Manual Cautare-salvare Salvare Din Diferite Medii TEMA 2

MANUAL PENTRU ACTIUNI DE CUTARE-SALVARE Argument Prevenirea i solutionarea urgenelor devine tot mai mult parte integrant a politicilor i strategiilor de dezvoltare securitate i stabilitate la toate nivelurile si in toate domeniile de interes .Se impune mai mult ca oricnd s fie clarificate mai bine rolurile i responsabilitile diferitelor entitai angrenate in managamanetul urgenelor s fie reanalizate si intrite strcuturile de pregtire si raspuns pentru asemenea situaii. Protecia civil este component a sistemului securitii nationale cu atribuii deosebit de importante cu poziie cheie in sistemul de managament al urgenelor generate de hazarde naturale si antropice. Ca atare , noua viziune privind evoluia structurilor si misiunilor protecie civile in scopul adaptarii acestora la nevoile de raspuns eficient ce trebuie contrapus ameninarilor, riscurilor i provocrilor specifice domeniului lor de aciune . Ca intreaga societate romneasc, i protecia civil este cuprins in amplul proces de adaptare si modernizare, de reproiectare sub aspect structural de remodelare a misiunilor si responsabilittilor in cadrul cruia dezvoltarea conceputului-normativ adecvat noiilor condiii si integrarea acesteia in concepiile i practicile internationale constituie un obiectiv prioritar . Lucrarea pe care o propunem atentie specialistilor si tuturor celor interesai abordeaz un segment din ansamblul de actiuni cu profund caracter umantitar desfasurate in scopul limitarii si inlaturarii efectelor manifestari unor hazarde - aciunile de cutare i salvare a oamenilor aflati in imposibilitatea de a actiona adecvat in condiiile generate de dezastru.Ea incearc sa completeze un gol ce se face resimit in literatura de specialitate din ara noastr. Nu se dorete a fi o instruciune de specialitate, ci, mai mult o sursa de documentare, un punct de plecare in dezbateri, elaborari si perfectionari ulterioare. Continutul sau sub aspect conceptual si procedural este conform cu standardele internaionale in domeniu, baza de plecare fiind recomandariile Grupului International de Consultanta pentru Cautare si Salvare (INSARAG), compatibil cu conceputul MCDA (Faciliti Militare si de Aprare Civil) adoptat de NATO si utilizeaz cu precardere terminologia de specialitate adoptat de sistemul internaional (ONU-OCHA) de rspuns si asisten umanitar. Manualul prezint detaliat metode tehnici i procedee de aciune verificate sub aspectul eficienei i siguranei rezultate din cercetrile specialitilor si din experient structurilor romaneti si internaionale.Scopul su este de a pune la dispoziia celor interesai in constituirea unor echipe de cutare-salvare o orientare de principiu, iar componenilor echipelor existente (fie ei profesioniti sau voluntari) un instrument util in instruire . pregatire si indeplinire a misiunilor specfifice. Capitolul I ACTIUNI DE CUTARE SI SALVARE COMPONENT ESENTIAL A RASPUNSULUI LA DEZASTRE Manfifestrile extreme ale unor fenomene naturale (cutremure puternice, erupii vulcanice, furtuni, inundaii) la care se adaug hazardele tehnologice, situaiile conflictuale, indeosebi conflictele armate iar in ultima vreme actiuni asimetrice nonclasice de natura terorist cu influene imediate sau in timp directe sau indirecte asupra vietii fiecrui individ uman si asupra societaii omeneti in ansamblu au ca efect un mare numar de vicitme umane si distrugeri materiale de mari proporii. Dezvoltarea tehnologic in ritm susinut i tendinele evidente de accelelrare a acesteia pentru viitor genereaza pe de o parte posibilitai sporite de prevenire i limitare a efectelor negative ale unor hazarde naturale si antropice iar de pe alta sporete gradul de incertitudine privind sigurana si securitatea comunicaiilor precum i vulnerabilitatea acestora infulenata i de cresterea populatiei, urbanizare si dispunerea asezrilor omeneti

in zone nefavorabile expuse producerii unor fenomene extreme ca urmare a dezechilibrelor tot mai accentuate a mediului. Salvarea de viei omeneti i asistena umanitar acordat victimelor acestora fenomene extreme este o prioritate absoluta i se constituie in componenta eseniala a managementului dezastrelor naturale sau provocate de om.Exigene deosebite se fac resimite mai ales cand este vorba de oameni surprini i blocai sub daramturi in spaii nguste izolai de comunitate sau cunoscui cu viaa sau sntatea pus in pericol care nu pot aciona n nici un fel pentru a contracara pericolul la care sunt expusi despre care nu se poate stabili unde i n ce stare se afl. Cutarea si salvarea acestor vicitme se constituie in componena de maxim nsemntate a complexului de msuri operative urgene de intervenie dup declanarea fenomenelor periculoase cu urmari deosebit de grave. Realizarea acestui obiectiv este deosebit de dificila pe de o parte datorit medicului haotic i deosebit de periculos n care urmeaz s se desfsoare aciunile specfifice iar pe de alta parte datorit incertitudini obligatoriu de asumat ce marcheaz atat palierul decizional ct si pe cel operational. Experienta acumulat pan n prezent in acest domeniu scoate in evident faptul c oparaiile specifice necesita un cadru organizatoric instituionalizat un efort sustinut posibil de desfurat numai ntr-o concepie coerent cu personal echipamente dupa proceduri i cu tehnologii strict si inalt specializate i care n multe situai necesit resurse i fore suplimentare posibil de constituit si utilizat numai prin cooperare i intrajutorare inclusiv la nivel regional continental sau internaional. Numeroase ri inclusiv Romnia i-au constituit n acest scop in cadrul sistemelor de protecie civil, structuri specializate in operatiuni de cutare i salvare pe care le utilizeaz la nevoie pe plan intern sau in aciuni de cooperare international in raspunsul la dezastre devenite tot mai necesare din considerente de oportunitate i de insuficiena a resurselor specializate de rspuns n plan intern n cazul unor dezastre de mare amploare sub aspectul efectelor i ariei de manifestare a acestora. Structura operational de baz pentru raspunsul specializat este echipa de cutare-salvare (echipa SAR) structura multifuncional profesionista compus din specialiti n diferite domenii instruit si dotat adecvat pentru cercetarea zonelor sau structurilor afectate de dezastre localizare victimelor aflate n imposibilitate de a-i proteja viaa sau integritatea fizic i psihic scoaterea acestora n afara aciunii factorilor de risc i acordarea ajutorului umanitar de urgent cu precdere n mediul urban sau zone dens populate Gradul nalt de specializare impus in operaiile de cutare-salvare de rspunsul adecvat la riscurile deosebite generate de mediul haotic si uneori ostil de nevoile de cooperare si interoperabilitate impun statuarea i respectarea unor principii i criterii clar formulate privind constituirea i standardele de performant ale unor astfel de structuri implementarea unor proceduri operaionale standardizate, realizarea si meninerea permanent a unui nivel corespunztor de capacitate, compatibilitate i interoperabilitate. Capitolul II ECHIPA DE CUTARE-SALVARE (ECHIPA SAR) 1.Destinaie, misiuni Echipa SAR este o structur multifuncional flexibil destinat pentru rspuns specializat la aciunile de asisten umanitar n situaii de urgen generate de dezastre preponderent umanitara n situaii de urgen generate de dezastre preponderent n mediul urban sau regiuni dens populate. Aceasta echip este inclus n ansamblul de componente ale strcuturii ce se mobilizeaza pentru realizarea masurilor complexe de intervenie operativ pentru limitarea i nlturarea efectelor dezastrelor, este destinat i utilizat pentru limitarea i nlaturarea efectelor dezastrelor este destinat i utilizat pentru realizarea unui obiectiv bine precizat n ansamblul de obiective urmrite n teren i acioneaz mpreun cu cellalte fore din teren i n multe situaii cu sprijin tehnic si logistic din partea acestora. Operaiile specializate desfurate de echipa SAR sunt strict necesare mai ales in situaia de dezastru de mare amploare cu efecte deosebit de severe n care posibilitile de rspuns ale autoritiilor locale sunt insuficiente

raportate la numrul mare de victime i capacitate de supravieuire a acestora n condiii de izolare sau imposibilitatea de reacie. Misiunile pe care le poate ndeplini (n totalitate sau mai multe din ele) echipa SAR Cercetarea i evaluarea zonei afectate de dezastru : Cutarea localizarea i scoaterea victimelor de sub aciunea factorilor de risc ; Acordarea primului ajutor medical de urgen la locul interveniei ; Evacuarea persoanelor salvate din zona de lucru i orientarea lor spre formaiunile medicale specializate ; ndepartarea sau consolidarea elementelor de construcii avariate n scopul facilitarii aciunilor de cutaresalvare; Controlul materialelor periculoase; Sprijin in deblocarea comunicaiilor i restabilirea utilitilor publice indinspensabile pentru supravieuirea sinistrailor. 2 . Organizarea si dotarea de principiu Organizarea de principiu Echipele de cutare salvare sunt structuri de intervenie de protecie civil care trebuie sa fie caracterizate prin rapiditate mobilitate si eficient. Pentru a rspunde acestor cerine, echipa va fi o structur flexibil si modular O structur organizatorica de principiu cuprinde : - modul de management ; - modul de cercetare ; - modul de cutare ; - modul de deblocare-salvare ; - modul medical ; - modul de suport tehnic ; Modulul de management asigura funciunile de conducere si sigurant ; Modulul de cercetare , modulul de cutare de deblocare-salvare si medical sunt capaciti funcionale ce se constituie in seciunea de operaii ; Modulul de suport tehnic cuprinde logistica i comunicaiile. ncadrarea minimal cu personal a unei echipe capabile s indeplineasc toate funciunile necesare intr-o organizare modular deosebit de flexibil este de 12-15 persoane i 1-2 cini de cutare. O variant de organizarea posibil n aceast concepie este Sef echip ; Ajutor sef echip (securitatea interveniei) ; Asistent medical (specialist n traumologie) ; Cercetas ( aparatur electronic de detecie a victimelor); Cercetas (aparatur de cercetare chimic i de radiatie) ; 2 specialisti cutare canin ; Salvator (mecanic); Salvator (electromecanic); Salvator (sudor); Salvator (electrician); Salvator (instalator) ; Salvator (fierar-betonist); Sanitar ; Pentru a putea indeplini misiunile specifice i a folosi cu eficiena mijloacele de intervenie din dotare, toi componenii echipei trebuie: - s cunoasc caracteristicile, modul de funcionare i intreinere a acestora ; - s fie pregatii n a doua specialitate - s cunoasc modul de acordarea a primului ajutor n toate situaiile n care ar putea sa apar pe timpul interveniei (stop cardio-respirator, arsuri degeraturi , nec electrocutare, asfixii, fracturi, plagi, hemoragii .etc).

