managementul aprovizionarii si vanzarilor

7/28/2019 managementul aprovizionarii si vanzarilor

1/48

CUPRINS:

Managementul aprovizionarii si vanzarilor

Gestiunea stocurilor. Rolul, functiile si natura economica a stocurilor

Tipologia stocurilor de resurse materiale pentru productie

Modalitati de exprimare a stocului de productieDimensionarea stocului de productie. Calculul stocului current si al celui de siguranta

Metode de urmarire-control a evolutiei stocurilor efective de resurse materiale in raport

cu limitele estimate. Suprastocarea, formarea stocurilor cu miscare lenta si fara miscare,

lipsa de materiale in stoc fenomene negative.

Elaborarea si fundamentarea planurilor si programelor de aprovizionare materiala si

tehnica a utilitatilor economice

Structura materiala a planului si programelor de aprovizionare a unitatilor de

productie

Indicatorii care defines continutul planurilor si programelor de aprovizionare a

unitatilor de productie

Metode de calcul a necesitatilor de consum de resurse material ale unitatilor deproductie

Stocul la sfarsitul perioadei de gestiune

Indicatorii de evaluare a resurselor materiale de acoperire a necesitatilor de consum ale

unitatilor de productie pe surse de provenienta

Norma tehnica de consum

Dimensionarea stocului de productie. Calculul stocului current si al celui de siguranta

Managementul desfacerii" concept, activitati componente

Activitatea operativa de desfacere vanzari de produse

1. Managementul aprovizionarii si vanzarilor

Managementul aprovizionarii reprezinta activitatea prin care se asigura elementele materiale

si tehnice necesare unitatilor de productie pentru realizare activitatilor programate din profil

in conditiile unor costuri minime si a unui pret maxim.

In teoria si practica de specialitate se flosesc pentru exprimarea acestui proces de

aprovizionare mai multi termeni specifici, respectiv:

Achizitionarea

Cumparare

Aprovizionare

Asigurare

Alimentare

Gestiunea fluxurilor materiale

Logistica

Asemenea termeni au, dupa caz, o sfera de curprindere si o interpretare diferita sau similara.

Achizitionarea reprezinta un moment de angajament financiar, o tranzactie efectiva de

cumparare a unui produs/serviciu pt care credeaza o suma de bani sub forma de pret devanzare/cumparare.


2/48

Achiztionarea este componenta a activitatii de aprovizionare si termen similar cumpararii.

Aceasta este precedata de alte activitati, respectiv:

- identificarea cererii de consum

- dimensionarea acestora

- studiul pietei de furnizaresi urmata de:

- aducerea resursei in depozit

- trecerea acesteia in consum, inclusiv controlul utilizarii resursei respective.

Cumpararea este termen similar achizitionarii.

Aprovizionarea este un termen cu o sfera de cuprindere extinsa, care se initiaza cu

identificarea structurii materiale necesara intreprinderii de pe toate destinatiile destinate

folosirii in cadrul acestora, dimensionarea ... studiul pietei de furnizare etc de pana la trecerea

resurselor materiale aprovi de la depozite la subunitatile de consum din intreprindere, inclusiv

controlul utilizarii acestora.

Asigurarea reprezinta termenul cu o extensie mai mare, incluzand alaturi de aprovizionare si

actiunile de completare a bazei materiale si tehnice necesara unitatilor de productie, cu resurse

din surse proprii. (de exemplu, anumite materii prime, SDV-uri, scule, dispozitive care se

produc in intreprinderea in care partial sau/si total se consuma.)

Alimentarea este activitatea prin care se finalizeaza aprovizionarea , asigurarea prin trecerea

resurselor materiale de la depozitele de aprovizionare ale intreprinderii la subunitatile de

consum ale acestora. Alimentarea este componenta a logisticii interne a intreprinderii.

Gestiunea fluxurilor materiale face parte din procesul complex de asigurare a bazei materiale

si tehnice necesare unitatilor de productie intr-o perioada de gestiune definita.

Logistica termenul cu cea mai extinsa sfera de cuprindere, incluzand alaturi de

aprovizionare/asigurare si fluxul de transport, de resurse materiale, fluxul de forta de munca,

sistemul informatic-decizional, etc.

Managementul aprovizionarii reprezinta un proces unitar complex, care are in vedere

problemele legate de: previziune/planificare/programare, conducere/coordonare/organizare,

derulare, analiza, control si evaluare. Este componenta a functiunii comerciale a unitatii de

productie.

Managementul aprovizionarii are ca obiectiv de baza asigurarea completa si complexa cu

resurse materiale si tehnici de calitate la termenele programate cu un cost minim.

Pentru indeplinirea unui asemenea obiectiv in derularea procesului complex de aprovizionare

trebuie indeplinite mai multe activitati, de ex:

- identificarea pe structura a cererilor de consum de resurse materiale de la toate

punctele de consum din intreprindere si centralizarea acestora.

- Dimensionarea cererilor de consum pe fiecare resursa materiale si echipament tehnic.

- Elaborarea specificatiilor de materiale si a normelor de consum

- Elaborarea planurilor si programelor de aprovizionare materiale si cu echipamente

tehnice.

- Elaborarea bilanturilor materiale si energetice- Dimensionarea stocurilor de materiale si a cantitatilor de comanda/aprovizionare


3/48

- Studiul pietei de furnizare in scopul identificarii materialelor, produselor, a

echipamentului tehnic care se gasesc pe piata de comercializare

- Alegerea materialelor si a echipamentului tehnic care raspund cel mai bine

caracteristicilor cererilor de consum, sunt de calitate superioara si la preturi

accesibile(justificate prin raportul calitate-pret)

- Selectia furnizorilor care prezinta cele mai avantajoase conditii de livrare si suntcredibili

- Testarea credibilitatii furnizorilor

- Elaboararea strategiei in aprovizionarea materiale in raport cu piata/cu furnizorii.

- Negocierea conditiilor viitoare de conlucrare prin incheierea de contracte comerciale

de aprovizionare preponderent pe o perioada mai mare de timp.

- Urmarirea derularii operative a aprovizionarii de la furnizori, intocmirea fiselor de

aprovizionare operativa a resurselor materiale

- Analiza periodica a stadiului asigurarii bazei materiale si tehnice, a realizarii planului

si programelor operative de aprovizionare, a contractelor de aprovizionare pe

ansambului si distinct pe principalii furnizori.

- Organizarea activitatii de primire/receptie a loturilor de materiale sosiste de lafurnizori, amenajarea spatiilor cu aceasta destinatie si dotarea lor cu utilaje, dispozitive

si instalatii specifice, constituirea comisiilor de receptie si a formatiilor de lucratori

participanti la o asemenea actiune.

- Organizarea rationala a spatiilor de depozitare, dotarea lor cu mobilier(rafturi etc),

utilaje, dispozitive si instalatii de manipulare, organizarea fluxurilor interne de

circulatie in depozite s.a

- Urmarirea si controlul evolutiei stocurilor efective de resurse materiale in raport cu

limitele anterior estimate

- Controlul sistematic al modului de utilizare a resurselor materiale la toate punctele de

consum din intreprindere, in scopul prevenirii folosirii irationale a materialelor

aprovizionate sau pe alte destinatii de consum fata de cele initial avute in vedere.

- Crearea si aplicarea unui sistem informational simplu, cuprinzator, informatizat, care

sa permita evidentierea operativa in timp util a starii reale ale proceselor de

aprov/stocare.

Structura activitatilor de mai sus evidentiaza faptul ca managementul aprovizionarii

integreaza intr-un tot fluxul si controlul resurselor materiale de la momentul initierii actiunii

de asigurare de resurse materiale pana la trecerea acestora la subunitatile de consum, inclusiv

controlul utilizarii lui. Analiza activitatilor componente ale managementului aprovizionarii

arata ca unora dintre acestea trebuie sa li se acorde o atentie mai mare. Intre acestea retinem:

- Studiul pietei de furnizare- Alegerea materialelor, a echipamentului tehnic potrivit

- Selectia si testarea credibilitatii furnizorilor

- Evaluarea de strategii in raport cu piata de furnizare

- Negocierea conditiilor viitoare de conlucrare cu partenerii selectati

- Urmarirea evolutiei potentialului de furnizare al pretului, al conditiilor de livrare.

Prin pozitia pe care o ocupa in structura organizatorica a intreprinderii, aprovizionarea

indeplineste 3 roluri importante:

- rolul de sursa strategica de informare

- rolul de factor cu participare activa la elaborarea strategiilor de dezvoltare a unitatilor

economice- centru de profit


4/48

1. Rolul de sursa strategica de informare decurge din raportul in care se afla subsistemul

aprovizionare cu piata de furnizare in calitatea de factor de cumparare

Prin aceasta calitate, susbsistemul colecteaza date si informatii de pe piata de furnizare

pe care le pune la dispozitia factorilor interesati de intreprindere (f. Tehnic, de

conceptie proiectare si de productie, financiar, mk)Aceste informatii se refera la:

- evolutia potentialului de furnizare pe structura de resurse materiale

- strategii noi care se aplica in negocierea conditiilor cu partenerii

- evolutia preturilor

- noi conditii de livrare care se impun pe piata

- noi standarde de calitate a resurselor materiale care se impun pe piata de furnizare

- tendinte in evolutia concurentei pe piata produselor

Importanta deosebita a informatiei privind noile standarde de calitate a resurselor

materiale care se impun pe piata de furnizare este determinata de faptul ca asigurarea

unor materiale de calitate mai buna conduce implicit la obtinerea unor produse finitede calitate superioara care le asigura competitivitate in valorificarea pe piata acestora.

2. Rolul de factor cu participare activa la elaboararea strategiilor de dezvoltare a unitatii

economice se concretizeaza prin:

- elaborarea de strategii eficiente in cumpararea de resurse materiale

- elaborarea de strategii care sa sustina interesul intreprinderii in raport cu furnizorii

acesteia

- elaborarea de strategii adecvate in actiunile de colectare de date si informatii de pe

piata de furnizare.

- Elaborarea de strategii si politici eficiente pentru selectia pe criterii de competenta si

perfectionare periodica a personalului pentru acest domeniu de activitate

3. Rolul de centru de profit se evidentiaza prin:

- modul de gestionare de catre subsistem a resurselor financtiare care ii sunt puse la

dispozitie

- contributia la cresterea profitului unitatii de productie

- modalitatea de control a utilizarii resurselor materiale care trebuie sa aiba un profund

caracter preventiv folosirii irationale a resurselor materiale.

