Top Banner
Universitatea Danubius din Galaţi Facultatea de Ştiinţe Economice Specializarea: Economia Comerţului Turismului şi Serviciilor ID Suceava Mediul de afaceri european Prof. Lector univ. Dr. Gabriela Marchis Student Martinescu Isabela
34

Martinescu Isabela SV ECTS 3

Jul 05, 2015

Download

Documents

Welcome message from author
This document is posted to help you gain knowledge. Please leave a comment to let me know what you think about it! Share it to your friends and learn new things together.
Transcript
Page 1: Martinescu Isabela SV ECTS 3

Universitatea Danubius din Galaţi

Facultatea de Ştiinţe Economice

Specializarea: Economia Comerţului Turismului şi Serviciilor

ID Suceava

Mediul de afaceri european

Prof. Lector univ. Dr. Gabriela Marchis

Student Martinescu Isabela

Page 2: Martinescu Isabela SV ECTS 3

CUPRINS

1. Rezumat2. Cuvinte cheie3. Introducere4. Stadiul cercetărilor in tematica investigată5. Expunerea problemei6. Concepte si terminologie7. Rezolvarea problemei-soluţii identificate8. Analiza rezultatelor9. Concluzii10. Propuneri11. Bibliografie

Page 3: Martinescu Isabela SV ECTS 3

1. REZUMAT

În cadrul acestei lucrari voi prezenta pe larg urmatoarele teme Impactul crizei economice asupra sectorului IMM, Evoluţii şi tendinţe ale sectorului IMM din România în contextul european, Impactul mediului de afaceri asupra dezvoltării economiei româneşti.

În România, ca şi în multe alte ţări central şi est europene, trecerea la economia de piaţă a însemnat, în esenţă, evoluţia a două componente: transferul dreptului de proprietate asupra întreprinderilor de la stat la persoane de drept privat, adică aşa numitul proces de privatizare, indiferent de metoda care s-a aplicat, precum şi apariţia unor întreprinderi particulare noi, ca rezultat al unor iniţiative particulare, independente, care au luat naştere ca urmare a schimbărilor petrecute în unităţile aflate încă în proprietatea statului.

România se situează sub media Uniunii Europene în ceea ce priveşte dezvoltarea sectorului întreprinderilor mici si mijlocii. Sectorul IMM-urilor reprezintă un puternic element constitutiv al caracterului UE, iar societatea europeană crede într-un sector puternic al IMM-urilor, nu doar datorită avantajelor economice de a avea mai multe unitaţi de producţie care să reacţioneze rapid pe o piaţă foarte dinamică, capabilă să introducă noi tehnologii şi să personalizeze produsele şi serviciile, dar şi datorită faptului că sunt o garanţie a democraţiei.

Page 4: Martinescu Isabela SV ECTS 3

2.CUVINTE CHEIE

Recesiune economică = declin general al nivelului activităţii economice şi de creştere economică, caracterizat prin şomaj, devalorizare, inflaţie, scădere a nivelului de trai.

Fondul Monetar Internaţional = organizaţie internaţională care are 187 de ţări membre, înfiinăţată pentru a promova cooperarea monetară internaţională, stabilitatea valutară şi acorduri valutare sistematice, pentru a stimula creşterea economică şi niveluri înalte de folosire a forţei de muncă şi pentru a acorda asistenţă financiară temporară ţărilor membre, în condiţii adecvate, pentru a contribui la ajustarea balanţei de plăţi.

AIPPIMM = Agenţia pentru implementarea proiectelor şi programelor pentru IMM uri FPP Fundatia Post Privatizaren = creată în 1996 de Comisia Europeană, organizaţie apolitică

şi non-profit care susţine întreprinderile mici şi mijlocii şi start-up-urile, prin proiecte şi programe de educaţie antreprenorială, dezvoltare a mediului de afaceri şi responsabilitate socială în afaceri.

Page 5: Martinescu Isabela SV ECTS 3

3. INTRODUCERE

2011.. Lumea se schimbă... acum mai rapid ca niciodată, viaţa este din ce în ce mai trepidantă, devenim din ce în ce mai pretenţioşi, avem gusturi sofisticate... suntem din ce în ce mai informaţi..suntem într-o continuă alergare. Întreprinderea, ca organizaţie, capătă o dimensiune din ce în ce mai inteligentă, la toate nivelurile sale, asigurând şi supravieţuirea în condiţiile unei concurenţe acerbe. Piaţa este foarte pretenţioasă în multe domenii de activitate. Impactul tehnologic a fost atat de profund în ultimele decenii încât dincolo de modul de organizare a activitaţii întreprinderilor, a mediului de lucru, s-a schimbat in mare măsură şi modul în care oamenii percep o anumită valoare materială.Trecerea de la o economie materială la una bazată pe informaţii a marcat o noua eră în istoria omenirii.Întreprinderea este cea care trebuie sa satisfacă gusturile consumatorului.

Inteligenţa unei întreprinderi se referă la aptitudinea unei organizaţii de a înţelege funcţionarea pieţei şi modul prin care activităţile sale se integrează într-un anumit lanţ de valori, de a anticipa evoluţiile viitoare şi de a se adapta lor. Întreprinderea nu poate stăpâni aceste aspecte decât dacă este flexibilă, în primul rând, din punct de vedere informaţional.

Întreprinderile mici şi mijlocii, alături de ştiinţă şi tehnologie, pot fi un factor hotărâtor în transformareaeconomiei naţionale. IMM-urile nu constituie doar un nou tipar social. Ele şi-au câştigat deja o poziţiebine definită, mai ales datorită posibilităţilor de adaptare, a numărului mare de locuri de muncă

asigurate, a flexibilităţii în tehnologie şi management, precum şi a abilităţii în conlucrarea cu giganţii industriali.De ce IMM-urile? Toată lumea este de acord că întreprinderile mici şi mijlocii sunt mai dinamice şi maiflexibile, astfel încât pot rezista mai uşor oricărui gen de presiune concurenţială.Un număr mare de întreprinderi mici şi mijlocii dau împreună mai multă stabilitate economiei zonale decât o firmă internaţională de mari dimensiuni care funcţionează în aceeaşi zonă.Această viziune, combinată cu preţuirea iniţiativei individuale stau, de altfel, la baza culturii antreprenoriale din Statele Unite.Teoretic sună bine, în practică însă antreprenorii români trebuie să gândească european din punctul de vedere al concurenţei şi să facă eforturi pentru a deveni competitivi.

IMM urile ocupă un rol important în structurile economice ale majorităţii ţărilor lumii, având ponderi apreciabile în numărul, efectivul şi cifra de afaceri a ansamblului întreprinderilor.

Dinamismul, supleţea de adaptare, capacitatea de rezistenţă la criză reprezintă trăsăturile caracteristice IMM, considerate esenţiale pentru coeziunea ţesăturii economice, pentru creşterea economică şi pentru crearea de locuri de muncă. Aceasta explică faptul că tendinţa de concentrare a activităţii economice se inversează adesea în favoarea micilor unităţi de producţie, al căror rol devine major în restructurarea industriilor, echilibrul activităţilor pe teritoriul naţional şi avântul economic.Accelerarea progresului tehnologic şi “globalizarea” pieţelor la nivel regional, continental şi mondial, produse în cursul ultimelor două decenii, au multiplicat atât posibilităţile IMM ,cât şi dificultăţile cu care acestea se confruntă.

Page 6: Martinescu Isabela SV ECTS 3

4. STADIUL CERCETĂRILOR EFECTUATE ÎN TEMATICA INVESTIGATĂ

În anul 2008, România a înregistrat un record economic, rata de creştere fiind de aproximativ 7,8%, iar specialiştii au susţinut că această ţară este la sfârşitul unui ciclu de creştere economică ridicată. În ceea ce priveşte urmările crizei economice România se simte tot mai mult sub impactul recensiunii economice. Având în vedere domeniul de aplicare al crizei, determinată de factori cum ar fi nedurabilitatea economică în România, măsuri sociale excesive, fragilitatea bursei de valori, absenţa unor măsuri pentru a proteja capitalul român şi lipsa de informaţii pentru antreprenori, executivul de la Bucureşti a negociat un pachet financiar, în Martie 2009, cu Fondul Monetar Internaţional, Banca Mondială şi Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) şi alte organisme internaţionale. Acest pachet este conceput pentru a sprijini economia în prezent în dificultate, ajutând pentru a atenua impactul negativ al crizei.Pachetul este acordat de instituţiile financiare internaţionale, care garantează ca fondurile acordate României se vor ridica la peste 19.95 miliarde în următorii ani. În ceeea ce priveşte întreprinderile mici şi mijlocii, este de remarcat faptul ca ele reprezintă sectorul cel mai dinamic al economiei noastre, generatoare de aproape 80% din PIB. IMM-urile, considerate cele mai sensibile şi mai afectate de criză au fost primele afectate grav de efectele recesiunii.

