am asistat atunci la coborârea și montarea rotorului generatorului și a statorului generatorului auxiliar, ambele încastrate într-o singură piesă cu o greutate de 600 de tone. Lucrarea era impresionantă și făcea parte dintr-un proces complex de retehnologizare a hidrocentralei, început în 1997. Specialiștii care ne-au însoțit pe parcursul vizitei ne-au destăinuit câteva din tainele, greutățile și satisfacțiile meseriei de hidroenergetician. De atunci am prins drag de acest domeniu și mă bucur ori de câte ori am ocazia să vorbesc cu specialiștii săi.

De aceeea, dialogul meu de astăzi cu domnul Paul Gheorghiescu unul din împătimiții noștri hidroenergeticieni este o mare plăcere pentru mine. Un om

hotărât, cu voce puternică și nuanțată, cu o voință de fier și o stăpânire fantastică a domeniului de care și-a legat destinul, optimist incurabil și cu o gâdire extrem de echilibrată și chiar filosofică uneori, domnul Gheorghiescu este un om care știe să se bucure pentru fiecare clipă a vieții, care râde cu poftă când este cazul, este sensibil până la cea mai adâncă fibră a sufletului său. Amintirile fantastice, uneori pe care mi le-a depănat privind exploatarea centralelor hidroelectrice sau „facerea” celor mai mari obiective hidroenergetice de la noi, dacă ar fi să mă refer doar la Barajul de la Bicaz, Centrala hidroelectrică Vidraru ori Porțile de Fier, m-au fascinast atât de mult, încât l-am rugat să scrie o carte de memorii, pentru a le împărtăși altora. Imi place, să cred că l-am convins și că în curând vom avea o astfel de carte scrisă de domnul ing. Paul Gheorghiescu.

28 septembrie 2015

publicate în reviste de specialitate sau prezentate la congrese şi sim-po zioane din ţară şi străinatate, iar între anii 1996 și 2009 profesor asociat la Facultatea de Energetică a Universității Politehnica din Bu-cu rești unde a predat cursul „A naliza regimurilor de exploatare a centralelor hidroelectrice”. Este mem bru de onoare la Comitetul Na ţional Român al Marilor Baraje – CROMB, CNR-CME, Asociaţia In ginerilor Hidroenergeticieni – AQUANOSTRA, IRE, iar până în anul 2007 a fost membru al International Hy dropower Association Londra IHA (1992 – 2007). Personalitate mar cantă a hidroenergeticii ro-mâ nești, numele domnului Paul Gheorghiescu este menționat în vo-lumele „Personalităţi ale vieţii po-li tice din România” (1994) ,„Who’s Who în domeniul energiei din Ro-mânia”(2005), „Enciclopedia per-sonalităţilor din România” - „Hub-ners Who is Who” editia II (2007)

***„Hazardul are rolul lui în viața noastră”

Elena Ratcu: Născut pe plaiuri moldovene, viața v-a dus pen-tru foarte mulți ani pe plaiuri ar geșene, pentru ca, în final, să poposiți în București. Ce v-a determinat să alegeți hi dro e-ner getica ca specializare?

Paul Gheorghiescu: M-am năs-cut în municipiul Roman, un „târg” moldovean de mare tradiție cul tu-rală și încărcat de istorie, unde mi - am petrecut copilăria. După ab-sol virea liceului de mare prestigiu „Roman Vodă”, am luat drumul Bucureștiului pentru a da examen de admitere la facultate, deși po-tri vit tradiției locului, absolvenții de liceu din Roman se îndreptau spre facultățile din „dulcele târg al Iașului”, care erau mai aproape de ca să și unde acomodarea cu viața de student era mult mai ușoară. Am ales Facultatea de Energetică, pro babil influențat de lecțiile de e lectricitate predate la orele de fizică din liceu, pentru că în anii aceia e lectricitatea pătrundea în forță în ac tivitatea productivă și în viața de

zi cu zi. Examenul de admitere la Facultate nu a fost o problemă de-osebită pentru mine datorită pre-gă tirii extrem de serioase pe care am dobândit-o în anii de liceu. Spe-cializarea Hidroenergetică mi-au ales-o însă alții, pentru că, la re-par tizarea pe secții după anul al do ilea de facultate, toți studenții au optat pentru secțiile Automatică (în ființată începând cu anul 1967) și secția Electroenergetică. Dar cum „hazardul” are rolul lui în via-ță, judecând retrospectiv aș pu tea spu ne că viața nu a făcut o a legere rea pentru mine. Cred că la acel mo ment puțini dintre colegii mei ar fi putut face o opțiune în cu-no știință de cauză, specializările o ferite în diversele subdomenii ale electricității fiind pentru toți o ma-re necunoscută. Un singur lucru în-țelegeam în acel moment: că toa te aceste domenii sunt în plină dez-voltare și că era mare nevoie de ingineri. Dragostea pentru hi dro-energetică avea să vină odată cu anii de studiu, când am început să cunosc tainele și frumusețea cen-tra lelor hidroelectrice.

─ Aveți dreptate, de multe ori hazardul ne influențează via ța. Ați început activitatea ca in giner stagiar în exploatare la În tre-prin derea Electrocentrale de la Curtea de Argeș în 1966, anul în care s-au pus în funcțiune cen-tra la subterană și barajul de la Vidraru, primul baraj construit în arc și al cincilea din Europa la acea vreme. Ce impact a avut asupra tânărului inginer de atunci această construcție gran dioasă, ce responsabilități aveați și cum le-ați preluat?

─ Am ajuns la Argeș când centrala și barajul erau încă un mare șantier. Im presia a fost copleșitoare. Deși în practica din anul IV de facultate fă-cută pe valea Bistriței văzusem pri-ma mare centrală și primul mare ba-raj din țară la Stejaru pe Bistrița și mai multe centrale din amenajarea Bistrița Aval, la Argeș parcă totul era mult mai grandios. Contribuiau la această imagine și lucrările ne-ter minate încă, dar și acel furnicar de oameni care lucrau la finalizarea ba rajului și a centralei subterane. Com plexitatea echipamentelor a flate în fază finală de montaj, atât a celor hidromecanice și electrice și în special a instalațiilor de a utomatizare, m-au făcut să cred în primele zile că toate cunoștințele a cumulate în timpul facultății nu-mi vor servi la nimic, că nu voi în țe-le ge niciodată cum funcționează a cestea, cu atât mai puțin să ajung să stăpânesc și să exploatez a ceste echipamente. Când mi-am pre-lu at postul în primire, la centrala Vidraru se făceau probele finale, pre luarea instalațiilor la priza de apă a centralei și la golirile de fund ale barajului, pentru începerea a cumulării (care s-a realizat la 1 mar tie 1966). Primele lecții practice le-am luat de la specialiștii de la Energomontaj și de la specialiștii cehi care acordau asistența tehnică la montaj, deoarece echipamentele erau furnizate de mai multe firme din Cehoslovacia. Din păcate, în-tre prinderea de exploatare avea ca specialiști doar doi ingineri și un maistru care nu lucraseră însă ni-cio dată într-o hidrocentrală și un nu măr de electricieni și mecanici de ex ploatare aflați în pregătire. Deși nu eram încă pregătiți pentru așa ce va, noi, cei șase ingineri stagiari, am fost numiți responsabili cu pre-lu area instalațiilor și pregătirea per sonalului în vederea apropiatei pu neri în funcțiune a centralei. Ce-ea ce reușeam să învățăm noi, inginerii, privind instalațiile cen tra-lei, predam mai departe la cur su-rile de pregătire organizate pen tru muncitori. Am avut alături de noi și pe marele inginer Sever Cerchez care răspundea din partea Mi-nisterului Energiei de punerea în fun cțiune și care lucrase câțiva ani

2 iunie 1966, Probe la cablurile de 220 kV-CHE Vidraru, Paul Gheorgiescu, rân-

dul de sus, al doilea din stânga

septembrie 2015 29

la centrala Stejaru. Sever Cerchez a fost un adevărat specialist care a continuat mulți ani coordonarea ac tivității în hidroenergetică la ni-ve lul Centralei industriale și pe ca-re eu îl consider creatorul școlii de exploatare în hidroenergetica ro-mânească. Pentru pregătirea în ce-pe rii activității de exploatare am fă cut și un stagiu de pregătire de o lună de zile la centrala Stejaru, îm preună cu muncitorii din turele de exploatare, unde am început să înțelegem specificul activității de exploatare, normele tehnice și de securitate a muncii aplicabile la o centrală de mare putere. În ce-pu turile activității mele de inginer stagiar s-au finalizat prin începerea serviciului de inginer șef tură. În luna august 1966 centrala a început să producă cu un prim hidroagregat, iar pe 9 decembrie 1966 s-a făcut inaugurarea cu toate cele patru hidroagregate în funcțiune.

„Meseria de operator centrale electrice se poate învăța numai în instalații ” ─ Vreme de 24 de ani după aceea ați coordonat direct, de pe poziții de conducere, ac tivitatea de exploatare şi men tenanţă a centralelor din a menajările hidroenergetice ale râurilor Argeş şi Dâmboviţa, iar între anii 1978 - 1989 în afara a tribuțiilor curente de in gi ner șef al Întreprinderii de cen-tra le Curtea de Argeș ați con-dus activitatea de punere în fun cţiune a opt centrale din a menajările hidroenergetice ale a celorași două râuri. Ce au în-sem nat acești primi 24 de ani cu mari responsabilități, cu ce pro-ble me v-ați confruntat și cum

ați reușit să le depășiți? Cum vă alegeați oamenii și de unde pro veneau ei, cum vă formați e chipele, cum îi școlarizați și cum îi fidelizați astfel încât să rămână pe șantier și să re-zis te muncii grele efecuate în con diții de mare dificultate și răspundere?

─ După un an ca inginer șef tură exploatare, timp în care s-au derulat o serie de evenimente și incidente de exploatare inerente începutului, multe din necunoscutele acestei ac tivități se mai lămuriseră, e chipamentele și uvrajele centralei îmi deveniseră mai familiare și „mai as cultătoare”. Centrala funcționa bi-ne și se năștea ușor și sentimentul sa tisfacției reușitei, al dorinței de per formanță. După un an și nouă luni am fost numit șeful secției e lectrice unde, în afara activității de exploatare, conduceam și ac ti-vi tatea de reparații electrice. Mai mult chiar, sfera de responsabilitate se extinsese și la noile centrale din cas cada Argeș Aval care se puneau în funcțiune într-un ritm extrem de alert: CHE Oiești și CHE Albești în 1967, CHE Cerbureni, în 1968 și CHE Valea Iașului, în 1969. Dacă pro blemele tehnice începuseră să fie bine stăpânite și experiența de exploatare se îmbogățea pe zi ce trece, marea problemă o re pre-zen ta lipsa oamenilor și nevoia de pre gătire a acestora. Îndrăznesc să spun că „se îmbogățea”, pentru că din păcate meseria de operator cen trale electrice nu se poate în-vă ța din pregătirea teoretică în afara centralei; cunoașterea echi-pamentelor și acumularea ex pe-rienței practice se poate face nu-mai în instalații. Personalul de exploatare și cadrele de conducere se recrutau de obicei din personalul lo calnic, care nu avea o pregătire de specialitate. Erau puțini cei pro-ve niți din alte zone ale țării care să fie dispuși să lucreze în locuri de muncă izolate, cum erau cele un-de se nășteau noile centrale. Cur-su rile de pregătire se țineau în pa ralel cu activitatea practică în în-treprindere. Poate răspunderea cea mai mare resimțită în această pe-rioadă de început a fost cea le gată

de acțiunile oamenilor din su bor-di ne, de pregătirea acestora și de conștiinciozitatea cu care aceștia își făceau datoria.