Actiunea semnificativa a subsistemului in acest rol trebuie sa se materializeze cu deosebire in

cadrul actiunilor de negociere, de tratative cu furnizorii de resurse materiale prin conlucrareaviitoare dintre parteneri.

Aceste actiuni trebuie sa se concretizeze prin obtinerea resurselor materiale la preturi mai

avantajoase economic in conditiile mentinerii calitatii sau chiar cresterii acesteia la resursele

achizitionabile.

Din experienta in timp a comportamentului in negocieri a reprezentantilor subsistemului s-a

concluzionat ca acestia pot contribui la cresterea profitului intreprinderii cu 5-10%.

Subsistemului aprovizionarii a trecut prin urmatoarele faze:

1. faza de pasivitate in care actiunile subsistemului aprov erau subordonate susbist

productiei.2. faza de autonomie in care subsist isi elaboreaza propriile strategii de actiune


5/48

3. faza de participare in care subsist aprovizionare pune la dispozitia factorilor

participanti, la elaborarea strategiei de dezvoltare a intreprinderii, datele si informatiile

colectate de pe piata de furnizori

4. faza de integrare in care subsist aprov se implica, participa efectiv alaturi de ceilalti

factori la elaborarea strategiilor de dezvoltare alte intreprinderii.

2. Gestiunea stocurilor. Rolul, functiile si natura economica a stocurilor

Stocul reprezinta o acumulare de resursa materiale in depozitul de aprovizionare al

intreprinderii, intr-un volum si o structura pentru o perioada determinata de timp cu un anumit

scop.

Stocurile sunt rezultatele activitatii de aprovizionare, dupa caz, de desfacere.

Scopul constituirii de stocuri de resurse materiale este diferit in functie de specificul activitatii

fiecarui factor care decurge la actiunea de stocare. Astfel:- Guvernul adopta decizia de constituire de stocuri sub orma Rezervei Nationale la

anumite categorii de materiale si produse strategice in scopul alimentarii continue a

economiei nationale, in cazul influentei unor factori de forta majora: seisme, inundatii,

caderi foarte mari de zapada, stare de necesitate, razboi.

- Unitatile de productie isi constituie stocuri de resurse materiale in scopul asigurarii

desfacerii normale a activitatilor specifice (realizare de produse) care urmeaza a fi

comercializate, distribuite, vandute clientilor reali si potentiali.

- Intermediarii comerciali (angrosistii) isi constituie stocuri de materiale + produse in

scopul recomercializarii acestora si obtinerea astfe a unor profituri estimate.


6/48

Importanta stocurilor se exprima sugestiv prin functia vitala pe care o indeplinesc, aceea de

decuplare si armonizare a fluxului de resurse materiale de la initierea actiunii de aprovizionare

de pana la trecerea resurselor in prelucrare si obtinerea de produse finite.

In general, la nivelul marilor companii, valoarea stocurilor detine o pondere de pana la 20%

din capitalul investit.Alaturi de aceasta valoare se ataseaza cheltuielile cu depozitarea, protectia pe timpul stocarii,

crearea conditiilor de pastrare etc, inclusiv influenta uzurii morale.

Pe timpul stocarii resurselor materiale, fondurile financiare antrenate la cumparare/stocare

devin neactive, neaducatoare de profit. Ca urmare, ideal este sa se evite stocarea de resurse

materiale. Aceasta modalitate de actiune nu este posibila in cazul celor mai extinse structuri

de materiale necesara unitatilor de productie, aceasta pentru ca atat in mediul exterior

intreprinderii, cat si in interiorul acesteia, actioneaza mai multi factori care determina

necesitatea obiectiva a formarii de stocuri. Astfel:

- potentiala aparitie a influentei unor factori de forta majora determina necesitatea

obiectiva a constituirii de stocuri sub forma rezervei nationale la anumite categorii de

materiale si produse pentru a fi folosite in momentele care impun apelarea la oasemenea rezerva.

- Periodicitatea produselor/serviciilor sau a transportului unor resurse materiale

determina necesitatea obiectiva a constituirii de stocuri curente la utilizatorii resurselor

- Necesitatea aducerii res materiale (conditionarii) la caract fizico-chimice care sa

permita prelucrarea tehnologica a acestora determina necesitatea obiectiva a

constituirii de stocuri de conditionare la utilizarea resurselor.

- Potentiala aparitie a unor perturbatii in livrarile de la furnizori sau in transportul

resurselor care se aduc de la distante apreciabile determina necesitatea constituirii de

stocuri de siguranta.

- Intreruperea productiei(explorarii) sau si a transportului pe perioada sezonului rece

determina necesitatea obiectiva a constituirii stocului de iarna.

- Sezonabilitatea productiei sau/si a consumului determina necesitatea obiectiva a

constituirii de stocuri cu aceasta denumire

- Necesitatea minimizarii efortului, a cheltuielilor antrenate de procesele de stocare.

In aceste conditii in faza conducerii unitatiilor economice se aseza problema:

- tipului de stoc ce urmeaza a fi constituit

- nivelul de formare al acestuia.

Optiunea este det de raspunsul la intrebarea ce se castiga si ce se pierde daca resursele

materiale sunt stocate in cantitati mai mari sau mai mici pe perioade de timp mai lungi saumai scurte. Raspunsul are in vedere stabilirea unui prag(nivel) optim care sa armonizeze

avantajele cu dezavantajele specifice proceselor de stocare. Pentru aceasta, este necesara

cunoasterea efortului total de stocare (Ets) care cuprinde>

- efortul direct de stocare (Eds)

- efortul indirect de stocare (Eids)

Ets = Eds + Eids

Efortul direct de stocare cuprinde toate cheltuielile care se inregistreaza cu amenajarea

spatiilor de depozitare si desfasurarea activitatilor in cadrul depozitelor, respectiv:

- ch. cu amortizarea spatiilor de depozitare si a tehnicii din dotare.- Ch cu plata salariilor personalului care isi desfasoara activitatea in depozite


7/48

- Ch. Pentru crearea conditiilor normale de protectie/conservare a res materiale pe

timpul depozitarii/stocarii

- Ch cu intretinerea si functionarea utilajelor din dotare

- Ch cu paza depozitului

- Ch cu eventualele perisabilitati legale specifice anumitor categorii de res materiale cu

aceasta trasatura.- Ch de evidenta s.a.m.d

Cand structura de res materiale un suporta modificari semnificative, iar volumul in expresie

fsica si valorica se mentine rel. Ct efortul direct de stocare se poate estima, aprecia, dermina

printr-un coeficient a de reprezentare fata de val medie a stocului depozitabil in expresie

valorica.

Eds = a * Spv (mediu)

Efortul indirect de stocare se estimeaza prin efectul evitarii formarii de stocuri si folosirii

resursei financiare astfel disponibilizate la activitati aducatoare de profit(depozite bancarepentru care se obtine sobanda) (crearea de noi obiective productive, extinderea spatiilor de

productie etc)

Efortul indirect de stocare se estimeaza cu urmatoarea formula:

Eids = [(a * Spv) + Spv] * eficiente investiei

Ei= Pr/ Iv

Acest efort total de stocare trebuie amortizat prin avantajele care se obtin prin stocarea

resurselor materiale. Obiectivul de baza pt procesele de stocare este urmatorul: formarea

unor stocuri minim necesare, care prin volum si structura asigura desfasurarea normala la

parametrii estimati a unitatii de productie in conditiile unor costuri minime.

Stocurile de resurse materiale pentru productie dimensionate pe criterii economice asigura

garantie, certitudine si siguranta in derularea normala a activitatilor de productie in general.

3. Tipologia stocurilor de resurse materiale pentru productie

Pentru desfasurarea activitatii specifice, unitatile de productie isi pot constitui, in functie de

specificul profilului de activitate, mai multe tipuri de stocuri.

Structura materiala pentru care se constituie in general stocuri poate cuprinde:

- mat prime de baza si mat diverse

- diferite piese, componente de produse

- subansamble si componente diverse

- combustibili, lubrifianti

- mat + piese de schimb pentru intretinerea si repararea masinariilor, instalatii

- ambalaje si mat de ambalat

- furnituri de birou, s.a

Pentru toate resursele materiale stocabile se constituie :


8/48

- obisnuit stoc curent

- cu titlu de exceptie

- stoc in curs de transport

- stoc de siguranta (Ss)

- stoc de transport intern (Stri)

- stoc de conditionare(pregatire) (Std)- stoc de iarna (Si)

Stocul curent reprezinta acumularea in depozitul de aprovizionare al intreprinderii de

productie a unei cantitati de resurse, materiale de combustibili, lubrifianti etc in scopul

alimentarii ritmice a cererilor pt consum pe intervalul dintre 2 aprovizionari succesive este

tipul de stoc care se formeaza obisnuit la orice resursa materiale stocabila necesara

intreprinderii consumatoare.

Pe parcursul procesului de formare consum, stocul curent inregistreaza diferite niveluri intre

care semnificative sunt : maxim, mediu, minim.

Aceste niveluri pot fi estimate si efectiv. Ideal este ca nivelurile efectiva sa fie identice cu cele

estimate, dar in evolutia concreta a stocului curent, niv efective pot inregistra abaterideterminate de influenta anumitor factori potentiali aparuti in procesul de furnizare.

Nivelurile maxime se inregistreaza la sosirea loturilor de mat de la furnizori, receptionarea

acestora si trecerea lor in depozit.

Nivelurile minime se inregistreaza la incheierea intervalului intre aprovizionarile succesive.

Niveul mediu estimat se determina raportand nivelul maxim estimat la 2. Nivelul min estimat

este teoretic = 0.

Evolutia estimata a stocului curent se prezinta in urmatoarea figura:

pam pam pam

Consumul din stocul curent poate fi ritmic/neritmic la moment programat/neprogramat, in

cantitati constante/variabile.

Formarea stocului curent poate fi de asemenea in cantitati fixe/variabile la momente

programate/neprogramate.

Evolutia procesului de formare si utilizare a stocului curent de la momentul emiterii comenzii

de aprov si pana la incheierea fiecarui ciclu de aprov se prezinta in figura:

pam pam 2

pam pam 3

Stocul in curs de transport reprezinta cantitatea de resursa materiale care se afla in cutia

mijlocului de transport pe parcursul transferului acestuia de la sursa de furnizare la

destinatarul ei. Se mai numeste stoc de tranzit.

