Top Banner
Haraga ( Pavel ) Mihaela Școala “Angela Gheorghiu”Adjud, Vrancea UNIVERSITATEA “AUREL VLAICU” ARAD FACULTATEA DE ȘTIINȚE ALE EDUCAȚIEI, PSIHOLOGIE ȘI ASISTENȚĂ SOCIALĂ PEDAGOGIA ÎNVĂȚĂMANTULUI PRIMAR ȘI PREȘCOLAR DISCIPLINA : METODICA PREDĂRII LIMBII ROMANE LA CLASELE I-IV COORDONATOR ŞTIINŢIFIC : PROF. UNIV. DR. ANTON ILICA NUME, PRENUME STUDENT : HARAGA ( PAVEL ) MIHAELA ANUL al III-lea 1
62

Haraga Mihaela Portofoliu Metodica Limbii Romane

Aug 08, 2015

Download

Documents

Valentina Tirsu
Welcome message from author
This document is posted to help you gain knowledge. Please leave a comment to let me know what you think about it! Share it to your friends and learn new things together.
Transcript
Page 1: Haraga Mihaela Portofoliu Metodica Limbii Romane

Haraga ( Pavel ) MihaelaȘcoala “Angela Gheorghiu”Adjud, Vrancea

UNIVERSITATEA “AUREL VLAICU” ARAD

FACULTATEA DE ȘTIINȚE ALE EDUCAȚIEI, PSIHOLOGIE ȘI

ASISTENȚĂ SOCIALĂ

PEDAGOGIA ÎNVĂȚĂMANTULUI PRIMAR ȘI PREȘCOLAR

DISCIPLINA :

METODICA PREDĂRII LIMBII ROMANE LA CLASELE I-IV

COORDONATOR ŞTIINŢIFIC :

PROF. UNIV. DR. ANTON ILICA

NUME, PRENUME STUDENT : HARAGA ( PAVEL ) MIHAELA

ANUL al III-lea

1

Page 2: Haraga Mihaela Portofoliu Metodica Limbii Romane

Haraga ( Pavel ) MihaelaȘcoala “Angela Gheorghiu”Adjud, Vrancea

Analiza fonetică, analitico- sintetică

Prezentarea algoritmului

Având în vedere predarea integrată a limbii române, cititul şi scrisul nu mai sunt ore de

sine stătătoare, ci, la clasa I, în cele două ore de limba română din orarul zilnic al şcolarului,

se va aborda atât cititul, cât şi scrisul.

Am exemplificat mai jos metoda fonetică, analitico-sintetică, întâi pentru perioada

prealfabetară ( cititul ) / pregrafematică ( scrisul ), apoi pentru perioada alfabetară ( cititul ) /

grafematică ( scrisul ).

Algoritmul presupune urmarea paşilor:

I . PERIOADA PREALFABETARĂ / PREGRAFEMATICĂ

A. Analiza fonetică analitică inițială ( parțială )

I . A . 1. a) Separarea propoziției din vorbire

( preluarea integrală a unei informații prin decodificarea ilustrației)

I . A . 1. b) Reprezentarea grafică a propoziției

________________________________________ .

I . A . 2 . a) Împărțirea propoziției în cuvinte

I . A . 2 . b) Schematizarea cuvintelor ce aparțin propoziției

________________________________________ .

Ursul prinde peşte .

( roşu )= cuvintele ce arată acțiunea ( predicatul )

( albastru )= cuvintele ce arată cine face acțiunea ( subiectul )

( galben )= alte cuvinte ( părți secundare de propoziție )

I . A . 3 . a) Separarea cuvintelor ce conțin sunetul nou

I . A . 3 . b) Schematizarea cuvintelor ce conțin sunetul nou

________________________________________ .

Ursul prinde peşte .

2

Page 3: Haraga Mihaela Portofoliu Metodica Limbii Romane

Haraga ( Pavel ) MihaelaȘcoala “Angela Gheorghiu”Adjud, Vrancea

I . A . 4 . a) Separarea silabelor din cuvintele ce conțin sunetul nou

I . A . 4 . b) Schematizarea silabei ce conține sunetul nou

prin - de peş - te

Analiza finală ( completă )

I . A . 5 . a) Separarea / studierea sunetului nou, stabilirea poziției în silabă a sunetului nou

( început / interior / final )

I . A . 5 . b) Schematizarea sunetului nou, utilizându-se pentru vocale şi pentru

consoane

-

d e p e ş - t e

B . Analiza fonetică sintetică

I . S . 1 . a) Recompunerea silabelor din cuvintele ce conțin sunetul nou

I . S . 1 . b) Schematizarea silabei ce conține sunetul nou

prin - de peş - te

I . S . 2 . a) Recompunerea cuvintelor ce conțin sunetul nou

I . S . 2 . b) Schematizarea cuvintelor ce conțin sunetul nou

________________________________________ .

Ursul prinde peşte .

I . S . 3 . a) Recompunerea propoziției din cuvinte

I . S . 3 . b) Schematizarea cuvintelor ce aparțin propoziției

________________________________________ .

3

Page 4: Haraga Mihaela Portofoliu Metodica Limbii Romane

Haraga ( Pavel ) MihaelaȘcoala “Angela Gheorghiu”Adjud, Vrancea

Ursul prinde peşte .

În această etapă, pentru obținerea performanței ( moment al lecției ), se pot face exerciții

de topică sau de transformare a propozițiilor din enunțiativă în interogativă şi exclamativă:

☼ Schimbarea poziției în propoziție a cuvintelor ce o compun, fără ca sensul acesteia

să se modifice:

________________________________________ .

Prinde ursul peşte .

________________________________________ .

Peşte ursul prinde .

________________________________________ .

Peşte prinde ursul .

☼ Transformarea propoziției din enunțiativă în interogativă, apoi exclamativă:

________________________________________ ?

Ursul prinde peşte ?

________________________________________ !

4

Page 5: Haraga Mihaela Portofoliu Metodica Limbii Romane

Haraga ( Pavel ) MihaelaȘcoala “Angela Gheorghiu”Adjud, Vrancea

Ursul prinde peşte !

II . PERIOADA ALFABETARĂ / GRAFEMATICĂ

A. Analiza fonetică analitică inițială ( parțială )

II . A . 1 . Separarea propoziției din vorbire

II . A . 2 . Împărțirea propoziției în cuvinte

II . A . 3 . Separarea cuvintelor ce conțin sunetul nou

II . A . 4 . Separarea silabelor din cuvintele ce conțin sunetul nou

Analiza finală ( completă )

II . A . 5 . Separarea / studierea sunetului nou, stabilirea poziției în silabă a sunetului nou

( început / interior / final )

B . Analiza fonetică sintetică

6 . a) Studierea literei de tipar / recunoaşterea literei şi ascocierea acesteia cu sunetul

corespunzător

6 . b) Scrierea elementelor ce compun litera de mână / scrierea literei de mână

II . S . 7 . a) Compunerea silabelor cu ajutorul literelor din alfabetar

II . S . 7 . b) Scrierea silabelor cu litere de mână- legarea literelor de mână

II . S . 8 . a) Compunerea cuvintelor la alfabetar şi citirea lor

II . S . 8 . b) Scrierea cuvintelor cu litere de mână- legarea silabelor

9 . a) Citirea propozițiilor

9 . b) Scrierea propozițiilor cu litere de mână- semnalarea blancului dintre cuvinte,

scrierea cu majusculă la începutul propoziției, aşezarea punctului la final

5

Page 6: Haraga Mihaela Portofoliu Metodica Limbii Romane

Haraga ( Pavel ) MihaelaȘcoala “Angela Gheorghiu”Adjud, Vrancea

Metoda

lecturii explicative

I . Lectura explicativă, introducere

I . 1 . Lectura explicativă aplicată la textele narative ( povestire, schiță,

baladă, legendă, fabulă, basm, snoavă )

I . 1 . 1 . Etapa preliminară cuprinde activitatea pregătitoare în vederea citirii textului

se oferă informații generale despre autor şi opera acestuia;

se prezintă epoca în care se petrece acțiunea;

se dau informații despre evenimentele prezentate;

se dau informații despre personaje.

I . 1 . 2 . Prelectura / citirea integrală a textului literar

textul este citit model ( de către învățător, un elev sau un grup de elevi cu o

citire cursivă prin METODA GURI / URECHI ); citirea va fi puternic

expresivă, pentru a provoca participarea afectivă a elevilor;

adresarea de întrebări asupra conținutului textului, mesajului şi

semnificației morale; dacă se utilizează METODA GURI / URECHI,

“urechile” vor adresa întrebări legate de conținut “gurilor” care au citit

fragmentele; poate fi aplicată METODA RAI ( răspunde / aruncă /

interoghează)

I . 1 . 3 . Citirea pe fragmente, explicarea cuvintelor şi a expresiilor necunoscute, cu

analiza fragmentelor citite

6

Page 7: Haraga Mihaela Portofoliu Metodica Limbii Romane

Haraga ( Pavel ) MihaelaȘcoala “Angela Gheorghiu”Adjud, Vrancea

citirea pe fragmente ce corespund momentelor subiectului ( expozițiune,

intrigă, desfăşurarea acțiunii, punctul culminant, deznodământul );

selectarea şi explicarea sensului cuvintelor / expresiilor necunoscute;

analizarea fragmentelor cu ajutorul întrebărilor pentru realizarea

comprehensiunii;

se pot aplica metode moderne precum:

METODA CUBULUI ( descrie, compară, analizează, asociază, aplică,

argumentează )

PĂLĂRIILE GANDITOARE

I . 1 . 4 . Formularea ideilor principale - alcătuirea planului simplu de idei

după analiza fiecărui fragment în parte sau după analiza tuturor

fragmentelor, se extrag ideile principale:

sub formă de propoziții ;

sub formă de titluri ;

sub formă de întrebări;

