Top Banner
Dem Radulescu S-a născut la Râmnicu Vâlcea într-o familie de negustori. După terminarea liceului la Râmnicu Vâlcea, „Bibanul” (poreclă primită în liceu) a trebuit să aleagă între sportul de performanţă şi actorie. El a obţinut chiar o stea de aur, la un campionat de amatori, la Râmnicu Vâlcea; a luptat în ring la categoria mijlocie. A debutat ca amator la vârsta de 17 ani, la un bal organizat de fanfara gării. În 1956 a câştigat premiul I pentru interpretare cu piesa Steaguri pe turnuri (îl interpreta pe „banditul” Rijikov), la un concurs pentru tineri actori. A fost remarcat de Sică Alexandrescu; practic acesta a fost debutul carierei sale. A fost prieten cu Ion Cojar şi Liviu Ciulei; cu ultimul a colaborat pentru Farfuridi din „O scrisoarea pierdută”, unde a avut colegi de excepţie: Rodica Tapalagă, Petre Gheorghiu, Ştefan Bănică, Mircea Diaconu, Octavian Cotescu, Cioranu şi Ciulei însuşi. Liviu Ciulei l-a numit „Un actor de geniu”. Dem Rădulescu a fost unul dintre marii actori de comedie români de teatru, film şi televiziune, profesor la Universitatea Naţională de Artă Teatrală şi Cinematografică „I. L. Caragiale” din Bucureşti.A fost casatorit cu actrita Paula Radulescu, de care mai apoi a divortat, casatorindu-se cu eleva sa de la I.A.T.C., actrita Adriana Schiopu, urmasa lor fiind Irina Radulescu. S-a stins din viaţă în Bucureşti, la 17 septembrie 2000. Toma Caragiu Unul din cei mai mari actori romani, cu activitate bogata în teatru, TV si film a interpretat cu precadere roluri de comedie, dar a excelat si in drame, unul dintre filmele sale de referinta fiind Actorul şi Salbaticii. Maestrul Toma Caragiu s- a nascut la data de 21 august 1925 in orasul Ploiesti jud. Prahova. Provine dintr-o familie de aromani tatal sau fiind Nico Caragiu si mama sa Atena Papastere Caragiu originara din satul grecesc Aetomilitsa. Familia sa sa stabilit in orasul Ploiesti pe str. Rudului, nr.144, iar Toma Caragiu a urmat ciclul gimnazial la Liceul "Sfintii Petru şi Pavel" din Ploiesti. La scurt timp a fost ales pentru trupa de teatru a liceului unde şi scrie în revista liceului „Framantari". Termina liceul si obtine diploma de Bacalaureat in vara anului 1945. Se inscrie la facultatea de drept, dar nu dupa
41

Lista Marilor Actori Romani

Sep 14, 2015

Download

Documents

Cristian Iorga

Lista cu marii actori ai Romaniei
Welcome message from author
This document is posted to help you gain knowledge. Please leave a comment to let me know what you think about it! Share it to your friends and learn new things together.
Transcript

Dem Radulescu S-a nscut la Rmnicu Vlcea ntr-o familie de negustori. Dup terminarea liceului la Rmnicu Vlcea, Bibanul (porecl primit n liceu) a trebuit s aleag ntre sportul de performan i actorie. El a obinut chiar o stea de aur, la un campionat de amatori, la Rmnicu Vlcea; a luptat n ring la categoria mijlocie. A debutat ca amator la vrsta de 17 ani, la un bal organizat de fanfara grii.n 1956 a ctigat premiul I pentru interpretare cu piesa Steaguri pe turnuri (l interpreta pe banditul Rijikov), la un concurs pentru tineri actori. A fost remarcat de Sic Alexandrescu; practic acesta a fost debutul carierei sale.A fost prieten cu Ion Cojar i Liviu Ciulei; cu ultimul a colaborat pentru Farfuridi din O scrisoarea pierdut, unde a avut colegi de excepie: Rodica Tapalag, Petre Gheorghiu, tefan Bnic, Mircea Diaconu, Octavian Cotescu, Cioranu i Ciulei nsui. Liviu Ciulei l-a numit Un actor de geniu.Dem Rdulescu a fost unul dintre marii actori de comedie romni de teatru, film i televiziune, profesor la Universitatea Naional de Art Teatral i Cinematografic I. L. Caragiale din Bucureti.A fost casatorit cu actrita Paula Radulescu, de care mai apoi a divortat, casatorindu-se cu eleva sa de la I.A.T.C., actrita Adriana Schiopu, urmasa lor fiind Irina Radulescu.S-a stins din via n Bucureti, la 17 septembrie 2000.

Toma Caragiu

Unul din cei mai mari actori romani, cu activitate bogata n teatru, TV si film a interpretat cu precadere roluri de comedie, dar a excelat si in drame, unul dintre filmele sale de referinta fiind Actorul i Salbaticii. Maestrul Toma Caragiu s-a nascut la data de 21 august 1925 in orasul Ploiesti jud. Prahova. Provine dintr-o familie de aromani tatal sau fiind Nico Caragiu si mama sa Atena Papastere Caragiu originara din satul grecesc Aetomilitsa. Familia sa sa stabilit in orasul Ploiesti pe str. Rudului, nr.144, iar Toma Caragiu a urmat ciclul gimnazial la Liceul "Sfintii Petru i Pavel" din Ploiesti. La scurt timp a fost ales pentru trupa de teatru a liceului unde i scrie n revista liceului Framantari". Termina liceul si obtine diploma de Bacalaureat in vara anului 1945. Se inscrie la facultatea de drept, dar nu dupa mult timp abandoneaza cursurile si se inscrie la Conservatorul de Muzica si Arta Dramatica Bucuresti, clasa Victor Ion Popa. Debutul insa pe o scena adevarata se produce n anul 1948, pe scena Studioului Teatrului National din Piata Amzei, cand, student fiind, n anul III, i se ncredinteaz rolul unui scutier din Toreadorul din Olmado n regia maestrului Ion Sahighian. La 1 mai 1948 este angajat ca membru la Teatrului National. Iar in 1949, la 24 ani, obtine Diploma de absolvire a I.A.T.C. S-a stins sin viata intr-un mod tragic, sub daramaturile blocului din Bucuresti unde locuia, n urma cutremurului din 4 martie 1977, fiind inmormantat la cimitirul Belu din Bucuresti.

Olga TudoracheNascuta pe 11 octombrie 1929, in comuna Oituz, judetul Bacau, Olga Tudorache este o celebritate in lumea teatrului si filmului romanesc. Termina, n 1951, Institutul de Teatru si activeaza neintrerupt pe scenele teatrului bucurestean, radiofonic si in film.Angajata, din septembrie 1951, la Teatrul Tineretului din Bucuresti, unde si desfasoara activitatea nentrerupt, pna n 1966, cnd teatrul fuzioneaza cu Teatrul Nottara. La noul teatru, Teatrul Mic, ramne angajata pna n 1978.

Din anul universitar 1976 este Conferentiar universitar la Institutul de Arta Teatrala si Cinematografica I.L.Caragiale, la catedra de actorie. Din 1990 este profesor: a scos sase promotii de actori, pna la pensionare, n 1997. In anul 2000 are loc retragerea efectiva din nvatamnt.In film a detinut mai ales roluri de plan doi: "Tudor", "Razbunarea haiducilor", "Profetul, aurul si ardelenii", "Prea cald pentru luna mai", "Tusea si junghiul", "Doi haiduci si o crasmarita", "O vara de neuitat" pana la "Femeia visurilor"/ 2004 sau "Cendres et sang"/2008.De un talent imens si inconfundabil a obtinut pentru interpretarile sale numeroase premii si distinctii.A fost casatorita cu actorul Cristea Avram. Fiul lor, Alexandru, inginer de profesie este stabilit in SUA.

Victor RebengiucVictor Rebengiuc(nscut la 10 februarie 1933 n Bucureti), este un actor romn cu o contribuie important la dezvoltarea teatrului i cinematografiei romneti. A absolvit UNATC "I. L. Caragiale" Bucureti n 1956, clasa prof. Aura Buzescu i Beate Fredanov. Este membru al trupei Teatrului Bulandra Bucureti din 1957. Joac ns i n spectacolele altor teatre cum ar fi: Teatrul Naional Bucureti, Teatrul Mic, Teatrul Naional din Cluj Napoca sau Teatrul Arca.A fost rector al UNATC "I. L. Caragiale" Bucureti n perioada 1990-1996. A fost director al Teatrului Bulandra ntre anii 1996-1998. Performanele sale artistice sunt legate i de importante roluri n teatrul de televiziune i n Teatrul Radiofonic Naional.Imediat dup evenimentele din decembrie 1989, apare n direct la Televiziunea Romn cu un sul de hrtie igienic n mn. i invita, astfel, pe anumii politicieni - ce jucaser un rol activ n regimul comunist - s se tearg la gur nainte de a vorbi despre democraie.n anul 2004, la cea dea treia ediie a Festivalului Internaional de Film Transilvania, a primit Premiul de Excelen pentru ntreaga carier. n acelai an a fost declarat de ctre criticii de film din Romnia (Retrospectiva Filmelor Anului) cel mai bun actor din 2004 pentru rolul din filmul Niki Ardelean, colonel n rezerv, de Lucian Pintilie.n 2008, cnd a mplinit 75 de ani, editura Humanitas a lansat cartea Victor Rebengiuc Omul i actorul, semnat de criticul Mihaela Michailov i jurnalista Simona Chian. Cartea cuprinde interviuri cu actorul, cu soia sa, Mariana Mihu, i fiul, Tudor Rebengiuc.Este cstorit, din 1965, cu actria Mariana Mihu i au mpreun un fiu, Tudor.Dotat cu intuitie, forta si sensibilitate, cunoaste o evolutie spectaculoasa de la statutul de actor de prim plan la cel de vedeta, pe masura ce capacitatea sa de compozitie depaseste cu mult propunerea partiturii scenaristice.

Radu BeliganRadu Beligan (n. 14 decembrie 1918, comuna Galbeni, judetul Bacau) este un actor romn cu o bogata activitate n teatru, film, televiziune si radio. Membru PSD din 1947. Membru al Partidului Comunist Romn din 1962. Deputat n Marea Adunare Nationala a Partidului Comunist Romn. A fost ales membru de onoare al Academiei Romne n 2004.

Radu Beligan a interpretat roluri celebre, cum ar fi caractere ale dramaturgilor literaturii romne: Ion Luca Caragiale, Barbu Stefanescu Delavrancea, Camil Petrescu, Tudor Musatescu, Mircea Stefanescu, Victor Ion Popa, Victor Eftimiu, Mihail Sebastian, Aurel Baranga, Alexandru Mirodan si universale: William Shakespeare, Carlo Goldoni, Nicolai Vasilievici Gogol, Anton Cehov, George Bernard Shaw, Maxim Gorki, Albert Camus, Jules Romain, Eugen Ionescu, Jean Anouilh, Friedrich Drrenmatt, Edward Albee, Peter Shaffer, Patrick Sskind, Neil Simon, Umberto Eco.

Nascut pe 14 decembrie 1918 in satul Galbeni jud Bacau sat al carui nume anagramat, a facut renumele actorului BELIGAN.A studiat dreptul si filozofia la Bucuresti, a inceput Conservatorul de Arta dramatica sub indrumarea doamnbei Lucia Sturza Bulandra , a cochetat cu literatura( in paginile revistei iesene, apoi intr-o placheta de versurimentionata de George Calinescu in Istoria Literaturii romane .Atractia spre teatru a motivate-o am avutnorocul sa ma intalnesc cu Victor Ion Popa , apoi cu Sica Alexandrescu si apoi cu Ion Iancovescu , trei intalniri capitale pentru inceputul carierei mele Incepand cu teatrul Munca si Voie Buna si continuand cu alte companii teatrale isi construieste reputatia de actor comic popular incat era destul sa pun piciorul pe scena pentru ca sala sa fie cuprinsa de ilaritate .Nu se cantoneaza insa in acest gen , Victor Ion Popa il distribuie in Cvadratura cercului de Kataev. Apoi joaca in Steaua fara nume (Miroiu ) Trei surori ( Tuzenbach ) , Ziaristii ( Cerchez ), si apoi Dandanache . In cinematografie printre primele roluri este memorabilul rol a lui Rica Venturiano .

