Top Banner
Redactor: Eugenia Petre Coperti : Ioru'tg Ar delemw-Paici Tehnore dac tarc : Ro dica B o aca @ 2015 Editura Paideia Piala Unirii nr. L, sector 3 Bucuregti, RomAnia tel.: 021..3'l.,6.82.1.0 e-mail: [email protected] www.paideia.ro www.cadourialese.ro Descrierea CIP a Bibliotecii Nafionale a Romfiniei LUNGU,RADU Orientarea RomAniei la Vest prin familiile boiereqti / Radu Lungu. - Bucuregti: Paideia,20l5 rsBN 978-606-748-066-5 Radc Lnngo Orienfarea Rorniniei la vest priD farniliile boieresti 94(498):929 paldeta
11

L, la vest priD farniliile boieresti - cdn4.libris.ro Romaniei la Vest prin familiile... · George Calinescu intrezdreqte primele semne de occidentalizare in istoria romAnilor inca

Sep 10, 2019

Download

Documents

dariahiddleston
Welcome message from author
This document is posted to help you gain knowledge. Please leave a comment to let me know what you think about it! Share it to your friends and learn new things together.
Transcript
Page 1: L, la vest priD farniliile boieresti - cdn4.libris.ro Romaniei la Vest prin familiile... · George Calinescu intrezdreqte primele semne de occidentalizare in istoria romAnilor inca

Redactor: Eugenia Petre

Coperti : Ioru'tg Ar delemw-Paici

Tehnore dac tarc : Ro dica B o aca

@ 2015 Editura PaideiaPiala Unirii nr. L, sector 3

Bucuregti, RomAniatel.: 021..3'l.,6.82.1.0

e-mail: [email protected]

www.cadourialese.ro

Descrierea CIP a Bibliotecii Nafionale a RomfinieiLUNGU,RADU

Orientarea RomAniei la Vest prin familiile boiereqti /Radu Lungu. - Bucuregti: Paideia,20l5

rsBN 978-606-748-066-5

Radc Lnngo

Orienfarea Rorninieila vest

priD farniliile boieresti

94(498):929 paldeta

Page 2: L, la vest priD farniliile boieresti - cdn4.libris.ro Romaniei la Vest prin familiile... · George Calinescu intrezdreqte primele semne de occidentalizare in istoria romAnilor inca

#$W.str

Coprins

Umanismul romffnesc .........,... 17

Miron Costin ...................21Constantin Cantacuzino ............... ...,, 27

Epoca brAncoveneasci ....................... 30

Constantin voda 5i stilul

,,brdncovenesc" ....,.,......................... 30

Biblia de la Bucureqti ....,...r................ 33

Preiluminismul romAnesc - Dimitrie''' Cantemir ........... .,..,.........35

Occidentului" .......... ......,,, 47

,,Schimbare a la faga" a PrincipatelorromAne

Iluminism d la roumnine ..................... 49

Occidentalizarca .............. 50

Secoiul fanariot ....................57Despre,,reformismul" fanario t .,,,......, 52

Circumstange p olitice ale instaur drii

,,regimului fanariot" ....,..,.57Desfiingarea,,rulmdniei" si a ,,veciniei" 55

Sub semnu\,,Lumini\or" .,, ..,,, .,,,,.,.,,,,. 5 6

Razboiul ausrro-turc din 1716-1718 ,.,.,.58OpoziEia boiereascd antifanariotd ....... 58

Ohenia sub siapAnired austri.acd

(1718-1739) .,,,,,,.,.,.,,, ....60

Page 3: L, la vest priD farniliile boieresti - cdn4.libris.ro Romaniei la Vest prin familiile... · George Calinescu intrezdreqte primele semne de occidentalizare in istoria romAnilor inca