Marimea acestuia, fiind acelasi ca nivel de comanda aprovizionare sau dependent de volumul

cutiei mijlocului de transport si de perioada de transport.

Includerea stocului in curs de transport in stocul de productie al consumatorului este

interpretabila, actiunea are loc numai in cazul achitarii cu anticipatie a contravalorii resurselor

materiale transportate (accelerarea rotatiei capitalului circulat)


9/48

In cazul achitarii contravalorii materialelor dupa sosire la destinatarul lor (post livrare) atunci

efectul imobilizarii res mat va fi suportata de furnizor; stocul in curs de transport intrand in

cel de desfacere al furnizorului respectiv.

Stocul de siguranta reprezinta cantitatea acumulata in depozitul de aprovizionare al

intreprinderii in scopul asigurarii continuitatii alimentarii cererilor pt consum, cand stoculcurent s-a epuizat si intarzie reintregirea acestuia ca urmare:

- a unor dereglari in livrarile de la furnizori

- a unor intreruperi, dereglari, perturbatii in transportul resurselor materiale catre

destinata acestora.

- Cresterii intensitatii consumului peste limitele estimate initial

S. s reprezinta o acumulare suplimentare de resurse materiale in stoc care amplifica efectul

imobilizarii acestora, implicit al celor financiare sub forma definita nu este bine. Ca urmare,

stocul de siguranta se constituie numai in conditii de obiectivitate si numai la resursele

materiale de baza care se asigura de la distante relativ mare care nu permit rezolvarea

operativa a unor probleme de aprovizionare.

Acest stoc este consideratca fiind intangibil. In context, consumul din stocul de siguranta se

realizeaza numai pe baza unor aprobari speciale ale conducerii asigurarii materiale sau, dupa

caz, a conducerii intreprinderii.

Stocul de siguranta fizic si valoric se evidentiaza distinct in documentatiile de evidenta a

resurselor materiale fata de celelalte tipuri de stoc care se mai constituie. Insa sub aspectul

starii fizice resursele nu sunt diferentiate in depozit in functie de stocul constituit, aceasta

pentru ca la eliberarea catre consum/utilizator a res mat trebuie sa se respecte principiul

primul intrat-primul iesit. Astfel se previne deprecierea calitativa a resursei stocate.

Stocul de conditionare(pregatire) reprezinta cantitatea de resurse materiale care se prevede

pentru acumulare in spatii special amenajate in scopul aducerii(asigurarii) acestora la

parametri fizico-chimici care sa permita prelucrarea acestora in conditiile tehnice si

tehnologice existente in unitatile de productie.

Sub incidenta formarii stocului de conditionare se incadreaza:

- lemnul din padure care urmeaza a fi adus la un anumit grad de umiditate ca sa poata fi

prelucrat

- lana pieptanata pt dezelectrizarea si aducerea la un anumit grad de umiditate

- bumbacul balotat pt odihna si maturizare

- varul pentru stinsFormarea stocului de conditionare este la unitatile consumatoare relativa pentru ca de regula,

furnizorii trebuie sa livreze materiale plus/minus produsele pe care le fabrica la parametri

fizico-chimici care sa permita folosirea ca atare a acestora la cumparatori/utilizatori.

Sunt insa situatii care impun formarea stocului de conditionare. Acestea sunt:

- in cazul prevederii prin contractul comercial incheiat ca operatiune de conditionare sa

se realizeze la unitatile consumatoare

- in cazul in care prin natura specifica resursele materiale nu isi mentin si pe parcusrul

transportului proprietatile fizico-chimice asigurate de prod/furnizori, fiind necesara

astfel reefectuarea operatiunii de conditionare la utilizatori.


10/48

Formarea stocului de conditionare reprezinta o acumulare suplimentara de resurse materiale in

stoc, sporandu-se astfel efectul imobilizarilor de acest gen, implicit a resurselor financiare

aferente.

Ca urmare, pentru atenuarea efectului imobilizarilor in stoc se impune aplicarea unor masuri

prin care sa se asigure reducerea perioadei de conditionare pregatire. Intre aceste masurifigureaza si cea de imbunatatire, sub aspect tehnic a conditiilor de realizare a operatiunii, in

special cand aceasta se desfasoara artificial.

Evolutia stocului de conditionare se prezinta in figura:

pam pam pam din nou

Stocul de transport intern reprezinta cantitatea de resurse materiale care se prevede pentru

acumulare in depozitele si magaziile suubunitatilor de consum ale intreprinderii de productie

in scopul alimentarii continue a cererilor de consum ale acestora pe perioada de distributie si

transport al resurselor sub incidenta de la depozitul central de aprovizionare la subunitatilerespective.

Formarea de stocuri pentru transport intern este mai evidenta la unitatile de productie care au

subunitati care consuma acelasi tip de resurse sau/si la unitatile de constructie care au

santierele de lucru dispersate teritorial.

Si acest stoc la constituire distincta amplifica volumul stocurilor, sporind de asemenea efectul

imobilizarilor materiale, financiare sub aceasta forma.

Pentru atenuarea unui asemenea efect considerat negativ se pot aplica unele masuri intre care

retinem:

- distributia directa la depozitele si magaziile subunitatilor de consum a resurselor

materiale sosite de la furnizori (deci fara a mai fi trecute prin depozitul central de

aprovizionare al intreprinderii)

- distributia rationala a resurselor materiale dupa principiul servirii simultane a

resurselor materiale pe subunitatile de consum

- modernizarea, automatizarea, robotizarea operatiilor de incarcare/descarcare a

materialelor in/din mijloacele de trasnport intern ca si a manipularii acestora.

- Accelerarea vitezei de circulatie in transportul intern din intreprindere, folosirea

utilitajelor de transport mai performante.

Dinamica stocului pentru trnasport intern:

pam pam again

Stocul de iarna = cantitatea de res materiale care se acumuleaza in depozitele de aprovizionare

ale unitatii de productie in scopul continuitatii alimentarii cererii de consum ale acesteia pe

perioada de intrerupere a exploatarii productiei sau/si a transportului pe perioada sezonului

rece datorata conditiilor naturale

Sub incidenta formularii stocului de iarna intra resurse de genul:

- minereurile feroase si neferoase nemetalifere care se exploateaza din bazine deschise

- cocsul, care la transportul pe temperaturi scazute se compacteaza, necesitand eforturi

mari pentru decompactare- lemnul din padure a carei exploatare poate inceta pe timpul iernii


11/48

- anumite materiale de constructii : pietris, nisip si altele

Acumularea res materiale in stoc de iarna se realizeaza in perioade de presezon, in volumul

corespunzator nivelului cererilor de consum pe perioada sezonului rece (estimata intre 15nov

15 martie)

Consumul din stocul de iarna se asigura in perioada estimata a sezonului rece, continuu sauperiodic.

In cazul estimarii prelungirii sezonului rece, se poate prevede constituirea si a unui stoc de

siguranta de iarna. Pe perioada consumului din stoc de iarna, celelalte tipuri de stoc prezentate

mai sus nu mai exista, nu exista cu acest stoc, functiile fiind preluate de stocul de iarna.

Dinamica stocului de iarna:

pam pam

Unitatile de productie isi mai pot forma pe langa tipurile de stoc prezentate si stocuri

strategice, anticipate, stocuri de conjunctura sau speculative.

Stocurile strategice se formeaza de regula la resursele materiale de baza, care, prin natura

lor, conditioneaza activitatea de productie a intreprinderii.

Se are in vedere gradul de dificultate si complexitate in asigurarea unor asemenea resurse care

provind cu deosebire de pe plan international din diferite zone ale lumii (petrol, gaz metan,

resurse care provin din zone instabile)

Stocurile anticipate se formeaza la resurse materiale si produsele la care productia si livrarea

inceteaza in anumite secvente de timp ale perioadei de gestiune ale anului, datorita unor

masuri de genul:

- igienizarea, repararea, remontul masinilor, utilajelor, instalatiilor de productie

- modernizarii, inlocuirii utilajelor, instalatiilor de productie

- efectuarii concediului de odihna de catre marea majoritate/intregul personal al

intreprinderii al aceeasi perioada de timp (in cazul productiei de automobile,

combinatelor petro-chimice)

Stocurile de conjunctura (speculative)

Se formeaza pentru recomercializarea produselor in momente favorabile de pret. Se estimeaza

ca in lunile cresc preturile => se stocheaza.

Formarea unor asemenea stocuri se poate considera o actiune neloiala, care poate intra subactiunea infractiunilor comerciale intreprinderii penalizabile de catre tribunalele special

infiintate.

4. Modalitati de exprimare a stocului de productie

Stocul de productie reprezinta un indicator important care se foloseste alaturi de alti indicatori

de baza la caracterizarea activitatii economice a unitatilor de productie.

Stocurile de productie se exprima in 3 variante de unitati de masura:

- unitati fizice/naturale kg, tone, m3, mp, buc

- unitati valorice lei, mii lei, mil lei- zile


12/48

Stocul de productie in expresie fizica asigura:

- estimarea potentialului de productie care poate fi obtinut pe seama stocurilor existente

in depozitul de aprovizionare, sau prevazute pentru acumulare la anumite momente

calendaristice.

- Estimarea necesarului de spatii de depozitare a resurselor materiale- Estimarea necesarului de mobilier si de alte echipamente tehnice, de masini, instalatii,

utilaje pentru dotarea depozitului.

- Estimarea necesarului de lucratori pentru activele din depozit.

Stocul de productie fizic sta la baza determinarii in expresie valorica a acestuia (transformarea

facandu-se prin luarea in calcul si a preturilor de aprovizionare a produselor aprovizionate)

Stocul de productie in expresie valorica serveste la :

- estimarea efortului financiar antrenat la cumpararea + stocarea resurselor materiale

- estimarea efectului imobilizarii resurselor financiare in stocuri de materiale

- estimarea volumului activelor circulante afferent materiilor prime + materialeloraprovizionate element de calcul a vitezei de rotatie a activelor circulante aferente

indicator de eficienta a utilizarii acestora.

- Estimarea dr.?? de depozitare stocare al caror nivel este dependent de valoarea

medie a stocului depozitabil (Spv mediu)

- Estimarea efectului uzurii morale pentru resurse materiale stocate

- Estimarea eventualei taxei de proprietate sau/si de asigurare a res mat

depozitate/stocate

- Estimarea efectului perisabilitatilor etc

Expresia in zile exprima nr de zile pentru care stocul fizic constituit sau existent in depozit

acopera cererile pentru consum intreprinderii.

