Hot Body Booklet

8/13/2019 Hot Body Booklet

http://slidepdf.com/reader/full/hot-body-booklet 1/20

7

C e lul i t ̀

www.COSMOPOLITAN.ro



F O T O : S H U T T E R S T O C K .

H E

P T A .

G U L I V E R / R E X

F E A T U R E S .

T r a d u c e r e [ i a d a p t a r e : A n a - M a r i a P r u n a r i u .

-om locui noi în Australia, s` ne bucur`m de var` chiar [i de Cr c̀iun, dar tot ne r̀ mîneun trimestru [i ceva în care s` purt`m celemai sumare ]inute din garderob` [i, desigur,cele mai sexy costume de baie, pe plaj` ori lapiscin`! Iar asta e cam dicil dup` atîta amar

de vreme în care – sub straturile de hainegroase [i cu pu]in „ajutor” culinar –, celulita s-a instalat confortabilpe fese [i coapse.

Periaj corporal• Cea mai simpl` cale

pentru a netezi celulita estefolosirea unei perii. Pentrurezultate optime, maseaz`minim 60 de secundeecare picior, mîn`, fes`

[i abdomen, cu mi[c`ricirculare ample, în direc-]ia inimii.

• E simplu [i ieftin! Periajul

uscat al suprafe]ei pielii înecare zi, înainte de du[,

va înl`tura celulele moarte,l`sînd la iveal` un „teren”mult mai neted, stimulînd

în acela[i timp drenajulsistemului limfatic – unpas extrem de important înlupta cu celulita.

• Folose[te o perie

exfoliant` precum SabonPerie pentru baie, 12 lei,[i continu` masajul la du[,folosind un scrub precumSephora Smoothing bodyscrub, 39 lei.

PASUL 1

M E T O D A

PASUL 3

M ~ S U R

A

M

O T I V U L

Power Plate• O cale distractiv` de a-] i

tonia [i remodela trupul

este platforma cu vibra] ii. Unstudiu german ar`ta nu demult c` folosirea aparatuluichiar are un impact semnica-tiv asupra celulitei; folose[te-l în [edin] e de 10-15 minute, detrei ori pe s`pt`mîn`.

• Power Plate folose[te

vibra]iile pentru a transmiteunde de energie în întregulorganism, activînd contrac]iamu[chilor atunci cînd facifand`ri pe platform`.Ob]ii astfel o combina]ie

puternic` de for]e, într-un timp relativscurt.

• Multe dintre saloanele de

înfrumuse]are de]in acestaparat. Po]i combina [edin]elede Power Plate cu masaj sau

alte tehnici pasive pentrusiluet`, dac` ai mai mult timp

la dispozi]ie.

PASUL 4PASUL 2

Bea ap`• Face minuni în elimi-

narea toxinelor, accelereaz`metabolismul [i cur`]`trupul. Încearc` s` bei doilitri de ap` pe zi (optpahare – pe primele 2ai putea s` le dai gata di-minea]a, pe stomacul gol).

• Nu vei elimina doar

celulita, ci vei puteaobserva cum liniile ne se

vor estompa. Pentru a sc`pade senza]ia de „corvoad`”, încearc` s` împar]i cei doi

litri astfel: dou` pahare latrezire, dou` sticlu]e de 0,5lla serviciu, [i înc` 2 paharepe sear`.

• Po]i s` dai gust apei

adùgînd felii sau zeam`de l`mîie, cuburi din suc înghe]at de fructe, ment̀sau fructe de p`durestrivite.

Fructele dauo arom` multmai agreabil`

apei.

Caut` un salon de înfrumuse]are în apropierealocului de munc`, po]i ”sacrifica” pauza de

mas` pentru o sesiune de Power Plate.

N

Formula magic`

c e a l u n g ̀C E LU L I T A

E o preocupare ap`s`toare [i ne face s ̀boicot`m oglinda la fiecare „înf`]i[are”, îns` cel mai greu ne e cînd vine vremea ] inutelor sumare! Stai lini[tit`, avem un

plan de b`taie discret – f`r ̀mare b`taie de cap -, dar super eficient!

O alimenta]ies`n`toas`• Alc`tuie[te-]i un meniu anti-

celulit` renun]înd la gr`similesaturate, zah`r, sare, lactate,alcool [i cofein` DOAR pentru

o s`pt`mîn`. Apoi continu`s` consumi din bel[ug fructe,legume, fulgi de ov`z, semin-]e de in, linte [i pe[te.

• Tìerea gr`similor

saturate înseamn` maipu]ine gr`simi pe coapse.Karen Burke, autoarea c`r] iiThin Thighs , ne asigur` c`

trupul nostru chiar se

poate schimba în bine în cîteva s`pt`mîni,indiferent cum ai ar`tala început.

• Consult` un nutri]ionist sau

un specialist în gastroentero-logie, care-] i va putea indicaun plan alimentar adaptatnevoilor tale.



Activ`FII MAI

F O T O : H E P T A .

T r a d u c e r e

[ i a d a p t a r e : A n c a

R u s u .

Q Nu fac decît antrena-ment cardio. Ar fi ca-

zul s` introduc [i exerci]iicu greut`]i?

A „Antrenamentele cu greut`]i aurolul de a dezvolta [i tonifia

musculatura, dar [i de a înt`rioasele”, explic` Simone Bingham,development manager la Contours,una dintre cele mai mari re]ele des`li de sport din Australia. „Exerci-]iile cu greut`]i reduc gr`simea,diminueaz` riscul de a face bolide inim` [i accelereaz` metabolis-mul.” Cum adaugi aceste exerci-]ii la rutina ta sportiv`? „Un circuit(exerci]ii pe aparate [i cu gante-re – n.r.) o s`-]i asigure un ritmcardiac constant, f`r` fluctua]iidùn`toare”, adaug` Bingham.

Pune-te \n mi[care!Cele mai noi antrenamente [i„trucuri s`n`toase”, pentru catu s` fii cea mai fit!



{ T I AI ? C î nd me r g i , a r t r e b ui s` b a l a n-se z i si nc r o n b r a ] ul [i pi c i o r ul d e pe pa r t e a st î ng ̀ – nu e r e c o -ma nd a t ̀ o mi [c a r e b r a ] – pi c i o r o puse . A [a v e i a r d e [i t o ni f i a c o r pul c u 2 6 % ma i mul t d e c î t î n mo d no r ma l , a d e mo nst r a t un st ud i u a l U ni v e r si t ̀ ] i i d i n M i c hi g a n.

Q Oare bùturile pentrusportivi îmi fac rù?A„Î]i dau foarte mult` energie [iunele persoane le beau chiar [iatunci cînd nu au nevoie”, sus]i-ne Susan Griffith (www.paceline-coaching.com.au). „Totu[i, con]in[i electroli]i – corpul nostru pierdemare parte din ei pe durata antre-namentului, a[a c` aportul este

binevenit”, adaug` Griffith.

DUP~ SPORTIa o gustare cu zah`r natural(miere, zaharoz` din fructeuscate, sirop de ar]ar, agave,mere etc.) [i cu pu]inegr`simi.

Încearc̀ : iaurt simplu, osalat` mic` de fructe sau unm`r, cîteva fructe uscate

ÎNAINTE DE SPORTCu cel pu]in o or` înainte,serve[te o gustare cu indiceglicemic mic, dar cu mul]i car-bohidra]i complec[i [i protein`pentru tonifiere muscular`.

Încearc̀ : ton pe crackeri inte-grali, un baton de musli, ardei[i morcovi cu hummus

Ce m`nînci înainte [i dupàntrenament?

A[a cum o ma[in` are nevoie de benzin`, [i tu ai nevoie decombustibil pentru a te putea antrena eficient.

Zici că ai chefde dansat?Data viitoare cînd ajungi în mijlocul ringului, dan-seaz` [i mai dezl`n]u-it. E un atrenament car-dio minunat, care arde,chiar [i la intensitatemoderat`, cam un paharde vin pe or`, adic` 300kcal. Ai putea s` tran-formi nop]ile în club în

seri de „tonifiere distrac-tiv`” – bea suc naturalsau ap` [i danseaz` cît te]in picioarele.

Calmeaz`-te!Te-ai certat cu [eful? N-ai mai fost

la sal` de nu mai ]ii minte cînd [i

ai compensat cu mese copioase?

Calmeaz`-te rapid cu aceste tru-

curi furnizate de Karen Salman-

sohn, autoarea The Bounce Back

Book.

1Schimb` atitudinea, schimb`limbajul corpului.

Îndreapt` spatele, ocup` mai mult spa-]iu dep`rtînd picioarele [i întinzîndmîinile, trage aer în piept de mai multeori, mergi mai ap`sat [i mai repede, [ipuncteaz` spusele cu gesturi – vei sim-]i imediat cum atitudinea se schimb`datorit` valului de endorfine.