Dotarea de principiu Echipa de cutare salvarea trebuie dotat cu aparatur i mijloace de intrevenie performante cu care s poat actiona pentru localizarea si salvarea persoanelor afectate de efectele diferitelor tipuri de dezastre i aflate n situaii critice diverse . Aceste mijloace se pot gsi fie pe autospeciale de protecie civil (AFAC, AID), pentru intervenie n zone relativ apropiate i care permit deplasarea pe roi, fie containerizate pentru a putea fi transportate maritim feroviar sau aerian. O echipa de cutare-salvare trebuie s aib, ca dotare minimal : - aparatur de monitorizare (substante toxice, radiaii, inflamabile, concentraia oxigenului etc.) ; - aparatur de detectare a persoanelor surprinse sub drmturi (acustice, termice, cu ultrasunete, cu camer video i monitor, cu fibr optic etc.) ; - mijloace de marcare (banda de marcaj, stegulee, vopsea spray etc.) ; - generatoare electrice portabile (s asigure 220V / 50Hz.. ) ; - unelte electrice pentru performare, spargere si tiere a structurilor construciilor avariate ; - echipamentu pentru ridicat i tractat (vinci manuale cu cremalier, perna pneumatic, cric etc. ) ; - mijloace de iluminare rapoartelor de intervenie (proiectoare, lampi portabile lanterne etc. ) ; - unelte (cazma, lopata, tarnacop,ranga,baros,ciocan,fierstru,cleste, topor) ; - mijloace pentru salvarea persoanelor surprinse la etajele superioare ale construciilor avariate (scri culisante i fixe, frnghii,diferite complete cu tub expandabil, couri de salvare, funiculare) ; - aparatur pentru comunicaii (intre membrii echipei, cu cele lalte echipe, cu centrul de coordonare a interveniei, cu ealoanele superioare ) ; - mijloace pentru acordarea primului ajutor i transportul rniiilor ; - echipament de protecie pentru salvatori ; - corturi, saci pentru dormit, cazarmament, mijloace pentru pregtirea hranei ; - hran i ap pentru 10 zile Posibilitile operaionale de principiu , la nivelul cerinelor minimale formulate de INSARAG , sunt - structura managerial capabila s asigure permanent conducerea operaiilor i securitatea ; - timpul de pregtire pentru intervenie s nu depaeasc 6 ore din momentul alarmrii ; - sustinerea interveniei minim 14 zile, din care, din resurse proprii cel putin 10 zile ; 3. Principi si norme privind recrutarea si pregatirea personalului echipei SAR 3.1. Selectionarea membrilor echipei : Criteri de selectionare : - medical ; - profesional : - calitai morale . Criteriul medical Avnd n vedere complexitatea misiunilor, condiiile deosebite n care acestea se desfasoar i gradul lor de periculozitate, vrsta maxima la ncadrare va fi de 30 ani pentru cei din structurile de executie i de 40 de ani pentru cei din structurile de coamnda. Pentru a putea fi incadrai, toi candidai trebuie fi declarai api din punct de vedere medical n urma unui control riguros i a unui test psihologic complex. Nu vor fi admi cei care sufer de diferite fobii care iar impedica sai desfsoare activitatea corespunztor (claustrofobie acrofobie, hidrofobie, arahnofobie,nosofobie,hematofobie,tenatofobie,aicmofobie,zoofobie rupofobie). De asemenea nu vor fi declarai admii cei care au fost sau au tulburri anxioase (team nelamurit, far obiect sau de posibilitatea apariii unui pericol iminent sau inscuces). Criteriul porfesional In primul rand, candidati vor sustine o proba eliminatorie la pregtire fizic. n urma acesteia vor fi declarai admii doar cei care au rezisten fizic bun, n concordan cu complexitatea misiunilor ce urmeaza a fi indeplinite. O alta proba eliminatorie o constituie examenul de specialitate care va consta n : - verificare teoretic (scris) i practic a candidaiilor ;

- cursul de calificare n construcii, instalai, mecanic utilaje, sanitar etc. Comisia de examinare va pune accent pe cunoasterea caracteristicilor materialelor i aparaturi din dotare, mod de explatare, intreinere i msuri de sigurant (norme de tehnic a securitai munci) pe timpul desfurri interveniei. Subiectele propuse spre rezolvare (att cele teoretice, ct si cele practice) vor fi legate de atribuiile funciei pe care candidatul urmeaz a fi ncadrat. Se va ine cont n special de cunostinele teoretice i abilitile practice ale fiecruia Caliti morale Aceasta latur este deosebit de important n activitatea salvatorilor. Avnd n vedere condiiile speciale n care si desfoar activitatea, acestea trebuie s posede caliti morale inconetstabile, prezentate in seciunea Codul deontologic al salvatoruluidin capitoulu III 3.2. Pregtirea echipelor de cutare salvare Activitatea de pregtire de cutare-salvare se realizeaz n 2 forme specifice : pregtire de rutin, n vederea menineri i ridicri nivelului de profesionalism i a capacitii operaionale i pregtire pentru misiune. Principale categori de pregtire de rutin necesare realizri scopului propus sunt : - pregtire fizic ; - cunoaterea limbilor strine ; - pregtire psihologica ; - pregtire de specialitate . Pregtirea fizic Tinnd cont de condiiile deosebite n care se acioneaz, toi membri echipei trebe s fie ntr-o form fizic foarte bun .Deacea , programu de pregtire a echipelor cutare-salvare trebuia s conin sptmnal minimum 4 ore de pregtire fizic . Se va pune accent pe trecerea n barem a pistelor cu obstacole specifice situaiilor probabile de intervenie . Deasemena , exerciiile si antrenamentele vor urmri s dezvolte mobilitate i s mareasc capacitatea de efort fizic a salvatorilor. Cunoasterea limbilor strine Echipele de cutare-salvare trebuie s fie pregtite s actioneze att pe teritoriul naional cat i pe teritoriul altor state in cazul producerii unor dezastre.n vederea realizri interoperabilitaii cu structuri de cutaresalvare din alte tri este necesar ca membrii echipelor de cutare salvare s poat comunica intr-o limb de circulaie internaional. Conform modelului de evaluare STANAG 6001, considerm necesare urmtoarele nivele de performan lingvistic; - pentru structurile de comand NIVEL 3 minim profesionist; - elementele de baz sunt bine intelese i sunt utilizate structuri gramaticale suficient de complexe : - n scris, se nregistreaza greeli accidente, nsa n ansamblu mesajul este redat corect ; - pronunia nu influeneaz inteligibilitatea mesajului transims ; - cunoaste multe cuvinte utilizate n terminologia de specialitate - pentru structuri de intervenie NIVEL 3 satisfctor (limitat de lucru) - elementele de baz sunt intelese i sunt utilizate structuri gramaticale simple ; - n scris, ntelesul este redat corect gramatical n propozii simple ; - cunoaste cuvinte pentru nevoi elementare profesionale (denumiri de obiecte sau unelte, prile anatomice ale corpului uman etc.) Pentru satisfacerea acestor cerine este necesar ca personalul echipelor de cutare-salvare sa fie pregatit centralizat i s-i completeze nivelul de cunoastere prin studiu individual. Pregatirea psihologica O latura foarte importanta a pregatirii salvatorilor este cea psihologica. Aceasta incepe inca de la selectionarea lor si trebuie sa se aprofundeze pe tot parcursul pregatirii. Dezastrele de orice tip au un impact psihologic foarte puternic atat asupra populatiei, cat si asupra salvatorilor.De aceea, pregatirea lor psihica se face de catre specialisti psihologi sau psihosociologi. Aceasta vizeaza intarirea coeziunii intre membrii aceliasi echipe precum si intre echipele de salvatori .Scopul acestui tip de pregatire este de a ajuta salvatorii sa se degajeze de cruzimea realitatii cu care intra in contact sa-si autosuprime emotiile pentru a putea tine sub control situatia.

Salvatori trebuie sa cunoasca realitatea cruda cu care se vor confrunta.De aceea ei trebuie sa participe la cat mai multe actiuni de salvare a vatamatilor in accidente de munca , in accidente majore pe caile de comunicatie, incendii,inundatii si in alte situatii care au ca efect ranirea sau decesul unor persoane . De regula salvatorii implicati intr-o astfel de experienta au reactii intarziate (reactie de stres postraumatic)aceasta se manifesta sub forma de iritare oscilatii emotionale puternice, deprimare, retinere in a vorbi despre ce s-a intamplat, dificultatea de a adormi cosmaruri care in evolutie normala dispar in timp.In formele mai grave sau persistente este necesara interventia specialistilor. Cele mai frecvente tulburari de stres intarziat se manifesta prin : - imagini vizuale ale intamplarii (halucinatii) ; - dificultatea de a adormi, somn intrerupt, cosmaruri ; - repetarea in vis a celor vazute ; - evitarea activitatilor ce amintesc de cele petrecute; - reducerea interesului de natura profesionala ; - autoexcludere din colectiv (izolare fata de altii) ; - sentimentul ca viitorul este scurt ; - reactii de spaima la zgomote puternice ; - probleme de concentrare ; De aceea, imediat dupa incheierea actiunilor de interventie este necesara o evaluare din punct de vedere psihologic a salvatorilor.Aceasta poate fi facuta in prima faza de catre seful echipei de cautare-salvare in urma unor discutii cu salvatorii (debriefing) pe tema experientei traite .IN aceste discuti este bine ca fiecare dintre participanti sa-si expuna temerile,sentimentale,opiniile despre cele intamplate.Daca se constata ca apar tulburari de stres intarziat este bine sa se apeleze la ajutorul specialistilor.Modul de organizare, desfasurare si valorificare a rezultatelor debriefingului este detaliat in sectiunea rezervata participarii echipei SAR la actiuni internationale de cautare-salvare. Pregatirea de specialitate Pregatira de specialitate urmareste dobandirea si perfectionarea cunostintelor, formarea si dezvoltarea deprinderilor abilitatilor necesare ducerii cu succes a actiunilor de interventie. In proiectarea si desfasurarea pregatirii de specialitate a membrilor echipei SAR se va avea in vedere, printre altele, si : - necesitatea diferentierii pregatirii pe categorii de personal si pe functiile indeplinite de elementele de structura ; - diferentiere intre pregatirea continua de rutina si pregatira specifica pentru misiunea curenta ; - mentionarea fiecarui membru a echipei si a structuri la nivelul standarelor de calificare si operationale. Tematica stabilita pentru pregatirea de rutina, alaturi de cea pentru celalalte categorii de pregatire se inscrie in Programul pregatiriipentru interventie, si cuprinde : - cunostinte de baza privind operatiile de cautare-salvare , recomandabil proceduri INSARAG ; - cunoasterea tehnicii, mijloacelor si aparaturi de interventie ; - utilizarea corecta si eficienta a echipamentului din dotare inclusiv acelui destinat pentru protectie sau pentru identificarea si inlaturarea resturilor specifice interventiei ; - cunoastere si aplicarea masurilor de siguranta si a normelor de protectie a muncii pe timpul interventiei ; - cunostinte privind risurile,materialele de risc si proceduri de lucru, sau in prezenta situatiilor si materialelor de risc ; - cunoasterea si aplicarea metodelor si procedeelor de acordare a primului ajutor ; - tehnici de supravietuire in mediul ostil - codu deontologic ; - intretinere fizica si psihica Pregatirea de specialitate este eficienta numai in conditiile desfasurarii sale proponderent aplicativ-practice intr-un cadru mai apropiat de realitate celui care se va desfasura interventia. Ca urmare, recomandam ca metodele de desfasurare demonstratia, exersarea, antrenamentul iar ca loc de desfasurare, inclusiv pentru pregatirea psihica si cea mai mare parte a pregatirii fizice , poligoane special amenanjate care,prin utilitatile lor, sa asigure antrenarea personalului in conditii cat mai aproape de cele posibil a fi intalnite in situatii reale.