Expresia in zile serveste la elaborarea programului operativ de resurse materiale.

MAV. Curs 6

6. Metode de urmarire-control a evolutiei stocurilor efective de resurse

materiale in raport cu limitele estimate. Suprastocarea, formarea stocurilorcu miscare lenta si fara miscare, lipsa de materiale in stoc fenomene

negative.

Gestiunea economica a stocurilor presupune, alaturi de conducerea proceselor de stocare,

dimensionarea stocurilor, a cantitatilor de comanda-aprovizionare si o sustinuta actiune e

urmarire-control a dinamicii stocurilor efective de resurse materiale in raport cu limitele

initial stabilite ( predeterminate ).

In evolutia lor, stocurile efective pot inregistra anumite stari, situatii :

- Lipsa de resurse materiale in stoc in anumite secvente de timp ale perioadei degestiune.


13/48

- Suprastocarea anumitor categorii de resurse materiale.

- Formarea de stocuri cu formare lenta.

- Formarea unor stocuri fara miscare pe intreaga perioada de gestiune.

Lipsa de resurse materiale in anumite secvente de timp ale perioadei de gestiune si intarzierea

reintregirii acestuia reprezinta un fenomen negativ care genereaza consecinte economice

nefavorabile semnificative, uneori greu de comensurat.

Ca urmare, de regula, lipsa de stoc presupune pt rezolvare anumite directii (cai de actiune) :

1. Impulsionarea furnizorilor pt livrarea mai devreme (cu anticipatie) a loturilor

urmatoare de materiale urgentare.

2. Achizitionarea resurselor materiale sub incidenta de la alte surse de furnizare,

indiferent de conditiile de livrare si pret de aprovizionare.

3. Intocmirea documentatiei de aprobare a consumului din stocul de siguranta.

4. Folosirea de substituenti ale resurselor materiale sub incidenta lipsei din stoc.

5. Reprogramarea fabricatiei unor produse sau executiei unor lucrari/prestatii la care se

foloseste resursa materiala lipsa din stoc.

6. Acceptarea lipsei de material in stoc prin renuntarea la fabricatia unor

produse/executia unor lucrari chiar contractate, spre insatisfactia destinatarilor.

!!! directia de actiune aplicabila va fi cea care antreneaza cele mai mici costuri.

Pe parcursul desfasurarii activitatii de aprovizionare-stocare si a celei de consum, la anumiteresurse materiale se poate inregistra o acumulare suplimentara de resursa materiala in stoc,

peste limitele initial estimate.

Aceste fenomen imbraca denumirea de suprastocare.

Suprastocarea, care se poate produce pe perioade mai lungi sau mai scurte de timp, dupa caz,

este interpretabila.

Astfel :

- In cazul resurselor materiale de baza strategice care se asigura din zone cu instabilitatepolitico-sociala, resurse cu caracter limitat sau pentru care tendinta este de crestere in

perspectiva a preturilor de vanzare, etc. se poate accepta suprastocarea chiar si pt

perioade de peste 1 an. Optiunea va fi rezultatul inclusiv al unor calcule de actualizare a investiei.

- Pt resurse materiale cu potential de furnizare mare pt care aprovizionarea se poate faceritmic, la termene programate sau reprogramate etc. suprastocarea nu se accepta,

aceasta fiind apreciata ca un fenomen negativ inacceptabil.

In cazul anumitor resurse materiale : piese, componente de produse pt care unitatile

consumatoare isi constituie stocuri, consumul din cadrul acestora se manifesta mai rar, la

intervale mai mari de timp, de peste 6 luni.

In aceasta situatie stocurile la asemenea resurse se interpreteaza ca fiind cu miscare lenta,

chiar daca evolutia lor se incadreaza in limitele estimate initial si formarea stocurilor cumiscare lenta este interpretabila.


14/48

- In cazul materialelor, pieselor, componentelor destinate acoperirii cererilor de consumneprogramate care se manifesta in intervale de timp necunscute cu anticipatie, sau

destinate interventiilor tehnice la utilaje, instalatii, masini care ies din functiune in

momente neprevazute, accidentale, stocurile cu miscare lenta se accepta.

- In cazul altor resurse nu se ia in calcul corelarea momentelor de aducere,aprovizionare a resurselor materiale cu cele la care se manifesta cererea pt consum, in

aceasta situatie nu se justifica existenta stocurilor cu miscare lenta.

In cazul anumitor resurse stocate, cererea pt consum nu se mai manifesta pe intreaga perioada

de gestiune.

Destinatiile de utilizare a acestuia suferind unele mutatii, in sensul de modernizare, de

schimbare a structurii si profilului activitatii. Deci resursele sub incidenta au devenit necesare

specificului consumului din intreprindere (uzura morala).

In context stocurile la resurse devenite nenecesare pe perioada de gestiune se numesc stocuri

fara miscare, care se interpreteaza ca un balast asupra situatiei economico-financiare aunitatilor detinatoare.

Cauzele care conduc la lipsa de resurse materiale in stoc, la suprastocare sau/si formare a

stocurilor cu miscare lenta sau fara miscare sunt :

- Supradimensionarea necesarului de consum ca urmare a folosirii unor consumurispecifice nefundamentate tehnic si economic, ale unor norme de consum stabilite prin

metode statistice.

- Comandarea resurselor materiale in cantitati, sortimentatii, dimensiuni, calitati diferitede cele specifice destinatiilor de consum/utilizare a acestora.

- Livrarea de catre furnizori ale unor resurse materiale in cantitati, sortimentatii,dimensiuni diferite de cele comandate de catre utilizatori, chiar contractate.

- Achizitionarea de catre agentii de aprovizionare a unor resurse materiale in cantitati sicaracteristici diferite sau neconcordante cererilor de consum din intreprindere.

- Nerespectarea de catre furnizori a termenelor de livrare a resurselor materialecomandate.

- Necorelarea ritmului aprovizionarilor de resurse materiale cu cererile de consum din

intreprindere.

- Inregistrarea unor mutatii in planul si programul de fabricatie, lucrarilor de prestatie,fara a se asigura in timp util adaptarea si a planului si programului de aprovizionare.

- Depozitarea in conditii improprii a resurselor materiale care conduce la depreciereacalitativa a acestora, transformandu-le in inutilizabile de destinatiile de consum

initiale, etc.

- Restrangerea portofoliului de fabricatie sau includerea in portofoliul de fabricatie aunor noi produse.


15/48

- Reducerea sau amplificarea volumului de productie a unor noi produse, faraatentionarea subsistemului de aprovizionare pt adaptarea corespunzatoare a

dimensiunii si structurii resurselor materiale de asigurare.

In cazul suprastocarii nejustificate economic, a formarii de stocuri cu miscare lenta, de

asemeni fara justificare economica si a stocurilor fara miscare stocuri considerateneeconomice se pune problema valorificarii operative.

In acest sens se pot apela urmatoarele directii de actiune :

- Folosirea resurselor materiale devenite disponibile pe alte destinatii de utilizare, chiardin intreprinderea destinatoare.

- Initierea si desfasurarea unor ample actiuni promotionale de informare a pieteiproduselor despre structura materiala si cantitatile corespunzatoare disponibile pt

comercializare-vanzare.

- Apelarea unor unitati specializate in comercializarea de materiale si produse pe pieteleinterne si internationale.

- Valorificarea prin vanzare prin intermediul burselor de marfuri institutii cu sferaextinsa de actiune.

- Valorificarea prin recuperarea cel putin a substantei utile pe care o contin resurselemateriale devenite disponibile.

Cea mai importanta cale de valorificare este cea de prevenire a suprastocarii, a formarii

stocurilor cu miscare lenta sau fara miscare.

In acest sens se impune o actiune sustinuta de urmarire-control a evolutiei stocurilor efectivein raport cu nivelurile maxime, minime, initial estimate.

In procesul de urmarire-control un rol important revine nivelului de aprovizionare, a celui de

alarma.

In procesul de urmarire- control a dinamicii stocurilor efectuate se pot aplica, dupa caz, mai

multe metode :- Metoda minim-maxim

- Metoda ABC

- Metoda comenzilor periodice

- Metode mecanografice

De interes mai extins se prezinta metoda minim-maxim si metoda ABC.

Minim-maxim presupune tratarea cu acelasi grad de exigenta a evolutiei stocurilor

efective la intreaga structura materiala necesare unitatii de productie ( poate contine sute de ii

de pozitii, articole ). Acest aspect reprezinta o limita a metodei in cazul structurilor material

extinse necesare intreprinderilor de productie. Aceasta pentru ca necesita un volum de munca

prea mare greu de pus in opera.

Limita se poate elimina ( mare parte ) utilizand programe informatice in scopul definit.

Aplicarea metodei minim-maxim presupune parcurgerea urmatoarelor etape de lucru :1. Stabilirea nivelurilor minim si maxim ale stocurilor de productie, a

nivelurilor de aprovizionare/alarma si inscrierea acestora in fisele de


16/48

evidenta a resurselor material din depozit. Urmarirea in raport cu acestelimite de catre gestionare a evolutiei stocurilor efective la resursele careintra in competenta si stabilirea starii reale in care aceasta se afla :atingerea nivelului de aprovizionare sau de alarma, incetinirea ritmuuicererilor de material din stoc sau accelerarea acestuia, tendinta de

suprastocare sau de intrare in lipsa de resurse material in stoc.

2. Atentionarea de catre gestionar a agentului de aprovizionare inpreocuparea caruia intra resursele material despre situatiile reale care s-au inregistrat/ se inregistreaza.

3. Luarea de catre agentul de aprovizionare a masurilor care se impun, dupacaz :

- urgentarea sosirii loturilor urmatoare de la furnizor

- achizitionarea resurselor materiale de la alte surse de furnizare- intocmirea documentatiei pt aprobarea consului din stocul de siguranta,etc

Metoda ABC presupune repartizarea structurii materiala necesara intreprinderii de

productie pe 3 grupe de importanta : A B C.- In zona de importanta A se grupeaza resursele materialele de baza sau/si

cele care atrag cea mai mare valoare la achizitionare/stocare/consum.

- In grupa B de importanta se cuprind resursele interpretate ca nivel mediude importanta si valoare.

- In zona C resursele de importanta redusa pentru activitatea intreprinderiisi care atrag o valoare la achizitionare/stocare/consum nesemnificativa involumul activelor circulante ale unitatii de productie.

