Haraga ( Pavel ) Mihaela Școala “Angela Gheorghiu”Adjud, Vrancea UNIVERSITATEA “AUREL VLAICU” ARAD FACULTATEA DE ȘTIINȚE ALE EDUCAȚIEI, PSIHOLOGIE ȘI ASISTENȚĂ SOCIALĂ PEDAGOGIA ÎNVĂȚĂMANTULUI PRIMAR ȘI PREȘCOLAR DISCIPLINA : METODICA PREDĂRII LIMBII ROMANE LA CLASELE I-IV COORDONATOR ŞTIINŢIFIC : PROF. UNIV. DR. ANTON ILICA NUME, PRENUME STUDENT : HARAGA ( PAVEL ) MIHAELA ANUL al III-lea 1
This document is posted to help you gain knowledge. Please leave a comment to let me know what you think about it! Share it to your friends and learn new things together.
Transcript
Haraga ( Pavel ) MihaelaȘcoala “Angela Gheorghiu”Adjud, Vrancea
UNIVERSITATEA “AUREL VLAICU” ARAD
FACULTATEA DE ȘTIINȚE ALE EDUCAȚIEI, PSIHOLOGIE ȘI
ASISTENȚĂ SOCIALĂ
PEDAGOGIA ÎNVĂȚĂMANTULUI PRIMAR ȘI PREȘCOLAR
DISCIPLINA :
METODICA PREDĂRII LIMBII ROMANE LA CLASELE I-IV
COORDONATOR ŞTIINŢIFIC :
PROF. UNIV. DR. ANTON ILICA
NUME, PRENUME STUDENT : HARAGA ( PAVEL ) MIHAELA
ANUL al III-lea
1
Haraga ( Pavel ) MihaelaȘcoala “Angela Gheorghiu”Adjud, Vrancea
Analiza fonetică, analitico- sintetică
Prezentarea algoritmului
Având în vedere predarea integrată a limbii române, cititul şi scrisul nu mai sunt ore de
sine stătătoare, ci, la clasa I, în cele două ore de limba română din orarul zilnic al şcolarului,
se va aborda atât cititul, cât şi scrisul.
Am exemplificat mai jos metoda fonetică, analitico-sintetică, întâi pentru perioada
prealfabetară ( cititul ) / pregrafematică ( scrisul ), apoi pentru perioada alfabetară ( cititul ) /
grafematică ( scrisul ).
Algoritmul presupune urmarea paşilor:
I . PERIOADA PREALFABETARĂ / PREGRAFEMATICĂ
A. Analiza fonetică analitică inițială ( parțială )
I . A . 1. a) Separarea propoziției din vorbire
( preluarea integrală a unei informații prin decodificarea ilustrației)
I . A . 1. b) Reprezentarea grafică a propoziției
________________________________________ .
I . A . 2 . a) Împărțirea propoziției în cuvinte
I . A . 2 . b) Schematizarea cuvintelor ce aparțin propoziției
________________________________________ .
Ursul prinde peşte .
( roşu )= cuvintele ce arată acțiunea ( predicatul )
( albastru )= cuvintele ce arată cine face acțiunea ( subiectul )
( galben )= alte cuvinte ( părți secundare de propoziție )
I . A . 3 . a) Separarea cuvintelor ce conțin sunetul nou
I . A . 3 . b) Schematizarea cuvintelor ce conțin sunetul nou
astfel structurat, va fi elaborat individual, în ritm propriu, sau în echipă.
La aceste evaluări, ca şi la evaluarea finală, când proiectul se prezintă sau se susţine,
învățătorul operează cu anumite criterii, referitoare atât la proces - documentarea, utilizarea
datelor şi a informaţiilor în formularea concluziilor -, cât şi la produs - structura proiectului,
concordanţa dintre conţinut şi temă, capacitatea de analiză şi sinteză, relevanţa concluziilor,
caracterul inedit al rezultatelor. Aceste criterii se recomandă să fie cunoscute şi de
elevi/studenţi.
Subiectul este propus de cadrul didactic, dar după ce se obişnuiesc cu acest tip de
activităţi, elevii îşi vor putea propune subiectele. În această situaţie este necesar ca elevii să
aibă un anumit interes pentru subiectul respectiv, să cunoască dinainte unde îşi vor găsi
resursele materiale, să fie nerăbdători în a crea un produs de care să fie mândri.
6 Crăciun , Corneliu - „Metodica predării limbii române la ciclul primar”, Editura Emia, Deva, 2009
7 Popovici Mircea Mihail- „ Proiectarea didactică”, Editura Printech, Bucureşti, 2003
19
Haraga ( Pavel ) MihaelaȘcoala “Angela Gheorghiu”Adjud, Vrancea
Capacităţile care se evoluează în timpul realizării proiectului realizat în orele de limba
română sunt: „observarea şi alegerea metodelor de lucru; utilizarea corespunzătoare a
bibliografiei; manevrarea informaţiei şi utilizarea cunoştinţelor; capacitatea de a raţiona şi a
utiliza proceduri simple; capacitatea de a investiga, a analiza, a sintetiza şi a organiza
materialul şi a realiza un produs” 8.
II . 2 . 3 . Portofoliul este un instrument de evaluare complex ce include experienţa şi
rezultatele obţinute prin celelalte metode de evaluare, urmărind progresul global efectuat de
elev. Reprezintă un mijloc de a valoriza munca individuală a elevului şi acţionează ca un
factor de dezvoltare a personalităţii.
Portofoliul este o metodă de evaluare folosită, îndeosebi, în învăţământul primar, unde
învăţătorii le cer elevilor să realizeze o seamă de lucrări, pe parcursul instruirii, care constituie
un fel de carte de vizită a lor. Aceste lucrări, cuprinzând compuneri, rezolvări de probleme,
diverse produse executate la abilităţi practice, ierbare, insectare, colecţii minerale şi altele
asemenea, sunt apreciate şi notate, iar cele mai reuşite sunt prezentate în cadrul unor expoziţii
organizate la sfârşitul anului şcolar.