I . 1 . 5 . Conversația generalizatoare

sesizarea şi precizarea unor aspecte de structură a textului narativ:

povestire / descriere / dialog, identificarea acestor părți din text;

povestirea conținutului textului în funcție de ideile principale,

urmărind:

logica succesiunii episoadelor ;

coerența povestirii ;

corectitudinea, claritatea şi expresivitatea enunțurilor;

intonația şi ritmul povestirii orale ;

se pot aplica metode moderne ca:

POVESTE ÎNCURCATĂ ( învățătorul începe povestirea lecturii,

trecând apoi într-o altă lectură; elevii trebuie să realizeze mometul

trecerii şi să reia firul povestirii, logic;

PROCES LITERAR ( se aduc argumente pro şi contra, se dă sentința )

CALIGRAMA (scrierea pe flip-chart a enunțurilor încât să reprezinte

7

Page 8: Haraga Mihaela Portofoliu Metodica Limbii Romane

Haraga ( Pavel ) MihaelaȘcoala “Angela Gheorghiu”Adjud, Vrancea

forma obiectului din lecție )

EXPLOZIA STELARĂ ( cine, ce, unde, de ce, când )

METICON - învățarea prin conversație

I . 1 . 6 . Povestirea în mod original a textului, pe baza planului simplu de idei

cerințe ale unei povestiri corecte:

urmărirea succesiunii logice a ideilor ;

construirea de enunțuri corecte gramatical ;

folosirea unui lexic adecvat ;

exprimare orală caracterizată de fluență, proprietatea

termenilor, concizie şi intonație expresivă ;

evitarea digresiunilor şi a amănuntelor inutile;

metode active ce pot fi utilizate sunt:

ROLE PLAY ( joc de rol )

FRISCO ( pesimistul, exuberantul, conservatorul, optimistul )

ACVARIUL ( un grup de elevi ascultă -acvariul- povestirea celorlalți

-peştii-, apoi fac schimb, după ce, în prealabil, cei din acvariu au

sesizat greşelile peştilor

I . 1 . 7 . Relectura / citirea de încheiere

citire selectivă, citire-ştafetă, citire cu ecou, citire în lanț;

I . 1 . 8 . Postlectura / exerciții şi activități creative complementare analizei textelor cu

conținut narativ

exerciții de citire:

citirea unui text asemănător celui din manual, din lectura

suplimentară ;

exerciții lexicale:

numirea sinonimelor unui cuvânt ;

formarea de perechi de antonime şi introducerea lor în

contexte;

8

Page 9: Haraga Mihaela Portofoliu Metodica Limbii Romane

Haraga ( Pavel ) MihaelaȘcoala “Angela Gheorghiu”Adjud, Vrancea

recunoaşterea sensurilor figurate ;

exerciții de aplicare a tehnicilor de lectură :

se poate aplica METODA RICAR ( răsfoire, întrebări, citirea

textului, amintirea punctelor principale, recapitularea în gând ) sau

METINPROB ( învăţare prin problemă-întrebare-răspuns);

exerciții de transformare a textului:

transformarea vorbirii directe în vorbire indirectă  şi invers, oral şi

în scris;

exerciții de recunoaştere / semnalizare a elementelor expresive stilistic:

recunoaşterea fragmentelor în care sunt prezentate :

o acțiune;

un peisaj;

un dialog;

o comparație;

elemente cărora li se atribuie însuşiri şi

acțiuni specifice oamenilor;

fragmente ce sugerează imagini de mişcare ;

exerciții creative:

schimbarea finalului ;

introducerea în povestire a altui personaj ;

se pot utiliza cu succes metode moderne: SCHELETUL DE

RECENZIE, RAFTS, FRISCO

II . 1 . Lectura explicativă aplicată la textele cu conținut istoric

( ştiințific / artistic ): povestirea istorică, balada istorică, evocarea

istorică, oda, imnul

II . 1 . 1 . Etapa preliminară cuprinde activitatea pregătitoare în vederea citirii textului

se oferă informații generale despre faptul istoric real ce stă la baza textului

literar pentru:

motivarea lecturii ;

9

Page 10: Haraga Mihaela Portofoliu Metodica Limbii Romane

Haraga ( Pavel ) MihaelaȘcoala “Angela Gheorghiu”Adjud, Vrancea

orientarea atenției către o anumită informație;

stabilirea cronologiei, noțiunilor despre structura economica,

socială, politică

reamintirea idealului poporului român de independență;

II . 1 . 2 . Prelectura / citirea integrală a textului literar

textul este citit model ( de către învățător, un elev sau un grup de elevi cu o

citire cursivă prin METODA GURI / URECHI ); citirea va fi puternic

expresivă, pentru a provoca climatul afectiv necesar mesajului;

adresarea de întrebări asupra conținutului textului, mesajului şi

semnificației patriotice; dacă se utilizează METODA GURI / URECHI,

“urechile” vor adresa întrebări legate de conținut “gurilor” care au citit

fragmentele; poate fi aplicată METODA RAI ( răspunde / aruncă /

interoghează)

II . 1 . 3 . Citirea pe fragmente, explicarea cuvintelor şi a expresiilor necunoscute, cu

analiza fragmentelor citite

citirea pe fragmente ce corespund momentelor subiectului ( expozițiune,

intrigă, desfăşurarea acțiunii, punctul culminant, deznodământul ) sau în

funcție de ideile de informație ştiințifică conținute;

selectarea şi explicarea sensului cuvintelor / expresiilor necunoscute, cu

precădere a celor ce sunt arhaisme sau regionalisme;

analizarea fragmentelor cu ajutorul întrebărilor pentru realizarea

comprehensiunii sub aspect al conținutului informativ şi al semnificației

patriotice, morale;

se pot aplica metode moderne precum:

METODA CUBULUI

PĂLĂRIILE GANDITOARE

II . 1 . 4 . Formularea ideilor principale - alcătuirea planului simplu de idei

după analiza fiecărui fragment în parte sau după analiza tuturor

fragmentelor, se extrag ideile principale:

sub formă de propoziții ;

10

Page 11: Haraga Mihaela Portofoliu Metodica Limbii Romane

Haraga ( Pavel ) MihaelaȘcoala “Angela Gheorghiu”Adjud, Vrancea

sub formă de titluri ;

II . 1 . 5 . Conversația generalizatoare

plasarea acțiunii într-un anumit timp istoric;

sesizarea cauzelor ce au condus la evenimentul istoric prezentat;

prezentarea acțiunii / personajelor;

sublinierea trăsăturilor de caracter a personajelor;

se pot aplica metode moderne ca:

CIORCHINELE

EXPLOZIA STELARĂ ( cine, ce, unde, de ce, când )

METICON - învățarea prin conversație

II . 1 . 6 . Povestirea în mod original a textului, pe baza planului simplu de idei

cerințe ale unei povestiri corecte:

urmărirea succesiunii logice a ideilor ;

construirea de enunțuri corecte gramatical ;

folosirea unui lexic adecvat ;

exprimare orală caracterizată de fluență, proprietatea

termenilor, concizie şi intonație expresivă ;

exprimarea sentimentelor şi a convingerilor patriotice;

metode active ce pot fi utilizate sunt:

ROLE PLAY ( joc de rol )

FRISCO ( pesimistul, exuberantul, conservatorul, optimistul )

II . 1 . 7 . Relectura / citirea de încheiere

citire selectivă, citire-ştafetă, citire cu ecou, citire în lanț;

I . 1 . 8 . Postlectura / exerciții

exerciții de citire:

citirea unui text asemănător celui din manual, din lectura

suplimentară sau din compendii, atlase, enciclopedii, hărți, documente ;

exerciții lexicale:

11

Page 12: Haraga Mihaela Portofoliu Metodica Limbii Romane

Haraga ( Pavel ) MihaelaȘcoala “Angela Gheorghiu”Adjud, Vrancea

recunoaşterea sensurilor figurate, a regionalismelor / arhaismelor ;

III . 1 . Lectura explicativă aplicată la textele lirice ( patriotice / lirică

peisagistică )

III . 1 . 1 . Etapa preliminară cuprinde activitatea pregătitoare în vederea citirii textului

se oferă informații generale despre autor şi operă, despre peisaj;

III . 1 . 2 . Prelectura / citirea integrală a textului literar

textul este citit model ( de către învățător, un elev sau un grup de elevi cu o

citire cursivă prin METODA GURI / URECHI ); citirea va fi puternic

expresivă, pentru a provoca participarea afectivă a elevilor;

adresarea de întrebări asupra conținutului imagistic;

III . 1 . 3 . Citirea pe fragmente, explicarea cuvintelor şi a expresiilor necunoscute, cu

analiza fragmentelor citite

citirea cu sesizarea ingambamentului ( continuarea unei idei într-un vers

următor );

selectarea şi explicarea sensului cuvintelor / expresiilor necunoscute;

analizarea imaginilor vizuale / auditive / de mişcare;

III . 1 . 4 . Numirea tablourilor poeziei

după analiza fiecărei strofe în parte se vor da denumiri sub formă de

tablouri;

se va formula tema poeziei;

III . 1 . 5 . Conversația generalizatoare

fixarea imaginilor artistice şi a semnificației acestora;

dezvoltarea sentimentelor de admirație , crearea de emoții artistice;

identificarea sensurilor figurate şi a figurilor de stil ( comparație,

personificare, epitete );

III . 1 . 6 . Prezentarea în mod original a textului, pe baza tablourilor

realizarea de conexiuni cu alte opere literare;

12

Page 13: Haraga Mihaela Portofoliu Metodica Limbii Romane

Haraga ( Pavel ) MihaelaȘcoala “Angela Gheorghiu”Adjud, Vrancea

integrarea în noi contexte a expresiilor artistice din text;

III . 1 . 7 . Relectura / citirea de încheiere

citire selectivă, cu potențarea emoției artistice;