2Stai lîng` oameni optimi[ti[i dinamici.

F` o list` cu 10 prieteni. Întreab`-tecare dintre ei î[i dore[te cel mai mult catu s` duci o via]` fericit`? Cine te faces ̀te sim]i mai bine cu tine? To]i prie-tenii-r`spunsuri la cele dou` întreb`ri

sînt „rezerva ta de fericire”. F`-le loc înfiecare s`pt`mîn` în programul tù.

3Fii optimist`!Oamenii pozitivi sînt con[tien]i de

faptul c` orice stare proast` e temporar`[i depinde de un eveniment nefast saude o persoan`. Doar modificînd felul încare prive[ti un incident – considerîn-du-l ceva trec`tor, care nu te poateafecta – vei m`ri doza de optimism.


G U L I V E R / G E T T Y I M A G E S .



T r a d u c e r e

[ i a d a p t a r e : A n c a

R u s u .

Oare pot s` \ntind [i s` curbez durerea, tensiunea [i c\rceii din mu[chi?

mi[cări

Starea ta psihic` joac` un rol foarte important \n reu[itaexerci]iilor de stretching – dac`-]i vei relaxa mintea, veiavea rezultate mai bune. Ascult` o muzic` odihnitoare \n

timp ce faci stretching, de exemplu.

Pentru a face [i mai eficient acest exerci]iu de stretchig, \ntin-de c\t mai mult piciorul din fa]`, apleac`-te [i men]ine pen-tru 10 secunde. Inspir` [i relaxeaz` pu]in pozi]ia, ca apoi s`

\ntinzi din nou piciorul \n timp ce expiri. F̀ asta de maimulte ori, \ntinz\nd din ce \n ce mai mult piciorul.

M`re[te eficien]a antrenamentului [iprevine durerile de spate

M`re[te flexibilitateacoloanei vertebrale [i atenueaz`

durerile de spate

1 Stai cu piciorul st\ng \n fa]`, per-fect \ntins, l`s\nd cea mai mare

parte din greutate pe cel drept. Pi-ciorul din spate s` fie u[or \ndoit.

2}ine ambele palme pe genun-chiul drept \n timp ce te apleci

u[or \n fa]`, ]in\nd capul u[or \nsus [i spatele drept. Relaxeazùmerii [i g\tul.

3|mpinge trunchiul u[or \n fa]`[i apleac`-te c`tre [oldul drept.

Men]ine pozi]ia timp de 30de secunde.

4|ntinde c\t po]i de mult picio-rul st\ng [i apleac`-te \n acela[i

timp, dar nu prea mult. Vei sim]i ou[oar` tensiune pe partea din spatea pulpei.

5 Repet` mi[c`rile ]in\nd picio-rul st\ng \ntins \n spate.

6Schimb` piciorul [i f` acelea[imi[c`ri.

| N T I N D E

P I C I OA R E L E

| N T I N D E

S PA T E L E

TRUC

TRUC

1Stai pe spate, cu bra]ele \ntin-se \n laterale [i picioarele

drepte [i lipite, \n a[a fel \nc\tcorpul s` arate ca o cruce.

2Cu palmele pe podea [i pi-cioarele \ntinse \n laterale,

ridic` piciorul st\ng [i pune-lpeste cel drept, \ntinz\ndu-l c\tmai mult \n laterala dreapt`.

3Revino la start [i schimb`partea.

4P\n` c\nd \nve]i exerci]iul,f` mi[c`rile c\t mai lent [i

c\t mai controlat, ca apoi s`m`re[ti ritmul [i s` balansezic\t mai rapid [i mai amplumembrele.

5Men]ine umerii [i bra]elepe podea, dar mi[c` tot tim-

pul regiunea pelvian`.

6|ncearc` s` faci cam 20 –30 de repet`ri.

pentru maimultă 4



|ncearc` s` men]ii fiecare pozi]ie pentru cel pu]in15 secunde, dar nu uita s` \ntinzi \ntregul corp c\tmai bine. |n momentul \n care nu mai este solici-tant exerci]iul, \ncearc` s` men]ii pozi]ia cam 30

de secunde. |n timp ce faci acest exerci]iu, ar tre-bui s` sim]i tensiune \n umeri, pulpe, coapse interne

[i [olduri.

Pentru a m`ri f lexibilitatea corpului, trebuie s` compliciexerci]iile din ce \n ce mai mult. Dac` nu resim]i ten-siune \n mu[chi, atunci nu faci antrenamentul corect.Suport` cu stoicism tensiunea muscular`, dar dac`

sim]i cumva o durere ascu]it`, opre[te-te imediat.

Relaxeaz` mu[chii [i elimin` tensiunea [i c\rceii

Acest exerci]iu lucreaz` \ntreaga lateralà trupului tù, de la umeri, la [olduri.

| N T I N D E

G | T U L

| N T I N D E

{ O L D U R I L E

TRUC

TRUC

1Stai cu spatele drept, picioa-rele drepte [i dep`rtate -

\ndoaie piciorul st\ng [i las -̀tepe partea st\ng`. |ntinde bra]uldrept \n sus [i cel st\ng \n jos cupalmele \n exterior.

2}ine piciorul drept perfect \ntins pentru a men]ine

echilibrul, dar [i pentru a nu împinge genunchiul peste nive-lul degetelor de la piciorul st\ng.

3|ntinde trunchiul [i \ntreaga lateral` c`tre

st\nga, \n timp ce men]iibra]ele \ntinse.

4 Apleac`-te \n st\nga, \ntimp ce ]i i abdomenul [i

fundul \ncordate.

5|ntinde bra]ele [i maimult \n sus [i-n jos, ]i-

n\nd g\tul drept.

6 Revino lent la pozi]ia destart [i apoi \ntinde par-

tea st\ng` f lex\nd picioruldrept. F` 20 – 30 de repet`ripe ambele p`r]i.

1Po]i face acest exerci]iu oriun-de [i oric\nd, cu toate c` cel

mai bine l-ai face st\nd turce[te [if`r` nici un punct de sus]inere.

2}ine spatele drept [i abdo-menul \ncordat.

3|ntinde u[or g\tul c`tredreapta p\n` c\nd urechea e

a[ezat` pe um`rul drept sau c\tmai aproape – nu te for]a. Ar tre-

bui s` sim]i cum se \ntinde[i mu[chiul din continuareag\tului.

4Pentru a face un stretchingmai eficient, preseaz` dege-

tele m\inii st\ngi pe podea [i \ntinde [i mai bine g\tul c̀ tredreapta. Men]ine cam 30 de se-cunde [i revino la pozi]ia ini]ial`,ca apoi s` schimbi partea.

|ncearc`s` faci aceste

exerci]ii zilnic [i s` \ntinzi mu[chii treptat,

din ce \n ce mai mult, dardoar \n momentul \ncare te sim]i confor-

tabil.

FLEXIBILITATE



SARI COARDA

PENTRU

UN CORP100%

TONI F I A T

Pentru o sesiunede sport eficient`,cu rezultate rapide

[i vizibile, nu ainevoie decît de ocoard` [i de… pro-priile tale picioare.

F O

T O : S H U T T E R S T O C K .

T r a

d u c e r e [ i a d a p t a r e : R o x a n a

C i o r î i a .

Sînt convins` c`-]i aduci aminte de

perioada copil`riei, cînd s`reai coarda

cu prietenele tale în curtea [colii. E

timpul s` te reîntorci la acea activita-

te, doar c` acum cu scopul de a-]i to-

nifia tot corpul. S`ritul corzii e un tip

de cardio de intensitate m`rit`, [i te va ajuta s`-]i lucrezi atît umerii [i pos-

teriorul, cît [i [oldurile [i gambele.

Cum ai putea s` spui nu?

Ca s` te pui pe s`rit, ]i-am preg`tit un

circuit complet în care am combinat

mi[c`ri diferite la intervale regulate,

pentru a extrage maximul de beneficii

din acest antrenament.

Înainte de ate apuca de treab`…

POART~ ECHIPAMENTUL PO-TRIVIT. Avînd în vedere c` sari, va tre-bui s` por]i un sutien de sport care s`stea bine fixat. De asemenea, schimb`-]iadida[ii de alergat cu unii potrivi]i pen-tru sporturi ca baschet sau tenis – î]i vorsus]ine labele picioarelor mai bine.

ALEGE-}I CU GRIJ~ SUPRA-FA}A. Ai nevoie de un teren f lexibi lpentru acest tip de antrenament, a[a cèvit` betonul sau pardoseala. Podeauaacoperit` de covor sau de parchet dinlemn este perfect`, la fel ca [i por]iuni lede p`mînt acoperit din bel[ug cu iarb`.