─ Se întâmpla ca vreodată în anii aceia ai comunismului să pri miți sarcini venite pe linie de partid, așa cum se întâmpla în unele domenii ?

─ Pe linie de partid nu aveau cum să ne vină sarcini în zona tehnică. Domeniul hidroenergetic era atât de nou și dificil, încât cei însărcinați de partid să ne supravegheze aveau rețineri în a ne da dispozții într-o zonă pe care nu o cunoșteau. Pe partea tehnică noi ne făceam treaba cum trebuie, însă orice incident oricât de mărunt, cu atât mai mult avariile ori distrugerile de echipamente erau anchetate de organele de securitate ale statului care erau nelipsite de pe lângă fiecare întreprindere. De aceea, conducătorii tehnici de la toa te nivelele trebuiau să asigure a sistență tehnică permanentă, în afara programului normal, și con-troale permanente privind ac ti vi-ta tea personalului, cu precădere la locurile de muncă izolate. Specificul Întreprinderii de Centrale Argeș a fost dezvoltarea continuă a a menajărilor, prin construirea și pu nerea în funcțiune a unui mare nu măr de centrale, finalizarea cas-ca dei râului Argeș până la Pitești și a menajarea parțială a Dâmboviței și Râului Târgului. Astfel de la Cen-tra la Vidraru, pusă în funcțiune în 1966 (220 MW), s-a ajuns la un nu-măr de 22 de centrale (510 MW) în 1990.

─ Într-o prezentare pe care ați făcut-o la o conferință din 2014 spu neați că între anii 1961

6 iulie 2005, deversarea barajului Vidraru

3.12.2006, aniversarea a 40 de ani de la punerea în funcțiune a CHE Vidraru

30 septembrie 2015

1990 în România s-au construit în total 96 de hidrocentrale mari pe râurile Argeș, Bistrița, Olt, Someș, Râul Mare, Siret, Criș, Jiu și Dunăre, dintre care: 20 de centrale cu putere totală de 883,8 MW (1961-1970), 29 cen-trale de 2223,8 MW (1971-1980) și 47 de centrale de 2065,9 MW (1981-1990). Sunt realizări u riașe, dacă le comparăm de e xemplu cu cei abia 500 km de a utostrată realizați în ultimii 20 de ani, nu credeți?

─ La acea conferință organizată la „Muzeul Național Tehnic Di mi trie Leonida”, în Seara Muzeelor, vor-beam tinerilor dintr-o organizație de energeticieni despre istoria hi-droenergeticii românești. Spu-neam atunci că România are un sector hidroenergetic bine dez vol-tat, centralele hidroelectrice ro-mâ nești, din punct de vedere al e chipării, gradului de siguranță și a performanțelor tehnico-e co-nomice fiind comparabile cu ori-ca re din centralele din lume (din punct de vedere al puterii instalate și al producției de energie ne si tu-ăm pe locul opt în Europa). Sec-torul hidroenergetic este com-po nenta de bază a sistemului e nergetic național, care asigură cca. 30-33% din energia electrică și cvasi-totalitatea serviciilor teh-no logice necesare sistemului. Hi-dro energetica românescă s-a dez-vol tat după anul 1950, pornind de la o putere instalată de 64 MW și o producție de energie de 170 GWh în 1960 și ajungând astăzi la o putere de peste 6.700 MW și o producție de energie în an mediu hidrologic de 18.000 GWh/an. În numai câteva decenii s-au realizat un număr de peste 100 de centrale mari, dintre care unele sunt unicat între centralele Europei. Mă refer în primul rând la Centrala Porțile de Fier I cu cei 2100 MW putere instalată totală, Centrala Ciunget Lotru de 510 MW, centrala cu cea mai complexă schemă hidraulică din Europa cu 82 de captări se-cun dare și la centralele subterane de la Vidraru pe Argeș, Mărișelu pe Someș, Retezat pe Râul Mare etc. Realizarea acestor centrale

și a construcțiilor hidrotehnice a ferente a însemnat un efort uriaș pen tru întreaga națiune română, pro iectarea acestora, execuția și fabricația echipamentelor (cu mici excepții) s-a făcut integral în România cu inteligență românească.

─ Toate aceste hidrocentrale s-au ridicat cu un efort uman și material uriaș și, de multe ori, cu un mare tribut uman și sacrificii. Povestiți-mi puțin despre cum ați domolit forța apelor, despre ce înseamnă munca la o centrală hidroelectrică, despre legătura dintre ramura hidroenergeticii cu celelalte ramuri in dus tri-ale de construcuții mașini, e chi pamente, drumuri, des-pre colaborarea hi dro e ner ge ti-cienilor cu geologii, de exemplu.

─ Pentru a domoli forța apelor și a o transforma în energie e lectrică este necesară realizarea de ample lucrări de construcții ce se desfășoară pe suprafețe în-tin se de teren, de sute și chiar mii de kilometri pătrați. Impactul acestor lucrări asupra mediului în-con jurător este considerabil, cu toa te eforturile care se fac pentru di minuarea acestuia. Au existat mul te situații de strămutare a po-pu lației. Cele mai ample au fost la acumularea Izvorul Muntelui-Bicaz unde au fost strămutate total sau parțial 20 de sate, aceasta în-semnând aproximativ 2300 gos po-dării cu aproape 19.000 de lo cu i-tori. Strămutări ale unor locuințe izolate s-au produs și la alte lucrări hidrotehnice: lacurile de acumulare Vidraru, Mărișelu, etc. S-a plătit și un tribut serios în jertfe umane, ac-

ci dentele de muncă fiind uneori de ne evitat la lucrări de o asemenea complexitate și risc ridicat. Au fost scoase din circuitul agricol și forestier mii de hectare de tren, fără de care nu s-ar fi realizat suprafețele întinse ale lacurilor de acumulare. Dar be-ne ficiile obținute în urma acestor sacrificii sunt imense: marile viituri care până acum făceau ravagii pe râurile de munte sunt reținute în ma rile lacuri, sunt scoase de sub ris cul inundațiilor mari suprafețe de teren agricol și localitățile din aval de baraje, se creează rezerve im-por tante de apă pentru irigații și a limentări cu apă, piscicultura are con diții ideale pentru a se dezvolta, iar frumusețea în sine a barajelor și lacurilor de acumulare întregesc peisajul.

„În exploatare îți trebuie multă perseverență și răbdare”

─ Documentându-mă pentru acest interviu, am găsit pe „Youtube” filme documentare ex traordinar de bine realizate ca re prezentau construcția ba-rajului de la Bicaz și a hi dro cen-tra lelor de la Porțile de Fier I și Vidraru, care m-au impresionat te ribil. Dacă, ipotetic vorbind, ci neva ar dori să facă un film cu întâmplările trăite de dum-nea voastră în primii 20 de ani de activitate pe șantierele hi-dro energetice, ce ați scoate în primul rând în evidență ?

─ Activitatea în exploatarea cen tra-le lor hidroelectrice nu are elemente atât de spectaculoase ca cele din domeniul construcției de centrale. În exploatare îți trebuie multă per-se verență și răbdare în pu nerea la punct a instalațiilor și apoi multă pre ocupare în urmărirea fun cți o-nă rii acestora. Poate lucrurile cele mai spectaculoase din viața unui ex ploatator de centrale hi dro e-lec trice sunt punerile în funcțiune și din nefericire unele avarii și ac-cidente tehnice care se pot pro-du ce. Centralele hidroelectrice poartă intrinsec în structura lor o serie de vulnerabilități, de ris curi „congenitale”. Proiectanții, con struc-torii și ulterior cei care asigură ex-

La Muzeul Astra – Sibiu: Turbina cu „făcae”, strămoșul Turbinei Pelton

septembrie 2015 31

ploa tarea acestora sunt preocupați în permanență pentru reducerea ris curilor potențiale, acest lucru fiind economic justificat în anumite li mite. Teoria riscului în tehnică este mai prezentă în hidroenergetică, de cât în alt domeniu. Unele ris-curi provin din stabilirea valorii de-bitelor de calcul și de verificare a construcțiilor hidrotehnice, dar și din necunoscutele structurilor ge o-lo gice în care se fundează acestea.

Ca să fiu mai clar să analizăm si-tuația unui baraj: orice baraj se pro iectează astfel încât să reziste unui anumit debit afluent ce vine pe râu – în cazul construcțiilor de cla sa I-a de importanță deosebită, cum sunt toate barajele mari din România la debite ce pot veni odată la 1000 de ani. Dar valoarea acestui debit se stabilește din calcule sta-tis tice făcute pe un șir de debite mă surate. Valoarea debitului „de odată la 1000 de ani” reprezintă o extrapolare a valorii debitelor cu-noscute și înregistrate până în pre-zent. Dacă însă statistica este de-pă șită și apare un debit superior va lorii luate în calcul, barajul res-pectiv va fi distrus sau grav a variat. Mai mult riscul apariției unui asemenea debit „distrugător” es-te odată la o mie de ani, dar data a pariției poate fi peste 1000 de ani ori poate fi chiar mâine. Celălalt risc pri vitor la construcțiile hidrotehnice îl reprezintă marea necunoscută ca re este „structura geologică”. Î nainte de execuția lucrărilor, fun-da țiile tuturor construcțiilor sunt cer cetate prin studii și măsurători ale caracteristicilor rocii, în funcție de care se stabilesc soluțiile de fun-da re și dimensionarea acestora. Dar oricât de minuțioase ar fi stu-di ile geologice, există riscul ca în ca zul unei structuri neomogene să nu fie surprinse accidentele ge o lo-gi ce locale. De exemplu, un foraj geologic care prin materialul extras per mite analiza „tăriei rocii”, dar și gradul ei de fisurare, poate trece la mică distanță de o zonă de rocă fisurată sau fragmentată de falii importante. Legat de riscul structurii geologice vă dau exemplu două evenimente petrecute la cele două ba raje mari, de care aminteați:

la barajul Izvorul Muntelui de pe Bistrița (Bicaz, cu toate studiile ge-o logice făcute, în anul 1955, după în lăturarea materialului aluvionar de pe versantul mal stâng pentru în ceperea betonării barajului, s-a ac tivat o alunecare a întregului ver-sant după un plan de alunecare care nu fusese surprins la execuția fo rajelor geologice. Exista riscul com promiterii amplasamentului ba-ra jului și, deci, mutarea lui în alt am plasament, ceea ce ar fi implicat costuri uriașe. Numai decizia șefului de proiect Prof. Dr. Ing. Alexandru Diacon un mare proiectant și un mare constructor, care a hotărât be tonarea accelerată a zonei ba-ra jului de pe malul stâng, a oprit a lunecarea și, practic „versantul s-a sprijinit pe baraj”. La barajul Vidraru în 6 iulie 1974 (la opt ani de la punerea sa în funcțiune), după o perioadă cu precipitații abundente s-a produs dislocarea unui prism u riaș de stânci de pe versantul stâng aval de baraj, care, dislocând o porțiune din conducta golirii de fund care trecea prin acesta și care era sub presiune, a creat o viitură ar tificială în aval de baraj. Doar, e xistența unei vane de închidere în a monte a făcut ca avaria să poată fi remediată în câteva ore, limitând pro porțiile pagubelor din aval. A fost necesară consolidarea zonei ver santului afectată, prin betonare.