Produsul intern brut al României a înregistrat o scădere de 1,2 la sută in 2010, comparativ cu anul precedent, potrivit datelor estimative ale Institutului Naţional de Statistică. De asemenea, în trimestrul al patrulea din 2010, economia României s-a redus cu 0,6 la sută, comparativ cu perioada similară din 2009, se arată in statistica Institutului National de Statistica (INS). Totuşi, faţă de trimestrul al treilea din 2010, în ultimul trimestru de anul trecut produsul intern brut s-a majorat usor, cu doar 0,1 la sută. Potrivit analiştilor, economia României ar trebui sa revina la creştere în primul trimestru din acest an. Până la sfârşitul lui 2011, ar trebui să se înregistreze o creştere economică de 1,5 la sută, conform estimărilor realizate de Fondul Monetar Internaţional.

I.M.M.-urile necesită ajutor pentru a supravieţui blocării creditelor. Actualul şi îndelungatul tumult financiar are efecte semnificative în privinţa acesibilităţii de a finanţa IMM-urile. Creditele şi împrumuturile nu pot fi obţinute sau sunt doar disponibile în prisma unor condiţii de neconceput, legate de sume şi garanţii. I.M.M.-urile, care nu sunt responsabile de această criză, nu trebuie să plătească pentru această situaţie financiară dificilă. Totul trebuie făcut astfel încât activitatea economică să nu fie redusă (investiţiile, producţia şi consumul) din pricina lipsei finanţării, deşi este cam tarziu, în concepţia mea.

Companiile de stat au datorii de 5 miliarde de euro şi frânează semnificativ creşterea economiei în ţara noastră. Acestea trebuie restructurate, iar cele din sectorul energetic şi transporturi trebuie să fie privatizate, deoarece România are nevoie de mari investiţii în aceste domenii, dar nu şi le permite.Jeffrey Franks, şeful misiunii FMI în România, a anunţat că întreprinderile de stat au arierate care au ajuns la 5% din produsul intern brut (PIB). Spre comparaţie, la finele anului trecut, acestea erau de 3% din PIB. Totuşi, el explică cele două miliarde de euro în plus din faptul că între timp s-a mărit baza de date cu societăţi pe care instituţia abia le-a analizat.FMI a trasat Guvernului linii clare în privinţa privatizărilor. Statul are întâi de toate un răgaz să îşi analizeze cele peste 150 de companii şi să decidă singur, apoi să le închidă pe cele neviabile. Celelalte trebuie restructurate, iar o parte privatizate. Statul poate să îşi menţină companiile strategice. "Uneori se

Page 7: Martinescu Isabela SV ECTS 3

crede că societăţile de stat pot pierde bani fără să afecteze pe nimeni. Fiecare euro pe care o companie de stat îl pierde reprezintă un cost pentru buzunarul plătitorilor de taxe. Asta se întâmplă când companiile de stat pierd bani. Asta înseamnă că banii plătiţi pe taxe de toţi românii, şi de cei care fac 500 lei, 600 lei sau 1.000 lei pe lună, trebuie folosiţi pentru a acoperi arieratele şi pierderile acestor companii. Luaţi bani din buzunarele tuturor românilor când aceste companii produc pierderi. Dacă vrem să evităm să mai luăm bani din buzunarele tuturor românilor care plătesc taxe pentru companiile cu pierderi, trebuie să rezolvăm această problemă", a afirmat Franks.

Autorităţile române au ajuns la o înţelegere cu  delegaţia comună a FMI, Comisia Europeană şi Banca Mondială pentru un nou acord de împrumut în valoare de 3,6 miliarde de euro de la FMI. Uniunea Europeană va acorda şi ea  României 1,4 miliarde de euro, bani care ar putea fi la dispoziţia autorităţilor începând cu 1 mai. Noul acord îşi propune să rezolve câteva probleme grave ale economiei româneşti. Prima problemă pe care o doreşte FMI este să identifice întreprinderile-problemă pentru care statul trebuie să decidă ce vrea să facă cu ele, ca să nu mai poată ascunde, ca până acum, pierderile sub preş. Cea de-a doua provocare este atragerea de fonduri de la Uniunea Europeană, deoarece până acum au fost absorbite numai 2% din fondurile UE.La Bruxelles există 19 miliarde de euro, bani puşi gratuit la dispoziţia României, pe care nu reuşim să-i atragem. Dacă am trage investiţii de 4-5 miliarde de euro în fiecare an, am reuşi să asigurăm un stimul extraordinar pentru creşterea economică. Cea de-a treia provocare este ca România să devină un loc mai atractiv pentru investitori străini şi români. Stabilitatea programului preventiv va reduce riscurile şi va ieftini împrumuturile pentru investitori şi stat. Reformele pieţei muncii vor ajuta salariaţii să fie mai motivaţi şi mai productivi. Cel de-al patrulea obiectiv este implementarea reformelor profunde ale companiilor de stat, mai ales în energie şi transporturi. Sunt necesare investiţii publice, dar statul nu are bani, deci trebuie atrase investiţii private. Pentru asta, cadrul de reglementare trebuie reformat astfel încât investitorii să vină.

CNIPMMR a finalizat, de asemenea, evaluarea situaţiei de ansamblu a I.M.M.-urilor din România, care arată o degradare a evoluţiei firmelor mici şi mijlocii. Evaluarea se face pe baza analizei a 24 de indicatori macroeconomici şi a unui interviu în rândul întreprinzătorilor.

Intr-o economie de piaţă, prosperitatea durabilă s-a bazat intotdeauna pe spiritul antreprenorial. Cele douazeci şi trei de milioane de întreprinderi mici şi mijlocii asigură aproape 70% din locurile de muncă din sectorul privat din Europa şi au creat majoritatea locurilor noi de muncă din Uniunea Europeană în ultimii zece ani.

Stimulând întărirea potenţialului I.M.M.-urilor, contribuim la asigurarea unor resurse de creştere economică în perioadele dificile. Prin politicile dedicate I.M.M.-urilor s-a creat o bază solidă pentru abordări complexe şi inovatoare în acest domeniu. În cele mai multe state membre, ghişeele unic-quot stau la dispoziţia întreprinzătorilor care doresc să înceapă o afacere, oferind proceduri simplificate pentru lansarea acesteia. În plus, Reţeaua Intreprinderilor Europene, un serviciu de asistenţă şi consiliere europeană pentru I.M.M.-uri, acordă acestora sfaturi practice privind afacerile, informaţii de bursă, promovează ideile inovatoare şi asigură informaţii cu privire la toate politicile relevante ale Uniunii Europene. Indiferent de situaţia la nivel naţional, trebuie să ne stabilim un obiectiv european comun şi anume o mai mare recunoaştere a rolului pe care întreprinzătorii îl joacă în societate. Locurile de muncă nu sunt create de către politicieni, ci de către oamenii care îndrăznesc să îşi asume riscuri şi să iniţieze noi afaceri. Din acest motiv, obiectivul iniţiativei în favoarea I.M.M.-urilor (Small Business Act - SBA) de a introduce principiul &quot, gândind mai întâi la scara mai mică&quot, în procesul de elaborare a politicilor la nivel european şi national este astăzi mai necesar ca niciodată. Pentru ca acest lucru să se întâmple, toate instituţiile responsabile la nivel european trebuie să ajute I.M.M.-urile în a concentra resursele în activităţi de producţie.

Reprezentanţii întreprinzătorilor susţin că sectorul IMM-urilor e cel mai important din economia românească şi este şi singurul sector care poate aduce relansarea economică. Întreprinzătorii sunt cheia

Page 8: Martinescu Isabela SV ECTS 3

relansării economice, dar Guvernul nu face absolut nimic să-i ajute, mai mult decât atât, prin măsurile luate Guvernul le pune beţe în roate. Încă de la începutul crizei economice, mediul de afaceri a înaintat Guvernului măsuri peste măsuri pentru a-i ajuta să depăşească mai repede criza şi să relanseze economia.S-au formulat numeroase măsuri anticriză, dar din păcate au rămas doar pe hârtie.