Rdzboiul ruso-ausffo-turc din 1735-1739 ...67

Activitatea diplomrrtica dnddustriacd .,'. 63

Razboiul ruso-rurc din 1768-1774 .........66

Memorii, petigii si proiecte boieregti ' ,. ' .. ' 66

Pacea de la Kuciuk-Kainargl - inceput de

Iib er alizar e tn comer lul r om'dne s c ;

deschiderea dnmudui spre emmtcipare .'.77lJrmarile interne alePacii dela

Kuciuk-Kainargi ..,..'.., '..,...73Consulatele apusene ..........'.75

Rezboiul ruso-ausffo-turc din I7 87 -17 97 ... Bt

Memoriul boierimii valahe din 1790....'.83

,,Migcarea nagionali" din JaraRomAneasci qi Moldova .........'.......... 84

Contextul internalional dupd 1800 ',.,"' 84

Miscarea petigionara de dupa I 800 ' '. ' ', 84

,,Partide nagionnle" antifanariote ... '. '. ' '. 87

Relagiile cu Rusia...' ....'......... 88

inceputurile statului modern .................... 97

Miqcarea din 1821 condusi de Tudor

Vladimirescu............. .......99

SfArqitul ,Vechiului Regim" - domniile

pamAntene ... 110

,,Constitugia cdrvunarilor" qi alte

proiecte de reforme .......I1'4

Perioada,,regulamentar[" .................... 1 1 6

Tlatatul de la Adrianopol lB29 ....'..116

Regulamentele Organice ................. 1 1B

,,Economie, societate, civilizagie" invremea domniilor regulamentate .... 174

,,Paqoptismul" ......'....... ..........I29GAnditori qi revolugionari,,pagopti$ti" ... 13 1

Activismul revoluqionar ................ ... I33

Masoneria ....136,,Primlvara popoarelor" lui 1848 .......... 139

Participarea revolugionarilor romAnila evenimentele din Europa .............I39Revolugia din 1848 in Principateledunirene ......140

Unirea din 1859 9i reformele lui Cuza ...155Unirea Principatelor ............................. 1 5 7

Reformele din vremea lui AlexandruIoan Cuza. ....165

Despre boierimea moldovalahi -,,drumulspre modernizare" al societa(iiromAneqti ....175

Despre originile vechii aristocragiimoldovalahe............... ... 178

Termenii de ,,boierime" qi ,,boierie" ,.,.,.179Ranguri boiereqti la cumpani

de vremuri ... 181

Ranguri l"**u,t......... :. :. :................ r a rSurse ale,,boieririi" .......................... 1 86RestrAngerea privilegiilor boierimiimoldovalahe -,,atotputernicia"domnilor fanariogi.... ...... 190

Persisten(a ,,oligarhiei" pdmAnten e .. 197Despre titlurile nobiliare.................. i95

Boieri moldovalahi in preajmaoccidentalizdrli .......... ....196

,feneticii" greci gi levantini.................. 199Despre infl uenga france2d..................... 203Odrasle boiereqti qcolite in strdindtate ..707Despre memorii, petitii qi proiecte de

reforma ...,....713Straie orientale - vestimentatia

Page 4: L, la vest priD farniliile boieresti - cdn4.libris.ro Romaniei la Vest prin familiile... · George Calinescu intrezdreqte primele semne de occidentalizare in istoria romAnilor inca

dla franqai.se .............. .,.,.716La qoale noi, ,,ndravuri" noi ,,,,.,,,,,,,,216CAteva alte mentalitd.s ....................... 230

Boieri intreprinzatori ........... ............ 232

,,Neologizarea" qi deprinderea limbilora1fstreine .......... LJJ

,Mata culturale" .................739Presa in limbi straine qi presa

na(ionale ....,.739Literatura in limbi streine - biblioteci -librarii ..........24IGatrul .........245Palate

Literatura in limba romAni .................. 249

inva{[mAntul laic ......,...,.,..752

in loc de conclu2ie.............. ...259

ANEXE - Portrete qi ,,tablouride epoci" ....267

,,Nucleul dur" al marii boierimi............ 269

,,Poeqii Vecereqti" ...............771Ienachita Vecerescu ...........271,

Iancu Vecerescu .................774

,,Legendarul" conte Dudescu ...,....,...... 27 7

Dinicu Golescu ...................282

,,Fratii Golegti" ...................29IIordache Golescu ...............294Costache Conachi un ,,precursor

al junimismului".......... ...797Ion Heliade Radulescu - un ideal-typus

al,,utopistului-revolugionar" ........... 301

Teodor Diamant -,, falansterianism"dla roumaine ............. .....307

Dezrobirea giganilor ............31,4

Dezrobirea giganilor boiereqti - plecatede la un,, fapt divers"....................... 3 1B

Desfiingarea pronomiilor boiereqti ....... 321Desfiingarea,,privilegiilor de clase"