Actorul povesteste: "M-am nascut in magazia de marfuri a garii. Tata era numit acolo impiegat, casuta aia de doua camere, care era pentru el, nu era gata si atunci o perioada am stat in magazia de marfuri. A trebuit sa ma duca sa ma boteze in satul care era la trei kilometri in deal, unde erau Primaria si Biserica. Si m-au dus, era iarna, cu o sanie acolo sus, au rezolvat toate treburile, au facut un chef, erau veseli, fericiti, mi-au aranjat in spate, acolo, pe niste paie sa stau eu, iar ei s-au asezat pe o banca, langa cel care conducea sania. Si cantau. Mama avea o voce frumoasa, era grecoaica, venea din tara care a inventat teatrul, stia frantuzeste. Si, cand au ajuns jos, s-au uitat in spate si copilul nu mai era... il pierdusera la o zdruncinatura. Cazusem in zapada".

"Am fost iubit ca un copil, dar n-am prea stat cu parintii, pentru ca am stat in internat mai tot timpul. La 10 ani, vai de mine!... Saracia e una dintre dramele vieii mele. Saracia lucie. La liceul-internat din Iasi, pe care l-am terminat cu premiul I in fiecare an - era un liceu faimos, dupa modelul frantuzesc, cu propriile orchestra si fanfara, cu amfiteatru si o sala de mese care se transforma in sala de spectacol, cu scena in toata regula - acolo m-am manifestat eu in plin, an de an. Erau dirijate de Ramadan, marele actor, de Ion Sava si de altii, care veneau si lucrau cu noi si ne invatau teatru. Asadar, eu fiind bursier, aveam totusi o mica plata de facut, acolo, vreo 4.000 de lei, cum era in vremea aia. Pana la urma, directorul m-a primit si fara banii aia... Dar vreau sa spun cum am intrat in internat, ca a fost un examen greu si pe urma ne-a adunat in curte sa anunte cine a castigat, iar eu eram primul".Gheorghe Dinican zorii zilei de 25 decembrie 1933, n prag de Crciun, se ntea n Giuleti, la periferia Bucuretiului, un biat. Prinii (Petre, funcionar la pot, i Jana - casnic) au decis s-i nregistreze biatul dup Anul Nou. Astfel, Gheorghe Dinic apare n certificatul de natere ca fiind nscut pe 1 ianuarie 1934.Viitorul mare actor i-a petrecut copilria tot n Giuleti. Strada pentru mine a fost lucrul cel mai important. M-a nvat foarte multe, pentru c aveam prieteni mai mari care ne dirijau. Era o lume care nimeni n-ar crede c a existat, lumea cartierului, povestea Dinic autoareiMia Pdurean, n monografia Un actor pentru eternitate, aprut n 2008 la Editura Limes din Cluj-Napoca.

Pe 1 ianuarie 1944, cnd avea doar 10 ani, a fost salvat ca prin minune, dar muli dintre prietenii lui de joac au fost ucii de bombardamente, n cartierul Giuleti unde locuia. Trauma rzboiului i moartea vzut cu ochii i s-au ntiprit profund pentru tot restul vieii. A continuat s mearg la coal i ctiga bni ca s se ntrein.Eram liber, prinii mei nu mai aveau grij de mine. Stteam pe unde apucam. Mi-am fcut viaa n funcie de cum gndeam i de posibilitile de atunci, se destinuie actorul n carte.

n slile cinematografelor de pe Calea Griviei i s-a nscut dorina de a deveni actor, conform celor consemnate de Mia Pdurean. John Wayne, James Stewart, Humphrey Bogart, Cary Grant sunt actorii care l-au impresionat n mod deosebit. Pe lng filmele vzute la cinematograful Marna, mergea s vad i trupele de artiti de la Teatrul de revist, cu Titi Mihilescu, iar mai trziu cu Puiu Clinescu.

A nceput s joace n teatrele de amatori ale unor ntreprinderi, care puneau n scen Molire, Shakespeare, dar i dramaturgie romneasc. Prima apariie pe scen a tnrului Dinic a fost cu o trup de amatori de la Pot, n piesa Titanic Vals, de Tudor Muatescu, n rolul locotenentului Stmtescu.

S-a nscris n cercul teatral al Casei de Cultur a Sindicatelor (C.C.S) din Bucureti, iar, la 22 de ani, a fost distribuit n Jocul de-a vacana, de Mihail Sebastian, n rolul lui Bogoiu. A avut ansa s fie vzut de actria Dina Cocea, care se afla n public, care l-a primit la cursurile ei de pregtire.Dup aceste cursuri, Dinic a intrat - n 1957 - la Institutul de Art Teatral i Cinematografic. A absolvit Institutul n 1961, iar doi ani mai trziu a fost distribuit n filmul Strinul, n regia lui Mihai Iacob.

Cariera cinematografic a lui Gheorghe Dinic nsumeaz aproape 100 de filme.Cel mai important premiu obinut de actor a fost cel de la Karlovy Vary, n 1976, pentru Prin cenua imperiului. A obinut mia mzulte premii sin partea ACIN - n 1972, 1975, 1987 (pentru interpretrile din Explozia, Felix i Otilia, Bariera, Atunci i-am condamnat pe toi la moarte, Ilustrate cu flori de cmp, Cuibul de viespi, Secretul lui Herodot) i UCIN - n 1992 (pentru Casa din vis), 1993 (Patul conjugal).

Ct privete viaa privat, Gheorghe Dinic nu s-a cstorit pn la 60 de ani i nici nu a avut copii. Pe primul plan a stat ntotdeauna munca pe scen, mrturisea actorul. Dar n 1995, Gheorghe Dinic fost invitat acas la o familie de prieteni, pe care nu-i vzuse de mult timp. Acolo a cunoscut-o pe Gabriela-Georgeta, care i-a atras atenia i creia i-a propus o ntlnire. Pe 2 februarie 1996, cei doi au celebrat cununia civil, apoi, mai trziu, cununia religioas.

Ultima sa mare provocare n teatru a fost rolul Mefisto, din spectacolul Faust. Regizorul Silviu Purcrete i Constantin Chiriac, directorul Teatrului Radu Stanca din Sibiu, i-au distribuit, n 2006, pe Gheorghe Dinic i pe tefan Iordache, n cele mai importante roluri, Mefisto i respectiv Faust, din aceast superproducie. Dar Dinic s-a retras, dup 3-4 zile, de la repetiie.n film, ultima sa apariie important a fost cea din 2007 n Ticloii", n regia lui erban Marinescu. Gheorghe Dinic a jucat n ultimii doi ani de via n serialele de televiziune Inim de igan i Regina.

Actorul Gheorghe Dinic a ncetat din via, mari, 10 noiembrie 2009, n jurul orei 13, dup ce timp de 20 de zile a fost internat la secia de terapie intensiv a Spitalului de Urgen Floreasca din Bucureti. Pe 9 noiembrie fusese operat de colecist, dar avea i o infecie cu stafilococ auriu i candida. Diagnosticul fusese "bronhopneumonie cu stafilococ auriu i candida, pneumonie bazal stnga n remisie, oc septic i disfuncie multipl la organe".Trupul nensufleit a fost adus pe 13 noiembrie 2009 n foaierul Teatrului Naional din Bucureti unde a fost petrecut cu aplauze timp de 15 minute de aproximativ 2000 de persoane venite s-i ia rmas bun. A fost nmormntat n aceeai zi, n cimitirul Bellu, pe Aleea Gheorghe Dinic, denumit astfel n semn de omagiu. S-a alturat astfel colegilor de breasl: Toma Caragiu, Amza Pellea, Colea Rutu, tefan Iordache, Nicu Constantin.

Jean ConstantinJean Constantin s-a nscut la 21 august 1928 la Techirghiol, n judeul Constana. A debutat pe scen la Teatrul de Stat Fantasio, din Constana, n 1957.A fost investit drept Cavaler de Malta alOrdinului Sf. Ioan de la Ierusalim, in cadrul unui ceremonial desfasurat intr-o sala a Muzeului de Istorie a Bucovinei din Suceava. Jean Constantin e un personaj atat in viata reala, cat si in filme. Pata de culoare", cum se autointituleaza, fie ca e vorba de Ismail, Parpanghel sau Somali, din, Roming.Ii placea de mic sa spuna poezii, iar parintii il incurajau, mama lui avea voce, iar tatal lui era comic. Viata maestrului Jean Constantin a fost muncita, a fcut naveta cu trenul, chiar si cu caruta ca sa ajunga la teatru, dar a depus suflet in tot ce facea, altfel, maestrul spunea ca: "dac nu trece prin tine, publicul te simte".Actorul a jucat n circa 80 de filme, cum ar fi "Baronul Ecluzei" (1960), "Rzbunarea haiducilor"(1968), "Zile de var" (1968), "Prea mic pentru un rzboi att de mare" (1969), devenind celebru n anii '70, cu seria de filme de comedie "B(rigada) D(iverse)", unde a jucat alturi de Toma Caragiu, Sebastian Papaiani, Dem Rdulescu, Puiu Clinescu i Iurie Darie, dar i "Nea Marin miliardar" (1979), unde i-a avut colegi Amza Pellea, Sebastian Papaiani, Draga Olteanu-Matei, Stela Popescu i tefan Bnic. Totodat, Jean Constantin este foarte cunoscut i pentru rolul lui Ismail din "Toate pnzele sus", de Mircea Murean.A locuit in Constanta unde este cetatean de onoare al orasului. Aflat la a treia casatorie, actorul isi prezinta sotia drept o gospodina desavirsita, este vorba despre Elena Jean, fosta sotie a lui Gheorghe Cozorici, care a lucrat la Teatrul Naional 40 de ani ca sufleor.Printre cele mai recente filme n care a jucat celebrul actor se numr "Poker" i "Supravieuitorul" (2008), de Sergiu Nicolaescu, "Roming", de Jiri Vejdelek (2007), "Cum mi-am petrecut sfritul lumii" (2006), de Ctlin Mitulescu, "Pcal se ntoarce" (2006). Apare si in "A doua cdere a Constantinopolului" (1994), "Chiria la Iai" (1987), "Iancu Jianu, haiducul" (1981), "Nea Marin miliardar" (1979), "Haiducii lui Saptecai (1970)", "Procesul alb" (1965) etc.Cunoscutul actor a jucat i pe scena Teatrului Naional Bucureti, fiind distribuit n spectacolul "O scrisoare pierdut", de Radu Beligan. De asemenea, Jean Constantin a jucat n mai multe seriale i filme de televiziune, printre care "Vine poliia!" de la Pro TV i n "Regina", difuzat de Acas TV.Jean Constantin a primit premiul pentru ntreaga activitate la Gala Premiilor Gopo din 2008, dar i premiul special pentru teatru de revist, acordat de UNITER, n 2003. Cel care a fost considerat "maestrul comediei" a fost investit, n 2007, drept Cavaler de Malta al Ordinului "Sf. Ioan" de Ierusalim, ntr-o ceremonie desfurat la Suceava.Totodat, Consiliul Director al Uniunii Autorilor i Realizatorilor de Film din Romnia i-a acordat, n 2003, o clachet de aur i o medalie jubiliar "Magna cum Laudae". n semn de recunoatere a talentului actorului Jean Constantin, Jean Badea, fost secretar al literar al Teatrului de revist Fantasio, i-a dedicat biografia artistic "Omul care aduce hazul", publicat n 1998.Actorul Jean Constantin a decedat, miercuri, 26 mai 2010, la vrsta de 81 de ani, n locuina sa de la Constana.Alexandru Arinel a spus pemtru Mediafax c actorul Jean Constantin a fost gsit mort n locuina sa din Constana, de ctre rudele sale. n ultimul an, Jean Constantin a fost internat la spitale din Constana i din Capital, cu afeciuni cardiace.

