Dem Radulescu S-a nscut la Rmnicu Vlcea ntr-o familie de
negustori. Dup terminarea liceului la Rmnicu Vlcea, Bibanul (porecl
primit n liceu) a trebuit s aleag ntre sportul de performan i
actorie. El a obinut chiar o stea de aur, la un campionat de
amatori, la Rmnicu Vlcea; a luptat n ring la categoria mijlocie. A
debutat ca amator la vrsta de 17 ani, la un bal organizat de
fanfara grii.n 1956 a ctigat premiul I pentru interpretare cu piesa
Steaguri pe turnuri (l interpreta pe banditul Rijikov), la un
concurs pentru tineri actori. A fost remarcat de Sic Alexandrescu;
practic acesta a fost debutul carierei sale.A fost prieten cu Ion
Cojar i Liviu Ciulei; cu ultimul a colaborat pentru Farfuridi din O
scrisoarea pierdut, unde a avut colegi de excepie: Rodica Tapalag,
Petre Gheorghiu, tefan Bnic, Mircea Diaconu, Octavian Cotescu,
Cioranu i Ciulei nsui. Liviu Ciulei l-a numit Un actor de geniu.Dem
Rdulescu a fost unul dintre marii actori de comedie romni de
teatru, film i televiziune, profesor la Universitatea Naional de
Art Teatral i Cinematografic I. L. Caragiale din Bucureti.A fost
casatorit cu actrita Paula Radulescu, de care mai apoi a divortat,
casatorindu-se cu eleva sa de la I.A.T.C., actrita Adriana Schiopu,
urmasa lor fiind Irina Radulescu.S-a stins din via n Bucureti, la
17 septembrie 2000.
Toma Caragiu
Unul din cei mai mari actori romani, cu activitate bogata n
teatru, TV si film a interpretat cu precadere roluri de comedie,
dar a excelat si in drame, unul dintre filmele sale de referinta
fiind Actorul i Salbaticii. Maestrul Toma Caragiu s-a nascut la
data de 21 august 1925 in orasul Ploiesti jud. Prahova. Provine
dintr-o familie de aromani tatal sau fiind Nico Caragiu si mama sa
Atena Papastere Caragiu originara din satul grecesc Aetomilitsa.
Familia sa sa stabilit in orasul Ploiesti pe str. Rudului, nr.144,
iar Toma Caragiu a urmat ciclul gimnazial la Liceul "Sfintii Petru
i Pavel" din Ploiesti. La scurt timp a fost ales pentru trupa de
teatru a liceului unde i scrie n revista liceului Framantari".
Termina liceul si obtine diploma de Bacalaureat in vara anului
1945. Se inscrie la facultatea de drept, dar nu dupa mult timp
abandoneaza cursurile si se inscrie la Conservatorul de Muzica si
Arta Dramatica Bucuresti, clasa Victor Ion Popa. Debutul insa pe o
scena adevarata se produce n anul 1948, pe scena Studioului
Teatrului National din Piata Amzei, cand, student fiind, n anul
III, i se ncredinteaz rolul unui scutier din Toreadorul din Olmado
n regia maestrului Ion Sahighian. La 1 mai 1948 este angajat ca
membru la Teatrului National. Iar in 1949, la 24 ani, obtine
Diploma de absolvire a I.A.T.C. S-a stins sin viata intr-un mod
tragic, sub daramaturile blocului din Bucuresti unde locuia, n urma
cutremurului din 4 martie 1977, fiind inmormantat la cimitirul Belu
din Bucuresti.
Olga TudoracheNascuta pe 11 octombrie 1929, in comuna Oituz,
judetul Bacau, Olga Tudorache este o celebritate in lumea teatrului
si filmului romanesc. Termina, n 1951, Institutul de Teatru si
activeaza neintrerupt pe scenele teatrului bucurestean, radiofonic
si in film.Angajata, din septembrie 1951, la Teatrul Tineretului
din Bucuresti, unde si desfasoara activitatea nentrerupt, pna n
1966, cnd teatrul fuzioneaza cu Teatrul Nottara. La noul teatru,
Teatrul Mic, ramne angajata pna n 1978.
Din anul universitar 1976 este Conferentiar universitar la
Institutul de Arta Teatrala si Cinematografica I.L.Caragiale, la
catedra de actorie. Din 1990 este profesor: a scos sase promotii de
actori, pna la pensionare, n 1997. In anul 2000 are loc retragerea
efectiva din nvatamnt.In film a detinut mai ales roluri de plan
doi: "Tudor", "Razbunarea haiducilor", "Profetul, aurul si
ardelenii", "Prea cald pentru luna mai", "Tusea si junghiul", "Doi
haiduci si o crasmarita", "O vara de neuitat" pana la "Femeia
visurilor"/ 2004 sau "Cendres et sang"/2008.De un talent imens si
inconfundabil a obtinut pentru interpretarile sale numeroase premii
si distinctii.A fost casatorita cu actorul Cristea Avram. Fiul lor,
Alexandru, inginer de profesie este stabilit in SUA.
Victor RebengiucVictor Rebengiuc(nscut la 10 februarie 1933 n
Bucureti), este un actor romn cu o contribuie important la
dezvoltarea teatrului i cinematografiei romneti. A absolvit UNATC
"I. L. Caragiale" Bucureti n 1956, clasa prof. Aura Buzescu i Beate
Fredanov. Este membru al trupei Teatrului Bulandra Bucureti din
1957. Joac ns i n spectacolele altor teatre cum ar fi: Teatrul
Naional Bucureti, Teatrul Mic, Teatrul Naional din Cluj Napoca sau
Teatrul Arca.A fost rector al UNATC "I. L. Caragiale" Bucureti n
perioada 1990-1996. A fost director al Teatrului Bulandra ntre anii
1996-1998. Performanele sale artistice sunt legate i de importante
roluri n teatrul de televiziune i n Teatrul Radiofonic
Naional.Imediat dup evenimentele din decembrie 1989, apare n direct
la Televiziunea Romn cu un sul de hrtie igienic n mn. i invita,
astfel, pe anumii politicieni - ce jucaser un rol activ n regimul
comunist - s se tearg la gur nainte de a vorbi despre democraie.n
anul 2004, la cea dea treia ediie a Festivalului Internaional de
Film Transilvania, a primit Premiul de Excelen pentru ntreaga
carier. n acelai an a fost declarat de ctre criticii de film din
Romnia (Retrospectiva Filmelor Anului) cel mai bun actor din 2004
pentru rolul din filmul Niki Ardelean, colonel n rezerv, de Lucian
Pintilie.n 2008, cnd a mplinit 75 de ani, editura Humanitas a
lansat cartea Victor Rebengiuc Omul i actorul, semnat de criticul
Mihaela Michailov i jurnalista Simona Chian. Cartea cuprinde
interviuri cu actorul, cu soia sa, Mariana Mihu, i fiul, Tudor
Rebengiuc.Este cstorit, din 1965, cu actria Mariana Mihu i au
mpreun un fiu, Tudor.Dotat cu intuitie, forta si sensibilitate,
cunoaste o evolutie spectaculoasa de la statutul de actor de prim
plan la cel de vedeta, pe masura ce capacitatea sa de compozitie
depaseste cu mult propunerea partiturii scenaristice.
Radu BeliganRadu Beligan (n. 14 decembrie 1918, comuna Galbeni,
judetul Bacau) este un actor romn cu o bogata activitate n teatru,
film, televiziune si radio. Membru PSD din 1947. Membru al
Partidului Comunist Romn din 1962. Deputat n Marea Adunare
Nationala a Partidului Comunist Romn. A fost ales membru de onoare
al Academiei Romne n 2004.
Radu Beligan a interpretat roluri celebre, cum ar fi caractere
ale dramaturgilor literaturii romne: Ion Luca Caragiale, Barbu
Stefanescu Delavrancea, Camil Petrescu, Tudor Musatescu, Mircea
Stefanescu, Victor Ion Popa, Victor Eftimiu, Mihail Sebastian,
Aurel Baranga, Alexandru Mirodan si universale: William
Shakespeare, Carlo Goldoni, Nicolai Vasilievici Gogol, Anton Cehov,
George Bernard Shaw, Maxim Gorki, Albert Camus, Jules Romain, Eugen
Ionescu, Jean Anouilh, Friedrich Drrenmatt, Edward Albee, Peter
Shaffer, Patrick Sskind, Neil Simon, Umberto Eco.
Nascut pe 14 decembrie 1918 in satul Galbeni jud Bacau sat al
carui nume anagramat, a facut renumele actorului BELIGAN.A studiat
dreptul si filozofia la Bucuresti, a inceput Conservatorul de Arta
dramatica sub indrumarea doamnbei Lucia Sturza Bulandra , a
cochetat cu literatura( in paginile revistei iesene, apoi intr-o
placheta de versurimentionata de George Calinescu in Istoria
Literaturii romane .Atractia spre teatru a motivate-o am
avutnorocul sa ma intalnesc cu Victor Ion Popa , apoi cu Sica
Alexandrescu si apoi cu Ion Iancovescu , trei intalniri capitale
pentru inceputul carierei mele Incepand cu teatrul Munca si Voie
Buna si continuand cu alte companii teatrale isi construieste
reputatia de actor comic popular incat era destul sa pun piciorul
pe scena pentru ca sala sa fie cuprinsa de ilaritate .Nu se
cantoneaza insa in acest gen , Victor Ion Popa il distribuie in
Cvadratura cercului de Kataev. Apoi joaca in Steaua fara nume
(Miroiu ) Trei surori ( Tuzenbach ) , Ziaristii ( Cerchez ), si
apoi Dandanache . In cinematografie printre primele roluri este
memorabilul rol a lui Rica Venturiano .
Actorul povesteste: "M-am nascut in magazia de marfuri a garii.
Tata era numit acolo impiegat, casuta aia de doua camere, care era
pentru el, nu era gata si atunci o perioada am stat in magazia de
marfuri. A trebuit sa ma duca sa ma boteze in satul care era la
trei kilometri in deal, unde erau Primaria si Biserica. Si m-au
dus, era iarna, cu o sanie acolo sus, au rezolvat toate treburile,
au facut un chef, erau veseli, fericiti, mi-au aranjat in spate,
acolo, pe niste paie sa stau eu, iar ei s-au asezat pe o banca,
langa cel care conducea sania. Si cantau. Mama avea o voce
frumoasa, era grecoaica, venea din tara care a inventat teatrul,
stia frantuzeste. Si, cand au ajuns jos, s-au uitat in spate si
copilul nu mai era... il pierdusera la o zdruncinatura. Cazusem in
zapada".
"Am fost iubit ca un copil, dar n-am prea stat cu parintii,
pentru ca am stat in internat mai tot timpul. La 10 ani, vai de
mine!... Saracia e una dintre dramele vieii mele. Saracia lucie. La
liceul-internat din Iasi, pe care l-am terminat cu premiul I in
fiecare an - era un liceu faimos, dupa modelul frantuzesc, cu
propriile orchestra si fanfara, cu amfiteatru si o sala de mese
care se transforma in sala de spectacol, cu scena in toata regula -
acolo m-am manifestat eu in plin, an de an. Erau dirijate de
Ramadan, marele actor, de Ion Sava si de altii, care veneau si
lucrau cu noi si ne invatau teatru. Asadar, eu fiind bursier, aveam
totusi o mica plata de facut, acolo, vreo 4.000 de lei, cum era in
vremea aia. Pana la urma, directorul m-a primit si fara banii
aia... Dar vreau sa spun cum am intrat in internat, ca a fost un
examen greu si pe urma ne-a adunat in curte sa anunte cine a
castigat, iar eu eram primul".Gheorghe Dinican zorii zilei de 25
decembrie 1933, n prag de Crciun, se ntea n Giuleti, la periferia
Bucuretiului, un biat. Prinii (Petre, funcionar la pot, i Jana -
casnic) au decis s-i nregistreze biatul dup Anul Nou. Astfel,
Gheorghe Dinic apare n certificatul de natere ca fiind nscut pe 1
ianuarie 1934.Viitorul mare actor i-a petrecut copilria tot n
Giuleti. Strada pentru mine a fost lucrul cel mai important. M-a
nvat foarte multe, pentru c aveam prieteni mai mari care ne
dirijau. Era o lume care nimeni n-ar crede c a existat, lumea
cartierului, povestea Dinic autoareiMia Pdurean, n monografia Un
actor pentru eternitate, aprut n 2008 la Editura Limes din
Cluj-Napoca.