Rezolugia dtn29 octombrie 1857 ....323Emanciparea liranilor romAni ..........,.. 375Ion CAmpineanu ................331Mihail Kogdlniceanu ............................ 338Barbu ,,Leutarul" - intre ,,doine" qi

,,mazurcitt ..,.,346Ion Ghica - un memorialist de neam

evghenicos ...350

Ilibliografie selectivd ..............361

Page 5: L, la vest priD farniliile boieresti - cdn4.libris.ro Romaniei la Vest prin familiile... · George Calinescu intrezdreqte primele semne de occidentalizare in istoria romAnilor inca

9nanisDgl rondnesc

Page 6: L, la vest priD farniliile boieresti - cdn4.libris.ro Romaniei la Vest prin familiile... · George Calinescu intrezdreqte primele semne de occidentalizare in istoria romAnilor inca

George Calinescu intrezdreqte primele semne

de occidentalizare in istoria romAnilor inca din

Jurul anului 1700, era insd vorba despre legdtu-rlle cu Apusul cultural (George Cdlinescu, p. 61).

Umanismul celei de-a doua jum[tAti a veacu-

lut a[XV[-lea giinceputul celui urmdtorin Mol-dova si Tara RomAneasci s-a ,,ilustrat" prin biru-lnga scrisului in limba ,,nagionale" (romdna) qi

lntensificarea institugionalizerii unei culturi de

earacter general romAnesc qi de nizuingi laicd.Atunciisi facea aparigia un nou tip de cf,rturar

ele aspiragie ,,ra[ionalisti", ,,boieri ai spiritului"- colecgionari de c[rti qi manuscrise - adepgi ai

ldeii umaniste potrivit careia activitefli inte-lectuale i se vedea conferit un titlu de noblege.

Ideea stoic[ a virtugii prin cunoaqtere se regd-regte la gAnditori precum Descartes (1596-1650)gi Spinoza (1632-1677), mai apoi, in ,,SecolulLuminilor", la Kant (1724-1804), cel care, in1781, considera ci ,yeacul nostru este veaculpropriu al criticii, clreia totul trebuie sf, i se

iupunl" (Kant, Cncica ragiunii pure, 178I, Prefagd la

prirna editie, IV).tn Moldova qi fara RomAneascd, secolul al

XVIII-1ea s-a scurs in prelungirea umanismului

Page 7: L, la vest priD farniliile boieresti - cdn4.libris.ro Romaniei la Vest prin familiile... · George Calinescu intrezdreqte primele semne de occidentalizare in istoria romAnilor inca

romanesc qi preiluminismului european dinveacul precedent, spre sfArqitul c[ruia s-au ilus-trat doui personalited de talie europeani, doimari boieri clrturari, unul moldav qi altul valah,doi mucenici pe altarul unui militantism istoricqi politic romAnesc.

Incepem cu Miron Costin qi elogiul pe care il{hcea Italiei, continuim cu Constantin Cantacu-zino, cel qcolit in aceeagi Italie barocd - doudmirturii ale dialogului dintre cele doul Fri ro-mAne, pe de o parte, gi modelul apusean, pe de

alte parte.in ultimele decenii de la sfArgitul veacului al

XVII-lea a avut loc o primi receptare serioasd,

in Europa central-sud-orientale, a umanismuluiprofesat in gcolile nord-italiene, mai cu seamd

la $coala de la Padova (vezi Victor Neumann,T entaEia lui homo europeus. G eneza ideilor moderne

tn Europa Centrald" si de Sud-Esr, edigia a III-arevdzutd, Iaqi, Editura Polirom, 7006,p.68) (dupa

Monica-M anu ela Joiga, Influenga uniu er sitaEilor din k ali a

asu|rd tnudfumAntului superior din larile Romdne...

(rezumatul tezei doctorat, Universitatea din Bucureqti -Facultatea de Psihologie qi $tiingele Educagiei, Bucureqri,

2011, p.5).