Un poligon de pregatire, in principiu, trebuie sa cuprinda cel putin urmatoarele obiective dotari utilizabile permanent : - adaposturi (incaperi) subterane in care salvatorii sa patrunda prin procedee specifice pentru salvarea peresoanelor prinse sub daramaturi - tunele subterane blocate prin care sa se exerseze procedeele de transport al ranitilor ; - cladiri avariate (daramaturi) in care sa se exerseze procedeele de patrundere prin spargerea zidurilor (planseelor) si modalitatile de executarea a sprijinelor ; - platforme inalte de pe care sa se execute diferite procedee de salvare a persoanelor aflate in situati reale la etajele superioare ale unor cladiri avariate ; - platformele prevazute cu sisteme de conectare si evacuare a apei dupa executarea contaminarii ; - incaperi destinate pentru verificarea mijloacelor de protectie individuale in atmosfera contaminata ; - retele de utilitate publica (apa,electrice,gaze termoficare) simulate in vederea antrenarii pentru depistarea si remedierea avariilor ; - pista cu obstacole ; - zona pentru antrenarea cainilor de cautare ; - dotari pentru simularea situatiilor posibile pe timpul interventiei (incendii, explozii,zgomote, font sonor specific focarului de dezastru, manechine, diferite mijloace de marcare.). O problema deosebit de importanta circumscrisa pregatirii componeniilor echipei SAR o constituie evaluarea.Acesta trebuie sa functioneze permanent, sub toate formele sale (evaluare,autoevaluare, initiala, curenta,sumativa etc.) si constituie baza de plecare in proiectarea organizarea si desfasurarea pregatirii echipei.Nivelul de pregatire contificat pentru fiecare component si pentru echipa, in ansamblu, se compara cu standardele stabilite si se evidentiaza in documentul de capacitate al echipei, mentinerea actualizata a acestui document fiind una din obligatiile specifice modului de management. Capitolul III ACIUNILE ECHIPEI SAR. STRATEGII,METODE,TEHNICI PROCEDEE Aciunile specifice echipei SAR se pot desfsura n cadrul unei forte de intervenie mai cuprinztoare din care face parte, care actioneaza pantru limitarea i inlaturarea urmrilor unui dezastru de proporii, sau independent, n cazul cooperrii internaionale sau cnd numai echipa sa pentru intervenie specializat intr-o zon de dezastru in care structura de intervenie nu dispune de asemenea echipa specializat, In prima situaie, activarea echipei se va face odata cu cea a structurii din care face parte, aciunile sale fiind conduse de seful formaiunii integratoare ; in cea de-a doua situaie se ectiveaza numai echipa SAR. Ordinu (dispoziia) de activare, emis de seful ierahnic competent, se transimite de catre structura operativ permanent. Pentru echipele profesioniste din sistemul proteciei civile i in situaia participari la raspuns internaional de cutare-salvare, ordinul de intervenie se transmite numai prin Punctul de Comand operativ al Comandantului Proteciei Civile (care,conform recomandari INSARAG este Punctul National Focal). Activitatea desfaurat de seful echipei SAR i componenii acestuia din momentul primirii misiunii si pana la incheierea acesteia este prezent in detaliu in cap.VII, VII. 2 si VIII . 3 .b. Interventia echipei SAR cuprinde cercetarea zonei de operaii , cutarea, salvarea. 1 . Cercetarea Activitatea de cercetare se organizeaz i se desfasoar in scopul asigurarii necesarului din formaii pentru analiza situaiei concrete din baza de operaii repartizate echipei SAR si adoptari deciziei privind intervenia.Cupruinde recunoasterea terenului iedntificare shi evaluarea caracteristicilor raioanelor de distrugere, cat i a evolutiei acestora in timp.Este o activitate care se desfasoar pe tot timpul interveniei, nu numai nainte de acesta, ulterilor necesitnd mai multa porfunzime si precizie.

Se poate efectua terestru, prin realizarea observrii directe de catre echipele special instruite si dotate, sau aerian, prin fotografiere sau transmisie de imagini video.Cercetarea terestra prin observare directa ofera mai multe opurtanitai, semnificativa fiind in acest sens culegerea din formaii din interviurile luate supravieuitorilor. Aceasta modalitate de executare a cercetrii ofera i posibilitatea de interveni oportun pentru evacuarea din zona a persoanelor neafectate de dezastrul si acordarea de ajutor rnitilot vazui i auzii. Sunt necesare informaii privind :caracteristiciile de ansamblu ale zonei cu distrugeri ; evaluarea somar a urmririlor dezastrului ; aprecierea sumar a volumului de lucrari de blocare-salvare necesare ; locurile in care este posibil sa existe supravieuitori ; avariile la sistemele de alimentare cu ap , energie electric, gaz, la celalalte unitati publice ; identificare si evaluarea sumar a surselor de risc din zona si de la obiective specifice ; constructiile avariate si spaiile acesibile in acestea. Echipa care executa cercetarea prin observare directa realizeaza i instaleaz marcajele i semnalizarile necesare. Zona cu distrugeri, orientarei echipei de intervenie se poate realiza utilizand reperele stabilite din timp si identificate in perioada executrii recunoaterii si cercetrii, cum sunt: castelele de ap , cldiri inalte, cu schelete de beton armat, alte repere rezistente la actiunea hazardului natural sau antropic generator de distrugeri. Deosebit de importante sunt informaiile privind : - posibilitile de acces in construcii avariate ; - spaiile goale din cadul construciilor care mai stau in pozitia initial,in deosebi cele create in interiorul drmturilor - spaiile blocate sub drmturi sub casa scri sau la etajele sifundatiile partial distruse ; - pozotia si starea daramaturilor ; - starea adaposturilor cu destinatie punct de coamnda de protectie civila, precum si a adaposturilor colective destinate populatiei si avariate (proprietar in situatii de conflict armat, cand distrugerile sunt porvocate de atacul inamicului). 2 Cautarea Este o actiunde de baza care se desfasoara dupa efectuarea recunoasterilor si cercetarii in teren, in scopul localizarii victimelor deastrului .Pentru a fi eficienta, trebuie sa indeplineasca urmatoarele cerintele minimale : - sa fie sistematica si riguroasa ; - sa fie evitate suprapunerile si dublarile intuite de efort si resurse ; - sa imbine mai multe tipuri, metode, tehnici si procedee posibile ; - sa asigure oportuni si complet informatiile necesare salvarii vicitimelor . Capacitatea de a detecta si localiza victimele determina numarul de persoane salvat.Seful echipei trebuie sa intaocmeasca un plant de evacuare care va cuprinde . - obiective si proprietati ale cautatrii ; - strategiile care urmeaza a fi folosite ; - resurse umane si materiale repartizate ; - masuri de siguranta si securitate ; - masuri pentru realiarea coordonarii; - mijloace de comunicatii. Structuile de cautare trebuie sa fie dotate cu urmatoarele materiale si echipamente : - echipamente electronice de vizualizare ; - echipamente (dispozitive) electronice de ascultare ; - detectoare pentru monotarizare subsnatelor periculoase (toxice, inflamabile etc.) ; - dispozitive de avertizare sonora ; - echipament medical de prim ajutor ; - mijloace usoare de interventie (ciocan,rotopercutor,flex,unelte cricuri) ;

Privind strategiile, metodele si procedeele de efectuare a cautarii , se porneste de la cerinta ca ele sa asigure detectarea si localizarea unui numar cat mai mare de vicitme intr-un timp cat mai scurt. Sunt utilizate doua strategii de cautare : Cautare initiala : este rapida, mai putin in adancime ;partial se executa simultan cu cercetarea ; tehnicile si procedeele utilizate sunt ; Cautare fizica deplasarea de-a lungul zonei, chemare voca si ascultarea cererilor de ajutor , interviuri cu supravietuitorii pentru a obtine informatii privind eventuali supravietuitori blocati sub daramaturi etc ; este un procedeu traditional de cautare ;se executa de regula in module de cate trei salvatori care se deplaseaza in in triunghi in zona data ;se marcheaza ariile in care se desfasoara ; Cautare cu ajutorul cainilor se utilizeaza caini dresati si special antrenati pentru depistarea persoanelor vii ;se executa combinat cu cautarea fizica traditionala. Cautarea principala (totala) : se desfasoara in adancime ;pe langa localizarea victimelor rezolva si probleme privind recunoasterea si evaloarea completa a zonei, trierea structurilor, evaluarea riscurilor stabilirea proportiilor privind salvarea. Sunt utilizate : Cautarea traditionala : se procedeaza la fel ca si la cautarea initiala, dar centrata pe obiectiv ; Cautare canina :se executa de catre module specializate, formate , de regula,din trei oameni (din care unul este seful)si 2-3 caini ;modulul poate actiona separat sau impreuna cu modulul de cautare fizica traditionala, indeplinind si sarcini specifice acestora ;conducatorul cainelui are in vedere : - stabilirea impreuna cu seful echipei, a ariei de cautare ; - impartirea in arii mici care pot fi cercetate istematic ; se evita suprasolicitarea - stabilirea si respectarea regimului si programului de lucru al cainelui;cautarea se poate face cu cainele liber sau in lesa; - dirijarea cainilior spre orice locuri unde sunt posibili curenti de aer ;goluri, guri de ventilare sau aerisire,fisuri in cladiri sau elemente ale acestora,guri de canalizare etc. - repetarea cautari de catre alt caini cu aprobarea sefului echipei,daca se constata mai multe erori de localizare. Durata cautari canine trebuie sa tina cont de experienta si modul in care au fost antrenati caini de cautare.Singurul care poate stabili regimul de lucru al cainelui este conducatorul, care participa activ la operatiunile de cautare.Cainii trebuie evaluati permanent din punct de vedere al oboselii, hidratarii si expunerii la diferite pericole. Cautare cu mijloace tehnice de detectie (de ascultare, electro-optice etc.) :presupune o localizare prealabila, chiar aproximativa, a posibilelor victime, se desfasoara de catre module construite pe tipuri de aparate, compuse in principiu din trei persoane (un sef si 2 echipieri cu aparate) ;organizarea cautarii porneste de la premisa ca fiecare aparat de captare a vibratiilor emise de victiem acopera aproximativ o raza de 20m. 3.1. Salvarea Operatiile de salvare se desfasoara dupa cele de cautare si se concetreaza pe eliberearea celui mai mare numar de victime in cel mai scurt timp cu putinta.Prioritate au intodeauna salvarile tehnice, care nu pot fi efectuate cu resurse locale, necesitand interventie specializata.Ca urmare, pe baza resurselor cautarii, se planifica ordinea de prioritatea a lourilor de salvare, tipul si cantitatea resurselor angajate, precum si conceptia de reunire si coordonarea a eforturilor. Este organizata si se desfasoara in mod sistematic, urmarind realizarea urmatoarelor obiective : Crearea unui mediu singur pentru actiunile salvatorilor,prin : - evaluarea zonei/obiectivului (stabilitate, pericole,utilitati,necesarul de masuri de siguranta si securitate); - cercetare si explorare goluri si spatii accesibile ;indepartarea molozurilor si altor obstructii dupa localizarea victimelor ; - executarea lucrarilor de consolidare, asiguraresprijinire temporara a structurilor avariate ; - alte lucrari premegatoare scoaterii victimelor, impuse de sitauatia concreta.

Operatiunile de salvare necesita, in mod obligatoriu, crearea mediului sigur de lucru.Cea mai pretioasa viata din zona de actiune etse cea a salvatorului ; ea nu trebuie riscata inutil ; salvarea salvatorului aflat in pericol este prioritate absoluta ! Scoaterea victimelor din locurile unde au fost blocate/imobilizate Prim ajutor,triaj sistabilizare a victimelor Evacuarea victimelor din zona/aria de interventie. Grupul de salvare cuprinde,delimitate precis sub aspectul responsabilitatilor,patru componente functionale management, salvare,siguranta,medical precum si elementele functionale de sprijin specializate in constructi civile si structuri, materiale periculoase, logistica,ridicari grele,resurse locale,doctori, interpreti/translatori.

