Gogol Nikolai Portretul

8/13/2019 Gogol Nikolai Portretul

http://slidepdf.com/reader/full/gogol-nikolai-portretul 1/62

Nikolai Vasilievici Gogol

Portretul

Traducere şi note de Eusebiu Camilar,Ada Steinberg şi Rostislav Donici

1



PARTEA ÎNTÂI

ic ieri nu se oprea lume mai mult ca în fa aă ă ţ pr v lioarei de tablouri din bazarul ciu!in" #nă ă adev r, pr v lioara asta avea o colec ie cu tot soiulă ă ă ţ

de minun ii" Tablourile, în rame de bronz, erau pictate maiăţ mult în ulei, acoperite cu un str"at de lac verde înc$is" %iarn cu copacii albi, o sear purpurie ca v&lv taia unuiă ă ă incendiu, un ran flamand cu pip şi cu o m&nţă ă ă sucită ' aduc&nd mai cur&nd a curcan cu manşete, dec&t aom ' iat motivele obişnuite" Afar de tablouri, se maiă ă g seau în pr v lioar şi c&teva gravuri( portretul lui )ozrev*ă ă ă ă+irza ' cu o c ciul de oaieă ă ' portrete de generali cutricornuri şi cu nasuri str&mbe, iar pe uş , cum e obiceiul laă astfel de pr v lioare, at&rnau leg turi de litografiiă ă ă

grosolane, pe coaie mari, dar care totuşi v deau talentulă înn scut al rusului" na dintre ele o înf işa pe prin esaă ăţ ţ +ili!trisa -irbitievna1, alta ar ta oraşul .erusalim, peste aleă c rui case şi biserici se întindea nesting$erit vopseauaă ă roşie, acoperind o bucat de p m&nt şi doi pelerini mu/ici,ă ă purt&nd m nuşi cu c&te un singur deget"ă

0

De obicei, num rul cump r torilor acestor opere e mic înă ă ă sc$imb, e2ist o mul ime de spectatori" C&te un lac$eu,ă ţ pierde*var , casc gura la ele, in&nd în m&n sufertaşul cuă ă ţ ă m&ncarea luat de la birt, pentru boierul lui care, f ră ă ă îndoial , n*are s m n&nce o sup prea fierbinte" #nainteaă ă ă ă lac$eului st un soldat, acest 3cavaler4 al t&rgului deă vec$ituri, av&nd de v&nzare dou bricege, iar al turi oă ă precupea din %$ta cu un coş plin de g$ete" To i îşi aratţă ţ ă admira ia în felul lor( de obicei mu/icii umbl cu degetele peţ ă

tablouri, 3cavalerii4 se uit serios, lac$eii tineri şi uceniciiă 1 5ersona/ dintr*un basm popular rus" 60" red" rom"7

8





ştears , neb rbierit de duminic , într*o manta de postavă ă ă p rosă ' îi vorbea întruna şi se tocmea cu el asupra pre ului,ţ f r s fi aflat înt&i ce*i place sau ce*i trebuie"ă ă ă

= 5entru ranii aceştia şi pentru peisa/, s *mi daiţă ă dou zeci de ruble; Ce tablouri: î i înc&nt oc$iul" Abia le*ă ţ ăam primit; 0ici nu s*a uscat înc lacul: Dac dori i, lua iă ă ţ ţ 3.arna4 aceasta: Cinsprezece ruble; 0umai rama c&t face:ita i*v ce iarn : Spun&nd astfel, negustorul pocni uşorţ ă ă p&nza, ca s arateă ' probabil ' buna calitate a iernii"

= Dori i s vi le împac$etez şi s vi le trimit acas 9 ndeţ ă ă ă sta i9 > iete, d *mi o sfoar :ţ ă ă ă

= Stai, frate, nu m lua aşa repede:ă ' spuse pictorul,trezindu*se din g&nduri şi v z&nd c negustorul se şiă ă apucase s lege tablourile"ă

#i era ruşine s nu cumpere nimic dup ce st tuse at&taă ă ă vreme în pr v lie, de aceea spuse(ă ă

= Stai s v d, poate g sesc ceva care s m intereseze"ă ă ă ă ăSe plec şi începu s ridice nişte m&zg lituri vec$i,ă ă ă