Neoaristotelismul qi,,pozitivismul" (orienta-rea {izico - experimentala) padovan i-au atras pe

tinerii intelectuali din Rasaritul ortodox, prinrrecare Alexandru Mavrocordat (1641-1709) qi

Constantin Cantacuzino (1640-17 16), ultimulfiind inscris in registrul Universitegii din Padovain 17 septembrie 1667; iar reorganizarea,incepAnd cu 1674, a Academiei Patriarhale dinConstantinopol, condusa de Chiril Lucaris, IoanCariofil qi Teofil Coridaleu (1563-1646) - ulti-mul mare comentator al lui Aristotel -, to{i cu

r l, lr r ) It rrlia, a atras alte doud spirite definitoriil,* rrt r rr rrrrranismul romAnesc: Nicolae Milescu,l', r I, r r r r I ; i Dimitrie Cantemir (ibidem, p. 6-7, l4-I5).

N l;rjoritatea dascalilor greci care au predat la, ,'1,' ,l,rrrii Academii din Bucure$ti $i Iagi studia-, r,r tlrrrt'inic in Apusul european, in special ?n

It,rlr;r (l'rtlova qi Pisa), dar qi la Viena, Halle qi

l',rtt,,.

I ):rtrr intemeierii primelor ,,universitAgi" dint .r r r l,' r, rr nine ar trebui astfel coborAta din secolulrl \lX-lt'a la sfArqitul secolului al XVII-lea -rr ('llutrrl secolului al XVIII-lea, odatA cu. \, ,r,lcrrria clomneascd din BucureEti (Academia,l"lnn('ilsci de la SfAntul Sava, in vremea lui' ,, r I r;u r ( lantacuzino), respectiv de la Iaqi (Aca-,l, r,rrr tlonuleascA din Iagi, inceputul veacului,rl \Vlll-lea) (ibidem, p. 10, 17).

,\, rrtlcmiile domneqti aveau si fie desfiingaterrr ll{.11.

iliron Cosfin

( lrt'scutr incetaqenit (,,naturalizat") gi ?nno-l,r/, r/ in catolica Polonie, unde a studiat la cole-lrrlt' it'zuire din Bar qi Cameniga (in Podolia),lrlrr,rrr Costin (1633-169I) era fiul lui Costinlr,rtrrurnul. Mai tArziu, in Moldova, avea sf,-lr urrorsCi pe prefectul misiunii italiene francis-, ,ur(', Vito Piluzi (Dottrinn christiarn tradotta inI r t r,r,, t r, t u uI acha d aI p adr e Vito P ilutio da V i gn anello,Itt l'l), cu care discuta despre latinitatea moldo-l.rrilor qi ale lor obiceiuri, care - constata p[rin-r,'1,' li'anciscan - ,,atocma ca italienii sunt qi ar't'rlt'l-c sa mlrturisegte o firet'.

11

Page 8: L, la vest priD farniliile boieresti - cdn4.libris.ro Romaniei la Vest prin familiile... · George Calinescu intrezdreqte primele semne de occidentalizare in istoria romAnilor inca

Miron Costin * tablou votiu in biserica

Manastirii Teodoreni din Burduleni (Suceaua)

(reconstituire facuta de Simion Florea Marian, 1900)

ln r, )r s irr fara prin 7657-1653, tAnirul Miron( r ,',11;r :r(' ll\seza ,,pururi" in casa marelui vistierl' ,r,l,r, lrt' (lirntacuzino.

I ', 'lr11lotul Costin avea sf, fie trimis, de domniiNl,rlrl.rrt.i, in misiuni diplomatice in Polonia,l,rr,r lionrineascd qi Istanbul. Astfel, in urma

l,,rl il l)( rlr rrro-otomane de laBuczacz, din octom-l,r r, l r,'/1, inalta Poartf, anexa Podolia (regiune, lrr,',rr, I cstul Poloniei istorice) cu cetatea Came-rrrt,r, ,,rlrrrrlie geo-politica care agrava dominagia, 'r, '1il, u l:t ilriupra Moldovei, aceasta fiind de acumilr.ilnt(.,,lrligatd s5 preia cheltuielile de intregi-r, t.' ;r t t'tlr(ii; in aceste circumstange Mironr r r,,tlh s(., (.lrrce la Cameniga, unde, cu diplomagie,r ,r,lrr':,:rt rrrarelui vizir aceste vorbe memorabile:

,,' ,urrr('nr rroi moldovenii bucuroqi sf, se ligeascdnr rl,,u;r(i'r ill toate pargile cAt mai mult, iard pester,1r,r lrorrstni nu ne pare bine si se legeasc[",

',l,trn;rrr,l ustfel de la inaltul demnitar otoman, ,r tr ll,t'lt. turceqti sI nu ierneze in gara.