VERIFIC~ LUNGIMEA CORZII. Asigur`-te c` e potrivit` pentru în`l-]imea ta a[ezîndu-te cu picioarele pe ea[i ridicînd mînerele. Dac` ajung pîn` laumeri, e perfect. De asemenea, po]iscurta coarda înnodînd-o.



Mi[c`rile esen]iale… S~RITURI PE LOC. Cu capul [i

spatele drept, sari u[or de pe un piciorpe altul. Începe cu 70 de s`rituri pe mi-nut (fiecare schimbare de picior în-seamn` o s`ritur`) [i, pe m`sur` ce avan-

sezi în antrenament, m`re[te viteza,ajungînd la 80-90 de s`rituri pe minut.

S~RITURI-CLOPOT. Pentru a-]ilucra partea superioar` a [oldurilor, sari în spate [i apoi în fa]`, p`strînd un ritmstabil de 70 de s`rituri pe minut.

S~RITURI DIN ALERGARE.Sari cu genunchii la piept, ca [i cum aialerga. A[a î]i pui la treab` abdomenulinferior. M`re[te viteza pîn` la 80 des`rituri pe minut.

S~RITURI CU

PICIOARELE DEP~RTATE. Sari cu pi-

cioarele apropiate, apoi cu ele desf`cute. Alterneaz` mi[c`rile pe tot parcursul in-tervalului. Acest exerci]iu î]i lucreazàtît partea interioar` a [oldurilor, cît [icea exterioar`.

Mi[c`ripentru avansa]i…

S~RITURI DUBLE. Trece coardape sub picioare de dou` ori la fiecares`ritur`. Încearc` o dat` sau f` cîteva larînd, dac` po]i. Alternativ, sari mai repede(aproximativ 100 de s`rituri pe minut) [i in-clude o s`ritur` dubl` la fiecare zeces`rituri normale.

S~RITURI ÎNCRUCI{ATE.Cu coatele îndoite, pozi]ionate la nivelul ta-liei, încruci[eaz`-]i bra]ele [i încearc` s` sariprin gaura astfel format`. Dac` ]i se pareprea greu, încearc` s`riturile cu picioareledep`rtate.

Acest antrenament de 45 de minute de

cardio urm`re[te formatul tipic antrena-

mentelor de box, cu runde de trei minu-te de efort intensiv, urmate de un minut

de pauz` (în cazul de fa]`, fiecare

rund` de s`rit coarda este urmat` de

exerci]ii de stabilizare). Dac` nu e[ti

obi[nuit` [i ]i se pare prea solicitant, re-

du rundele de s`rit coarda la dou` mi-

nute, crescîndu-le progresiv pe m`sur`

ce corpul tù se obi[nuie[te cu efortul.

Nu uita s` faci exerci]ii de întindere atît

înainte, cît [i dup` antrenament.

• Sari pe loc timp de 3 minute.• F` cîte abdomene po]i timp de unminut. A[az`-te pe podea, cu genun-chii îndoi]i [i mîinile pe dup` urechi, [i încordeaz̀ -]i abdomenul pentru a-]iridica torso-ul [i a-l aduce c`tre ge-nunchi, expirînd u[or. Nu-]i ridica totspatele de pe podea. F` o mic` pa-uz` atunci cînd ajungi sus [i inspir` întimp ce cobori c`tre podea. Repet`.• Sari la vitez` maxim` timp de 3 mi-nute sau f` s`rituri duble.• F` cîte flot`ri po]i timp de un minut.Dac` flot`rile complete sînt prea difi-cile, încearc`-le pe cele cu genunchiipe podea.• Sari pe loc timp de trei minute.• F` cîte fand`ri po]i timp de un mi-nut, alternînd picioarele. Stînd cu pi-cioarele dep`rtate, la nivelul umerilor,

f` un pas în fa]`, îndoind genunchiulpîn` ce aproape atinge podeaua. În-

toarce-te la pozi]ia ini]ial` [i repet` cucel`lalt picior.• F` s`rituri-clopot timp detrei minute.• F` cîte abdomene po]i timpde un minut.• Sari pe loc timp de 3 minute.• F` cîte flot`ri po]i timp de un minut.• Sari la vitez` maxim` timpde 3 minute.• F` cîte abdomene po]itimp de un minut.• F` s`rituri din alergaretimp de 3 minute.• F` cîte fand`ri po]i timpde un minut.• F` s`rituri cu picioareledep`rtate timp de 3 minute.• F` cîte abdomene po]itimp de un minut.• F` s`rituri cu picioareledep`rtate timp de 3 minute.• F` cîte flot`ri po]i timp de un minut.• Sari pe loc timp de 3 minute.• F` cîte fand`ri po]i timpde un minut.• Încheie cu trei minute de s`rituriduble [i s`rituri încruci[ate.• Mergi pe loc timp de un minut,pentru a te lini[ti, dup` care f` exerci-]ii de întindere.

ANTRENAMENT COMPLET, ACUMMAI SIMPLU CA NICIODAT~!

s ` r i t

u r i -

c l o p

o t

s `

r i

t u r

i d

i n a

l e r g a r e

s ` r

i t u r

i

c u

p i

c i

o a

r e

l e

d e s f `

c u t

e

s ` r

i t u r

i

\ n

c r

u c

i [

a t

e



F O T O : S H

U T T E R S T O C K .

T r a d u c e r e

[ i a d a p t a r e : T e o d o r a

T î r c `

DA, {I TU PO}I…

Să a l er g i , s ă ped a l ezi ,



s ă î n o] i DRUMUL SCURT C~TRE TRIUMFStabile[te-]i un scop real înscriindu-te la o curs`. Distan]a per-

fect` pentru încep`tori este cinci kilometri. Fii setat` pe victorie,

dar ai grij` s` ai suficient de mult timp pentru a te antrena înain-

te. Dac` întrecerea la care participi e în scop caritabil, [i mai

bine – vei fi cu adev`rat motivat`. Invit`-]i prietenii [i rudele care

te pot sus]ine în cursa c`tre victorie.

Propune-]i ca aceasta s` fies`pt`mîna în care, în sfîr[it, ie[i laalergat, faci cuno[tin]` cu apa sau î] isco] i la plimbare bicicleta. Înaintes` te pui pe treab`, arunc` un ochipe ghidul nostru pentru încep`tori [ipreg`te[te-te pentru succes!

CUM DEVII alergător DE CURS~ LUNG~Te-ai decis s` te al`turi iubitorilor de jogging, dar ]i-e cam fric` – n-aimotive. Nici Katie Holmes n-a alergat la maraton în prima ei curs`.Iat` cum treci u[or de primele sute de metri.

1

Începe cu mers. În primul rînd, nu te a[tepta ca de laprima curs` s` faci ocolul parcului de trei ori f`r` s` obose[ti.Cei mai mul]i încep`tori se înro[esc la fa]` [i obosesc din pri-

mele minute de alergare, dar asta nu înseamn` c` trebuie s` renun]i –secretul e s`-]i dezvol]i rezisten]a gradual. Prima ta încercare ar trebuis` înceap` cu cinci minute de mers pe jos, urmate de alternareaalerg`rii u[oare cu mersul. Propune-]i s` rezi[ti trei minute alergînd,dar ia-o u[or. Urmînd un plan concret, vei fi motivat` s` te îndrep]ic`tre succes.

2 Stăpîne[te o tehnică. Un anumit stil eficient de execu-tare este secretul atunci cînd vrei s` devii un alerg`tor bun –st`pîne[te-l de la început [i alergarea ]i se va p`rea ceva natu-

ral, u[or.

Postura. Nu te uita la picioare atunci cînd alergi, pentru c` î]i vei

coborî umerii. În plus, trebuie s` fii atent` la drum, a[a c` ]ine-]i capuldrept [i privirea în fa]`. Astfel po]i s`-]i stabile[ti limite folosindu-te deindicii din jurul tù, cum ar fi un copac, o banc` etc.Viteza. Cînd începi, ar trebui s` po]i vorbi în timp ce alergi. Dac`nu po]i face asta, înseamn` c` trebuie s` încetine[ti.Fuleul. Ridic`-]i genunchii [i vei alerga în pa[i mai mari, deci veiajunge mai departe într-un timp mai scurt.

3 Găse[te-]i motiva]ia. To]i credem în ceva care ne ajut`s` mergem mai departe. Stabile[te care este acel ceva pentrutine înainte s`-]i pierzi interesul pentru noul tù hobby. E u[or

s` g`se[ti motiva]ii – creeaz` un playlist cu muzica ta preferat` sau invit` la alergat o prieten` al`turi de care î]i place s` faci sport. Propu-ne-]i s`-]i g`se[ti arma secret` înainte de a treia s`pt`mîn` de antrena-ment, pentru c` aceasta e perioada în care vei fi tentat` s` renun]i.