III . 1 . 8 . Postlectura / exerciții şi activități creative complementare analizei textelor

lirice ( patriotice / lirică peisagistică )

exerciții de citire:

citirea unui text asemănător celui din manual, din lectura

suplimentară ;

exerciții de declamare, cu accent afectiv puternic ;

exerciții lexicale:

selectarea sensurilor figurate ;

numirea sinonimelor, formarea de perechi de antonime şi

introducerea lor în contexte;

exerciții de derivare cu sufixe / prefixe;

exerciții de recitare;

exerciții de caracterizare a personajului ;

exerciții creative:

schimbarea finalului ;

introducerea în povestire a altui personaj ;

se pot utiliza cu succes metode moderne: SCHELETUL DE

RECENZIE, RAFTS, FRISCO

IV . 1 . Lectura explicativă aplicată la textele cu conținut ştiințific

IV . 1 . 1 . Etapa preliminară cuprinde activitatea pregătitoare în vederea citirii textului

se oferă informații generale despre obiectul sau fenomenul ce este

prezentat în text;

pentru ca informația să devină accesibilă, se vor utiliza mijloace de

învățământ: planşe / PPS-uri / obiectul în mărime naturală sau micşorat la

scară;

13

Page 14: Haraga Mihaela Portofoliu Metodica Limbii Romane

Haraga ( Pavel ) MihaelaȘcoala “Angela Gheorghiu”Adjud, Vrancea

IV . 1 . 2 . Prelectura / citirea integrală a textului literar

textul este citit model; citirea va fi corectă, fluentă, fără accente sau nuanțe

afective;

IV . 1 . 3 . Citirea pe fragmente, explicarea cuvintelor şi a expresiilor necunoscute, cu

analiza fragmentelor citite

selectarea şi explicarea sensului cuvintelor / expresiilor necunoscute:

neologisme, cuvinte tehnico-ştiințifice;

evidențierea clară a ideilor conținute, a informațiilor de ordin ştiințific sau

practic;

IV . 1 . 4 . Formularea ideilor principale - alcătuirea planului simplu de idei

după analiza fiecărui fragment în parte sau după analiza tuturor

fragmentelor, se extrag ideile principale ;

se va avea în atenție atât claritatea şi concizia termenilor, cât şi precizia

acestora;

IV . 1 . 5 . Conversația generalizatoare

fixarea informațiilor noi;

înțelegerea deplină a informației de ordin practic sau ştiințific;

IV . 1 . 6 . Relectura / citirea de încheiere

citire selectivă, cu accent pe fenomenul ştiințific;

14

Page 15: Haraga Mihaela Portofoliu Metodica Limbii Romane

Haraga ( Pavel ) MihaelaȘcoala “Angela Gheorghiu”Adjud, Vrancea

Evaluarea

în orele de limba şi literatura română

din perspectiva metodelor alternative şi a

interactivită ț ii de grup

-articol ştiin țific-

<<O şcoală în care profesorul nu învaţă şi el este o absurditate. Cred că am găsit un

motto pentru şcoala mea. E vorba aceasta extraordinară a lui Leon Bloy : „Nu se ştie cine

dă şi cine primeşte” .>> Constantin Noica

I . Definirea conceptului de evaluare

Evaluarea este un concept deosebit de cuprinzător, definit în diverse feluri de pedagogi.

Constantin Cucoş consideră evaluarea drept „activitatea prin care profesorul verifică

pregătirea elevilor şi o apreciază prin note” 1.

Pentru Ioan Jinga evaluarea este „barometrul prin care este indicată în orice moment

starea pregătirii şcolarilor, succesele şi eşecurile, nivelul performanţelor în raport cu cele

proiectate prin curriculum” 2, iar Steliana Toma consideră evaluarea „un proces de măsurare

şi apreciere a valorii rezultatelor sistemului de învăţământ sau a unei părţi a acestuia, a

eficienţei resurselor, condiţiilor, strategiilor folosite prin compararea rezultatelor cu

obiectivele propuse, în vederea luării unei decizii de îmbunătăţire şi perfecţionare”.

1Cucoş , C-tin- „ Pedagogie”, Ediţia a II-a, Editura Polirom, Iaşi, 2002.2. Jinga I., Gavotă M.; Petrescu A.; Ştefănescu V.- „ Evaluarea performanţelor şcolare”, Editura Afeliu, Bucureşti, 1996.

2

15

Page 16: Haraga Mihaela Portofoliu Metodica Limbii Romane

Haraga ( Pavel ) MihaelaȘcoala “Angela Gheorghiu”Adjud, Vrancea

Evaluarea este actul didactic complex, integrat întregului proces de învăţământ, care

asigură evidenţierea cantităţii cunoştinţelor dobândite şi valoarea (nivelul, performanţele şi

eficienţa) acestora la un moment dat, oferind soluţii de perfecţionare a actului de predare-

învăţare- evaluare.

Dintre multiplele aspecte ale evaluării la limba şi literatura română în clasele I-IV,

evaluarea şcolară reprezintă un ansamblu de activităţi în funcţie de anumite intenţii, care

transpun datele imediate, raportându-le la o serie de funcţii şi scopuri bine determinate.

Scopul evaluării nu este de a obţine anumite date, ci de a perfecţiona procesul educativ.

Nu este vorba numai de a stabili o judecată asupra randamentului şcolar, ci de a institui acţiuni

precise pentru a adapta necontenit strategiile educative la particularităţile situaţiei didactice, la

cele ale elevilor, la condiţiile economice şi instituţionale existente . „Plecând de la evaluarea

la limba română, ar trebui să se determine de fiecare dată în ce măsură putem transforma

situaţia educaţională într-o realitate convenabilă, adecvată obiectivelor în extensiune ale

şcolii” 3.

Evaluarea reprezintă un proces de obţinere a informaţiilor despre elev, profesor,

program sau sistem educaţional în ansamblu, cu ajutorul unor instrumente de evaluare, în

scopul elaborării unor judecăţi de valoare care sunt raportate la criteriile propuse asupra

acestor informaţii în vederea elaborării unor aprecieri pe baza cărora se vor lua o serie de

decizii -privind conţinutul, metodele, strategiile, demersul sau produsul. Pe scurt, prin

procesul de evaluare ne pronunţăm asupra stării unui fapt sau proces la un anumit moment,

din perspectiva informaţiilor pe care le selectăm cu ajutorul unui instrument, ce ne permite să

măsurăm în raport cu o anumită normă.

Conceptul învăţământului formativ impune procesului didactic schimbări în toate

elementele constitutive ale acestuia şi, în primul rând, face posibil un schimb de accente: cel

care învaţă este considerat agentul principal. Elevul este cel care “se formează” sub

îndrumarea şi cu sprijinul profesorului, de aceea activitatea lui trebuie situată pe prim plan.

În acest context, este importantă cunoaşterea “paşilor mici” pe care îi face elevul în

procesul învăţării. Finalizat, în mod necesar, prin achiziţionarea cunoştinţelor, abilităţilor, prin

stăpânirea unui nou comportament, procesul didactic presupune, pentru o derulare mai

eficientă, un control al efectelor. Evaluarea, a cărei principală virtute este cea de a permite

confruntarea unui rezultat cu un obiectiv, se impune, deci, ca o necesitate.

3 Ungureanu, Adalmina- „ Metodica studierii limbii şi literaturii române”, Iaşi, Ed. AS'S, 2003

16

Page 17: Haraga Mihaela Portofoliu Metodica Limbii Romane

Haraga ( Pavel ) MihaelaȘcoala “Angela Gheorghiu”Adjud, Vrancea

Din această perspectivă se schimbă accepţia procesului de învăţământ: „activitatea

didactică a disciplinei limba şî literatura română nu se rezumă doar la actul de predare-

învăţare, ci este concepută ca un sistem al interferenţei celor trei activităţi: predare-învăţare-

evaluare, ce se desfăşoară simultan şi asigură eficienţă doar în cazul în care formează o

unitate” 4 .

Evaluarea este, deci, un proces prezent în orice moment al realizării învăţământului; ea

nu se rezumă doar la notarea elevilor, ci vizează domenii şi probleme mult mai complexe.

Evaluarea implică un şir de măsurări, comparaţii, aprecieri, pe baza cărora se pot adopta

anumite decizii menite să optimizeze procesul de învăţământ.

Necesitatea unei realizări corecte şi obiective este determinată de rolul şi funcţiile

evaluării în contextul procesului de formare a personalităţii prin intermediul educaţiei

formale.

Din perspectiva scopului, evaluarea monitorizează procesul de învăţare printr-o

verificare obiectivă a progresului şi a randamentului final pentru instituirea unor măsuri de

remediere.

Din perspectiva rolului la nivel individual – profesor-elev – evaluarea facilitează

învăţarea în şcoală, fiind un feedback pentru principalii actori ai învăţământului; facilitează

individualizarea instruirii, orientarea şcolară şi profesională a elevilor.

Din perspectiva rolului şi a integrării în activitatea didactică ca sistem, evaluarea

furnizează informaţii pentru reglarea/ameliorarea acesteia, ca un tot , cât şi pentru

reglarea/ameliorarea elementelor sale componente (conţinut, metode, mijloace, forme de

organizare ), toate cu efect asupra subiecţilor implicaţi în procesul educaţional.

Din perspectiva funcţiei educative, prin accentuarea implicaţiilor dimensiunilor de

personalitate a educatorului şi a elevului, evaluarea stimulează şi sensibilizează elemente de

conştiinţă morală. Paralel cu evaluarea materiei se realizează şi evaluarea personalităţii

elevului.