Pe 1 ianuarie 1944, cnd avea doar 10 ani, a fost salvat ca prin
minune, dar muli dintre prietenii lui de joac au fost ucii de
bombardamente, n cartierul Giuleti unde locuia. Trauma rzboiului i
moartea vzut cu ochii i s-au ntiprit profund pentru tot restul
vieii. A continuat s mearg la coal i ctiga bni ca s se ntrein.Eram
liber, prinii mei nu mai aveau grij de mine. Stteam pe unde apucam.
Mi-am fcut viaa n funcie de cum gndeam i de posibilitile de atunci,
se destinuie actorul n carte.
n slile cinematografelor de pe Calea Griviei i s-a nscut dorina
de a deveni actor, conform celor consemnate de Mia Pdurean. John
Wayne, James Stewart, Humphrey Bogart, Cary Grant sunt actorii care
l-au impresionat n mod deosebit. Pe lng filmele vzute la
cinematograful Marna, mergea s vad i trupele de artiti de la
Teatrul de revist, cu Titi Mihilescu, iar mai trziu cu Puiu
Clinescu.
A nceput s joace n teatrele de amatori ale unor ntreprinderi,
care puneau n scen Molire, Shakespeare, dar i dramaturgie romneasc.
Prima apariie pe scen a tnrului Dinic a fost cu o trup de amatori
de la Pot, n piesa Titanic Vals, de Tudor Muatescu, n rolul
locotenentului Stmtescu.
S-a nscris n cercul teatral al Casei de Cultur a Sindicatelor
(C.C.S) din Bucureti, iar, la 22 de ani, a fost distribuit n Jocul
de-a vacana, de Mihail Sebastian, n rolul lui Bogoiu. A avut ansa s
fie vzut de actria Dina Cocea, care se afla n public, care l-a
primit la cursurile ei de pregtire.Dup aceste cursuri, Dinic a
intrat - n 1957 - la Institutul de Art Teatral i Cinematografic. A
absolvit Institutul n 1961, iar doi ani mai trziu a fost distribuit
n filmul Strinul, n regia lui Mihai Iacob.
Cariera cinematografic a lui Gheorghe Dinic nsumeaz aproape 100
de filme.Cel mai important premiu obinut de actor a fost cel de la
Karlovy Vary, n 1976, pentru Prin cenua imperiului. A obinut mia
mzulte premii sin partea ACIN - n 1972, 1975, 1987 (pentru
interpretrile din Explozia, Felix i Otilia, Bariera, Atunci i-am
condamnat pe toi la moarte, Ilustrate cu flori de cmp, Cuibul de
viespi, Secretul lui Herodot) i UCIN - n 1992 (pentru Casa din
vis), 1993 (Patul conjugal).
Ct privete viaa privat, Gheorghe Dinic nu s-a cstorit pn la 60
de ani i nici nu a avut copii. Pe primul plan a stat ntotdeauna
munca pe scen, mrturisea actorul. Dar n 1995, Gheorghe Dinic fost
invitat acas la o familie de prieteni, pe care nu-i vzuse de mult
timp. Acolo a cunoscut-o pe Gabriela-Georgeta, care i-a atras
atenia i creia i-a propus o ntlnire. Pe 2 februarie 1996, cei doi
au celebrat cununia civil, apoi, mai trziu, cununia religioas.
Ultima sa mare provocare n teatru a fost rolul Mefisto, din
spectacolul Faust. Regizorul Silviu Purcrete i Constantin Chiriac,
directorul Teatrului Radu Stanca din Sibiu, i-au distribuit, n
2006, pe Gheorghe Dinic i pe tefan Iordache, n cele mai importante
roluri, Mefisto i respectiv Faust, din aceast superproducie. Dar
Dinic s-a retras, dup 3-4 zile, de la repetiie.n film, ultima sa
apariie important a fost cea din 2007 n Ticloii", n regia lui erban
Marinescu. Gheorghe Dinic a jucat n ultimii doi ani de via n
serialele de televiziune Inim de igan i Regina.
Actorul Gheorghe Dinic a ncetat din via, mari, 10 noiembrie
2009, n jurul orei 13, dup ce timp de 20 de zile a fost internat la
secia de terapie intensiv a Spitalului de Urgen Floreasca din
Bucureti. Pe 9 noiembrie fusese operat de colecist, dar avea i o
infecie cu stafilococ auriu i candida. Diagnosticul fusese
"bronhopneumonie cu stafilococ auriu i candida, pneumonie bazal
stnga n remisie, oc septic i disfuncie multipl la organe".Trupul
nensufleit a fost adus pe 13 noiembrie 2009 n foaierul Teatrului
Naional din Bucureti unde a fost petrecut cu aplauze timp de 15
minute de aproximativ 2000 de persoane venite s-i ia rmas bun. A
fost nmormntat n aceeai zi, n cimitirul Bellu, pe Aleea Gheorghe
Dinic, denumit astfel n semn de omagiu. S-a alturat astfel
colegilor de breasl: Toma Caragiu, Amza Pellea, Colea Rutu, tefan
Iordache, Nicu Constantin.
Jean ConstantinJean Constantin s-a nscut la 21 august 1928 la
Techirghiol, n judeul Constana. A debutat pe scen la Teatrul de
Stat Fantasio, din Constana, n 1957.A fost investit drept Cavaler
de Malta alOrdinului Sf. Ioan de la Ierusalim, in cadrul unui
ceremonial desfasurat intr-o sala a Muzeului de Istorie a Bucovinei
din Suceava. Jean Constantin e un personaj atat in viata reala, cat
si in filme. Pata de culoare", cum se autointituleaza, fie ca e
vorba de Ismail, Parpanghel sau Somali, din, Roming.Ii placea de
mic sa spuna poezii, iar parintii il incurajau, mama lui avea voce,
iar tatal lui era comic. Viata maestrului Jean Constantin a fost
muncita, a fcut naveta cu trenul, chiar si cu caruta ca sa ajunga
la teatru, dar a depus suflet in tot ce facea, altfel, maestrul
spunea ca: "dac nu trece prin tine, publicul te simte".Actorul a
jucat n circa 80 de filme, cum ar fi "Baronul Ecluzei" (1960),
"Rzbunarea haiducilor"(1968), "Zile de var" (1968), "Prea mic
pentru un rzboi att de mare" (1969), devenind celebru n anii '70,
cu seria de filme de comedie "B(rigada) D(iverse)", unde a jucat
alturi de Toma Caragiu, Sebastian Papaiani, Dem Rdulescu, Puiu
Clinescu i Iurie Darie, dar i "Nea Marin miliardar" (1979), unde
i-a avut colegi Amza Pellea, Sebastian Papaiani, Draga
Olteanu-Matei, Stela Popescu i tefan Bnic. Totodat, Jean Constantin
este foarte cunoscut i pentru rolul lui Ismail din "Toate pnzele
sus", de Mircea Murean.A locuit in Constanta unde este cetatean de
onoare al orasului. Aflat la a treia casatorie, actorul isi
prezinta sotia drept o gospodina desavirsita, este vorba despre
Elena Jean, fosta sotie a lui Gheorghe Cozorici, care a lucrat la
Teatrul Naional 40 de ani ca sufleor.Printre cele mai recente filme
n care a jucat celebrul actor se numr "Poker" i "Supravieuitorul"
(2008), de Sergiu Nicolaescu, "Roming", de Jiri Vejdelek (2007),
"Cum mi-am petrecut sfritul lumii" (2006), de Ctlin Mitulescu,
"Pcal se ntoarce" (2006). Apare si in "A doua cdere a
Constantinopolului" (1994), "Chiria la Iai" (1987), "Iancu Jianu,
haiducul" (1981), "Nea Marin miliardar" (1979), "Haiducii lui
Saptecai (1970)", "Procesul alb" (1965) etc.Cunoscutul actor a
jucat i pe scena Teatrului Naional Bucureti, fiind distribuit n
spectacolul "O scrisoare pierdut", de Radu Beligan. De asemenea,
Jean Constantin a jucat n mai multe seriale i filme de televiziune,
printre care "Vine poliia!" de la Pro TV i n "Regina", difuzat de
Acas TV.Jean Constantin a primit premiul pentru ntreaga activitate
la Gala Premiilor Gopo din 2008, dar i premiul special pentru
teatru de revist, acordat de UNITER, n 2003. Cel care a fost
considerat "maestrul comediei" a fost investit, n 2007, drept
Cavaler de Malta al Ordinului "Sf. Ioan" de Ierusalim, ntr-o
ceremonie desfurat la Suceava.Totodat, Consiliul Director al
Uniunii Autorilor i Realizatorilor de Film din Romnia i-a acordat,
n 2003, o clachet de aur i o medalie jubiliar "Magna cum Laudae". n
semn de recunoatere a talentului actorului Jean Constantin, Jean
Badea, fost secretar al literar al Teatrului de revist Fantasio,
i-a dedicat biografia artistic "Omul care aduce hazul", publicat n
1998.Actorul Jean Constantin a decedat, miercuri, 26 mai 2010, la
vrsta de 81 de ani, n locuina sa de la Constana.Alexandru Arinel a
spus pemtru Mediafax c actorul Jean Constantin a fost gsit mort n
locuina sa din Constana, de ctre rudele sale. n ultimul an, Jean
Constantin a fost internat la spitale din Constana i din Capital,
cu afeciuni cardiace.
Amza Pelleanzestrat cu o vocaie cinematografic deosebit, el nu
este un simplu interpret, ci un creator de personaje, fie dnd via,
credibilitate, for, individualitate, unor eroi de excepie n situaii
de excepie, fie compunndu-i un alter ego, ntruchipare a olteanului
pariv, iste, ironic, inventiv, dinamic i plin de farmec.
Amza Pellea a fost unul dintre cei mai importani actori romni,
distingndu-se att n teatru ct i n film. A fost interpretul lui Nea
Marin, binecunoscutul personaj de sorginte popular care i-a relevat
att de bine disponibilitile pentru comedie.
S-a nscut la Bileti ntr-o familie cu cinci copii, tatl su s-a
numit tot Amza Pellea i a fost directorul cooperativei "Munca
Noastr" din Bileti n anul 1933. A absolvit cursurile Colegiului
Naional Carol I din Craiova. Un reprezentant al Promoiei de aur a
teatrului romnesc, Amza Pellea a jucat la Teatrul Naional din
Craiova, Teatrul Mic, Teatrul Nottara, Teatrul de Comedie i Teatrul
Naional din Bucureti, unde s-a impus ca unul dintre actorii cei mai
dotai ai scenei romneti. A fost profesor la IATC.
Pe scena craiovean realizeaz, n perioada stagiaturii de trei ani
(1957-1959), nu mai puin de 14 roluri, ntre care Jack Worthing (Ce
nseamn s fii onest, de Oscar Wilde), Vedernikov (Ani de pribegie,
de Aleksei Arbuzov), Vladic Ilarion (Tudor din Vladimiri, de Mihnea
Gheorghiu), Comandantul vasului (Tragedia optimist a lui Vsevolod
Visnevski), Bepe (Galcevile din Chioggia, de Carlo Goldoni),
Horatio (Hamlet de Shakespeare), Colonelul Dobre (Ecaterina
Teodoroiu de Nicolae Tautu), Otto Katz (Soldatul Svejk de Jarolav
Hasek), Esteban (Fntna turmelor de Lope de Vega).