TRANSFORM~ciclismul ÎN NOUATA PASIUNEFie c` vrei s` te men]ii în form` pe dou` ro]i, fie c` vrei s`faci performan]`, iat` cîteva sfaturi care te ajut` s` începi

cu dreptul.

1Cumpără-]i bicicleta potrivită. Succesul înciclism depinde în mare parte de echilibru, dar unfactor important este [i calitatea bicicletei. E o inves-

ti]ie important`, deci aminte[te-]i aceste reguli înainte dea o cump`ra.Mergi la un magazin cu reputa]ie. Alege un ma-gazin specializat pe echipamente [i accesorii sportive, nuun simplu departament din cartier care are reduceri.Decide ce vrei de la bicicleta ta. O cumperi pen-tru a te deplasa pîn` la munc`, pentru a face mi[care în weekend sau ambele? Cu cît î]i cuno[ti mai bine nevoile,cu atît î]i va f i mai u[or s` le satisfaci.Încearc-o pentru a-]i da seama cum te sim]i

pe ea. Asigur`-te c` e confortabil` [i c` ]i se potrive[te cao mînu[`. Dac` te doare fundul cînd te a[ezi pe [a, în-cearc` altele pîn` e[ti complet mul]umit`.

2Reîmprospătează-]i abilită]ile. S` trecide la confortul unei ma[ini sau chiar a l autobuzu-lui, la o [a pe dou` ro]i se poate dovedi destul de

imprevizibil, deci fii sigur` c` ai luat în considerare toatescenariile. În primul r înd, documenteaz`-te online, apoi în-cearc` s` g`se[ti un instructor sau un prieten pasionat [ir`bd`tor care ar putea s`-]i dea sfaturi [i s`-]i împ`rt`[eascànumite trucuri. Dup` ce înve]i regulile de circula]ie [i tesim]i sigur` pe tine pe [a, mergi într-un parc lini[tit dinzona ta pentru a pune în practic` noile cuno[tin]e. Exer-seaz` pedalatul ]inîndu-te cu o singur` mîn`, astfel te veiobi[nui s` semnalizezi [i s` te ui]i peste um`r f`r` s` tedezechilibrezi.

3 Stabile[te-]i ruta. Acum c` ]i-ai pus la puncttehnicile, e timpul s` g`se[ti o rut` sigur` care s`te duc` la destina]ie. Documenteaz`-te întrebîndu-i

pe cunosc`tori care e cel mai rapid [i mai u[or drum c`tredestina]ia X atunci cînd nu te sim]i sigur` pe tine, mai ales în cazul în care pl`nuie[ti o mic` excursie.

ÎNTOARCE-TEla înot!Dac` înainte abia aveai chef odat` pe lun` pentru a merge laun bazin, aceste trucuri uimi-toare te vor face s` iube[ti apa!

1Alungă îndoielile. Lec]iile de înot nu sîntnumai pentru copii. Dac`

n-ai mai înotat de ani buni (sauniciodat`), nimic nu te opre[tes` te înscrii la un curs. Vei deve-ni sigur` pe tine, iar tehnicilecelor pricepu]i te vor face s`-]idore[ti s` le calci pe urme.

2Perfec]ionează-]istilul. Iat` cîtevatehnici:

Pe burtă. Cu fiecare mi[care în stilul „broasc ”̀, mîinile artrebui s`-]i ]î[neasc` înainte dela nivelul pieptului, în timp ce î]i ]ii capul în jos în direc]ia de înot. Aceasta este mi[carea carete va propulsa cu adev`rat.Stilul liber. Love[te rapid cupicioarele sub ap`, [i nu la su-prafa]a ei. În timp ce înaintezi, întinde doar o tre-ime din bra] îna-inte s`-l strîngi laloc. Corpul tù artrebui s` avanse-ze cu fiecaremi[care.Pe spate. Ri-dic`-]i coapselepentru a fi sigur`

c` e[ti pozi]ionat`

corect [i uit`-te în sus la cer saula tavan. Num`r` de cîtemi[c`ri e nevoie pîn` atingicel`lalt cap`t al bazinului pen-tru a te asigura c` nu te vei lovi.

3 Men]ine intere-sul. S` îno]i pur [i sim-plu de la un cap`t la al-

tul va deveni plictisitor în scurttimp. Provoac`-te s` reu[e[timai mult stabilindu-]i un ]el di-ferit la fiecare sesiune. Deexemplu, în prima s`pt`mîn`joac`-te cu viteza. Înoat` de laun cap`t la altul cît de repedepo]i, apoi f` acela[i lucru în ritmlent. În alt` s`pt`mîn`concentreaz`-te asupra unuianumit stil de înot [i propune-]is`-l execu]i perfect dup` unnum`r de sesiuni.

VOIE BUN~ PE DOU~ RO}INu trebuie s` pedalezi de una singur`. Transform`-]i

pasiunea într-o oportunitate de a socializa [i de a-]i fa-

ce noi prieteni, al`turîndu-te unui grup sau unei echi-

pe. Al`turi de ceilal]i î]i vei trezi spiritul competitiv [i, în

plus, dac` e[ti single, e ocazia perfect` de a

cunoa[te tipi în form`!

Un bun mod de a te

men] ine motivat` este

s`-]i stabile[ti un scop precis,

de exemplu s` îno]i pe o anu-

mit` distan]` în

mai pu]in de 20 de

minute, [i s` g`se[ti

o cale de a te re-

compensa pentru

fiecare reu[it`. Ar fi

amuzant s`-]i

achizi]ionezi un

cronometru care

se descurc`

sub ap`!

F~PERFORMAN}~

F O T O : S H U T T E R

S T O C K .




T r a d u c e r e [ i a d a p t a r e : R o x a n a

C i o r î i a

S` te bucuri de vacan]a ta este u[or dacè[ti preg`tit`. Iat` cum s` te asiguri c` nu te vor doborîprobleme inopinate de s`n`tate.

1DESHIDRATARENiciodat` nu ai bùt atîtea

cocktail-uri delicioase într-o peri-

oad` atît de scurt` de timp [i, de[i nu

ai f`cut rabat la cantitatea extra de

fluide consumate, nu te sim]i îndea-

juns de hidratat`. De fapt, ]i-e mai

mereu sete.

Solu]ia. Avînd în vedere c` sîntem 70%ap`, trebuie s` muncim din greu ca sàcumul`m fluidele de care are nevoie restulde 30% pentru a se p`stra s`n`tos [i fru-mos. Deshidratarea poate fi cauzat` de ori-ce, de la consumul de alcool pe timpul zbo-rului cu avionul, pîn` la schimbarea climei– mai ales dac` pleci de la frig [i ajungi lacald. Semne c` e[ti deshidratat`: ]i-e con-stant sete, ]i-a sc`zut volumul urinei, urinaare o culoare întunecat`, e[ti inexplicabilde obosit`, ai dureri de cap, î]i sim]i gurauscat` [i e[ti ame]it`. Iat` ce trebuie s` facipentru a te hidrata:• }ine mereu lîng` tine o sticl` cu ap` [i

bea regulat din ea pe tot parcursul zilei,mai ales dac` te afli într-o zon` cu clim`foarte cald`.• Evit` s` consumi bùturi alcoolice sau ca-fea pentru c` te deshidrateaz` [i mai mult.Dac` nu rezi[ti f`r` cafeaua de diminea]` [icocktailul de sear`, asigur`-te c` bei dup`fiecare cel pu]in un pahar mare de ap`.• Cînd ie[i în ora[, alterneaz` bùturile al-coolice cu apa. A[a evi]i atît mahmureala,cît [i posibilitatea de a te trezi al`turi de ci-neva… nedorit.• Mergi la un supermarket local [i

cump`r`-]i un bax de ap`. Vei fi maitentat` s` bei mult` atîta timp cît nutrebuie s` pl`te[ti pre]ul piperat dinminibarul hotelului.• }ine-te departe de soarele amiezii cît de

des po]i. Mergi la plaj` [i la piscin` dimi-nea]a devreme sau dup`-amiaza tîrziu,atunci cînd soarele nu arde a[a de puternic. A[a te ]ii departe [i de riscul de a dezvoltacancer de piele din cauza razelor UV, a[a cè o mi[care cu beneficii duble.

2OBOSEAL~Te afli în vacan]a visurilor tale,

într-un loc minunat, [i tot ce-]i

dore[ti este s` te strecori în ceva mai

confortabil… de exemplu, un pat.