Adrian Stoica o include “între metodele complementare” 9 de evaluare, alături de
observare, de investigaţie şi de proiect, nici ele noi, dar mai bine definite, evidenţiindu-li-se
“valenţele formative şi apartenenţa la evaluare autentică” 10, prin care înţelege „un concept
relativ nou” ce „se referă la evaluarea performanţelor elevilor prin sarcini de lucru
complexe” 11 .
În această perspectivă, sunt incluse în portofoliu diverse rezultate ale activităţii
desfăşurate de elevi pe parcursul instruirii, înregistrate fie cu ajutorul metodelor considerate
„tradiţionale” (orale, scrise şi practice), fie cu ajutorul celor numite „complementare”
(observarea, proiectul, investigaţia).
Ideea pentru care se pledează este aceea de a nu absolutiza nici o metodă de evaluare, ci
de a utiliza un sistem de metode, amplificându-le astfel avantajele şi diminuându-le
dezavantajele. Elementele portofoliului sunt lucrări executate de elev, de regulă, în cadrul
activităţii independente din afara şcolii.
8 Popescu, Elena & Dumitru, Logel- „Sinteze de metodică a predării limbii şi literaturii române în ciclul primar”, Editura Carminis, Piteşti, 2007 9 Stoica, Adrian- “Evaluarea progresului şcolar, de la teorie la practică”, Bucureşti, Editura Humanitas Educaţional, 200310 Stoica, A. Opera citată11 Stoica, A. Opera citată
20
Haraga ( Pavel ) MihaelaȘcoala “Angela Gheorghiu”Adjud, Vrancea
Portofoliul reprezintă o metodă de evaluare complexă, care oferă posibilitatea de a se
emite o judecată de valoare, bazată pe un ansamblu de rezultate, oferă o imagine completă a
progresului înregistrat de elev de-a lungul intervalului de timp pentru care a fost proiectat,
prin raportarea la criterii formulate în momentul proiectării. Permite investigarea produselor
elevilor, care de obicei rămân neimplicate în actul evaluativ, reprezentând un stimulent pentru
desfăşurarea întregii game de activităţi.
Portofoliul este un produs complex, format din elemente diferite, ca forme de
transmitere a informaţiei şi a mesajului, cum ar fi: referate, fişe de informare şi documentare
independentă, eseuri, pliante, prospecte, desene, colaje – toate acestea putând „constitui
subiectul unor evaluări punctuale” .12
Structura şi componenţa unui portofoliu se subordonează scopului pentru care a fost
proiectat şi nu invers, scopul şi criteriile de evaluare se deduc dintr-un portofoliu deja
întocmit. Portofoliul este relevant pentru creativitatea elevilor, iar învățătorul trebuie să
demonstreze flexibilitate, apreciind elementele suplimentare introduse în structura sa.
Portofoliul este un instrument deosebit de util, deoarece în timpul realizării permite
evaluarea capacităţilor de a observa şi de a manevra informaţia, de a alege metodele de lucru,
de a măsura şi de a compara rezultatele, de a utiliza corespunzător bibliografia, de a sintetiza
şi a organiza materialul, de a realiza un produs.
Exemplific cum poate fi structurat un portofoliu cu denumirea „Toamna” la clasa a IV-a,
la limba şi literatura română: fişe cu expresii artistice din poezii de toamnă; calendarul naturii
(imagini ); fişă de lectură (poezii, poveşti, povestiri) despre anotimpul recoltelor bogate;
compuneri, eseuri, versuri, creaţii personale; afişe, desene, colaje, postere cu imagini de
toamnă; dramatizări -scenete (creaţii proprii).
II . 2 . 4 . Autoevaluarea – ajută elevii să-şi dezvolte capacităţile de autocunoaştere, să-
şi valorizeze atât cunoştinţe, cât şi atitudini şi comportamente. Printre cerinţele
psihopedagogice ale evaluării se înscrie şi cea referitoare la dezvoltarea la elevi a capacităţii şi
obişnuinţei de a se autoevalua, prin raportarea rezultatelor obţinute la cele proiectate prin
programele şcolare şi la standardele naţionale. Această capacitate se poate forma şi dezvolta
prin diferite modalităţi:
a) informarea elevilor asupra rosturilor evaluării, ca şi asupra criteriilor, indicatorilor şi
standardelor care se utilizează pentru evaluarea performanţelor şcolare;
b) autonotarea controlată;
12 Ilica, Anton- „Metodica limbii române”, Editura Universității <<Aurel Vlaicu>>, Arad, 2005
21
Haraga ( Pavel ) MihaelaȘcoala “Angela Gheorghiu”Adjud, Vrancea
c) notarea reciprocă (situaţie în care aprecierea fiecărui elev este făcută de un colectiv de
colegi stabilit de profesor);
d) autoaprecierea obiectivă (Zapan), prin care clasa este antrenată în aprecierea unui
coleg.
II.2.5.Observarea sistematică poate fi folosită ca metodă de evaluare, cu condiţia să
respecte aceleaşi cerinţe psihopedagogice, ca şi în cazul unei cercetări –investigaţii- pe o temă
dată: să aibă obiective clare -stimularea interesului elevilor pentru o anumită disciplină;
ameliorarea rezultatelor şcolare; creşterea caracterului aplicativ al predării şi învăţării-; să se
efectueze sistemic, pe o perioada mai îndelungată -semestru sau an şcolar-; să se înregistreze
operativ, într-o fişă specială sau într-un caiet, rezultatele observării.
Obiectul observării îl constituie: activitatea elevilor, comportamentul lor, produsele unor
activităţi realizate în conformitate cu cerinţele programelor şcolare sau combinaţie a lor.