Amza Pelleanzestrat cu o vocaie cinematografic deosebit, el nu este un simplu interpret, ci un creator de personaje, fie dnd via, credibilitate, for, individualitate, unor eroi de excepie n situaii de excepie, fie compunndu-i un alter ego, ntruchipare a olteanului pariv, iste, ironic, inventiv, dinamic i plin de farmec.

Amza Pellea a fost unul dintre cei mai importani actori romni, distingndu-se att n teatru ct i n film. A fost interpretul lui Nea Marin, binecunoscutul personaj de sorginte popular care i-a relevat att de bine disponibilitile pentru comedie.

S-a nscut la Bileti ntr-o familie cu cinci copii, tatl su s-a numit tot Amza Pellea i a fost directorul cooperativei "Munca Noastr" din Bileti n anul 1933. A absolvit cursurile Colegiului Naional Carol I din Craiova. Un reprezentant al Promoiei de aur a teatrului romnesc, Amza Pellea a jucat la Teatrul Naional din Craiova, Teatrul Mic, Teatrul Nottara, Teatrul de Comedie i Teatrul Naional din Bucureti, unde s-a impus ca unul dintre actorii cei mai dotai ai scenei romneti. A fost profesor la IATC.

Pe scena craiovean realizeaz, n perioada stagiaturii de trei ani (1957-1959), nu mai puin de 14 roluri, ntre care Jack Worthing (Ce nseamn s fii onest, de Oscar Wilde), Vedernikov (Ani de pribegie, de Aleksei Arbuzov), Vladic Ilarion (Tudor din Vladimiri, de Mihnea Gheorghiu), Comandantul vasului (Tragedia optimist a lui Vsevolod Visnevski), Bepe (Galcevile din Chioggia, de Carlo Goldoni), Horatio (Hamlet de Shakespeare), Colonelul Dobre (Ecaterina Teodoroiu de Nicolae Tautu), Otto Katz (Soldatul Svejk de Jarolav Hasek), Esteban (Fntna turmelor de Lope de Vega).

Pe scena Teatrului de Comedie creaz alte personaje, printre care Brettschneider (Svejk n al doilea rzboi mondial de Brecht - 1962), Pietro (Umbra de E. Svart - 1963), Manole (Somnoroasa aventur, de Teodor Mazilu - 1964), Subcomisarul (Capul de roi de G. Ciprian - 1966), Platonov (Un Hamlet de provincie de Cehov - 1967), Voievodul Basarab (Croitorii cei mari din Valahia de Al. T. Popescu - 1969), Noah (Arca bunei sperane de I.D. Sarbu - 1970), Hrisanide (Interesul general, de Aurel Baranga - 1972), Hickok (Buffalo Bill i indienii, de A. Kopit - 1973), "inginerul" din Nic Nic.

Pe scena Teatrului Naional din Bucureti d via lui Petre Dinoiu (Comoara din deal, de Corneliu Marcu - 1977) i lui Vlad epe (A treia eap, de Marin Sorescu - 1979).Ultimul rol creat la teatru l readuce pe scena Teatrului de Comedie, realiznd - n regia lui Gheorghe Harag - personajul btrnului moier Muromski n Procesul de Suhovo-Kobilin - 1983.

Amza Pellea a interpretat att personaje istorice (Vladica Hariton din Tudor din Vladimiri, de Mihnea Gheorghiu, Voievodul Basarab din Croitorii cei mari din Valahia, de Al. Popescu, rolurile din Tudor, Rscoala, Haiducii, Dacii, Columna, Mihai Viteazul), ct i personaje contemporane (Ailincii din Secunda 58, de Dorel Dorian, Manole din Somnoroasa aventur de T .Mazilu), dar i personaje din repertoriul clasic universal (Esteban din Fntna turmelor, de Calderon, Horaiu din Hamlet, Platonov din Un Hamlet de provincie, de Cehov).

Rmas probabil n constiina publicului prin rolul domnitorului din Mihai Viteazul i prin Nea Marin, reuete n Atunci i-am condamnat pe toi la moarte s ating ambele personaje. Umilul, i cteodat veselul Ipu recapt, n finalul filmului, figura drz i tragic a soldatului ran din primul rzboi.

A ctigat n 1977 premiul de interpretare masculin, cel mai bun actor, la Festivalul Internaional de Film de la Moscova, pentru rolul su excepional (Manolache Preda) din filmul Osnda, unde a jucat alturi de Gheorghe Dinic i Ernest Mafeti, ntr-o ecranizare de Sergiu Nicolaescu dup "Velerim i Veler Doamne" de Victor Ion Popa.

22 martie 1973 - 24 septembrie 1974 - director al Teatrului Naional din Craiova.

A fost cstorit timp de 25 de ani din 1958 pn la moartea sa n 1983 cu Domnica Mihaela din familia Policrat din Craiova. Este tatl actriei Oana Pellea.A decedat n data de 12 decembrie 1983 la Bucureti la vrsta de doar 52 de ani. Este nmormntat la cimitirul Bellu.Stefan Iordachetefan Iordache s-a nascut pe data de 3 februarie 1941 in Calafat, Romnia si a decedat pe data de 14 septembrie 2008 in Viena, Austria. A fost unul dintre cei mai mari actori romni de teatru, film i televiziune. A slujit teatrul romnesc vreme de 49 de ani, interpretnd memorabil pe scen mari roluri ca Titus Andronicus, Hamlet, Richard al III-lea sau Barrymore. A avut de asemenea o ndelungat colaborare cu Teatrul Naional Radiofonic i Teatrul Naional de Televiziune, i a jucat n numeroase filme pentru marele ecran.

tefan Iordache i-a petrecut copilria n cartierul Rahova din Bucureti, ntr-o familie de oameni simpli, care i-au dorit ca fiii lor s nvee carte. n coal a fost bun la matematic i tiinele exacte. Studiile teatrale nu au fost prima lui alegere. A dat la Teatru abia dup ce a picat, la 16 ani, examenul de admitere la Medicin. Dup acest eec, ntmplarea a fcut s fie inclus n brigada artistic a unei cooperative. n anul urmtor, 1959, a dat la Teatru i a fost admis ultimul la IATC. A absolvit ns secia de Actorie a institutului printre primii i a avut o carier artistic ncununat de succes, pn la sfritul vieii. Ultimul su rol a fost Prinul Potemkin, n piesa Ecaterina cea Mare, de George Bernard Shaw, pus n scen, n 2008 la Teatrul Naional Bucureti.

A fost cstorit timp de 40 de ani cu nepoata pictorului Nicolae Tonitza, Mihaela Tonitza-Iordache, teatrolog i profesor universitar. Nu a avut copii.tefan Iordache s-a stins din via la 14 septembrie 2008 ntr-un spital din Viena. Actorul suferea de leucemie. A fost nmormntat cu onoruri militare n comuna Gruiu.Ion BesoiuData nasterii: 11 martie 1931, Sibiu. A absolvit Academia de Teatru si Muzica din Sibiu.

A debutat n 1950, dar consacrarea a venit abia dup turnarea filmului Toate pnzele sus, n regia lui Mircea Murean, n care a avut ca parteneri mari actori ca Ilarion Ciobanu i Jean Constantin. Timp de 16 ani, a jucat pe scena Teatrului "Radu Stanca", din Sibiu, dup care s-a mutat la Bucureti, unde a jucat la Teatrul "Lucia Sturza Bulandra" i a fost, ulterior, timp de 12 ani directorul acestui teatru.

Cele mai cunoscute roluri ale sale sunt Cloca, n "Procesul lui Horia" (1967), Serebreakov, n "Unchiul Vanea" (1983), Polonius, n "Hamlet" (1985), Oronte, n "Mizantropul" (1989), Corifeu, n "Antigona" (1993), Ferapont, n "Trei surori" (1995), Senecus, n "Caligula" (1996), i Muhoianov Ivan Matveevici, n "Oblomov" (2003). Activitatea sa cinematografic este i ea impresionant. Cteva dintre filmele n care a jucat Ion Besoiu sunt: "Furtuna", "Neamul oimrestilor", "Haiducii", "Rscoala", "Mihai Viteazul", "Ciprian Porumbescu", "Pcal", "Ion, blestemul pmntului, blestemul iubirii", "Ultima noapte de dragoste", "Lumini i umbre".

n 2002, a primit Premiul de excelen al Cinematografiei Romne. n 2001, a fost declarat cetean de onoare al oraului Sibiu, n care s-a nscut. Ion Besoiu este preedinte executiv al Fundaiei "Sibiul Vechi. Sibiu - Hermannstadt", asociaie care i ajut pe tinerii talentai i care ofer premii etnografilor.

Puiu CalinescuNascut la 21 iunie 1920 in Bucuresti si decedat la 76 de ani, pe 16 mai 1997, Puiu Calinescu trebuie regretat deoarece a fost unul dintre cei mai talentati comedieni romani. Succesul sau s-a datorat in special grimaselor sale din scenete, dar si datorita talentului de a interpreta personajele intr-un mod original. Actorul Jean Tomescu i-a transmis prin gene iubirea de actorie, fiind tatal lui Puiu Calinescu. El si-a inceput cariera jucand in "revistele" de cinematograf care precedau proiectia unui film. In 1984 a intrat in trupa de teatru de comedie "Constantin Tanase". Spectacolele de pe Calea Victoriei, care umpleau salile, cu titlurile lor trasnite ("Un baiat de zahat ars", "Trasnitul meu drag", "Idolul femeilor") au fost scrise si interpretate de el timp de 10 ani.

Puiu Calinescu poate fi privit ca o varianta romaneasca a indragitului actor francez Louis de Funes. Notorietatea sa s-a datorat in special filmelor ecranizate ca BD la mare si la munte (1971) sau Fratii Jderi (1973) dar si Nea Marin Miliardar (1979). A si scris pentru televiziune filmele La un restaurant de lux (1994) si Informatii-gara (1971).Florin PiersicFlorin Piersic este unul dintre "monstrii sacri" ai cinematografiei romanesti. S-a nascut la Cluj pe data de 27 ianuarie, fiind un varsator veritabil adica norocos, ingenios, idealist si foarte atragator. Pentru femei, asa cum recunoaste si el, a fost "actorul care intotdeauna a reprezentat un justitiar, pistolar, macho" fiind un sex simbol barbatesc. Pentru regizori era "actorul care putea sa joace orice".

In 1941, familia Piersic s-a stabilit la Cernauti, in timpul Romaniei Mari, tatal fiind numit acolo medic veterinar-sef al orasului.

La inceputul carierei sale era considerat un "june prim" sau un "Fat-Frumos" al cinematografiei autohtone si a jucat in foarte multe filme romanesti. Varful carierei sale este filmul "De-as fi Harap Alb" din anul 1965, insa rolul prin care s-a evidentiat a fost Margelatul, acest personaj fiind poate cel mai indragit personaj din cinematografia romaneasca.

A absolvit Liceul de baieti Nr. 3 din Cluj, iar apoi Institutul de Arta Teatrala si Cinematografica din Bucuresti (IATC, astazi UNATC). I-a avut colegi de generatie pe Leopoldina Balanuta, Geta Angheluta, Ioana Bulca, Ica Matache, Lucia Mara, Dumitru Furdui, Cosma Brasoveanu, Gheorghe Popovici Poenaru, Liviu Craciun, Radu Voicescu, Anatolie Spanu si altii. A debutat la Teatrul National din Bucuresti cu rolul Richard din "Discipolul..." si cu Alexei din "Tragedia optimista".