─ V-a marcat mult această avarie, nu-i așa ?

─ Da, incontestabil, avaria din iu lie 1974 de la Vidraru m-a marcat pu-ter nic și pentru multă vreme. Avaria a avut cauze geologice. Fundarea balajului Vidraru s-a realizat în niște con diții excepționale, pe baza unor se rioase studii geologice, într-o va le și o secțiune foarte îngustă, exact ce-i trebuie unui baraj în arc, cum este Vidraru. Versanul drept în aval de baraj, foarte abrupt, are însă o structură geologică foar te fragmentată, cu cîteva falii im por-tan te. Prin baza versantului sunt excavate două conducte de golire de fund care vin din amonte de baraj și debușează în aval, prin ca-re se poate face evacuarea apelor mari și golirea lacului. Vara anului

1974 a fost una foarte ploioasă, ver santul era puternic îmbibat cu apă, iar sistemul de fisuri și fa-lii era sub presiune. Pe la prânz s-au observat unele jeturi de apă şi căderi de pietriş pe versant, în a monte de vana Johnson, vană care în chide conducta golirii de fund nr. 2 în aval. Presiunea jetului de apă din falie a dislocat pur și simplu din ver sant un prism de stîncă, de circa 10.000 m3 care a forfecat galeria și blindajul metalic al acesteia și a de plasat blocul de beton al vanei Johnson (îmi desenează o schiță pe hârtie ca să înțeleg mai bine). Prin secționarea galeriei aflată sub pre-si une, s-a produs în aval de baraj o vi itură artificială de aproximativ 600 m3/s, care a distrus stâlpii liniilor de alimentare cu energie electrică și viaductul de trecere de la piciorul ba rajului, drumul de acces la cen-tra lă în mai multe puncte, și a pro-vo cat inundarea unor obiective și lo cuinţe din albia aval.

─ Probabil că e tare greu să sintetizați în numai câteva fraze uriașul incident de atunci. Cum a reacționat însă conducerea de partid și de stat a vremii ?

─ Cum să reacționeze conducerea de partid? În mai puțin de o oră de la producerea accidentului a venit la fața locului însuși Ceaușescu cu trei elicoptere, care au aterizat un deva în amonte la cca. 4-5 km. de baraj. El însă a vrut să ajungă i mediat la baraj și s-a urcat în ca-bi na unui camion de transport buș-teni care trecea întâmplător pe drumul forestier. Ceilalți membri ai Comitetului Central care-l însoțeau, prin tre care era și Ministrul Energiei de atunci Constantin Băbălău, s-au suit direct pe bușteni. Se lucra atunci la drumul Transfăgărășan, de către cadrele armatei, iar în a monte de baraj se afla o întreagă or ganizare: soldați, constructori, o fițeri de rang superior, precum și mij loace tehnice de intervenție. Di-rec torul meu și șeful de secție erau în concediu, iar eu rămăsesem sin-gur din conducere. Când am primit in formația despre producerea ac-ci dentului am plecat spre baraj cu Pri mul Secretar al orașului (Sediul

32 septembrie 2015

Par tidului era peste drum de sediul E lectrocentrale), iar colegul meu ing. Emil Tămaș, șeful secției re-parații și bun cunoscător al in sta-la țiilor barajului, a plecat pe un alt drum ca să ajungă în amonte de ba raj. Pentru lichidarea avariei era ne cesară o sursă de energie pentru în chiderea vanei plane din capătul amonte al conductei golirii de fund. La ordinul lui Ceaușescu s-a adus un grup electrogen de către cei de la armată, iar colegii mei, asistați de ministrul Băbălău au legat cablul și au alimentat cu tensiune motorul va nei. Prin închiderea vanei din a monte viitura s-a oprit. Trecuseră în să mai mult de cinci ore de la mo-men tul producerii accidentului.

Rămas în aval de baraj din cauza ru perii drumului de acces, eu m-am ocupat de pregătirea centralelor și ba rajelor din cascada aval pentru pre luarea undei de viitură de 600 m3/s. Pe drum am asistat la scene de „apocalipsă”, zvonul că „s-a rupt ba rajul” a făcut ca toată lumea să fugă, încotro credea că e mai bine, mi-am dat seama atunci ce im-portante sunt exercițiile cu po pu-lația în situația unor avarii de an-ver gură la baraje. Vă dați seama și ce era în sufletul meu, barajul nos-tru de care eram atât de mândri, pro voca oamenilor din zonă spaime și suferințe atât de mari. Ceaușescu și cei care-l însoțeau s-au mutat apoi cu cele trei elicoptere într-o zo nă aval de baraj în așteptarea în chiderii vanei. La cererea lui Ceaușescu eu am fost luat de doi co lonei de la securitate și dus la ba-za de elicoptere. Acolo m-a în tâm-pinat Ion Ioniță, ministrul Forțelor Armante de atunci, căruia i-am dat raportul privind situația și i-am relatat pe scurt presupunerile noas-tre legate de cauzele accidentului. Între timp elicopterul lui Ceaușescu s-a ridicat în aer pentru a survola zona, se închisese deja vana și unda de viitură de pe albie „se stingea”. A doua zi, eu și colegul meu Tămaș, am fost conduși la Pitești unde ne aștepta un elicopter al securității ca să ne ducă la București, la Ceaușescu. Între timp, ministrul Cocoș îl sunase direct pe șeful se-curității spunându-i că dacă mer-

gem la București și eu și Tămaș, la centrala care era inundată nu mai rămânea niciun cadru de conducere. Ca atare, pe mine m-a trimis înapoi la centrală, unde trebuia începută repunerea în funcțiune a centralei și golirea lacului, iar pe Tămaș l-au dus la București, unde l-au ținut vreo două zile la Clubul Dinamo, după care l-au adus acasă, pentru că Ceaușescu avea deja alte treburi. Povesta e foarte lungă și mulți ani după aceea ne-am resimțit cu toții. Centrala a fost repusă în funcțiune după opt luni.

─ Dar căderea lui Ceaușescu, din 22 decembrie 1989 unde v-a prins ?

─ M-a prins când făceam probele pentru punerea în funcțiune a cen-tra lei de la Văcărești, pentru că, în general, punerile în funcțiune se fă-ceau la sfârșit de an. Pe la ora 11 am aflat de fuga lui Ceaușescu cu e licopterul pe care am vazut-o la te levizorul unui om din sat. Vă dați sea ma că probele s-au suspendat și au fost reluate abia în ianuarie. Din păcate căderea lui Ceaușescu și schimbarea de regim politic ce a urmat, a condus la abandonarea e xecuției la un mare număr de cen trale hidroelectrice, unele din acestea nefinalizate și nepuse în fun cțiune nici astăzi. E o rușine a gu vernanților de după 1990 ca cen-tra le hidroelectrice începute în 1985 să fie semi-abandonate. Statul tre-bu ie să facă ceva în aces sens și să fi nalizeze această problemă.

─ Aveți dreptate și vom reveni puțin mai târziu asupra acestei probleme. Să continuăm firul ca rierei dumneavoastră. Du-pă 1990 ați fost numit în fun-cții im portante, Secretar de Stat în Ministerul Mediului și di ferite po ziții de director în ca drul Hidroelectrica. Cum ați per ceput schim barea modului de abordare a problemelor hi-dro energeticii ro mânești după 1990, care erau pri oritățile de atunci, cum ați re u șit să or ga-nizați activitatea de gos podărire a apelor în primul minis ter al mediului din România anilor

1990-91 și cum ați propus re or-ganizarea activității de ex ploa-ta re și mentenanță a centraleor hi droelectrice după 1990 la Hidroelectrica?

─ În august 1990 am fost nu mit secretar de stat - Șef al De par ta-mentului Apelor în Ministerul Me-diu lui în Guvernul constituit în urma pri melor alegeri libere din mai 1990. Pro blematica Departamentului A pelor îmi era destul de familiară, a veam avantajul că veneam din hi-dro energetică unde preocupările pen tru gospodărirea apelor și pen-tru diminuarea impactului lucrărilor an tropice asupra mediului erau la loc de cinste și de asemenea cu-noș team destul de bine multe din lu crările de acumulare din țară ca-re în principal serveau folosința e nergetică. Aveam ca atuu modul de ac țiune dinamic și hotărât, precum și rigoarea disciplinei tehnologice în care mă formasem în Ministerul E nergiei Electrice. Primele acțiuni au fost legate de crearea structurilor or ganizatorice ale ministerului care să asigure exercitarea autorității cen trale de gospodărire a apelor, a struc turilor de autoritate teritorială (pe bazine hidrografice) și a u nităților de exploatare a lucrărilor hi drotehnice din teritoriu. Între pro-blemele tehnice abordate în a ceastă perioadă a fost și refacerea Pla-nului Național de amenajare a ba-zi nelor hidrotehnice în condițiile în care politica de investiții forțate a vechiului regim nu mai putea fi con tinuată, se schimbaseră multe din prioritățile de investiții precum și concepția de proiectare. În sep-tem brie 2001, după schimbarea gu vernului Petre Roman, am re-venit la vechea dragoste „hi dro e-ner getica”, în funcția de director al Direcției Hidro din cadrul DGPEET - RENEL, nou înființată. Trebuie spus că până la această dată pen-tru rezolvarea problemelor spe-ci fice centralelor hidroelectrice nu existau servicii specializate în cadrul DGPEET, rezolvarea a cestora făcându-se „la comun” cu pro ble-me le termocentralelor. Dat fiind creș terea parcului de centrale hi dro-electrice, multitudinea de pro ble me ridicate de acestea, noua struc-

septembrie 2015 33

tură organizatorică adoptată pentru întreprinderile de centrale hi dro-e lectrice s-a decis și crearea unei structuri organizatorice dedicată sec torului hidro la nivel central. Prin tre prioritățile noii Direcții Hidro s-au situat reorganizarea activității de exploatare și mentenanță a centralelor hidroelectrice, res truc-tu rarea programelor de investiții, e laborarea unei concepții privind mo dernizarea/retehnologizarea cen tralelor, consolidarea disciplinei teh nologice „care se relaxase” con-si derabil după decembrie 1989. Di-recția Hidro din cadrul DGPEET a constituit scheletul pe care s-a clă-dit apoi societatea comercială Hi-droelectrica (ca sucursală a Conel în 1998 și apoi ca societate in de pen-den tă în anul 2000).