Rezultatele observării vor fi comparate cu rezultatele la învăţătură, în urma unor analize
calitative şi cantitative.
„Observarea va fi folosită, mai ales, pentru sesizarea cât mai exactă a cauzelor care
determină obţinerea unor rezultate slabe la învăţătură la anumiţi elevi şi oscilaţiile prea mari
în pregătirea altora, dar şi pentru a evita erorile de apreciere prin atribuirea unor note sub
impresia momentului, a unor evaluări conjuncturale” 13 .
În mod deosebit, prin observarea sistematică a comportamentului şi activităţii elevilor,
se evită atât supraestimarea unor elevi ca urmare a impresiei bune create despre ei, cât şi
subestimarea celor ce au cerințe educative speciale.
La clasa a III-a, poate fi cu succes aplicată această metodă la “Scrierea imaginativă”,
obiectul observației fiind modul în care elevul îşi formează deprinderea de a scrie compuneri;
elevul poate fi urmărit pe o perioadă îndelungată, acest lucru permițând observarea evoluției.
I . 2 . 6 . Referatul -folosit ca bază de discuţie în legătură cu o temă dată, fiind menit să
contribuie la formarea sau dezvoltarea deprinderilor de muncă independentă ale elevilor din
clasele mai mari - este şi o posibilă probă de evaluare a gradului în care elevii şi-au însuşit un
anumit segment al programei, cum ar fi o problemă mai complexă dintr-o temă.
El este întocmit fie pe baza unei bibliografii minimale, recomandate de profesor, fie pe
baza unei investigaţii prealabile, în acest din urmă caz, referatul sintetizând rezultatele
investigaţiei, efectuate cu ajutorul unor metode specifice (observarea, convorbirea, ancheta ).
13 Novak ,A.- „Ghid sStatistic pentru cercetările din educaţie şi învăţământ”, Bucureşti, Editura Litera,1988
22
Haraga ( Pavel ) MihaelaȘcoala “Angela Gheorghiu”Adjud, Vrancea
Când referatul se întocmeşte în urma studierii anumitor surse de informare, el trebuie să
cuprindă atât opiniile autorilor studiaţi în problema analizată, cât şi propriile opinii ale
autorului.
Referatul este folosit ca element de portofoliu sau pentru acordarea unei note parţiale în
cadrul evaluării efectuate pe parcursul instruirii.
La clasa a III-a, se poate întocmi un referat cu tema:”Cuvinte cu formă diferită şi sens
asemănător ( sinonimele )”. Elevii vor identifica surse de informare sau le vor primi într-o
listă, apoi vor include în referat cuvinte din lecțiile studiate la clasă, cărora le vor găsi cât mai
multe sinonime; vom observa cum elevii dornici de lectură vor identifica nenumărate serii
sinonimice.
„Referatul, ca modalitate de evaluare, permite o apreciere nuanţată a învăţării şi
identificarea unor elemente de performanţă individuală a elevului care îşi au originea în
motivaţia lui pentru activitatea desfăşurată” 14.
II . 2 . 7. Eseul, preluat chiar din literatură -unde este folosit pentru a exprima liber şi
cât mai incitant, anumite opinii, sentimente şi atitudini, referitoare la diverse aspecte -,
poate fi folosit şi ca metodă de evaluare.
Problematica eseului în învăţământ este foarte diversă, putând fi abordată atât cu
mijloace literare, cât şi cu mijloace ştiinţifice, într-un spaţiu care, de regulă, nu depăşeşte
două-trei pagini.
„Rostul eseului, ca metodă de evaluare, este acela de a-i da elevului posibilitatea de a
se exprima liber, de a-şi formula nestingherit opiniile faţă de un anumit subiect, neîncorsetat
de anumite scheme sau de prejudecăţi” 15 .
El este o alternativă la testul grilă, bazat pe itemi stereotipi, cu alegere duală sau
multiplă, care tind să monopolizeze evaluările sumative în ultimii ani.
Şi eseul însă, ca şi referatul, poate oferi informaţii limitate despre nivelul de pregătire al
unui elev, informaţiile lui urmând a fi corelate cu informaţiile obţinute cu ajutorul altor
metode de evaluare.
Eseul se bucură de o largă apreciere în rândul elevilor şi, atunci când este bine folosit -ca
moment şi ca domeniu de aplicare-, le oferă evaluatorilor “informaţii foarte interesante, cel
puţin în ceea ce priveşte capacitatea de gândire a elevilor , imaginaţia lor, spiritul critic,
14 Pavelcu Vasile, Principii de docimologie, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1968.15 Oprea, Crenguţa, Strategii didactice interactive,Editura Didactică şi Pedagogică ,Bucureşti,2006
23
Haraga ( Pavel ) MihaelaȘcoala “Angela Gheorghiu”Adjud, Vrancea
puterea de argumentare a unor idei personale şi altele asemenea, ce nu pot fi măsurate, la fel
de precis, cu alte metode de evaluare”16 .
La limba şi literatura română, la clasa a II-a, la unitatea “Lumea necuvântătoarelor”,
poate fi subiect al unui eseu “Prietenia dintre om şi animal oglindită în literatură” .
II . 2 . 8 . Fişa de evaluare este un formular de dimensiunea unei coli de hârtie A4, pe
care sunt formulate diverse exerciţii şi probleme ce urmează a fi rezolvate de elevi în timpul
lecţiei, de regulă după predarea de către profesor a unei secvenţe de conţinut şi învăţarea
acesteia, în clasă, de către elevi. Astfel, fişa de evaluare se foloseşte, mai ales, pentru
obţinerea feedback-ului de către profesor, pe baza căruia el poate face precizări şi completări,
noi exemplificări , în legătură cu conţinutul predat.