I . 1 . Noi accente în ceea ce priveşte redimensionarea strategiilor evaluative

Regândirea de dată recentă a evaluării presupune :

a) deschiderea evaluării spre mai multe perspective ale spaţiului şcolar (competenţele

relaţionale, comunicare profesor-elev, disponibilităţile de integrare în mediul social);

b) necesitatea întăririi şi sancţionării rezultatelor evaluării cât mai operativ; scurtarea

4 Stoica, Adrian- „ Evaluarea progresului şcolar, de la teorie la practică”, Bucureşti, Editura Humanitas Educaţional, 2003

17

Page 18: Haraga Mihaela Portofoliu Metodica Limbii Romane

Haraga ( Pavel ) MihaelaȘcoala “Angela Gheorghiu”Adjud, Vrancea

feed-back-ului, a drumului de la diagnosticare la ameliorare, inclusiv prin integrarea

eforturilor şi a exploatării dispoziţiilor psihice ale elevilor;

c) centrarea evaluării asupra rezultatelor pozitive şi nesancţionarea în permanenţă a celor

negative;

d) transformarea elevului într-un partener autentic al profesorului în evaluare prin

autoevaluare, interevaluare şi evaluare controlată;

e) extinderea evaluării de la verificarea şi aprecierea rezultatelor – obiectivul tradiţional

– la evaluarea procesului, evaluarea nu numai a elevilor, dar şi a conţinutului, a metodelor, a

obiectivelor, a situaţiei de învăţare, a evaluării;

f) luarea în calcul nu numai a achiziţiilor cognitive, dar şi conduita, personalitatea

elevilor, atitudinile ;

g) diversificarea tehnicilor de evaluare şi mărirea gradului de adecvare a acestora la

situaţii didactice (extinderea folosirii testului docimologic, a lucrărilor cu caracter de sinteză,

punerea la punct a unor metode de evaluare a achiziţiilor practice).

II . 2 . Evaluarea în orele de limba română. Metode alternative de evaluare

II . 2 . 1 . Investigaţia – reprezintă o posibilitate pentru elevi de a aplica în mod creativ

cunoştinţele şi de a explora situaţii noi sau foarte puţin asemănătoare cu experienţa anterioară.

Este o activitate care se desfăşoară pe durata unei ore de curs sau a unei succesiuni de ore de

curs, în timpul căreia elevii demonstrează o gamă largă de cunoştinţe şi capacităţi.

Investigaţia- în sensul de cercetare, descoperire- se foloseşte, iniţial, ca metodă de

învăţare, pentru a-i deprinde pe elevi să gândească şi să acţioneze independent, atât individual

cât şi în echipă. La începutul semestrului, învățătorul stabileşte lista de teme pe care elevii

urmează să le abordeze cu ajutorul investigaţiei, perioada investigaţiei, modul de lucru, de

prezentare şi de valorificare a rezultatelor. Investigaţia se poate realiza individual sau colectiv.

Este de preferat ca rezultatele să fie analizate cu clasa de elevi, pentru ca profesorul să poată

formula observaţii, aprecieri şi concluzii.

„Pe baza analizei activităţii elevilor şi a rezultatelor obţinute de ei în cadrul

investigaţiei, profesorul poate valorifica, în felul acesta, funcţia evaluativă a investigaţiei” 5.

Elevul sau grupul de elevi primesc o temă cu instrucţiuni precise. Se poate formula şi ca

temă de casă, dar finalizarea se va face în clasă, prin comentarea concluziilor. „Investigaţia

este o metodă de evaluare în care elevul este pus în situaţia de a căuta o soluţie la cerinţe de

5 Radu, T., Ioan- „ Evaluarea în procesul didactic”, Bucureşti, Editura Didactică şi Pedagogică, 2000

18

Page 19: Haraga Mihaela Portofoliu Metodica Limbii Romane

Haraga ( Pavel ) MihaelaȘcoala “Angela Gheorghiu”Adjud, Vrancea

complexităţi diferite. Elevul trebuie să facă dovada înţelegerii cerinţelor temei, a soluţiei

adoptate, generalizării sau transpunerii acesteia în alt context” 6.

De pildă, la clasa a IV-a, investigația poate avea ca temă „Copilăria zugrăvită în opera

lui Eminescu şi Creangă”.

II . 2 . 2 . Proiectul – activitate mai amplă ce permite o apreciere complexă a învăţării,

ajutând la identificarea unor calităţi individuale ale elevului. Deşi implică şi o parte de studiu

individual în afara clasei, această activitate este foarte motivantă pentru elevi. Are, de

asemenea, un dublu rol: el poate fi folosit cu elevii pentru învăţarea unor teme mai complexe,

care se pretează la abordări pluridisciplinare, interdisciplinare şi transdisciplinare sau ca

metodă de evaluare sumativă- pe parcursul instruirii . Cu ajutorul lui, elevii pot face dovada că

au capacitatea de a investiga un subiect dat, cu metode şi instrumente diferite, folosind

cunoştinţe din diverse domenii.

Ca şi în cazul investigaţiei, învățătorul stabileşte lista temelor de proiect, perioada de

realizare şi-i iniţiază pe elevi sau pe studenţi asupra etapelor şi a tehnicilor de lucru

(individual sau colectiv). Elevii trebuie să fie „orientaţi, îndrumaţi şi sprijiniţi de profesor în

colectarea datelor necesare, potrivit temei alese sau repartizate, iar pe parcursul realizării

proiectului să beneficieze de consultaţii şi de evaluări parţiale” 7 .

De exemplu, la unitatea de învățare „Mi-am slujit țara...”, la clasa a IV-a, elevilor li se

dă ca temă a proiectului completarea câte unui ciorchine pentru fiecare personaj studiat:

„Domnu’ Trandafir”, „George Enescu”, „Nicolae Grigorescu”, „Emil Racoviță”. Proiectul

astfel structurat, va fi elaborat individual, în ritm propriu, sau în echipă.

La aceste evaluări, ca şi la evaluarea finală, când proiectul se prezintă sau se susţine,

învățătorul operează cu anumite criterii, referitoare atât la proces - documentarea, utilizarea

datelor şi a informaţiilor în formularea concluziilor -, cât şi la produs - structura proiectului,

concordanţa dintre conţinut şi temă, capacitatea de analiză şi sinteză, relevanţa concluziilor,

caracterul inedit al rezultatelor. Aceste criterii se recomandă să fie cunoscute şi de

elevi/studenţi.

Subiectul este propus de cadrul didactic, dar după ce se obişnuiesc cu acest tip de

activităţi, elevii îşi vor putea propune subiectele. În această situaţie este necesar ca elevii să

aibă un anumit interes pentru subiectul respectiv, să cunoască dinainte unde îşi vor găsi

resursele materiale, să fie nerăbdători în a crea un produs de care să fie mândri.

6 Crăciun , Corneliu - „Metodica predării limbii române la ciclul primar”, Editura Emia, Deva, 2009

7 Popovici Mircea Mihail- „ Proiectarea didactică”, Editura Printech, Bucureşti, 2003

19

Page 20: Haraga Mihaela Portofoliu Metodica Limbii Romane

Haraga ( Pavel ) MihaelaȘcoala “Angela Gheorghiu”Adjud, Vrancea

Capacităţile care se evoluează în timpul realizării proiectului realizat în orele de limba

română sunt: „observarea şi alegerea metodelor de lucru; utilizarea corespunzătoare a

bibliografiei; manevrarea informaţiei şi utilizarea cunoştinţelor; capacitatea de a raţiona şi a

utiliza proceduri simple; capacitatea de a investiga, a analiza, a sintetiza şi a organiza

materialul şi a realiza un produs” 8.

II . 2 . 3 . Portofoliul este un instrument de evaluare complex ce include experienţa şi

rezultatele obţinute prin celelalte metode de evaluare, urmărind progresul global efectuat de

elev. Reprezintă un mijloc de a valoriza munca individuală a elevului şi acţionează ca un

factor de dezvoltare a personalităţii.

Portofoliul este o metodă de evaluare folosită, îndeosebi, în învăţământul primar, unde

învăţătorii le cer elevilor să realizeze o seamă de lucrări, pe parcursul instruirii, care constituie

un fel de carte de vizită a lor. Aceste lucrări, cuprinzând compuneri, rezolvări de probleme,

diverse produse executate la abilităţi practice, ierbare, insectare, colecţii minerale şi altele

asemenea, sunt apreciate şi notate, iar cele mai reuşite sunt prezentate în cadrul unor expoziţii

organizate la sfârşitul anului şcolar.

Adrian Stoica o include “între metodele complementare” 9 de evaluare, alături de

observare, de investigaţie şi de proiect, nici ele noi, dar mai bine definite, evidenţiindu-li-se

“valenţele formative şi apartenenţa la evaluare autentică” 10, prin care înţelege „un concept

relativ nou” ce „se referă la evaluarea performanţelor elevilor prin sarcini de lucru

complexe” 11 .

În această perspectivă, sunt incluse în portofoliu diverse rezultate ale activităţii

desfăşurate de elevi pe parcursul instruirii, înregistrate fie cu ajutorul metodelor considerate

„tradiţionale” (orale, scrise şi practice), fie cu ajutorul celor numite „complementare”

(observarea, proiectul, investigaţia).

Ideea pentru care se pledează este aceea de a nu absolutiza nici o metodă de evaluare, ci

de a utiliza un sistem de metode, amplificându-le astfel avantajele şi diminuându-le

dezavantajele. Elementele portofoliului sunt lucrări executate de elev, de regulă, în cadrul

activităţii independente din afara şcolii.

8 Popescu, Elena & Dumitru, Logel- „Sinteze de metodică a predării limbii şi literaturii române în ciclul primar”, Editura Carminis, Piteşti, 2007 9 Stoica, Adrian- “Evaluarea progresului şcolar, de la teorie la practică”, Bucureşti, Editura Humanitas Educaţional, 200310 Stoica, A. Opera citată11 Stoica, A. Opera citată

20

Page 21: Haraga Mihaela Portofoliu Metodica Limbii Romane

Haraga ( Pavel ) MihaelaȘcoala “Angela Gheorghiu”Adjud, Vrancea

Portofoliul reprezintă o metodă de evaluare complexă, care oferă posibilitatea de a se

emite o judecată de valoare, bazată pe un ansamblu de rezultate, oferă o imagine completă a

progresului înregistrat de elev de-a lungul intervalului de timp pentru care a fost proiectat,

prin raportarea la criterii formulate în momentul proiectării. Permite investigarea produselor

elevilor, care de obicei rămân neimplicate în actul evaluativ, reprezentând un stimulent pentru

desfăşurarea întregii game de activităţi.