lrr , rrlitrrte de inalt dreg[tor, marele vornic al[ ,rrrr ,1.' f os a Moldovei (I764-1765) afost trimisl.r l',t;rrrlrtrl qi, in martie I774,la regele polon1, ,, il , I I I Sobieski (167 4-1696), pentru ,,rracrate, l, 1,;1, ."'. (,.u acesta din urmf, - ,,Leul" care avea, r, l,'1,1,,.'lreze Vena (in 1683) - aintretinut co-r',,1,(,rrtlt'n[a, rugAndu-I, prin 1680, si inceapf,r., l',,irrl crll otomanii; in 1684, un memoriu al1,,,r,'ulot'pribegi din Polonia, redactat de Miront ('',tnr irrsugi qi adresat monarhului regatului\ . , r r, , ..'r'ca eliberarea Moldovei de sub suzerani-r rr,',r otontan[ gi garantarea nobilimii moldave' l, ,lrt'lrturi similare cu cele ale qlehtei leqegti,rr r r'nlrrind astfel ideea consolidArii unui,,regim

rr, rl,llilrr". (Poarta incercase un experiment,,1'rcl;uurriot", numind in Moldova, intre 1674 gi

,2

*-

at4

tja

q;*$: :=

ffilikr

!$

trflil

ii:iriii\i!

fiirlu

N::::,::-::::.::::::-

J7

Page 9: L, la vest priD farniliile boieresti - cdn4.libris.ro Romaniei la Vest prin familiile... · George Calinescu intrezdreqte primele semne de occidentalizare in istoria romAnilor inca

1685, un qir neintrerupr de domni de originegreaca.)

Miron Costin a parricipat, aleturi de domnulmoldav Gheorghe Duca (cArmuirea din 1678-1683) gi de suzeranul oroman, Mehmet IV(1678-1687 ), la asediul, de altfel rarat, al Vienei(14 iulie - 12 septembrie 1683), ukima mareintreprindere militara otomana in centrul Euro-pei. Sensibili la soarta cre$tindtlgii, cei treicArmuitori ai Moldovei, farii RomAneqti ($erbanCantacuzino) qi Tiansilvaniei (Mihail Apafi I)au furnizat asediagilor informagii despre acfiunilearmatei otomane. intorqi in gar[, GheorgheDuca gi Miron Costin au fost luagi, in decembrie1683, de catre oqtile leqeqti qi duqi in Polonia;carturarul moldav a fost bine primit de Ioan IilSobieski, cdruia i-a dedicat Poema polona.

invinovdgit de ,,hiclenie", Miron Costin aveasa sfhrqeascd, in decembrie 169I, ,,teiat" dinporunca domnului Constantin Cantemir (1685-1693). Ironia soartei face ca, dupe moarreaacestuia din urma, pe tronul Moldovei s[ ajunga,intr-o primi qi scurt[ cArmuire (martie-aprilie1693), coconul domnesc Dimitrie, viitorul eruditde respiragie europeand, care de altfel iqi vadesfaqura intregul talent pentru a ,, justifica" uci-derea lui Miron Costin:

,,Cantemir-vode dup-aceea mult sa caiEce-au facut gi de multe ori pldngd intretoatd boierimea gi blAstama pe cine l-auir-rdemnat de-au grabit de i-au taiat. Ca, dupiei, n-au trdit un an nice Cantemir-voda q-aumurit" (Dimitrie Cantemir, Vita ConstantiniCantemyrii, cca 1716).

Nliron Costin refinuse de la ,,Stagirit" ideea,r1l,l;r(i('i spre cunoa$tere, ca tresetufe defini-r,,u(' r irrclividului: ,,Dzice Aristotel filosoful c[rrrl ,rrrrtl a gti din firea sa pofteqte. Credz ce tot' rl rrrl lrolte$te a qti, iar nu tot omul a qti nevoi-

r, r', r r "' ( Istrrl e de Craiia ungueascd). Miron Costinf ,t'1 ,r 11ys, cel dintAi la noi, ,,o concepgie a istoriei