Pe scena Teatrului de Comedie creaz alte personaje, printre care
Brettschneider (Svejk n al doilea rzboi mondial de Brecht - 1962),
Pietro (Umbra de E. Svart - 1963), Manole (Somnoroasa aventur, de
Teodor Mazilu - 1964), Subcomisarul (Capul de roi de G. Ciprian -
1966), Platonov (Un Hamlet de provincie de Cehov - 1967), Voievodul
Basarab (Croitorii cei mari din Valahia de Al. T. Popescu - 1969),
Noah (Arca bunei sperane de I.D. Sarbu - 1970), Hrisanide
(Interesul general, de Aurel Baranga - 1972), Hickok (Buffalo Bill
i indienii, de A. Kopit - 1973), "inginerul" din Nic Nic.
Pe scena Teatrului Naional din Bucureti d via lui Petre Dinoiu
(Comoara din deal, de Corneliu Marcu - 1977) i lui Vlad epe (A
treia eap, de Marin Sorescu - 1979).Ultimul rol creat la teatru l
readuce pe scena Teatrului de Comedie, realiznd - n regia lui
Gheorghe Harag - personajul btrnului moier Muromski n Procesul de
Suhovo-Kobilin - 1983.
Amza Pellea a interpretat att personaje istorice (Vladica
Hariton din Tudor din Vladimiri, de Mihnea Gheorghiu, Voievodul
Basarab din Croitorii cei mari din Valahia, de Al. Popescu,
rolurile din Tudor, Rscoala, Haiducii, Dacii, Columna, Mihai
Viteazul), ct i personaje contemporane (Ailincii din Secunda 58, de
Dorel Dorian, Manole din Somnoroasa aventur de T .Mazilu), dar i
personaje din repertoriul clasic universal (Esteban din Fntna
turmelor, de Calderon, Horaiu din Hamlet, Platonov din Un Hamlet de
provincie, de Cehov).
Rmas probabil n constiina publicului prin rolul domnitorului din
Mihai Viteazul i prin Nea Marin, reuete n Atunci i-am condamnat pe
toi la moarte s ating ambele personaje. Umilul, i cteodat veselul
Ipu recapt, n finalul filmului, figura drz i tragic a soldatului
ran din primul rzboi.
A ctigat n 1977 premiul de interpretare masculin, cel mai bun
actor, la Festivalul Internaional de Film de la Moscova, pentru
rolul su excepional (Manolache Preda) din filmul Osnda, unde a
jucat alturi de Gheorghe Dinic i Ernest Mafeti, ntr-o ecranizare de
Sergiu Nicolaescu dup "Velerim i Veler Doamne" de Victor Ion
Popa.
22 martie 1973 - 24 septembrie 1974 - director al Teatrului
Naional din Craiova.
A fost cstorit timp de 25 de ani din 1958 pn la moartea sa n
1983 cu Domnica Mihaela din familia Policrat din Craiova. Este tatl
actriei Oana Pellea.A decedat n data de 12 decembrie 1983 la
Bucureti la vrsta de doar 52 de ani. Este nmormntat la cimitirul
Bellu.Stefan Iordachetefan Iordache s-a nascut pe data de 3
februarie 1941 in Calafat, Romnia si a decedat pe data de 14
septembrie 2008 in Viena, Austria. A fost unul dintre cei mai mari
actori romni de teatru, film i televiziune. A slujit teatrul
romnesc vreme de 49 de ani, interpretnd memorabil pe scen mari
roluri ca Titus Andronicus, Hamlet, Richard al III-lea sau
Barrymore. A avut de asemenea o ndelungat colaborare cu Teatrul
Naional Radiofonic i Teatrul Naional de Televiziune, i a jucat n
numeroase filme pentru marele ecran.
tefan Iordache i-a petrecut copilria n cartierul Rahova din
Bucureti, ntr-o familie de oameni simpli, care i-au dorit ca fiii
lor s nvee carte. n coal a fost bun la matematic i tiinele exacte.
Studiile teatrale nu au fost prima lui alegere. A dat la Teatru
abia dup ce a picat, la 16 ani, examenul de admitere la Medicin.
Dup acest eec, ntmplarea a fcut s fie inclus n brigada artistic a
unei cooperative. n anul urmtor, 1959, a dat la Teatru i a fost
admis ultimul la IATC. A absolvit ns secia de Actorie a
institutului printre primii i a avut o carier artistic ncununat de
succes, pn la sfritul vieii. Ultimul su rol a fost Prinul Potemkin,
n piesa Ecaterina cea Mare, de George Bernard Shaw, pus n scen, n
2008 la Teatrul Naional Bucureti.
A fost cstorit timp de 40 de ani cu nepoata pictorului Nicolae
Tonitza, Mihaela Tonitza-Iordache, teatrolog i profesor
universitar. Nu a avut copii.tefan Iordache s-a stins din via la 14
septembrie 2008 ntr-un spital din Viena. Actorul suferea de
leucemie. A fost nmormntat cu onoruri militare n comuna Gruiu.Ion
BesoiuData nasterii: 11 martie 1931, Sibiu. A absolvit Academia de
Teatru si Muzica din Sibiu.
A debutat n 1950, dar consacrarea a venit abia dup turnarea
filmului Toate pnzele sus, n regia lui Mircea Murean, n care a avut
ca parteneri mari actori ca Ilarion Ciobanu i Jean Constantin. Timp
de 16 ani, a jucat pe scena Teatrului "Radu Stanca", din Sibiu, dup
care s-a mutat la Bucureti, unde a jucat la Teatrul "Lucia Sturza
Bulandra" i a fost, ulterior, timp de 12 ani directorul acestui
teatru.
Cele mai cunoscute roluri ale sale sunt Cloca, n "Procesul lui
Horia" (1967), Serebreakov, n "Unchiul Vanea" (1983), Polonius, n
"Hamlet" (1985), Oronte, n "Mizantropul" (1989), Corifeu, n
"Antigona" (1993), Ferapont, n "Trei surori" (1995), Senecus, n
"Caligula" (1996), i Muhoianov Ivan Matveevici, n "Oblomov" (2003).
Activitatea sa cinematografic este i ea impresionant. Cteva dintre
filmele n care a jucat Ion Besoiu sunt: "Furtuna", "Neamul
oimrestilor", "Haiducii", "Rscoala", "Mihai Viteazul", "Ciprian
Porumbescu", "Pcal", "Ion, blestemul pmntului, blestemul iubirii",
"Ultima noapte de dragoste", "Lumini i umbre".
n 2002, a primit Premiul de excelen al Cinematografiei Romne. n
2001, a fost declarat cetean de onoare al oraului Sibiu, n care s-a
nscut. Ion Besoiu este preedinte executiv al Fundaiei "Sibiul
Vechi. Sibiu - Hermannstadt", asociaie care i ajut pe tinerii
talentai i care ofer premii etnografilor.
Puiu CalinescuNascut la 21 iunie 1920 in Bucuresti si decedat la
76 de ani, pe 16 mai 1997, Puiu Calinescu trebuie regretat deoarece
a fost unul dintre cei mai talentati comedieni romani. Succesul sau
s-a datorat in special grimaselor sale din scenete, dar si datorita
talentului de a interpreta personajele intr-un mod original.
Actorul Jean Tomescu i-a transmis prin gene iubirea de actorie,
fiind tatal lui Puiu Calinescu. El si-a inceput cariera jucand in
"revistele" de cinematograf care precedau proiectia unui film. In
1984 a intrat in trupa de teatru de comedie "Constantin Tanase".
Spectacolele de pe Calea Victoriei, care umpleau salile, cu
titlurile lor trasnite ("Un baiat de zahat ars", "Trasnitul meu
drag", "Idolul femeilor") au fost scrise si interpretate de el timp
de 10 ani.
Puiu Calinescu poate fi privit ca o varianta romaneasca a
indragitului actor francez Louis de Funes. Notorietatea sa s-a
datorat in special filmelor ecranizate ca BD la mare si la munte
(1971) sau Fratii Jderi (1973) dar si Nea Marin Miliardar (1979). A
si scris pentru televiziune filmele La un restaurant de lux (1994)
si Informatii-gara (1971).Florin PiersicFlorin Piersic este unul
dintre "monstrii sacri" ai cinematografiei romanesti. S-a nascut la
Cluj pe data de 27 ianuarie, fiind un varsator veritabil adica
norocos, ingenios, idealist si foarte atragator. Pentru femei, asa
cum recunoaste si el, a fost "actorul care intotdeauna a
reprezentat un justitiar, pistolar, macho" fiind un sex simbol
barbatesc. Pentru regizori era "actorul care putea sa joace
orice".
In 1941, familia Piersic s-a stabilit la Cernauti, in timpul
Romaniei Mari, tatal fiind numit acolo medic veterinar-sef al
orasului.
La inceputul carierei sale era considerat un "june prim" sau un
"Fat-Frumos" al cinematografiei autohtone si a jucat in foarte
multe filme romanesti. Varful carierei sale este filmul "De-as fi
Harap Alb" din anul 1965, insa rolul prin care s-a evidentiat a
fost Margelatul, acest personaj fiind poate cel mai indragit
personaj din cinematografia romaneasca.
A absolvit Liceul de baieti Nr. 3 din Cluj, iar apoi Institutul
de Arta Teatrala si Cinematografica din Bucuresti (IATC, astazi
UNATC). I-a avut colegi de generatie pe Leopoldina Balanuta, Geta
Angheluta, Ioana Bulca, Ica Matache, Lucia Mara, Dumitru Furdui,
Cosma Brasoveanu, Gheorghe Popovici Poenaru, Liviu Craciun, Radu
Voicescu, Anatolie Spanu si altii. A debutat la Teatrul National
din Bucuresti cu rolul Richard din "Discipolul..." si cu Alexei din
"Tragedia optimista".
S-a casatorit in anii 60' cu actrita Teatrului Mic, Tatiana
Iekel, nascuta in 1932, cu care l-a avut pe primul lor copil,
actorul Florin Piersic Jr.. Dupa divortul de prima sotie, Piersic
s-a casatorit cu actrita Anna Szeles, nascuta in 1942 la Oradea, cu
care l-a avut pe cel de-al doilea fiu, pe Daniel. In 1985 Anna
Szeles a cerut si a obtinut divortul, apoi s-a mutat impreuna cu
fiul in Ungaria.
Florin Piersic s-a recasatorit in 1993 cu Anna Torok, o
clujeanca cu care avea o relatie de sapte ani.In luna decembrie
2006, Florin Piersic si-a lansat la Cluj-Napoca DVD-ul "Omul cu 100
de chipuri", cu inregistrari si un interviu realizat de TVR
Media.
Din 2008 este cetatean de onoare al municipiului Oradea.A jucat
in foarte multe filme pana in anul 1987, dupa care, din cauza
decaderii artei cinematografice din Romania, a mai aparut doar in
trei productii: Donau, Duna, Dunaj, Dunav, Dunarea (2003), Fix
Alert (2005), Eminescu versus Eminem (2005).
Debutul sau in cinematografie s-a produs cu filmul Ciulinii
Baraganului din 1957, unde a jucat rolul lui Tanase. Imediat in
anul urmator joaca in O Poveste ca-n basme (1959), apoi Aproape de
soare (1960), S-a furat o bomba (1961), Pasi spre luna (1963), si-a
incercat talentul in ceea ce priveste filmele istorice in Neamul
Soimarestilor din 1965 regizat de Mircea Dragan si urmeaza si
filmul care il urca printre marii actori romani De-as fi Harap Alb
(1965) regizat de marele regizor Gopo.