S-a casatorit in anii 60' cu actrita Teatrului Mic, Tatiana Iekel, nascuta in 1932, cu care l-a avut pe primul lor copil, actorul Florin Piersic Jr.. Dupa divortul de prima sotie, Piersic s-a casatorit cu actrita Anna Szeles, nascuta in 1942 la Oradea, cu care l-a avut pe cel de-al doilea fiu, pe Daniel. In 1985 Anna Szeles a cerut si a obtinut divortul, apoi s-a mutat impreuna cu fiul in Ungaria.

Florin Piersic s-a recasatorit in 1993 cu Anna Torok, o clujeanca cu care avea o relatie de sapte ani.In luna decembrie 2006, Florin Piersic si-a lansat la Cluj-Napoca DVD-ul "Omul cu 100 de chipuri", cu inregistrari si un interviu realizat de TVR Media.

Din 2008 este cetatean de onoare al municipiului Oradea.A jucat in foarte multe filme pana in anul 1987, dupa care, din cauza decaderii artei cinematografice din Romania, a mai aparut doar in trei productii: Donau, Duna, Dunaj, Dunav, Dunarea (2003), Fix Alert (2005), Eminescu versus Eminem (2005).

Debutul sau in cinematografie s-a produs cu filmul Ciulinii Baraganului din 1957, unde a jucat rolul lui Tanase. Imediat in anul urmator joaca in O Poveste ca-n basme (1959), apoi Aproape de soare (1960), S-a furat o bomba (1961), Pasi spre luna (1963), si-a incercat talentul in ceea ce priveste filmele istorice in Neamul Soimarestilor din 1965 regizat de Mircea Dragan si urmeaza si filmul care il urca printre marii actori romani De-as fi Harap Alb (1965) regizat de marele regizor Gopo.

Aflat la varsta de 70 de ani, marele actor si-a inceput cariera intr-un domeniu aflat la inceput de drum in Romania, si anume telenovela. Aparitia initial in doua dintre episoadele telenovelei Lacrimi de iubire a crescut ratingul acesteia si astfel regizorul s-a vazut nevoit sa inventeze un rol in care sa apara din nou Piersic.

In momentul de fata se considera un om implinit atat in cariera, cat si in familie, avand si un fiu care l-a mostenit in ceea ce priveste cariera.Florin Piersic este un om sensibil, cu amintirea locurilor de altadata mereu vii in mintea sa, cu dragoste pentru tot ce inseamna frumos si bine. Artistul spune c se rentoarce cu drag n urbea n care s-a nscut, n primul rnd pentru oamenii locului. Dac ne lum cu viaa n alt parte, uitm s trim, afirm actorul.

Actorul a spus c nu poate s uite strzile tcute, pavate cu piatr cubic ale oraului, unde a nvat ce nseamn s fii Om i s ai caracter. Cel care l-a jucat pe neuitatul Mrgelatu spune c n Cluj s-a scris istorie: n 1849, Nicolae Blcescu a venit aici pentru a gsi o cale de nelegere ntre cele dou revoluii i pentru a-l ntlni pe Avram Iancu. n Cluj, artistul a vzut primele spectacole i a neles c, prin teatru i film, i va mplini destinul.n 2009 a primit Premiul pentru ntreaga carier n cadrul festivalului de film Transilvania.

Stela Popescu

Stela Popescu (n. 21 decembrie 1935, Bli, Basarabia) este o actri de teatru i film. A realizat cupluri celebre alturi de tefan Bnic i Alexandru Arinel. Stela Popescu, doamna Teatrului de Revist, a reuit s se menin n topul celor mai iubii actori ai scenei romneti timp de mai bine de jumtate de veac. S-a nscut la ntr-o familie de nvtori modeti, iar prima amintire pe care o are bine ntiprit n memorie este invadarea Basarabiei de ctre armata rus. Atunci, n 1940, tatl ei considerat intelectual, deci duman de clas, este deportat n Siberia, iar mama se refugiaz, mpreun cu fiica n Romnia, la Braov. n 1953, susine examenul de admitere la facultate i este repartizat la Facultatea de Limb Rus Maxim Gorki, la care renun dup un an i jumtate cnd intr n echipa Teatrului Ministerului de Interne. n 1956 este admis la Institutul de Art Teatral i Cinematografic, iar n paralel continu s susin spectacole de teatru. La sfritul facultii, este repartizat la Teatrul din Braov, acolo unde ajunge s susin 400 de spectacole pe an. Din 1963 pn in 1969 joac la Teatrului de Revist "Constantin Tnase". n 1969, Stela prsete Revista i se angajeaz la Teatrul de Comedie, ceea ce nu o impiedic s continue colaborarea cu Radiodifuziunea Romn (pe atunci Radioteleviziunea) din 1963 pn n prezent. n paralel, susine i o colaborare cu Revista Romneasc, sub condeiul lui Mihai Maximilian, cu care avea s se cstoreasc n 1969, la puin timp dup divorul de Dan Puican.

Iurie Darie

Nascut pe 14 martie 1929 in Vadul Rosu, Jud. Soroca, aflat astzi n Republica Moldova, celebrul actor de teatru, film si televiziune, fiind dotat cu talent la desen, dar avnd i reale nsuiri pentru scen, Iurie Darie a dat examen att la Institutul de Arte Plastice, ct i la cel de Art Teatral i Cinematografic, reuind la ambele, dar alegndu-l pe ce din urm, pe care l-a absolvit n 1952 la clasa marilor actori i profesori: Mihai Popescu si Marietta Sadova.Absolvent al Institutului de Arta Teatrala si Cinematografica (IATC), actuala ATF, promotia 1952. Debuteaza in anul 1953, in "Nepotii gornistului", in regia lui Dinu Negreanu si alaturi de Marga Barbu si Liviu Ciulei.

A interpretat roluri memorabile in peste 40 de producii cinematografice, a fost si este actor al Teatrului de Comedie din Bucuresti unde i-a avut ca parteneri pe marii actori: Gheorghe Dinic, Marin Moraru, Mircea Albulescu, Dem Radulescu, Sanda Toma, Vasilica Tastaman, Consuela Rosu, Stela Popescu, Silviu Stnculescu si Anca Pandrea.Inainte de 1989 era extrem de cunoscut si prin intermediul televiziunii. unde s-a remarcat n emisiunile de televiziune pentru copii, n care actorul i etala abilitatea de a desena, uneori cu ambele mini alaturi de o micuta co-prezentatoare, Mihaela.

A fost casatorit cu actrita Consuela Rosu cu care are un baiat Alexandru (Ducu) Darie, nascut in 1959 ce in prezent nu numai ca a mostenit talentul parintilor sai dar chiar se pare ca i-a depasit. n 2002, Alexandru Darie a devenit directorul prestigiosului Teatru Bulandra din Bucureti, iar n decembrie 2006 a fost ales preedinte al Uniunii Teatrelor din Europa cu sediul la Paris.

Dupa moartea extrem de prematura a sotiei sale, el se indragosteste din nou,de data aceasta de colega sa Anca Pandrea cu care formeaza un cuplu demn de invidiat.Povestea lor de dragoste incepe in urma cu 22 ani, cand, dupa ce a ramas vaduv, Iurie a fost invitat de Anca la o cafea. Prima intalnire a rezervat surprize. Cand sa se pregateasca de vizita, Anca si-a dat seama ca prietena ei a plecat in oras si a incuiat-o, din greseala, in casa. A fost nevoita sa iasa pe geam. A doua zi urma sa implineasca 40 de ani. Cand Iurie a sosit acasa la Anca, a trebuit sa intre si el, tot pe geam!In 22 de ani, Iurie si Anca nu au stat despartiti mai mult de patru zile.

Dupa doua decenii de amor, Iurie Darie si-a luat inima in dinti si a cerut-o de nevasta pe Anca Pandrea in cadrul unei emisiuni de divertisment, la Antena 1. Iurie Darie spune ca n-a premeditat momentul si ca, pur si simplu, asa a simtit atunci, ca trebuie sa-i ceara mana femeii pe care o iubeste nespus. Anca a inceput sa planga in momentul in care Iura, asa cum il alinta prietenii, a surprins-o cu intrebarea: Vrei sa fii sotia mea?. S-au programat de vreo trei ori la starea civila, dar n-au reusit sa ajunga niciodata pana acolo: ba si-a pierdut Anca buletinul, ba au avut spectacol in Germania, ba au plecat in Israel, la un festival de film. Cei doi au multumirea, totusi, ca nu traiesc in pacat, in fata lui Dumnezeu ei fiind casatoriti religios."In urma cu cativa ani, trebuia sa nasim niste prieteni din Bailesti, asa ca preotul ne-a cam pus in fata faptului implinit, cununandu-ne religios. Pentru ca totul s-a intamplat pe nepusa masa, nici buchet de mireasa n-am avut, mi-a rupt cineva din curtea bisericii cateva flori si mi le-a pus in brate cu doar cateva secunde inainte de slujba", isi aminteste, amuzata, Anca. Dupa ce s-au casatori civil, "luna de miere au facut-o in Moldova. "Vrem sa vizitam toate bisericile si manastirile pentru a ne ruga pentru sanatatea si fericirea noastra si a celor dragi", a marturisit atunci Anca.

In 2004 filmeaza alaturi de partenera sa de viata in serialul de Televiziune "Numai Iubirea", iar in mai 2009 primeste premiul de excelenta pentru intreaga sa cariera actoriceasca la Festivalul Comediei romanesti.

Considerat un Zorro datorita rolului din "Muschetarul roman" este si in prezent la aceasta venerabila varsta, extrem de activ, implicat in multe proiecte de film si teatru, printre acestea numrndu-se ilustrarea cu desene a dou cri, dar i realizarea unui CD cu muzic interpretat de el, in mici afaceri mai mult sau mai putin prospere.

Indragitul actor nu se sperie de trecerea timpului, el declarand intr-un interviu despre viata si profesie: "Am o naivitate permanenta in legatura cu trecerea timpului si viata mi-a demonstrat ca am avut dreptate. Cea mai mare satisfactie profesionala este atunci cand nu simti cum trece timpul si esti mereu in atentia publicului".