Nu este, deci, obligatoriu ca elevii să fie notaţi, fişa de evaluare având, în felul acesta, un
pronunţat caracter de lucru, de optimizare a învăţării, ceea ce o şi deosebeşte de testul de
evaluare care se foloseşte, prioritar, pentru aprecierea şi notarea elevilor.
Fişa de evaluare mai poate fi folosită şi pentru înregistrarea rezultatelor observării
sistematice a comportamentului şi activităţii elevilor, în această situaţie evaluarea având un rol
sumativ.
II . 2 . 9 . Chestionarul poate fi folosit şi ca instrument de evaluare, mai ales atunci când
profesorul doreşte să obţină informaţii despre felul în care elevii percep disciplina predată sau
stilul lui de predare şi de evaluare.
Cu ajutorul chestionarului se pot obţine informaţii despre opţiunile elevilor şi atitudinea
lor faţă de disciplină sau faţă de anumite probleme cuprinse în programă şi manual, ceea ce
înseamnă că, pe această cale, se pot obţine informaţii despre nivelul lor de motivaţie la o
anumită disciplină.
Nu este mai puţin adevărat că, prin intermediul chestionarului, se pot obţine şi informaţii
referitoare la pregătirea elevilor (chestionarea putându-se face atât oral, cât şi în scris), cu
toate că, în practică, sunt preferate alte metode şi instrumente ce permit obţinerea unor
informaţii mai relevante (testul fiind bazat pe o mare varietate de itemi, asigură o apreciere
mult mai riguroasă decât chestionarul).
Când doreşte o informare operativă cu privire la stăpânirea de către elevi a unor
probleme esenţiale, dintr-o lecţie, dintr-o temă sau dintr-un capitol, profesorul poate recurge la
chestionar. Pe baza răspunsurilor primite de la elevi, el poate face nu doar aprecieri privind
16 Bărbulescu, Gabriela& Beşliu, Daniela- „Metodica predării limbii şi literaturii române în învățământul primar”, Editura Corint, Bucureşti, 2009
24
Haraga ( Pavel ) MihaelaȘcoala “Angela Gheorghiu”Adjud, Vrancea
gradul de însuşire a unor cunoştinţe, ci şi precizări, completări, dezvoltări , care să conducă la
o mai bună cunoaştere a unei anumite părţi din materia parcursă.
II . 3 . Metode de evaluare centrate pe învăţare interactivă
II . 3 . 1 . Hărţile conceptuale -“conceptual maps”- sau hărţile cognitive -“cognitive
maps”- pot fi definite drept oglinzi ale modului de gândire, simţire şi înţelegere ale celor care
le elaborează. Reprezintă un mod diagramatic de expresie, constituindu-se ca un important
instrument pentru predare, învăţare, cercetare şi evaluare la toate nivelurile şi la toate
disciplinele, deci şi în orele de limba şi literatura română.
Sunt patru mari categorii de hărţi conceptuale. Ele se disting prin forma diferită de
reprezentare a informaţiilor:
a) Hărţi conceptuale sub forma pânzei de păianjen- în centru se află un concept
central, o temă unificatoare de la care pleacă legăturile sub formă de raze către celelalte
concepte secundare.
b) Hartă conceptuală ierarhică- prezintă informaţiile în ordinea descrescătoare a
importanţei. Cea mai importantă se află în vârf. În funcţie de gradul de generalitate, de modul
cum decurg unul din celălalt şi de alţi factori, sunt aranjate celelalte concepte.
Această aranjare în termenii unei clasificări începând de la ceea ce este mai important şi
coborând prin divizări progresive către elementele secundare se mai numeşte şi hartă
conceptuală sub formă de copac.
c) Harta conceptuală lineară- informaţiile sunt prezentate într-un format linear.
d) Sisteme de hărţi conceptuale- informaţia este organizată într-un mod similar celor
anterioare, în plus adăugându-se INPUTS şi OUTPUTS (intrări şi ieşiri). Folosite în evaluare,
cu ajutorul hărţilor conceptuale se pot conceptualize programe de ameliorare, recuperare sau
de accelerare, probe de evaluare.
„Evaluarea hărţilor (prin compararea celor iniţiale cu cele finale) va evidenţia
progresul învăţării şi gradul de complexitate a structurilor cognitive; se poate observa dacă
pe parcursul activităţii constructele au fost completate sau au devenit mai variate” 17.
În activitatea la clasă, am utilizat hărți conceptuale în cadrul predării- învățării noțiunilor
de limbă; astfel, am cerut elevilor de clasa a III-a să alcătuiască o hartă conceptuală pentru
noțiunea de „parte de vorbire” .
II.3.2. Jurnalul reflexiv -“reflexive diary”- se înscrie în rândul metodelor alternative de
evaluare şi cuprinde însemnările elevului asupra aspectelor trăite în procesul cunoaşterii. Este
17 Oprea, Crenguţa, Opera citată
25
Haraga ( Pavel ) MihaelaȘcoala “Angela Gheorghiu”Adjud, Vrancea
o “excelentă strategie de evaluare pentru dezvoltarea abilităţilor metacognitive” 18, constând
în reflectarea elevului asupra propriului proces de învăţare şi cuprinzând reprezentările pe care
le-a dobândit în timpul derulării acestuia. Se poate centra pe aspectele următoare:
a) dezvoltarea conceptuală obţinută;
b) procesele mentale dezvoltate;
c) sentimentele şi atitudinilor experimentate (trăite).
Jurnalul reflexiv reprezintă un dialog al elevului purtat cu sine însuşi, din care învaţă
despre propriile procese mintale. Prin această metodă alternativă se urmăresc:
• autoreglarea învăţării (prin examinarea atitudinilor, a dedicaţiei şi a atenţiei
concentrate în direcţia depăşirii unei sarcini de învăţare);
• controlarea acţiunilor desfăşurate asupra sarcinii de învăţare (prin analiza
planificării, a demersurilor metodologice de rezolvare a sarcinii şi a rezultatelor obţinute);
• controlarea cunoaşterii obţinute (prin analiza noţiunilor asimilate, a lacunelor
înregistrate şi a cauzelor acestora).