,1 ,, 1r.rliticd", ,,are notiunea cauzalitegii qi pune! \'('nlnl('ntele moldovene in cele universale, u' untvicine" (George Celinescu, p. 18). Teoria, rrrr, r:r;lcrii lui Costin este senzualistd auant Ia/r nrr': ( utloaqterea incepe prin senzagii, dar,, lrr,t r,' t clc cinci simquri, numai acelavizual este.l',{ {'l)libil a transmite o informagie certi: ,,larrrrlr'rt'it singurf, den toate aqadza in adevir;,,rrrtlrrl nostru gi ce sa vede cu ochii nu incape.,r 1,r,. ilrcloialf, in cunoqtintA" (Miron Costin,l, r,,1'r r,'1 11/ T drii Moldoael...,,,Capul al optuspridzece", 1).

lr1:u Iirulinvf,fat redactase, la inceputul dom-r r r,' r I r r i ( bnstantin Cantemiq in 1 685, D e neamulttt,'l,l,ttttrilr)r, din ce tdrd au ieSit strdmoSii lor, orrr.r.rlicri argumentaqie qtiingifici, de ordin,rt rr I ( ll )( )logic, arheologic, cronologic, geografic,r',r,1i1 , lingvistic (filologic), privind originea lati-rr.r :,r ruritatea poporului romAn, constituit dinrrrllr l1 1yg1ti, munteni qi transilv[neni:

,,lliruit-au gAndul sa md apucu de;rt t':rst[ trude, sd scog lumii la v6d6re felulrr,':rrnului, din ce izvor gi seminqie suntil,r, rritorii terii nostre, Moldovei qi JArAiN,lrrrrteneqti qi romAnii din Jarile Ungu-rt'sti (:Tiansilvania), [...] ce togi unr r('rrnr Qi odata discalecaqi sunti [...] " lMiront r rst in, De neamul moldovenilor,,,Predoslovie,

.r, l.r';t cuvAntare dintdi de descdlecatul qarAi cel, lrr r t rri ,si a neamului moldovenesctj", scrisd ulterior) .

)<

Page 10: L, la vest priD farniliile boieresti - cdn4.libris.ro Romaniei la Vest prin familiile... · George Calinescu intrezdreqte primele semne de occidentalizare in istoria romAnilor inca

Mai inainte, in 1675, vomicul din Tara d

Jos dadea la transcris, la Iaqi, Letopisegul ^f

Moldouei de Ia Aron-Voda tncoace, de undeparasit de <Grigore> Ureche vornicul def araGlos (perioada1595-1661), cea mai importanoperf, a literaturii romAne cronicareqti. ,,Cronide erudit", dotat cu o ,,conceptie a istorieiprovidengialista - o metafizici a istoriei? - qi

politicii, machiavelista, LetopiseEr,rl vddeqt

,,lunga respiraqie epic[, simg sublim al destinuluuman, meqtequgul patetic de a se opri din cA

in cAnd sd rasufle de greutatea faptelor qi sd I

contemple de sus" (George Cdlinescu, p. 18-19). Stilistic vorbind, adeverata contribugie a lui MiroCostin la scrisul romAnesc este sintaxa, ftazlunga qi plina de cadenqe aflAndu-qi verbulsfhrgit, precum intr-o limba pe care Miron Costio stApanea, latina cuceritorului roman al ,,Da

I . .ttcnlel

Miron Costin - semndturd pe cdnd erd mdre logof at

7,6 27

Constantin Canta cuz,irro

( l( )r rstirntin Cantacuzino (cca 1640-17 16) era

Inrl 1', rslclnicului Constantin Cantacuzino, grec,lr' , rr tllinc, dar cf,sitorit cu Elina, fiica domuluili,r,lrr f,crban al larii RomAneqti (1602-1610).f |11grrr rrcic{erea, in 1663, a tatllui sdu din po-rrrrr:r (l()uurului Grigore Ghica (cdrmuirea dinlrrrrr) l6(14), tanarul Constantin a pornit intr_olrrrryl:r t rrlatorie de studii, ajungAnd la Constan-lrr.l),)l qi Padova. Cunoscator deja al limbilorrllr';r( il ;i turc5., in Italia, Constantin a invdgat,

' \'r,l('nl, latina, contelui Luigi Marsigli din11,,1,'1'srir, care ii cerea informagii despre giriler '

,n rirl(', raspunzAndu-i intr-o foarte bun[ italia-Ir,r (r l. ( it'orge Cdlinescu, p. 33),