Rodica TapalagaRodica Tapalag (n. 12 ianuarie 1939, Dorohoi - d. 18 decembrie 2010) a fost o actri romn de teatru i film.Absolvent a Institutului de art teatral i cinematografic din Bucureti promoia 1959 , debuteaz din 1958 pe marile ecrane n comedia Alo?...ai greit numrul!, alturi de alte viitoare mari nume ale scenei i filmului romnesc (tefan Tapalag, tefan Mihilescu-Brila i Stela Popescu). n teatru a creat roluri pe scenele mai multor teatre : Teatrul Naional din Craiova, Teatrul Notarra i Teatrul Mic, pentru ca din 1981 - n prezent, s fie actri a Teatrului Lucia Sturdza Bulandra din Bucureti.Cstorit cu scenograful Ion Popescu-Udrite (n. 1929), au mpreun un biat.Este sora actorului tefan Tapalag (n. 1933 - d. 1994).Mihai FotinoMihai Fotino (cunoscut i ca Miu Fotino) (n. 14 septembrie 1930, Bucureti) este un actor romn de teatru. A jucat n numeroase comedii i a fost prezent n emisiuni de televiziune. Copilria i adolescena le-a trit la Braov, unde tatl lui era actor i cu care a jucat mpreun nc de cnd era foarte mic. A debutat la vrsta de 7 ani n piesa de teatru "Coloniale". Din 1952, Mihai Fotino era actor la Teatrul Dramatic din Braov. A fost remarcat de marele regizor Sic Alexandrescu, care a decis s-l aduc la Bucureti. Din 1956, joac la Teatrul Naional "I.L. Caragiale" din Bucureti. La cea de-a XIV-a ediie a Galei Premiilor UNITER, din 3 aprilie 2006, maestrul Mihai Fotino a fost premiat pentru ntreaga sa activitate.Marcel IuresAbsolvent al Institutului de Arta Teatral i Cinematografic din Bucuresti, promoia 1978, Marcel Iure a debutat pe scena teatrului Bulandra n piesa "Ferma". Din 1978 pn n 1981 a fost angajat al Teatrului Naional Cluj, unde a jucat n piese precum "Afar n faa uii" i "Perii". n paralel, Marcel a primit primul su rol de cinema, Franz Lizt, din filmul "Vis de ianuarie" (regia Nicolae Opriescu). n anii 80, Marcel a jucat att la Bulandra ct i la Odeon iar dintre rolurile din aceast perioad amintim trei dintre cei mai importani eroi shakespearieni, Hamlet, Henric al IV-lea i Richard al III-lea. n paralel, actorul i-a continuat cariera cinematografic cu roluri n filmele "Artista, dolarii si ardelenii" i "S mori rnit din dragoste de via" (r. Mircea Veroiu), "Domnioara Aurica" i "Cei care pltesc cu viaa" (r. erban Marinescu), "Un bulgare de hum" (r. Nicolae Mrgineanu), "Balana" i "O var de neuitat" (r. Lucian Pintilie). Cariera internaional a lui Marcel Iure a nceput dup turneul din 1994, susinut n Marea Britanie cu spectacolul "Richard al III-lea", n regia lui Mihai Mniuiu. Dup un mic rol n "Interviu cu un vampir" (r. Neil Jordan), alturi de Tom Cruise i Brad Pitt, a urmat un rol episodic dar crucial pentru plotul filmului n "Misiune imposibil" (r. Brian De Palma), tot cu Tom Cruise i trei roluri principale, n "Pacificatorul" (r. Mimi Leder), cu Geroge Clooney i Nicole Kidman, "Rzboiul lui Tom Hart" (r. Gregory Hoblit), cu Colin Farrell i Bruce Willis i "Layer Cake" (r. Matthew Vaughn), cu Daniel Craig. Dintre filmele sale cele mai recente amintim "Piraii din Caraibe: La captul lumii" (r. Gore Verbinski), "Tineree fr tineree" (r. Francis Ford Coppola) sau "Cltoria lui Gruber".

n stagiunea 1992-1993, Marcel Iure a fost nominalizat la premiul UNITER pentru rolul principal din spectacolul "Richard III"; n 1998 i 2001 a primit premiul UNITER pentru cel mai bun actor pentru rolurile din "Richard al II-lea" i, respectiv, "Creatorul de teatru"; n 2003 a prmit premiul UNITER de excelen pentru fondarea Teatrului Act - catalizator al micrii teatrale independente; n 2009 a primit premiul Festivalului de Dramaturgie Contemporan pentru cel mai bun rol masculin din spectacolul "Acas la tata" de Mimi Brnescu.Din 2004 este preedintele Festivalului Internaional de Film Independent Anonimul.Ion CaramitruDe origine macedo-romana, nascut in Bucuresti pe 9 martie 1942 este un om de teatru, film , televiziune si un om politic roman (monarxist convins ).A absolvit I.A.T.C.-ul in 1964 clasa profesor Beate Fredanov.

Repertoriul su actoricesc cuprinde roluri principale n piese de teatru importante semnate de autori precum William Shakespeare, A.P. Cehov, Luigi Pirandello, Georg Bchner, Bernard Shaw, Alfred de Musset etc. A colaborat cu mari regizori ai scenei romneti precum Sic Alexandrescu, Moni Ghelerter, Liviu Ciulei, Vlad Mugur, Andrei erban, Radu Penciulescu, Alexandru Tocilescu, Ctlina Buzoianu.

Ion Caramitru este i un foarte apreciat actor de film. Dintre zecile de pelicule n care a aprut n roluri importante merit menionate produciile: "Pdurea spnzurailor", film premiat la Cannes, n 1965, pentru regie (Liviu Ciulei), "Iarba verde de acas" n regia lui Stere Gulea (1978), "Ecaterina Teodoroiu", regia Dinu Cocea. De asemenea, el este cunoscut publicului i pentru rolul Socrate din celebra serie "Liceenii". Talentul su, remarcat de productorii din strintate, l-a recomandat pentru roluri n filme precum "Kafka" (1991), regia Steven Soderbergh, alturi de Jeremy Irons i Theresa Russell, "Mission: Impossible", regia Brian de Palma sau minunatul rol Count Fontana din "Amen" (2002), regia Costa Gavras.

A participat la revoluia romn din 1989, fiind printre cei care au cucerit Televiziunea Romn n 22 decembrie 1989. Alturi de Mircea Dinescu a anunat la televiziune cderea regimului Ceauescu.

A fost membru n Consiliul Frontului Salvrii Naionale (figurnd pe lista membrilor iniiali anunai la TVR de Ion Iliescu), apoi n Consiliul Provizoriu de Uniune Naional, unde a ocupat funcia de vicepreedinte, membru PNCD, ministru al culturii (12 decembrie 1996 - 28 decembrie 2000) n guvernele Victor Ciorbea, Radu Vasile, Mugur Isrescu si vicepreedinte al Asociaiei revoluionarilor fr privilegii.

In prezent, isi continua cu succes activitatea ca presedinte UNITER, este directorul Teatrului National "I.L. Caragiale " din Bucuresti, joac la Teatrul Naional n Eduard al III-lea, n regia lui Alexandru Tocilescu i este regizorul a dou spectacole aflate n repertoriul curent: apte dintr-o lovitur, de Lia Bugnar i Toi fiii mei, de Arthur Miller.

In onoarea sa a aparut sub egida Fundatiei Culturale "Camil Petrescu" si a revistei Teatrul azi, cu sprijinul AFCN si UNITER, volumul "Cu Ion Caramitru de la Hamlet la Hamlet si mai departe" ce face parte din colectia Galeria Teatrului Romanesc, ingrijita de Florica Ichim, in care apar o serie de sapte dialoguri pe care actorul Ion Caramitru si criticul de teatru Mircea Morariu le-au avut in perioada 26 ianuarie 1 februarie 2009, un schimb de opinii dintre doi oameni preocupati de teatru: unul in calitate de personaj principal actorul, celalalt criticul, personaj secundar, care astfel recompun impreuna o anume imagine asupra istoriei Romaniei postbelice, vazuta prin prisma experientelor personale.