Portofoliul este un produs complex, format din elemente diferite, ca forme de

transmitere a informaţiei şi a mesajului, cum ar fi: referate, fişe de informare şi documentare

independentă, eseuri, pliante, prospecte, desene, colaje – toate acestea putând „constitui

subiectul unor evaluări punctuale” .12

Structura şi componenţa unui portofoliu se subordonează scopului pentru care a fost

proiectat şi nu invers, scopul şi criteriile de evaluare se deduc dintr-un portofoliu deja

întocmit. Portofoliul este relevant pentru creativitatea elevilor, iar învățătorul trebuie să

demonstreze flexibilitate, apreciind elementele suplimentare introduse în structura sa.

Portofoliul este un instrument deosebit de util, deoarece în timpul realizării permite

evaluarea capacităţilor de a observa şi de a manevra informaţia, de a alege metodele de lucru,

de a măsura şi de a compara rezultatele, de a utiliza corespunzător bibliografia, de a sintetiza

şi a organiza materialul, de a realiza un produs.

Exemplific cum poate fi structurat un portofoliu cu denumirea „Toamna” la clasa a IV-a,

la limba şi literatura română: fişe cu expresii artistice din poezii de toamnă; calendarul naturii

(imagini ); fişă de lectură (poezii, poveşti, povestiri) despre anotimpul recoltelor bogate;

compuneri, eseuri, versuri, creaţii personale; afişe, desene, colaje, postere cu imagini de

toamnă; dramatizări -scenete (creaţii proprii).

II . 2 . 4 . Autoevaluarea – ajută elevii să-şi dezvolte capacităţile de autocunoaştere, să-

şi valorizeze atât cunoştinţe, cât şi atitudini şi comportamente. Printre cerinţele

psihopedagogice ale evaluării se înscrie şi cea referitoare la dezvoltarea la elevi a capacităţii şi

obişnuinţei de a se autoevalua, prin raportarea rezultatelor obţinute la cele proiectate prin

programele şcolare şi la standardele naţionale. Această capacitate se poate forma şi dezvolta

prin diferite modalităţi:

a) informarea elevilor asupra rosturilor evaluării, ca şi asupra criteriilor, indicatorilor şi

standardelor care se utilizează pentru evaluarea performanţelor şcolare;

b) autonotarea controlată;

12 Ilica, Anton- „Metodica limbii române”, Editura Universității <<Aurel Vlaicu>>, Arad, 2005

21

Page 22: Haraga Mihaela Portofoliu Metodica Limbii Romane

Haraga ( Pavel ) MihaelaȘcoala “Angela Gheorghiu”Adjud, Vrancea

c) notarea reciprocă (situaţie în care aprecierea fiecărui elev este făcută de un colectiv de

colegi stabilit de profesor);

d) autoaprecierea obiectivă (Zapan), prin care clasa este antrenată în aprecierea unui

coleg.

II.2.5.Observarea sistematică poate fi folosită ca metodă de evaluare, cu condiţia să

respecte aceleaşi cerinţe psihopedagogice, ca şi în cazul unei cercetări –investigaţii- pe o temă

dată: să aibă obiective clare -stimularea interesului elevilor pentru o anumită disciplină;

ameliorarea rezultatelor şcolare; creşterea caracterului aplicativ al predării şi învăţării-; să se

efectueze sistemic, pe o perioada mai îndelungată -semestru sau an şcolar-; să se înregistreze

operativ, într-o fişă specială sau într-un caiet, rezultatele observării.

Obiectul observării îl constituie: activitatea elevilor, comportamentul lor, produsele unor

activităţi realizate în conformitate cu cerinţele programelor şcolare sau combinaţie a lor.

Rezultatele observării vor fi comparate cu rezultatele la învăţătură, în urma unor analize

calitative şi cantitative.

„Observarea va fi folosită, mai ales, pentru sesizarea cât mai exactă a cauzelor care

determină obţinerea unor rezultate slabe la învăţătură la anumiţi elevi şi oscilaţiile prea mari

în pregătirea altora, dar şi pentru a evita erorile de apreciere prin atribuirea unor note sub

impresia momentului, a unor evaluări conjuncturale” 13 .

În mod deosebit, prin observarea sistematică a comportamentului şi activităţii elevilor,

se evită atât supraestimarea unor elevi ca urmare a impresiei bune create despre ei, cât şi

subestimarea celor ce au cerințe educative speciale.

La clasa a III-a, poate fi cu succes aplicată această metodă la “Scrierea imaginativă”,

obiectul observației fiind modul în care elevul îşi formează deprinderea de a scrie compuneri;

elevul poate fi urmărit pe o perioadă îndelungată, acest lucru permițând observarea evoluției.

I . 2 . 6 . Referatul -folosit ca bază de discuţie în legătură cu o temă dată, fiind menit să

contribuie la formarea sau dezvoltarea deprinderilor de muncă independentă ale elevilor din

clasele mai mari - este şi o posibilă probă de evaluare a gradului în care elevii şi-au însuşit un

anumit segment al programei, cum ar fi o problemă mai complexă dintr-o temă.

El este întocmit fie pe baza unei bibliografii minimale, recomandate de profesor, fie pe

baza unei investigaţii prealabile, în acest din urmă caz, referatul sintetizând rezultatele

investigaţiei, efectuate cu ajutorul unor metode specifice (observarea, convorbirea, ancheta ).

13 Novak ,A.- „Ghid sStatistic pentru cercetările din educaţie şi învăţământ”, Bucureşti, Editura Litera,1988

22

Page 23: Haraga Mihaela Portofoliu Metodica Limbii Romane

Haraga ( Pavel ) MihaelaȘcoala “Angela Gheorghiu”Adjud, Vrancea

Când referatul se întocmeşte în urma studierii anumitor surse de informare, el trebuie să

cuprindă atât opiniile autorilor studiaţi în problema analizată, cât şi propriile opinii ale

autorului.

Referatul este folosit ca element de portofoliu sau pentru acordarea unei note parţiale în

cadrul evaluării efectuate pe parcursul instruirii.

La clasa a III-a, se poate întocmi un referat cu tema:”Cuvinte cu formă diferită şi sens

asemănător ( sinonimele )”. Elevii vor identifica surse de informare sau le vor primi într-o

listă, apoi vor include în referat cuvinte din lecțiile studiate la clasă, cărora le vor găsi cât mai

multe sinonime; vom observa cum elevii dornici de lectură vor identifica nenumărate serii

sinonimice.

„Referatul, ca modalitate de evaluare, permite o apreciere nuanţată a învăţării şi

identificarea unor elemente de performanţă individuală a elevului care îşi au originea în

motivaţia lui pentru activitatea desfăşurată” 14.

II . 2 . 7. Eseul, preluat chiar din literatură -unde este folosit pentru a exprima liber şi

cât mai incitant, anumite opinii, sentimente şi atitudini, referitoare la diverse aspecte -,

poate fi folosit şi ca metodă de evaluare.

Problematica eseului în învăţământ este foarte diversă, putând fi abordată atât cu

mijloace literare, cât şi cu mijloace ştiinţifice, într-un spaţiu care, de regulă, nu depăşeşte

două-trei pagini.

„Rostul eseului, ca metodă de evaluare, este acela de a-i da elevului posibilitatea de a

se exprima liber, de a-şi formula nestingherit opiniile faţă de un anumit subiect, neîncorsetat

de anumite scheme sau de prejudecăţi” 15 .

El este o alternativă la testul grilă, bazat pe itemi stereotipi, cu alegere duală sau

multiplă, care tind să monopolizeze evaluările sumative în ultimii ani.

Şi eseul însă, ca şi referatul, poate oferi informaţii limitate despre nivelul de pregătire al

unui elev, informaţiile lui urmând a fi corelate cu informaţiile obţinute cu ajutorul altor

metode de evaluare.

Eseul se bucură de o largă apreciere în rândul elevilor şi, atunci când este bine folosit -ca

moment şi ca domeniu de aplicare-, le oferă evaluatorilor “informaţii foarte interesante, cel

puţin în ceea ce priveşte capacitatea de gândire a elevilor , imaginaţia lor, spiritul critic,

14 Pavelcu Vasile, Principii de docimologie, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1968.15 Oprea, Crenguţa, Strategii didactice interactive,Editura Didactică şi Pedagogică ,Bucureşti,2006

23

Page 24: Haraga Mihaela Portofoliu Metodica Limbii Romane

Haraga ( Pavel ) MihaelaȘcoala “Angela Gheorghiu”Adjud, Vrancea

puterea de argumentare a unor idei personale şi altele asemenea, ce nu pot fi măsurate, la fel

de precis, cu alte metode de evaluare”16 .

La limba şi literatura română, la clasa a II-a, la unitatea “Lumea necuvântătoarelor”,

poate fi subiect al unui eseu “Prietenia dintre om şi animal oglindită în literatură” .

II . 2 . 8 . Fişa de evaluare este un formular de dimensiunea unei coli de hârtie A4, pe

care sunt formulate diverse exerciţii şi probleme ce urmează a fi rezolvate de elevi în timpul

lecţiei, de regulă după predarea de către profesor a unei secvenţe de conţinut şi învăţarea

acesteia, în clasă, de către elevi. Astfel, fişa de evaluare se foloseşte, mai ales, pentru

obţinerea feedback-ului de către profesor, pe baza căruia el poate face precizări şi completări,

noi exemplificări , în legătură cu conţinutul predat.

Nu este, deci, obligatoriu ca elevii să fie notaţi, fişa de evaluare având, în felul acesta, un

pronunţat caracter de lucru, de optimizare a învăţării, ceea ce o şi deosebeşte de testul de

evaluare care se foloseşte, prioritar, pentru aprecierea şi notarea elevilor.

Fişa de evaluare mai poate fi folosită şi pentru înregistrarea rezultatelor observării

sistematice a comportamentului şi activităţii elevilor, în această situaţie evaluarea având un rol

sumativ.

II . 2 . 9 . Chestionarul poate fi folosit şi ca instrument de evaluare, mai ales atunci când

profesorul doreşte să obţină informaţii despre felul în care elevii percep disciplina predată sau

stilul lui de predare şi de evaluare.