,,1 lrrurnist veritabil", posesor al unei impresio-tr,url(' l,iblioteci pentru acele vremuri, stolnicul(

"r I, I I I r ) til-r Cantacuzino este autorul unei istorii( r I (' I (' n r ) ir)ate) a tuturor romAnilor, anume IstoriaI ,tr i lilnndneSti intru care sd cuprinde numele ei

, ''l ,liriltii Si cine au fost lacuitorii ei atunci Si apoi, nt,' t ) tru nni descalecat Si o du stdpanft pdna Si tn1'ti'tilt rila de acum Si cum s-au trds gi sfr7. ,,Istorie, rtrr rr" - prin tratarea intr-un spirit critic a

i r', r:rr t'lor care-i steteau autorului la indemAnl, lu, rrrrca, cu o informafle de toati lauda, poate

Ir , , 'r1si1ls12ta ,,prima qi cea mai valoroasf, operd, l,' r lcogl afie istorici" romAneascS" (Marin Popes-, rr lilrirrcni), in care autorul arate ce Moldova,[ , rr rr l{omAneasc[ gi Ardealul corespund Daciei,rntr( (', Ei ,,rezolvi" intr-un mod clar problema-rr',r ()r'iginii latine gi a continuitefli poporuluiI' rlniill in Dacia:

Page 11: L, la vest priD farniliile boieresti - cdn4.libris.ro Romaniei la Vest prin familiile... · George Calinescu intrezdreqte primele semne de occidentalizare in istoria romAnilor inca

4tt

:$

'7d,9+1&-q *'

Constantin Cantacuzino - Indice topografico del

Principato di Valachia (Venetia, 1 7 1 B)

(copie dup[ harta din 1700 - prima lucraretopografica produs[ de un romAn)

,,Nl;r, rrlri "si

aceidachi <:daci>,mecare3t rtr ''l r()r111111i, carii apoi de multa vreme

1,1'nl ,rtiilirr ani tot intr-un loc trlind qi

lrr, nrrrl, ;i bine unii cu algii amestecan-,lu'.,' 1','rr nrclenie, unul luund fata altuia,,rltul llr i,rlul altuia, atata s-au amestecat,r i ,ru rrrril, cAt mai pe urme impreunetutrl,rr tlrchi Ie zicea, pAna cAnd grecii

lrr,:rrrrlinii> scriitorii intAi, zic togi, cf,Ir ,rr r,( lrirrrbat numele ce le-au zis vlahi".

I r r I I r r,' r r 1 : r,scolii italieneqti in opera stolniculuit,;r l,rr r' :.rrrrlitir prezen(a prin concepgia evolufio-nI :1,1 ,r:,ulrrt'lr istoriei: ,,lnsi iaste a mai qti ce toate

I'r, rlul,' t iilt' sunt in lume au Si aceste trei ste-

l!' ril I r cl)te > dupre ce se fac; adecdte urca-r, ,r, ',t ,u t'r qi pogorArea, au cum le zic alqii adau-

r,. t,.r,:,1:rl('ir qi plecarea",

"t, r11111 1,1 Constantin Cantacuzino este,,cel

, I r r, t, r r, ; r r (' il)troduce in cultura noastre in acelagi

unlr {'r r r,li(ia istoricului de perspectivi moderni;r ,trlrrl ltiirrfific" (George Ivaqcu).

l'r;rlt' rrl domnului $erban Cantacuzinorl{rit) l(r88) oi mentor al fiului sdu, domnul',rr l,rrr ( liurtacuzino (1714-1716), Constantin| ,rrrtrrt rrzino a fost - ne spune Nicole Iorga -,,l,rn( il)irlul factor" in istoria politica a Jariilr 'il il rnr'qt i din acele ,,cumplite vremi"l ,,abilita-r, .r" :rt t'ritui Mazarin valah i-a fost insA fatald,

I ,rr'( urrl rrepotului sau Constantin BrAncoveanu

{ | r,lilj 1714) . A fost ucis, impreune cu fiul sf,u,',r.1;ur, clin porunca otomanilor, la Istanbul, inrlr,;rl)r('a de 617 iunie 1716. Avea sa le urmeze.r';rt ul fhnariot (1716-182I).

( llriar ,,dac5. opusculul (sf,u) nu are gravi-t.rt(':r l]atetici a operei costiniene" (G"o.g"

to