La ordonarea pe zonele de importanta criteriul valoare prezinta un interes deosebit,

pentru ca prin acesta se exprima efectul imobilizarii resurselor materiale in stoc, implicit a

celor financiare aferente criteriul care orienteaza factorii de conducere la diminuarea

stocurilor de resurse material minime necesare.

In contextul metodei ABC :- Stocurile la resursele materiale din zona A se recomanda a fi controlatedupa caz : zilnic, de cateva ori pe saptamana, de mai multe ori pe luna.

- Stocurile la resursele din zona B urmeaza a fi urmarite dupa caz : o data peluna, de mai multe ori pe trimestru.

- Stocurile la materialele din zona C se pot urmari o data pe trimestru, demai multe ori pe semestru, sau pe an.

Metoda ABC asezata pe baze informatice se considera a fi cea mai eficienta si de utilitate

practica in procesul de urmarire-control a evolutiei stocurilor efective de resurse

materiale.


17/48

Curs 7

7. Elaborarea si fundamentarea planurilor si programelor de aprovizionare

materiala si tehnica a utilitatilor economice

1. Structura materiala a planului si programelor de aprovizionare aunitatilor de productie

Desfasurarea normal a activitatilor de productie a intreprinderii presupune asigurarea intregii

structuri de resurse material si echipament ethnic necesara acesteia pt perioada de gestiune

definita. Aceasta actiune presupune elaborarea anticipare a unor strategii a planului si

programelor de aprovizionare fundamentate tehnic si economic.

La elaborarea planului si programelor de aprovizionare se are in vedere raspunsul la

urmatoarele intrebari :- Ce trebuie asigurat/aprovizionat pt perioada de gestiune definita ?

- In ce cantitati urmeaza a fi aprovizionate resursele pt orizontul de timpavut in vedere ?

- Din ce surse (de furnizare) si in ce proportii urmeaza a fi aprovizionateresursele materiale necesare ?

Raspunsul la prima intrebare are in vedere definirea intregii structuri materiale si de

echipamente tehnice necesara unitatii de productie pt fiecare perioada de gestiune luata in

calcul.

Resursele materiale care compun structura necesara intreprinderilor de productie se

diferentiaza in functie de mai multe criterii :

a. Dupa importanta pt activitatea de productie a intreprinderii :- resurse vitale

- de importanta mare/medie/mica

b. Dupa sfera de utilitate (a consumului) :

- resurse de uz general destinate unui consum mai extins folosibile de unnr mare si f mare de utilizatori

- resurse specific destinate consumului la un utilizator sau la un numar

restrains de utilizatori

c. Dupa destinatia de utilizare :

- resurse destinate activitatii de baza (productie)

- resurse destinate activitatilor auxiliare

- resurse destinate activitatilor de servire

d. Dupa natura resurselor materiale :

- materii prime siderurgice si material metalurgice


18/48

- lemn si produse plate din lemn

- materiale si produse chimice

- combustibil/lubrifianti

- materiale de constructive

e. Dupa sursa de provenienta :

- resurse materiale care se asigura din economia nationala (indigene)

- resurse materiale care se asigura prin import cu diferentiere pe zonele(relatiile) din care provin

f. Dupa forma si stadiul tehnic de prelucrare in care se afla :

- resurse care se afla in stadiul tehnic primar de prelucrare

- resurse care se afla in stadiul tehnic avansat sau final de prelucare (cazulpieselor, subansamblelor, diferitelor component de produse care suntachizitionare/aprovizionate pentru a fi incorporate, de exemplu, peprodusele complexe)

g. Dupa efortul financiar antrenat la achizitionare, aducere si stocare :

-resurse care antreneaza un efort : f mare/mare/mediu/scazut

h. Dupa gradul de substituire :

- resurse substituibile partial/integral

- resurse de nesubstituibile

i. Dupa gradul de dificultate in asigurare/aprovizionare :

- resurse cu un grad de dificultate scazut in aprovizionare ( cele cupotential de furnizare mare si foarte mare ) acestea se mai interpreteazaca fiind necritice in asigurare

- resurse materiale cu grad de dificultate mediu sau ridicat inasigurarea/aprovizionarea lor ( se incadreaza resursele cu potential defurnizare limitat, cu orizonturi de timp in epuizare, in scadere accentuate,resurse care se asigura din zone cu instabilitate politico-sociala etc)

Cunoasterea unei asemenea diferentieri asigura evidentierea rolului si importantei resurselor

materiale pt activitatea de productie a intreprinderilor, gradul de dificultate in aprovizionare,

stabilirea de strategii eficiente in aprovizionare, adoptarea unor politici si sisteme de gestiune

eficace asupra resurselor materiale pe care si le asigura unitatile de productie.

2. Indicatorii care defines continutul planurilor si programelor de

aprovizionare a unitatilor de productie


19/48

Prin planul global anual de aprovizionare se evidentiaza concret cererile de consum de resurse

materiale pe fiecare categorie de resurse, pe orizontul de timp definit si sursele din care se

obtin resursele materiale destinate acoperirii acestora, cu precizarea surselor de provenienta si

a potentialului de furnizare a acestora.

La elaboarea planului anual a programelor de aprovizionare se aud in vedere obiectivele de

indeplinit si modalitatile de actiune pentru atingerea acestora.Obiectivul de baza pt procesul de aprovizionare consta in asigurarea complete si complexa cu

resurse material de calitate, ritmic si la timp in conditiile corelarii momentelor de aducere a

acestora cu cele la care se manifesta cererile pt consum, resurse asigurabile de la furnizorii

care asigura conditii de pret si de livrare avantajoase si sunt credibile, resurse care antreneaza

la achizitionare, aducere si stocare un effort(cost) minim.

Alaturi de acest obiectiv de baza, se au in vedere si obiective derivate :- Formarea unor stocuri minim necesare care sa asigure viteza de rotatie

accelerate a activelor circulante aferente.

- Mentinerea stocurilor efective in limitele maxime si minime estimate initial

- Protectia si conservarea rationala a resurselor materiale pe timpuldepozitarii stocarii

- Asigurarea unui grad de certitudine ridicat in aprovizionarea material apetermen lung.

Indeplinirea unor asemenea obiective se asigura prin urmatoarele modalitati de actiune :- Fundamentarea planurilor si programelor de aprovizionare a materialelor

pe baza consumurilor specifice din documentatiile tehnico-economice defabricatie a produselor sau executarea lucrarilor si prestatiilor( asemenea

consumuri specific din documentatii imbraca in practica denumirea denorme tehnice de consum )

- Studiul pietei de furnizare in scopul identificarii furnizorilor care oferaconditii de pret si livrare avantajoase economic si testarea credibilitatiiacestora.

- Organizarea rationala, minutioasa a actiunilor de negociere in scopulobtinerii de conditii de pret si de livrare avantajoase.

- Definirea relatiilor de aprovizionare si concretizarea acestora preponderant

prin incheierea de contracte comerciale, cu deosebire pe perioade mailungi de timp.

- Folosirea in dimensionarea pe criterii economice a stocurilor a unor modeleale cercetarilor operationale.

- Aplicarea in procesele de urmarire-control a stocurilor efective a unortehnici si metode eficace si de utilitate practica.

- Asigurarea unor conditii rationale de depozitare/pastrare a resurselormateriale stocate.


20/48

- Folosirea unui sistem informational simplu, informatizat, care sa permitaevidentierea operative in timp util a starii reale a proceselor deaprovizionare/stocare.

Continutul planului si programelor de aprovizionare se defineste printr-un sistem de indicatori

care, prin natura lor, se grupeaza in 2 categorii :- Indicatori care evidentiaza necesitatile de consum de resurse material aleunitatii de productie pt fiecare perioada de gestiune definite, pe intreagastructura a acestora.

- Indicatori care evidentiaza resursele de material care servesc la acoperireanecesitatilor de consum ale intreprinderii de productie, definite pe surselede provenienta ale acestora.

Sintetic, continutul planului de aprovizionare se prezinta in urmatorul tabel :Necesitati de resurse material pt consum

( necesar de consum )

Resurse pt acoperirea necesitatilor de

consum pe surse de provenienta( Resurse )

1. Necesar de consum pt indeplinireaprogramului de productie NPL

2. Stoc de resurse material la sfarsitulperioadei de gestiune SSF

3. Necesar total de resurse materiale ptindeplinirea programului deproductie NTPL (Rd1+Rd2)

a. Surse proprii (interne) ale unitatii deproductie :1. Stoc preliminat de resurse

material la inceputul perioadei degestiune SPI

2. Alte surse interne ARIb. Surse din afara unitatii de productie (

de la terti, furnizori )

3. Necesar de aprovizionat curesurse materiale- NA

Total necesitati de consum Total resurse

Desfasurarea unei activitati normale intr-o unitate de productie presupune asigurarea unui

echilibru perfect al planului de aprovizionare.

Acest echilibru se defineste prin urmatorul sistem de relatii :

NPL+SSF=SPI+ARI+NA

NTPL=SPI+ARI+NA

NTPL=NPL+SSF

Orice dezechilibru genereaza, dupa caz :- Lipsa de resursa materiala in stoc in anumite secvente de timp ale

perioadei de gestiune, cand resurse sunt mai mici decat necesitatile deconsum.

- Suprastocarea, dupa caz, formarea de stocuri cu miscare lenta sau faramiscare, cand resursele sunt mai mari decat necesitatile de consum.

Ambele fenomene se considera negative si conduc, de regula, la inregistrarea de consecinte

economice nefavorabile, dupa caz semnificative.

Astfel :a) Lipsa de resurse material in stoc poate conduce la :


21/48

1. Realizarea partial sau nerealizarea unor programe de fabricatie, a unorproduse in cantitati mai mici decat cele pentru care s-au incheiatcontracte cu diferiti clienti situatia poate determina plata depenalitati, dupa caz, de daune, urmare a nerespectarii integrale aobligatiilor contractuale fata de clienti.