3.2. Metode si procedee de salvare de la inaltimi Funicularul Aceasta metoda se intrebuinteaza in special in cazul cand,din diverse motive, nu este posibila coborarea targi la baza cladirii. In aceasta situatie se poate realiza un sistem funicular format dintr-un cablu din sarma pe care aluneca un scripete de care este fixata targa.La acest sistem este obligatoriu sa se verifice ; - ancorarea capetelor cablului la teren si la partea superioara (etajul de la care se coboara ranitul) ; - intinderea cablului support ; - fixarea targii pe dispozitivul de deplasare (scripete) Operatiunile trebuie executate astfel incat sa fie exclus orice pericol de accident. Ancorarea caopataului sistemului funicular la inaltime se poate realiza in diferite moduri, in functie de posibilitatile de la fata locului (cosuri de fum rezistente, pereti interiori nedeteriorati, grinzi de beton armat etc.). Ancorarea sistemului funicular trebuie sa se realizeze fie de o cladire invecinata, fie prin tarusi fixati in sol, stalp de iluminat etc . Intinderea cablului sistemului funicular nu trebuie sa fie exagerata, deoarece in acest fel se poate produce o suprasolicitare a acestuia. O intindere corecta se verifica de catre un salvator care se agata la 5-6m de punctul inferior de ancorare sa determine o sageata a cablului de cel putin 30cm.Targa se asigura impotriva balanasrii cu trei franghii de dirijare ;manevrele se vor executa cu atentie pentru ca metoda este destinata salvari de la inaltime a politraumatizatilor. Personalul necesar procedeului este format dintr-un sef si sase salvatori Masuri de siguranta si protectia muncii Seful procedeului se va asigura de ancorarea corecta a capetelor cablului la teren si la partea superioara precum si de intinderea cablului support si fixarea targii pe dispozitivul de deplasare (scripete) ;sub se va verifica asigurarea targi impotriva balansarii cu ajutorul franghiilor de dirijare ;sub personalul va purta obligatoriu casca si mansui de protectiel ; Salvatori care executa operatiunile de interventie la inaltime vor purta obligatoriu centuri de siguranta ; Vicitma va fi asigurata prin legare de targa cu ajutorul a 3 cordaje (la nivelul picioarelor,bazinului si toracelui). Cosul de salvare Aceasta metoda permite coborarea unei persoane care nu a suferit leziuni grave, asezata intr-un cos din material textil rezistent. Metoda consta in coborarea unui cos cu ajutorul fraghiei si a unui scripete care se afla dispus pe un support metalic fixat la inaltime.Procedeul se poate aplica cu succes chiar de la nivelul etajelor 6-8, in functie de lungimea franghiilor. Suportul trebuie sa fie rezistent si bine fixat, iar cosul se va asigura in timpul coborariicu o franghie de dirijare pentru a se evita lovirea acestuia de peretii cladirii. Personalul necesar procedeului este format dintr-un sef si sase salvatori Masuri de siguranta si protectie a muncii Seful procedeului se va asigura ca suportul (cadru metalic)sa fie rezistent si bine fixat (ancorat) ;

Cosul se va asigura in timpul coborarii cu o fragnhie de dirijare pentru evitarea lovirii acestuia de peretii cladirii ; Salvatorii vor purta obligatoriu casthi si manusi de protectie ; Salvatorii nu se vor pozitiona sub cos la coborarea acestuia. Tubul expandabil Aceasta metoda permite salvarea personalelor surprinse la inaltime in situatia in care scarile nu pot fi folosite. Metoda este destinata salvarii rapide a persoanelor surprinse la etajele superioare a cladirilor, care nu au suferit leziuni.Metoda se poate aplica pana la o inaltime de 12 14 m (3 4 etaje cel mult). Sistemul de coborare este format dintr-un support (cadru metalic)fixat la inaltime, de care se afla prins si asigurat un tub expandabil din material care permite alunecarea persoanei salvate in conditii de siguranta. Personalul necesar procedeului este format dintr-un sef si cinci salvatori. Masuri de siguranta si protectia muncii Seful procedeului verifica rezistenta cadrului metalic, daca este bine fixat, precum si modul de prindere a tubului expandabil cadru prin intermediul chingilor de asigurare ; Salvatorii trebuie sa ia masuri astfel in cat locul unde se va face evacuarea persoanelor sa fie lipsit de denivelari (degajata de daramaturi). Salvatori vor putea casthi si manusi de protectie Coborarea targii prin inclinarea treptata a scarii Metoda se poate aplica pana la o ianltime de maxim 8 9 m (trei etaje cel mult). Metoda consta in coborarea victimei asezata pe o targa prin inclinarea treptat a scarii. Victima este asigurata de targa cu ajutorul a 3 cortaje, targa fiind legata la un capat de partea superioara a scarii, iar celalalt capat este asigurat cu doua franghii care vor fi ghidate de catre salvatori de la etaj. Masuri de siguranta si protectia muncii Seful procedeului va verifica modul cum sa executat asigurarea targii la ambele capete ; Se va verifica stabilitatea scari la partea inferioara ; Victima va fi asigurata prin legarea de targa cu ajutorul a 3 cortaje (la nivelul picioarelor,bazinului si toracelui). Salvatorii de la etaj vor executa manevra de coborare a targii treptat, astfel in cat aceasta sa fie in permanent paralela cu solul ; Salvatorii vor purta obligatoriu casthi si manushi de protectie. Coborarea targi pe doua scari paralele Aceasta metoda permite coborarea victimei pe targa in pozitie orizontala, pe doua scarii fixate paralel pe un perete. Personalul necesar procedeului este format dintr-un sef si 4 salvatori (2 salvatori la etaj si 2 salvatori pe scara) Cei doi salvatori de la etaj vor lega cortajele la fiecare extremitate a targii si vor ajuta la mentinerea acestei in pozitie orizontala, coborarea targi si a salvatorilor facanduse concomitent. Masuri de siguranta si protectia muncii Seful procedeului va verifica modul cum sa executat asigurarea targii la capete ; Se va verifica stabilitatea scarilot la partea inferioara ; Victima va fi asigurata prin legarea de targa cu ajutorul a trei cortaje (la nivelul picioarelor, bazinului si toracelui) ; Salvatori vor purta obligatoriu casthi si manushi de protectie. Coborarea targii cu ajutorul scripetelor Aceasta metoda permite coborarea unei victime asezate pe o targa asigurata. Sistemul de coborare este format dintr-un scuport (cadru metalic) fixat la inaltime pe care se afla dispus un scripete, iar de franghie este agatata o targa. Targa se deplaseaza intre doua franghii ce o ghideaza in plan inclinat.DE targa este fixata o siguranta pentru a o ghida pe franghie si a evita lovirea ei de peretii. Personalul necesar procedeeului este format dintr-un sef si sapte salvatori. Masuri de siguranta si protectia muncii Seful procedeului se va asigura ca suportul (cadrul metalic) este bine fixat (ancorat) ;

In timpul coborarii se vor urmari cu atentie franghiile pe scripete si se va pastra paralelismul lor : Salvatori nu se vor pozitiona sub targa ; Salvatorii vor purta obligatiriu casthi si manusi de protectie. Coborarea targi cu ajutorul a doi (patru) salvatorii Aceasta metoda permite coborarea victimei pe o targa,in pozitia orizontala,printr0un gol practicat in planseul incaperii. Este necesar ca victima sa fie legata de targa,apoi la cele patru manere ale targii se prin franghii de sustinere, bine intinse si pregatite astfel desfasurarea sa se faca liber. La coborare, salvatorii nu trebuie sa lase fragnhiile sa alunece liber.Coborarea targi se face lin, prin miscari sucesive si sincronizate ale bratelor salvatorilor. Metoda se realizeaza cu ajutorul a doi salvatori care actioneaza la cele doua capete ale targii sau cu ajutorul a patru salvatori, in vederea realizari unei coborari mai rapide. Masuri de siguranta si protectia muncii Salvatorii sevor asigura ca legaturile franghiilor la capete targii au fost corect executate si prezinta siguranta ; Asigurarea victimei se realizeaza prin legarea de targa cu ajutorul a trei cortaje (la nivelul picioarelor,bazinului si toracelui) ; Coborarea targii de catre salvatori se va executa treptat si simultan de catre toti salvatorii, astfel in cat aceasta sa fie mentinuta permanent paralela cu solul ; Salvatorii vor purta obligatoriu casthi si manusi de protectie.

3.3. Procedee de salvare de salvarea a persoanelor blocate in spatii libere aflate sub drmaturiPentru salvarea persoanelor aflate in cldiri afectate de dezastre, echipele de cutare-salvare vor incerca in primul rand deblocarea iesirilor,pentru a scoate raitii pe aceasta cale.In cazul cand intrrile sunt blocate si nu se poate ajunge pana la rniti se vor lua msuri urgente pentru asigurarea cu aer a incaperilor prin perfoarrea pereilor sau planseelor.Daca salvarea celor blocati necesit un timp mai indelungat se vor lua msuri pentru a li se asigura apa i medicamente. Dupa terminarea interveniei de prim urgen se vor studia posibilitaile ajungeri la rnitii, aleganduse metoda cea mai rapid. Alegerea locului si a procedeului de patrundere trebuie sa se faca de asa natura incat sa se evite producerea unor efecte colaterale distructive (prbusirea unor structuri,avarierea unor reele de utiliate public care nu au fost afectate de dezastru) care s pun in pericol atat viaa persoanelor blocate, cat si a salvatorilor. Cazul I In apropierea spaiilor blocate exista o incapere al carei tavan este usor avariat. Dupa ce se patrunde in aceasta incapere, se va executa o spargere in zidul comun cu spatiul blocat. Spartura in zid se va face cat mai jos in imediata apropiere a fundatiei i in portiunea in care este mai subtier. Cazul II Nu exist incapere alaturat in care sa se poata intra in spaiul blocat.Planseul spatiului blocat nu s-a prabusit. Salvarea ranitilor se incepe prin degajarea daramaturilor pe o anumita portiune a planseului. Se executa o spargere a planseului atat cat este necesar, astfel in cat salvatori sa poata intra in incaperea blocata si sa aiba posibilitatea de a scoate persoanele ranite prin diferite procedee. Cazul III Planseul spatiului blocat s-a prabusit in intregime si nu exista nici o incapere alaturata prin care sa se poata patrunde pentru salvarea ranitilor.