Aflat la varsta de 70 de ani, marele actor si-a inceput cariera
intr-un domeniu aflat la inceput de drum in Romania, si anume
telenovela. Aparitia initial in doua dintre episoadele telenovelei
Lacrimi de iubire a crescut ratingul acesteia si astfel regizorul
s-a vazut nevoit sa inventeze un rol in care sa apara din nou
Piersic.
In momentul de fata se considera un om implinit atat in cariera,
cat si in familie, avand si un fiu care l-a mostenit in ceea ce
priveste cariera.Florin Piersic este un om sensibil, cu amintirea
locurilor de altadata mereu vii in mintea sa, cu dragoste pentru
tot ce inseamna frumos si bine. Artistul spune c se rentoarce cu
drag n urbea n care s-a nscut, n primul rnd pentru oamenii locului.
Dac ne lum cu viaa n alt parte, uitm s trim, afirm actorul.
Actorul a spus c nu poate s uite strzile tcute, pavate cu piatr
cubic ale oraului, unde a nvat ce nseamn s fii Om i s ai caracter.
Cel care l-a jucat pe neuitatul Mrgelatu spune c n Cluj s-a scris
istorie: n 1849, Nicolae Blcescu a venit aici pentru a gsi o cale
de nelegere ntre cele dou revoluii i pentru a-l ntlni pe Avram
Iancu. n Cluj, artistul a vzut primele spectacole i a neles c, prin
teatru i film, i va mplini destinul.n 2009 a primit Premiul pentru
ntreaga carier n cadrul festivalului de film Transilvania.
Stela Popescu
Stela Popescu (n. 21 decembrie 1935, Bli, Basarabia) este o
actri de teatru i film. A realizat cupluri celebre alturi de tefan
Bnic i Alexandru Arinel. Stela Popescu, doamna Teatrului de Revist,
a reuit s se menin n topul celor mai iubii actori ai scenei romneti
timp de mai bine de jumtate de veac. S-a nscut la ntr-o familie de
nvtori modeti, iar prima amintire pe care o are bine ntiprit n
memorie este invadarea Basarabiei de ctre armata rus. Atunci, n
1940, tatl ei considerat intelectual, deci duman de clas, este
deportat n Siberia, iar mama se refugiaz, mpreun cu fiica n Romnia,
la Braov. n 1953, susine examenul de admitere la facultate i este
repartizat la Facultatea de Limb Rus Maxim Gorki, la care renun dup
un an i jumtate cnd intr n echipa Teatrului Ministerului de
Interne. n 1956 este admis la Institutul de Art Teatral i
Cinematografic, iar n paralel continu s susin spectacole de teatru.
La sfritul facultii, este repartizat la Teatrul din Braov, acolo
unde ajunge s susin 400 de spectacole pe an. Din 1963 pn in 1969
joac la Teatrului de Revist "Constantin Tnase". n 1969, Stela
prsete Revista i se angajeaz la Teatrul de Comedie, ceea ce nu o
impiedic s continue colaborarea cu Radiodifuziunea Romn (pe atunci
Radioteleviziunea) din 1963 pn n prezent. n paralel, susine i o
colaborare cu Revista Romneasc, sub condeiul lui Mihai Maximilian,
cu care avea s se cstoreasc n 1969, la puin timp dup divorul de Dan
Puican.
Iurie Darie
Nascut pe 14 martie 1929 in Vadul Rosu, Jud. Soroca, aflat astzi
n Republica Moldova, celebrul actor de teatru, film si televiziune,
fiind dotat cu talent la desen, dar avnd i reale nsuiri pentru
scen, Iurie Darie a dat examen att la Institutul de Arte Plastice,
ct i la cel de Art Teatral i Cinematografic, reuind la ambele, dar
alegndu-l pe ce din urm, pe care l-a absolvit n 1952 la clasa
marilor actori i profesori: Mihai Popescu si Marietta
Sadova.Absolvent al Institutului de Arta Teatrala si
Cinematografica (IATC), actuala ATF, promotia 1952. Debuteaza in
anul 1953, in "Nepotii gornistului", in regia lui Dinu Negreanu si
alaturi de Marga Barbu si Liviu Ciulei.
A interpretat roluri memorabile in peste 40 de producii
cinematografice, a fost si este actor al Teatrului de Comedie din
Bucuresti unde i-a avut ca parteneri pe marii actori: Gheorghe
Dinic, Marin Moraru, Mircea Albulescu, Dem Radulescu, Sanda Toma,
Vasilica Tastaman, Consuela Rosu, Stela Popescu, Silviu Stnculescu
si Anca Pandrea.Inainte de 1989 era extrem de cunoscut si prin
intermediul televiziunii. unde s-a remarcat n emisiunile de
televiziune pentru copii, n care actorul i etala abilitatea de a
desena, uneori cu ambele mini alaturi de o micuta co-prezentatoare,
Mihaela.
A fost casatorit cu actrita Consuela Rosu cu care are un baiat
Alexandru (Ducu) Darie, nascut in 1959 ce in prezent nu numai ca a
mostenit talentul parintilor sai dar chiar se pare ca i-a depasit.
n 2002, Alexandru Darie a devenit directorul prestigiosului Teatru
Bulandra din Bucureti, iar n decembrie 2006 a fost ales preedinte
al Uniunii Teatrelor din Europa cu sediul la Paris.
Dupa moartea extrem de prematura a sotiei sale, el se
indragosteste din nou,de data aceasta de colega sa Anca Pandrea cu
care formeaza un cuplu demn de invidiat.Povestea lor de dragoste
incepe in urma cu 22 ani, cand, dupa ce a ramas vaduv, Iurie a fost
invitat de Anca la o cafea. Prima intalnire a rezervat surprize.
Cand sa se pregateasca de vizita, Anca si-a dat seama ca prietena
ei a plecat in oras si a incuiat-o, din greseala, in casa. A fost
nevoita sa iasa pe geam. A doua zi urma sa implineasca 40 de ani.
Cand Iurie a sosit acasa la Anca, a trebuit sa intre si el, tot pe
geam!In 22 de ani, Iurie si Anca nu au stat despartiti mai mult de
patru zile.
Dupa doua decenii de amor, Iurie Darie si-a luat inima in dinti
si a cerut-o de nevasta pe Anca Pandrea in cadrul unei emisiuni de
divertisment, la Antena 1. Iurie Darie spune ca n-a premeditat
momentul si ca, pur si simplu, asa a simtit atunci, ca trebuie sa-i
ceara mana femeii pe care o iubeste nespus. Anca a inceput sa
planga in momentul in care Iura, asa cum il alinta prietenii, a
surprins-o cu intrebarea: Vrei sa fii sotia mea?. S-au programat de
vreo trei ori la starea civila, dar n-au reusit sa ajunga niciodata
pana acolo: ba si-a pierdut Anca buletinul, ba au avut spectacol in
Germania, ba au plecat in Israel, la un festival de film. Cei doi
au multumirea, totusi, ca nu traiesc in pacat, in fata lui Dumnezeu
ei fiind casatoriti religios."In urma cu cativa ani, trebuia sa
nasim niste prieteni din Bailesti, asa ca preotul ne-a cam pus in
fata faptului implinit, cununandu-ne religios. Pentru ca totul s-a
intamplat pe nepusa masa, nici buchet de mireasa n-am avut, mi-a
rupt cineva din curtea bisericii cateva flori si mi le-a pus in
brate cu doar cateva secunde inainte de slujba", isi aminteste,
amuzata, Anca. Dupa ce s-au casatori civil, "luna de miere au
facut-o in Moldova. "Vrem sa vizitam toate bisericile si
manastirile pentru a ne ruga pentru sanatatea si fericirea noastra
si a celor dragi", a marturisit atunci Anca.
In 2004 filmeaza alaturi de partenera sa de viata in serialul de
Televiziune "Numai Iubirea", iar in mai 2009 primeste premiul de
excelenta pentru intreaga sa cariera actoriceasca la Festivalul
Comediei romanesti.
Considerat un Zorro datorita rolului din "Muschetarul roman"
este si in prezent la aceasta venerabila varsta, extrem de activ,
implicat in multe proiecte de film si teatru, printre acestea
numrndu-se ilustrarea cu desene a dou cri, dar i realizarea unui CD
cu muzic interpretat de el, in mici afaceri mai mult sau mai putin
prospere.
Indragitul actor nu se sperie de trecerea timpului, el declarand
intr-un interviu despre viata si profesie: "Am o naivitate
permanenta in legatura cu trecerea timpului si viata mi-a
demonstrat ca am avut dreptate. Cea mai mare satisfactie
profesionala este atunci cand nu simti cum trece timpul si esti
mereu in atentia publicului".
Rodica TapalagaRodica Tapalag (n. 12 ianuarie 1939, Dorohoi - d.
18 decembrie 2010) a fost o actri romn de teatru i film.Absolvent a
Institutului de art teatral i cinematografic din Bucureti promoia
1959 , debuteaz din 1958 pe marile ecrane n comedia Alo?...ai greit
numrul!, alturi de alte viitoare mari nume ale scenei i filmului
romnesc (tefan Tapalag, tefan Mihilescu-Brila i Stela Popescu). n
teatru a creat roluri pe scenele mai multor teatre : Teatrul
Naional din Craiova, Teatrul Notarra i Teatrul Mic, pentru ca din
1981 - n prezent, s fie actri a Teatrului Lucia Sturdza Bulandra
din Bucureti.Cstorit cu scenograful Ion Popescu-Udrite (n. 1929),
au mpreun un biat.Este sora actorului tefan Tapalag (n. 1933 - d.
1994).Mihai FotinoMihai Fotino (cunoscut i ca Miu Fotino) (n. 14
septembrie 1930, Bucureti) este un actor romn de teatru. A jucat n
numeroase comedii i a fost prezent n emisiuni de televiziune.
Copilria i adolescena le-a trit la Braov, unde tatl lui era actor i
cu care a jucat mpreun nc de cnd era foarte mic. A debutat la vrsta
de 7 ani n piesa de teatru "Coloniale". Din 1952, Mihai Fotino era
actor la Teatrul Dramatic din Braov. A fost remarcat de marele
regizor Sic Alexandrescu, care a decis s-l aduc la Bucureti. Din
1956, joac la Teatrul Naional "I.L. Caragiale" din Bucureti. La cea
de-a XIV-a ediie a Galei Premiilor UNITER, din 3 aprilie 2006,
maestrul Mihai Fotino a fost premiat pentru ntreaga sa
activitate.Marcel IuresAbsolvent al Institutului de Arta Teatral i
Cinematografic din Bucuresti, promoia 1978, Marcel Iure a debutat
pe scena teatrului Bulandra n piesa "Ferma". Din 1978 pn n 1981 a
fost angajat al Teatrului Naional Cluj, unde a jucat n piese precum
"Afar n faa uii" i "Perii". n paralel, Marcel a primit primul su
rol de cinema, Franz Lizt, din filmul "Vis de ianuarie" (regia
Nicolae Opriescu). n anii 80, Marcel a jucat att la Bulandra ct i
la Odeon iar dintre rolurile din aceast perioad amintim trei dintre
cei mai importani eroi shakespearieni, Hamlet, Henric al IV-lea i
Richard al III-lea. n paralel, actorul i-a continuat cariera
cinematografic cu roluri n filmele "Artista, dolarii si ardelenii"
i "S mori rnit din dragoste de via" (r. Mircea Veroiu), "Domnioara
Aurica" i "Cei care pltesc cu viaa" (r. erban Marinescu), "Un
bulgare de hum" (r. Nicolae Mrgineanu), "Balana" i "O var de
neuitat" (r. Lucian Pintilie). Cariera internaional a lui Marcel
Iure a nceput dup turneul din 1994, susinut n Marea Britanie cu
spectacolul "Richard al III-lea", n regia lui Mihai Mniuiu. Dup un
mic rol n "Interviu cu un vampir" (r. Neil Jordan), alturi de Tom
Cruise i Brad Pitt, a urmat un rol episodic dar crucial pentru
plotul filmului n "Misiune imposibil" (r. Brian De Palma), tot cu
Tom Cruise i trei roluri principale, n "Pacificatorul" (r. Mimi
Leder), cu Geroge Clooney i Nicole Kidman, "Rzboiul lui Tom Hart"
(r. Gregory Hoblit), cu Colin Farrell i Bruce Willis i "Layer Cake"
(r. Matthew Vaughn), cu Daniel Craig. Dintre filmele sale cele mai
recente amintim "Piraii din Caraibe: La captul lumii" (r. Gore
Verbinski), "Tineree fr tineree" (r. Francis Ford Coppola) sau
"Cltoria lui Gruber".