2. Nerealizarea cifrei de afaceri initial estimate.

3. Nerealizarea nivelului veniturilor estimate.

4. Nerealizarea marjei de profit estimate, ceea ce inseamna scaderearentabilitatii economice.

5. Inregistrarea de cheltuieli neeconomice.

6. Cresterea costului unitary de productie al produselor ale caror realizareintra sub incidenta lipsei de resurse materiale, aceasta pentru ca sereduce baza de repartizare a cheltuielilor comune ale sectiilor deproductie, celor generale de intreprindere, aceasta inseamna scadereamarjei de profit.

b) Suprastocarea, ca si formare a stocurilor cu miscare lenta si fara miscare,genereaza :

1. Amplificarea efectului imobilizarii resurselor financiare in stocurimateriale.

2. Incetinirea vitezei de rotatie a activelor circulante aferente.

3. Amplificarea efectului uzurii morale.

4. Cresterea eventualelor taxe de asigurari si de proprietate.

5. Cresterea cheltuielilor de depozitare, al caror nivel este dependent devaloarea medie a stocurilor depozitate, aspectul conduce la crestereacheltuielilor generale de intreprindere, duce la amplificarea costului deproductie si reducerea astfel a marjei de profit, ceea ce inseamnascaderea ratei rentabilitatii economice.

La subiectul definit mai sus, in prezentarea lui la examen se vor mentiona toate elementelecomponent, respective obiective, mod de actiune, continutul planului, relatiile de echilibru,

consecintele economice ale dezechilibrelor pentru cele 2 variante expuse.

Curs 8

8. Metode de calcul a necesitatilor de consum de resurse material ale unitatilor de

productie


22/48

In actiunea complexa de elaborare a planului si programelor de aprovizionare a unitatilor de

productie o atentie deosebita se acorda determinarii necesitatilor de consum de resurse

material pentru fiecare pereche de gestiune definita.

In acest sens se pot folosi mai multe metode generale, care, la aplicare imbraca forme

concrete specifice ramurii, subramurii, sectorului de activitate avuta in vedere, produselor,

caracteristicilor cererilor pt consum, ca si cele ale resurselor materiale.Intre metodele folosite in scopul dat mentionam :

1. Metoda de calcul direct

2. Metoda de calcul pe baza de analogie (asemanare)

3. Metoda de calcul pe baza indicelui de consum la 1 mie lei productienominalizata

4. Metoda de calcul pe baza coeficientilor dinamici (a dinamicii)

5. Metoda de calcul pe baza sortimentului tip de produs

6. Metoda de calcul pe baza necesarului global de sarja

1. Metoda de calcul direct presupune pentru aplicare urmatoarelerelatii de calcul :

NPL=Q*NC sau NPL = suma din Qi*Nci

Unde Qi = volumul de productie precizat pentru fabricatie, la produsul fizic i si Nci =

norma de consum de resurse materiale specifica produsului fizic i.

i= 1->n tipuri de produse care se obtin din aceeasi resursa materiala.

Avand in vedere gradul de complexitate al produselor de fabricat, relatiile de mai sus se potfolosi ca atare in forma definitive sau prin completare cu alte elemente care evidentiaza un

grad de complexitate sporit al produselor sub incidenta.

Astfel :- Pentru calculul necesarului de consum la piesa, subansamblu, produse

simple pentru care stocurile se productie neterminata de la inceputul sisfarsitul perioadei de gestiune productiile sunt nesemnificative, se aplicarelatia de mai sus in forma prezentata.

- Pentru produsele complexe pt care stocurile de productie neterminata dela sfarsitul si inceputul perioadei de gestiune productiile suntnesemnificative si influenteaza prin nivel necesitatile de consum deresurse material din perioada de gestiune, determinarile se fac cu ajutorulurmatoarelor relatii :

NPL= Q * Nc * (1+k) sau NPL = suma din Qi * Nci * (1+ki)

NPL=Q * Nc N sau NPL= suma din Qi * Nci Ni

Unde Qi=volumul productiei de realizat la produsul complex i ; Nci= norma de consum

specifica produsului complex i ; k= coeficient care exprima mutatiile in nivelul stocurilor de

productie neterminata de la inceputul si sfarsitul perioadei de gestiune ; Q-mutatii care se

transmit si asupra necesarului de consum de resurse material ; N-modificarea fizica absoluta

a necesitatilor de consum de resuse materiale determinate de mutatiile in nivelul fizic alstocurilor de productie neterminata de la inceputul si sfarsitul perioadei de gestiune.


23/48

Coeficientul k se determina cu ajutorul metodei indicatorilor valorici, folosind relatiile :

K=(SPNsf-SPNi)/Pv sau k=suma din (SPNsfi - SPNii)/Pv

SPNsfi=stoc productie neta la sfarsitul perioadei de gestiune Q la produsul I in expresie

valorica

SPNii=stoc productie neta la inceputul perioadei de gestiune Q gestiune la produsul i

Pv=valoarea productiei prevazuta pt realizare in anul de plan in expresie valoricaVariant care il implica pe coeficientul k se are in vedere cand este dificila cunoasterea in

expresie fizica a stocurilor de productie neterminata de la inceputul si sfarsitul perioadei de

gestiune Q.

Modificarea absoluta in expresie fizica (N) se calculeaza cu metoda indicatorilor naturali,

relatie fiind :

N= (SPNsf-SPNi)*Nc sau N=suma din(SPNsfi-SPNii)*Nci

SPNsfi=stoc productie neta la sfarsitul perioadei de gestiune la produsul fizic i expresie

fizica

SPNii=stuc productie neta la inceputul perioadei de gestiune Q la produsul fizic i expresie

fizica

Nci=norma de consum specifica produsului fizic iVarianta cu N conduce la obtinerea unor rezultate in concordanta cu starea concreta a

stocurilor de productie neterminata, si deci la calculul unor necesitati concordante cu

realitatile din activitatea concreta, indiferent de variant de calcul, metoda directa conduce la

calculul unor necesitati de consum reale; se recomanda pentru aplicare cu prioritate.

2. Metoda de calcul pe baza de analogie are in vedere stabilireanecesitatilor de consum pt produsele noi prevazute pt asimilare infabricatie in perioada de gestiune Q si Q sip t care nu este definitivatadocumentatia tehnico-economica de executie a unor asemenea produse;ca urmare nu se cunosc inca normele de consum specific produselor noi.

Pentru determinari, metoda presupune folosirea urmatoarelor relatii :

NPL=Qn *Nca * (1 ) sau NPL= suma din Qni * Ncai * (1 i)

Qni= volumul productiei prevazut pentru fabricatie la produsul noi i

Nca= norma de consum specifica produsului asemanator celui nou pt care se face estimarea

necesarului

= coeficient care exprima diferentele de greutate, complexitate, volum dintre produsul noi

si cel asemanator acestuia.

Rezultatele care se obtin sunt aproximative, ca urmare dupa definitivarea documentatiei

tehnico-economice de executie a produselor noi si cunoasterea astfel a normelor de consum

specifice, determinarile initiale se reaseaza prin aplicarea metodei de calcul direct.

Metoda se mai foloseste si in estimari ale necesitatilor de consum la materii prime pe baza deperioade medii si lungi de timp.

3. Metoda de calcul pe baza indicelui global de consum la 1

milion lei productie nominalizata

Metoda are in vedere unitatile economice care in prima etapa de elaborare a planului de

dezvoltare, implicit a planului de productie si de aprovizionare nu au nominalizata integral

productia de realizat.

Nominalizare= cunoasterea concreta a tipurilor de produse fizice ce trebuiesc fabricate in Q si

cantitatile fizice in care acestea urmeaza a fi realizata.

Baza de fundamentare a produselor nominalizate (cerute) este asigurata de contractele

comerciale deja incheiate cu diferiti clienti, in care se specifica datele si informatiilementionate.


24/48

Se mai iau in calcul de regula si comenzile primite de la diversi clienti a caror onorare este

acceptata, fiind astfel interpretate sub denumirea de comenzi ferme.

Productia nenominalizata = necunoasterea concreta a tipurilor de produse ce urmeaza a se

nominalize si cantitatile fizice de realizat, dar cu deosebire in cazul productiei de stocuri,

vanzarile sunt previzibile. Rezulta ca se prevede fabricarea unor produse si cantitati neavand

inca oferte, produse pt care trebuie estimate cererea de consum de resursa materiala aferenta.In acest context, pentru estimarea cantitatilor de consum se foloseste metoda definita, care,

pentru aplicare implica 4 etape :a) Calculul necesarului de consum aferent productiei nominalizate :

Nn=Q * Nc sau Nn = suma din Qi * Nci

Qi= volumul productiei de realizat la produsul nominalizat i

Nci= norma de consum de resursa materiala specifica produsului nominalizat ib) Calculul indicelui global de consum la 1 milion lei productie nominalizata

Igc/1 milion lei PN= Nn/Pn(in milioane lei) * 1 milion lei => tone(kg)/1 milion lei PN

Pn=valoarea productiei nominalizate exprimata in milioane leic) Calculul necesarului de consum afferent productiei nenominalizate (Nnn)

Nnn=Igc/1mil lei Pn * Pnn (mil lei )

Pnn= valoarea productiei nenominalizate in milioane leid) Calculul necesarului de consum Npl pe ansamblul productiei de realizat

Npl=Nn+Nnn

Rezultatul astfel obtinut se modifica corespunzator pe masura ce productia nenominalizata

partial sau integral devine productie nominalizata(urmare a incheierii de noi

contracte/comenzi/ferme.

Metoda se mai foloseste in calculele de dinamica, de evolutie a consumului de materii prime

de baza in viitor.

4. Metoda de calcul pe baza coeficientului dinamicii are in vederetotalul efectiv de resurse material inregistrate in anul de baza simodificarile care au loc in volumul si structura productiei prevazute infabricatia pentru anul de plan fata de cel de baza, relatia de calculspecifica se prezinta astfel :

Npl= Cr * k * (100-Pr)/100

Cr= consumul total efectiv de resurse material inregistrat in anul de baza pentru realizarea

productiei efetive Q0

K = coeficientul care exprima modificari in volumul productiei Q1 in anul de plan fata de celrealizat in anul de baza Q0.

K=Q1/Q0

Pr/100 = procentul de reducere al consumului de resursa materiala estimate a se inregistra in

anul de plan, urmare a prevederii aplicarii unor masuri tehnico-organizatorice ale caror

consecinte economice se concretizeaza si in reduceea consumuilor materiale.

Metoda, avand caracter statistic, se foloseste in mai mica masura, cu deosebire pt stabilirea

necesarului de consum pentru materiale auxiliare sau pt estimari de dinamica a consumului in

viitor.

5. Metoda de calcul pe baz sortimentului tip de produs are invedere produsele care se fabrica intr-o sortimentatie extinsa, cum sunt

cele fabricate de unitati de incaltaminte, confectii, tricotaje, etc.