Jurnalul reflexiv este lesne de aplicat încă din clasa a II-a ; la unitatea „Cel mai bun
prieten “ am rugat elevii să noteze aspecte legate ca: ce ai învăţat nou din această lecţie?; cum
ai învăţat?; ce sentimente ţi-a trezit învăţarea?; care din ideile discutate ţi s-au părut mai
interesante?; care necesită o clarificare?; ce dificultăţi ai întâmpinat?; cum te simţi când înveţi
o nouă lecție?; cum poți utiliza în viitor această experienţă de învăţare?; dacă ai putea schimba
ceva, ce ai face?
II . 3 . 3 . Tehnica 3-2-1 este folosită pentru a aprecia rezultatele unei secvenţe didactice
sau a unei activităţi. Denumirea provine din faptul că elevii scriu:
a) 3 termeni (concepte) din ceea ce au învăţat,
b) 2 idei despre care ar dori să înveţe mai mult în continuare şi
c) o capacitate, o pricepere sau o abilitate pe care consideră ei că au dobândit-o în urma
activităţilor de predare-învăţare.
Tehnica 3-2-1 poate fi considerată drept o bună modalitatea de autoevaluare cu efecte
formative în planul învăţării realizate în clasă. Este o cale de a afla rapid şi eficient care au
fost efectele proceselor de predare şi învăţare, având valoare constatativă şi de feed-back. Pe
baza conexiunii inverse externe, profesorul poate regla procesele de predare viitoare,
îmbunătăţindu-le şi poate elabora programe compensatorii dacă rezultatele sunt sub aşteptări
ori programe în concordanţă cu nevoile şi aşteptările elevilor.
18 Oprea, Crenguţa, Opera citată
26
Haraga ( Pavel ) MihaelaȘcoala “Angela Gheorghiu”Adjud, Vrancea
“Această modalitate alternativă de evaluare, al cărei scop principal este cel de
ameliorare şi nicidecum de sancţionare, răspunde dezideratelor educaţiei postmoderniste de
a asigura un învăţământ cu un profund caracter formativ-aplicativ” 19. Este un instrument al
evaluării continue, formative şi formatoare, ale cărei funcţii principale sunt de constatare şi de
sprijinire continuă a elevilor. La clasa a II-a am aplicat această tehnică la lecția “Ciuboțelele
ogarului”.
II . 3 . 4 . Metoda R. A. I. are la bază stimularea şi dezvoltarea capacităţilor elevilor de a
comunica -prin întrebări şi răspunsuri- ceea ce tocmai au învăţat.
Denumirea provine de la iniţialele cuvintelor Răspunde – Aruncă –Interoghează şi se
desfăşoară astfel: la sfârşitul unei lecţii sau a unei secvenţe de lecţie, profesorul, împreună cu
elevii săi, investighează rezultatele obţinute în urma predării-învăţării, printr-un joc de
aruncare a unei mingii mici şi uşoare de la un elev la altul.
Cel care aruncă mingea trebuie să pună o întrebare din lecţia predată celui care o prinde.
Cel care prinde mingea răspunde la întrebare şi apoi aruncă mai departe altui coleg, punând o
nouă întrebare. Evident, interogatorul trebuie să cunoască şi răspunsul întrebării adresate.
Elevul care nu cunoaşte răspunsul iese din joc, iar răspunsul va veni din partea celui care a
pus întrebarea. Acesta are ocazia de a mai arunca încă o dată mingea, şi, deci, de a mai pune o
întrebare. În cazul în care cel care interoghează este descoperit că nu cunoaşte răspunsul la
propria întrebare, este scos din joc, în favoarea celui căruia i-a adresat întrebarea. Eliminarea
celor care nu au răspuns corect sau a celor care nu au dat nici un răspuns, conduce treptat la
rămânerea în grup a celor mai bine pregătiţi.
„Această metodă alternativă de evaluare poate fi folosită atât de bine cu şcolarii mici,
solicitând în funţie de vârstă, întrebări cât mai divers formulate şi răspunsuri complete.
Întrebările pot să devină pe parcursul desfăşurării metodei din ce în ce mai grele. Metoda
RA.I. este adaptabilă oricărui tip de conţinut ” 20.
II.3.5. Studiul de caz este o metodă ale cărei caracteristici o recomandă îndeosebi în
predarea şi învăţarea disciplinelor socio-umane, dar în egală măsură poate fi luată în calcul şi
ca o metodă alternativă de evaluare a capacităţii elevilor de a realiza altfel de demersuri -de
analiză, de înţelegere, de interpretare a unor fenomene, de exersare a capacităţii de
argumentare, de emitere a unor judecăţi de evaluare, precum şi de formare şi dezvoltare a
19 Moțoi, Elena & Volintiru, Mariana- „Metodica predării limbii şi literaturii române în învățământul primar”, Editura Fundației Humanitas, Bucureşti, 2007
20 Dănilă, Ioan- „Pedagogia ludens”, în “Studii şi cercetări ştiinţifice. Seria Ştiinţe socioumane: psihologie-pedagogie-metodică”, nr. 3 / 2000, volum editat de Universitatea din Bacău, D.P.P.D.
27
Haraga ( Pavel ) MihaelaȘcoala “Angela Gheorghiu”Adjud, Vrancea
trăsăturilor de personalitate, căci “experienţa a demonstrat şi valenţele ei ca metodă de
evaluare” 21.
Analizând metoda din acest punct de vedere, prof. Ion T. Radu argumentează: “studiul
de caz, ca mijloc de evaluare, se realizează prin analiza şi dezbaterea cazului pe care îl
implică” 22.