Cu ajutorul chestionarului se pot obţine informaţii despre opţiunile elevilor şi atitudinea

lor faţă de disciplină sau faţă de anumite probleme cuprinse în programă şi manual, ceea ce

înseamnă că, pe această cale, se pot obţine informaţii despre nivelul lor de motivaţie la o

anumită disciplină.

Nu este mai puţin adevărat că, prin intermediul chestionarului, se pot obţine şi informaţii

referitoare la pregătirea elevilor (chestionarea putându-se face atât oral, cât şi în scris), cu

toate că, în practică, sunt preferate alte metode şi instrumente ce permit obţinerea unor

informaţii mai relevante (testul fiind bazat pe o mare varietate de itemi, asigură o apreciere

mult mai riguroasă decât chestionarul).

Când doreşte o informare operativă cu privire la stăpânirea de către elevi a unor

probleme esenţiale, dintr-o lecţie, dintr-o temă sau dintr-un capitol, profesorul poate recurge la

chestionar. Pe baza răspunsurilor primite de la elevi, el poate face nu doar aprecieri privind

16 Bărbulescu, Gabriela& Beşliu, Daniela- „Metodica predării limbii şi literaturii române în învățământul primar”, Editura Corint, Bucureşti, 2009

24

Page 25: Haraga Mihaela Portofoliu Metodica Limbii Romane

Haraga ( Pavel ) MihaelaȘcoala “Angela Gheorghiu”Adjud, Vrancea

gradul de însuşire a unor cunoştinţe, ci şi precizări, completări, dezvoltări , care să conducă la

o mai bună cunoaştere a unei anumite părţi din materia parcursă.

II . 3 . Metode de evaluare centrate pe învăţare interactivă

II . 3 . 1 . Hărţile conceptuale -“conceptual maps”- sau hărţile cognitive -“cognitive

maps”- pot fi definite drept oglinzi ale modului de gândire, simţire şi înţelegere ale celor care

le elaborează. Reprezintă un mod diagramatic de expresie, constituindu-se ca un important

instrument pentru predare, învăţare, cercetare şi evaluare la toate nivelurile şi la toate

disciplinele, deci şi în orele de limba şi literatura română.

Sunt patru mari categorii de hărţi conceptuale. Ele se disting prin forma diferită de

reprezentare a informaţiilor:

a) Hărţi conceptuale sub forma pânzei de păianjen- în centru se află un concept

central, o temă unificatoare de la care pleacă legăturile sub formă de raze către celelalte

concepte secundare.

b) Hartă conceptuală ierarhică- prezintă informaţiile în ordinea descrescătoare a

importanţei. Cea mai importantă se află în vârf. În funcţie de gradul de generalitate, de modul

cum decurg unul din celălalt şi de alţi factori, sunt aranjate celelalte concepte.

Această aranjare în termenii unei clasificări începând de la ceea ce este mai important şi

coborând prin divizări progresive către elementele secundare se mai numeşte şi hartă

conceptuală sub formă de copac.

c) Harta conceptuală lineară- informaţiile sunt prezentate într-un format linear.

d) Sisteme de hărţi conceptuale- informaţia este organizată într-un mod similar celor

anterioare, în plus adăugându-se INPUTS şi OUTPUTS (intrări şi ieşiri). Folosite în evaluare,

cu ajutorul hărţilor conceptuale se pot conceptualize programe de ameliorare, recuperare sau

de accelerare, probe de evaluare.

„Evaluarea hărţilor (prin compararea celor iniţiale cu cele finale) va evidenţia

progresul învăţării şi gradul de complexitate a structurilor cognitive; se poate observa dacă

pe parcursul activităţii constructele au fost completate sau au devenit mai variate” 17.

În activitatea la clasă, am utilizat hărți conceptuale în cadrul predării- învățării noțiunilor

de limbă; astfel, am cerut elevilor de clasa a III-a să alcătuiască o hartă conceptuală pentru

noțiunea de „parte de vorbire” .

II.3.2. Jurnalul reflexiv -“reflexive diary”- se înscrie în rândul metodelor alternative de

evaluare şi cuprinde însemnările elevului asupra aspectelor trăite în procesul cunoaşterii. Este

17 Oprea, Crenguţa, Opera citată

25

Page 26: Haraga Mihaela Portofoliu Metodica Limbii Romane

Haraga ( Pavel ) MihaelaȘcoala “Angela Gheorghiu”Adjud, Vrancea

o “excelentă strategie de evaluare pentru dezvoltarea abilităţilor metacognitive” 18, constând

în reflectarea elevului asupra propriului proces de învăţare şi cuprinzând reprezentările pe care

le-a dobândit în timpul derulării acestuia. Se poate centra pe aspectele următoare:

a) dezvoltarea conceptuală obţinută;

b) procesele mentale dezvoltate;

c) sentimentele şi atitudinilor experimentate (trăite).

Jurnalul reflexiv reprezintă un dialog al elevului purtat cu sine însuşi, din care învaţă

despre propriile procese mintale. Prin această metodă alternativă se urmăresc:

• autoreglarea învăţării (prin examinarea atitudinilor, a dedicaţiei şi a atenţiei

concentrate în direcţia depăşirii unei sarcini de învăţare);

• controlarea acţiunilor desfăşurate asupra sarcinii de învăţare (prin analiza

planificării, a demersurilor metodologice de rezolvare a sarcinii şi a rezultatelor obţinute);

• controlarea cunoaşterii obţinute (prin analiza noţiunilor asimilate, a lacunelor

înregistrate şi a cauzelor acestora).

Jurnalul reflexiv este lesne de aplicat încă din clasa a II-a ; la unitatea „Cel mai bun

prieten “ am rugat elevii să noteze aspecte legate ca: ce ai învăţat nou din această lecţie?; cum

ai învăţat?; ce sentimente ţi-a trezit învăţarea?; care din ideile discutate ţi s-au părut mai

interesante?; care necesită o clarificare?; ce dificultăţi ai întâmpinat?; cum te simţi când înveţi

o nouă lecție?; cum poți utiliza în viitor această experienţă de învăţare?; dacă ai putea schimba

ceva, ce ai face?

II . 3 . 3 . Tehnica 3-2-1 este folosită pentru a aprecia rezultatele unei secvenţe didactice

sau a unei activităţi. Denumirea provine din faptul că elevii scriu:

a) 3 termeni (concepte) din ceea ce au învăţat,

b) 2 idei despre care ar dori să înveţe mai mult în continuare şi

c) o capacitate, o pricepere sau o abilitate pe care consideră ei că au dobândit-o în urma

activităţilor de predare-învăţare.

Tehnica 3-2-1 poate fi considerată drept o bună modalitatea de autoevaluare cu efecte

formative în planul învăţării realizate în clasă. Este o cale de a afla rapid şi eficient care au

fost efectele proceselor de predare şi învăţare, având valoare constatativă şi de feed-back. Pe

baza conexiunii inverse externe, profesorul poate regla procesele de predare viitoare,

îmbunătăţindu-le şi poate elabora programe compensatorii dacă rezultatele sunt sub aşteptări

ori programe în concordanţă cu nevoile şi aşteptările elevilor.

18 Oprea, Crenguţa, Opera citată

26

Page 27: Haraga Mihaela Portofoliu Metodica Limbii Romane

Haraga ( Pavel ) MihaelaȘcoala “Angela Gheorghiu”Adjud, Vrancea

“Această modalitate alternativă de evaluare, al cărei scop principal este cel de

ameliorare şi nicidecum de sancţionare, răspunde dezideratelor educaţiei postmoderniste de

a asigura un învăţământ cu un profund caracter formativ-aplicativ” 19. Este un instrument al

evaluării continue, formative şi formatoare, ale cărei funcţii principale sunt de constatare şi de

sprijinire continuă a elevilor. La clasa a II-a am aplicat această tehnică la lecția “Ciuboțelele

ogarului”.

II . 3 . 4 . Metoda R. A. I. are la bază stimularea şi dezvoltarea capacităţilor elevilor de a

comunica -prin întrebări şi răspunsuri- ceea ce tocmai au învăţat.

Denumirea provine de la iniţialele cuvintelor Răspunde – Aruncă –Interoghează şi se

desfăşoară astfel: la sfârşitul unei lecţii sau a unei secvenţe de lecţie, profesorul, împreună cu

elevii săi, investighează rezultatele obţinute în urma predării-învăţării, printr-un joc de

aruncare a unei mingii mici şi uşoare de la un elev la altul.

Cel care aruncă mingea trebuie să pună o întrebare din lecţia predată celui care o prinde.

Cel care prinde mingea răspunde la întrebare şi apoi aruncă mai departe altui coleg, punând o

nouă întrebare. Evident, interogatorul trebuie să cunoască şi răspunsul întrebării adresate.

Elevul care nu cunoaşte răspunsul iese din joc, iar răspunsul va veni din partea celui care a

pus întrebarea. Acesta are ocazia de a mai arunca încă o dată mingea, şi, deci, de a mai pune o

întrebare. În cazul în care cel care interoghează este descoperit că nu cunoaşte răspunsul la

propria întrebare, este scos din joc, în favoarea celui căruia i-a adresat întrebarea. Eliminarea

celor care nu au răspuns corect sau a celor care nu au dat nici un răspuns, conduce treptat la

rămânerea în grup a celor mai bine pregătiţi.

„Această metodă alternativă de evaluare poate fi folosită atât de bine cu şcolarii mici,

solicitând în funţie de vârstă, întrebări cât mai divers formulate şi răspunsuri complete.

Întrebările pot să devină pe parcursul desfăşurării metodei din ce în ce mai grele. Metoda

RA.I. este adaptabilă oricărui tip de conţinut ” 20.