Rniii vor putea fi salvai prin executarea unui tunel oblic care pleac de la marginea drmaturilor in jos spre drmturile din interiorul subsolului . Ajungndu-se la un punct din interiroul subsolului se pot gsii spaiile libere in care se afl rniii. Cazul IV Planseul spatiului blocat sa prabuit si nu exist nici o incpere alatruart prin care sa se paota intra, iar in jurul i in interiorul construciei avariate exist o cantitate mare de drmturi. In acest caz se procedeaz ca i in situaia precedent, cu deosebirea ca tunelul de acces se face sub forma de rampa de la o anumita distanta de incaperea blocata. Cazul V Planseul incperi sa prabusit complet iar cantitatea de drmtur este foarte mare. In acest caz, metoda cea mai buna pentru a salva ranii este de a spa un an sau un put langa zidul incperii i apoi un tunel de la partea de jos a puului pan la spaiile libere unde s-ar putea gsi rniii. Pentru aceasta, se vor inltura mai inti drmturile din jurul cldiri. Sapartura propriu-zis nu reprezint nici o greutate. Exista in cazul cand pmntul este destul de tare (taluz vertical) trebuie s execute sprijiniri. In toate aceste cazuri in afara de executarea tunelului, se pune problema spargeri zidului incperii pentru a putea patrunde in spatiile libere din interiorul drmturilor, unde s-ar putea afla ranii care trebuie salvai. Dupa descoperirea acestor spaii libere trebuie s se ia msuri pentru sprijinirea elementelor de drmturi care amenin cu prbusirea. Msuri de siguran i protecia munci Pentru a evita producerea de accidente, intreg personalul de intervenie trebuie s respecte cu strictete urmtoarele reguli : - echipamentul de lucru trebuie sa fie ajustat pe talie ; - s poarte intodeauna ochelari i masca anti praf, casca de protecie i manui n timpul executrii tunelurilor sub drmturi ; - flacara oxiacetilenica se va folosi numai in locurile in care, in urma verificarilor, nu sa semnalat prezena unor substane sau materiale inflamabile care prezint pericol de explozie ; - s evite atingerea conductorilor electrici sub presiune, pentru a nu provoca electrocutri sau scntei acolo unde este pericol de explozie ; - la executarea tunelurilor, ct i la lucrarile pentru accesul sub drmturi sa se ia msuri urgene pentru ventilarea tunelurilor introcunduse aer proaspt de afara ; - s lucreze cu atenie pentru a nu provoca prabusiri care ar putea sa astupe spaiile libere aflate sub ele unde, eventual s-ar afla persoane ; - s se ia msuri de sprijinire a zidurilor, planseelor,elementelor de construcii care amenin cu prbusirea pentru a evita accidentarea salvatorilor sau al persoanelor blocate sub drmturi. 3.4. Procedee de scoatere si transport al rniilor Regului generale - accidentatul s fie miscat ct mai puin posibil ; - miscarea accidentatului s fie facut astefl inct sentimentul format de cap,gt,trunchi,bazin s rmn nemicat, ca un ax rigid, pentru a prevenii mobilizarea intenpensiva a unei eventuale fracturi de coloana vertebrala ; - miscarile sa fie line si bine coordonate ; nu se alearga ; - salvatorii ishi desemneaza un conducator care sa dea comenzile pentru evitarea manevrelor inexacte ; - accidentatul sa fie permanent supraveghiat ; - targa sa ramana constant orizontala. Pentru degajarea de urgenta/scoatere accidentatului se procedeaza astfe : daca este un singur salvator aceasta va scoate victima tragando de picioare, pastrand axul corpului (fig 1) ; daca sunt doi salvatori al doilea va sustine ceafa si barbia accidentatului (fig 2)

daca accidentatul este scos dintr-un vehicul avariat, salvatorul strecoara atebratul sau pe subsuoara si i sustine barbia, capul basculandu-i-l usor pe spate pentru al rezema de umarul sau ;cea lalta mana a salvatorului se strecoara pe sub cea lalta subsoara si apuca mana stanga a victimei deasupra articulatiei pumnului (fig 3) pentru scoaterea undei victime dintr-un spatiu ingustat se poate folosi o cravata sau batista cu care se leaga mainile accidentatului la nivelul articulatiei pumnului ; salvatorul se plaseaza deasupra victimei in genunghi, trece capul printre mainile victimei, apoi se deaplaseaza pe maini si genunghi impreuna cu victima (fig 4) ;functie de spatiu si starea victimei, se poate proceda si ca in fig 5 si 6 ; Transportarea victimei se poate efectua cu targa standard , targa improvizata sau fara targa.Pentru aceasta , salvatori trebuie sa cunoasca procedeele corecte de ridicare a acidentatului de la sol si asezare pe targa, de transport fara targa, de oricare mijloc de transport si sa controleze pozitia accidentatului in toate situatiile. Transportarea victimelor cu targa Pentru ridicarea de la sol si asezarea accidentatului pe targa pot fi utilizate : Procedeul in puncte : necesita patru salvatori ; trei salvatori, cu gambele indepartate, se plaseaza deasupra accidentatului ; doi privesc catre fata ranitului, unul cel de la cap spre picioarele acestuia ; salvatorul de la cap plaseaza o mana sub ceafa, iar celalalt sub omoplatii ranitului ; sal ;vatirul de la mijloc amenanjeaza mainile sub talia ranitului iar cel de la picioare strecoara o mana sub fese si alta sub gambele ranitului ; la comanda conducatorului, care sustine capul ranitului, se ridica si tot se comanda se aseaza pe targa. Procedeul cu translatie (puntea olandeza) : 3 salvatorii se aseaza ca pentru procedeul in punte cu deosebirea ca cei doi salvatori la capetele targii tin fiecare cate un picior catre interiorul batului targii,care este catre accidentat ; salvatorul de la mijloc pune un picior la mijlocul celui lalt bat al targii, opus ranitului ; la comanda se executa ridicarea si asezarea pe targa Procedeul salvatorii alternanti : se foloseste cand este un ranit mai greu si trebuie dus pe targa ; sunt necesari patru salvatori , care se dispun in genunghi , cate doi de fiecare parte a ranitului ; salvatori departeaza si aseaza alternant mainile sub accidentat. Procedeul in lingura : se foloseste cand trebuie adus la targa un ranit care este accesibil numai de o singura parte ; sunt necesari minim trei salvatori, care se peseaza pe partea libera a ranitului, cu un genunghi pe pamant si palmele si anterbarele sub ranit ; salvatorul de la cap pune o mana sub talie si alta sub fese ; al treilea salvator introduce o mana sub gambe se alta sub genunghi ; la comanda , se ridica ranitul si se fac cativa pasi pana la targa sau , daca spatiul permite, al patrulea salvator introduce targa sub ranit. Pozitia ranitului pe targa se stabileste in functie de starea acesteia si poate fi culcat pe spate cu picioarele intinse si mai ridicate (raniti in stare de soc cu hemoragii sau politraumatizati), culcat pe spate cu picioarele indoite de la genunghi (la plagi abdominale), culcat pe o parte si ridicat la 45 0 (traumatisme toracice), culcat pe spate sau pe burta (fracturi ale coloanei vertebrale). Fixarea accidentatului pe targa se efectueeaza cu benzi, fese sau materile improvizate (centuri, cravate, esarfe, fulare etc.), in zona gleznelor , coapsleor, soldurilor si eventual la cap. Benzile nu se vor fixa pe regiunea lezata si nu trebuie sa jeneze respiratia ; nu se pun benzi la partea inferioara a toracelui, in talie si la gat . Transportul ranitilor cu targa - targa purtata de doi salvatori : se recomanda si folosirea chingilor, care se fixeaza pe capetele barelor targi si se trec in gatul salvatorilor ;pornirea se face simultan la comanda , salvatorul din fata cu stangul, cel din spate cu dreptul ; - targa purtata de patru salvatori : doi slavatori sunt la capetele targi , ceilalti doi pe laterare ; se pleaca la comanda, salvatorul din spate cu dreptul , cei lalti cu stangul ; - trecerea unui obstacol cu targa purtata de doi salvatori : poate fi trecut un sant de 1m latime sau un gard de 1,5 m inaltime ; la distanta de 1 m de obstacol se aseaza targa pe pamant ; ceo doi salvatori apuca de mijloc , de o parte si de alta , si o ridica pe obstacoli cu partea din fata ; apoi nusca mainile simultan pana la capatul celalalt al targi , care este preluat de un salvator ce preia toata greutatea ; ceilalti salvatori trece obstacolul si preia partea din fata ; la comanda se muta targa pana se sprijina pe obstacol partea din spate ; trece obstacolul si cel deal doilea salvator si isi prea locul , dupa care , la comanda se continua deplasarea ;

trecerea peste un obstacol cu targa purtata de patru salvatori : pot fi trecute obstacole de 2 m inaltime ; nu se mai aseaza targa pe pamant ; salvatori de la mijloc se intorc cu fata la targa si o sustin cu ambele maini in timp ce primul salvator sare obstacolul si preia capatul din fata al targii ; sar obstacolul salvatori de pe laterala si preiau targa ; sare obstacolul si salvatorul din spatele targi . - purtarea targi pe un teren accidentat : trebuie sa fie mentinuta targa in permanenta in pozitia orizontala ; accidentatul se tine cu capul in directia deplasarii ; cand se coboara o panta mai lunga , se recomanda ca accidentatu ; sa fie cu picioarele spre inainte. Incarcarea in mijlocul de transport : targa se aseaza cu portiunea din fata pe sasiul masinii cu capul ranitului inainte ; un salvator urca in masina pentru a prelua targa . Transportarea victimelor fara targa Se poate executa de unul , doi sau mai multi salvatori . Cand se executa de catre un singur salvator, acesta poate folosi unul din procedeele ilustrate in fig de mai jos, respectiv prin sprijinire, in brate, pe umar,cu chinga . Pentru transportul facut de doi sau trei salvatori , se pot folosi procedeele : - transport prin sprijinire accidentatului este sprijinit de ambele parti - transportul pe brate , cu mainile facute scaun se pot folosi trei maini pentru scaun , a patra fiind sprijinita pe spatele ranitului, sau se pot folosi pentru scaun toate cele patru maini .(vezi fig.) , in aceasta situatie realizanduse o siguranta mai redusa pentru ranit ; - transportul prin procedeul unul dupa altul un salvator etse in spatele ranitului si il prinde de subsori , iar celalalt, cu spatele la ranit, intre picioarele acestuia , il prinde de sub genunghi ; cu trei salvatori pot fi transportati doi raiti simultan , in aceasta situatie salvatorul din fata tinand in fiecare mana picioarele ranitilor - transportul cu chinga chinga se aseaza in forma de opt si se trece pe sub sezutul ranitului ; cei doi salvatori isi pun cate un ochi al chingi pe umar si sprijina cu bratele spatele ranitului. - Transportul cu scaunul se executa in general pe distante mai mici ; un salvator se aseaza in spatele scaunului si il apleaca pe spate pentru ca salvatorul din fata care se dispune cu spatele la ranit , sa poata prinde picioarele scaunului ; se recomanda viiteza de deplasare moderata Capitolul IV PIM AJUTOR MEDICAL 1. Principi generale Prin masurile pe care le aplica , salvatorul realizeaza o actiune limitata, dar strict necesara si in marea majoritate a cazurilor, suficiente pentru salvarea vieti celui aflat in suferinta ca urmare a produceri unui dezastru. Obligatia suprema care revine salvatorului este acea de a preveni agravarea stari victimei sau moartea acesteia in timpul operatiuni de salvare ; salvatorul nu este pregatit sa acorde ingrijiri medicale complete, ci numai primul ajutor menit sa inlature cauzele care pun in pericol imediat viata vicitimelor. In actiunea de salvare a victimei,. salvatorului nu este permis sasi pericliteze viata si propria sanatate. La locul dezastrului , cea mai pretioasa viata este cea a salvatorului si in salvator actiunea lui, sunt incredintate vietile celorlallti. De acea , salvatorul trebuie : - sa cunoasca regurile de acordare a primului ajutor si sa aiba deprinderi temeinice de aplicare a lor in situatiile specifice in care actioneaza la dezastre ; - sasi pastreze calmul in toate situatiile ; - sa actioneze energic, rapid si eficace, fara a uita nici un moment ca a actiona cu orice pret , atunci cand situatia nu depaseste, este o grava eroare. La descoperirea undei vicitme care necesita ajutor medical sau la accidentarea unui coechipier , interventia medicala de urgenta a salvatorului are in vedere :