Solu]ia. Sînt multe lucruri pe care le po]iface pentru a te asigura c` nu-]i petreci în-treaga c`l`torie pe jum`tate adormit`:• Cu o s`pt`mîn` înainte de plecare, ajut -̀]i

corpul s` se obi[nuiasc` la noul fus orarschimbîndu-]i orele de culcare [i trezire.• Dac` ai aceast` op]iune, alege s` zbori în

direc]ia vestic`. A[a î]i dezechilibrezi într-omai mic` m`sur` ciclul normal zi/noapte.• Poart` haine lejere [i confortabile în avi-on. Da, toate vrem s` ar`t`m ca Elle

MacPherson, dar pîn` [i vedetele renun]` la

glamour-ul outfiturilor sofisticate atuncicînd c`l`toresc cu avionul.• Bea mult` ap` [i evit` cafeaua [i alcoolul.

• Odat` ce ajungi la destina]ie, încearc` s`

nu dormi pe timpul zilei mai mult de 40 de

minute odat`.

6

DILEME DES~N~TATE CE

NU TREBUIEsă-]i strice vacan]a

3PROBLEMEDIGESTIVETot ce ai v`zut din minunile antice

ale Egiptului au fost bolurile de por]elan

din care ai gustat tot felul de minun`]ii

culinare… pîn` ce stomacul tù s-a pus

de-a curmezi[ul.

Solu]ia. Cine nu a f`cut un tur mai mult

sau mai pu]in gra]ios al toaletelor locului vizi-tat, nu [i-a trìt cu adev`rat vacan]a, se spune în popor. Dar toxiinfec]iile alimentare pot fievitate cu u[urin]`. Iat` cum:• Cu cîteva s`pt`mîni înainte de plecare,

m`re[te consumul de fructe proaspete [i le-gume pentru a-]i înt`ri imunitatea. De ase-menea, un probiotic î]i va „înc`rca” stomaculcu bacterii bune, gata s` te protejeze de oricepericol alimentar.• Spal`-te pe mîini înainte de a mînca orice.

}ine-]i în geant` un gel antibacterian, în ca-zul în care nu ai o toalet` în zon`.• Consum` [i spal`-te pe din]i doar cu ap`

îmbuteliat` [i, chiar [i atunci, asigur -̀te c` si-giliul nu a fost rupt.• Evit` orice con]ine ghea]`.

• }ine-te departe de salate, pentru c ̀probabil

legumele au fost sp l̀ate cu ap ̀de la robinet.• Consum` alimente proasp`t g`tite, fierbin]i,

[i evit`-le pe cele ce au fost p`strate la caldsau în standuri cu mîncare, [i nu în frigiderespeciale.• Evit` alimentele pu]in sau deloc g`tite.

• Ia-]i cu tine medicamente împotriva tulbu-

r`rilor digestive de tot felul, în cazul în care, în

ciuda precau]iilor, te pricopse[ti cu un germen.



Kit de urgen]Ò trus` medical` bine pus` la punct este esen]ial`, mai ales atunci cînd

c`l`tore[ti în afar`, foarte departe de cas`. Iat` ce e musai s` împachetezi:

• Pastile pentru purificarea apei, care-]i pot fi de folos atunci cînd te speli pe din]i. • Gel

antibacterian, pentru momentele cînd nu ai un s`pun la îndemîn`. • Sticl` cu filtru de ap`

incorporat. • Lo]iune organic` anti-insecte. • Medicamente împotriva diareei. • Pastile

pentru rùl de avion. • Calmante pentru durerile de cap. • Medicamente pentru calmat

rinita alergic`. • Plasturi pentru tìeturi sau b`t`turi. • Un dezinfectant. • Crem` de pro-tec]ie solar`. • Pastilele anticoncep]ionale (plus prezervative). • Orice alte medicamente

ce-]i sînt prescrise de medic.

4

VIRU{I INFEC}IO{IDeodat` începi s` vezi iepura[i

care danseaz` step [i ]in între

l`bu]e be]i[oare luminoase? Probabil

ai contractat vreun virus care te face

s` delirezi.

Solu]ia. Preg`te[te-te s` devii o per-nu]` de ace uman`! Cînd vine vorba de

boli virale, ca febra tifoid`, malaria, he-patita B sau febra galben`, mai bine pre- vii decît s` tratezi. Vorbe[te cu medicultù imediat ce-]i faci planurile de va-can]` pentru a vedea de ce vaccinuri ainevoie pentru ]ara în care mergi. Vaccinurile sînt recomandate pentru zonele

cu risc crescut, precum Africa, Asia sau America de Sud, iar unele trebuie adminis-trate chiar cu dou` luni înainte de plecare, în cîteva doze, a[a c̀ e bine s` te organizezidin timp.În plus, unele ]`ri nu-]i permit intrareadecît dup` ce dovede[ti c` ai fost vaccinat`,a[a c` e mai bine s` te informezi înainte dea pl`ti biletul [i a-]i face bagajele. Printre bo-lile pentru care po]i fi vaccinat` se num`r`febra tifoid`, hepatita A [i B, holera, malaria

[i turbarea. Vorbe[te cu medicul despre me-tode adiacente de preven]ie, în afar` de vac-cin, de exemplu cum s` evi]i s` fii mu[cat`de ]în]arii purt`tori de infec]ii.

5TROMBOZ~VENOAS~PROFUND~

Acum comanzi o margarita, peste o

secund` sim]i o durere surd` în pi-

cior [i peste alte cinci iei contact cusistemul de spitale al unei alte ]`ri.

Solu]ia: Adesea numit` „sindromul claseieconomice”, tromboza venoas` profund`(TVP) îi poate afecta pe cei care stau în

extremit`]ile avionului. În mare, e vorbade un cheag de sînge care se formeaz` într-o ven` de la picior, dar se poatetransforma în embolie pulmonar`, cepoate fi fatal`. De[i riscurile sînt mici, iat`cîteva sugestii pentru a le evita complet:• Poart` haine largi în timpul zborului.

• Dresuri le de suport sînt recomandate

doar dac` ai deja o istorie medical` cucheagurile de sînge.• Mi[c`-te regulat prin avion.

• Maseaz`-]i picioarele [i t`lpile.

• Nu sta cu picioarele încruci[ate.

• Mergi la medic dac` apar simptome

dup` zborul cu avionul, de exemplu du-reri în gambe, piele înro[it`, glezne um-flate, dureri acute atunci cînd încerci s`-]i întinzi piciorul etc.

6BOLI CU TRANS-MITERE SEXUAL~Obi[nuiai s` rîzi de suveniru-

rile demodate cu care te întorceai

din vacan]`, dar, comparate cu sifili-

sul cu care te po]i pricopsi peste

hotare, ele sînt de o mie de ori

mai dezirabile.

Solu]ia. Sexul în vacan]` e grozav, ni-mic de zis, dar doar dac` în urma lui r`mînamintiri fierbin]i [i… cam atît. Pentru a

evita contractarea de BTS-uri, ajut` s` pleci

la drum preg`tit`:• Ia-]i de trei ori mai multe prezervative

decît crezi c` ai nevoie.• Dac` iei anticoncep]ionale, nu uita c` ele

nu te protejeaz` împotriva BTS-urilor [i

virusului HIV, a[a c̀ folose[te mereuun prezervativ.• Chiar dac` proasp`tul tù partener de

a[ternut arat` ca Adonis, nu po]i s` [tii dacè s`n`tos sau nu… acolo jos.• Evit` s` faci sex la piscin`, spa, în toalete

sau pe plaj`, pentru c` î]i vor fi exfoliate zo-ne ce nu trebuie exfoliate [i te po]i trezi cu

infec]ii urîte.

Vrei s̀ [tii maimulte despre destina-

]ia pe care ai ales-o? Intr`pe www.tripadvisor.com [i

cite[te recenzii f`cute de c`l`torica [i tine. A[a afli cu adev`rat

ce te a[teapt` odat` ce veip`[i pe plai strìn.

Nu uita de asigurarea

medical` de c`l`torie! Oricît

de prev`z`toare ai fi [i oricît demulte medicamente ]i-ai lua cu tine,nu [tii niciodat` ce se poate întîm-pla. Intr` pe www.asigurarideva-

canta.ro [i afl` mai multeinforma]ii.



F

O T O : S H U T T E R S T O C K .

T r a d u c e r e

[ i a d a p t a r e : A n c

a

R u s u .

Înva]` s` detec-tezi etichetelemincinoase [i cums` economise[ticump`rînd dinsectorul organic alhipermarketului.

cump`r`turi de...