II.3.5. Studiul de caz este o metodă ale cărei caracteristici o recomandă îndeosebi în

predarea şi învăţarea disciplinelor socio-umane, dar în egală măsură poate fi luată în calcul şi

ca o metodă alternativă de evaluare a capacităţii elevilor de a realiza altfel de demersuri -de

analiză, de înţelegere, de interpretare a unor fenomene, de exersare a capacităţii de

argumentare, de emitere a unor judecăţi de evaluare, precum şi de formare şi dezvoltare a

19 Moțoi, Elena & Volintiru, Mariana- „Metodica predării limbii şi literaturii române în învățământul primar”, Editura Fundației Humanitas, Bucureşti, 2007

20 Dănilă, Ioan- „Pedagogia ludens”, în “Studii şi cercetări ştiinţifice. Seria Ştiinţe socioumane: psihologie-pedagogie-metodică”, nr. 3 / 2000, volum editat de Universitatea din Bacău, D.P.P.D.

27

Page 28: Haraga Mihaela Portofoliu Metodica Limbii Romane

Haraga ( Pavel ) MihaelaȘcoala “Angela Gheorghiu”Adjud, Vrancea

trăsăturilor de personalitate, căci “experienţa a demonstrat şi valenţele ei ca metodă de

evaluare” 21.

Analizând metoda din acest punct de vedere, prof. Ion T. Radu argumentează: “studiul

de caz, ca mijloc de evaluare, se realizează prin analiza şi dezbaterea cazului pe care îl

implică” 22.

Cu la fel de mare succes se folosesc şi alte metode interactive de evaluare : Piramida,

Diamantul, Ciorchinele, Diagrama Venn, Turul galeriei, Turnirul întrebărilor, Pălăriile

gânditoare, Metoda Philips 6/ 6, Lotus, Cubul, Mozaic, Explozia stelară, Metoda Frisco.

III . Concluzii

Corelarea strategiilor didactice de predare şi învăţare cu cele de evaluare s-a dovedit a

fi esenţială pentru buna desfăşurare a activităţii instructiv-educative din şcoală.

Având un rol important în eficientizarea activităţilor de orice tip, evaluarea este

permanentă în orice domeniu de activitate umană. Învăţământul este un domeniu central şi de

maximă importanţă socială, arie în care activitatea de evaluare se manifestă cu precădere şi

al cărei demers este profund justificat. Evoluând de la concepţia tradiţională asupra evaluării

ce o situa în finalul învăţării, astăzi evaluarea este mai mult decât un proces final sau paralel

cu învăţarea.

Este un act care se integrează organic în acelaşi proces de învăţare ,creând relaţii

interactive şi circulare.Elevul, în timp ce învaţă, efectuează repetate procese de valorizare şi

de apreciere critică : acestea îi servesc ca bază pentru luarea deciziilor orientative în propria-i

formare şi dezvoltare. Evaluarea condiţionează în aşa manieră dinamica clasei, încât se poate

spune că nu există învăţare eficientă fără evaluare.

„Evaluarea nu este un scop în sine, ci trebuie să conducă la optimizarea întregului

proces desfăşurat în şcoală.Este important să fie formativă, situativă şi să dezvolte un proces

de autoevaluare”23 .

Personal, în activitatea didactică, optez pentru îmbinarea metodelor clasice cu cele

moderne, interactive.

21 Dănilă, Ioan - Opera citată

22 Radu T. Ion- Opera citată 23 Oprea, Crenguţa- Opera citată

28

Page 29: Haraga Mihaela Portofoliu Metodica Limbii Romane

Haraga ( Pavel ) MihaelaȘcoala “Angela Gheorghiu”Adjud, Vrancea

BIBLIOGRAFIE

1 . Resurse bibliografice:

1 . Bărbulescu, Gabriela& Beşliu, Daniela- „Metodica predării limbii şi literaturii române în

învățământul primar”, Editura Corint, Bucureşti, 2009

2 . Cucoş , C-tin- „ Pedagogie”, Ediţia a II-a, Editura Polirom, Iaşi, 2002.

3 . Crăciun , Corneliu - „Metodica predării limbii române la ciclul primar”, Editura Emia,

Deva, 2009

4 . Dănilă, Ioan- „Pedagogia ludens”, în “Studii şi cercetări ştiinţifice. Seria Ştiinţe

socioumane: psihologie-pedagogie-metodică”, nr. 3 / 2000, volum editat de Universitatea din

Bacău, D.P.P.D.

5 . Ilica, Anton- „Metodica limbii române”, Editura Universității <<Aurel Vlaicu>>, Arad,

2005

6 . Jinga I., Gavotă M.; Petrescu A.; Ştefănescu V.- „ Evaluarea performanţelor şcolare”,

Editura Afeliu, Bucureşti, 1996.

7 . Moțoi, Elena & Volintiru, Mariana- „Metodica predării limbii şi literaturii române în

învățământul primar”, Editura Fundației Humanitas, Bucureşti, 2007

8 . Novak ,A.- „Ghid sStatistic pentru cercetările din educaţie şi învăţământ”, Bucureşti,

Editura Litera, 1988

9 . Oprea, Crenguţa, Strategii didactice interactive,Editura Didactică şi

Pedagogică ,Bucureşti,2006

10 . Pavelcu Vasile, Principii de docimologie, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti,

1968.

11 . Popescu, Elena & Dumitru, Logel- „Sinteze de metodică a predării limbii şi literaturii

române în ciclul primar”, Editura Carminis, Piteşti, 2007

12 . Popovici Mircea Mihail- „ Proiectarea didactică”, Editura Printech, Bucureşti, 2003

13 . Radu, T., Ioan- „ Evaluarea în procesul didactic”, Bucureşti, Editura Didactică şi

Pedagogică, 2000

29

Page 30: Haraga Mihaela Portofoliu Metodica Limbii Romane

Haraga ( Pavel ) MihaelaȘcoala “Angela Gheorghiu”Adjud, Vrancea

14 . Stoica, Adrian- „ Evaluarea progresului şcolar, de la teorie la practică”, Bucureşti,

Editura Humanitas Educaţional, 2003

15 . Ungureanu, Adalmina- „ Metodica studierii limbii şi literaturii române”, Iaşi, Ed. AS'S,

2003, pag.91-97

2 . Surse electronice de informare:

1.www.e-scoala.ro

2. www.didactic.ro

3.www.1 educat.ro

4.www.ro.wikipedia.org

30

Page 31: Haraga Mihaela Portofoliu Metodica Limbii Romane

Haraga ( Pavel ) MihaelaȘcoala “Angela Gheorghiu”Adjud, Vrancea

PLANIFICARE CALENDARISTICĂ – MACROPROIECTARELIMBA ȘI LITERATURA ROMANĂ

CLASA A a II- a

Aria curriculară: Limbă şi comunicare

Disciplina: Limba română

Manualul utilizat : „Limba şi literatura română”,

C. Mihăilescu, T. Piţilă,Ed. Aramis

Clasa : a II-a B

Curriculum nucleu

Număr de ore pe săptămână: 7

Număr anual de ore: 234

Număr de ore ~~ semestrul I= 117 ore

~~ semestrul al II-lea= 117 ore

OBIECTIVE-CADRU ŞI DE REFERINŢĂ

1. Dezvoltarea capacităţii de receptare a mesajului oral

1.1. să desprindă informații de detaliu dintr-un mesaj ascultat1.2. să distingă sensul cuvintelor într-un enunț1.3. să sesizeze intuitiv structurile corecte sau incorecte dintr-un enunț oral1.4. să semnaleze prin replici adecvate înțelegerea mesajului interlocutorului1.5. să manifeste interes față de mesajul partenerului de dialog

2. Dezvoltarea capacităţii de exprimare orală

2.1. să îmbine enunțuri într-un mesaj propriu

31

Page 32: Haraga Mihaela Portofoliu Metodica Limbii Romane

Haraga ( Pavel ) MihaelaȘcoala “Angela Gheorghiu”Adjud, Vrancea

2.2. să pronunțe clar şi corect enunțuri 2.3. să redea prin cuvinte proprii, cu sprijin, un paragraf/fragment dintr-un text citit 2.4. să-şi adapteze vorbirea în funcție de partenerul de dialog2.5. să manifeste o atitudine degajată în comunicarea orala cu persoane

3. Dezvoltarea capacităţii de receptare a mesajului scris ( citire / lectură )

3.1. să identifice elemente de bază ale organizării textului în pagină3.2. să desprindă informații esențiale dintr-un text citit3.3. să citească fluent, corect şi expresiv un text cunoscut de mică întindere3.4. să citească în ritm propriu un text nou de mică întindere3.5. să manifeste interes pentru lectură

4. Dezvoltarea capacităţii de exprimare scrisă

4.1. să scrie corect litere, silabe,cuvinte, enunțuri4.2. să redacteze texte scurte pe baza unui suport vizual şi a unui şir de întrebări4.3. să utilizeze sensul cuvintelor noi în enunțuri proprii4.4. să scrie corect, lizibil şi îngrijit texte4.5. să utilizeze convenții ale limbajului scris (semnul de exclamare, linia de dialog, virgula, două puncte)4.6. să manifeste interes pentru redactarea corectă şi îngrijită a textului

32

Page 33: Haraga Mihaela Portofoliu Metodica Limbii Romane

Haraga ( Pavel ) MihaelaȘcoala “Angela Gheorghiu” Adjud, Vrancea

Nr. crt.

Unităţi de învăţare Obiective dereferinţă

Conţinuturi Nr.ore Săpt. Obs.

1. La început de drum. Perioada postalfabetară

2.1; 3.2; 3.3; 3.4; 4.1; 4.4

● Actualizarea cunoştinţelor din clasa I-alfabetul● Citirea şi transcrierea unor texte de mică întindere● Text suport: Deşteaptă-te, române! de Andrei Mureşanu Fişe de lucru- perioada postalfabetară● Evaluare inițială

14 I-II

2. Cartea 1.4; 2.1;3.2; 3.3;3.5; 4.1.

Cartea (actualizare) Aşezarea textului în pagină Alfabetul (actualizare) Scrierea corectă a cuvintelor ce conţin grupurile de litere: ce, ci, ge, gi, che, chi, ghe, ghi. Texte suport: Din nou la şcoală Pinocchio de Carlo Collodi Recapitulare Evaluare Lectură

21 III-V

3. Şcoala 1.1; 1.3; 2.1; 2.5;3.3; 3.4;4.3.