-

-

analizarea rapida a situatiie; protejarea victimei (victimelor) prin eliminarea cauzelor immediate care ar putea genera alte pericole; examinarea victimei (victimelor) ; anuntarea situatiei ivite si solicitarea de ajutor/interventie de specialitate; acordarea primului ajutor ; supravegherea vicitimei (victimelor) si asteptarea sosiri echipei de specialitate (modulul medical) prima obligatie a salvatorului este acea de a asigura securitatea victimei si de a elimina orice cauza imediata care ar putea actiona in defavoarea ei. In acest scop va lua masuri pentru avitarea pericolelor posibile (explozi,electrocutare,strivire, intoxicare etc.), precum si pentru indepartarea persoanelor care, prin agitatie, actiuni sau sfaturi nepotrivite, aglomerarea la fata locului etc. Pot dauna salvari vicitimei ; in acest sens se recomanda instituirea unui baraj de securiate marcat corespunzator in jurul victimei. Primul ajutor se acorda la fata locului imediat ce se constata .victima va fi deplasata numai daca pericolul de accidentare continua sa existe si ii agraveaza starea . cand nu este pregatit pentru acordarea primului ajutor, salvatorul nu va interveni cu orice pret , ci va anunta situatia in acre se afla si va cere ajutorul de specialitate. 2 Actiunile salvatorului 2.1. Analiza situatiei Inainte de orice interventie asupra victimei, salvatorul trebuie : - sa determine cu exactitate ce sa petrecut (natura accidentului), prin interogrea marturilor sau victimei (daca este posiibil) sau cercetarea elementelor materiale semnimificative. ; - sa stabilieasca daca mai exista vreun pericol si de ce natura este acesta ; - sa stablieasca daca poate fi inlaturat acest pericol fara risc : - daca da , sa il inlature personal sau impreuna cu alti ; - daca nu , sa interzica accesul in zona periculoasa, sa dea alarma si sa ceara ajutor . Numai asa poate evita extinderea accidentari sau noi acidente carora lear fi victime alte persoane sau chiar salvatorul. 2.2. Protejarea victimei Salvatorul va desfasura urmatoarele actiuni : - identifica sursele de riscuri reale sau presupuse in situatia data - repereaza persoanele care ar putea fi expuse la riscurile identificate - stabileste masurile ce trebuie luate pentru a inlatura/diminua riscuril ; - identifica/repereaza materialele adecvate pentru actiunea ; - actioneaza pentru inlaturarea pericolului sau pentru prevenirea expuneri altor persoane ra riscuri identificat; daca nu poate inlatura sau izola riscul identificat , actioneaza pentru degajarea si deplasarea victimei fara a se expune inutil si fara a pune in pericol mai mult decat este viata victimei 2.3. Examinarea victimei identifica si recunoaste prezenta uneia sau mai multor semne care indica faptul ca viata victimei este in pericol :sangerarea abundetna, inconstienta , dificultati de respiratie, activitate cardiaca anormala etc. prefigureaza mintal rezultatele interventiei sale ; stabileste ordinea de prioritate a interventiilor si rezultatelor pe care se asteapta sa le obtina ; in cazul existentei ami multor victime , efectueaza triajul acestora (victimele ale caror functi vitale sunt deteriorate grav se abandoneaza , acordanduse prim ajutor celor cu sanse de supravietuire).

2.4. Anuntarea accidentului Se impune ca prioritate in situatia in care victima este unul din membri echipei SAR si se executa inaintea treceri la acordarea primului ajutor ; cand salvatorul etse depasit de situatie (nu este in masura sa acorde ajutor

victimelor dezastrului deaorece este nevoie si de alte interventi specializate) marcheaza locul unde se afla victimele , anunta modulul de conducere al echipei SAR si isi continua misiunea 2.5. Acordarea primlui ajutor Conditia de baza ce trebuie indeplinita in vaz de acordare a primului ajutor a constituie capaciattea salvatorului de a executa interventia in sucesiune corecta a manevrelor si corespunzator stari victimei. Pentru acesta , salvatorul : - va hotara ce interventie trebuie sa efectueze ; - va efectua interventia folosind tehnicile cunoascute si exersate de el ; - va verifica, supraveghind vicitma, daca rezultatul obtinut este cel asteptat si daca se metine pana la preluarea victimei de catre personalul destinat acestui scop. Decizia si actiunile salvatorului depind de starea victimei : - vicitma nu vorbeste sau este inconstienta, dar respira are puls : sunt necesare in pozitie de siguranta , acoperire, supraveghiare , a circulatiei, stari de inconstienta , respiratiei ; - victima nu vorbeste/raspunde nu respira, dar ii bate inima : sunt necesare degajarea/eliberarea cailor respiratorii, manevrarea cu Heimlich (compresii/apasari abdominale), respiratia artificiala ; - vicitma nu raspunde, nu respira, nu are puls : este nevoie de reanimare cardio-respiratorie.In situatias interventiei la dezastre membri echipei de cautare-salvare initiaza aceasta procedura de prim-ajutor numai in cazul in care victima este un salvator sau situatia din baza de operatii permite acest lucru fara a se diminua sansele de a fi descoperite si salvate alte victime cu sanse mai mari de supravietuire - victima sangereaza abundent : se aplica o compresie manuala locala , pansament comprensiv sau compresie manuala la distanta (in zona subclaviculara sau inginala) ; - victima prezinta arsuri provocate : - foc sau caldura : spalare pentru a se evita progresarea arusri si pentru racorire ; - substante chimice : spalarea abundenta cu apa ; nu se va incerca neutralizarea acidului cu o baza si invers ; - vitima vorbeste, dar nu poate efectua unele miscari : se va actiona ca si cum victima ar avea o fractura, evitandu-se deplasarea si cautandu-se semne de deformare la nivelul coloanei vertebrale, mebmrelor etc. - victima prezinta plagi ; - grave :asezare in pozitie adecvata, ingrijirea segmentului amputat, compresie pentru oprirea sangerarii etc ; - simple :curatirea si pansarea plagii 2.6. Supravegherea victimei (victimelor) Consta in urmarirea semnelor vitale ale victimei ( prezenta respiratiei, a pulsului, starea de constienta etc) si a efectelor primului ajutor acordat. Se asigura interventiile necesare daca survin modificari in starea victimei. Se executa de catre salvatori pana la preluarea victimei de catre personalul specializat de la P.A.R. organizat de structura de interventie in care este inclusa echipa SAR. Salvatorul va nota pe cat posibil toate informatiile privitoare la actiunea sa si rezultatele obtinute , le va comunica pentru inscriere in Jurnalul operatiilor, precum si personalului medical care preia victima . 3. Tehnici i procedee de acordare a primului ajutor Situaiile in care victimele dezastrelor au nevoie de asisten i ajutor medical sunt multiple. Posibilitile fiecrui salvator i ale echipei SAR de acordare a primului ajutor medical sunt limitate, pe de o parte de nivelul de pregtire si dotare, pe de alta , de specificul misiunii. Ca urmare, vor fi prezentate , spre a fi cunoscute i incluse in pregtirea specific a componentilor echipei SAR cteva din cele mai simple procedee si tehnici de prim ajutor , aplicabile in situaii posibile pe timpul operaiilor de cuter-salvare, eficiente sub aspectul protejrii vieii victimelor pn la preluarea acestora de ctre servicii i personal, specializate in acordarea ingrijirilor medicale

Primul ajutor in caz de obstructie a cilor respiratorii Const in una sau mai multe din urmatoarele manevre, ce se execut funcie de cauza producerii obstruciei, vrsta si starea fizica a victimei - compresi (apasari) abdominale ; - compresii (apasarii) toracice ; - explorarea si scoaterea cu degetele a obiectului strin din gura ; - ventilarea plamnilor . Toate manevrele de mai sus pot fi periculoase i in pregtirea de rutin pentru misiuni ele nu se vor exersa pe persoane sntoase ci numai pe manechine . Compresii (apsri) abdominale (manevra Heimlic) Const in exercitarea undei compresiuni pe abdomen sub diafragma pentru a forta iesirea aerului din plamani si a produce o tusa artificiala. Nu se aplic la copii mici , gravide in ultimile luni de sarcina si persoane obeze victima constient stnd in picioare sau asezat

Mod de aciune din poziia stnd in picioare in spatele victimei aflate in stare de constien i se cuprinde talia cu mainile ; se localizeaz sternul cu degetul mijlociu al unei mini i ombilicul (buricul) cu degetul mijlociu celei lalte mini ; fr a se schimba poziia se rasuceste pumnul astfel ca degetul mare sa fie indreptat in jos , pe mijlocul abdomenului, intre buric si vrful sternului; se acoper pumnul cu cealalt mna si se apas rapid cu fora, pentru a disloca obstrucia ; se repeta apsrile pana la evacuarea obstacolului sau pn ce victima ia pierdut contiina victima inconstient asezat pe spate

Mod de execuie : se ingenuncheaz deasupra victimei cu genunghii de o parte i de alta a acesteia ; podul palmei se aseaz pe abdomen, deasupra buricului, cu degetele atingnd vrful sternului ; cealalt mn se aseaz deasupra, cu degetele paralele cu linia mediana a corpului ; degetele se menin intinse sau se strng in asa fel ca presiunea sa fie exercitat numai de podul palmelor ; se execut apsare rapid, intr-o serie de 6-10 apsrii dinstincte, urmate de ventilarea plmnilor pn se obine eliberarea cilor respiratorii. Compresii (apsrii) toracice. Se utilizeaz in cazul persoanelor adulte obeze i gravidelor.Se pot aplica persoanelor coonstinente, stnd in picioare sau asezat, sau, in cazul pierderii cunostinei, culcat pe spate. Mod de execuie : stnd in picioare in spatele victimei, se petrec minile pe sub braele acestiea si se poziioneaz pumnul unei mini avnd degetul mare in interior pe mijlocul sternului ;se prinde pumnul cu cealallt mn i se impinge cu forta spre spate ; se repeta pana la eliberarea cilor respiratorilor sau pana cand victima ii pierde cunostina . Cand victima este inconstient, se aseaz cu faa in sus pe o suprafata tare si plana cu bratele situate lateral ; se ingenuncheaz aproape de pieptul victimei , se identifica jumatatea inferioara a sternului i se aplic o serie de 6-10 apsri pe torace, lent i distinct, presnd sternul cu 3-5cm ; fiecare serie de apsri este urmat de explorri in gura victimei i incercri de ventilare a plamanilor. Explorarea i scoaterea cu degetele a obiectului strin din gura Este o manevr in dou etape, in cadrul creia se efectueaz urmtoarele : - degetul mare se plaseaz in gura victimei pentru a-i ine limba, iar cu cellalte degete ale aceleas mini se ine brbia - innd brbia si limba se trage mandibula (falca) pentru a se deschide mai mult gura - cu degetul arttor al celeilalte mini se exploreaz in adncime si se extrage corul strin Ventilaia pulmonara