Gh i d u l f e t e i

e c o n o a m e p e n t r u

VERZITURIORGANICE



ntr-o lume perfect`, ammînca numai hran` orga-nic` achizi]ionat` de la ]`ra-nii cu care deja ne-am împri-etenit prin pia]` [i ne-am fa-

ce shoppingul de produsenaturale doar de la super-marketurile de încredere. Din p`cate îns`,pu]ini dintre noi sînt cei care-[i permit s`cumpere tot timpul numai produse organi-ce. {i chiar dac` am putea, de unde [timc` nu arunc`m banii pe... fake-uri?

DE CE E MAI BUN~ HRANA ORGANIC~?

Conform spuselor Sarei McMillan, mem-br` a Australian Conservation Foundation,produc]ia organic` este altfel decît cea tra-di]ional`, e mai de[teapt`. „Se bazeaz` peprocese ecologice [i nu distruge p`mîntul. Agricultura organic` sus]ine s̀ n`tateap`mîntului, ecosistemelor [i oamenilor”,explic` ea.Nu e o noutate faptul c` cererea de produ-se organice la nivel mondial a crescutame]itor în ultimii ani, asta pentru c` oa-menii sînt din ce în ce mai con[tien]i defaptul c` ceea ce mînc`m are un impactdirect asupra s`n`t`]ii [i st`rii noastre debine, dar [i asupra mediului [i animalelor.„Din cauza felului în care trìm ast`zi, or-ganismele noastre sînt nevoite s` fac` fa]ùnui cuantum foarte mare de toxine”,spune Emma Sgourakis, The NutritionCoach (thenutritioncoach.com.au). „Fica-tul nostru proceseaz` foarte multe toxine,a[a c` e important ca, de fiecare dat` cîndpo]i, s` alegi hran` nepoluat`.”

CUM EVI}I ALIMENTELE MODIFI-

CATE GENETIC? Cele dou` motive pentru care consumato-rii aleg produse organice \n detrimentulcelor obi[nuite s\nt evitarea ingredientelormodificate genetic [i pesiticidelor chimicecare dùneaz` organismului. Propriu-zis,culturile modificate genetic au ADN-ul al-terat pentru a face plantele mai rezistentela insecte dùn`toare, boli, dar [i pentru acre[te mai repede, mai mult [i a ar`ta maibine. Evident, scopul principal este costul

redus al produsului finit. Pe de alt` parte,

ÎMAI G|NDE{TE-TEF~R~ ETICHET~ – Produselecare con]in mai pu]in de 70% ingredi-ente organice nu au termenul de „or-ganic” pe ambalaj. Prive[te cu aten]ieeticheta [i vezi exact ce ingredientes\nt certificate ca fiind organice.

BUNMADE WITH ORGANICINGREDIENTS (REALIZAT CU

INGREDIENTE ORGANICE) – Celpu]in 70% dintre ingrediente s\nt or-ganice, iar restul s\nt men]ionate [idetaliate pe spatele ambalajului.

{I MAI BINE ORGANIC – Cel pu]in 95% din-tre ingrediente (\n afar` de sare [i ap`)s\nt produse cu ajutorul metodelorcertificate de OMS ca fiind organice,restul „compu[ilor” trebuie s` fieinclu[i pe lista de substan]e aprobate.

De exemplu, dac ̀plantele au fost tratatecu pesticide (naturale, evident), asta tre-buie s ̀fie men]ionat pe etichet .̀

PERFECT100% ORGANIC. Toateingredientele s\nt produse cu ajutorulmetodelor certificate ca fiind organi-ce. Asta \nseamn` c` s\nt cultivatef`r` substan]e chimice [i f`r` a distru-ge ecosistemul.

Organiza]ia Mondial` aS`n`t`]ii a impus o termino-

logie standardproduc`torilor de alimenteorganice. Vei vedea c` nutoate produsele organices\nt la fel – unele s\nt100%, altele au doar o propor]ie mult prea mic` de ingrediente organice, a[a c`nu au voie s` foloseasc` termenul de „organic” conform legilor \n vigoare.

MAI 2012 COSMOHOTBODY 97



marea problem` legat` de cre[terea ame]i-toare a num`rului de culturi modificategenetic este legat` de faptul c` dùneaz`mediului, afecteaz` biodiversitatea [i ducela evolu]ia constant` a speciilor mutante

de plante, insecte dùn`toare sau animale.|n acest moment, nu exist` o legisla]iemondial` privind specificarea faptului cìngredientele s\nt modificate genetic, a[ac` e foarte probabil ca dac` e[ti amatoarede soia, cartofi sau porumb s` cumperi ali-mente care au suferit muta]ii ale ADN-ului. Singura modalitate de a te p`zi de eleeste s` cumperi numai produse certificateca fiind organice.

CUM ECONOMISE{TI

CUMP~R|ND ORGANICCa s` nu gole[ti portofelul pe alimente or-ganice, trebuie s` [tii cum [i c\nd s` lecumperi. Uite un mic ghid care-]i va per-mite s` men]ii o diet` s`n`toas` [i s` r`m\icu bani \n buzunar.

1Dă banii pe unele,economise[te pe altele Av\nd \n vedere c` nu avem un buget

nelimitat pentru m\ncare, trebuie s` chel-tuim cu cap aleg\nd produsele organicecare chiar ne fac mai s`n`toase. America’s Environmental Working Group(EWG) a realizat un studiu care a ar`tat ceplante s\nt mai afectate de tratarea cu pes-ticide chimice [i a ref`cut lista pe care adenumit-o The Clean 15 (con]ine fructele[i legumele cu cel mai redus nivel de pesti-cide), dar [i pe cea „neagr`” – The DirtyDozen, cele cu foarte multe pest icide. Me-rit` s` \nlocuie[ti aceste alimente pericu-loase cu unele organice, s`n`toase [i carenu s\nt periculoase pentru organism.„Unele fructe, de exemplu c`p[unele, afi-nele sau strugurii, dar [i ro[iile, au coajamai sub]ire [i absorb pesticidele mai u[or”,

explic` Sgourakis. „De aceea fac totposibilul s` le cump`r numai \n variantaorganic`.” Ar fi cazul s̀ investe[ti [i \n legume orga-nice ca ]elina, spanacul sau salata. „Cel

mai mare nivel de pesticide se reg`se[te \nsalat`, a[a c` o cump`r \ntotdeauna pecea organic`.”Conform studiului EWG, am pus cap lacap o list` cu alimente pe care ar trebui s`le cumperi \ntotdeauna \n varianta orga-nic`, \nc` una cu cele pe care merit` s` lecumperi dac` ai mai mul]i bani de dat [io a treia cu cele care te ajut` s` maieconomise[ti.

ORGANICE VITALEFRUCTE: Mere, afine, cire[e, struguri,nectarine, piersici, c`p[uneLEGUME: Ardei, ]elin`, salat`, cartofi,spanac, ro[ii ALTELE: unt, pui

ORGANICE OP}IONALEFRUCTE: grepfruit, pepene ro[u, kiwi,mango, ananas, pepene galbenLEGUME: avocado, varz`, sparanghel,porumb, vinete, ceap`, maz`re,cartofi dulci

DAC~ MAI AI CEVA BANIDE DAT ALTELE: carne, br\nz` de capr`, cioco-lat` neagr`, condimente, iaurt simplu, pas-te spelt, lapte obi[nuit

2Cumpără fructe [i le - gume de sezon pentrua economisi

Cultivarea plantelor organice se confor-meaz` regulilor sezoniere, ca [i culturileobi[nuite, iar pre]urile reflect` acest lucru.„Produsele care s\nt de sezon s\nt multmai ieftine”, spune Sgourakis. „Necesit`mai pu]ine resurse pentru a fi cultivate,

● Cel mai sigur e s` cau]i eticheta carecertific` faptul c` acel produs este orga-nic. Din iulie 2010, UE a ales un logo ca-re trebuie s` fie prezent pe toate ambala-jele produselor certificate ca fiind organi-ce – Frunza European`.

● „Al`turi de Frunza European` trebuies` apar` un cod de control organic [i lo-cul de provenien]` al ingredienetelor”, seprecizeaz` în legisla]ia european` pri-

vind comercializarea produselor organi-ce. „Codul trebuie s` fie astfel: AB-CDE-999 – unde "AB" este codul ISOpentru ]ara care a efectuat controlul decalitate, "CDE" este termenul care facereferire la produc]ia organic` de tip "bio"sau "eko", iar "999" (cifrele servesc doarca exemplu, vei g`si alte 3 pe ambalaje –n.r.) este num`rul de referin]` compusneap`rat din trei cifre.”

● Pentru ca un produs s` poarte logo-ulorganic impus de Uniunea European`,acesta trebuie s` con]in` ingrediente or-ganice în propor]ie de 95%.