5. EXPUNEREA PROBLEMEI

Anul 2010 a reprezentat un an al repoziţionării afacerilor, majoritatea întreprinzătorilor căutând alternative noi de îmbunătăţire a indicatorilor economici prin renunţarea la acele activităţi care nu erau profitabile sau prin încercări de reducere a costurilor. Gradul de inovaţie în rândul IMM-urilor este încă foarte scăzut. Multe iniţiative antreprenoriale au eşuat, datorită slabei pregătiri a celor care conduceau o afacere, modificarea tva ului sau schimbările din domeniul fiscalităţii din ultima perioadă.

Atât 2010, cât şi 2009 au reprezentat ani dificili pentru economie, aşa cum o arată şi majoritatea indicatorilor economici. Chiar dacă din perspectiva exportului am stat bine şi am reuşit să recuperăm puţin din handicapul lui 2009, ceilalţi indicatori nu au înregistrat îmbunătăţiri. În ceea ce priveşte demografia firmelor, cred că ne aflăm în aceeaşi situaţie de declin din 2009. Chiar dacă au fost înregistrate firme noi, numărul acestora nu a reuşit să recupereze declinul înregistrat în anul 2009, când s-au înregistrat peste 133.000 de suspendări de activitate.

Fundaţia Post-Privatizare (FPP) a realizat Raportul Anual al Sectorului IMM din România - ediţia 2010. Raportul reprezintă o radiografie a situaţiei întreprinderilor mici şi mijlocii în anul 2009, incluzând, de asemenea, concluzii şi recomandări pe baza acesteia. Potrivit raportului, 133.000 de IMM-uri şi-au suspendat activitatea în 2009, în timp 116.000 de noi firme au fost înfiinţate. Cele mai multe firme care au fost închise au fost din domeniul serviciilor de intermediere imobiliară, construcţiile, industrie şi servicii de administrare şi sprijin, comerţ. Se mai remarcă, de asemenea, o diminuare severă a rolului IMM-urilor în crearea de locuri de muncă în anul 2009, ca urmare a scăderii cu 11,3% a numărul mediu anual de angajaţi în acest sector la 31 decembrie 2009, faţă de anul anterior. Astfel, la sfârşitul anului 2009 numărul mediu anual de salariaţi în sectorul IMM era de 2,6 milioane de persoane, faţă de 2,95 milioane în anul 2008, ceea ce înseamnă pierderea a 333.273 locuri de muncă. Sectorul IMM-urilor a înregistrat un recul în 2009 şi în ceea ce priveşte cifra de afaceri, care a scăzut cu 12%, faţă de 2008, întreprinderile mijlocii fiind cele mai afectate, în condiţiile în care au raportat afaceri cu 17% mai mici. Mai mult, volumul valoric al comerţului exterior derulat de sectorul IMM a scăzut în 2009 faţă de 2008, atât pentru exporturi, cât şi pentru importuri. Peste o treime, respectiv 35,4% din volumul total al exporturilor din România în anul 2009, a fost realizat de sectorul IMM, ponderea specifică a acestuia

fiind în creştere faţă de anul 2008.

În ceea ce priveşte evoluţia sectorului IMM-urilor din acest an, reprezentantul Fundaţiei Post-Privatizare spune că este foarte greu de anticipat, apreciind însă că firmele mici şi mijlocii vor avea în continuare probleme de finanţare. Sectorul are nevoie de programe de educaţie antreprenorială care să dezvolte abilităţile necesare pentru ca antrenorii să gândească pe termen lung şi în mod sustenabil, dar şi de predictibilitate fiscală.

Page 9: Martinescu Isabela SV ECTS 3

Impactul negativ al crizei asupra majorităţii IMM-urilor, duce la reducerea ratei de dezvoltare şi creşterea numărului de falimente. Cu toate acestea, pentru un număr mic de IMM-uri, adică cele care identifică modificările pe piaţă şi reacţionează prompt, această perioadă se poate dovedi favorabilă.

În vreme de criză unele IMM-uri, spre deosebire de marile companii, se bucură de o mai mare flexibilitate, fiind capabile să pună în alicare noi servicii şi lansarea pe piaţă de noi produse mult mai uşor. Principalele provocări ale IMM-urilor din Romînia,se referă la faptul ca acestea trebuie să facă faţă unei creşteri bruşte a preţurilor pentru materiile prime, energia şi produsele alimentare, legate de problema lichidităţilor şi a creditelor, o scădere importantă a cererii pentru produse şi servicii, variaţiile cursului de schimb considerabile şi inflaţiei.

Acest fenomen se răspândeşte destul de rapid la un număr tot mai mare de companii. Efectele adverse ale financiare crizei financiare sunt vizibile în special în cazul IMM-urilor în sectoare precum comerţul, constructii si imobiliare. Scăderea exporturilor, diminuat investiţii, precum şi blocajul de lichiditate sunt principalele efecte ale crizei financiare, cu repercusiuni asupra companiilor.

În anul 2009 criza economică a atins domeniile marginale ale economiei precum: serviciile, turismul şi sectorul terţiar , aducând o scădere de 6% a Produsului Intern Brut (PIB).  Anul 2010 a fost mult mai grav, deoarece s-a înregistrat prăbuşirea sectorului construcţiilor şi al materialelor de construcţii, antrenat de prăbuşirea sectorului imobiliar. Alte sectoare grav afectate au fost sectorul asigurărilor, bancar, bursier , într-un cuvânt sectorul financiar şi a fost acompaniat de o scădere remarcabilă a consumului, ceea ce  dus la o scădere cu 10% a PIB-ului în acest an. Deja aceste două scăderi cumulate au reuşit să distrugă fundamentele economiei, aducând economia noastră la nivelul anilor 2000 dinainte de creşterea economică. Din nefericire, scăderea economică din ultimii ani a pus bazele unei prabuşiri economice fără egal ce se va întinde pe anii 2011 si 2012.

În primul rând anul 2011 va achita prabuşirile economice acumulate în ultimii ani, falimentele din sistemul financiar vor fragiliza economia dincolo de capacitatea de rezistenţă. Inflaţia va reapărea în ritm galopant, se poate aprecia ca o inflaţie deschisă de peste 10% este de ne-evitat.  Reapariţia inflaţiei va pune o presiune deosebită pe economiile populaţiei, va gâtui instituţiile financiare şi va face imposibilă orice revenire economică pe termen scurt de 1-2 ani. Prăbuşirea sistemului financiar, blocarea investiţiilor interne şi suspendarea creditelor pentru piaţa internă, toate acestea vor provoca anul viitor o scădere economică de 15% din PIB sau dupa prognozele pesimiste de 18% din PIB. Un factor deloc de neglijat în amplificarea crizei este incompetenţa guvernamentală care prin creşterea impozitelor , haosul legislativ si gatuirea micilor intreprinzatori nu a facut decat sa agraveze prăbuşirea economică. Factorul cel mai grav, după ieşirea economiei din criză, în 2015 va fi criza datoriilor lăsate in urmă de ultimele guverne Boc, care au adus o nouă datorie externă, prost negociată, de peste 16 miliarde de dolari, ceea ce ridică creanţele de stat şi private ale României la peste 65 de miliarde de dolari, aceasta în condiţiile în care actualul guvern nu va mai prelua noi împrumuturi înviitor. Dar deja aceasta perspectiva este indepartata deoarece Presedintele Traian Basescu a anuntat noi împrumuturi externe , ceea ce va aduce România în incapacitate de plată. Cocluziile celor mai importanţi experţi ai României au fost clare: criza nu numai ca nu s-a terminat dar a intrat într-o fază şi mai dificilă, ce va afecta sistemul financiar şi fundamentele economice, faza de scădere economică va continua până în 2015 cel mai devreme şi cu un ciclu de revenire până în 2020. Deceniul acesta va fi deceniul pierdut al României, dar dacă nu se iau rapid măsurile necesare de restabilire măcar a unei prăbuşiri controlate a economiei, atunci riscăm ca România să nu îşi revină nici după anul 2020.  