Dup fiecare manevr de explorare cu degetul pentru scoaterea corpului strin se deschid cile respiratori pentru ventilarea plmnilor ; cnd cutia toracica nu se ridica se reiau apsrile sau se face respiraia artificial . Pentru respiraia artificial , cele mai recomandate metode sunt cele directe , respectiv gura la gura , gura la nas , de alfel ele fiind posibil de aplicat i in condiiile specifice bazei de operaii din aciunile de cutaresalvare Pentru a efectua respiarie gura la gura , dup ce salavtorul se convinge c sunt deschise cile respiratori, strnge nrile victimei intre degetul mare si arttor pentru a preveni pierderiile de aer i inspira adanc, deschide iar gura i o plaseaz deasupra gurii victimei ct ami etans , apoi sufla usor timp de 1-1.5 sec ; dup fiecare insuflare se ridica gura pentru a permite aerului s ias ; se continu operaiunile intr-un ritm de 12 respirai/min. Respiratia gura la nas se foloseste in cazurile cand exista vatamari ale gurii victimei sau cand nu este posibila acoperirea completa a acesteia. Se procedeaza la fel ca la respiratia gura la gura, dar erul se insufla pe nas ; pentru aceasta, se rastoarn capul victimei pe spate cu o mana , se ridica barbia cu cea lalta mana, folosind degetul mare pentru a inchide gura victimei , se acopera nasul victimei cu gura si se insufla aer. Se desfac, inainte de manevrele preentate, gulerul,cravata,centura si orice al articol de imbracaminte care ar putea jena respiratia Atentie ! Metodele de respiratie arificiala gura la gura si gura la nas Nu se utilizeaza in cadrul stopului respirator aparut in intoxicati cu gaze si vapori, deoarece se poate intoxica si salvatorul ! Primul ajutor in caz de soc Socul reprezinta o stare critica de reactie a organismului uman, caracterizata printr-o irigare insuficienta al tesuturilor.Poate fi fatala daca nu se iau masuri de prevenire a velutiei. Poate sa apara in una din urmatoarele imprejurari - sangerarea severa externa sau interna - arsuri combinate cu pierderi de plasma sanguina - dureri grave , striviri cu zdrobiri de tesuturi ce pot duce l pierderi de sange si plasma - crize cardiace - crize respiratori - ranirea coloanei vertebrale sau a traseelor nervoase care afecteaza controlul dimensiuni vaselor sanguine - reacti alergice severe produse de intepaturi de insecte, muscaturi de animale, alimente, medicamente etc. Primul ajutor in situati de soc constata in : - tratarea cauzelor evidente ale socului : sangerare, fracturi , arsuri - linistirea si incurajarea victimei - controlul pulsului si respiratiei - miscarea victimei cu grija pentru a nu-i provoca dureri ;pozitionarea acesteia in asa fel in cat sa i se asigure confort maxim pozitia ideala este pe spate , cu caoul mai jos si picioarele ridicate cu 15-30 cm ,cand ranile nu permit aceasta pozitie se aseaza victima orizontal pe targa si se ridica manerile acesteia ;victimele ranite la torace se aseaza semi culcat iar cele cu semne de voma in pozitie de recuperare (siguranta) - prevenirea pierderi calduri corpului victimei prin infasurarea in paturi. Nu se supra incalzeste victima si nu i se da nimica pe gura l ; daca se plange de sete i se umezesc buzele . Primul ajutor in caz de plagi si hemoragii Ingrijirea plagilor Obiectivele urmarite sunt :combatarea hemoragiei , prevenirea infectiei, combatarea dureri, prevenirea si combatarea socului.Sunt necesare comprese sterile, vata, leucoplast,alcool sanitar, tinctura de iod sau metosept, apa oxigenata sau perogen , solutie de cloramina , permanganat de potasiu , algolcalmin, antinevralgice etc.

Principala modalitate de protejare este aplicarea, pansamentelor , functie de intindeerea, profunzimea si localizarea plagilor .Inainte de aceasta se afce curatarea (toaleta) plagilor, pentru acre se va proceda astfel : - se curata zona cu o compresa sterila, pornind de la marginile plagii spre pielea sanatoasa din jur ; nu se utilizeaza cu vata pentru aceasta operatiune ! - se spala pielea din jur - se dezinfecteaza pielea din jurul plagii cu substante anti septice (alcool , tinctura de iod , rivanol), folosind comprese sterile ; - se toarna apa oxigenata pe plaga pentru a inlatura corpii straini si a dezinfecta plaga :corpii straini plasati superficial si care nu se inlatura la spalare pot fi scosi cu o penseta sterilal ; - se dezinfecteaza rana cu o solutie de cloramina, permangant sau rivanol ori din nou cu apa oxigenata - se acopera plaga cu un strat de comprese sterile, se adauga aventual un strat de vata si se efectueaza bandajarea in vederea mentineri pansamantului ; pentru ranile care sangereaza , stratul de comprese va fi ami gros, iar inainte d bandajare, peste stratul de comprese se aplica o fasa nederulata. Prim ajutor in caz de hemoragii Oprirea undei hemoragii hemostaza constituie un act de prim ajutor ce trebuie executat, chiar si provizoriu, cu cea mai mare urgenta, pana la internarea in spital.In hemoragiile mici, hemostaza poate realiza prin simpla compresiune realizata cu un pansament. In hemoragii medi si mari se executa hemostaza provizorie Atentie! - nu ridicati in picioare un acidentat cu hemoragie importanta , nu-l miscati ;asezati-l cu capul mai jos de cat restul corpului ! - nu creati panica , fiti calmi, linistit-l si insuflati-i incredere ! - nu comprimati rana cu ce va vine la indemana ! - metodele de realizare a hemostazei in hemoragiile externe sunt :pansamentul compresiv, compresiunea manuala si compresiunea circulara (cu ajutorul garoului). Pansamentul compresiv se utilizeaza in hemoragiile capilare si in cele venoase mici ; nu se utlizeaza daca in rana sunt corpuri straine ascutite ! Se realizeaza prin asezarea unui strat gros de compresie sterile peste primele comprese cu care se acopera rana si strangerea cu un bandaj compresiv. Compresiunea manuala se realizeaza prin apasarea arterei afectate pe un plan oso situat langa inima si leziune. Funcetie de marimea vasului si de profunzime se poate executa cu varful degetelor cu unul sau mai multe degete sau chiar cu pumnul. Punctele unde se poate executa compresia sunt : - in hemoragiile fruntii si pielii capului se preseaza arterele temorale, situate pe ambele parti ale fetei, inainte urechi shi deasupra pometilor obrajilor (1) - in hemoragiile fetei se preseaza cu degetul artera maxilara, aflata in santul de pe marginea maxilarului inferior (2) ; - in hemoragiile mari ale fetei si gatului se preseaza artera carodida, aflata pe fata antero-laterala a gatului, la baza acestuia (3) - in hemoragiile umarului si a bratului se apasa artera subclaviculara , cu degetul mare deasupra claviculei si comprimand artera pe arcul osos al primei coaste (4) - in hemoragia bratului si a cotului se comprima artera axilara cu mai multe degete in apropierea axilei, pe fata interioara a bratului (7) - in hemoragiile antebratului se comprima artera humerala , la brat (8) - in hemoragiile maine se comprima cu ambe degete mari arterele radiala si cubitala pe fata anterioara a antebratului, in dreptul pumnului (5) - in hemoragiile membrului inferior se comprima artera femurala (6) Punctele unde se execut compresi sunt prezentate in figurile urmtoare Compresiunea circular a tesuturilor se realizeaz cu ajutorul unui garou, iar in absena acestuia putnd fi utilizate un tub sau o band de cauciuc de 80-100cm lungime, o curea, cravat, faii de panz sau plastic.. etc.Nu se foloseste sfoara sau snur subire si nici sarma Pentru aplicarea garoului se respecta urmatoarele reguli : - garoul se foloseste doar in ultima instan sau pe timpul curtirii si pansrii rnii

se utilizeaz numai in cazuri rni membrelor compresiunea se realizeaz dupa ce membru rnit este ridicat in sus cateva secunde pentru a se goli o parte din sngele din vena - garoul nu se aplic direct pe piele ci peste un inveli textil (panz,vat) - se aplic acolo unde vasul de snge este mai la suprafa i trece peste un plan osos ;Nu se aplic pe antebra sau gamb ! Locul aplicari garoului depinde de natura hemoragiei : - cnd este venoasa, se aplica sub nivelul plgi - cnd este arteriala , se aplic deasupra plgi Caroul nu poate fi meninut mai mult de o ora ; de acea, trebuie notate ora i minutul aplicri sale pe un bilet atrnat de garou.In intervalul de timp de o ora trebuie s se faca hemostaza definitiva ; dac acest timp se depete, in timpul deplasri de ctre spital se slbete garoul fr al scoate, in timp de 1-2 min la un interval de 15-20 min , dup care , de fiecare dat se strnge din nou ; pe timpul slbiri garoului se efectueaz comprimarea pansamantului pe plag cu palma Prim ajutor in plgi abdominale deschise - dac organele nu sunt iesite in afara se aplica pansament pe rana i se bandajeaz strns - dac organele ies in afara , nu se introduc in abdomen ; se acoper rana i organele cu un pansament umed mare sau cu un prosop moale umed, apoi se aplic bandajul, fr al strnge - nu se da nimic ranitului pe cale bucal ! - daca ranitul tuete sau vomit se sprijin abdomenul cu bandaje late - se asigur transportul de urgen la spital Prim ajutor in cazul unor pari amputate parial sau complet . in situaia unei pri amputate parial : - se aseaz partea amputat partial ct mai aproape posibil de poziia anatomic normal - se acoper zona cu pansamente sterile, se bandajeaz strns i se sprijin - se pune o punga de ghea sau compresa rece impermeabil pe ran, dar i peste bandajele ce acoper rana in situaia unei prti amputate complet : - se acorda ajutorul necesar rnitului (oprirea hemoragiei, altei manevre) - se invelte partea amputat intr-un pansament curat i umed i se pune intr-o pung de plastic impermeabil - se sigileaz punga i se ataseaz un bilet pe care se inscrie data si ora - se pune intr-o alt pung de plastic sau alt container umplut parial cu gheaa sframata i se duce la spital impreuna cu ranitul Primul ajutor n fracturi i traumatizme Are rolul s previn complicaiile i leziunile ulterioare , s diminueaza durerea i unflarea zonei .Trebe s se ina seama de cteva reguli generale valabile indiferent de situaie : Ce nu trebuie fcut : - victima nu trebuie ridicat in picioare sau transportat inainte de imoblilzarea fracturi - nu se actioneaz brutal i nu se impun victimei miscri inutile . Ce trebuie facut : - acordarea primului ajutor la locul accidentului, exceptnd situaia in care persist un pericol pentru salvatori i victima fiind nevoie ca victima s fie deplasat i asezat in cel mai apropiat loc sigur- in caz de fractura deschis se procedeaz mai inti la oprirea hemoragiei i pansarea rnii ; orice os iesit se protejeaz cu fesi de jur imprejur, dar nu trebuie fortai s intre napoi n ran - se administreaz un calmant pentru a diminua durerea - se imobilizeaz focarul fracturi cu ajutorul atelelor confectionate special sau improvizate ; imobilizarea se face respectnd urmtoarele reguli:

-

-

imobilizarea trebuia s cuprind dou articulai(incheieturi) dedeasupra i dedesubtului focarului de fractur atelele se pun de o parte i de alta a focarului de fractur sau membrul se aseaz intr-o gutier special atelele se invelesc in vat sau in alte materiale moi nu se aplic atelele pe locuri unde osul vine in contact direct cu pielea unde atelele nu se muleaz pe legiunea imobilizat, se umplu golurile cu vat peste atele se trage o fas, la inceput circular, apoi erpuitoare ; aceasta nu trebuie s fie prea strns, dar nici prea slab ; nodurile sa fac peste atela, nu pe zona descoperit imobilizarea se execut de ctre cel puin dou persoane una ridic mebrul fracturat cu o mn, iar cea lalt sprijin locul fracturi cu palma, ce-a dea doua aplic atelele i trage fasa se transport rnitul la spital