îngr m dite pe /os, şterse şi pr fuite, pesemne f r nicioă ă ă ă ă c utare" Erau acolo portretele unor oameni ai c ror urmaşiă ă poate c nici nu se mai aflau pe lume( figuri cu totulă necunoscute, pe p&nze rupte, în rame cu poleial ştears ,ă ă într*un cuv&nt, gunoi şi vec$ituri" 35oate g sesc ceva4,ă g&ndea pictorul, cercet&nd mai departe acele lucruri"Auzise de multe ori c la negustorii de tablouri grosolane s*ăau g sit uneori picturi de*ale marilor maeştri"ă

? z&ndu*l ce fel de marf caut , negustorul îl l s înă ă ă ă ă pace, îşi relu obişnuitul aer important şi se duse din nou laă uş , unde prinse iar a c$ema trec torii, ar t&nd cu m&naă ă ă spre pr v lie(ă ă

= 5e*aici, taic ; Avem tablouri: 5ofti i, pofti i, c$iară ţ ţ acuma le*am primit"

Strig mult şi aproape degeaba" Abia dup ce se s turaă ă ă de gr it cu negustorul de $aine vec$i, care sta şi el în uşaă pr v lioarei de peste drum, îşi aminti în sf&rşit c are ună ă ă

@



client în pr v lie"ă ă= Ai ales ceva, dr gu ule9ă ţ ' îl întreb pe Ceart!ov, după ă

ce se întoarse cu spatele la lume şi intr în untru"ă ă5ictorul st tea de c&tva timp nemişcat în fa a unuiă ţ

portret într*o ram mare, splendid odinioar , dar pe careă ă ă acum urmele de poleial abia mai luceau"ă

Era un b tr&n cu fa a slab , de culoarea bronzului, şi cuă ţ ă umerii obra/ilor ieşi i" Tr s turile fe ei p reau s fi fostţ ă ă ţ ă ă prinse într*o clip de contractare nervoas şi tr dau o foră ă ă ţă neînt&lnit la miaz noapte( purtau pecetea unui sudă ă înfl c rat" > tr&nul era înf şurat într*un veşm&nt larg,ă ă ă ă

asiatic" Cu toate c portretul era pr fuit şi fusese prostă ă p strat, Ceart!ov, dup ce*l şterse de praf, descoperiă ă numele penelului unui pictor de seam " 5 rea c portretulă ă ă era neispr vit, îns puterea penelului era izbitoare" Teă ă minunai mai ales de oc$i( aveai impresia c pictorul îşiă pusese în ei toat puterea penelului şi toat gri/a" Erau viiă ă cu adev rat, priveau din portret, parc stric&ndu*i armoniaă ă prin ciudata lor putere de via " C&nd Ceart!ov duseţă portretul la uş , oc$ii prinser a privi cu o putere şi maiă ă mare" Aproape aceeaşi impresie o avur şi oamenii afla i înă ţ fa a pr v liei"ţ ă ă

= 5arc se uit ; parc se uit :ă ă ă ă ' strig deodat oă ă femeie şi se d du înapoi"ă

5ictorul puse portretul /os, cu un sentiment nepl cut, peă care nici el nu*l în elegea"ţ

= 0u*l lua i9ţ ' îl întreb negustorul"ă= C&t ceri pe el9= 0*am s v cer mult; Da i*mi şaptezeci şi cinci deă ă ţ

copeici:= 0u:= Dar c&t9= Dou grivne,ă ' spuse pictorul d&nd s ias "ă ă= Ce pre : Cu dou grivne nu iei nici m car o ram : Seţ ă ă ă

vede c ave i de g&nd s *l cump ra i m&ine; Domnule,ă ţ ă ă ţ



domnule, pofti i înapoi: +ai pune i m car o grivn " )ai,ţ ţ ă ă lua i*l cu dou grivne; 0umai ca s fac saftea, z u aşa:ţ ă ă ă Sunte i primul client ast zi"ţ ă

B cu un gest, ca şi cum ar fi spus( 3Bie, duc *se:4ă ăAstfel, într*un c$ip cu totul neaşteptat, Ceart!ov cump ră ă

vec$iul portret"35entru ce*l iau: Ce s fac cu el94 se întreba în acelaşiă

timp"Dar nu mai avea încotro" Scoase din buzunar o monedă

de dou grivne, o d du negustorului, lu portretul laă ă ă sub ioar şi porni spre cas " 5e drum, îşi aduse aminte cţ ă ă ă

moneda dat pe portret era ultima" &ndurile i seă întunecar deodat , fu cuprins de ciud şi*şi sim i sufletulă ă ă ţ pustiu"