Cu la fel de mare succes se folosesc şi alte metode interactive de evaluare : Piramida,
Diamantul, Ciorchinele, Diagrama Venn, Turul galeriei, Turnirul întrebărilor, Pălăriile
gânditoare, Metoda Philips 6/ 6, Lotus, Cubul, Mozaic, Explozia stelară, Metoda Frisco.
III . Concluzii
Corelarea strategiilor didactice de predare şi învăţare cu cele de evaluare s-a dovedit a
fi esenţială pentru buna desfăşurare a activităţii instructiv-educative din şcoală.
Având un rol important în eficientizarea activităţilor de orice tip, evaluarea este
permanentă în orice domeniu de activitate umană. Învăţământul este un domeniu central şi de
maximă importanţă socială, arie în care activitatea de evaluare se manifestă cu precădere şi
al cărei demers este profund justificat. Evoluând de la concepţia tradiţională asupra evaluării
ce o situa în finalul învăţării, astăzi evaluarea este mai mult decât un proces final sau paralel
cu învăţarea.
Este un act care se integrează organic în acelaşi proces de învăţare ,creând relaţii
interactive şi circulare.Elevul, în timp ce învaţă, efectuează repetate procese de valorizare şi
de apreciere critică : acestea îi servesc ca bază pentru luarea deciziilor orientative în propria-i
formare şi dezvoltare. Evaluarea condiţionează în aşa manieră dinamica clasei, încât se poate
spune că nu există învăţare eficientă fără evaluare.
„Evaluarea nu este un scop în sine, ci trebuie să conducă la optimizarea întregului
proces desfăşurat în şcoală.Este important să fie formativă, situativă şi să dezvolte un proces
de autoevaluare”23 .
Personal, în activitatea didactică, optez pentru îmbinarea metodelor clasice cu cele
moderne, interactive.
21 Dănilă, Ioan - Opera citată
22 Radu T. Ion- Opera citată 23 Oprea, Crenguţa- Opera citată
28
Haraga ( Pavel ) MihaelaȘcoala “Angela Gheorghiu”Adjud, Vrancea
BIBLIOGRAFIE
1 . Resurse bibliografice:
1 . Bărbulescu, Gabriela& Beşliu, Daniela- „Metodica predării limbii şi literaturii române în
învățământul primar”, Editura Corint, Bucureşti, 2009
2 . Cucoş , C-tin- „ Pedagogie”, Ediţia a II-a, Editura Polirom, Iaşi, 2002.
3 . Crăciun , Corneliu - „Metodica predării limbii române la ciclul primar”, Editura Emia,
Deva, 2009
4 . Dănilă, Ioan- „Pedagogia ludens”, în “Studii şi cercetări ştiinţifice. Seria Ştiinţe
socioumane: psihologie-pedagogie-metodică”, nr. 3 / 2000, volum editat de Universitatea din
Bacău, D.P.P.D.
5 . Ilica, Anton- „Metodica limbii române”, Editura Universității <<Aurel Vlaicu>>, Arad,
2005
6 . Jinga I., Gavotă M.; Petrescu A.; Ştefănescu V.- „ Evaluarea performanţelor şcolare”,
Editura Afeliu, Bucureşti, 1996.
7 . Moțoi, Elena & Volintiru, Mariana- „Metodica predării limbii şi literaturii române în
învățământul primar”, Editura Fundației Humanitas, Bucureşti, 2007
8 . Novak ,A.- „Ghid sStatistic pentru cercetările din educaţie şi învăţământ”, Bucureşti,
Editura Litera, 1988
9 . Oprea, Crenguţa, Strategii didactice interactive,Editura Didactică şi
Pedagogică ,Bucureşti,2006
10 . Pavelcu Vasile, Principii de docimologie, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti,
1968.
11 . Popescu, Elena & Dumitru, Logel- „Sinteze de metodică a predării limbii şi literaturii
române în ciclul primar”, Editura Carminis, Piteşti, 2007
12 . Popovici Mircea Mihail- „ Proiectarea didactică”, Editura Printech, Bucureşti, 2003
13 . Radu, T., Ioan- „ Evaluarea în procesul didactic”, Bucureşti, Editura Didactică şi
Pedagogică, 2000
29
Haraga ( Pavel ) MihaelaȘcoala “Angela Gheorghiu”Adjud, Vrancea
14 . Stoica, Adrian- „ Evaluarea progresului şcolar, de la teorie la practică”, Bucureşti,
Editura Humanitas Educaţional, 2003
15 . Ungureanu, Adalmina- „ Metodica studierii limbii şi literaturii române”, Iaşi, Ed. AS'S,
2003, pag.91-97
2 . Surse electronice de informare:
1.www.e-scoala.ro
2. www.didactic.ro
3.www.1 educat.ro
4.www.ro.wikipedia.org
30
Haraga ( Pavel ) MihaelaȘcoala “Angela Gheorghiu”Adjud, Vrancea
PLANIFICARE CALENDARISTICĂ – MACROPROIECTARELIMBA ȘI LITERATURA ROMANĂ
CLASA A a II- a
Aria curriculară: Limbă şi comunicare
Disciplina: Limba română
Manualul utilizat : „Limba şi literatura română”,
C. Mihăilescu, T. Piţilă,Ed. Aramis
Clasa : a II-a B
Curriculum nucleu
Număr de ore pe săptămână: 7
Număr anual de ore: 234
Număr de ore ~~ semestrul I= 117 ore
~~ semestrul al II-lea= 117 ore
OBIECTIVE-CADRU ŞI DE REFERINŢĂ
1. Dezvoltarea capacităţii de receptare a mesajului oral
1.1. să desprindă informații de detaliu dintr-un mesaj ascultat1.2. să distingă sensul cuvintelor într-un enunț1.3. să sesizeze intuitiv structurile corecte sau incorecte dintr-un enunț oral1.4. să semnaleze prin replici adecvate înțelegerea mesajului interlocutorului1.5. să manifeste interes față de mesajul partenerului de dialog
2. Dezvoltarea capacităţii de exprimare orală
2.1. să îmbine enunțuri într-un mesaj propriu
31
Haraga ( Pavel ) MihaelaȘcoala “Angela Gheorghiu”Adjud, Vrancea
2.2. să pronunțe clar şi corect enunțuri 2.3. să redea prin cuvinte proprii, cu sprijin, un paragraf/fragment dintr-un text citit 2.4. să-şi adapteze vorbirea în funcție de partenerul de dialog2.5. să manifeste o atitudine degajată în comunicarea orala cu persoane
3. Dezvoltarea capacităţii de receptare a mesajului scris ( citire / lectură )
3.1. să identifice elemente de bază ale organizării textului în pagină3.2. să desprindă informații esențiale dintr-un text citit3.3. să citească fluent, corect şi expresiv un text cunoscut de mică întindere3.4. să citească în ritm propriu un text nou de mică întindere3.5. să manifeste interes pentru lectură
4. Dezvoltarea capacităţii de exprimare scrisă
4.1. să scrie corect litere, silabe,cuvinte, enunțuri4.2. să redacteze texte scurte pe baza unui suport vizual şi a unui şir de întrebări4.3. să utilizeze sensul cuvintelor noi în enunțuri proprii4.4. să scrie corect, lizibil şi îngrijit texte4.5. să utilizeze convenții ale limbajului scris (semnul de exclamare, linia de dialog, virgula, două puncte)4.6. să manifeste interes pentru redactarea corectă şi îngrijită a textului
32
Haraga ( Pavel ) MihaelaȘcoala “Angela Gheorghiu” Adjud, Vrancea
Nr. crt.