Prim ajutor in traumatizme ale toracelui in traumatisme penetrante : se impiedica accesul aerului in cavitatea toracica prin aplicarea unei bucati de plastic prinsa cu leucoplast in trei parti petru a forma o supapa care se inchide la intrarea aerului si permite iesirea acestuia din cutia toracica ; daca exista , nu se extrage obiectul infipt, ci se pune pansament in jurul lui pentru a se realiza o astfel de supapa ; se sprijina bratul de partea ranita cu o esarfa ; se aseaza ranitul in pozitia de maxim confort, recomandabil semisezand si aplicat spre partea ranita . Plagile penetrante sunt periculoase si pentru ca pot fi insotite de sangerari interne ascunse , ca urmare necesita interventia medicala de maxima urgenta. - in traumatisme produse de explozii se aseaza ranitul intr-o pozitie cat mai confortabila , semisezand , cu capul si umeri ridicati si sprijiniti ; se supravegheaza respiratia, se acorda primul ajutor cerut de starea ranitului (soc,hemoragie etc.), si se transporta cat mai repede la spital - in fracturi de coasta inchisa se transporta accidentatul in pozitite sezand ; in cele deschise , se panseaza mai intai rana, se sprijina bratul cu o esarfa si se transporta ranitul intr-o pozitie semisezand , inclinat spre partea ranita - in fracturile sternului se mentine ranitul cat mai nemiscat si intr-o pozitite in care sa poata respira usor ;se desfac obiectele de imbracaminte la gat , piept sau talie ; se acorda primul ajutor impotriva instalari socului ; se transporta pe o targa ; - in fracturi multiple ale toracelui se urmareste mobilizarea portiuni lezat, pentru a usura respiratia ; se fixeaza zona ranita prin asezarea bratului victimei peste rana si prinderea acstuia de piept cu o fasa lata ; se poate folosi pe post de atela un obiect mai tare sau o perna fixate cu leucoplast sau fes ;se transporta la spital pe targa sau cu autosanitara . Prim ajutor in traumatismele capului si a coloanei vertebrale in fracturi craniene - se imobilizeaza si se sprijina capul si gatul pentru a impiedica orice miscare ; se stabileste in eceptivitatea victimei si se verifica si restabileste respiratia ; se aplica un manson cervical ; daca exista scurgeri de sange sau fluid din ureche se aplica un pansament steril astfel in cat fluidul sa se poata scurge ; se protejeaza zonele de depresie, cucuiele sau plagile cu pansamente groase, compresibile si moi ; se aseaza victima sasi sufle nasul daca prin nas curge sange sau lichid ; nu se obstructioneaza scurgerea sangelui ! ; daca sunt fracturate oasele fetei si maxilarelor , se controleaza respiratia si sangerearea, se aseaza victima coonstienta in pozitie sezand, cu capul mult inainte pentru a permite drenarea libera a secretilor, victima inconstienta se aseaza in pozitite de recuperare , cu maxilarul mult inainte ; pe timpul transportului cu targa se va urmari continerea undei bune drenari a guri si nasului. In traumatismele coloanei vertebrale se are in vedere faptul ca orice msicare ulterioara poate avea ca rezultat realizarea in continuare a maduvei spinari si a nervilor, ducand la paralizie ; ca urmare , primul ajutor coonsta in imobilizare si sprijinire a capului si a gatului; se urmareste incontinuu respiratia victimei ; singura miscare permisa este realinierea capului pentru a degaja caile respiratori, aceasta manevra fiind executata foarte usor ; daca ajutorul medical este disponibil imediat se face numai ce este necesar pentru impiedicarea miscarii corpului si instalarii socului ; daca victima trebuie transportata , sunt necesare minim patru persoane (este de preferat sa fie mai multe) ; in acest caz, se va

-

folosi o scandura sau placa pentru pus la spatele victimei ;spatiile libere si golurile dealungul coloanei se umplu cu materiale moi si se aplica bandaje pentru imobilizare pe placa a victimei acoperita cu o patura Primul ajutor in caz de arsuri Scopul primului ajutor este de a prevenii si combate complicatiile ulterioare si de a administra durerea. - in arsuri termice se stinge focul cu extinctorul, aruncand peste victima o patura sau rostogolindo pe pamant ; se calmeaza durerile prin administrate de medicamente (algolcalmin,antinevralgice etc) ; se da victimei coonstiente apa minerala, ceai , sirop pentru compensarea pierderilor de lichide si saruri ; se face imersiunea partii lezate in apa rece ; daca acest lucru nu este posibil se acopera zona arsuri cu panza curata imbibata in apa rece sau alcoole ; se indeparteaza imediat din zona arsuri orice sursa de presiune (inele,bratari,imbracaminte si incaltaminte) inainte de aparitia inflamari ; se acopera arusura cu pansament curat lipsit de scame , de preferinta steril ; nu se aplica lotiuni , alifi , uleiuri , pansamente sau alte materiale murdare , nu se sparg basicile ! - in arsurile chimice in prima urgenta se indeparteaza substantele chimice prin inundarea din abundenta cu apa rece a zonei pe timpul indepartari imbracamintei si apoi pana la indepartarea completa a substaneti chimice de pe piele ; se aplica primul ajutor ca pentru arusa termica se acopera arsura cu pansament curat ; nu se utilizeaza agenti chimici neutralizanti (otet, sifon, alcool) ! - pentru arsuri la ochii se acopera plioapele cu pansament umed si rece , se asigura victima ca nu vede din cauza acestor pansamente si se transporta pentru acordarea asistentei medicale de specialitate Primul ajutor in caz de electrocutare Prima operatie ce se executa scoaterea accidentatului de sub actiunea sau influenta curentului electric.Pentru aceasta, salvatorul procedeaza astfel : Pentru instalati cu tensiune sub 1.000 V daca victima este in contact cu instlatia electrica si se afla la inaltime, se iau preventiv masuri de evitare a caderi prin sprijinire cu proptele izolate sau organizarea pierderi pe suporturi groase la sol (paie, textile, crengi etc) se intrerupe tensiunea de la interupator separator , prin scoaterea sigurantelor , scoaterea din priza etc ; daca scoaterea instalatiei de sub tensiune necesita timp, se scoate victima prin utilizarea oricaror materiale sau echipamente electroizolante la indemana .

Pentru instalati cu tensiune peste 1.000 V deconectarea instalatiei se paote face numai de catre persoana care cunoaste bine instalatia scoaterea victimei se executa numai de catre personal special instruit , dotat cu mijloace de protectie electroizolante ; - daca victimei i sau aprins hainele se va actiona pentru stingerea prin inabusire cu o patura , prelata etc. de preferat cu victima culcata la pamant Pentru acordarea primului ajutor se desfac hainele la gat, piept si in zona abdominala , se verifica si se restabileste respiratia ; in absenta pulsului se face reanimare cardio-respiratorie se acorda primul ajutor specific vatamarilor constatate (arsuri, traumatisme, fracturi etc) ; daca victima se simte rau se aseaza in pozitia culcat , cu picioarele ridicate ; orice electrocutat va fi transportat la spital pentru supraveghere medicala , chiar daca nu se simte rau, deoarece pot survenii ulterior tulburari de ritm cardiac ! 3.7.Pansamente si bandaje Pansamentul este un invelis protector apicat pe o rana petru a controla sangerarea, a absorbi sangele si a preveni contaminarea si infectarea acesteia.Un pansament trebe sa fie : - steril sau cat mai curat posibil - foarte absorband si poros , pentru a mentine rana uscata

-

compresibil , gros si moale in special pentru sangerari puternice , astfel ca presiunea sa se exercite uniform pe toata suprafata afectata neaderent si fara scame , pentru a reduce posibilitatea lipiri de rana.

Reguli generale privind pansarea inainte de pansare se opreste hemoragia se spala bine mainile inainte de a pansa o rana daca este posibil, se face si dezinfectare cu spirt, tinctura de iod, apa oxigenata etc ; nu se atinge parte de pansament care va veni in contact cu rana si nu se sufla peste ea se utilizeaza cel mai curat material posibil se utilizeaza pense si foarfece sterilizate se acopera complet rana si se intind manginile pansamantului dincolo de limitele ranii peste compresele de tifon se aplica bumbac, vata , fasa sau alt material nu se ideparteaza de pe rana pansamentul deja facut daca sangele a trecut prin el , si se acopera cu pansamanete supleimantare se fixeaza pansamanetul cu banda adeziva sau bandaje

Bandajele sunt materialele folosite pentru a fixa un pansament , a mentine compresiunea pe o rana , a sprijini un membru sau o articulatie , a imobiliza parti ale corpului si a fixa atelele Reguli generale privind aplicarea bandajelor se aplica suficient de strans , pentru a controla sangerarea sau a imobiliza ; un bandaj aplicat prea larg poate cadea de pe rana , prea strans poate impiedica circulatia sangelui se verifica din cand in cand daca sangele circula nu folosesc fesile ca umplutura sau c pansamente pentru rani se va efectua operatiunea cu grija pentru a nu provoca victimei dureri si misacri inutile.

Capitolul V IDENTIFICARE, SEMNALIZARE, MARCARE Considerente ce tin de specificul mediului in care se desfasoara operatiunile de cautare-salvare , de nevoia de cooerenta in actiunea si cooperarea cu alte forte in baza de operatii, la care se adauga si cele privind nevoile de siguranta si securitate impun instituirea si mentinerea unui sistem standarizat de identificare, semnalizare si marcare.Standardizarea in acest domeniu este o cerinta de baza pentru realizare interoperabilitati in toate situatiile de interventie specifica pe plan national si , mai ales in cadrul cooperari internationale privind raspunsul de cautare-salvare.Ca urmare, INSARAG recomanda un sistem standard de identificare , semnalizare si marcare pentru toate elementele si actiunile specifice interventiei echipelor SAR, dupa cum urmeaza ; Identificarea personalului Este necesara identificarea cu usurinta a personalului echipei SAR sub aspectul functiilor carora apartine fiecare membru al atributiilor permanente sau temporare indeplinite in baza de operatii precum si al apartenentei nationale (in miniunile de cooperare internationala).Ca urmare, se utilizeaza urmatoarele semne de identificare : - veste , chipii (casti), banderole color pe functiuni : - ALB pentru management - CRUCEA ROSIE - pentru modulul medical

-

PORTOCALIU pentru siguranta si securitate . Semnul dinstictiv international al protectiei civile si insemnul de nationalitate Denumirea echipei SAR (in limba engleza petru misiuni de cooperare internationala).

Marcarea zonei Pe harta : delimitarea zonei de responsabilitate ; nume pentru fiecare loc ; utilizarea semnelor conventionale din sistemul international . In teren, in baza de operatie - marcaje generale - cordoane, banere, steaguri etc.pentru marcarea obiectivelor sau zonelor de mici dimensiuni - baricade, garduri, patrule pentru zone mai mari Marcarea echipamentului Se utilizeaza steaguri, banere, baloane, inscripti etc.pt a evidentia : - identitatea echipei (ROSAR 1, ROSAR 2) - echipament medical - obligatoriu semnul de cruce rosie ; Pentru vehicule : marcaj cu numele echipei, functia echipei (grupului) ce utilizeaza vechiculul semnalizata prin inscriptie , steag ,semn magnetic etc. Marcarea si semnalizarea evaluari structurilor Zona sau cladirea identificate si evaluate se marcheaza cu o caseta de dimensiuni 1mx1m in primul punct de acces. Numerotarea fatadelor undei cladiri se face in sensul acelor de casornic, incepand cu unu pentr