Page 10: Martinescu Isabela SV ECTS 3

6. CONCEPTE ŞI TERMINOLOGIE

Analizând informaţiile obţinute în urma cercetării, aceasta este o cercetare calitativă, iar după locul de desfăşurare, o cercetare de teren. După scopul funcţional al acestei cercetări, este o cercetare descriptivă, exploratorie, care s-a axat pe studierea şi observarea anumitor coordonate, dar şi explicativă, deoarece încearcă să analizeze relaţiile cauzale existente între anumite variabile date.

Colectivitatea generală este reprezentată de agenţi economici din România. Unitatea de observare este reprezentată de IMM-uri, iar unitatea de sondaj este şeful departamentului economic.

În cazul întreprinderilor mai mici, a fost intervievat managerul general. În unele cazuri, chestionarul a fost completat de un specialist din cadrul departamentului de marketing (comercial sau vânzări, după caz).

7. REZOLVAREA PROBLEMEI SOLUŢII IDENTIFICATE

Fondurile structurale sunt instrumente financiare prin care Uniunea Europeană acţionează pentru eliminarea disparităţilor economice şi sociale între regiuni, în scopul realizării coeziunii economice şi sociale. Aceste fonduri vor fi alocate pentru diverse proiecte prin intermediul programelor de dezvoltare care conţin anumite direcţii de dezvoltare şi condiţii de eligibilitate pentru a primi astfel de finanţări. Având în vedere că România va beneficia până în anul 2013 de fonduri structurale de circa 28-30 miliarde de euro din partea U.E., prezintă o deosebită importanţă cunoaşterea stadiului în care se află IMM-urile româneşti în legatură cu accesarea acestor forme de finanţare. Sondajul realizat în rândul întreprinzatorilor/managerilor din IMM-urile româneşti relevă că numai 28,28% dintre aceştia intenţionează să acceseze fondurile structurale în 2010 sau 2011. Dupa vârsta IMM-urilor, se constată următoarele aspecte semnificative: organizaţiile care au 10-15 ani vechime înregistrează cea mai mare proporţie a companiilor în care nu se intenţionează accesarea fondurilor structurale (73,46%). Întreprinderile cu 5-10 ani vechime deţin ponderi mai ridicate de IMM-uri care doresc să acceseze fonduri structurale în 2010 şi 2011 (34,39%).

Analiza situatiei IMM-urilor in functie de regiunile de dezvoltare, releva in principal ca: firmele din Sud Vest deţin cea mai ridicată pondere de întreprinderi care intenţionează să

acceseze fondurile U.E. (60,47%), fiind urmate de organizaţiile din Nord Est (41,55%) şi unităţile economice din Sud Est (31%);

în mod surprinzător, companiile din Bucuresti-Ilfov inregistrează cel mai mare procent de IMM-uri în care nu există interes pentru fondurile structurale (82,30%), situaţie explicabilă prin existenţa unor concurenţi foarte puternici în toate domeniile de activitate din regiune şi prin faptul că această zonă este mai dezvoltată din punct de vedere economic, iar autorităţile europene din ţara noastra vizează cu prioritate reducerea disparităţilor regionale.

Încadrarea IMM-urilor pe clase de marime evidenţiază că proporţiile firmelor care intenţionează accesarea fondurilor europene cresc odata cu amplificarea mărimii IMM-urilor.

Nuanţarea analizei în funcţie de rezultatele de ansamblu ale IMM-urilor din 2009 comparativ cu 2008, scoate în evidenţă următoarele:

procentul companiilor în care se doreşte accesarea fondurilor structurale este mai amplu în rândul întreprinderilor cu performanţe mult mai bune (58,70%);

IMM-urile cu rezultate puţin mai slabe deţin cea mai mare pondere a firmelor care nu intenţionează să acceseze fonduri structurale (74,39%).

Analizând intenţiile de accesare a fondurilor structurale ale întreprinzatorilor în funcţie de studiile acestora, se constată că întreprinzătorii cu studii superioare deţin ponderea cea mai mare

Page 11: Martinescu Isabela SV ECTS 3

a firmelor care intenţionează să acceseze fonduri structurale în 2010 şi 2011 (35,04%), iar cei cu studii elementare cea mai mică proporţie (8,33%).

În vederea susţinerii IMM-urilor în contextul crizei economice şi financiare, participanţii la Forumul Naţional al IMM-urilor solictă Guvernului României şi Parlamentului adoptarea următoarelor măsuri prioritare pentru IMM-uri în perioada crizei:

1. Operaţionalizarea neimpozitării profitului reinvestit în investiţii productive , conform angajamentelor Guvernului (prin promovarea unei Ordonanţe de Urgenţă);

2. Plata debitelor restante ale instituţiilor publice către IMM-uri rezultate din contractele de achiziţie publică.

3. Reeşalonarea datoriilor la bugetul de stat pentru IMM-urile bune platnice pâna la declanşarea în România a crizei, în scopul salvării de la faliment sau de la blocaj financiar a zeci de mii de agenţi economici, majoritatea cu potenţial de dezvoltare în condiţii economice normale;

4. Intrarea în vigoare şi aplicarea procedurilor simplificate de accesare a Fondurilor structurale (Fondul Social European, celelate fonduri cu finanţare europeană), precum şi a programelor cu finanţare naţională, cu reducerea perioadelor de analiză şi evaluare a proiectelor şi cu simplificarea raportărilor;

5. Operaţionalizarea fondului suplimentar alocat CEC Bank, cu acordarea de credite pentru investiţii şi pentru susţinerea IMM-urilor;

6. Dezvoltarea măsurilor EximBank de susţinere a accesului IMM-urilor la finanţare, inclusiv a măsurii de susţinere a 50 % din dobânzile anumitor credite;

7. Renunţarea la practica Ministerului Finanţelor de a se împrumuta de la băncile din România, absorbind toate lichidităţile şi blocând astfel finanţarea agenţilor economici şi a populaţiei;

8. Aprobarea în regim de urgenţă, prin O.U.G., a posibilităţii reevaluării activelor agenţilor economici supraevaluate în anii precedenţi (când preţurile au crescut exorbitant), care generează în prezent costuri de amortizare şi fiscale de nesuportat pentru firmele cu active mari în terenuri şi clădiri, fiind un factor agravant al crizei, în special la nivelul firmelor mijlocii şi mici spre mijlocii;

9. Reglementarea şi operaţionalizarea mediatorului de credite, ca instituţie prezidenţială sau a Primului-Ministru, similar Franţei, care să impulsioneze preluarea creditării normale prin bănci;

10. Stabilirea pe baza consultării confederaţiilor patronale şi sindicale reprezentative la nivel naţional a:

• programului de implementare a acordului cu FMI, Comisia Europeană şi Banca Mondială şi programului de monitorizare a implementării acestor acorduri de o echipă specială din care să facă parte reprezentaţii partenerilor sociali, în vederea minimizării costurilor implicate şi a maximizării efectelor utile;

• îmbunătăţirii cadrului legislativ privind combaterea plăţilor întârziate;

• măsurilor de reducere a birocraţiei şi a fiscalităţii asupra mediului de afaceri;

• transpunerea in regim de urgenta a masurilor Comisiei Europene privind ajutorul de stat pentru sprijinirea accesului la finanţare în contextul actualei crize financiare şi economice.

Page 12: Martinescu Isabela SV ECTS 3

11. Plata TVA la data încasării c/v bunurilor livrate/serviciilor prestate/lucrărilor executate sau taxarea inversă a TVA-ului.

12. Creşterea accesului IMM-urilor la procedurile de achiziţie publică şi susţinerea, prin programe de finanţare, a cheltuielilor IMM-urilor privind certificarea, în scopul asigurării eligibilităţii lor în cadrul procedurilor “achiziţiilor verzi”.

13. Evaluarea trimestrială a măsurilor anticriză şi valorificarea de către Guvern a propunerilor formulate de partenerii sociali (confederaţii patronale şi sindicale reprezentative la nivel naţional).