─ Care au fost principalele o biective propuse de dum-nea voastră pentru Strategia E nergetică a României 2005-2025 privind sectorul hi dro e-nergetic?

─ La ultima actualizare a strategiei energetice a României din anul 2005, hidroenergetica a avut câ te-va prevederi importante, care vizau două direcții fundandamentale de ac țiune: continuarea amenajării po tențialului hidroenergetic al țării și modernizarea/retehnologizarea cen tralelor pentru refacerea duratei de viață a echipamentelor, creșterea si guranței și economicității acestora. În ceea ce privește realizarea de noi ca pacități, prioritare erau lucrările de finalizare a unor centrale în-ce pute înainte de 1989, a căror e xecuție fusese abandonată sau mult încetinită din lipsă de fonduri de investiții. Se aflau în această si tuație un număr de 26 obiective de investiții, însumând o putere in stalată de 392 MW și o energie e valuată la 1400 GWh/an. Din păcate e forturile făcute pentru finalizarea a cestora: investiții private, par te-neriate publice private, nu au dat rezultate, singurele fonduri u tilizate fiind „fondurile proprii”. Din acest motiv nu s-au putut ter mi na și pune în funcțiune decât 5 cen trale cu o putere de 124 MW și o e nergie de 290 GWh/an. Cât despre mo-

dernizarea/retehnologizarea cen-tra lelor în strategie era prevăzută re tehnologizarea marilor centrale ale sistemului hidroenergetic în-su mând o putere de aproximativ 2300 MW. La acest capitol realizările sunt mai consistente Porțile de Fier I - 1050 MW, Porțile de Fier II – 216 MW, Olt Inferior (5 centrale cu tur-bi ne-pompă) - 265 MW, Ciunget 510 MW. Total 2040 MW.

„Eșecul campaniei de amenajare de centrale hidroelectrice de mi că putere”

─ Părerile privind realizarea microhidrocentralelor sunt con-tro versate astăzi. Sunt sau nu ren tabile microhidrocentralele? Re prezintă ele un pericol pentru me diul înconjurător? Care este acum potentialul hidroenergetic al țării, care este procentul pen-tru microhidrocentrale, câte din ele sunt în funcțiune în prezent, unde sunt amplasate ?

─ Noua politică energetică e uropeană promovată de Co mu-ni tatea Europeană la începutul anilor 2000 acordă o importanţă ma joră producerii energiei din sur-se regenerabile şi creşterii pon-de rii acesteia în total consum de energie. În acest sens a fost e misă Directiva 2001/77/CE. Este cu nos-cut faptul că prețul energiei pro-du se în centralele hidroelectrice de mică putere-CHEMP cu producții de energie sub 1÷1,5 GWh/an,

este superior prețului de vânzare al energiei acceptat de piață și că vân zarea energiei la prețul pieții nu asigură amortizarea investiției într-un termen rezonabil acceptat de instituțiile de credit (5-7) ani. Din acest motiv Directiva a propus sti mularea realizării unor astfel de centrale prin aplicarea unor sche-me de sprijin. România a adoptat sche mă de sprijin „sistemul de pro movare prin certificate verzi - sistemul de cote obligatorii com-binat cu tranzacționarea cer ti fi-catelor verzi”, promovat prin Le gea nr.220/2008. În această si tu ație investițiile în CHEMP-uri au devenit extrem de profitabile, cu men ți-unea că această profitabilitate es-te suportată de consumatorii de energie din România. În această goa nă după investiții profitabile, cu recuperarea imediată și sigură a banilor investiți „s-a uitat” de scopul acestei campanii, acela de realizare a unor centrale hi dro e-lec trice cu funcționare tehnică și economică pe termen lung. Privind re trospectiv după aproape 10 ani de la promovarea lui, sistemul cu aplicarea schemelor de sprijin a fost un sistem care a produs și va produce pagube economiei na ți-o nale, mecanismul de promovare ca re a fost lăsat la voia întâmplării nu a avut în vedere ca după ter mi-narea aplicării schemelor de spri-jin, centralele să poată produce o energie competitivă. În final vor fi construite sau retehnologizate din vechile centrale cca. 300-400

4 mai, 2010 : Aniversarea a 50 de ani de la absolvirea liceului

34 septembrie 2015

CHEMP-uri, din care după ter mi-narea aplicării schemelor de spri-jin, vor rămîne competitive cel mult 50% dintre acestea, restul ur-mând a fi abandonate, centralele au o stare de siguranță precară și valorifică parțial potențialul natural (o parte din potențialul zonei fiind condamnat la inutilizare). Mai grav este că impactul asupra mediului în marea majoritate a cazurilor a fost devastator și că au fost distruse i reversibil un mare număr de situri na turale. Se poate demonstra ușor că aceeași producție de energie se pu tea concentra în amenajări mai mari cu costuri mult mai reduse, pen tru că atâta timp cât ai de a menajat centrale mari mult mai e conomice, nu merită să te ocupi de valorificarea micropotențialului. Eșecul „campaniei de amenajare de centrale hidroelectrice de mică pu tere, beneficiind de scheme de spri jin”, este datorat autorităților de spe cialitate ale statului care nu au con dus acest proces, lăsându-l să se deruleze numai sub impulsul și in teresul investitorilor.

─ Dar despre veșnicul tânăr și de actualitate proiect Tarnița - Lăpuștești ce îmi puteți spune?

─ Sistemul energetic românesc are în compunerea sa producători de e nergie ce nu pot realiza variații de sarcină de valori mari în timp re lativ scurt, cum ar fi grupurile ter moelectrice pe cărbune sau hi-dro carburi, grupurile nucleare etc. În ultimii ani a crescut masiv com-po nenta eoliană și fotovoltaică a sistemului, producători cu o pre-dic tibilitate redusă a valorii sarcinii. În aceste condiții asigurarea ser vi-ciilor tehnologice de sistem, în prin-cipal reglajul de frecvență-pu tere și intervențiile în situația mo dificării sarcinii prin ieșirea unor gru puri din sistem, se poate face nu mai cu agregatele centralelor hi dro-electrice. Astăzi capabilitatea cen-tra lelor hidroelectrice gravitaționale de a furniza serviciile de sistem în vo lumul cerut, este la limită, iar în ca zul folosirii hidroagregatelor din cen trala Porțile de Fier în acest scop, sta rea tehnică a hidroagregatelor poa te fi afectată (la hidroagregatele

Kaplan de mare putere cu dublu re glaj o serie de subansamble sunt afectate de fenomenul de o boseală). Este necesară realizarea unor centrale cu hidroagregate tur bine-pompă/generator-motor de dicate reglajului de frecvență și intervențiilor rapide în sistem. Pro iectul unei prime centrale cu a cumulare prin pompaj care să o pereze în sistemul energetic ro-mâ nesc, este în analiză de peste do uă decenii, urmând ca realizarea acesteia să fie decisă.

Profitabilitatea unei centrale cu acumulare prin pom paj este asigurată de diferența de preț dintre energia din golurile de sarcină (care se cumpără) și e nergia de vârf (care se vinde) pre cum și din contravaloarea serviciilor teh-nologice de sistem asigurate. Atâ-ta timp cât piața de energie din România nu garantează cumpărarea de energie ieftină în golul de sar ci-nă, iar serviciile de sistem se va lo-ri fică la prețuri reduse, centrala cu acumulare prin pompaj nu va avea suport economic.

„Este cazul să începem să gândim”

─ Ați putea avansa un termen de finalizare a Centralei de la Tarnița?

─ E o problema mai delicată. Centrala de pompaj este o idee de afaceri în energetică. Este o oportunitate care poate fi fructificată sau nu. La această dată în SEN există încă cen-trale hidro gravitaționale care pre-iau sarcinile legate de serviciile de sis tem, reglajul frecvenţă-putere și intervențiile în cazul „căderii” unor grupuri de putere mare. De si-gur, i-ar trebui sistemului și o cen-tra lă de pompaj de mare putere, situație în care ar crește siguranța și economicitatea în funcționare. Toate sistemele energetice mari au și centrale de pompaj. După mine însă, punerea în funcţiune a acestei cen trale cu pompaj nu va fi realizată î nainte de 2025. Este probabil că după această dată volumul ma re de energie regenerabilă, în prin-cipal energie fotovoltaică, va im-

pu ne existența unor importante ca pacități de stocare a energiei pe ca re ziua o vom avem din belșug, pen tru a le transfera în perioada de noap te. Tot atunci se va produce și o schimbare a structurii de pro-du cere a sistemului energetic na-ți onal, pentru care este cazul să în cepem să gândim.

Vor rămâne în funcțiune toate cen-tralele mari gravitaționale, cen tra-lele cu lacuri de acumulare ce vor fi completate cu stații de pompe și centralele noi cu acumulare prin pompare ce vor fi construite. Sec-torul hidro are această „mare zes-tre” cu care vine din istorie, pentru că cea mai eficientă modalitate de stocare a energiei o reprezintă a cumularea de apă în lacuri. Eu am scris despre aceste lucruri pe larg în propunerile mele la Strategia e nergetică a României pentru pe ri-oa da 1915-1935.

─ Care au fost momentele cele mai incitante ale activității dum neavoastră de până acum și pentru care proiect ați suferit cel mai mult?

─ Probabil momentele cele mai incitante au fost cele din primii ani de inginerie, petrecuți la centrala și barajul Vidraru, când am descoperit de fapt frumusețea hidroenergeticii și când am trăit satisfacția că prin ac tivitatea mea de bun inginer se produce energie electrică.

Mo men tele de suferință au fost în-tot deauna legate de momentele de insatisfacție profesională, când cen-trala de care ți-ai legat viața și ac-ti vitatea au suferit avarii și au fost scoa se din funcțiune. Așa au fost mo mentele de după producerea avariei din 6 iulie 1974 despre care v-am povestit deja.