25/48

Pentru calculul necesitatilor de consum, metoda presupune folosirea urmatoarelor relatii :

Npl=Q * Ncst sau Npl=suma din Qi * Ncsti

Qi = volumul productiei prevazut pentru fabricatie la produsul i

i=1.n tipuri de produs care se produc din aceleasi materii prime ( aceeasi resursa materiala )

Ncsti = norma de consum specifica sortimentului tip pt produsul i

Sortimentul tip se allege in functie de ponderea de reprezentare al fiecarui sortiment alprodusului i in raport cu volumul fizic de fabricat pe ansamblul acestuia.

Ca sortiment tip se allege sortimentul cu ponderi determinante in volumul de fabricatie al

produsului.

Metoda se mai foloseste si la calculul necesarului de consum pentru sedevistica, care se

realizeaza intr-o gama .

SDV = scule, dispositive, verificatoare.

6. Metoda de calcul pe baza necesarului global de sarja seaplica in cazul produselor care se obtin prin participarea simultana a maimultor tipuri de resurse materiale, dupa o reteta de fabricatie definite. Subincidenta intra produse siderurgice, materiale de constructie, activitateachimica, farmaceutica, alimentara, etc.

Aplicarea metodei presupune parcurgerea urmatoarelor 3 etape :a) Calculul materialului bun turnat ( a produsului bun turnat )

Mbt=suma din Qi+gsi

Qi=volumul productiei precizat pt fabricatie la produsul i

Gsi=greutatea specifica a produsului ib) Calculul necesarului global de sarja (Ngs)

Ngs=Mbt/k * 100

k/100 = ponderea de reprezentare(regasire) a materialului bun turnat in cadrul necesaruluiglobal de sarja

Nfs>Mbt

Diferenta dintre Ngs si Mbt se concretizeaza in :- Resturi materiale reutilizabile, retele, bunuri care rezulta din procesele de

turnare a produselor

- Pierderi prin evaporare, ardere, oxidare etc.

c) Calculul necesarului de consum Npl pentru fiecare tip de resursaparticipant simultan la obtinerea produsului i cf retetei de fabricatie.

( Nplrmj)

Nplrmj=Ngs * k prim/ 100

K prim / 100 = procentul de participare al resursei materiale j la obtinerea produsului finit i

conform retetei de fabricatie.

Parte din metodele de calcul prezentate mai sus se folosesc si pt determinarea necesarului de

resurse materiale pe destinatii auxiliare sau pt executarea de lucrari de reparatii, de exemplu,

pt calculul necesarului de consum de resurse materiale la lucrarile de reparatii :- Metoda de calcul direct presupune inmultirea volumului pe fiecare fel fizic

de lucrare de reparative cu norma de consum de resursa materiala peunitatea fizica de lucrare de reparatii.


26/48

- Metoda indicelui global de consum la 1 mil lei lucrari de reparatiipresupune inmultirea volumului de lucrari de reparatii prevazute ptrealizare in expresie valorica cu indicele global de consum la 1 mil leilucrari de reparatii.

- Metoda coeficientilor dinamici necesita inmultirea consumului total efectivde resurse materiale inregistrate in anul de baza cu un coeficient careexprima mutatiile in volumul lucrarilor de reparatii prevazute pt reparatii inanul de plan fata de cel realizat in anul de baza. Rezultatul obtinut secorecteaza cu un procent, eventual, de reducere a consumului de resursemateriale ca rezultat al masurilor tehnico-organizatorice prevazute ptaplicare, si care au in vedere folosirea mai economica a resurselormateriale.

9. Stocul la sfarsitul perioadei de gestiune :- Reprezinta al doilea indicator care reflecta, exprima necesitati de consum

ale unitatii de productie. Acesta se formeaza pe parcursul perioadei degestiune in scopul asigurarii desfasurarii normale a activitatii unitatii deproductie.

La incheierea acestei perioade acest stoc trebuie sa se regaseasca in dimensiunea respective,

inclusiv calitatea de indicator al instrumentului de plan amintit.

Corelatia dintre stocu de productie si stocul la sfarsit de an se exprima astfel :

Sp = > Ssf sau Ssf = Sp

In cele mai frecvente cazuri, stocul de productie se compune din : stoc current + stocul desiguranta.

Formarea ca atare a stocului de la sfarsitul perioadei de gestiune este interpretabila, astfel :- Daca consumul resursei materiale incepe in Q-1, cu extensie in Q in care si

inceteaza, nu se formeaza stoc la sfarsitul lui Q.

- Daca consumul resursei incepe in Q in care se si finalizeaza, nu seformeaza stoc la sfarsitul lui Q.

- Daca consumul resursei incepe in Q cu extensie in Q+1 se fomeaza stoc lasfarsitul lui Q.

Cand se formeaza, dimensiunea de constituire la stocul la sfarsitul perioadei de gestiune este

dependent de ritmul programat al aprovizionarilor, respective al intrarilor de resurse materiale

in depozitul de arovizionari al intreprinderii.

Astfel, considerand intevalul intre aprovizionarile successive de 30 de zile :- Daca intrarile sunt programate la inceputul sau sfarsitul fiecarei luni,

atunci in stocul la sfarsit de an se include stocul curent integral (la nivelulmaxim estimat)

Ssf=Spmac Scrmaxfz+Ssfiz- Daca intrarile sunt programate la 15 ale fiecarei luni, atunci la stocul de

sfarsit de an se include numai jumtate din stocul curent, caz in care :Ssf=Spf mediu Scrfz mediu + Ssfiz


27/48

Neluarea in calcul a ritmului programat al aprovizionarilor poate conduce, dupa caz, la lipsa

de resursa materiala in stoc sau la suprastocare fenomene negative.

Rolul stocului la sfarsitul perioadei de gestiune este Acela de a asigura baza materiala fizica

de formare a stocului de la inceputul perioadei de gestiune urmatoare.

Stocul la sfarsitul perioadei de gestiune, impreuna cu necesarul de consum Npl definesc

necesitatile totale pt consum, care urmeaza a fi acoperite cu resurse materiale ce trebuiescaprobate/asigurate.

10.Indicatorii de evaluare a resurselor materiale de acoperire a necesitatilor de consum

ale unitatilor de productie pe surse de provenienta

Sursele de furnizare de resurse materiale sunt :1. Surse interne, proprii ale unitatii de productie consumatoare.

2. Surse din afara unitatii consumatoare, asiguarbile de la terti furnizori, reali

si potentiali.

1. Sursele materiale care provin din surse proprii (interne) ale unitatii seevidentiaza prin urmatorii 2 indicatori :

- Stocul preliminat de resurse materiale la inceputul perioadei de gestiune Spi

- Alte resurse interne ARI

Stocul preliminat la inceputul perioadei de gestiune exprima cantitatea de asemenea resursa

care se prevede sa existe in depozitul de aprovizionare al intreprinderii in scopul acoperirii

cererilor de consum ale acesteia pe primele zile/saptamani/luni ale anului de plan urmator.

Acest tip de stoc se estimeaza cu ajutorul urmatoarei relatii :

Spi=Sex + I0-C0, unde :

Sex=stocul existent de resursa materiala in depozitul intreprinderii la momentul elaborarii

planului de aprovizionare se preia din fisele de evidenta a resurselor materiale din depozitul

intern.

I0= intrarile de resursa materiala care se prevede a se mai inregistra de la momentul elaborarii

planului de aprovizionare si pana la incheierea acesteia.

Aceste intrari pot fi :- Intrari normale programate a se inregistra chiar pe intervalul de timp de

pana la incheierea anului - I0n- Intrari restante care mai sunt acceptate de consummator, desi reprezinta

intarzieri la livrarile de la furnizori I0r

- Intrari suplimentare de resursa materiala destinate fabricatiei uneicantitati suplimentare de produse finite destinate comercializarii pe piata,vanzarea fiind previzibila I0s

C0- consumul de resursa materiala care urmeaza a se mai inregistra pe acelasi interval de timp

de pana la incheierea anului curent.

Si acest consum poate fi :


28/48

- Un consum normal determinat de sarcinile de productie programate initialpentru realizare pe intervalul de timp de pana la incheierea anului C0n

- Un consum restant, determinat de eventualele sarcini de productierestante a caror realizare este prevazuta sa se inregistreze in perioada ce

a mai ramas din anul curent produsele sub incidenta fiind in continuareacceptate de catre clientii lor - C0r

- Consum suplimentar de resursa materiala destinat realizarii unor cantitatisuplimentare de productie cu desfacere previzibila C0s

C0=C0n+C0r+c0s

Baza de fundamentare a celor 3 categorii de consumui este asigurata de sarcinile de productie

ce mai sunt de realizat in anul curent de pana la incheierea acestuia ( suma din Qin + suma din

Qir) si productia suplimentara ( Qis) si normele de consum specifice produselor sub incidenta.

Relatia de calcul este:

C0=suma din Qin*Nci+suma din Qir*Nci+ suma din Qis*NciFormarea ca atare a stocului preliminat la inceputul perioadei de gestiune este de asemenea

interpretaril, astfel :- Daca consumul resursei materiale incepe in perioada de gestiune Q cu

extensie in Q+1, nu se formeaza stoc preliminat la inceputul lui Q.

- Daca consumul resursei materiale incepe in Q in care se si finalizeaza nuse constituie stoc preliminat la inceputul lui Q.

- Daca consumul resursei a inceput in Q-1 cu extensie in Q, in care siinceteaza, se formeaza stoc preliminat la inceputul lui Q.

- Daca consumul resursei a inceput in Q-1 cu extensie in Q si peste seformeaza stoc preliminat la inceputul lui Q, cat si la inceputul lui Q+1.

Stocul preliminat la inceputul perioadei de gestiune este o marime relativa determinate de

posibile schimbarii in nivelul elementelor de calcul initiale, care se pot inregistra de pana la

incheierea anului curent. Ca urmare, nivelul stabilit initial intra sub incidenta corectiilor

ulterioare, cel mai important moment de corectie este inceputul perioadei de gestiune, cand

prin inventor se stabileste stocul real de resurse materiale existent in depozitul intreprinderii

(Sri).

Acest stoc real stabilit prin inventor se compara cu stocul preliminat la inceputul perioadei de

gestiune, din comparative pot rezulta 3 situatii :Sri mai mic, egal sau mai mare decat Spi

Sri=Spi evidentiaza buna fundamentare initiala a Spi si stabilitatea nivelului elementar de

calcul.

Situatiile Sri mai mic/mai mare decat Spi impun corectie cu Si=Sri-Spi.