Comunicarea orală ( actualizare) Dialogul- componentele comunicării dialogate. Formularea mesajului. Construirea de dialoguri în situaţii concrete (iniţierea şi finalizarea unui dialog). Formularea unor întrebări şi răspunsuri Texte suport: Colega cea nouă Învăţătorul nostru după Edmondo de Amicis

17 VI-VIII

33

Page 34: Haraga Mihaela Portofoliu Metodica Limbii Romane

Haraga ( Pavel ) MihaelaȘcoala “Angela Gheorghiu” Adjud, Vrancea

Recapitulare Evaluare Lectură

4. Toamna 1.5; 2.1;2.3; 3.1;3.2; 3.5; 4.3.

Textul. Titlul. Autorul. Textul narativ. Recunoaşterea personajelor. Povestirea orală a unui text narativ Texte suport: Piatra piţigoiului după Tudor Arghezi Ciuboțelele ogarului după Călin Gruia Toamna de Octavian Goga Recapitulare Evaluare Lectură

14 VIII-X

5. Familia 1.2; 2.2;2.3; 3.2;3.3; 3.4;4.2; 4.4.

● Prezentarea textului● Scrierea caligrafică● Aşezarea corectă în pagina caietului: titlu,alineat, spaţiu între cuvinte● Copierea. Transcrierea. Dictarea.● Scrierea funcţională- Biletul● Texte suport: Amintiri din copilărie după Ion Creangă Cheile după Tudor Arghezi Bine e la noi acasă de Emilia Căldăraru● Recapitulare● Evaluare● Lectură

17 X-XII

34

Page 35: Haraga Mihaela Portofoliu Metodica Limbii Romane

Haraga ( Pavel ) MihaelaȘcoala “Angela Gheorghiu” Adjud, Vrancea

6. Tradiţii, obiceiuri, sărbători 1.4; 2.3; 3.3; 3.5;4.2; 4.4; 4.6.

● Scrierea imaginativă. Alcătuirea unor texte pe baza unui suport vizual (imagini, benzi desenate) Alcătuirea unor texte după un şir de întrebări● Text suport: Vreau să trăiesc printre stele după Victor Eftimiu Colindătorii de George Coşbuc Obiceiuri de Crăciun şi de Anul Nou● Recapitulare● Evaluare● Lectură

16 XIII-XV

7. Iarna 1.2; 1.4;2.1; 3.1;3.2; 3.3;4.5; 4.6.

Propoziţia Propoziţia enunţiativă şi propoziţia interogativă (actualizare) Propoziţia exclamativă Texte suport: La săniuş după Ion Agîrbiceanu Crăiasa Zăpezii după Hans Christian Andersen● Recapitulare● Evaluare● Lectură

18 XV-XVII

8. Ţara 1.2; 1.3;2.4; 3.1;3.3; 3.5;4.5.

Punctuaţia : linia de dialog, două puncte, virgula Texte suport: Moştenirea urmaşilor după Petru Demetru Popescu Ştefan cel Mare şi Vrâncioaia după Dumitru Almaş Ţara mea de George Tomozei● Recapitulare● Evaluare Lectură

22 XVIII-XXI

35

Page 36: Haraga Mihaela Portofoliu Metodica Limbii Romane

Haraga ( Pavel ) MihaelaȘcoala “Angela Gheorghiu” Adjud, Vrancea

9. Prietenia1.2; 1.3;1.5; 2.3;3.3; 3.4;4.4.

Cuvântul. Scrierea cuvintelor ce conţin pe m înaintea lui p şi b. Cuvinte cu sens asemănător. Cuvinte cu sens opus Texte suport: Cele patru piersici după o poveste populară Furnica şi porumbiţa după Lev Nicolaevici Tolstoi Mărul după Mircea Sântimbreanu● Recapitulare● Evaluare Lectură

24 XXI-XIV

10. Primăvara 1.2; 1.5;2.2; 4.1;4.3; 4.6.

Noţiuni de fonetică. Sunetul şi litera - corespondenţa dintre ele. Vocale şi consoane. Silaba. Despărţirea cuvintelor în silabe, despărţirea la capăt de rând Texte suport: Cuibul de păsărele după Cezar Petrescu Buburuza după Eugen Jianu În ziua de Paşte de Elena Farago● Recapitulare● Evaluare● Lectură

19 XXIV-XXVII

36

Page 37: Haraga Mihaela Portofoliu Metodica Limbii Romane

Haraga ( Pavel ) MihaelaȘcoala “Angela Gheorghiu” Adjud, Vrancea

11. Copilăria 1.1; 1.4;1.5; 2.1;2.2; 2.5;3.2; 3.3.

Comunicare orală. Oferirea informaţiilor în legătură cu identitatea proprie sau despre identitatea unor personaje cunoscute. Exprimarea propriei păreri în legătură cu un fapt. Scrierea corectă a cuvintelor ce conţin diftongii: oa, ea, ia, ie, ua, uă Texte suport: Cel mai bun prieten după Victor Sivetidis După faptă şi răsplată după Ion Pas● Recapitulare● Evaluare● Lectură

18 XXVII-XXIX

12. Lumea necuvântătoarelor 1.3; 2.1;3.3; 3.4;4.1; 4.4; 4.5.

Ortografia. Scrierea corectă a cuvintelor care conţin literele â şi î. Scrierea corectă a cuvintelor care conţin litera x. Scrierea corectă a cuvintelor într-o/ într-un; dintr-o/ dintr-un Texte suport: Dumbrava minunată după Mihail Sadoveanu Spicul de grâu şi pleava după Alexandru Mitru Puişorul şi vulpea după Ion Pas● Recapitulare● Evaluare● Lectură

20 XXIX-XXXII

37

Page 38: Haraga Mihaela Portofoliu Metodica Limbii Romane

Haraga ( Pavel ) MihaelaȘcoala “Angela Gheorghiu” Adjud, Vrancea

13. Vara. Recapitulare finală 3.1; 3.2;3.3; 3.4;3.5.

Textul Dialogul Punctuaţia şi ortografia Lexicul Scrierea imaginativă Texte suport: Miţă Fărămiţă după Gica Iuteş Vara de Vladimir Pop Mărcanu Evaluare finală

14 XXXIII-XXXIV

PLANIFICAREA UNITĂȚII DE ÎNVĂȚARE - MICROPROIECTARE

Unitatea de învăţare: VII. „ Iarna ” Nr. ore alocate: total~~ 18 ore

învăţare~~ 12 ore recapitulare~~ 2 ore evaluare~~ 2 ore( 1 oră evaluare+ 1 oră diagnosticarea achiziţiilor) lectură~~ 2 ore

Conţinuturi - detalieri Ob.ref.

Activităţi de învăţare Resurse Evaluare-instrumente

Data

1 2 3 4 5 6„ La săniuş ” , după Ion Agârbiceanu ( pag. 48-49 )

Punctul (.).Semnul întrebării (?)-( pag. 50 )

1.2; 1.4;2.1; 3.1;3.2; 3.3;4.5; 4.6

ex. de citire „la prima vedere”, în gând şi cu voce tare a textului; observarea şi precizarea semnificaţiei titlului şi autorului textului citit; alcătuirea unor propoziţii folosind cuvintele explicate la vocabular; exerciţii de citire selectivă, după cerinţă; ex. de formulare a răspunsurilor la întrebări; ex. de transcriere a enunţurilor precizate; ex. de selectare din text a propoziţiilor ce au

M.manualul,caietul, planşe, dicţionare,fişe de muncă independentă,fişe de evaluare, portrete de scriitori,imagini, auxiliar de lucru Să descifrăm tainele textelor literare-Carminis,culegere

*observarea sistematică*temă de lucru în clasă*probă orală*autoevaluare*temă pentru acasă

12.01( 1oră)13.01( 2 ore)

38

Page 39: Haraga Mihaela Portofoliu Metodica Limbii Romane

Haraga ( Pavel ) MihaelaȘcoala “Angela Gheorghiu” Adjud, Vrancea

Intonarea propoziţiilor- Semnul exclamării(!)-( pag. 51 )

“ Crăiasa Zăpezii”, după Hans Christian Andersen ( pag. 52-53 )

Recapitulare ( pag. 54-55 )

Probă de evaluare sumativă ( VI )Diagnosticarea achizițiilor

Lectură-“Prâslea cel voinic şi merele de aur”, de Petre Ispirescu

punct la sfârşit; ex. de ordonare a ideilor textului ; ex. de transformare a ideilor textului din titluri în propoziţii enunţiative; ex. de completare a unor propoziţii enunţiative cu informaţii din text; ex. de explicare a situaţiilor în care se folosesc punctul, respectiv semnul întrebării; ex. de citire expresivă a dialogului din imagine; ex. de observare a intonaţiei corespunzătoare; ex. de explicare a situaţiilor în care se foloseşte semnul exclamării; ex. de transcriere şi dictare cu respectarea punctuaţiei ; ex. de citire expresivă, respectând intonaţia cerută de semnele de punctuaţie; ex. de alcătuire de propoziţii pe baza unor imagini, folosind semnele de punctuaţie precizate; ex. de completare a unui text cu semnele de punctuaţie potrivite; ex. de utilizare a expresiilor frumoase selectate din text în contexte noi; ex. de precizare a situaţiilor de utilizare a punctului, semnului întrebării şi semnului exclamării; ex. de alcătuire de texte scurte pe baza imaginilor, utilizând semnele de punctuaţie studiate; ex.de completare a unui text cu semnele de punctuaţie potrivite;

P. ectura explicativă, conversaţia, explicaţia, exerciţiul, jocul didactic, cubul, brainstoming, ciorchinele,cadranele,eseul de 5 min., lotus,explozia stelară,metoda Frisco, Philips 6/6

* activitate frontală / pe grupe/ independentă

*probă scrisă

39

Page 40: Haraga Mihaela Portofoliu Metodica Limbii Romane

Haraga ( Pavel ) MihaelaȘcoala “Angela Gheorghiu” Adjud, Vrancea

probă de evaluare sumativă ( VI) exersarea lecturii

40