n stagiunea 1992-1993, Marcel Iure a fost nominalizat la premiul
UNITER pentru rolul principal din spectacolul "Richard III"; n 1998
i 2001 a primit premiul UNITER pentru cel mai bun actor pentru
rolurile din "Richard al II-lea" i, respectiv, "Creatorul de
teatru"; n 2003 a prmit premiul UNITER de excelen pentru fondarea
Teatrului Act - catalizator al micrii teatrale independente; n 2009
a primit premiul Festivalului de Dramaturgie Contemporan pentru cel
mai bun rol masculin din spectacolul "Acas la tata" de Mimi
Brnescu.Din 2004 este preedintele Festivalului Internaional de Film
Independent Anonimul.Ion CaramitruDe origine macedo-romana, nascut
in Bucuresti pe 9 martie 1942 este un om de teatru, film ,
televiziune si un om politic roman (monarxist convins ).A absolvit
I.A.T.C.-ul in 1964 clasa profesor Beate Fredanov.
Repertoriul su actoricesc cuprinde roluri principale n piese de
teatru importante semnate de autori precum William Shakespeare,
A.P. Cehov, Luigi Pirandello, Georg Bchner, Bernard Shaw, Alfred de
Musset etc. A colaborat cu mari regizori ai scenei romneti precum
Sic Alexandrescu, Moni Ghelerter, Liviu Ciulei, Vlad Mugur, Andrei
erban, Radu Penciulescu, Alexandru Tocilescu, Ctlina Buzoianu.
Ion Caramitru este i un foarte apreciat actor de film. Dintre
zecile de pelicule n care a aprut n roluri importante merit
menionate produciile: "Pdurea spnzurailor", film premiat la Cannes,
n 1965, pentru regie (Liviu Ciulei), "Iarba verde de acas" n regia
lui Stere Gulea (1978), "Ecaterina Teodoroiu", regia Dinu Cocea. De
asemenea, el este cunoscut publicului i pentru rolul Socrate din
celebra serie "Liceenii". Talentul su, remarcat de productorii din
strintate, l-a recomandat pentru roluri n filme precum "Kafka"
(1991), regia Steven Soderbergh, alturi de Jeremy Irons i Theresa
Russell, "Mission: Impossible", regia Brian de Palma sau minunatul
rol Count Fontana din "Amen" (2002), regia Costa Gavras.
A participat la revoluia romn din 1989, fiind printre cei care
au cucerit Televiziunea Romn n 22 decembrie 1989. Alturi de Mircea
Dinescu a anunat la televiziune cderea regimului Ceauescu.
A fost membru n Consiliul Frontului Salvrii Naionale (figurnd pe
lista membrilor iniiali anunai la TVR de Ion Iliescu), apoi n
Consiliul Provizoriu de Uniune Naional, unde a ocupat funcia de
vicepreedinte, membru PNCD, ministru al culturii (12 decembrie 1996
- 28 decembrie 2000) n guvernele Victor Ciorbea, Radu Vasile, Mugur
Isrescu si vicepreedinte al Asociaiei revoluionarilor fr
privilegii.
In prezent, isi continua cu succes activitatea ca presedinte
UNITER, este directorul Teatrului National "I.L. Caragiale " din
Bucuresti, joac la Teatrul Naional n Eduard al III-lea, n regia lui
Alexandru Tocilescu i este regizorul a dou spectacole aflate n
repertoriul curent: apte dintr-o lovitur, de Lia Bugnar i Toi fiii
mei, de Arthur Miller.
In onoarea sa a aparut sub egida Fundatiei Culturale "Camil
Petrescu" si a revistei Teatrul azi, cu sprijinul AFCN si UNITER,
volumul "Cu Ion Caramitru de la Hamlet la Hamlet si mai departe" ce
face parte din colectia Galeria Teatrului Romanesc, ingrijita de
Florica Ichim, in care apar o serie de sapte dialoguri pe care
actorul Ion Caramitru si criticul de teatru Mircea Morariu le-au
avut in perioada 26 ianuarie 1 februarie 2009, un schimb de opinii
dintre doi oameni preocupati de teatru: unul in calitate de
personaj principal actorul, celalalt criticul, personaj secundar,
care astfel recompun impreuna o anume imagine asupra istoriei
Romaniei postbelice, vazuta prin prisma experientelor
personale.
Formeaza alaturi de actrita Micaela Caracas un cuplu solid in
viata (In 2008 au primit "Diploma pentru cel mai popular cuplu de
actori", n cadrul unei ceremonii organizate la sediul Uniunii
Teatrale din Romnia (UNITER) din Bucureti) si este tatal a trei
baieti : Andrei. Stefan si Matei.Marin MoraruMarin Moraru, actor
romn de teatru i film, s-a nscut la data de 31 ianuarie n
Bucureti.A absolvit Institutul de Art Teatral i Cinematografic
"I.L.Caragiale" n anul 1961, avnd ca examen de diplom rolul Agamita
Dandanache din piesa "O scrisoare pierduta de I.L.Caragiale, dup
aceea activnd pe scenele de la Teatrul Tineretului (1961-1964),
apoi la Teatrul de Comedie (1965-1968), la Teatrul Lucia S.
Bulandra (1968-1971) i la Teatrul Naional "I. L. Caragiale"
(1971-1974).A predat o perioad n calitate de confereniar
universitar la I.A.T.C. Bucureti (1974-1980), apoi ntorcndu-se la
Teatrul Naional "I. L. Caragiale.Marin Moraru este un actor care a
uluit lumea teatrului cu creaiile sale. Spectacole precum "D'ale
carnavalului", "Leonce i Lena", "Nepotul lui Rameau", "Capul de
roi", "Umbr", "Troilus i Cressida", "Ocolul pmntului", "Trei gemeni
veneieni", ori, dup Revoluie, "Tache, Ianke i Cadar", "Egoistul",
"Crim pentru pmnt" l-au avut i l au n fruntea distribuiei...Actorul
care a fcut onoare colii romneti de teatru i film a primit n data
de 2 martie 2009 premiul pentru ntreaga carier la Gala Premiilor
Gopo. Aceasta reprezint recunoaterea legitim pe care lumea filmului
de la noi o acord contribuiei importante pe care a avut-o Marin
Moraru la istoria ultimelor 4 decenii de cinematografie din
Romnia.Grigore Vasiliu-BirlicGrigore Vasiliu Birlic(n. 24 ianuarie
1905, Flticeni - d. 14 februarie 1970, Bucureti) a fost unul dintre
cei mai mari actori romni de comedie. A jucat n multe piese de
teatru, precum i n filme. Numele de natere era Grigore Vasiliu,
Birlic fiind doar o porecl pe care a primit-o datorit succesului
din piesaBirlic, jucat la nceputul carierei sale.Grigore Vasiliu
s-a nscut pe 24 ianuarie 1905, n familia unui mic negustor de pe
strada Prul Trgului din Flticeni. n copilrie a vrut s se fac clovn
la circ, dar a fost tempestiv potolit de ctre tatl su. A absolvit n
anul 1924 cursurile Liceului Nicu Gane din Flticeni, fcnd parte din
prima promoie a liceului.Scriitorul Eugen Dimitriu, fondatorul
Galeriei Oamenilor de Seam din Flticeni, povestete n carteaOraul
Muzelorc:Despre Grigore Vasiliu Birlic se putea bnui ce va ajunge n
via: actor de mare talent. O simpl grimas n linitea deplin a orei,
i toat clasa izbucnea n hohote de rs, dnd peste cap lecia...
Observaiile pe care le primea erau fcute cu nelegere. Profesorii
aveau intuiie, l i vedeau pe marile scene, n roluri ce puteau face
epoc. Uneori, Birlic ajungea pe mna directorului George Stino,
care-l fcea sctur. Voia s-i dea cteva vergi, dar fptaul se bga sub
mas.La dorina familiei sale care considera actoria ca fiind o
meserie neserioas, Grigore Vasiliu se nscrie la Facultatea de Drept
din Cernui. n paralel, pn a-i lua licena n drept, a fcut figuraie
la Teatrul Naional din Cernui pentru a-i ctiga traiul. Remarcat de
directorul Drago Protopopescu, este distribuit pentru prima dat de
ctre regizorul Aurel Maican n rolul unui tmpit din comediaMusca
spaniol, scris de vienezii Arnold i Bach, i adaptat de dramaturgul
Tudor Muatescu i de regizorul Sic Alexandrescu. Fiind peltic, a
fost mai gg dect ar fi cerut textul i astfel a repurtat nc de la
nceput un succes rsuntor.n urma succesului obinut la public, este
angajat ca actor la Teatrul Naional din Cernui. La Cernui, Grigore
Vasiliu cucerete simpatia publicului, fiind remarcat mai ales
datorit rolului Dandanache din piesaO scrisoare pierduta lui Ion
Luca Caragiale. Dramaturgul i omul de teatru Victor Ion Popa l
distribuie n piesa Amanetul de Holberg.Pentru admiterea la
Conservatorul de Art Dramatic din Cernui a trecut prin nu mai puin
de apte tentative nereuite. Motivul pentru care a fost admis cu
greu la Conservator era un defect de vorbire, explicat de Birlic
mai trziu: eram peltic i scuipam cnd vorbeam. Defectul s-a
transformat ns ntr-unul dintre atuurile actorului. La Conservator
s-a numrat printre elevii lui Petre Sturdza i mai trziu a avut-o ca
profesoar pe Gina Sandri. A legat o strns prietenie i cu Jules
Cazaban, coleg de Conservator. Mai trziu s-a mutat la Conservatorul
din Bucureti.n anul 1933, Grigore Vasiliu, student pe atunci la
Conservatorul de Art Dramatic din Cernui, a fost adus la Bucureti,
de ctre regizorul Aurel Maican. Timp de un deceniu a jucat pe
scenele diverselor companii particulare n piesele regizate de ctre
Sic Alexandrescu i Ion Iancovescu, fiind vedet n special la Teatrul
Vesel. Acest teatru i inea spectacolele ntr-o sal mic dintr-un
pasaj al Bulevardului Elisabeta din Bucureti; teatrul fusese
nfiinat de regizorul Sic Alexandrescu mpreun cu dramaturgul Tudor
Muatescu i avea s-i continue activitatea pn n anul 1940.Printre
piesele cele mai importante n care a jucat se numr:Vrcolacul,Micul
Weberde Arnold si Bach,Otto Elefantulde Arnold i Bach,Arde
nevast-meade A. Vercourt i Jean Bever,Prostul din baiede Ernest
Fiese i Karl Fellman,Corabia lui Noe,Aternutul de mtasede A.