8. ANALIZA REZULTATELOR

În vederea susţinerii IMM-urilor în contextul crizei economice şi financiare, participanţii la Forumul Naţional al IMM-urilor solictă Guvernului României şi Parlamentului adoptarea următoarelor măsuri prioritare pentru IMM-uri în perioada crizei:

1. Operaţionalizarea neimpozitării profitului reinvestit în investiţii productive din trimestrul II al anului 2009, conform angajamentelor Guvernului (prin promovarea unei Ordonanţe de Urgenţă);

2. Plata debitelor restante ale instituţiilor publice către IMM-uri rezultate din contractele de achiziţie publică încheiate în 2008 şi în primele patru luni ale anului 2009, pâna cel tarziu la data de 15 mai 2009;

3. Reeşalonarea datoriilor la bugetul de stat pentru IMM-urile bune platnice pâna la declanşarea în România a crizei (1 octombrie 2008), în scopul salvării de la faliment sau de la blocaj financiar a zeci de mii de agenţi economici, majoritatea cu potenţial de dezvoltarea în condiţii economice normale;

4. Intrarea în vigoare şi aplicarea procedurilor simplificate de accesare a Fondurilor structurale (Fondul Social European, celelate fonduri cu finanţare europeană), precum şi a programelor cu finanţare naţională, cu reducerea perioadelor de analiză şi evaluare a proiectelor şi cu simplificarea raportărilor;

5. Operaţionalizarea fondului suplimentar alocat CEC Bank, cu acordarea de credite pentru investiţii şi pentru susţinerea IMM-urilor;

6. Dezvoltarea măsurilor EximBank de susţinere a accesului IMM-urilor la finanţare, inclusiv a măsurii de susţinere a 50 % din dobânzile anumitor credite;

7. Renunţarea la practica Ministerului Finanţelor de a se împrumuta de la băncile din România, absorbind toate lichidităţile şi blocând astfel finanţarea agenţilor economici şi a populaţiei;

8. Aprobarea în regim de urgenţă, prin O.U.G., a posibilităţii reevaluării activelor agenţilor economici supraevaluate în anii precedenţi (când preţurile au crescut exorbitant), care generează în prezent costuri de amortizare şi fiscale de nesuportat pentru firmele cu active mari în terenuri şi clădiri, fiind un factor agravant al crizei, în special la nivelul firmelor mijlocii şi mici spre mijlocii;

9. Reglementarea şi operaţionalizarea mediatorului de credite, ca instituţie prezidenţială sau a Primului-Ministru, similar Franţei, care să impulsioneze preluarea creditării normale prin bănci;

10. Stabilirea pe baza consultării confederaţiilor patronale şi sindicale reprezentative la nivel naţional a:

Page 13: Martinescu Isabela SV ECTS 3

• programului de implementare a acordului cu FMI, Comisia Europeană şi Banca Mondială şi programului de monitorizare a implementării acestor acorduri de o echipă specială din care să facă parte reprezentaţii partenerilor sociali, în vederea minimizării costurilor implicate şi a maximizării efectelor utile;

• îmbunătăţirii cadrului legislativ privind combaterea plăţilor întârziate;

• măsurilor de reducere a birocraţiei şi a fiscalităţii asupra mediului de afaceri;

• transpunerea in regim de urgenta a masurilor Comisiei Europene privind ajutorul de stat pentru sprijinirea accesului la finanţare în contextul actualei crize financiare şi economice.

11. Plata TVA la data încasării c/v bunurilor livrate/serviciilor prestate/lucrărilor executate sau taxarea inversă a TVA-ului.

12. Creşterea accesului IMM-urilor la procedurile de achiziţie publică şi susţinerea, prin programe de finanţare, a cheltuielilor IMM-urilor privind certificarea, în scopul asigurării eligibilităţii lor în cadrul procedurilor “achiziţiilor verzi”.

13. Evaluarea trimestrială a măsurilor anticriză şi valorificarea de către Guvern a propunerilor formulate de partenerii sociali (confederaţii patronale şi sindicale reprezentative la nivel naţional).

Economiştii din lumea intreagă şi de la noi au spus ceea ce au avut de spus despre cauzele crizei economice globale cu care omenirea se confruntă incă, ba chiar au avansat soluţii imediat aplicate în practica de catre guverne care au limitat efectele crizei si au dus in unele cazuri chiar la reluarea cresterii economice.

În ultimii cinci ani, rata dobânzii de politică monetară a evoluat sistematic, în termeni reali, in banda zero şi chiar negativă. Aceeaşi politică a banilor ieftini a fost adoptată şi de Banca Japoniei, care a vărsat în băncile subordonate bani cu dobanda nominală zero. În acelaşi sens, Banca Centrală Europeană a cautat să sufle în pânzele ciuruite ale creşterii economice din Europa cu reducerea ratei dobânzii, vreme de mai mulţi ani, la circa 2%

Măsurile de austeritate pe care guvernanţii le-au luat pentru a scoate ţara din criză ar putea avea de fapt efecte negative asupra economiei pentru că scăderea salariilor va duce la scăderea cererii.

În cel mai optimist scenariu al BNS, scăderea cu 25% a salariilor va duce la o reducere a consumului familiilor cu 10%. Acest lucru va scădea Produsul Intern Brut cu mai mult de 1% în următoarele şapte luni. Într-un caz pesimist, consumul ar urma să scadă cu 25%, ceea ce va duce la o contractare a PIB cu 2,63%.

Varianta realistă găsită de experţii consultaţi de BNS este de o scădere a consumului cu 15% şi de 1,58% in cazul PIB. Singurul mod de a creşte veniturile la bugetul de stat este creşterea TVA, mai arată studiul BNS. Astfel, majorarea TVA de la 19% la 24% ar aduce un plus de 0,36% la buget şi o crestere a PIB in urmatoarele sapte luni cu 0,56%. mai mult.

9. CONCLUZII

Colaps naţional? Anarhie? Să lăsăm cuvintele astea mari pentru adevăratele tragedii. Nu suntem în colaps. Colapsul înseamna colaps. Prabusire. Dezastru. Nu economie proastă şi reduceri de salarii la bugetari. Stăm rău, dar nu chiar aşa de rău.

Page 14: Martinescu Isabela SV ECTS 3

România funcţionează încă. Se plătesc salariile, înca se mai pot lua credite şi rata şomajului e doar de 8%. Nu suntem nici măcar în situaţia Greciei, deocamdata. Adică nu am intrat în incapacitate de plată . Cine ştie, poate vom ajunge acolo, deşi e puţin probabil la cum stau lucrurile.

Conform estimărilor celor de la FMI, se pare că vom începe sa respirăm mai bine anul acesta. Desigur, vom avea scăderi de venituri. Vom avea greve. Totuşi să comparăm puţin situaţia de acum cu cea din anii '90. Situaţia nu era deloc roz nici atunci. Şi am supravieţuit. România nu a intrat nici măcar atunci în haos, deşi condiţiile erau de zeci de ori mai rele din punct de vedere economic. Nu avem cum să ajungem mai rău decat în acea perioadă, când aveam inflaţie 300% şi oamenii vedeau cum le cresc în mod incredibil ratele la bancă. Pe atunci PIB-ul era doar o mică parte din ce e acum, deci resursele erau şi mai limitate. În plus, nu exista Uniunea Europeană. Unde acum gasim locuri de munca şi care la nevoie ne pot scoate din prapastie. Se poate compara situaţia de atunci cu cea de acum? Analiştii spun ca nu. Suntem un popor rezistent, nici măcar atunci nu ne-am prabuşit. N-o vom face nici acum.. chiar dacă ţara noastră stă sa explodeze...

Foto CESifo

Măsurile anticriză din România au primit doar 1,3 puncte din partea CESifo, singurele ţări care s-au descurcat mai prost fiind Letonia, Bolivia, Guatemala si Venezuela, toate cu un singur punct, potrivit studiului "World Economic Survey" (WES) al CESifo, pentru trimestrul al treilea.Astfel, punctajul României este doar puţin deaspra calificativului "insuficient", care a fost obţinut de ţările cu un singur punct, deşi s-au pus în aplicare un numar mediu de măsuri, adică 12. În comparaţie, Norvegia, care a obţinut cel mai mare punctaj pentru eficienţă, a luat doar cinci măsuri pentru combaterea crizei. În schimb, România se numară printre ţările cu cele mai puţine restricţii legale şi administrative pentru pentru companiile straine, cu un punctaj de 7,3, fiind în aceeaşi categorie cu Marea Britanie, Austria, Danemarca sau Hong Kong.