Unităţi de învăţare Obiective dereferinţă
Conţinuturi Nr.ore Săpt. Obs.
1. La început de drum. Perioada postalfabetară
2.1; 3.2; 3.3; 3.4; 4.1; 4.4
● Actualizarea cunoştinţelor din clasa I-alfabetul● Citirea şi transcrierea unor texte de mică întindere● Text suport: Deşteaptă-te, române! de Andrei Mureşanu Fişe de lucru- perioada postalfabetară● Evaluare inițială
14 I-II
2. Cartea 1.4; 2.1;3.2; 3.3;3.5; 4.1.
Cartea (actualizare) Aşezarea textului în pagină Alfabetul (actualizare) Scrierea corectă a cuvintelor ce conţin grupurile de litere: ce, ci, ge, gi, che, chi, ghe, ghi. Texte suport: Din nou la şcoală Pinocchio de Carlo Collodi Recapitulare Evaluare Lectură
21 III-V
3. Şcoala 1.1; 1.3; 2.1; 2.5;3.3; 3.4;4.3.
Comunicarea orală ( actualizare) Dialogul- componentele comunicării dialogate. Formularea mesajului. Construirea de dialoguri în situaţii concrete (iniţierea şi finalizarea unui dialog). Formularea unor întrebări şi răspunsuri Texte suport: Colega cea nouă Învăţătorul nostru după Edmondo de Amicis
17 VI-VIII
33
Haraga ( Pavel ) MihaelaȘcoala “Angela Gheorghiu” Adjud, Vrancea
Recapitulare Evaluare Lectură
4. Toamna 1.5; 2.1;2.3; 3.1;3.2; 3.5; 4.3.
Textul. Titlul. Autorul. Textul narativ. Recunoaşterea personajelor. Povestirea orală a unui text narativ Texte suport: Piatra piţigoiului după Tudor Arghezi Ciuboțelele ogarului după Călin Gruia Toamna de Octavian Goga Recapitulare Evaluare Lectură
14 VIII-X
5. Familia 1.2; 2.2;2.3; 3.2;3.3; 3.4;4.2; 4.4.
● Prezentarea textului● Scrierea caligrafică● Aşezarea corectă în pagina caietului: titlu,alineat, spaţiu între cuvinte● Copierea. Transcrierea. Dictarea.● Scrierea funcţională- Biletul● Texte suport: Amintiri din copilărie după Ion Creangă Cheile după Tudor Arghezi Bine e la noi acasă de Emilia Căldăraru● Recapitulare● Evaluare● Lectură
17 X-XII
34
Haraga ( Pavel ) MihaelaȘcoala “Angela Gheorghiu” Adjud, Vrancea
● Scrierea imaginativă. Alcătuirea unor texte pe baza unui suport vizual (imagini, benzi desenate) Alcătuirea unor texte după un şir de întrebări● Text suport: Vreau să trăiesc printre stele după Victor Eftimiu Colindătorii de George Coşbuc Obiceiuri de Crăciun şi de Anul Nou● Recapitulare● Evaluare● Lectură
16 XIII-XV
7. Iarna 1.2; 1.4;2.1; 3.1;3.2; 3.3;4.5; 4.6.
Propoziţia Propoziţia enunţiativă şi propoziţia interogativă (actualizare) Propoziţia exclamativă Texte suport: La săniuş după Ion Agîrbiceanu Crăiasa Zăpezii după Hans Christian Andersen● Recapitulare● Evaluare● Lectură
18 XV-XVII
8. Ţara 1.2; 1.3;2.4; 3.1;3.3; 3.5;4.5.