Birabeau i G. Dolley,Printele ceilorde Glinger i Taussig,mpratulde
Luigi Bonelli etc.Din aceast perioad i trage i porecla, transformat
mai trziu n supranume,Birlic, care era titlul unei piese scrise de
vienezii Arnold i Bach, adaptat special pentru el de dramaturgul
Tudor Muatescu i de regizorul Sic Alexandrescu. Aciunea din pies
era localizat n nordul Moldovei, erou principal (un funcionar)
purtnd numele de Costache Perjoiu, zis Birlic, din Flticeni.Cu
rolul titular din farsaBirlic, tnrul Grigore Vasiliu a cunoscut un
succes uria, astfel nct a ajuns s se identifice cu personajul i s-i
adopte numele. Mai nti o porecl ce strnea rsul,Birlic(cuvnt de
origine turc nsemnnd asul de la crile de joc) a devenit o marc pe
care actorul a adugat-o numelui su, transformnd-o n renume.Sic
Alexandrescu i Tudor Muatescu au creat pentru Birlic aproape
exclusiv spectacole comice, cel mai adesea cu piese uoare, din
repertoriul bulevardier. Sic Alexandrescu monteaz pies dup pies cu
Birlic n rolul principal, toate avnd un mare succes la public.
Birlic a impresionat publicul i criticii teatrali prin creaiile
sale actoriceti complexe, avnd capacitatea de a trece foarte uor de
la un rol din registrul tragic la un rol din registrul comic i
invers.n anul 1934 a debutat n cinematografie alturi de Stroe i
Vasilache n filmulBing-Bang(care s-a pstrat i azi), apoi nDoamna de
la etajul II(1937) (n regia lui Dezideriu Major), alturi de Maud
Mary, Mihai Popescu i Miu Fotino (film pierdut, dar exist cteva
fotografii care ni-l prezint). Dramaturgul George Ciprian i ofer
rolul lui Chiric din piesa saOmul cu mroaga.A fost cstorit de dou
ori, mai nti cu Angela Mateescu, apoi cu Valeria Nanci, dar nu a
avut copii.Datorit talentului artistic Grigore Vasiliu Birlic a
fost impus ca director i patron al mai multor companii teatrale
(printre care i trupa Colorado).ns legea comunist a teatrelor din
anul 1947 a fcut ca Birlic s reziste n aceast postur doar un an,
fiind pn la urm nlocuit din funcie.Instalarea la putere n Romnia a
regimului comunist l-a prins n plin glorie, nchizndu-i ns graniele
spre lume. Se ntoarce ca actor la Teatrul Naional din Bucureti, dup
naionalizarea teatrelor particulare. Repertoriul Teatrului era
stabilit de Direcia de Propagand a Comitetului Central al PCR. Sic
Alexandrescu monteaz n anul 1953 piesaO scrisoare pierdut, Birlic
interpretndu-l iniial pe Dandanache, apoi pe Brnzovenescu.Radu
Beligan l consider un geniu al comediei, al umorului romnesc,
aezndu-l alturi de Constantin Tnase. Criticii au spus c umorul i
fizionomia sa l-ar fi putut propulsa ntr-o carier internaional de
excepie, dac nu ar fi fost prizonierul unei cinematografii
marginale, aservite propagandei de partid.n cadrul Festivalului
Goldoni din anul 1956, Sic Alexandrescu pleac la Veneia cu Birlic,
Alexandru Giugaru i George Calboreanu pentru a prezenta
piesaBdraniin traducerea lui Iancovescu. Apariia lui Birlic n
Italia, n piesaBdranii, a oprit din fug spectatorii care doreau s
se adposteasc de ploaia torenial care izbucnise n actul III al
piesei care se juca n aer liber, n grdina de la Palazzo Grassi.
Publicul a rmas pe loc, intuit sub ploaie, hohotind i aplaudnd n
delir fiecare replic a lui jupn Conciano Birlic, dei nu cunotea
limba n care se juca piesa.A fost strlucit n piesele de teatruD-ale
carnavalului,Conu Leonida fa cu reaciuneaiO scrisoare pierdutde
Caragiale,AvaruliBurghezul gentilomde Molire,Bdraniide Carlo
Goldoni,Egor Bulicovde Maxim Gorki,Revizorulde Nikolai Gogol,Oameni
care tacde Al. Voitin,Nunta lui Krecinskide Suhovo-Kobalin,Mielul
turbatde Aurel Baranga. Jocul su era caracterizat de un puternic
timbru personal i de o intonaie inimitabil. A jucat n peste 25 de
filme, ntr-o perioad n care numrul realizrilor cinematografice era
redus.A interpretat un numr de 13 personaje din opera marelui
dramaturg Ion Luca Caragiale. Amintim rolurile: Crcnel i Candidatul
nD-ale carnavalului, Spiridon i Ric Venturiano nO noapte furtunoas,
Brnzovenescu i Dandanache nO scrisoare pierdut, Coana Efimia nConu
Leonida fa cu reaciunea, Lefter Popescu nDou loturi, Costchel
Guduru nTelegrame. Despre Caragiale, Birlic avea s spun:Ca unul
dintre actorii care am interpretat cele mai multe personaje 13 din
opera marelui nostru dramaturg, l evoc cu afectuoas recunotin i
pentru succesele actoriceti pe care mi le-a prilejuit. Au
constituit pentru mine, n cei peste 35 de ani de teatru, o adevrata
coal a miestriei actoriceti, personaje ale maetrilor dramaturgiei
noastre. apte roluri n cele patru comedii.Simind c se apropie
momentul plecrii sale de pe scena vieii, Birlic a cerut
impresarului Gaby Michilescu s reia pentru public piesa de succes
care l-a consacrat: Birlic, la care a fost i regizor. Alturi de el,
au jucat actori de mare renume cum ar fi: Silvia Dumitrescu-Timic,
Alexandru Giugaru, Petre tefnescu-Goang, N. Grdescu, Vasilica
Tastaman, Antonescu-Crbu. A fost ultimul mare triumf al lui
Birlic.Artist al poporului, Grigore Vasiliu Birlic s-a stins din
via la data de 14 februarie 1970, la Bucureti, fiind nmormntat n
Cimitirul Bellu.n anul 2005 a fost emis o moned cu chipul
actorului.
Tora Vasilescu
Fosta actrita a Teatrului Nottara/Bucuresti, azi pensionara, s-a
nascut in 22 martie 1951 in Tulcea,si inca de la 5 ani bunica a
dus-o pe o scena dintr-o scoala din Tulcea s spuna o poezie.
Intuitiv, a trit povestea din acea poezie i s-a confundat cu
personajul. Era vorba de o feti care nu avea un printe, iar ea
nu-si cunoscuse tatl biologic.Numele il are de la al doilea so al
mamei sale, pe care l chema Vasilescu i a fost n lagr la rui. Pn la
14 ani, ea numindu-se Mihai.Mamei eii-au murit trei soi i fiecare
frate(o sora cu cu 13 ani mai mic si 2 frati gemeni cu22 de ani mai
mici ca ea ) au un alt tata.A absolvit Institutul de Arta Teatrala
si Cinematografica "I.L. Caragiale" Bucuresti n 1976, clasa prof.
Eugenia Popovici si in anul intai trece printr-o adevarata trauma :
avortul (ilegal ) in acele vremuri, " M-am dus pe undeva, la o
moasa, care mi-a facut avort fara anestezie, m-am intors a doua zi
cu trenul, usurata psihic ca am scapat de ceva atit de... E atit de
greu de vorbit despre aceste lucruri! Pentru ca avortul inseamna sa
faci o crima, mai ales ca sarcina era destul de mare, dar atunci nu
realizam asta" (Revista Vip/2007)." si, si acum regreta ca nu are
copii.In 1975 interpreteaza rolulMaria din filmul " Cursa"care ii
aduce notorietate interna, este recunoscuta ca fiind o actrita
deosebit de frumoasa, naturala si cu un talent desavarsit, devine
sotia marelui regizor Mircea Daneliuc, care ii mai incredinteaza
cateva roluri de exceptie :" De ce trag clopotele, Mitica?","
Croaziera", " Glissando" etc. care ii aduc succese internationale,
numeroase distinctii si premii , din care amintesc :De 3 ori
Premiul pentru Interpretare UCIN, Premiu pentru rolul din
Imposibila iubire la Aceno D'Oro. Premiu pentru Cel mai bun rol
secundar feminin in Sobolanii rosii etc.Desi a renuntat la teatru,
actrita este interpreta multor seriale Tv.unde joaca alaturi de
tineri interpreti care in opinia ei au un realism care o ncnt. ii
plac copiii i, din fericire, nc are energia lor. Deci poate inca, s
muncesc mult i foarte mult.In prezent locuieste cu cel de-al doilea
sot, un cetatean strainintr-o casa ecologica in Buftea, ii place sa
cultive si sa ingrijeasca plante , adora florile si animalele (are
trei lupi alsacieni)si este plina de energie si optimismTemperament
vulcanic ce sustine personaje explodind de vitalitate, pline de
nuri si actionind intotdeauna sub semnul unei sinceritati si
autenticitati a trairilor duse pina la vulgaritate.
Colea RautuColea Rutu (n. Nikolai Rutkovski, 28 noiembrie 1912,
Limbenii Noi, judeul Bli, astzi n Republica Moldova - d. 13 mai
2008, Bucureti) a fost un actor romn de teatru i film. A fost cel
mai mare fiu din cei patru copii ai familiei Rutkovschi, alturi de
Larisa, Natalia i Valentin. A fost elev la Colegiul Regele
Ferdinand din Chiinu. Nu i-a plcut niciodat cartea, aa cum singur
recunotea, n schimb i plcea foarte mult fotbalul, jucnd ctva timp n
echipa Uzinelor Mociornia din Bucureti. A urmat apoi Conservatorul
de Art Dramatic din Bucureti. A fost mai nti corist la Opera din
Cluj.
A debutat la Teatrul de Revist Crbu condus de Constantin Tnase,
unde a interpretat mai ales cuplete social-satirice. Tot acolo a
interpretat pentru prima oar faimosul lagr i-a ieit coaru-n drum,
de Gherase Dendrino, pe versuri de Puiu Maximilian.La iniiativa lui
Sic Alexandrescu a jucat la Teatrul Naional din Bucureti.
ntre anii 1952-1968 a jucat la Teatrul Giuleti. A jucat pentru
scurt timp i la Teatrul din Piteti. A interpretat roluri n peste 70
de filme de lung metraj, att romneti ct i strine i n seriale de
televiziune. Rolul sau de debut (Ilie Barbu) a rmas reperul ntregii
sale filmografii. A debutat n film interpretnd rolul
protagonistului din Desfurarea, regia Paul Clinescu, prima
ecranizare dup Marin Preda. A interpretat roluri memorabile n Moara
cu noroc, Mihai Viteazul, Fraii Jderi, Nemuritorii, Pintea etc.
Actorul a primit premiul ACIN n 1988, pentru ntreaga activitate,
i s-a numrat printre laureaii Galei Vrsta de Aur din 2001, ai
Premiilor Naionale n Domeniul Teatrului i Galei Premiilor n
Cinematografie.Adrian PinteaDesavarsit actor romn de teatru si
film, pe numele real Adrian Virgil Pintea, celebrul Iancu Jianu
zapciul, Iancu Jianu haiducul", regizat de regretatul Dinu Cocea in
1980 si 1981, din filmul dedicat acestui mare erou ardelean al
Romaniei , s-a nascut pe 9 octombrie 1954 in Beius.Si-a petrecut
copilaria in Beius / Oradea alaturi de familia sa, tatal ofiter de
armata regala, mama sa pe care o venera si sora sa Rodica Austin
stabilita de 25 de ani in Anglia unde lucreaza ca specialist in
limbi indoneziene
"Adrian a fost o minune de copil: foarte frumos, sensibil,
afectuos - mai ales fata de mama sa. Era extrem de generos si dadea
cu drag ultima jucarie oricarui copil ar fi dorit-o, statea aplecat
ore ntregi peste o coala de hrtie si renunta doar cnd desenul
prindea viata. Tata, care l-a nvatat sa cnte la vioara, i-a trezit
n asemenea masura pasiunea pentru muzica, nct era de neconceput sa
nu devina un muzician stralucit. Dupa ce a citit toate cartile
pentru copii din biblioteca, a nceput sa scrie cartile lui. La
scurt timp, personaje istorice reale si imaginare au invadat
cartierul si apoi orasul: Mihai Viteazul, Robin Hood, Decebal,
indieni, cowboys, ofiteri, Sherlock Holmes, mparati si cersetori au
fost interpretati cu atta convingere" (Rodica Austin).A fost un
copil nzestrat peste masura! Cu afinitati spre arta in general se
inscrie si a absolvit Institutul de Arta Teatrala si
Cinematografica "I.L. Caragiale" din Bucuresti la clasa
profesorului Petre Vasilescu n 1979.