─ Trăim o perioadă în care reperele morale par a fi dispărut, iar valorile reale sunt terfelite. Si totuși, tinerii VLER cu care eu colaborez acum sunt uimitori, apreciază modelele adevărate de profesioniști, se interesează de istoria energeticii și se dedică cu pasiune realizării de proiecte

septembrie 2015 35

în care tehnologiile emergente ocupă un loc special. Pentru ti-nerii aceștia, care din fericire vor să facă performanță în România, nu prin alte țări cum au făcut mulți dintre colegii lor, aș vrea să le spuneți câteva din va lorile profesionale și morale du pă care vă ghidați și, dacă aveți, să ne spuneți și deviza dum neavoastră preferată în via ță. Ce sfat ați da tineilor profesioniști în energetică?

─ Să se preocupe de formarea lor ca specialiști adevărați. Asta înseamnă cunoștințe teoretice cât mai serioase acumulate în anii de facultate, dar și o bună experiență practică cîștigată prin mijloace directe. Primii 2-3 ani ani de activitate trebuie „trăiți” în instalațiile energetice, fie o centrală cla sică, instalații de conversie a energiilor regenerabile, într-o sta-ți e electrică, sau în instalațiile de dis tribuție, altfel nu vor înțelege ni ciodată cu adevărat „secretele” e nergiei electrice.

Astăzi „lumea e nergiei” este plină de specialiști „for mați în birouri”, pricepuți la pia ța de energie sau la strategii e nergetice, care nu știu mai nimic des pre obiectul lor de activitate. Și dacă vreți o deviză de viață l-aș invoca pe Nicolae Iorga care spunea că: „valoarea unui om se prețuiește în ce lasă după dânsul, ca un adaos la viața neamului său”.

„Omul înseamnă suma faptelor sale”

─ Am aflat lucruri inedite des pre profesionistul Paul Gheorghiescu. Cine este însă omul care se ascunde în spatele pro fesionistului? Aveți o familie mi nunată: soție, fiu, nepot. Ca-re este secretul unei familii u nite, atunci când capul familiei tră iește mai mult pe șantier de-cât acasă?

─ Secretul familiei unite este sim-plu: unul din cei doi trebuie de cele mai multe ori „să se sacrifice”, în sen sul de a renunța la a face carieră profesională. În cazul meu soția a fost cea care s-a sacrificat, deși este

absolventă de Politehnică a trebuit să facă inginerie în alt domeniu de-cât cel pe care și-l alesese.

─ Asta înseamnă multă în țe-lep ciune din partea doamnei Gheorghiescu, ceea ce e mare lu cru. Din cele două locuințe pe ca re le aveți, una la București și una la Curtea de Argeș, unde lo-cuiți cel mai mult ?

─ Locuința de la Curtea de Argeș a fost prima locuință a familiei și fără doar și poate că a rămas locul denumit de noi „acasă”. Locuința de la București a fost mai mult locuința de serviciu de după 1990.

─ Aveți vreo pasiune specială ?─ Probabil hobby-ul meu preferat este plăcerea de a călători și de a descoperi lucruri inedite din na-tu ra, istoria și civilizația altor țări. Am avut ocazia să călătoresc și în in teres profesional și să văd cum a rată centralele hidroelectrice con-struite de alții. M-am convins pe viu că centralele hidroelectrice din România nu sunt mai prejos decât cen tralele din Europa sau America.

─ V-ați gândit vreodată să vă schim bați meseria?

─ Nu m-am gândit vreodată că aș pu tea să-mi schimb profesia. Dar da că ar fi trebuit să o fac, probabil că cea de profesor mi-ar fi plăcut cel mai mult. În paralel cu activitatea de inginer am fost de multe ori pro fesor: la școli profesionale și teh nice, la cursuri de calificare și de perfecționare, la Facultatea de E nergetică ca profesor asociat. Ni-mic nu este mai plăcut să-i vezi pe cei din fața ta luminându-se la față, ca semn că au înțeles un lucru mai dificil de explicat.

─ Ce v-ați dori să se întâmple cât mai repede și mai bine în e nergetica românească?

─ Mi-aș dori ca în energetica ro mâ-neas că să se mențină atmosfera de preocupare și disciplină tehno-logică cu care „sectorul e nergetic vine din istorie”, care ga ran tează performanța tehnică și pro fi ta-

bilitatea sectorului, într-o pia ță a energiei în schimbare. Secto -rul hidroenergetic să rămână pro -prietate de stat, pentru ca be ne ficiile aduse de această resursă naturală să nu le împărțim cu nimeni. Trebuie re nunțat la dorința in sistentă a unor politicieni, de pri vatizare a hi dro-energeticii ro mâ nești una din pu-ți nele „pietre prețioase” pe care le mai are e conomia României, care nu are nici un fel de justificare economică.

─ Cât de mult trebuie să se de di-ce un om meseriei lui, pentru a reuși în viață?

─ Pentru a reuși în viață trebuie să te dedici meseriei pe care o fa ci indiferent de nivelul la care o prac-tici. Fără implicare sufletească nu poți fi un bun profesionist și nu poți avea satisfacția muncii. De multe ori această implicare poate însemna să dai mult de la tine-timp liber și chiar sănătate.

─ Care este fapta de până acum de care sunteți cel mai mândru și care este cea pe care o regretați cel mai mult?

─ Filosofia de viață pe care mi-am con struit-o este una optimistă, nu se fundamentează decât pe reușite, de aceea sunt mândru de tot ce am reușit să fac cu folos în binele co-munității pentru care am lucrat. Din aceste motive nu am regrete, ne-împlinirile atâtea câte au fost, „pra-guri” de trecut, au fost dacă vreți...ex periența de viață pe care s-au clă dit noi realizări. ─ Ce apreciați cel mai mult la co-legi, la prietenii adevărați și la oa meni în general?

─ Cred că lucrurile pe care le a preciez cel mai mult la cei din jurul sunt hărnicia, munca făcută din plăcere, implicarea în tot ceea ce fac.

─ Unde v-ați petrecut copilăria, ce fel de copil ați fost și care a fost trăznaia cea mai mare pe care ați făcut-o, copil fiind?

36 septembrie 2015

─ Copilăria mi-am petrecut-o într-un cartier al orașului Roman pe lângă care trecea apa râului Moldova, și unde trăiau o mulțime de copii fericiți. Nu cred că a fost o co pilărie ieșită din comun, în afara fap tului că partenerii de joacă erau ex trem de numeroși iar spațiul de joa că extrem de generos. Curțile ca selor, strada și lunca râului ne-au per mis să practicăm toate jocurile co pilăriei din acele vremuri. A fost o copilărie fericită fără să fi existat „mari trăznăi”.

─ Am înțeles că în școală ați iu-bit științele exacte. Ați avut și un profesor îndrăgit?

─ Da, la liceu materiile preferate au fost fără îndoială matematica și fi zi-ca, la care aș adăuga și geografia. Pro fesoara cea mai îndrăgită a fost cea de română, care îmi era și dirigintă în același timp și care s-a apropiat mai mult de sufletul nos-tru, încercînd să ne pregătească pentru viață.

─ Ce vă entuziasmează și ce vă de zamăgește cel mai mult în lu-mea contemporană de astăzi?

─ Cred că mă entuziasmează cel mai mult deschiderea la cunoaștere pe care ne-o oferă mijloacele de in-for mare moderne, iar dezamăgirea cea mare vine de la faptul că în ciu da acestui lucru oamenii devin din ce în ce mai ignoranți, inculți și agresivi.

─ Aveți un nepot pe care–l iubiți mult.

─ Da, am o frumusețe de nepot, de șase ani și jumatate pe care-l chea mă Tudor și care este copia fi delă a lui taică-său. O dată pe lu-nă eu și soția mea petrecem cu el câteva zile, iar asta îmi dă o energie suplimentară. Este inteligent ca toți copii din ziua de azi, extraordinar de intuitiv și logic. La doi ani și do uă luni a constatat că un bec din casă este „ars” și ne-a cerut foarte ho-tă rât să-l schimbăm, am și filmat mo mentul acela. Mai nou, este ma-re iubitor de munte, de când ta tăl lui, mare iubitor de natură și mon-

tagnard convins, l-a dus prima dată pe munte. Puștiul s-a întors topit de plăcerea muntelui și e încântat de pasiunile tatălui.

─ Ați avut o profesie cu mari și grele responsabilități, dar simt că aveți și o mare sensibilitate. Când vorbeați despre tineri sau des pre nepotul dumneavoastră, ochii vi s-au luminat deodată și se simțea o căldură specială în voce.

─ M-ați prins (zâmbește amuzat). Eu de fapt sunt un tip sensibil. În trecut când se întâmpla să am vreun incident la centrală sau unul din oamenii mei să se accidenteze, nu mai eram om zile întregi după aceea, sufeream și eu alături de cei în cauză. Dar, știți cum e, viața pâ-nă la urma te face și sensibil, dar în același timp te și fortifică și în-cepi să privești mai detașat unele lu cruri. Da! Aveți dreptate legat de ne pot, de copii și de tineri în general simt un fluid de duioșie atunci când sunt în apropierea lor sau când interacționez cu ei.

─ Când ați râs cu poftă utima dată și de ce?

─ Râd cu poftă ori de câte ori am pri lejul, și pentru un optimist ca mi-ne cu simțul umorului, prilej de râs gă sim destul de des în viața de zi cu zi.

─ Din cele povestite, îmi dau sea ma că aveți o viață împlinită pro fesional și personal. Se întâm plă totuși să aveți și regrete ?

─ Nu! (o spune hotărât). N-am niciun regret. Eu sunt un om atât de optimist si pozitiv, încât la mine nu există lucruri pe care să le trec în categoria celor neplăcute. Orice în tâmplare ce pare neplăcută, eu o pun în context, văd ce e bine și ce să rețin pozitiv din aceasta. Lu-cru rile neplăcute ce nu țin de voința mea le uit cât mai repede. Această fi losofie de viață încerc să o induc și ce lor din jurul meu. Desigur există si necazuri, însă pe acestea le iau ca lucruri ce trebuie să se întâmple. Un de scrie că viața noastră trebuie pre sărată numai cu lucuri bune?

─ Aveți o voce puternică, nu-an țată, baritonală, și de ter mi-nată. Cred că v-a ajutat foar-te mult mult pe șantierele hi drocentralelor. (râdem amândoi)

─ Probabil că vocea am moștenit-o de la tatăl meu, care a fost dascăl de biserică, un tip autodidact, care a condus coruri bisericești și laice și care a lăsat mai multe compoziții mu zicale. Eu am moștenit poate vo-cea asta puternică, însă fiul meu a moș tenit de la el talentul muzical și deși este inginer iar în muzică tot autodidact are deja câteva com po-ziții muzicale transpuse pe CD-uri. ─ Care este omul care v-a mar-cat cel mai mult în viață și căruia, dacă l-ați întâlni, i-ați spune „Mulțumesc”?