● Este obligatorie utilizarea logo-ului or-ganic european pentru toate produseleambalate provenite de pe teritoriul Uniu-nii Europene [i este op]ional pentru pro-dusele neambalate din zona UE sau dinafara grani]elor.

● Dac` dup` luna iulie 2012 observi peambalajele produselor de provenien]` UEun alt logo în afara Frunzei sau logo-ulf`r` cod [i informa]ii privind locul undeau fost cultivate ingredientele, acel pro-dus e o „f`c`tur`”.

● Nu exist` alt` form` de afi[are acertific`rii – logo-ul european nu poatecon]ine un mesaj nici în interior, nici înafara lui [i nici un alt logo sau simbolnu poate „acompania” standardulde certificare.

Cum recu-no[ti m\ncarea

organică?Ce spune legea

UE?

F O T O : S H

U T T E R S T O C K .



iar cantit`]ile s\nt mai mari. De altfel, fruc-tele [i legumele de sezon s\nt mai beneficeorganismului pentru c`-i ofer` ceea ce arenevoie \n acel moment al anului.”

3 Dă o raită pe la t\rgu

-

rile raw vegan [i cu produse tradi]ionale

Uit` de cafenele [i baruri – d`-le \nt\lnireprietenilor tì la unul dintre numeroaselet\rguri raw vegan sau cu produse tradi]io-nale. „O asemenea \nt\lnire cu prietenii ecu mult mai pl`cut` dec\t \mpinsul c`ru-]urilor prin supermarketuri”, \ndeamn`Sgourakis.

4

Cre[te-]i singură

plantele „E foarte distractiv [i u[or s`-]icre[ti singur` plantele”, spune Sgourakis.„Chiar dac` nu ai o gr`din`, tot po]i faceceva – ierburile aromatice sau legumelepot fi cultivate pe balcon, \n ghivece.”

5 |mprietene[te-tecu veciniiTransform`-]i vecinii \n prieteni sau

intr` pe formuri, pagini de Facebook, site-uri raw vegan sau organic food [i vei do-b\ndi at\t know-how \n materie de alimen-ta]ie s`n`toas`, c\t [i furnizori de \ncrede-re pentru ingrediente.Ceea ce trebuie s` re]ii e c` a alege orga-nic nu \nseamn` c` trebuie s` facischimb`ri majore \n buget sau stil de via]`.„Nu trebuie s` te transformi \ntr-unhippie, o schimbare mic` f`cut` zilnic cuscopul de a m\nca mai bine poate s` tefac` mai s`n`toas`.”

CARNE RO{IEPentru a întruni standardele mondiale privind cre[terea animalelor înregim organic, vitele trebuie s` aib` acces la paji[ti nepoluate de-a lun-gul întregii perioade de via]`. E bine s` evi]i carnea care provine de la vite c`rora li s-a dat hran` procesat̀ industrial pentru c` acest tip de

nutre] con]ine suplimente artificiale de cre[tere, hormoni sau alte substan]e chimicemenite s` îmbun`t ]̀easc` carnea vitei pe cale artificial`. Rezultatul e o cre[tere a nive-lul de gr`simi saturate, „rele”. De altfel, [i felul în care au fost tìate conteaz` – sînt apro-

bate numai abatoarele care se conformeaz` „standardelor organice”.

PUI {I OU~Gìnile [i puii care poart` eticheta „organic” nu au fost crescute în ba-terii (cu[ti) [i nu au fost hr`nite cu antibiotice sau hormoni decre[tere. Nutre]ul trebuie s` fie organic, provenind din medii nepolua-te, iar p`s`rile s` aib` acces la paji[ti sau spa]ii mari deschise, cu iarb`.

Este interzis` [i tìerea ciocului, o practic` care le permite fermierilor s` creasc`p`s`retul în spa]ii mici f`r` ca acestea s` se poat` r`ni între ele.

LACTATECa [i în cazul c`rnii ro[ii, [i lactatele se supun aceleia[i legisla]ii mon-

diale privind produsele organice – vitele trebuie s` aib` acces zilnic lao paji[te din zon` nepoluat`. În cazul în care vitelor le-au fost adimi-nistrate antibiotice, fermierii au interdic]ie de vînzare a laptelui sau al-

tor produse lactate timp de 6 luni.

PE{TE„Nu po]i cump`ra pe[te organic pentru c` to]i provin din acelea[irîuri, m`ri sau oceane, mai toate comunicînd între ele”, sus]ine Sgou-rakis. Sfatul ei? „Ar trebui s` alegi în general pe[ti de dimensiuni maimici. Pe[tii mari, ca tonul sau pe[tele spad`, con]in un nivel mai ridi-cat de mercur.”

Cînd vezi în supermarket legume sau fructe care au eticheta organic pe ele, în-

seamn` c` nu au fost cultivate cu ajutorul substan]elor chimice, iar cînd vine

vorba de carne sau lactate organice, totul se rezum` la locul în care au crescut

animalele [i ceea ce li s-a dat s` m`nînce.

CARNE {I LACTATE ORGANICE?ADIC~?!



F O

T O : S H U T T E R S T O C K .

T r a d u c e r e : T e o d o r a

T î r c `

MODURI INTELIGENTE DE A-}I DEZVOLTA

gîndirea Ca [i mu[chii, gîndireata trebuie s` exerseze în permanen]` pentrua se p`stra în form`.Încearc` aceste trucuri[i teste care î]i antre-

neaz` creierul!În mod surprinz`tor, separe c` po]i s` [tergi odecad` din vîrsta tamental` dac` î]i stimu-lezi creierul cum trebu-ie. O singur` or` pe zitimp de o s`pt`mîn` e

de ajuns pentru a sim]i o îmbun`t`]ire.Dac` nu e[ti chiar o expert` cînd vine vor-ba de cuvinte încruci[ate sau Sudoku, nu tepanica – trucurile noastre simple, bazatepe ultimele descoperiri [tiin]ifice [i sfaturide exper]i, sînt tot ce ai nevoie pentru a tefortifica din punct de vedere mental.

Fii activ`F` o plimbare de 30 de minute de trei oripe s`pt`mîn` [i î]i vei îmbun`t`]i concen-trarea, capacitatea de a înv`]a [i gîndireaabstract` cu pîn` la 15%, potrivit cerce-t`torilor. De asemenea, te ajut` s` reduciriscul de Alzheimer [i demen]` cu 60%.

M`nînc` mai mult pe[teUn studiu francez realizat cu ajutorul a8000 de participan]i a descoperit c` cei ca-re consum` regulat uleiuri bogate înomega 3 au cu 60% mai pu]ine[anse de a deveni victimeledemen]ei. Tonul, somonul, ma-croul [i heringul sînt cele maibune surse de omega 3, îns` po]ilua [i suplimente. Studiul a descope-rit, de asemenea, c` cei care consumòrice fel de pe[te m`car o dat` pes`pt`mîn` au cu 40% mai pu]ine [anse

de a deveni victimele demen]ei.

F i i ce a m a i d e [ t e a p t ` :

Nu uita asta…Creierul tù înregistreaz` milioane de informa]ii zilnic [i e extrem de greu s` ]i le aminte[tipe toate. Încearc` acest joc pentru a descoperi cuno[tin]e ascunse: acoper` literele de pepartea dreapt` f`r` s` te ui]i la ele înainte. Cite[te repede lista cu ]`ri [i apoi nume[te capita-la fiec`reia. Ignor` r`spunsurile u[oare [i pe cele pe care nu le [tii [i concentreaz`-te pe celecare-]i stau pe limb`. Acum descoper` coloana dreapt` cu litere. }i-ai amintit r`spunsul?

Creierul tù înregistreaz` nume, locuri,fe]e [i obiecte, plus aproximativ 15,000 decuvinte. Atunci cînd nu î]i aminte[ti ceva, înseamn` c` e ascuns în spatele altorinforma]ii stocate. Antrenîndu-]i memoriafolosindu-te de litere [i cuvinte pe post deindicii, vei putea accesa aceste cuno[tin]eaparent uitate.

Norvegia OFran]a PTibet LItalia R

Uruguay M Australia CSiria DSpania MPolonia V Danemarca CPeru LEgipt CNicaragua MThailanda B

R ~ S P U N S U R I : O s l o , P a r i s , L h a s a , R o m a , M o n t e v i - d e o , C a n b e r r a , D a m a s c , M a d r i d , V a r [ o v i a , C o p e n h a g a , L i m a , C a i r o ,

M a n a g u a , B a n g k o k .