IMM-urile, micro-întreprinderile şi artizanatele joacă un rol esenţial şi pe deplin recunoscut pentru dezvoltare, cât şi pentru competivitate în regiuni şi pentru stabilitatea economică şi socială a teritoriilor.În multe

Page 15: Martinescu Isabela SV ECTS 3

locuri ei reprezintă cea mai importantă posibilitate, câteodată singura posibilitate, de a crea noi locuri de muncă în special în zonele critice cum ar fi centrele oraşelor, ariile suburbane şi teritoriile rurale.

Dezvoltarea întreprinderilor mici şi mijlocii este o necesitate care nu mai trebuie argumentată. Tehnologiile informaţionale contribuie în mod cert la creşterea performanţelor I.M.M.-urilor. Principalele bariere în utilizarea mai eficientă a acestor tehnologii nu sunt numai de natură tehnică, ci şi de natură umană şi organizaţională. Obstacolele apar, înainte de toate, datorită lipsei metodelor, resurselor şi instrumentelor de gestiune a întreprinderii relativ la sistemul informaţional. Soluţia salvatoare se numeşte „integrare informaţională”.

Globalizarea reprezintă un nou şi necesar „progres al limitelor” între care se produce şi reproduce umanitatea. Ea aduce schimbări asemănătoare cu cele care au rezultat după descoperirea Americii, cu cinci secole în urmă: lumea devine mai mică, iar comerţul se extinde. Caracteristicile curentului globalizării vizează internaţionalizarea producţiei, noua diviziune internaţională a muncii, noul mediu competitiv care generează aceste procese, precum şi internaţionalizarea statului, făcând din state agenţii ale lumii globalizate. Întreprinderile mici şi mijlocii, alături de ştiinţă şi tehnologie, pot fi un factor hotărâtor în transformarea economiei naţionale. I.M.M.-urile nu constituie doar un nou tipar social. Ele şi-au câştigat deja o poziţie bine definită, mai ales datorită posibilităţilor de adaptare, a numărului mare de locuri de muncă asigurate, a flexibilităţii în tehnologie şi management, precum şi a abilităţii în conlucrarea cu giganţii industriali.

10. PROPUNERI

Biroul de conducere al Camerei de Comerţ şi Industrie a României (CCIR) a propus Guvernului un set de măsuri pentru ieşirea din criză, prezentate într-un comunicat de presă. Astfel, cele 12 propuneri, elaborate împreună cu centrele judeţene, sunt menite sa impulsioneze economia şi să stimuleze mediul de afaceri.

1. Reducerea cotei unice de impozitare, pentru stimularea investiţiilor străine.

2 . Scutirea de plata impozitului pe profit a firmelor nou infiinţate (pentru o perioadă stabilită în funcţie de domeniul de activitate: de şase luni –comerţ ; un an –servicii ; doi ani- producţie industrială şi construcţii)

3.Scutirea de la plata impozitului pentru profitul reinvestit pentru o perioadă de 2-3 ani

4. Renunţarea la TVA de 24%

5. Eliminarea urgentă a impozitului minim obligatoriu

6. Plata datoriilor restante ale statului român către firmele private şi crearea unui mecanism simplu, de compensare a datoriilor publice către firme private cu datoriile pe care aceste firme le au la bugetele de stat

7. Elaborarea unui program naţional de reconversie şi calificare profesională a antreprenoriatului, pentru şomeri şi angajaţii la buget care urmează să fie disponibilizaţi în perioada urmatoare

8. Relansarea programului de investiţii guvernamentale şi de cofinanţare a proiectelor în vederea atragerii de fonduri structurale

Page 16: Martinescu Isabela SV ECTS 3

9. Renegocierea contractului de împrumut cu FMI, Banca Mondială şi Uniunea Europeană pentru obţinerea de împrumuturi suplimentare menite să stimuleze reluarea creşterii economice

10. Stimularea exporturilor româneşti pentru produsele care au cel mult 30% componente provenind din import (materie prima)

11. Desfiinţarea Agenţiilor Judeţene de Ocupare a Forţei de Muncă şi preluarea activităţii acestora de către organizaţii neguvernamentale

12. Reducerea cu 50% a numărului de angajaţi din ministere şi desfiinţarea Agenţiilor Naţionale care nu-şi justifică activitatea.

Participanţii la Forumul Naţional al IMM-urilor au conturat un set de măsuri care, în viziunea loc, ar ajuta economia să iasă din criză, măsuri pe care le supun atenţiei Guvernului şi Parlamentului României.  Cele mai mari doleanţe ale oamenilor de afaceri sînt operaţionalizarea neimpozitării profitului reinvestit în investiţii productive din trimestrul II al anului 2009, plata debitelor restante ale instituţiilor publice către IMM-uri rezultate din contractele de achiziţi publică încheiate în 2008 şi în primele patru luni ale anului 2009, pînă cel tîrziu la data de 15 mai 2009 şi reeşalonarea datoriilor la bugetul de stat pentru IMM-urile bune platnice pînă la declanşarea în România a crizei (1 octombrie 2008), în scopul salvării de la faliment sau de la blocaj financiar a zeci de mii de agenţi economici, majoritatea cu potenţial de dezvoltare în condiţii economice normale. Pentru a rezolva problema creditării pentru IMM-uri,  reprezentanţii acestora solicită operaţionalizarea fondului suplimentar alocat CEC Bank, cu acordarea de credite pentru investiţii şi pentru susţinerea IMM-urilor, dezvoltarea măsurilor EximBank de susţinere a accesului IMM-urilor la finanţare, inclusiv a măsurii de susţinere a 50 la sută din dobînzile anumitor credite şi renunţarea la practica Ministerului Finanţelor de a se împrumuta de la băncile din România , absorbind toate lichidităţile şi blocând astfel finanţarea agenţilor economici şi a populaţiei. O altă măsură considerată necesară de reprezentanţii IMM-urilor este aprobarea în regim de urgenţă  a posibilităţii reevaluării activelor agenţilor economici supraevaluate în anii precedenţi (cînd preţurile au crescut exorbitant), care generează în prezent costuri de amortizare şi fiscale de nesuportat pentru firmele cu active mari în terenuri şi clădiri, fiind un factor agravant al crizei, în special la nivelul firmelor mijlocii.

În ceea ce priveşte şomajul, primele estimări ale Ministerului Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale pentru 2009-indică pierderea de 525 de mii de locurilor de muncă. Cifra şomajului s-ar putea ridica la un milion până la sfârşitul anului. Conform unui sondaj internaţional realizat de o companie de cercetare de Piaţă MEMBR şi în România, au ajuns la concluzia că o soluţie foarte importantă în perioada aceasta de criză este de reorientare a afacerilor spre domenii de afaceri mai profitabile. În plus sondajul arată că aproape 80% antreprenorii companiilor române măsuri anticriză pentru reducerea costurilor serviciilor furnizate de terţi .O altă concluzie a studiului este că iniţiativa cea mai frecventă în rândul IMM-urilor este lansarea de noi produse şi servicii. 50% dintre companiile chestionate se aşteaptă ca finalul crizei să fie pe la sfârşitul anului 2010. Cele mai multe dintre companii au resimţit primele semne ale crizei economice şi financiare de la sfârşitul anului 2008. Trei din patru companii din România consideră că urmarea crizei economice va fi o scădere a cererii pentru produsele sau serviciile pe care le comercializează. Reprezentanţii Asociaţiei Naţionale a Ptrimoniului Român cred că sunt necesare mai multe măsuri, cele mai importante dintre acestea sunt: reluarea creditelor, plata TVA-ului de colectare de către companii, deducerea accizelor la gaz, electricitate şi combustibil, facilitarea guvernului de a garanta împrumuturi, reglementarea din preţul de materii prime de către Consiliul Concurenţei, reorientarea activităţii spre activităţi mai profitabile, deduceri sociale,contribuţii de finanţare de la bănci şi acces la fonduri de la CEC Bank şi Eximbank.Accordarea de sprijin pentru sectorul IMM-urilor în contextul economic actual criza este o soluţie majoră, aptă, pentru a contracara efectele negative în

Page 17: Martinescu Isabela SV ECTS 3

procesul de structurale reglare şi de redresare economică, generatoare economice şi sociale alternative. În condiţii de criză financiară, IMM-urile pot sprijini stabilitatea macroeconomică şi de creştere, în calitate de un motor de creştere. De aceea, se încearcă eliberarea de fonduri pentru întreprinderile mici şi mijlocii, identificarea soluţiilor pentru păstrarea locurilor de muncă şi generearea altora noi. Măsurile propuse pentru sectorul IMM-urilor sunt incluse într-un plan anticriză cae includ: taxa de scutire pentru profitul reinvestit, care, pe lângă crearea de noi locuri de muncă, va determina înfiinţarea de noi IMM-uri şi stimularea investiţiilor de către societăţile care s-au abţinut de la a investi; compensarea TVA-ului; capitalizarea CEC Bank şi Eximbank; alocarea de fonduri importante de la bugetul de stat pentru promovarea exporturilor, precum şi creşterea contribuţiei statului la finanţarea acestor activităţi. Situaţia economiei Uniunii Europene se deteriorează în contextul crizei financiare actuale. Noile state membre care nu sunt în zona euro se confrunta, în ultimele luni ale anului 2008 şi în 2009, deprecierea considerabilă a monedelor naţionale în termeni de euro. Irlanda, Grecia, Spania, Franţa Letonia şi România care depăşiseră deficitul în 2008, în 2009 situaţia lor economică s-a agravat din nou. Criza economică afectează Europa şi nu numai.