─ Probabil acest Om a fost Profesorul Dorin Pavel cu care am fă cut cursurile de turbine hidraulice și echipamente hidromecanice în anii terminali ai facultății și care a ac ceptat să-mi fie conducător de pro iect de diplomă. Modul în care m-a orientat pe parcursul lucrului la pro iect, anvergura rezolvării temei de proiect, aprecierile finale ale pro-iectului, m-au făcut să înțeleg ca-re este misiunea unui inginer și să capăt încrederea că pot să devin un bun inginer. Și au mai fost și in ter-ven țiile pe care Profesorul le-a făcut pentru a putea râmâne asistent la ca tedra de hidraulică a facultății sau de a fi reținut în proiectare la In stitutul de Studii și Proiectări Hi-Împreună cu soția și fiul

septembrie 2015 37

dro energetice. Din păcate nici una din aceste două lucruri nu s-au pu-tut realiza din lipsa „buletinului de București”. Probabil că plăcerea hi-dro energeticii mi-a fost insuflată de acest mare inginer și dascăl.

─ Să știți că de multă vreme mă fascinează personalitatea pro fe sorului Dorin Pavel, despre care am auzit multe povești fru moase de la oamenii care au un adevărat cult pentru el. Anul trecut am vizitat, îm pre ună cu tinerii din cadrul programului VLER (Viitorii Lideri Energeticieni ai României) din ca drul CNR-CME, hidrocentralele Dobrești, Moroeni și Sinaia. Spe cialiștii cu care am vorbit atunci mi-au povestit despre con-tribuția covârșitoare a lui Dorin Pavel nu numai în con-struc ția centralelor Dobrești și Moroeni, dar și a sutelor de amenajări hidroenergetice pe care le-a coordonat. Am ci-tit de curând, cu plăcerea cu care citești un roman de ac-ți une, cartea sa, „Arhitectura apelor”, reeditată anul acesta de nepoata profesorului. Este o car te document privind râurile car patine. Vizionar fiind încă din tinerețe, profesorul Pavel gân dea arhitectura apelor din România în ansamblul ei și i magina încă de atunci istoria tu turor apelor care coboară din-spre Carpați spre mare, Dunăre ori Tisa ca să ajngă în marile orașe ale țării. Sutele sale de plan șe reprezentau Argeșul, Bistrița, Dunărea, Oltul, So me-șul, Lotrul, Sebeșul și multe alte râuri și, în culori diferite (roșu și albastru) desenau cen trale, baraje, sisteme de i rigație, lacuri de acumulare, fi-ecare planșă fiind complexă și menționând în cifre puterea in-stalată a fiecărui obiectiv des-cris, energia anuală produsă, a vantajele amenajărilor hi-dro energetice. Încă din anii de tinerețe profesorul Dorin Pavel propusese scheme de a menajare pentru 570 potențiale hi dro cen tra le pe

râurile din țara noastră, stu-diile sale fiind de regulă fă cu-te pe banii lui. În cartea acesta profesorul și-a scris de fapt memoriile sale.

─ Profesorul Dorin Pavel face parte din strălucita pleiadă de oameni de ști ință care după realizarea în 1918 a României Mari, au prefigurat și au dat viață prin întreaga lor activitate re alizărilor ce au contribuit la crearea României moderne. Profesorul Dorin Pavel a fost pionierul hi dro-energeticii românești căruia îi da-to răm, primul inventar general al potențialului hidroenergetic al râ-urilor României (1926-1929), pri-mul plan general de utilizare a po tențialului hidroenergetic al României (1933), primele proiecte de amenajare hidroenergetică a Du nării (1923), a fost proiectantul și constructorul primelor centrale hi droenergetice mari din România (Dobrești 1930, Văliug 1951, Sadu 1955), a fost Directorul teh-nic și consilierul institutelor de pro iectare care au proiectat și au coordonat realizarea marilor cen-tra le hidroelectrice ale țării, ce constituie astăzi zestrea de cca. 6.700 MW a sistemului energetic na țional, a fost omul de știință și pro fesorul care a pus bazele școlii de hidrotehnică și hidroenergetică ro mânească, care a format 47 de generații de specialiști în domeniu. Pentru toate aceste realizări, pentru activitatea neobosită desfășurată timp de peste 50 de ani în slujba hi droenergeticii românești, prof. Dorin Pavel poate fi numit fără re-ți nere „părintele hidroenergeticii românești”. Spirit vizionar prof. Dorin Pavel înțelege că utilizarea po tențialului hidroenergetic nu se poate face decât prin aplicarea prin cipiului centralizării producției în centrale de mare putere, cu e ficiență economică maximă care să utilizeze integral potențialul unui sector de râu. Planul general de amenajare a resurselor hi dro e-nergetice ale României propus de prof. Dorin Pavel, publicat în mo-numentala monografie „Plan gé né-ral d’aménagement des forces hy-drauliques en Roumanie” a părută în 1933, este alcătuit din pro iec-

tele tehnice ale centralelor hi dro-e lectrice, ce utilizează partea de po tențial economic amenajabil a râ urilor României. Sunt prezentate sche mele de amenajare la nivel de pro iect tehnic cu datele tehnice ale u vrajelor ce intră în compunerea a menajării precum și indicatorii teh nico-economici pentru 567 de centrale hidroelectrice (ce se pot realiza pe 71 cursuri de apă) în su-mând o putere instalată de 5379 MW cu o producție de energie în an mediu de 24.040 GWh/an.

─ Vedeți, asta pentru că tot vorbeam noi adinearui despre re pere morale. Sunteți și suntem fericiți să avem un astfel de reper valoric precum este profesorul Dorin Pavel. Dum nea voastră vă susțineți cu ar gu mente solide punctele de vedere în problemele hi dro -energeticii românești, iar colegii și colaboratorii vă pre țu iesc atât profesionalismul dum nea-voastră, cât și dăruirea și en-tuziasmul cu care susțineți acest domeniu, dar și calitățile morale pe care le aveți. Cu siguranță aveți încă multe de spus în domeniul hi droenergeticii româ nești. Pe un deva, eu vă intuiesc la fel de îm pă timit ca și profesorul Dorin Pavel și ca mulți din energeticienii noștri de elită. Pentru că aveți o ac tivitate continuă, pentru că acum sunteți consilier independent, iar cu vân tul dumneavoastră are mare gre utate privitor la hidroenergetica națională și, pentru că desigur aveți a mintiri uimitoare din viața de hi dro energetician care in du-bi tabil se îm pletește cu viața personală, v-ați gân dit vreodată să așterneți pe hâr tie unele din poveștile adevărate pe care le-ați trăit? Cred că ar fi teribil de interesante și ar stârni un viu in teres. Iată o provocare pe care îmi permit să v-o adresez în finalul in terviului nostru.

─ A-ți scrie amintirile după o viață dedicată activității profesionale într-un domeniu atât de „grandios” și „generos” în evenimente inedite

38 septembrie 2015

ca hidroenergetica este tentant. Este acțiunea la care mă în deamnă adesea și fiul meu, atunci când mai stăm la povești în familie. Deo cam dată nu a fost timp de așa ceva, dat fiind continuarea activității inginerești ca și consultant individual. Dar înainte de a scrie amintiri aș dori să fac un lucru mai util pentru hidroenergetică, elaborarea unei lucrări de specialitate care să strângă la un loc întreaga experiență de exploa tare acumulată în decurs de 50 de ani de activitate practică. Trebuie să știții că specialiștii din sectorul hi dro e nergetic „trăiesc o mică tragedie”, ne având la dispoziție o literatură de specialitate dedicată exploatării cen trale lor hidroelectrice.

Există cărți despre con strucțiile hidroteh-nice, despre pro iectarea turbinelor, a generatoarelor etc. dar nu există cărți, din care să poți în vă ța elementele ce țin de exploatarea in sta lațiilor. În 1980 am tradus împreună cu un coleg hi-droenergetician la ce re rea Editurii Tehnice, o lucrare din li te ra tura tehnică sovietică „Exploatarea cen tralelor hi-droe lectrice”. Cartea este că utată și astăzi, pentru că oferă multe in formații utile din practica exploatării. Car tea pe care o am în pregătire se va numi

„Regimurile de exploatare a cen tra-lelor hidroelectrice” și sper să apară în primăvara anului viitor.

─ Domnule Paul Gheorghiescu, ne aflăm la finalul interviului. Să vă spun că dialogul nostru mi-a făcut plă cere ar fi prea puțin. Pur și simplu m-a fascinat, așa cum m-a fascinat și personalitatea dumneavoastră și așa cum mă fascinează îmblânzitorii de ape și de stihii dezlănțuite. Eu să știți, că aștept cu mare drag și car tea dumneavoastră de amintiri. Ar fi păcat ca atâtea întâmplări a devărate pe care le-ați trăit la intensitate maximă printre o biectivele hidroenergetice de pe râ-urile și apele noastre să rămână ne-cunoscute.

Eu știu că adevăratele valori sunt mu te, însă consider neapărat că este de datoria noastră să le facem să vorbească. Vorbiți a șadar și po-ves tiți-ne despre viața dum nea-voas tră! Noi vă așteptăm cu drag. Vă mulțumesc foarte mult pentru tim pul pe care mi l-ați acordat și pen tru energia pozitivă pe care mi-ați transmis-o. n

www.energyworldmag.com

www.energynomics.ro

www.aair.org.ro

www.fpen.ro

www.fppetrolgaze.ro

www.agir.ro

www.investenergy.ro

www.sigp.ro

www.petroleumreview.ro

www.ccib.ro

www.thediplomat.ro

www.focus-energetic.ro

www.tehnicasitehnologie.ro

Hidrocentrala cu acumulare prin pompaj CHEAP Tarnița-LăpușteștiSursa: www.google.ro

septembrie 2015 39

Noi suntem viitorul energeticii româneștiCărbunele din Oltenia - soluţia sigură a energeticii româneşti *) Dr. ing. Predoiu Ionuț Cosmin, Dr. ing. Antonie Daniel, Dr. ing. Bălăcescu SorinS.C Complexul Energetic Oltenia S.A. – Sucursala Divizia Minieră

Obiectiv:

„Acoperirea integrală a cererii interne de energie electrică şi termică, în contextul creşterii securităţii energetice a ţării, al dezvoltării sustenabile şi al asigurării unui nivel corespunzător de competitivitate”.

IntroducerePonderea cererii de cărbune va fi din ce în ce mai mare de la an la an şi, dacă nu vor exista modificări în politicile energetice, cărbunele va ajunge din urmă petrolul în mai puţin de un deceniu.Cărbunele devine astfel o alternativă mai ieftină la petrol, resursă care, fiind pe cale de epuizare, are un preţ din ce în ce mai mare. Toate acestea în ciuda eforturilor pentru reducerea poluării pe care le implică utilizarea cărbunelui.Cărbunele va detrona petrolul până în anul 2017 şi va deveni o resursă energetică importantă a omenirii, potrivit Asociaţiei Internaţionale pentru Energie (IEA)

În ceea ce priveşte, rezervele de cărbune din întreaga lume, la sfârşitul anului 2013 erau de aproximativ 900 miliarde tone, din care 470 miliarde tone cărbune superior – antracit şi huilă – şi 420 miliarde tone cărbune inferior – cărbune brun şi lignit. Conform Departamentului de Stat al Energiei din SUA, rezervele mondiale de căr bu ne se compun din: 53 % antracit şi huilă, 30 % cărbune brun şi 17 % lignit. Conform Sistemului In ter na ţional de clasificare a căr bu-ne lui, nivelul caloric de 5700 kcal/kg sau 23,9 GJ/tonă este punctul de se pa rare între cărbunele superior şi căr bu nele inferior.