Corectia se transmite direct asupra necesarului de aprovizionat (Na).

Al doilea indicator alte resurse materiale ARI evidentiaza resursele materiale care se pot

obtine in intreprinderea in care partial sau integral se si consuma. Structura acestor resurse

interne de materiale cuprinde :- Materiale refolosibile care rezulta din procesele de prelucrare tehnologica

sau netehnologica care se folosesc in intreprindere (capetele, cupoanele,

fasiile nemultiple care rezulta din procesele de debitare/croire etc)


29/48

- Materialele, piesele, reperele care rezulta din dezmembrari de mijloacefixe, casate sau prevazute pentru scoaterea din functiune si care se potfolosi ca atare sau prin reconditionare in consumul intern al intreprinderiidetinatoare.

- Materii prime noi, piese, diferite component de produse care se producchiar in intreprinderea in care partial sau integral se si consuma.

Pentru punerea in valoare a unor asemenea resurse se elaboreaza programe special de

recuperare, colectare, eventual reconditionare si de fabricatie, inclusive valorificare a lor in

care se mentioneaza tipologia resurselor materiale, caracteristicile dimensionale

configurative,de calitate etc. cantitatile in care urmeaza a se obtine, momentele calendaristice

la care acestea devin disponibile pentru folosire, responsabilitatile pentru colectare.

Resursele materiale prevazute in stocul preliminat la inceputul perioadei de gestiune si la

indicatorul ARI acopera de regula numai o parte relativ mica, dupa caz, din necesitatile de

consum ale unitatilor de productie.

2. Cea mai mare parte din resursele materiale necesare intreprinderiiconsumatoare se asigura prin aprovizionare de la terti furnizorireali/potentiali din afara unitatii.

Resursele materiale care se prevad a fi aprovizionate de la terti furnizori se evidentiaza la

indicatorul Necesar de aprovizionat (Na), care se determina cu ajutorul relatiilor :

Na= Npl+Ssf-Spi-ARI

Na= Ntpl-Spi-ARI

Na=Npl+Ssf

Necesarul de aprovizionat calculat astfel in etapa initiala se corecteaza in continuare in functie

de eventualele modificari care se inregistreaza in baza de calcul initiala. Cel mai important

moment de corectie se inregistreaza la inceputul perioadei de gestiune, in baza eventualelorsituatii care se inregistreaza intre stocul real de la momentul respectiv stability pin inventar si

cel preliminat pentru acel moment.

Corectiile se fac pt situatiile Sri Spi, astfel :

Na1=NaSi

Na1=necesa de aprovizionat corectat.

11. Norma tehnica de consum ( norma de consum )

Actiunea de folosire economica a resurselor material la nivelul unitatilor de productie are

caracter de continuitate. Aceasta, ca urmare a noilor conditiii tehnice, tehnologice si

organizatorice mai bune care se creeaza de la o perioada de timp la alta ca rezultat al

cercetatorilor stiintifice din domeniile tangent.

Pentru folosirea mai economica a resurselor materiale, unitatile de productie pot folosi in

general urmatoarele modalitati de actiune :- Ridicarea nivelului tehnic si calitativ al productiei

- Modernizarea structurii productiei

- Stabilirea si folosirea unor indicatori de consum si valorificare a resurselormateriale fundamentati tehnic si economic

- Standardizarea si tipizarea produselor, componentelor de produse,pieselor, proiectelor


30/48

- Folosirea de inlocuitori care au caracteristici tehnice superioare, sunt demai buna calitate si sunt mai economice

- Recuperarea, colectarea si refolosirea ca atare sau prin reconditionare aresurselor material reutilizabile

In categoria indicatorilor de consum si valorificare se incadreaza si consumurile specifice

stabilite prin documentatiile tehnico-economice de executie a produselor, lucrarilor sau

prestatiilor.

Aceste consumuri specific din documentatia tehnico-economica de fabricatie a produselor,

lucrarilor si prestatiilor imbraca denumirea uzuala de norma tehnice de consum ( norme de

consum ).

Norma de consum exprima cantitatea maxima de materie prima noua sau refolosita de piese,

combustibili etc. admisa a fi folosita pt obtinerea unei unitati de produs finit, a unei unitati

fizice de lucrare sau prestatie, in conditii tehnice si tehnologice definite (prevazute) pt

prelucrarea ca atare a resurselor materiale si fabricarea produselor.

Norma de consum-indicator de plan se stabileste anterior perioadei in care urmeaza a fiaplicat ( ale carei conditii tehnice, tehnologice, organizatorice au fost luate in calcul la

momentul definirii indicatorului ).

Prin comparative, consumul specific efectiv ( consum specific ) exprima cantitatea medie de

resursa materiala care a fost folosita pentru obtinerea unei unitati fizice de produs finit a unei

unitati fizice de prestare sau executie lucrare, in conditiile de productie efective de realizare a

unui produs, lucrare, prestatie.

Consumul specific se calcueaza dupa perioada de realizare a productiei, impartind cantitatea

totala efectiva de resursa materiala folosita la realizarea productiei totala efectiva in perioada

anterioara definite. Din comparative rezulta ca norma de consum reprezinta limita superioara

a consumului specific efectiv. Ca urmare, folosirea economica a resursei materiale este

exprimata de relatia CsNc.Structura materiala a unei norme de consum poate cuprinde :

- Materii prime noi care se produc in intreprinderea in care se si consumapartial / integral.

- Materiale refolosibile care se obtin in intreprinderea in care se si potconsuma.

- Materii prime noi, care se aduc de la terti producatori/furnizori.

Normele de consum se exprima prin doua unitati de masura :

- Cea specifica resursei materiale.- Cea specifica produsului finit.

Norma de consum cuprinde : consumul net ( Cn ) :- Materiale refolosibile si pierderi tehnologice ( Mrpth )

- Materiale refolosibile si pierderi netehnologice ( Mrpnth )

Continutul desfasurat al normei de consum se prezinta astfel :


31/48

Relatia analitica de calcul a normei de consum de aprovizionare :

Nca=Cn+Mrth+Pth+Mrnth+Pnth

Consumul net planificat exprima cantitatea maxima de resursa materiala admisa a fi

incorporate in unitatea de produs finit/unitate fizica de lucrare/prestatie.

Este definit, de regula, de proiectul de executie al piesei, produsului; in cazul produselor care

se obtin prin relatii chimice consumul net imbraca denumirea de consum stoichiometric

( consum teoretic ).

Consumul net formeaza obiectul reasezarii in timp prin eventuala reconceptie/reproiectare a

produsului avand in vedere masuri de genul :- Folosirii de inlocuitori cu caracteristici tehnice de calitate mai bune, ca

necesita un consum net mai mic pt obtinerea produsului.

- Reducerea coeficientilor exagerati de siguranta, de rezistenta.

- Folosirea de inlocuitori mai fiabili, mai performanti.

Materialele refolosibile si pierderile tehnologice planificate reprezinta cantitati maxime de

asemenea resurse si pierderi care se prevad a se inregistra normal determinate decaracteristicile tehnice ale instalatiilor, utilajelor de prelucrare prevazute pentru folosire. Si

acestea intra sub incidenta reducerii prin :- Modernizarea utilajelor/instalatiilor de prelucrare.

- Inlocuirea acestora cu altele noi.

- Perfectionarea tehnologiilor de prelucrare.

- Folosirea de tehnologii noi care asigura coeficienti tehnici de utilizareproductive a resursei materiale superioare cu tendinta de pana la 100 % ,

adica transformarea integral a resursei materiale in produse finite.


32/48

Materialele refolosibile si pierderile netehnologice planificate exprima cantitatile maxime

admise a fi inregistrate considerate normale, urmarea caracteristicilor, conditiilor

netehnologice de prelucrare a resurselor materiale.

Acestea pot fi rezultatul operatiilor de croire/debitare al aprovizionarii resursei materiale la

dimensiuni nemultiple si de alta configuratie decat cea a produselor finite, al tehnologiilor de

croire/debitare, al caracteristicilor utilajelor, dispozitivelor folosite in debitare; al conditiilorde tr.

Si in cazul acestora se au in vedere masuri de diminuare /eliminare prin :- Folosirea de utilaje/dispositive/utilaje noi, mai performante pt operatii de

croire/debitare.

- Elaborarea de planuri optimale de croire.

- Aprovizionarea resursei materiale la dimensiuni fixe sau multiple deconfigurare asemenea produsului de obtinut.

12. Dimensionarea stocului de productie. Calculul stocului current si al celui de

siguranta

Dimensionarea stocului de productie si a elementelor componente prezinta cu interes aparte

pentru ca de rezultatul actiunii depinde de gradul de activizare a resurselor financiare aferente

stocurilor materiale care pot fi asigurate sau de care dispun unitatile de productie.

Stocul de productie reprezinta o suma a elementelor care il compun in functie de natura

resurselor materiale, conditiile de asigurare, aprovizionare si de transport, caracteristicile

cererilor pentru consum, conditiile de depozitare/pastrare etc.

Astfel,

- daca la o resursa materiala I se impune formarea numai a stocului current (de regula,

stocul current se formeaza obisnuit la orice resursa materiala stabile), atunci stocul de

productie va fi dat de stocul current.

Relatia generala de calcul a stocului de productie este:

Sp = Scr + Str + Ss + Scd + Stri + Si

Sp = Scr + Str + Ss + Scd + Stri

Sp = Si

Sp = Si + Ssi

Aceste relatii generale sunt interpretabile dpdv al coexistentei tipurilor de stoc mentionate.

Inregistrarea coexistentei este pur intamplatoare, fiind dependenta strict de natura resursei

materiale si factorii mentionati mai sus asociati acesteia.

Ca urmare, in cazul in care la resursa I se prevede formarea stocului sucrent si a celui de

siguranta, atunci stocul de productie va fi dat de suma celor doua.

Sp = Scr + Ss


33/48

Daca la resursa I alaturi de Stri si de siguranta se prevede formarea stocului de conditionare,

atunci Sp va fid at de suma celor 3.

Sp = Scr + Ss + Scd

Daca la res I se constituie numai Scr si stoc de transport: Sp = Scr + Str

Daca se au in vedere modalitatile de exprimare a stocului de productie fizic, valoric si in zile,

si in mod special pentru aprovizionare numai fizic si in zile(cea valorica ajutand la totalizarea

stocurilor existente/constituite in depozitul de aprovizionare

managementul aprovizionarii si vanzarilor

Documents