În unele state, criza reflectă, în mod firesc, realitatea evoluţiilor economice, speculaţiile financiare şi un management statal şi financiar-bancar privat concomitent precar şi corupt.

În alte numeroase ţări – între care şi România – criza financiară a fost importată din statele care au generat-o – SUA, Marea Britanie, Germania s.a. Criza financiară – indiferent că este generată de propria economie şi/sau importată – are aceleaşi efecte maligne asupra economiei şi populaţiei. Ca de obicei, cei mai afectaţi sunt cei mai mici şi mai slabi – adică IMM-urile În economie şi cetăţeanul obişnuit în cadrul populaţiei – întrucât puţinătatea resurselor pe care le posedă îi fac mai puţin rezistenţi, îi fac să resimtă mai acut toate efectele nocive economice şi sociale ale crizei financiare. Si tot ca de obicei, „strângerea curelei” pentru a reechilibra economia şi pentru a ieşi din criză se face, în principal, pe seama lor. Şi tot ca de obicei, cei care sunt „ajutati” să treacă criza cu bani, din fondurile publice, sunt marile bănci şi marile companii industriale. Uniunea Europeană pregătise – încă din primele luni ale anului 2008 o nouă strategie şi abordare, de importanţă fundamentală pentru economie şi populaţie, referitoare la relansarea sectorului de IMM-uri – cunoscută sub numele de Small Business Act – adică, în traducere liberă, Legea întreprinderilor mici. Small Business Act trebuia, în opinia iniţiatorilor, să fie elementul de esenţă prin care preşedinţia franceză a Uniunii Europene să marcheze determinant evoluţia Europei în următorii ani să îi accelereze dezvoltarea. În contextul crizei financiare internaţionale şi a multiplelor şi presantelor probleme generate de aceasta, Small Business Act a trecut pe planul doi. În opinia noastra, aceasta reprezintă o foarte mare greşeală, întrucât cele zece principii încorporate în Small Business Act nu şi-au pierdut actualitatea, ci dimpotrivă. Aceste zece principii şi zecile de măsuri asociate lor constituie o mare parte a soluţiilor prin care se poate contracara eficace criza financiară care se derulează în prezent. Iată de ce în continuare prezentăm aceste principii, a căror operaţionalizare rapidă este mai necesară ca oricând.

Principiile din Small Business Act:

1. Crearea unui mediu în care întreprinzătorii şi întreprinderile familiale să poată prospera şi unde spiritual întreprenorial este recompensat;

2. Asigurarea posibilităţii pentru întreprinzătorii cinstiţi care au dat faliment de a beneficia rapid de a doua şansă;

3. Definirea reglementărilor şi regulilor de funcţionare a economiei;

Page 18: Martinescu Isabela SV ECTS 3

4. Asigurarea reactivităţii rapide a administraţiilor la necesităţile IMM-urilor;

5. Adaptarea instrumentelor puterilor publice la necesităţile IMM-urilor, prin facilitarea participării IMM-urilor la achiziţiile publice şi exploatarea mai judicioasă a posibilităţilor oferite IMM-urilor de a beneficia de ajutoare de stat;

6. Facilitarea accesului IMM-urilor la finanţări prin dezvoltarea unui cadru juridic şi a unui mediu de afaceri care să favorizeze punctualitatea plăţilor cu ocazia tranzacţiilor comerciale;

7. Sprijinirea IMM-urilor pentru a beneficia mai mult de oportunităţile oferite de Piaţa Unică Europeană;

8. Promovarea ameliorării competenţelor din IMM-uri şi a tuturor formelor de inovare

9. Ajutarea IMM-urilor să transforme provocările mediului în oportunităţi;

10. Încurajarea şi sprijinirea IMM-urilor pentru a profita de creşterea pieţelor.

Precizăm că Small Business Act, în forma discutată la DG Enterprise la Bruxelles, acum trei săptămâni, conţine pentru fiecare principiu un ansamblu de măsuri de punere în practică, structurate pe două nivele – comunitar şi naţional. Spre exemplu, pentru primul principiu sunt prevăzute patru măsuri la nivelul Uniunii Europene şi opt la nivelul statelor membre.Pentru România, în perioada actuală, principiile şi acţiunile prevăzute în Small Business Act sunt de mare actualitate. Guvernul are datoria să încorporeze în programul său de acţiuni prevederile Small Business Act. Pentru România, în care IMM-urile reprezintă principalul sector producător de PIB, locuri de muncă şi venituri la bugetul statului şi care este subdezvoltat comparativ cu media din Uniunea Europeană, principiile şi acţiunile din Small Business Act sunt cu atât mai necesare. Este o mare şansă pentru noi că există gata elaborate, prin contribuţia a zeci de specialişti din 27 de ţări, un ansamblu coerent de abordări strategice şi acţiuni pragmatice focalizat pe IMM-uri, care nu trebuie decât particularizat la condiţiile noastre şi pus în aplicare.Este o şană a Guvernului României pe care nu trebuie să o piardă. Este o şansă pe care o merită cele peste 600.000 de IMM-uri din România şi cei peste 2.800.000 de salariaţi din cadrul lor.

Compania Human Value International (HVI), una dintre cele mai performante companii de executive & key personnel search, consultanţă HR(resurse umane), audit organizaţional şi strategii de realocare de personal din Europa de Centrala şi de Est, emite o nouă ipoteză cu privire la efectele crizei asupra companiilor. Din dorinta de a-şi adapta serviciile la cerintele pieţei, HVI a analizat mediul de business identificând astfel punctele slabe şi oportunităţile fiecărui sector în parte. Unul dintre sectoarele cele mai afectate de criza financiara este cel al IMM-urilor, acest lucru datorându-se lipsei de putere de cumpărare a acestora.Şi totuşi analiza analiza HVI arată că perioada aceasta poate fi favorabila pentru orice IMM care identifică şi reacţionează prompt la schimbările pieţei.

Conform cercetărilor, majoritatea acestor companii nu au un departament specializat de resurse umane şi prin urmare proceduri de dezvoltare a personalului sau o strategie de organizare a forţei de muncă implementată. In general, activitatea de HR se rezuma la selecţia şi angajarea de personal, drept urmare nu se poate vorbi de o structură organizaţională bine organizată. Aflându-se într-un impas financiar companiile încearca să reducă din costurile de HR pentru a diminua pierderile, iar cele mai des întâlnite sunt reducerea salariilor şi concedierea de personal.

Metoda micşorării salariilor şi a concedierilor este riscantă. Reducând salariile este dificil ca oamenii să rămână motivaţi, iar concedierile crează confuzie şi panică. Dacă vorbim de concediere, vorbim şi de posibilitatea şi în acelaşi timp de riscul de a renunţa la omul nepotrivit. Acest lucru se poate

Page 19: Martinescu Isabela SV ECTS 3

întampla fiindcă tendinţa este de a înlatura persoana care pare ineficientă, care nu dă randamentul aşteptat, dar de cele mai multe ori nu se ia în calcul faptul că ea poate fi o persoană cheie în organizaţie, poate un lider informal şi astfel se pot crea disensiuni majore. În realitate în orice organizaţie există o structură formală şi una informală .Oamenii îşi aleg liderii după alte criterii decât cele formale, se poate spune chiar că structura organizaţională este bazată pe criterii informale. Persoanele care nu ies în faţă, dar care reuşesc să se impună în faţa unui grup prin diverse metode, nu neaparat profesionale, pot aduce calitate şi eficienţa companiilor, dacă există o strategie bună. Să nu uităm însă, că liderii informali pot fi acele persoane "deschise", empatice, care pot aduna şi convinge alţi oameni să-i urmeze într-o direcţie de multe ori nesigură.