Angajat al Teatrului "Nottara" din Bucuresti, inegalabilul
Adrian Pintea a cucerit mereu publicul si ntotdeauna a strnit
ropote de aplauze cu interpretarile sale ramase de neuitat din
teatru - Oedip / 1977, Romeo / 1978, Ahile /Ifigenia / 1981, Henric
al lV-lea / 1990 etc. si a fost remarcat de regizori celebri si
distribuit in film.De la "baiatul cu pasarea " din filmul de debut
" Mania"/ 1977, la George din " Intre oglinzi paralele" realizat de
Mircea Veroiu, de la interpretarea din " Falansterul " realizat de
Savel Schiopu la Zeno din " Lumini si umbre ", de la Reparatorul de
piane din " Adela" la Iancu de Hunedoara din " Vlad" / 2003 etc el
a ramas in memoria cinefililor ca unicul si inegalabilul interpret
al lui IANCU JIANU.Tacerile, sensibilitatea si realismul
interpretarilor sale n roluri de teatru sau de film l faceau adulat
de public, pentru ca ochii si puterea privirii lui au avut puterea
sa transmita mai multa emotie dect orice cuvnt rostit.La vremea
debutului sau, n 1980, Adrian Pintea a trait o frumoasa poveste de
dragoste, cu multe "ingrediente neplacute" aparute in presa vremii,
cu actrita Irina Petrescu o celebra actrita dar mult mai in varsta.
Dupa separarea de aceasta, a urmat o perioada zbuciumata pentru
actor, dar n viata sa a aparut o femeie care, dintr-o mare dragoste
pentru el, a renuntat la familia sa - era casatorita cu directorul
de imagine din TVR, Mihai Mrtu, si avea o fetita, Ana. Silvia
Mihaela, de profesie arhitect, a fost fiinta care, cu discretie si
cu o rabdare iesita din comun, l-a ajutat pe marele actor sa
depaseasca momentele mai grele din viata sa. Cei doi s-au casatorit
n anul 1984.Spre sfrsitul anilor `80, Adrian Pintea a devenit
asistent universitar la Institutul de Arta Teatrala si
cinematografica I.L.Caragiale", la clasa Olgai Tudorache si, dupa
iesirea acesteia la pensie, a devenit titular pe postul de profesor
universitar. A fost adorat de studentii sai, carora le era,
deopotriva, pedagog si prieten, critic si admirator...n 1990 ncepe
sa predea actorie la acelasi institut, devenit ntre timp
Universitatea Nationala de Arta Teatrala si Cinematografica "I.L.
Caragiale".Si ca profesor, Adrian Pintea, cu amestecul sau
inconfundabil de timiditate, emotie si gratie artistica, a strnit
adevarate pasiuni printre discipolele sale. n anul 1993, Laura
Jianu, o studenta la clasa lui Alexandru Repan, se ndragosteste
nebuneste de el si, de dragul lui, face eforturi pentru a-i fi
mereu mai aproape. Laura a dat doi ani ntr-un an si a trecut la
clasa Olgai Tudorache, pentru a-i fi mai aproape iubitului ei,
asistentul Adrian Pintea. Din pacate, iubirea lor s-a ncheiat
destul de brutal dupa ce Laura a absolvit facultatea. Ea s-a
maritat si a plecat n Anglia. Dar, din nefericire, si relatia
sufleteasca dintre Adrian si sotia sa, Silvia Mihaela, se rupsese
iremediabil. Cei doi au divortat...
Adrian Pintea o intalneste insa pe Lavinia Tatomir. El actor
celebru, ea o adolescenta cu puteri paranormale. El avea 43 de ani,
ea 16. El ardelean, ea olteanca. Ea vindecatoarea, el pacientul...
Lavinia era fiica medicului actorilor Teatrului National din
Craiova. Diferenta de vrsta dintre cei doi, care s-au casatorit,
era de 26 de ani.
Adolescentei i se parea necuviincios sa-l priveasca pe domnul
Pintea ca pe un barbat; nu indraznea nici sa viseze. Anii au
trecut, legatura s-a pastrat si intr-o noapte de toamna, Lavinia a
primit un telefon in care idealul ei masculin (de atunci si
de-acum) o cerea de nevasta, pe ea, copilul. N-a mai dormit pana
dimineata, iar a doua zi si-a anuntat familia. Tatal ei a crezut ca
a facut cineva glume, asa ca Adrian a trebuit sa se prezinte cu
flori si sa-si ceara miresuca (asa cum o alinta si acum) in cadru
oficial. Pe 25 decembrie, in acelasi an 2000, Lavinia Tatomir,
proaspata studenta la Medicina, a devenit doamna Pintea.Inca ii
vorbea cu dumneavoastra. Atunci a inceput naveta romantica
Bucuresti-Craiova. Nunta au facut-o in vara, intr-o biserica
catolica, dupa religia lui Adrian. Oricum Dumnezeu e unul singur.
Dupa terminarea primului ei an de facultate, s-au mutat la
Bucuresti. n 2002 obtine titlul de Doctor n domeniul Teatru, cu
lucrarea Hamlet sau actorul lucid, lucrare ce va lua si forma unei
carti la editura ALL.n 2004 absolva Universitatea Nationala de Arta
Teatrala si Cinematografica "I.L. Caragiale", sectia Regie Film, la
clasa Elisabeta Bostan. Nu a avut copii dar isi adora nepoatele
Catherine, Louisa si Annabel. Adrian se pregatea pentru premiera
piesei Hamlet (rolul vietii lui, solicitant si prin durata de 4 ore
si jumatate si prin gradul de dificultate) pe scena craioveana.
Epuizat probabil de repetitii, a ramas fara voce cu cateva zile
inainte de spectacol. In disperare de cauza, s-a gandit sa apeleze
la o metoda neconventionala si cum Lavinia era deja un fenomen
datorita harului ei, i-a trecut pragul. A fost, asa cum spune ea, o
intalnire karmica.Adrian Pintea a ncetat din viata n dup-amiaza
zilei de vineri 8 iunie 2007, la Spitalul Clinic Fundeni, unde a
fost internat n stare grav cu ciroz hepatica foarte avansat.
Actorul s-a prezentat de urgent la spitalul Fundeni, unde medicii
au descoperit c starea lui de sanatate era grav afectata pe fondul
unei ciroze foarte avansate, provocat de virusul B.(complications
from cirrhosis, pulmonary and kidney hypertension). Sotia sa,
bioenergeticianul Lavinia Tatomir Pintea a stat alaturi de marele
actor Adrian Pintea la spital pana n ultimele momente. Ceremonia de
nmormntare a avut loc la Cimitirul Bellu din Bucuresti pe 10 iunie
2007. Actorul de religie romano-catolic, practicant si mergand
frecvent la Catedrala "Sf. Iosif", cavaler al Ordinul Templierilor,
a fost insotit pe ultimul drum de familie, colegi si calul sau
Duran.Sunt adeptul mbatrnirii demne, frumoase, pe ct se poate mai
plina de energie' declara Adrian Pintea intr-un tiraj al unei
reviste de mare succes in Bucuresti si nu numai, dar soarta a vrut
altfel si la numai 53 de ani cand era inca in box-office-ul si
topurile de specialitate pentru interpretarile Cine / Tv :
Alexandru Nichita din " Daria iubirea mea ", King Phillip of
Lockland din "Gryphon"(2007), realizat de Andrew Prowse si Pandit
din "Youth Without Youth" realizat de marele cineast Francis Ford
Coppola (2007), se retrage de pe scena vietii lasand un mare gol in
inima celor ce i-au vazut interpretarile, l-au remarcat si
adulat.
Ion LucianActorul Ion Lucian s-a nscut la 22 aprilie 1924, in
Bucureti.A absolvit in 1942 Liceul Matei Basarab si Academia Regala
de teatru si muzica in 1945. A debutat pe scena Teatrului Naional
din capitala si a jucat pana in 1945 in in roluri ca Gulita din
Coana Chiria de T.Muatescu dup Alecsandri, Poetul Tulip din Mioara
de Camil Petrescu, Simon Bliss din Familia Bliss de Noel Coward,
Jaques din Silvette de V. Eftimiu, Nicolas i Scarciafico din
Prinesa ndepartata de Ed. Rostand, Tnarul din O var la moie de
Guido Bondi, Magnasco din Ast sear se joac fr pies de Pirandello,
Hlestacov din Revizorul de Gogol, Florindo din Mincinosul de
Goldoni, Mickey din Fascinaie, etc.
Pana in 1947 a jucat la Teatrul Alhambra in rolul lui Gustl din
ara sursului sau Tony din Prinesa Circului, apoi la Teatrul
Municipal din Bucuresti, in roluri ca Boby 2 din Insula de M.
Sebastian, Valentin din Nu se tie niciodat de G.B.Shaw, Svadea din
Liubov Iarovaia, Marinarul chiop din Uraganul de B.Belloerkovski,
Bufonul Tuchstone i Le Beau din Cum v place de W.Shakespeare,
Andrei din Dragoste pentru trei portocale dup C.Gozzi, Tristan din
Cinele gr dinaruluide Lope de Vega. A fost profesor la Academia de
Teatru i Film in 1952-1956.
In 1967 era cofondator si director al Teatrului Ion Creanga,
unde a regizat spectacole ca Harap-Alb dup I.Creang, N-ai vzut dvs.
Un tat ? de Ed.Jurist i I.Musta, Cei trei muchetari de Alex.Dumas,
Salut voios!de Jurist i Musta, Romeo i Janette de Anouilh, a jucat
in zeci de spectacole. A jucat apoi pe scena Teatrului de Comedie
in roluri ca Celebrul 702 de Al. Mirodan, Jean din Rinocerii de
Eugen Ionesco, Fraii Bullinger (rol dublu) din Swek n al II-lea
rzboi de B.Brecht, Fairchild din Gally Gay de B.Brecht, Mr.Jourdain
i Harpagon din Moliere la Comedia, Reporterul din Procesul d-lui
Caragiale de M.tefnescu.
In 1990 era fondator si director al Teatrului Excelsior, funcie
pe care o deine si azi, din anul 2002 este societar de onoare al
Teatrului National, a publicat lucrrile Fantezii pe teme
umoristice, Stelute de umor, Le petit coq, este membru al Uniunii
Scriitorilor din Romnia, membru al Societaii Autorilor i
Compozitorilor Dramatici de la Paris.
I-au fost decernate de-a lungul timpului numeroase premii si
distincii. Este Ofier al Legiunii de Onoare Frana, societar de
onoare al Teatrului Naional, Cavaler al Ordinului Serviciu
credincios in grad de Mare Cavaler.Maestrul s-a stins din viata pe
31 martie 2012.