Formeaza alaturi de actrita Micaela Caracas un cuplu solid in viata (In 2008 au primit "Diploma pentru cel mai popular cuplu de actori", n cadrul unei ceremonii organizate la sediul Uniunii Teatrale din Romnia (UNITER) din Bucureti) si este tatal a trei baieti : Andrei. Stefan si Matei.Marin MoraruMarin Moraru, actor romn de teatru i film, s-a nscut la data de 31 ianuarie n Bucureti.A absolvit Institutul de Art Teatral i Cinematografic "I.L.Caragiale" n anul 1961, avnd ca examen de diplom rolul Agamita Dandanache din piesa "O scrisoare pierduta de I.L.Caragiale, dup aceea activnd pe scenele de la Teatrul Tineretului (1961-1964), apoi la Teatrul de Comedie (1965-1968), la Teatrul Lucia S. Bulandra (1968-1971) i la Teatrul Naional "I. L. Caragiale" (1971-1974).A predat o perioad n calitate de confereniar universitar la I.A.T.C. Bucureti (1974-1980), apoi ntorcndu-se la Teatrul Naional "I. L. Caragiale.Marin Moraru este un actor care a uluit lumea teatrului cu creaiile sale. Spectacole precum "D'ale carnavalului", "Leonce i Lena", "Nepotul lui Rameau", "Capul de roi", "Umbr", "Troilus i Cressida", "Ocolul pmntului", "Trei gemeni veneieni", ori, dup Revoluie, "Tache, Ianke i Cadar", "Egoistul", "Crim pentru pmnt" l-au avut i l au n fruntea distribuiei...Actorul care a fcut onoare colii romneti de teatru i film a primit n data de 2 martie 2009 premiul pentru ntreaga carier la Gala Premiilor Gopo. Aceasta reprezint recunoaterea legitim pe care lumea filmului de la noi o acord contribuiei importante pe care a avut-o Marin Moraru la istoria ultimelor 4 decenii de cinematografie din Romnia.Grigore Vasiliu-BirlicGrigore Vasiliu Birlic(n. 24 ianuarie 1905, Flticeni - d. 14 februarie 1970, Bucureti) a fost unul dintre cei mai mari actori romni de comedie. A jucat n multe piese de teatru, precum i n filme. Numele de natere era Grigore Vasiliu, Birlic fiind doar o porecl pe care a primit-o datorit succesului din piesaBirlic, jucat la nceputul carierei sale.Grigore Vasiliu s-a nscut pe 24 ianuarie 1905, n familia unui mic negustor de pe strada Prul Trgului din Flticeni. n copilrie a vrut s se fac clovn la circ, dar a fost tempestiv potolit de ctre tatl su. A absolvit n anul 1924 cursurile Liceului Nicu Gane din Flticeni, fcnd parte din prima promoie a liceului.Scriitorul Eugen Dimitriu, fondatorul Galeriei Oamenilor de Seam din Flticeni, povestete n carteaOraul Muzelorc:Despre Grigore Vasiliu Birlic se putea bnui ce va ajunge n via: actor de mare talent. O simpl grimas n linitea deplin a orei, i toat clasa izbucnea n hohote de rs, dnd peste cap lecia... Observaiile pe care le primea erau fcute cu nelegere. Profesorii aveau intuiie, l i vedeau pe marile scene, n roluri ce puteau face epoc. Uneori, Birlic ajungea pe mna directorului George Stino, care-l fcea sctur. Voia s-i dea cteva vergi, dar fptaul se bga sub mas.La dorina familiei sale care considera actoria ca fiind o meserie neserioas, Grigore Vasiliu se nscrie la Facultatea de Drept din Cernui. n paralel, pn a-i lua licena n drept, a fcut figuraie la Teatrul Naional din Cernui pentru a-i ctiga traiul. Remarcat de directorul Drago Protopopescu, este distribuit pentru prima dat de ctre regizorul Aurel Maican n rolul unui tmpit din comediaMusca spaniol, scris de vienezii Arnold i Bach, i adaptat de dramaturgul Tudor Muatescu i de regizorul Sic Alexandrescu. Fiind peltic, a fost mai gg dect ar fi cerut textul i astfel a repurtat nc de la nceput un succes rsuntor.n urma succesului obinut la public, este angajat ca actor la Teatrul Naional din Cernui. La Cernui, Grigore Vasiliu cucerete simpatia publicului, fiind remarcat mai ales datorit rolului Dandanache din piesaO scrisoare pierduta lui Ion Luca Caragiale. Dramaturgul i omul de teatru Victor Ion Popa l distribuie n piesa Amanetul de Holberg.Pentru admiterea la Conservatorul de Art Dramatic din Cernui a trecut prin nu mai puin de apte tentative nereuite. Motivul pentru care a fost admis cu greu la Conservator era un defect de vorbire, explicat de Birlic mai trziu: eram peltic i scuipam cnd vorbeam. Defectul s-a transformat ns ntr-unul dintre atuurile actorului. La Conservator s-a numrat printre elevii lui Petre Sturdza i mai trziu a avut-o ca profesoar pe Gina Sandri. A legat o strns prietenie i cu Jules Cazaban, coleg de Conservator. Mai trziu s-a mutat la Conservatorul din Bucureti.n anul 1933, Grigore Vasiliu, student pe atunci la Conservatorul de Art Dramatic din Cernui, a fost adus la Bucureti, de ctre regizorul Aurel Maican. Timp de un deceniu a jucat pe scenele diverselor companii particulare n piesele regizate de ctre Sic Alexandrescu i Ion Iancovescu, fiind vedet n special la Teatrul Vesel. Acest teatru i inea spectacolele ntr-o sal mic dintr-un pasaj al Bulevardului Elisabeta din Bucureti; teatrul fusese nfiinat de regizorul Sic Alexandrescu mpreun cu dramaturgul Tudor Muatescu i avea s-i continue activitatea pn n anul 1940.Printre piesele cele mai importante n care a jucat se numr:Vrcolacul,Micul Weberde Arnold si Bach,Otto Elefantulde Arnold i Bach,Arde nevast-meade A. Vercourt i Jean Bever,Prostul din baiede Ernest Fiese i Karl Fellman,Corabia lui Noe,Aternutul de mtasede A. Birabeau i G. Dolley,Printele ceilorde Glinger i Taussig,mpratulde Luigi Bonelli etc.Din aceast perioad i trage i porecla, transformat mai trziu n supranume,Birlic, care era titlul unei piese scrise de vienezii Arnold i Bach, adaptat special pentru el de dramaturgul Tudor Muatescu i de regizorul Sic Alexandrescu. Aciunea din pies era localizat n nordul Moldovei, erou principal (un funcionar) purtnd numele de Costache Perjoiu, zis Birlic, din Flticeni.Cu rolul titular din farsaBirlic, tnrul Grigore Vasiliu a cunoscut un succes uria, astfel nct a ajuns s se identifice cu personajul i s-i adopte numele. Mai nti o porecl ce strnea rsul,Birlic(cuvnt de origine turc nsemnnd asul de la crile de joc) a devenit o marc pe care actorul a adugat-o numelui su, transformnd-o n renume.Sic Alexandrescu i Tudor Muatescu au creat pentru Birlic aproape exclusiv spectacole comice, cel mai adesea cu piese uoare, din repertoriul bulevardier. Sic Alexandrescu monteaz pies dup pies cu Birlic n rolul principal, toate avnd un mare succes la public. Birlic a impresionat publicul i criticii teatrali prin creaiile sale actoriceti complexe, avnd capacitatea de a trece foarte uor de la un rol din registrul tragic la un rol din registrul comic i invers.n anul 1934 a debutat n cinematografie alturi de Stroe i Vasilache n filmulBing-Bang(care s-a pstrat i azi), apoi nDoamna de la etajul II(1937) (n regia lui Dezideriu Major), alturi de Maud Mary, Mihai Popescu i Miu Fotino (film pierdut, dar exist cteva fotografii care ni-l prezint). Dramaturgul George Ciprian i ofer rolul lui Chiric din piesa saOmul cu mroaga.A fost cstorit de dou ori, mai nti cu Angela Mateescu, apoi cu Valeria Nanci, dar nu a avut copii.Datorit talentului artistic Grigore Vasiliu Birlic a fost impus ca director i patron al mai multor companii teatrale (printre care i trupa Colorado).ns legea comunist a teatrelor din anul 1947 a fcut ca Birlic s reziste n aceast postur doar un an, fiind pn la urm nlocuit din funcie.Instalarea la putere n Romnia a regimului comunist l-a prins n plin glorie, nchizndu-i ns graniele spre lume. Se ntoarce ca actor la Teatrul Naional din Bucureti, dup naionalizarea teatrelor particulare. Repertoriul Teatrului era stabilit de Direcia de Propagand a Comitetului Central al PCR. Sic Alexandrescu monteaz n anul 1953 piesaO scrisoare pierdut, Birlic interpretndu-l iniial pe Dandanache, apoi pe Brnzovenescu.Radu Beligan l consider un geniu al comediei, al umorului romnesc, aezndu-l alturi de Constantin Tnase. Criticii au spus c umorul i fizionomia sa l-ar fi putut propulsa ntr-o carier internaional de excepie, dac nu ar fi fost prizonierul unei cinematografii marginale, aservite propagandei de partid.n cadrul Festivalului Goldoni din anul 1956, Sic Alexandrescu pleac la Veneia cu Birlic, Alexandru Giugaru i George Calboreanu pentru a prezenta piesaBdraniin traducerea lui Iancovescu. Apariia lui Birlic n Italia, n piesaBdranii, a oprit din fug spectatorii care doreau s se adposteasc de ploaia torenial care izbucnise n actul III al piesei care se juca n aer liber, n grdina de la Palazzo Grassi. Publicul a rmas pe loc, intuit sub ploaie, hohotind i aplaudnd n delir fiecare replic a lui jupn Conciano Birlic, dei nu cunotea limba n care se juca piesa.A fost strlucit n piesele de teatruD-ale carnavalului,Conu Leonida fa cu reaciuneaiO scrisoare pierdutde Caragiale,AvaruliBurghezul gentilomde Molire,Bdraniide Carlo Goldoni,Egor Bulicovde Maxim Gorki,Revizorulde Nikolai Gogol,Oameni care tacde Al. Voitin,Nunta lui Krecinskide Suhovo-Kobalin,Mielul turbatde Aurel Baranga. Jocul su era caracterizat de un puternic timbru personal i de o intonaie inimitabil. A jucat n peste 25 de filme, ntr-o perioad n care numrul realizrilor cinematografice era redus.A interpretat un numr de 13 personaje din opera marelui dramaturg Ion Luca Caragiale. Amintim rolurile: Crcnel i Candidatul nD-ale carnavalului, Spiridon i Ric Venturiano nO noapte furtunoas, Brnzovenescu i Dandanache nO scrisoare pierdut, Coana Efimia nConu Leonida fa cu reaciunea, Lefter Popescu nDou loturi, Costchel Guduru nTelegrame. Despre Caragiale, Birlic avea s spun:Ca unul dintre actorii care am interpretat cele mai multe personaje 13 din opera marelui nostru dramaturg, l evoc cu afectuoas recunotin i pentru succesele actoriceti pe care mi le-a prilejuit. Au constituit pentru mine, n cei peste 35 de ani de teatru, o adevrata coal a miestriei actoriceti, personaje ale maetrilor dramaturgiei noastre. apte roluri n cele patru comedii.Simind c se apropie momentul plecrii sale de pe scena vieii, Birlic a cerut impresarului Gaby Michilescu s reia pentru public piesa de succes care l-a consacrat: Birlic, la care a fost i regizor. Alturi de el, au jucat actori de mare renume cum ar fi: Silvia Dumitrescu-Timic, Alexandru Giugaru, Petre tefnescu-Goang, N. Grdescu, Vasilica Tastaman, Antonescu-Crbu. A fost ultimul mare triumf al lui Birlic.Artist al poporului, Grigore Vasiliu Birlic s-a stins din via la data de 14 februarie 1970, la Bucureti, fiind nmormntat n Cimitirul Bellu.n anul 2005 a fost emis o moned cu chipul actorului.

Tora Vasilescu

Fosta actrita a Teatrului Nottara/Bucuresti, azi pensionara, s-a nascut in 22 martie 1951 in Tulcea,si inca de la 5 ani bunica a dus-o pe o scena dintr-o scoala din Tulcea s spuna o poezie. Intuitiv, a trit povestea din acea poezie i s-a confundat cu personajul. Era vorba de o feti care nu avea un printe, iar ea nu-si cunoscuse tatl biologic.Numele il are de la al doilea so al mamei sale, pe care l chema Vasilescu i a fost n lagr la rui. Pn la 14 ani, ea numindu-se Mihai.Mamei eii-au murit trei soi i fiecare frate(o sora cu cu 13 ani mai mic si 2 frati gemeni cu22 de ani mai mici ca ea ) au un alt tata.A absolvit Institutul de Arta Teatrala si Cinematografica "I.L. Caragiale" Bucuresti n 1976, clasa prof. Eugenia Popovici si in anul intai trece printr-o adevarata trauma : avortul (ilegal ) in acele vremuri, " M-am dus pe undeva, la o moasa, care mi-a facut avort fara anestezie, m-am intors a doua zi cu trenul, usurata psihic ca am scapat de ceva atit de... E atit de greu de vorbit despre aceste lucruri! Pentru ca avortul inseamna sa faci o crima, mai ales ca sarcina era destul de mare, dar atunci nu realizam asta" (Revista Vip/2007)." si, si acum regreta ca nu are copii.In 1975 interpreteaza rolulMaria din filmul " Cursa"care ii aduce notorietate interna, este recunoscuta ca fiind o actrita deosebit de frumoasa, naturala si cu un talent desavarsit, devine sotia marelui regizor Mircea Daneliuc, care ii mai incredinteaza cateva roluri de exceptie :" De ce trag clopotele, Mitica?"," Croaziera", " Glissando" etc. care ii aduc succese internationale, numeroase distinctii si premii , din care amintesc :De 3 ori Premiul pentru Interpretare UCIN, Premiu pentru rolul din Imposibila iubire la Aceno D'Oro. Premiu pentru Cel mai bun rol secundar feminin in Sobolanii rosii etc.Desi a renuntat la teatru, actrita este interpreta multor seriale Tv.unde joaca alaturi de tineri interpreti care in opinia ei au un realism care o ncnt. ii plac copiii i, din fericire, nc are energia lor. Deci poate inca, s muncesc mult i foarte mult.In prezent locuieste cu cel de-al doilea sot, un cetatean strainintr-o casa ecologica in Buftea, ii place sa cultive si sa ingrijeasca plante , adora florile si animalele (are trei lupi alsacieni)si este plina de energie si optimismTemperament vulcanic ce sustine personaje explodind de vitalitate, pline de nuri si actionind intotdeauna sub semnul unei sinceritati si autenticitati a trairilor duse pina la vulgaritate.

Colea RautuColea Rutu (n. Nikolai Rutkovski, 28 noiembrie 1912, Limbenii Noi, judeul Bli, astzi n Republica Moldova - d. 13 mai 2008, Bucureti) a fost un actor romn de teatru i film. A fost cel mai mare fiu din cei patru copii ai familiei Rutkovschi, alturi de Larisa, Natalia i Valentin. A fost elev la Colegiul Regele Ferdinand din Chiinu. Nu i-a plcut niciodat cartea, aa cum singur recunotea, n schimb i plcea foarte mult fotbalul, jucnd ctva timp n echipa Uzinelor Mociornia din Bucureti. A urmat apoi Conservatorul de Art Dramatic din Bucureti. A fost mai nti corist la Opera din Cluj.

A debutat la Teatrul de Revist Crbu condus de Constantin Tnase, unde a interpretat mai ales cuplete social-satirice. Tot acolo a interpretat pentru prima oar faimosul lagr i-a ieit coaru-n drum, de Gherase Dendrino, pe versuri de Puiu Maximilian.La iniiativa lui Sic Alexandrescu a jucat la Teatrul Naional din Bucureti.

ntre anii 1952-1968 a jucat la Teatrul Giuleti. A jucat pentru scurt timp i la Teatrul din Piteti. A interpretat roluri n peste 70 de filme de lung metraj, att romneti ct i strine i n seriale de televiziune. Rolul sau de debut (Ilie Barbu) a rmas reperul ntregii sale filmografii. A debutat n film interpretnd rolul protagonistului din Desfurarea, regia Paul Clinescu, prima ecranizare dup Marin Preda. A interpretat roluri memorabile n Moara cu noroc, Mihai Viteazul, Fraii Jderi, Nemuritorii, Pintea etc.