Ca o concluzie inițială, putem spu-ne că, volumul mare de rezerve de cărbune existent în lume face ca această materie primă să fie con-si derată ca o resursă importantă şi sustenabilă de energie pentru viitor şi care ar putea face posibil:

- planificarea pe termen lung a u tilizării cărbunelui în viitor în sen-

sul folosirii lui pe perioada mai mul-tor generaţii;

- recuperarea capitalului investit de an treprenori: în centrale termice şi electrice, uzine metalurgice, in-fra structură de transport, logistică, etc. şi realizarea unor profituri pe ter men lung;

- efectuarea de cercetări privind fo-lo sirea şi economia resurselor de cărbune, nu numai în aria de interes a ştiinţelor aplicate, dar şi în cea a şti inţelor fundamentale.

Zăcămintele de cărbuni sunt răs pân dite în peste 100 de ţări de pe ma pamond şi ca urmare am-plasamentele ge ografice ale ză că-min telor mari de cărbune situate în diferite con ti nen te şi regiuni ale globului terestru pro tejează im por-tatorii şi utilizatorii de cărbune faţă de o eventuală mo nopolizare a fur-ni zării acestei ma te rii prime.

Una din provocările majore pentru

Uniunea Europeană se referă la mo dul în care se poate asigura se-cu ritatea energetică cu energie competitivă şi „curată”, ţinând sea-ma de limitarea schimbărilor cli ma-tice, es caladarea cererii globale de e nergie şi de viitorul nesigur al ac-ce sului la resursele energetice.

Viziunea politicii energetice e u ro-pe ne de astăzi corespunde con-ceptului de dezvoltare sustenabilă şi se referă la următoarele aspecte im portante: accesul utilizatorilor la sursele de energie la preţuri ac ce-sibile şi stabile, dezvoltarea sus-te nabilă a producţiei, tran spor tului şi utilizării de energie, si guranţa în a provizionarea cu e nergie şi re du-ce rea emisiilor de gaze cu efect de seră.

UE elaborează o politică energetică am biţioasă, care acoperă toa te sursele de energie, de la com bus-tibili fosili (ţiţei, gaz şi cărbune) până la energia nucleară şi cea re-generabilă (solară, eoliană, geo-

*) Lucrare premiată la FOREN 2014 la secțiunea Tineret

40 septembrie 2015

ter mală, hidroelectrică etc.), în în cercarea de a declanşa o nouă re voluţie industrială, care să ducă la o economie cu necesar redus de e nergie şi limitarea schimbărilor cli -ma tice asigurând că energia pe care o utilizăm va fi mai curată, mai si-gură, mai competitivă şi sustenabilă.

În condiţiile în care energia din surse re ge ne rabile nu sunt su fi-ciente pentru a satisface ne ce si tă ţile Vechiului Con tinent, statele europene se o rientează spre combustibilul cel mai vechi şi cel mai rentabil, de şi acesta poluează cel mai mult.

Cărbunele, ca resursă de energie, este vital pentru Europa.

Deţinând aproape 5% din rezerva mon dială de cărbune, se poate spu ne că Europa are suficient cărbune pentru a-şi acoperi prin ci pa lele nevoi.

Multe state din Uniunea Europeană dis pun atât de rezerve de cărbune su perior – antracit şi huilă - cât şi de rezerve de cărbune inferior – căr bune brun şi lignit. În Uniunea Europeană cărbunele superior este extras în Republica Cehă, Germania, Polonia, România, Spania, şi Marea Britanie.

Cu o cerere totală de aproximativ 750 milioane tone cărbune e chi va-lent, Europa inclusiv Rusia es te al treilea din cei mai mari utilizatori de cărbune din lume, după America de Nord şi China. Din datele pe care le avem la dispoziţie rezultă că Europei îi revine peste 15 % din cererea mondială de cărbune.

În Europa celor 27 de ţări se speră că în viitor, cărbunele va acoperi o cincime din necesarul de energie primară.

Polonia şi Germania sunt liderii în Uniunea Europeană din punct de ve dere al producţiei de cărbune. Îm preună realizează două treimi din producţia Uniunii Europene. Re publica Cehă, Grecia, Spania şi Marea Britanie dau de asemenea pro ducţii mari de cărbune în cadrul Uniunii Europene.

În prezent Uniunea Europeană im -portă aproape jumătate din re -sursele necesare producerii e nergiei.

Comisia Europeană estimează că în următorii 20÷30 de ani importul ma teriilor prime energetice va creş-te până aproape la 70% pe total, pâ nă la 80% pentru gaze naturale şi până la 95% pentru petrol. Aşadar carburanţii fosili vor fi în con ti nu-a re, în deceniile următoare, ba za aprovizionării cu energie a Europei Unite.

În mod sigur cărbunele de care dis-pune limitează dependenţa Europei de importul de energie.

De asemenea, cărbunele di mi nu-ează vulnerabilitatea Europei fa ţă de criza energetică, datorită re-zer velor proprii de cărbune şi unei bu ne funcţionări a pieţei mondiale pen tru această materie primă.

Astăzi, mai mult de 90 % din pro-duc ţia de lignit şi 67% din cea de căr bune superior se foloseşte în Uniunea Europeană în termocentrale pen tru producerea energiei termice şi electrice.

Cererea viitoare de energie electrică în ţările Uniunii Europene va fi în mod sigur în creştere.

Există multe ţări în Uniunea Europeană cu o puternică bază ma-te rială pentru producerea energiei e lectrice pe bază de cărbune, care contribuie la securitatea a pro vi-zionării, la competitivitate, in clu siv la preţuri stabile ale energiei în Europa.

Uniunea Europeană preconizează că va fi nevoie în deceniile viitoare de toate resursele energetice de ca re dispune. Acest fapt conferă căr bunelui un rol important în pro ducerea de energie electrică şi termică.

Obiectivul general al dezvoltării sec torului energetic al României, în perioada 2014-2030, este acela al acoperirii integrale a cererii in terne de energie electrică şi termică, în contextul creşterii securităţii e ner-getice a ţării, al dezvoltării sus te na-bi le şi al asigurării unui nivel co res-punzător de competitivitate.

Aproximativ 70 % din necesarul de e nergie primară a ţării este asigurat din resurse interne.

România a intrat în Uniunea Europeană în anul 2007, iar, una din pri mele îndatoriri ca nou membru al Uniunii Europene a fost aceea de a pro duce energie în mod cât mai e ficient posibil.

Fig. 1 Estimarea importului de resurse necesare producerii energiei

septembrie 2015 41

Strategia energetică a României pâ-nă în anul 2020, conţine importante pre vederi după cum urmează: pri-va tizarea sectorului energetic; di-mi nuarea importului de petrol şi căr bune şi impunerea unor restricţii la cererea de gaze; terminarea con strucţiilor a două noi unităţi de 700 MW fiecare la centrala a tomo-electrică de la Cernavodă; ex-tinderea folosirii resurselor ne con-ven ţionale de energie şi con ti nuarea modernizării centralelor e lectrice şi a extinderii reţelei con duc telor de gaze naturale.

O evaluare corectă a posibilităţilor de acoperire a necesarului de re sur-se e nergetice primare în perspectivă tre buie să pornească de la situaţia ac tuală a rezervelor certe, corelată cu estimarea realistă a resurselor po tenţiale şi în strânsă corelaţie cu pre viziunile privind necesarul de re surse determinat de cererea de e nergie finală.

Potrivit celor mai recente date cu-prinse în Strategia energetică a României pentru perioada 2011-2035, rezervele de petrol şi de gaze con venţionale mai sunt suficiente pen tru circa 15 ani ţinând seama de nivelul rezervelor dovedite şi de ritmul anual al producţiei de hidrocarburi. Rezultă faptul că acoperirea creşterii cererii de e nergie primară în România va fi po si bilă prin creşterea utilizării re-sur selor regenerabile de energie şi prin importuri de energie primară, ga ze, ţiţei, cărbune, combustibil nu-clear. La nivelul orizontului a nalizat, România va rămâne dependentă de importurile de energie primară. Nicăieri nu este menţionat şi un eventual potenţial de gaze ne con-venţionale al României deşi spe-cia liştii spun că acesta este uriaş şi deja primii investitori străini au în ce put să facă paşi în explorarea acestei resurse.

1. Combustibilii fosili pe plan naţional

Referindu-ne la combustibilii fosili, pu tem specifica că în anul 2013 pro duc ţia de energie a României s-a bazat pe aceştia.

O evaluare corectă a posibilităţilor de a coperire a necesarului de re sur-se e nergetice primare în perspectivă tre buie să pornească de la situaţia ac tuală a rezervelor certe, corelată cu estimarea realistă a resurselor po tenţiale şi în strânsă corelaţie cu pre viziunile privind necesarul de re surse determinat de cererea de e nergie finală.

Din acest punct de vedere în momen tul de faţă pot fi făcute ur-mă toarele estimări prezentate în ta-be lul de mai jos.

2. Energia produsă pe bază de cărbune

Cărbunii sunt cea mai abundentă re sursă de energie de care dispune România, rezervele de lignit fiind dis ponibile pentru încă aproximativ 50 de ani, iar cele de huilă mai bi-ne de 220 de ani.

2.1 Resursele de lignit din România sunt estimate la 1490 mil.tone, din care exploatabile în pe ri-me tre concesionate 445 mil.tone. Re sursele amplasate în perimetre noi, neconcesionate sunt de 1045 mi lioane tone.

Rezervele de lignit pot asigura ex ploa tarea eficientă a lor pentru încă aproximativ 50 ani la un nivel de pro ducţie de circa 30 mil. tone/an. În sectorul de extracţie a lignitului ni velul de intervenţie a statului este re dus, fiind rezumat la acordarea de subvenţii doar

pentru exploatarea din subteran, subvenţie care vor fi eliminată în timp.

Conform situaţiei resurselor na ţi o-na le de energie primară (tabelul 1) este evident că exceptând sursele e nergetice regenerabile, lignitul re prezintă singurul purtător intern de energie primară care din punct de vedere al resurselor, poate con-tri bui semnificativ la asigurarea ne cesarului pentru pro ducerea e nergiei electrice în ur mă toa rele 4 – 5 decade.

În ceea ce priveşte cărbunele, acesta a înregistrat un vârf la nivelul anului 2007, tendinţa pentru viitor fiind uşor descrescătoare şi situându-se în anul 2020 la aproximativ 34 %.