Punctuaţia : linia de dialog, două puncte, virgula Texte suport: Moştenirea urmaşilor după Petru Demetru Popescu Ştefan cel Mare şi Vrâncioaia după Dumitru Almaş Ţara mea de George Tomozei● Recapitulare● Evaluare Lectură
22 XVIII-XXI
35
Haraga ( Pavel ) MihaelaȘcoala “Angela Gheorghiu” Adjud, Vrancea
9. Prietenia1.2; 1.3;1.5; 2.3;3.3; 3.4;4.4.
Cuvântul. Scrierea cuvintelor ce conţin pe m înaintea lui p şi b. Cuvinte cu sens asemănător. Cuvinte cu sens opus Texte suport: Cele patru piersici după o poveste populară Furnica şi porumbiţa după Lev Nicolaevici Tolstoi Mărul după Mircea Sântimbreanu● Recapitulare● Evaluare Lectură
24 XXI-XIV
10. Primăvara 1.2; 1.5;2.2; 4.1;4.3; 4.6.
Noţiuni de fonetică. Sunetul şi litera - corespondenţa dintre ele. Vocale şi consoane. Silaba. Despărţirea cuvintelor în silabe, despărţirea la capăt de rând Texte suport: Cuibul de păsărele după Cezar Petrescu Buburuza după Eugen Jianu În ziua de Paşte de Elena Farago● Recapitulare● Evaluare● Lectură
19 XXIV-XXVII
36
Haraga ( Pavel ) MihaelaȘcoala “Angela Gheorghiu” Adjud, Vrancea
Comunicare orală. Oferirea informaţiilor în legătură cu identitatea proprie sau despre identitatea unor personaje cunoscute. Exprimarea propriei păreri în legătură cu un fapt. Scrierea corectă a cuvintelor ce conţin diftongii: oa, ea, ia, ie, ua, uă Texte suport: Cel mai bun prieten după Victor Sivetidis După faptă şi răsplată după Ion Pas● Recapitulare● Evaluare● Lectură
18 XXVII-XXIX
12. Lumea necuvântătoarelor 1.3; 2.1;3.3; 3.4;4.1; 4.4; 4.5.
Ortografia. Scrierea corectă a cuvintelor care conţin literele â şi î. Scrierea corectă a cuvintelor care conţin litera x. Scrierea corectă a cuvintelor într-o/ într-un; dintr-o/ dintr-un Texte suport: Dumbrava minunată după Mihail Sadoveanu Spicul de grâu şi pleava după Alexandru Mitru Puişorul şi vulpea după Ion Pas● Recapitulare● Evaluare● Lectură
20 XXIX-XXXII
37
Haraga ( Pavel ) MihaelaȘcoala “Angela Gheorghiu” Adjud, Vrancea
Textul Dialogul Punctuaţia şi ortografia Lexicul Scrierea imaginativă Texte suport: Miţă Fărămiţă după Gica Iuteş Vara de Vladimir Pop Mărcanu Evaluare finală
14 XXXIII-XXXIV
PLANIFICAREA UNITĂȚII DE ÎNVĂȚARE - MICROPROIECTARE
Unitatea de învăţare: VII. „ Iarna ” Nr. ore alocate: total~~ 18 ore
Activităţi de învăţare Resurse Evaluare-instrumente
Data
1 2 3 4 5 6„ La săniuş ” , după Ion Agârbiceanu ( pag. 48-49 )
Punctul (.).Semnul întrebării (?)-( pag. 50 )
1.2; 1.4;2.1; 3.1;3.2; 3.3;4.5; 4.6
ex. de citire „la prima vedere”, în gând şi cu voce tare a textului; observarea şi precizarea semnificaţiei titlului şi autorului textului citit; alcătuirea unor propoziţii folosind cuvintele explicate la vocabular; exerciţii de citire selectivă, după cerinţă; ex. de formulare a răspunsurilor la întrebări; ex. de transcriere a enunţurilor precizate; ex. de selectare din text a propoziţiilor ce au
M.manualul,caietul, planşe, dicţionare,fişe de muncă independentă,fişe de evaluare, portrete de scriitori,imagini, auxiliar de lucru Să descifrăm tainele textelor literare-Carminis,culegere
*observarea sistematică*temă de lucru în clasă*probă orală*autoevaluare*temă pentru acasă
12.01( 1oră)13.01( 2 ore)
38
Haraga ( Pavel ) MihaelaȘcoala “Angela Gheorghiu” Adjud, Vrancea
“ Crăiasa Zăpezii”, după Hans Christian Andersen ( pag. 52-53 )
Recapitulare ( pag. 54-55 )
Probă de evaluare sumativă ( VI )Diagnosticarea achizițiilor
Lectură-“Prâslea cel voinic şi merele de aur”, de Petre Ispirescu
punct la sfârşit; ex. de ordonare a ideilor textului ; ex. de transformare a ideilor textului din titluri în propoziţii enunţiative; ex. de completare a unor propoziţii enunţiative cu informaţii din text; ex. de explicare a situaţiilor în care se folosesc punctul, respectiv semnul întrebării; ex. de citire expresivă a dialogului din imagine; ex. de observare a intonaţiei corespunzătoare; ex. de explicare a situaţiilor în care se foloseşte semnul exclamării; ex. de transcriere şi dictare cu respectarea punctuaţiei ; ex. de citire expresivă, respectând intonaţia cerută de semnele de punctuaţie; ex. de alcătuire de propoziţii pe baza unor imagini, folosind semnele de punctuaţie precizate; ex. de completare a unui text cu semnele de punctuaţie potrivite; ex. de utilizare a expresiilor frumoase selectate din text în contexte noi; ex. de precizare a situaţiilor de utilizare a punctului, semnului întrebării şi semnului exclamării; ex. de alcătuire de texte scurte pe baza imaginilor, utilizând semnele de punctuaţie studiate; ex.de completare a unui text cu semnele de punctuaţie potrivite;
P. ectura explicativă, conversaţia, explicaţia, exerciţiul, jocul didactic, cubul, brainstoming, ciorchinele,cadranele,eseul de 5 min., lotus,explozia stelară,metoda Frisco, Philips 6/6
* activitate frontală / pe grupe/ independentă
*probă scrisă
39
Haraga ( Pavel ) MihaelaȘcoala “Angela Gheorghiu” Adjud, Vrancea
probă de evaluare sumativă ( VI) exersarea lecturii