Actorul a primit premiul ACIN n 1988, pentru ntreaga activitate, i s-a numrat printre laureaii Galei Vrsta de Aur din 2001, ai Premiilor Naionale n Domeniul Teatrului i Galei Premiilor n Cinematografie.Adrian PinteaDesavarsit actor romn de teatru si film, pe numele real Adrian Virgil Pintea, celebrul Iancu Jianu zapciul, Iancu Jianu haiducul", regizat de regretatul Dinu Cocea in 1980 si 1981, din filmul dedicat acestui mare erou ardelean al Romaniei , s-a nascut pe 9 octombrie 1954 in Beius.Si-a petrecut copilaria in Beius / Oradea alaturi de familia sa, tatal ofiter de armata regala, mama sa pe care o venera si sora sa Rodica Austin stabilita de 25 de ani in Anglia unde lucreaza ca specialist in limbi indoneziene

"Adrian a fost o minune de copil: foarte frumos, sensibil, afectuos - mai ales fata de mama sa. Era extrem de generos si dadea cu drag ultima jucarie oricarui copil ar fi dorit-o, statea aplecat ore ntregi peste o coala de hrtie si renunta doar cnd desenul prindea viata. Tata, care l-a nvatat sa cnte la vioara, i-a trezit n asemenea masura pasiunea pentru muzica, nct era de neconceput sa nu devina un muzician stralucit. Dupa ce a citit toate cartile pentru copii din biblioteca, a nceput sa scrie cartile lui. La scurt timp, personaje istorice reale si imaginare au invadat cartierul si apoi orasul: Mihai Viteazul, Robin Hood, Decebal, indieni, cowboys, ofiteri, Sherlock Holmes, mparati si cersetori au fost interpretati cu atta convingere" (Rodica Austin).A fost un copil nzestrat peste masura! Cu afinitati spre arta in general se inscrie si a absolvit Institutul de Arta Teatrala si Cinematografica "I.L. Caragiale" din Bucuresti la clasa profesorului Petre Vasilescu n 1979.

Angajat al Teatrului "Nottara" din Bucuresti, inegalabilul Adrian Pintea a cucerit mereu publicul si ntotdeauna a strnit ropote de aplauze cu interpretarile sale ramase de neuitat din teatru - Oedip / 1977, Romeo / 1978, Ahile /Ifigenia / 1981, Henric al lV-lea / 1990 etc. si a fost remarcat de regizori celebri si distribuit in film.De la "baiatul cu pasarea " din filmul de debut " Mania"/ 1977, la George din " Intre oglinzi paralele" realizat de Mircea Veroiu, de la interpretarea din " Falansterul " realizat de Savel Schiopu la Zeno din " Lumini si umbre ", de la Reparatorul de piane din " Adela" la Iancu de Hunedoara din " Vlad" / 2003 etc el a ramas in memoria cinefililor ca unicul si inegalabilul interpret al lui IANCU JIANU.Tacerile, sensibilitatea si realismul interpretarilor sale n roluri de teatru sau de film l faceau adulat de public, pentru ca ochii si puterea privirii lui au avut puterea sa transmita mai multa emotie dect orice cuvnt rostit.La vremea debutului sau, n 1980, Adrian Pintea a trait o frumoasa poveste de dragoste, cu multe "ingrediente neplacute" aparute in presa vremii, cu actrita Irina Petrescu o celebra actrita dar mult mai in varsta. Dupa separarea de aceasta, a urmat o perioada zbuciumata pentru actor, dar n viata sa a aparut o femeie care, dintr-o mare dragoste pentru el, a renuntat la familia sa - era casatorita cu directorul de imagine din TVR, Mihai Mrtu, si avea o fetita, Ana. Silvia Mihaela, de profesie arhitect, a fost fiinta care, cu discretie si cu o rabdare iesita din comun, l-a ajutat pe marele actor sa depaseasca momentele mai grele din viata sa. Cei doi s-au casatorit n anul 1984.Spre sfrsitul anilor `80, Adrian Pintea a devenit asistent universitar la Institutul de Arta Teatrala si cinematografica I.L.Caragiale", la clasa Olgai Tudorache si, dupa iesirea acesteia la pensie, a devenit titular pe postul de profesor universitar. A fost adorat de studentii sai, carora le era, deopotriva, pedagog si prieten, critic si admirator...n 1990 ncepe sa predea actorie la acelasi institut, devenit ntre timp Universitatea Nationala de Arta Teatrala si Cinematografica "I.L. Caragiale".Si ca profesor, Adrian Pintea, cu amestecul sau inconfundabil de timiditate, emotie si gratie artistica, a strnit adevarate pasiuni printre discipolele sale. n anul 1993, Laura Jianu, o studenta la clasa lui Alexandru Repan, se ndragosteste nebuneste de el si, de dragul lui, face eforturi pentru a-i fi mereu mai aproape. Laura a dat doi ani ntr-un an si a trecut la clasa Olgai Tudorache, pentru a-i fi mai aproape iubitului ei, asistentul Adrian Pintea. Din pacate, iubirea lor s-a ncheiat destul de brutal dupa ce Laura a absolvit facultatea. Ea s-a maritat si a plecat n Anglia. Dar, din nefericire, si relatia sufleteasca dintre Adrian si sotia sa, Silvia Mihaela, se rupsese iremediabil. Cei doi au divortat...

Adrian Pintea o intalneste insa pe Lavinia Tatomir. El actor celebru, ea o adolescenta cu puteri paranormale. El avea 43 de ani, ea 16. El ardelean, ea olteanca. Ea vindecatoarea, el pacientul... Lavinia era fiica medicului actorilor Teatrului National din Craiova. Diferenta de vrsta dintre cei doi, care s-au casatorit, era de 26 de ani.

Adolescentei i se parea necuviincios sa-l priveasca pe domnul Pintea ca pe un barbat; nu indraznea nici sa viseze. Anii au trecut, legatura s-a pastrat si intr-o noapte de toamna, Lavinia a primit un telefon in care idealul ei masculin (de atunci si de-acum) o cerea de nevasta, pe ea, copilul. N-a mai dormit pana dimineata, iar a doua zi si-a anuntat familia. Tatal ei a crezut ca a facut cineva glume, asa ca Adrian a trebuit sa se prezinte cu flori si sa-si ceara miresuca (asa cum o alinta si acum) in cadru oficial. Pe 25 decembrie, in acelasi an 2000, Lavinia Tatomir, proaspata studenta la Medicina, a devenit doamna Pintea.Inca ii vorbea cu dumneavoastra. Atunci a inceput naveta romantica Bucuresti-Craiova. Nunta au facut-o in vara, intr-o biserica catolica, dupa religia lui Adrian. Oricum Dumnezeu e unul singur. Dupa terminarea primului ei an de facultate, s-au mutat la Bucuresti. n 2002 obtine titlul de Doctor n domeniul Teatru, cu lucrarea Hamlet sau actorul lucid, lucrare ce va lua si forma unei carti la editura ALL.n 2004 absolva Universitatea Nationala de Arta Teatrala si Cinematografica "I.L. Caragiale", sectia Regie Film, la clasa Elisabeta Bostan. Nu a avut copii dar isi adora nepoatele Catherine, Louisa si Annabel. Adrian se pregatea pentru premiera piesei Hamlet (rolul vietii lui, solicitant si prin durata de 4 ore si jumatate si prin gradul de dificultate) pe scena craioveana. Epuizat probabil de repetitii, a ramas fara voce cu cateva zile inainte de spectacol. In disperare de cauza, s-a gandit sa apeleze la o metoda neconventionala si cum Lavinia era deja un fenomen datorita harului ei, i-a trecut pragul. A fost, asa cum spune ea, o intalnire karmica.Adrian Pintea a ncetat din viata n dup-amiaza zilei de vineri 8 iunie 2007, la Spitalul Clinic Fundeni, unde a fost internat n stare grav cu ciroz hepatica foarte avansat. Actorul s-a prezentat de urgent la spitalul Fundeni, unde medicii au descoperit c starea lui de sanatate era grav afectata pe fondul unei ciroze foarte avansate, provocat de virusul B.(complications from cirrhosis, pulmonary and kidney hypertension). Sotia sa, bioenergeticianul Lavinia Tatomir Pintea a stat alaturi de marele actor Adrian Pintea la spital pana n ultimele momente. Ceremonia de nmormntare a avut loc la Cimitirul Bellu din Bucuresti pe 10 iunie 2007. Actorul de religie romano-catolic, practicant si mergand frecvent la Catedrala "Sf. Iosif", cavaler al Ordinul Templierilor, a fost insotit pe ultimul drum de familie, colegi si calul sau Duran.Sunt adeptul mbatrnirii demne, frumoase, pe ct se poate mai plina de energie' declara Adrian Pintea intr-un tiraj al unei reviste de mare succes in Bucuresti si nu numai, dar soarta a vrut altfel si la numai 53 de ani cand era inca in box-office-ul si topurile de specialitate pentru interpretarile Cine / Tv : Alexandru Nichita din " Daria iubirea mea ", King Phillip of Lockland din "Gryphon"(2007), realizat de Andrew Prowse si Pandit din "Youth Without Youth" realizat de marele cineast Francis Ford Coppola (2007), se retrage de pe scena vietii lasand un mare gol in inima celor ce i-au vazut interpretarile, l-au remarcat si adulat.

Ion LucianActorul Ion Lucian s-a nscut la 22 aprilie 1924, in Bucureti.A absolvit in 1942 Liceul Matei Basarab si Academia Regala de teatru si muzica in 1945. A debutat pe scena Teatrului Naional din capitala si a jucat pana in 1945 in in roluri ca Gulita din Coana Chiria de T.Muatescu dup Alecsandri, Poetul Tulip din Mioara de Camil Petrescu, Simon Bliss din Familia Bliss de Noel Coward, Jaques din Silvette de V. Eftimiu, Nicolas i Scarciafico din Prinesa ndepartata de Ed. Rostand, Tnarul din O var la moie de Guido Bondi, Magnasco din Ast sear se joac fr pies de Pirandello, Hlestacov din Revizorul de Gogol, Florindo din Mincinosul de Goldoni, Mickey din Fascinaie, etc.

Pana in 1947 a jucat la Teatrul Alhambra in rolul lui Gustl din ara sursului sau Tony din Prinesa Circului, apoi la Teatrul Municipal din Bucuresti, in roluri ca Boby 2 din Insula de M. Sebastian, Valentin din Nu se tie niciodat de G.B.Shaw, Svadea din Liubov Iarovaia, Marinarul chiop din Uraganul de B.Belloerkovski, Bufonul Tuchstone i Le Beau din Cum v place de W.Shakespeare, Andrei din Dragoste pentru trei portocale dup C.Gozzi, Tristan din Cinele gr dinaruluide Lope de Vega. A fost profesor la Academia de Teatru i Film in 1952-1956.

In 1967 era cofondator si director al Teatrului Ion Creanga, unde a regizat spectacole ca Harap-Alb dup I.Creang, N-ai vzut dvs. Un tat ? de Ed.Jurist i I.Musta, Cei trei muchetari de Alex.Dumas, Salut voios!de Jurist i Musta, Romeo i Janette de Anouilh, a jucat in zeci de spectacole. A jucat apoi pe scena Teatrului de Comedie in roluri ca Celebrul 702 de Al. Mirodan, Jean din Rinocerii de Eugen Ionesco, Fraii Bullinger (rol dublu) din Swek n al II-lea rzboi de B.Brecht, Fairchild din Gally Gay de B.Brecht, Mr.Jourdain i Harpagon din Moliere la Comedia, Reporterul din Procesul d-lui Caragiale de M.tefnescu.

In 1990 era fondator si director al Teatrului Excelsior, funcie pe care o deine si azi, din anul 2002 este societar de onoare al Teatrului National, a publicat lucrrile Fantezii pe teme umoristice, Stelute de umor, Le petit coq, este membru al Uniunii Scriitorilor din Romnia, membru al Societaii Autorilor i Compozitorilor Dramatici de la Paris.

I-au fost decernate de-a lungul timpului numeroase premii si distincii. Este Ofier al Legiunii de Onoare Frana, societar de onoare al Teatrului Naional, Cavaler al Ordinului Serviciu credincios in grad de Mare Cavaler.Maestrul s-a stins din viata pe 31 martie 2012.