Pe timp de criză, în comparaţie cu marile companii, IMM-urile au avantajul de a-şi permite sa fie mult mai flexibile, pot implementa noi servicii şi lansa produse noi. În lipsa strategiilor şi aprobărilor superioare, în cadrul lor se pot lua decizii mai uşor şi astfel pot deveni mult mai eficiente. În acest fel, IMM-urile pot acţiona mai prompt aplicând soluţii adaptatate la condiţiile de piaţă. Pot identifica noi pieţe,noi soluţii. Pentru a fi pregătite în faţa inovaţiilor, managementul ar trebui să fie conştient de competenţele din cadrul organizaţiei. Câteodată, noile servicii au nevoie de noi competenţe care pot fi prezente în companie chiar dacă într-un mod ascuns.

Conform studiilor HVI, externalizarea serviciilor de HR şi auditul organizaţional reprezintă soluţii primordiale pentru această situaţie incertă. Acestea două pot oferi răspunsuri clare atunci când este nevoie de restructurare organizaţională sau a posturilor, împărţirea responsabilităţilor sau de reduceri salariale, şi nu în ultimul rând în momentul în care compania doreşte să concureze pe pieţe noi şi are nevoie de informaţii legate de competentele personalului său. Avantajul IMM-urilor este acela că pot implementa rapid aceste soluţii şi prin urmare vor răspunde în timp util condiţiilor actuale. Pentru a reduce riscul trebuie să fie conştiente de capacităţile pe care le au în toate domeniile.

Ascensiunea financiară din ultimiii ani a produs în acelaşi timp o scădere în materie de personal calificat. Goana după rezultate a dus la scăderea interesului faţă de specializarea sau formarea personalului din cadrul unei organizaţii. În ciuda climatului economic ţi a faptului că marea majoritate a segmentelor de piată sunt afectate, adevărata criză este cea a competenţelor. Totuşi, această perioadă oferă posibilitatea auto-analizei şi perfecţionării. În acelaşi timp, este perioada în care necesitatea unei strategii bine puse la punct este deosebit de necesară. Orice companie care îşi doreşte o dezvoltare durabilă are nevoie de un personal competent şi eficient, acesta fiind cheia profitabilităţii, eficienţei şi succesului.

Totuşi, această perioadă oferă posibilitatea auto-analizei şi perfecţionării. În acelaşi timp, este perioada în care necesitatea unei strategii bine puse la punct este deosebit de necesară. Orice companie care îşi doreşte o dezvoltare durabilă are nevoie de un personal competent şi eficient, acesta fiind cheia profitabilităţii, eficienţei şi succesului. Jumătate din IMM-uri sunt afectate grav sau foarte grav de criza economică şi financiară, potrivit unui sondaj realizat în luna aprilie de Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR), care arată că doar 2% dintre firme nu simt efectele crizei. Sondajul realizat în cele opt regiuni de dezvoltare a arătat că 23,53% dintre firmele intervievate au fost afectate la un nivel catastrofal de criza financiară, iar la 25,49% efectele negative au fost foarte mari.

Jumătate din IMM-uri sunt afectate grav sau foarte grav de criza economică şi financiară, potrivit unui sondaj realizat în luna aprilie de Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR), care arată că doar 2% dintre firme nu simt efectele crizei. Sondajul realizat în cele opt regiuni de dezvoltare a arătat că 23,53% dintre firmele intervievate au fost afectate la un nivel catastrofal de criza financiară, iar la 25,49% efectele negative au fost foarte mari. De asemenea,

Page 20: Martinescu Isabela SV ECTS 3

36,27% dintre IMM-urile respondente au recunoscut un impact mediu al noului climat economico-financiar asupra activităţii lor, iar 11,76% dintre acestea au declarat că afacerile pe care le derulează au avut de suferit doar în mică măsură. Pe de altă parte, majoritatea întreprinzătorilor (80% dintre respondenţi) consideră că măsurile adoptate de autorităţile publice pentru a reduce impactul crizei

economice asupra IMM-urilor sunt nesatisfăcătoare, iar pentru 13% acestea sunt satisfăcătoare. Doar 1% dintre intervievaţi au apreciat ca bune măsurile autorităţilor. În România sunt înregistrate peste 600.000 de întreprinderi mici şi mijlocii. În aceste condiţii, reprezentantul Consiliului IMM-urilor a apreciat că firmele ar putea să apeleze la ajutoare de stat care să le sprijine activitatea. Sondajul a relevat că peste jumătate dintre firme nu cunosc condiţiile şi procedurile de acordare a ajutoarelor de stat.

O altă modalitate de a obţine fonduri pentru susţinerea IMM-urilor ar putea să fie în opinia lui Nicolescu trecerea Oficiului Naţional al Registrului Comerţului la Ministerul IMM-urilor. CNIPMMR a finalizat, de asemenea, evaluarea situaţiei de ansamblu a IMM-urilor din România în semestrul doi din 2008, care arată o degradare a evoluţiei firmelor mici şi mijlocii. Evaluarea se face pe baza analizei a 24 de indicatori macroeconomici şi a unui interviu în rândul întreprinzătorilor.

Participanţii la Forumul Naţional al IMM-urilor au evidenţiat că niciodată nu s-a demonstrate mai clar importanţa unei baze industriale solide, decât în această perioadă de criză economică. În raport cu efervescenţa speculaţiilor financiare, adevărata valoare a industriei şi a IMM-urilor pentru economia reală devine evidentă. IMM-urile sunt determinante pentru prosperitate, dat fiind că acestea creează o valoare concretă şi că oferă perspectiva menţinerii şi creării unor noi locuri de muncă. Cu toate acestea, în perioadă de criză economică, IMM-urile se află într-o poziţie deosebit de vulnerabilă, confruntându-se adesea cu dificultăţi financiare care le pot fi fatale. IMM-urile resimt deosebit de puternic efectele crizei financiare, ceea ce impune acordarea unei atenţii deosebite pentru aceste întreprinderi care constituie verigile iniţiale şi intermediare ale lanţului de valori. Participanţii la lucrările Forumul Naţional al IMM-urilor subliniază că ar trebui să se depună eforturi suplimentare pentru a se sprijini IMM-urile şi pentru asigurarea unui răspuns coordonat la nivel naţional din partea tuturor autorităţilor publice, impunându-se adoptarea în regim de urgenţă a unor măsuri concrete şi eficace, care să asigure:

stabilirea unui cadru coerent pentru IMM-uri, care să le plaseze în centrul politicilor naţionale, ca element esenţial al sistemului economic;

reducerea fiscalităţii şi stimularea spiritului intreprenorial; măsuri urgente privind crearea şi punerea în aplicare a instrumentelor comunitare pentru

promovarea capitalizării, a constituirii de reţele, a investiţiilor şi formării profesionale a personalului din IMM-uri;

îmbunătăţirea accesului la finanţare al IMM-urilor şi deblocarea creditării prin bănci şi celelalte organizaţii financiare;

măsuri specifice pentru aplicarea angajamentului la nivelul UE de simplificare a sarcinilor administrative;

promovarea şi susţinerea serviciilor destinate întreprinderilor; garantarea unor condiţii concurenţiale echitabile pentru IMM-urile din România raportat

la IMMurile din industria europeană şi cele de pe piaţa globală.

11 BIBLIOGRAFIE

Nicolescu, O. (2008) Carta Albă a IMM-urilor din România, Bucureşti;

“Anuarul statistic al Romaniei 2008”, Bucuresti.

Dinu, Marin. (2007) Modelul european de integrare,  Ed. Economică, Bucureşti

Page 21: Martinescu Isabela SV ECTS 3

Marchis Gabriela.(2009) Accesarea fondurilor europene pre şi post aderare, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti;

www.contabilizat.ro Institutul National de Statistica www.jurnalul.ro Plan măsuri anticriză adoptat de Guvernul României, 2009;

Page 22: Martinescu Isabela SV ECTS 3