SURSA: WWW.YOURAMAZINGBRAIN.ORG

Înva]` o limb`nou`

Cercet`torii de la Universi-tatea College London au

descoperit c` oameniicare [tiu mai mult de

o limb` î[i dezvolt`mai bine gîndirea. Ace[tia au reali-

zat studiul cuajutorul unor

participan]i

bilingvi [i au constatat c`, în cazul acesto-ra, efortul mental realizeaz` schimb`ristructurale în creier. Cu cît înve]i mai devreme o limb` strìn`, cu atît sînt maisemnificative îmbun`t`]irile, în cazul co-piilor de cinci ani avînd loc cele mai sem-nificative schimb`ri. Subiec]ii bilingvi aumateria cenu[ie mai dens`, aceasta repre-zentînd acea zon` a creierului responsa-bil` de memorie [i aten]ie. Mai ai nevoiede scuze pentru a înv`]a o limb` strìn`?

Noi credem c` nu!



Acesta este un exerci]iu ideal dac̀ te preg t̀e[ti pentru o întîlnire solicitant .̀ Literelecon] inute de urm`toarele verbe (toate avînd un sens apropiat sau identic cu „a vorbi”, „acomunica”) au fost amestecate. Po]i s` le pui în ordine? Cronometreaz`-te [i încearc` s`rezolvi exerci]iul în mai pu]in de 10 minute!

1. FRIBÎ2. INUIT~I3. STAUICD4. ENGICOA

5. AMURRUM6. LONOGOMA 7. SANVCORE8. ANTERSTIM

R ~ P U N S U R I : B Î R F I , T ~ I N U I , D I S C U T A , N E G O C I A , M U R M U R A , M O N O L O G A , C O N V E R -

S A , T R A N S M I T E .

SURSA: 101 WAYS TO IMPROVE YOUR MEMORY (WWW.DYMOCKS.COM.AU)

SURSA: TRAIN THE BRAIN, GARETH MOORE(WWW.DYMOCKS.COM.AU)

Dezvolt`-]imemoria selectiv`90-95% din informa]iile pe care le primimzilnic ne intr` pe o ureche [i ne ies pe cea-lalt`. Nu te îngrijora, nu îmb`trîne[ti,acesta este un proces natural denumit me-morie selectiv`. Dac` prime[ti o informa-]ie important` pe care nu vrei s-o ui]i, vatrebui s` faci un efort pentru a o ata[a me-moriei de lung` durat`. Chiar [i faptelecare-]i atrag aten]ia sînt re]inute de me-moria de scurt` durat` timp de doar dou`minute dac` nu alegi s` le re]ii pentrumai mult timp.

Cite[te textul de mai jos [i r`spunde la cîte întreb`ri po]i f`r` s` fie nevoie s`te mai ui]i peste el. Apoi recite[te-l [i r`spunde [i la cele r`mase.„Organiza]ia Mondial` de S`n`tate estimeaz` c` 1 din 10 cazuri de

cancer e cauzat de aportul insuficient de fructe [i legume [i c` 2,7 mili-

oane de vie]i ar putea fi salvate anual dac` acest consum ar cre[te. Ca

regul` general`, s-a stabilit c` ar trebui s` consum`m cinci fructe [i le-gume pe zi, dar cifra variaz` în func]ie de ]ar`. Cel pu]in 400 de grame

de crudit`]i pe zi te pot proteja de cancer, pot sc`dea riscul de infarct

miocardic cu 10% [i, în plus, te protejeaz` împotriva obezit`]ii [i diabe-

tului. Sute de fructe sînt cultivate pentru consumul uman.”

Detectează orice cuvînt

Antreneaz`-tecu „neuroaerobica”

Creat` de un profesor american, ne-uroaerobica este un sistem simpluprin care construie[ti exerci]iimentale în fiecare zi. Sesiunile in-clud, de exemplu, alegerea uneinoi rute de întoarcere c`tre cas`,

descuierea u[ii cu ochii închi[i,shoppingul la un nou supermarket

etc. Cea mai mic` schimbare în rutinata zilnic` î]i poate stimula sim]urile [i î]i

ascute mintea.

Uit`-te aici!Mi[cîndu-]i rapid privirea dintr-un punct înaltul î]i vei îmbun t̀`]i memoria, conformunui studiu britanic. Participan]ii care aurealizat acest exerci]iu timp de 30 de se-cunde [i-au perfec]ionat cu 10% abilitateade a re]ine o list`.

Treze[te-teodat` cu gìnileDac` ai în program un interviu sau o sarcinìmportant` la serviciu, apuc`-te de ea cît e[tifresh. Un studiu al Universit`]ii Sussex a des-coperit c` studen]ii care d`deau un test pîn` în ora prînzului î[i m`reau [ansele de succescu pîn` la 5%. Concluzia? Mintea noastr` e

mai sprinten` diminea]a. ■

Încearcă acest test

• Cîte vie]i pot fi salvate consumînd mai multe fructe [i legume?

• Care este aportul recomandat de legume [i fructe?

• Cîte grame de fructe [i legume ar trebui s` consum`m zilnic?

• Cu cît la sut̀ este redus riscul de infarct miocardic?

• Cîte cazuri de cancer pot fi evitate prin aportul suficient de

fructe [i legume?

• Nume[te alte dou ̀boli care pot fi evitate.

• Estimeaz` de cîte ori sînt amintite în text cuvintele „fructe” [i „legume”.

Bucur`-te,

de azi nimicnu mai eimposibil!

Trageun pui de somn

Doar [ase minute de somn s\ntde ajuns pentru a-]i revigora cre-

ierul, potrivit unui studiu publicat \n revista New Scientist. Pune

capul pe pern` c\teva mi-nute [i \]i \mbun`t`]e[ti

memoria!



„Un măr pe zi nudoar ] inemedicul la

distan]ă, ci î]i face [i pielea

frumoasă.”

Umple-]i co[ul de cump`r`turi cu produsele careconduc în topul alimentelor s`n`toase.• Avocado con]ine fibre dietetice, bune pentrucolesterol [i vitamina E, excelente pentru piele.• Ceaiul verde poate ajuta la sc`derea colesterolului,este bogat în antioxidan]i [i un bun diuretic.• Fasolea coapt` con]ine mult` protein` [i fibre, este plin` defier [i acid folic. O jum`tate de cea[c` echivaleaz` cu ocea[c` de legume, din punct de vedere nutritiv.• Ghimbirul este renumit pentru eficien]a sa întratarea ame]elilor, îns` po]i conta pe el [i pentru o mai bun`

digestie. Are importante propriet`]i antiinflamatoare [i este unbun anti-coagulant.• Nùtul nu-i doar în]esat de fibre, ci are un nivel crescut demagneziu [i acid folic, pentru a ]ine în frîu colesterolul.• Nucile braziliene sînt o surs` important` de proteine[i seleniu, care îmbun`t`]esc func]ionarea rinichilor,reducînd riscul de boli de inim` [i cancer. Seleniul este impor-tant [i pentru piele [i unghii fragile.• Ov`zul con]ine o fibr` solubil̀ numit` beta-glucan,care favorizeaz` sc`derea nivelului colesterolului [i înt`re[te sis-temul imunitar.• Prunele uscate sînt super-super-alimente! Întrec pîn` [i fructe-

le de p`dure proaspete în ceea ce prive[te cantitatea de anti-

oxidan]i. În plus, ne ofer` o doz` important` de vitamina A,esen]ial̀ pentru a avea o piele s`n`toas`, p`r frumos [i circu-la]ie sanguin` optim`.• Scor]i[oara face minuni în men]inerea glicemiei diabeticilor.• Smochinele au cel mai ridicat con]inut de minerale dintre toa-te fructele, dar sînt [i o surs` bun` de Omega 3 [i antioxidan]i.• Sparanghelul este bogat în vitaminele B [i C, acidfolic, fibre [i potasiu.• Usturoiul [i ceapa sînt antivirale naturale, avîndpropriet`]i antiinflamatoare [i antibacteriale. Usturoiul con]ineallicin, eficient în sc`derea colesterolului [i presiunii sîngelui.• Varza con]ine mult` vitamina K, necesar` s`n`t`]ii oaselor.

Ajut̀ mult la cur̀ ]area corpului de toxine.• Pe[tele gras precum somonul, tonul sau sardinele,este renumit pentru abunden]a în acizi gra[i Omega 3, careajut` în preven]ia bolilor cardiovasculare, colesterolului crescut

în sînge [i coagul r̀ii.• Boabele de soia sînt bogate în potasiu, magneziu,fibre, vitamina E, amino-acizi, proteine [i acizi gra[i Omega 3.• Ro[iile elibereaz` licopen atunci cînd sînt g`tite.

Acest puternic antioxidant poate diminua cancerul [i probabili-tatea atacurilor de cord.• Turmericul are propriet`]i antiinflamatoare ce pot

ajuta în artrita reumatic` [i în sindromul de colon iritabil.

LISTA SUPER-ALIMENTELOR

Hot Body Booklet

Documents