Rodica MandacheRodica Mandache s-a nascut pe 13 aprilie, 1943, in orasul Iasi. Nu este cunoscut faptul ca Rodica Mandache se hotaraste sa devina actrita dupa ce o vede pe Marieta Deculescu in rolul Necunoscutei din piesa "Steaua fara nume", de Mihail Sebastian. Imediat dupa terminarea liceului Oltea Doamna, in 1960, a pornit catre capitala pentru a da concurs la IATC. Examenul de admitere la actorie a fost prima reusita din Bucuresti pentru tanara Rodica Mandache. Cativa ani mai tarziu se casatoreste cu marele fotograf Aurel Mihailopol. Impreuna au o fiica. In 1980 este partenera lui Florin Piersic in teatrul tv "Visul unei nopti de iarna", de Tudor Musatescu. Personajul Dorulet nu o incanta prea tare, dar devine rolul rapel din viata de artist a Rodicai Mandache.Mircea DiaconuMircea Diaconu s-a nascut pe 24 decembrie 1949 in localitatea Vladesti, judetul Arges. Este actor i profesor la Institutul de Teatru I.L.Caragiale si directorul Teatrului Nottara din Bucureti. A absolvit liceul la Campulung Muscel n 1967 i IATC I.L. Caragiale din Bucuresti n 1971. A debutat n 1970, la Teatrul Bulandra. Debutul n cinematografie a avut loc n 1971, cu filmulNunta de piatra. n 1972, a fost angajat la Teatrul Bulandra, unde a rmas pna n 1982, cnd a devenit actorul teatrului Nottara. A fost primul actor din Romnia care i-a dat demisia, devenind liber profesionist (1990). Unul din cele mai recente filme de succes in care a jucat rolul principal esteFilantropica(2002).Maia MorgensternMaia Morgenstern s-a nscut la data de 1 mai 1962 la Bucureti n zodia taurului, ceea ce i-a conferit tria i ncpnarea specific taurilor fr de care nu ar fi reuit. A fost mritat de dou ori i are trei copii: Tudor Aaron, Eva Leea Cabiria i Ana Isadora, care i-au fcut viaa mai frumoas.

Debutul n cinematografie s-a produs n anul 1983, cu filmul Prea cald pentru luna mai, n regia Mariei Callas Dinescu. Numele su, Morgenstern, n traducere liber nseamn "Steaua de diminea", iar n german e vorba de Luceafrul de diminea, acesta fiind i un alt nume dat Fecioarei Maria, Maicii Domnului, fapt care a contribuit mult la alegerea sa n rolul din "Patimile lui Hristos" - 2004 ntruct regizorul filmului, Mel Gibson, fiind un devotat romano-catolic, a luat i acest lucru n considerare pe lng originea ei.

Ceea ce i-a adus faim a fost filmul Balana, realizat de Lucian Pintilie, cu care a venit i notorietatea internaional, actria fiind astfel declarat "Steaua de mine", obinnd totodat i prestigioasa distincie a Academiei Europene de Film - Premiul Felix. A studiat la Academia de Teatru i Film din Bucureti ntre 1981 i 1985, dup care a jucat i la Teatrul Tineretului din Piatra Neam ntre anii 1985 i 1988.

Au urmat doi ani la Teatrul Evreiesc de Stat i, din 1990, cnd a plecat de acolo, pn n prezent, a jucat la Teatrul Naional din Bucureti. A jucat n numeroase filme romneti i strine, fiind una dintre puinele actrie romnce care a reuit s ptrund n cinematografia strin.Leopoldina BalanutaLeopoldina Blnu (n. 10 decembrie 1934, Puleti, judeul Vrancea - d. 15 octombrie 1998) a fost o actri romnc.A absolvit n 1957 Institutul de de Art Teatral i Cinematografic (IATC) din Bucureti, la clasa Mariettei Sadova, Marcel Anghelescu, i a debutat la Bucureti, n regia lui Ion Cojar, jucnd-o pe Velea din Prima ntlnire, de Tatiana Stina. Ultimul ei rol a fost cel din "O batist n Dunre", de D.R. Popescu, la Teatrul Naional, montat de acelai regizor.

A debutat pe scena Teatrului Mic cu piesa "Prima ntlnire". A avut roluri memorabile n "Vassa Jeleznova" i "Mama" de Maxim Gorki, "Anna Karenina", de Lev Tolstoi, "Medeea" de Euripide, "Martin Eden" de Jack London, "Noaptea Iguanei" de Tennessee Williams, "Oameni srmani" de Feodor Dostoievski, "Livada cu viini" de Anton Pavlovici Cehov, "Doi pe un balansoar" de William Gibson i, n special, n piesele lui Dumitru Radu Popescu, "Ca frunza dudului n rai" i "O batist n Dunre" (alturi de Mariana Mihu i Ileana Stana Ionescu).

A fost distribuit i n filme, mai ales n roluri cu ncrctur dramatic, "Nunta de piatr" (1972), "Dincolo de pod" (1975), "Ion, blestemul pmntului, blestemul iubirii" (1979), "Clipa" (1979), "Bietul Ioanide" (1979), "Npasta" (1982), etc.Leopoldina Blnu a avut i o colaborare de succes cu Televiziunea. "Gaiele" (1993), "Strigoii" (1992), "Trandafirul i coroana", "Conu' Leonida fa cu reaciunea"(1985), "Moartea unui comis voiajor" (1977), "Idolul i Ion Anapoda" (1991) sunt doar cteva din piesele n care a aprut la Televiziune.

Dei a fost considearat o actri dramatic, Leopoldina Blnu a avut i nite memorabile roluri de comedie. Sceneta TV "Care de dame" de G.H. Brescu, realizat n 1980 (unde actria intruchipeaz 4 personaje) este considerat unul din momentele de referin din istoria divertismentului TV romnesc.

Leopoldina Blnu a fost una din cele mai importante actrie care a practicat spectacolul de poezie i care s-a preocupat intens de acest lucru. Continuatoare a recitativului dramatic creat de colile lui Constantin Nottara i Gheorghe Storin, Leopoldina Blnu a dat un regal de muzic i poezie, mpreun cu Narcisa Suciu, n spectacolul "O ntmplare a fiinei" din 27 ianuarie 1998, pe versurile poeilor Ana Blandiana, tefan Augustin Doina, Magda Isanos, Nicolae Labi i Nichita Stnescu. Eu plec cu viata mea n teatru; teatrul vine cu viaa lui n viaa mea. M gndeam ct dreptate a avut srmanul Tarkovski, care spunea, n ultimele zile ale existenei lui: Doamne, am obosit ateptndu-te! [] totdeauna arta mi-a aprut ca o tafet a Dumnezeirii.

Leopoldina Blnu a fost fat de preot iar n 1977 s-a cstorit cu binecunoscutul actor Mitic Popescu.Emil HossuEmil Hossu, nscut n 24 noiembrie 1941 n Ocna Sibiului, declara presei 'Sunt maramuresean dup mam, sljean dup tat, dar stau n Bucureti de foarte mult vreme". Este actor la Teatrul Nottara, din Bucureti. Este cstorit cu actria Catrinel Dumitrescu de la acelai teatru si sunt impreuna de peste 19 ani.

Deoarece tatl su era diplomat, pe 23 august 1945 toat familia a fost deportat ntr-un lagr n Germania, unde a rmas timp de un an i trei luni. Dup ce au scpat din lagr, prinii s-au ntors in Romnia. Casa, o fabric de a i maina le fuseser confiscate.

n 1948, pentru c fusese diplomat n perioada lui Ion Antonescu, tatal sau a fost trimis la munc forat la Canalul Dunare - Marea Neagra. S-a imbolnavit de cancer si cand actorul avea doar 17 ani si-a pierdut tatal.

A copilarit in Maramures, a urmat Liceul Cantemir din Bucuresti. Spre actorie a fost ndrumat de sfaturile profesorului de romn, Constantin Manolescu, de la liceul Cantemir. Acesta afirma : i port un respect nostalgic permanent. Mi-a dat s joc mos Tnase din Rzvan si Vidra si, probabil, impresionat de compoziia mea, a spus: Milule, trebuie sa faci teatru".n acel moment s-a deschis dorina de a afla tot mai multe despre aceast lume si pentru c nu avea origine sanatoasa, Emil Hossu a reuit s intre la ATF abia din a treia ncercare.

Emil Hossu este un actor care a marcat multe generaii. Cu un sim al umorului fin i cu o modestie rar, el ridic i astzi spectatorii la teatru n picioare. Primele sale roluri retribuite au fost la teatrul radiofonic. A jucat mult n film, dar a avut si n teatru roluri importante.

A fost casatorit cu violonista Ana Hossu, copilul lor fiind Dan Hossu. Cei doi au divortat, ulterior Emil gasind fericirea casnica alaturi de colega sa Catrinel Dumitrescu. Din 1992 au luat, el si soia, datorit invitaiei pe care le-a fcut-o bunul lor prieten Geo Saizescu, o clas de actorie. De atunci au avut patru promoii n care Catrinel a fost vioara principal, pentru c ei i place s construiasc. Au fcut spectacole de absolvire, de licen, cu rezultate, cronici, premii foarte bune.

2007 a fost pentru actor un an bun, a jucat in regia sotiei sale Catrinel Dumitrescu, in premiera Teatrului Nottara, Btrnul, o pies dup Gorki, alturi de muli colegi, de foti studeni de-ai lor, de Bebe Cotimanis, de Anca Bejenaru i de un foarte bun actor, cruia ii prevede un viitor strlucit, Gabriel Ru.

Intre timp a mai avut o colaborare, a intrat i el pe culoarul telenovelelor, astfel Emil Hossu a putut fi vzut n producia Chiquititas, difuzat pe un post de televiziune si recent intr-un rol episodic in "Fetele marinarului".Octavian CotescuOctavian Cotescu (n. 14 februarie 1931, Dorohoi - d. 22 august 1985) a fost un actor romn de succes, din generaia de aur. A nceput s joace teatru nc din anii de liceu, la Iai.A urmat ciclul primar din str. Toma Cosma din Iasi (1938-1942), Liceul National (1942-1944), Liceul Militar din Iasi, mutat la Timisoara si Pitesti care a fost desfiintat n 1945. Revenit la Iasi reia cursurile Liceului National. Elev n clasa a VI-a, al Liceul National din Iasi, Octavian Cotescu sustine, in toamna anului 1946, examenul de intrare la Conservatorul Iesean reusind cu rolul Mircea Vadu din "Cumpana", isi sustine examenul de diploma la Institutul de Teatru Matei Millo in 1950, dup care a fost repartizat la Teatrul Bulandra din Bucureti, unde a debutat la 12 mai 1951, n spectacolul "Pdurea" de A.N. Ostrovski. A jucat n numeroase filme i piese de teatru alturi de actori ca Toma Caragiu, Dem Rdulescu etc. mpreun cu Coca Andronescu a creat un memorabil cuplu fictiv, originar din Lehliu Gar, Tana i Costel, care a fost prezentat la Televiziunea Romn, n anii 1970, ntr-un mini-serial de mare succes la public i la critic.

La Iasi, tanarul Octavian Cotescu se vede atras de scena, de spectacolul teatral, fapt ce il determina sa se prezinte in fata unei comisii de selectie pentru colectivul de teatru al organizatiei "Apararea patriotica". In activitatea sa de actor se poate numara multe filme artistice, piese de teatru, teatru de televiziune dar si teatru radiofonic.

Actorul Octavian Cotescu a fost n ultimii ani de via rector al Institutului de Art Teatral i Cinematografic (IATC) din Bucureti (1981 - 1985). A decedat la data de 22 august 1985 lasand in urma o cariera de invidiat pentru orice mare actor.