Rodica MandacheRodica Mandache s-a nascut pe 13 aprilie, 1943,
in orasul Iasi. Nu este cunoscut faptul ca Rodica Mandache se
hotaraste sa devina actrita dupa ce o vede pe Marieta Deculescu in
rolul Necunoscutei din piesa "Steaua fara nume", de Mihail
Sebastian. Imediat dupa terminarea liceului Oltea Doamna, in 1960,
a pornit catre capitala pentru a da concurs la IATC. Examenul de
admitere la actorie a fost prima reusita din Bucuresti pentru
tanara Rodica Mandache. Cativa ani mai tarziu se casatoreste cu
marele fotograf Aurel Mihailopol. Impreuna au o fiica. In 1980 este
partenera lui Florin Piersic in teatrul tv "Visul unei nopti de
iarna", de Tudor Musatescu. Personajul Dorulet nu o incanta prea
tare, dar devine rolul rapel din viata de artist a Rodicai
Mandache.Mircea DiaconuMircea Diaconu s-a nascut pe 24 decembrie
1949 in localitatea Vladesti, judetul Arges. Este actor i profesor
la Institutul de Teatru I.L.Caragiale si directorul Teatrului
Nottara din Bucureti. A absolvit liceul la Campulung Muscel n 1967
i IATC I.L. Caragiale din Bucuresti n 1971. A debutat n 1970, la
Teatrul Bulandra. Debutul n cinematografie a avut loc n 1971, cu
filmulNunta de piatra. n 1972, a fost angajat la Teatrul Bulandra,
unde a rmas pna n 1982, cnd a devenit actorul teatrului Nottara. A
fost primul actor din Romnia care i-a dat demisia, devenind liber
profesionist (1990). Unul din cele mai recente filme de succes in
care a jucat rolul principal esteFilantropica(2002).Maia
MorgensternMaia Morgenstern s-a nscut la data de 1 mai 1962 la
Bucureti n zodia taurului, ceea ce i-a conferit tria i ncpnarea
specific taurilor fr de care nu ar fi reuit. A fost mritat de dou
ori i are trei copii: Tudor Aaron, Eva Leea Cabiria i Ana Isadora,
care i-au fcut viaa mai frumoas.
Debutul n cinematografie s-a produs n anul 1983, cu filmul Prea
cald pentru luna mai, n regia Mariei Callas Dinescu. Numele su,
Morgenstern, n traducere liber nseamn "Steaua de diminea", iar n
german e vorba de Luceafrul de diminea, acesta fiind i un alt nume
dat Fecioarei Maria, Maicii Domnului, fapt care a contribuit mult
la alegerea sa n rolul din "Patimile lui Hristos" - 2004 ntruct
regizorul filmului, Mel Gibson, fiind un devotat romano-catolic, a
luat i acest lucru n considerare pe lng originea ei.
Ceea ce i-a adus faim a fost filmul Balana, realizat de Lucian
Pintilie, cu care a venit i notorietatea internaional, actria fiind
astfel declarat "Steaua de mine", obinnd totodat i prestigioasa
distincie a Academiei Europene de Film - Premiul Felix. A studiat
la Academia de Teatru i Film din Bucureti ntre 1981 i 1985, dup
care a jucat i la Teatrul Tineretului din Piatra Neam ntre anii
1985 i 1988.
Au urmat doi ani la Teatrul Evreiesc de Stat i, din 1990, cnd a
plecat de acolo, pn n prezent, a jucat la Teatrul Naional din
Bucureti. A jucat n numeroase filme romneti i strine, fiind una
dintre puinele actrie romnce care a reuit s ptrund n cinematografia
strin.Leopoldina BalanutaLeopoldina Blnu (n. 10 decembrie 1934,
Puleti, judeul Vrancea - d. 15 octombrie 1998) a fost o actri
romnc.A absolvit n 1957 Institutul de de Art Teatral i
Cinematografic (IATC) din Bucureti, la clasa Mariettei Sadova,
Marcel Anghelescu, i a debutat la Bucureti, n regia lui Ion Cojar,
jucnd-o pe Velea din Prima ntlnire, de Tatiana Stina. Ultimul ei
rol a fost cel din "O batist n Dunre", de D.R. Popescu, la Teatrul
Naional, montat de acelai regizor.
A debutat pe scena Teatrului Mic cu piesa "Prima ntlnire". A
avut roluri memorabile n "Vassa Jeleznova" i "Mama" de Maxim Gorki,
"Anna Karenina", de Lev Tolstoi, "Medeea" de Euripide, "Martin
Eden" de Jack London, "Noaptea Iguanei" de Tennessee Williams,
"Oameni srmani" de Feodor Dostoievski, "Livada cu viini" de Anton
Pavlovici Cehov, "Doi pe un balansoar" de William Gibson i, n
special, n piesele lui Dumitru Radu Popescu, "Ca frunza dudului n
rai" i "O batist n Dunre" (alturi de Mariana Mihu i Ileana Stana
Ionescu).
A fost distribuit i n filme, mai ales n roluri cu ncrctur
dramatic, "Nunta de piatr" (1972), "Dincolo de pod" (1975), "Ion,
blestemul pmntului, blestemul iubirii" (1979), "Clipa" (1979),
"Bietul Ioanide" (1979), "Npasta" (1982), etc.Leopoldina Blnu a
avut i o colaborare de succes cu Televiziunea. "Gaiele" (1993),
"Strigoii" (1992), "Trandafirul i coroana", "Conu' Leonida fa cu
reaciunea"(1985), "Moartea unui comis voiajor" (1977), "Idolul i
Ion Anapoda" (1991) sunt doar cteva din piesele n care a aprut la
Televiziune.
Dei a fost considearat o actri dramatic, Leopoldina Blnu a avut
i nite memorabile roluri de comedie. Sceneta TV "Care de dame" de
G.H. Brescu, realizat n 1980 (unde actria intruchipeaz 4 personaje)
este considerat unul din momentele de referin din istoria
divertismentului TV romnesc.
Leopoldina Blnu a fost una din cele mai importante actrie care a
practicat spectacolul de poezie i care s-a preocupat intens de
acest lucru. Continuatoare a recitativului dramatic creat de colile
lui Constantin Nottara i Gheorghe Storin, Leopoldina Blnu a dat un
regal de muzic i poezie, mpreun cu Narcisa Suciu, n spectacolul "O
ntmplare a fiinei" din 27 ianuarie 1998, pe versurile poeilor Ana
Blandiana, tefan Augustin Doina, Magda Isanos, Nicolae Labi i
Nichita Stnescu. Eu plec cu viata mea n teatru; teatrul vine cu
viaa lui n viaa mea. M gndeam ct dreptate a avut srmanul Tarkovski,
care spunea, n ultimele zile ale existenei lui: Doamne, am obosit
ateptndu-te! [] totdeauna arta mi-a aprut ca o tafet a
Dumnezeirii.
Leopoldina Blnu a fost fat de preot iar n 1977 s-a cstorit cu
binecunoscutul actor Mitic Popescu.Emil HossuEmil Hossu, nscut n 24
noiembrie 1941 n Ocna Sibiului, declara presei 'Sunt maramuresean
dup mam, sljean dup tat, dar stau n Bucureti de foarte mult vreme".
Este actor la Teatrul Nottara, din Bucureti. Este cstorit cu actria
Catrinel Dumitrescu de la acelai teatru si sunt impreuna de peste
19 ani.
Deoarece tatl su era diplomat, pe 23 august 1945 toat familia a
fost deportat ntr-un lagr n Germania, unde a rmas timp de un an i
trei luni. Dup ce au scpat din lagr, prinii s-au ntors in Romnia.
Casa, o fabric de a i maina le fuseser confiscate.
n 1948, pentru c fusese diplomat n perioada lui Ion Antonescu,
tatal sau a fost trimis la munc forat la Canalul Dunare - Marea
Neagra. S-a imbolnavit de cancer si cand actorul avea doar 17 ani
si-a pierdut tatal.
A copilarit in Maramures, a urmat Liceul Cantemir din Bucuresti.
Spre actorie a fost ndrumat de sfaturile profesorului de romn,
Constantin Manolescu, de la liceul Cantemir. Acesta afirma : i port
un respect nostalgic permanent. Mi-a dat s joc mos Tnase din Rzvan
si Vidra si, probabil, impresionat de compoziia mea, a spus:
Milule, trebuie sa faci teatru".n acel moment s-a deschis dorina de
a afla tot mai multe despre aceast lume si pentru c nu avea origine
sanatoasa, Emil Hossu a reuit s intre la ATF abia din a treia
ncercare.
Emil Hossu este un actor care a marcat multe generaii. Cu un sim
al umorului fin i cu o modestie rar, el ridic i astzi spectatorii
la teatru n picioare. Primele sale roluri retribuite au fost la
teatrul radiofonic. A jucat mult n film, dar a avut si n teatru
roluri importante.
A fost casatorit cu violonista Ana Hossu, copilul lor fiind Dan
Hossu. Cei doi au divortat, ulterior Emil gasind fericirea casnica
alaturi de colega sa Catrinel Dumitrescu. Din 1992 au luat, el si
soia, datorit invitaiei pe care le-a fcut-o bunul lor prieten Geo
Saizescu, o clas de actorie. De atunci au avut patru promoii n care
Catrinel a fost vioara principal, pentru c ei i place s
construiasc. Au fcut spectacole de absolvire, de licen, cu
rezultate, cronici, premii foarte bune.
2007 a fost pentru actor un an bun, a jucat in regia sotiei sale
Catrinel Dumitrescu, in premiera Teatrului Nottara, Btrnul, o pies
dup Gorki, alturi de muli colegi, de foti studeni de-ai lor, de
Bebe Cotimanis, de Anca Bejenaru i de un foarte bun actor, cruia ii
prevede un viitor strlucit, Gabriel Ru.
Intre timp a mai avut o colaborare, a intrat i el pe culoarul
telenovelelor, astfel Emil Hossu a putut fi vzut n producia
Chiquititas, difuzat pe un post de televiziune si recent intr-un
rol episodic in "Fetele marinarului".Octavian CotescuOctavian
Cotescu (n. 14 februarie 1931, Dorohoi - d. 22 august 1985) a fost
un actor romn de succes, din generaia de aur. A nceput s joace
teatru nc din anii de liceu, la Iai.A urmat ciclul primar din str.
Toma Cosma din Iasi (1938-1942), Liceul National (1942-1944),
Liceul Militar din Iasi, mutat la Timisoara si Pitesti care a fost
desfiintat n 1945. Revenit la Iasi reia cursurile Liceului
National. Elev n clasa a VI-a, al Liceul National din Iasi,
Octavian Cotescu sustine, in toamna anului 1946, examenul de
intrare la Conservatorul Iesean reusind cu rolul Mircea Vadu din
"Cumpana", isi sustine examenul de diploma la Institutul de Teatru
Matei Millo in 1950, dup care a fost repartizat la Teatrul Bulandra
din Bucureti, unde a debutat la 12 mai 1951, n spectacolul "Pdurea"
de A.N. Ostrovski. A jucat n numeroase filme i piese de teatru
alturi de actori ca Toma Caragiu, Dem Rdulescu etc. mpreun cu Coca
Andronescu a creat un memorabil cuplu fictiv, originar din Lehliu
Gar, Tana i Costel, care a fost prezentat la Televiziunea Romn, n
anii 1970, ntr-un mini-serial de mare succes la public i la
critic.
La Iasi, tanarul Octavian Cotescu se vede atras de scena, de
spectacolul teatral, fapt ce il determina sa se prezinte in fata
unei comisii de selectie pentru colectivul de teatru al
organizatiei "Apararea patriotica". In activitatea sa de actor se
poate numara multe filme artistice, piese de teatru, teatru de
televiziune dar si teatru radiofonic.
Actorul Octavian Cotescu a fost n ultimii ani de via rector al
Institutului de Art Teatral i Cinematografic (IATC) din Bucureti
(1981 - 1985). A decedat la data de 22 august 1985 lasand in urma o
cariera de invidiat pentru orice mare actor.