3. În plan regional

Cu toate că mineritul din România are o veche tradiţie, datorită mă ri-mii zăcămintelor de substanţe mi-ne rale utile de care dispunem, pe teritoriul ţării noastre, nu am avut şi nici nu avem, în prezent, decât u nităţi miniere cu producţii mici cel mult medii, în care se practică un minerit la scară redusă, cu unele consecinţe negative asupra fac to ri-lor de mediu.

În România, în ultimii 55 de ani au fost deschise şi puse în exploatare prin lucrări la suprafaţă, zăcămintele de lignit din bazinele Rovinari, Motru, Husnicioara, Berbeşti-Alunu, Jilţ şi Baraolt-Căpeni.

Resurse purtătoare de energie primară

Rezerve Productia anuală estimată

Perioada estimată de asigurare

Rezerve Exploatabile concesionate

In perimetre noi

Rezerve geologice

Rezerve exploatabile concesionate

**

În perimetre

noi

mil. tone*

mil. tep

mil. tone

mil. tep

mil. tone

mil. tep

mil. tone * ani ani ani

Cărbune: - Lignit - Huilă

1.490 755

276 422

445 105

82,4 38,8

1045

133

32 2,5

47 229

14

33 ***

Tiţei 74 72 5,2 14

Gaze naturale

185 159 11,5 16

Tabelul 1. Situația resurselor de energie primară* - exclusiv gaze naturale, exprimate în mld. m3;

* * - durata de acordare a unei concesiuni este de cel puţin 2 ani; * * * - depinde de evoluţia reglementărilor Comisiei Europene în domeniu.

42 septembrie 2015

Peste 90% din întreaga rezervă de lignit a României este cantonată în zo na Olteniei, motiv pentru care acestei zone i se acordă o atenţie de osebită în asigurarea resurselor de cărbune ale ţării.

Aproximativ 90% din producţia a nuală, se extrage din cele 17 ca-ri ere, care funcţionează în ba zi ne le: Rovinari, Motru, Jilţ, Mehedinţi şi Berbeşti-Alunu (figura 2). 4. Oportunitatea cărbunelui inferior

Date fiind caracteristicile cărbunelui ex tras în România (huilă energetică cu putere calorifică de 15300 ky/kg (3650 kcal/kg) şi lignit cu putere calorifică între 6900-8000ky/kg (1650-1950 kcal/kg)) utilizarea a cestuia se poate realiza numai în termocentrale echipate pentru acest tip de combustibil şi situate cât mai aproape de furnizorii de lignit. În figura 3 este prezentată dinamica producției de lignit.

În cazul cărbunelui inferior, se jus-ti fică a fi folosit în termocentrale (figura 4) aflate la o distanţă de maxim 150 km faţă de locul de exploatare.

Principalii beneficiari ai lignitului ex-tras în bazinele miniere din Oltenia

sunt termocentralele Rovinari (cu o dis tanţă de transport a cărbunelui de la locul de extragere de a proximativ 4 km), Turceni (cu o dis tanţă de transport a cărbunelui de la locul de extragere de 38 km), Işalniţa, Craiova II, Halânga, Govora, Arad, Oradea, Timişoara şi Braşov. (Cea mai mare parte a lignitului extras de Societatea Naţională a Cărbunelui Ploieşti este li vrată către termocentralele de la Bacău, Braşov, Doiceşti, Oradea şi Zalău).În figura 5 este prezentată situația livrărilor de cărbune în țară.

2466

1521

19591862

10931201

3076

18322049 2032

1922

1584

0

500

1000

1500

2000

2500

3000

3500

(mii tone)Dinamica productiei de lignit

la SDM 12 luni 2013

TOTAL: 22.596 m ii tone

Figura 3. Dinamica producției de lignit

Figura 4. Termocentrale utilizând lignit

Figura 2. Prezentarea zonei miniere Oltenia

septembrie 2015 43

Concluzii finale

• Pe măsură ce rezervele de petrol se epuizează, e posibil ca ultima so-lu ţie pentru alimentarea omenirii cu energie să fie cărbunele, în con-di țiile în care procesul de ardere a cărbunelui pune mari probleme me-diu lui și calității aerului.• Cărbunii sunt cea mai a bundentă re sursă de energie de ca re dispune România, rezervele de lig nit fiind

dis ponibile pentru încă a proximativ 50 de ani, iar cele de hu ilă mai bi ne de 220 de ani.

• Peste 90% din întreaga rezervă de lignit a României este situată în zona Olteniei, motiv pentru care acestei zone i se acordă o atenţie de o-sebită în asigurarea resurselor de căr bune ale ţării. Aproximativ 90% din producţia anuală, se extrage din ce le 17 cariere, care funcţionează

în bazinele: Rovinari, Motru, Jilţ, Mehedinţi şi Berbeşti-Alunu.• Oportunitatea cărbunelui inferior - Da te fiind caracteristicile cărbunelui ex tras în România (huilă energetică cu putere calorifică de 15300 ky/kg şi lignit cu putere calorifică în-tre 6900-8000 ky/kg) utilizarea acestuia se poate realiza numai în ter mocentrale echipate pentru acest tip de combustibil şi situate cât mai a proape de furnizorii de lignit.

• În România există un program de modernizare a termocentralelor, ca-re implică şi închiderea instalaţiilor vechi şi neprofitabile şi care va fi implementat în totalitate în vi i-torul apropiat. Se speră că mo der-ni zarea termocentralelor va duce la îmbunătăţirea indicatorilor de pro-duc ţie şi în primul rând la un preţ competitiv al energiei produse pe ba ză de cărbune. Grup energetic nou de 500 MW cu cazan cu ardere pul-ve rizată cu parametrii supracritici, u tilizând drept combustibil de bază lig nitul, pe amplasamentul Rovinari, re prezintă un obiectiv de dezvoltare sustenabilă.

• România și Estonia sunt însă prin-tre țările din UE cu cel mai redus grad de dependență de importurile de energie, mai mare doar decât cel al Danemarcei. n

TOTAL livrări: 21.533,5 m ii tone(+ 8 m ii tone la persoane fizice şi juridice)

74.70%

1.54%

2.48%

1.62%

10.66%

8.68%0.31%

SITUAŢIA LIVRĂRILOR DE CĂRBUNE - AN 2013

CEOORADEA

ARAD

TIMISOARA

RAAN HALÂNGA

CET GOVORA

UATA MOTRU

Figura 5. Situația livrărilor de cărbune

Sur

sa:

ww

w.g

oogl

e.ro

PARTENERI MEDIA

septembrie 2015 47

Organizatori Partener Principal

Parteneri oficiali evenimente 2015:

Parteneri: MINISTERUL ECONOMIEI, MINISTERUL ENERGIEI, ANRM, ANRE, OMV PETROM, TRANSGAZ SA, UPETROM, CONFIND CAMPINA, UPET, UPG PLOIESTI, ACFR, IPCUP, UZTEL, MUZEUL PETROLULUI, MUZEUL TEHNIC LEONIDA

CONFERINŢA

17 septembrie 2015, orele 1000-1500

ISPE SA, Amfiteatrul Acad. Martin Bercovici

Motivație Analiza nivelului de dezvoltare a industriei româneşti de foraj Perspective de viitor asupra industriei româneşti de foraj Stabilirea unei strategii de dezvoltare a cooperării dintre principalii actori din domeniu pentru dezvoltarea sectorului de profil

ţintind noi pieţe de desfacere Stabilirea ponderii importanţei industriei româneşti de foraj în cadrul economiei naţionale şi în cadru internaţional Adoptarea unui plan de măsuri pentru optimizare industriei de profil, în corelare cu strategia energetică naţională.

Obiective Creşterea gradului de cunoaştere reciprocă a principalilor actori din industria de petrol şi gaze din România Generalizarea utilizării echipamentelor de foraj marin şi terestru cu grad înalt de eficienţă energetică Creşterea gradului de siguranţă, securitate şi protecţie a mediului în siturile de foraj Necesitatea realizării unei coerenţe între principalele organizaţii româneşti din domeniul de foraj românesc, în vederea

cunoaşterii şi utilizării ca oportunitate a potenţialului comun Realizarea unui parteneriat potenţial pentru participarea la proiecte cu surse de finantare Creşterea şanselor pentru încheierea de contracte pe noi pieţe internaţionale Iniţierea unui simpozion cu ediţii anuale pe tematica prezentă.

Subiecte de interes 1. Retrospectivă asupra forajului marin şi terestru românesc

Pionierate româneşti în istoria forajului I Performanţe de referinţă I Locul industriei româneşti de foraj în lume 2. Tendinţe actuale în dezvoltarea industriei de profil, în corelaţie cu noua strategie energetică naţională

Resurse energetice fosile naţionale - convenţionale şi neconvenţionale I perspective de dezvoltare a forajului 3. Tehnologii şi echipamente electromecanice moderne în explorarea şi exploatarea resurselor fosile

Transport şi stocare combustibili I Infrastructura naţională pentru combustibili fosili I Control, mentenanţa, managementul riscului în industria de petrol şi gaze I Soluţii pentru o planificare a operaţiunilor în domeniul de petrol şi gaze I Servicii în industria de petrol şi gaze

4. Abilităţi de utilizare comună a experienţei din domeniu Organisme (Min. Economiei, Min. Energiei, U.P.G., ROMGAZ, TRANSGAZ) I organizaţii: Muzeul de Petrol şi Gaze din Ploieşti I asociaţii profesionale (ACFR, IADC, CNR-CME, SIPG, Petroleum Club) I evenimente (cursuri, simpozion anual) I publicaţii (cărți I reviste de specialitate I site-uri)

5. Viitorul industriei de foraj românesc Protocol de colaborare între actorii din domeniu I propunere pentru un proiect comun cu finanţare I rolul contractorilor de foraj în dezvoltarea explorării şi exploatării de combustibil fosil

Moderatori Dr. ing. Ion POTÂRNICHE, Director General ICPE ACTEL SA Prof. dr. ing. Napoleon ANTONESCU, Consilier Ştiinţific CNR-CME

Vorbitori invitaţi Dr. ing. Ion Potârniche, Director General ICPE ACTEL S.A. Dr. ing. Victor Cazană, CEO UPETROM Engineering Dr. ing. Constantin Marinescu, UPET Ing. Auras Bongioianu, Vicepreşedinte ACFR Ing. Ioan Simion, Preşedinte Confind Reprezentanți ANRM, ANRE, GDF SUEZ Energy Romania, OMV PETROM, ROMGAZ, TRANSGAZ,

IPCUP, UZTEL, GRUP BEGA, RIG SERVICE, UPB, UPG, ARPEGA s.a

Informaţii suplimentare: Secretariatul Executiv CNR-CME Tel. 0372 821 475; 0372 821 476;

e-mail: [email protected]; website: www.cnr-cme.ro