= a naiba: 5rost se mai tr ieşte pe lume:ă ' spuse el, caorice rus c ruia treburile îi merg r u"ă ă

C lca aproape maşinal, cu paşi repezi f r s *i pese deă ă ă ă nimic, în timp ce casele, aşezate cu fa a la apus, reflectauţ roşea a cald a amurgului care mai st ruia la /um tateaţ ă ă ă cerului, tot mai tare creştea lucirea rece şi alb strie a lunii"ă Se întindeau pe trotuare umbrele str vezii şi uşoare aleă caselor şi umbrele de picioare ale trec torilor" 5ictorul seă uita tot mai lung la cerul sc ldat într*o lumin nedesluşit ,ă ă ă str vezie şi gingaş , e2clam&nd( 3Ce culori vaporoase:4;ă ă 35 cat de bani:4 spuse îndat dup aceea" #şi iu i pasul,ă ă ă ţ îndrept&nd portretul care*i tot aluneca de la sub ioar "ţ ă

A/unse acas , pe insula ?asilievs!i, în strada a 1*a,ă obosit şi asudat" R sufla din greu, urc&nd scara murdar deă ă l turi şi împodobit cu urme de pisici şi de c&ini" Servitorulă ă nu era acas , aşa c nu*i r spunse nimeni c&nd b tu la uş "ă ă ă ă ă 5ictorul se rezem de fereastr şi se puse pe aşteptat" #nă ă sf&rşit, în spatele lui, se auzir paşii fl c ului în c maşă ă ă ă ă albastr , a/utorul lui, care îi servea şi de model şi deă preparator de culori tot el îi sp la şi m tura podelele, peă ă care tot el le murd rea îndat cu cizmele" Se numea 0i!itaă ă



şi c&t îi lipsea boierul sta la poart " Acum, din pricinaă întunericului, se str dui vreme îndelungat s nimerească ă ă ă gaura c$eii" #n cele din urm , uşa se desc$ise" Ceart!ovă intr într*un antret, unde era un frig de neîndurat, ca la to iă ţ pictorii, dar dealtfel el nici nu*l b g în seam " B r s *şiă ă ă ă ă ă scoat mantaua, Ceart!ov intr în atelier, o odaie mare,ă ă p trat , scund , cu geamuri îng$e ate, ticsit cu tot felul deă ă ă ţ ă boarfe, cum vezi de obicei la pictori( buc i de m&ini deăţ g$ips, de rame, p&nze, sc$i e începute şi neispr vite şiţ ă draperii at&rnate pe scaune" Era foarte obosit" #şi scoasemantaua şi dup ce aşez , distrat, portretul între două ă ă

p&nze mici, se tr&nti pe canapeaua despre care nu se puteaspune c e îmbr cat în piele, deoarece şirul de cuişoare deă ă ă aram , în care fusese prins pielea odat , nu mai aveaă ă ă nimic comun cu pielea sub care 0i!ita b ga ciorapiiă murdari, c m şile şi toate rufele de sp lat" Dup ce seă ă ă ă întinse c&t îi îng duia îngustimea canapelei, pictorul ceru oă lum&nare"

= 0*avem lum&n ri,ă ' spuse 0i!ita"= Cum n*avem9= 5 i, nici asear n*am avut"ă ăAduc&ndu*şi aminte c într*adev r n*avusese lumin riă ă ă

nici cu o sear mai înainte, pictorul se linişti şi t cu" 0i!ita îlă ă dezbr c şi îi puse un $alat vec$i"ă ă

= A fost proprietarul: ' spuse el"= #mi înc$ipui c iar a cerut bani,ă ' r spunse pictorul,ă

f c&nd un semn cu mina"ă= 0*a fost singur;= Dar cu cine9= 0u ştiu; parc era un comisar:ă= i comisarul ce voia9= 0u ştiu ce voia; Spunea c n*a i pl tit c$iria:ă ţ ă= Ei, şi ce*o s fie acum9ă= tiu eu9 A spus c dac nu pl ti i, s v muta i" Ficeauă ă ă ţ ă ă ţ

c m&ine vin din nou"ă

G



= 0*au dec&t: ' spuse Ceart!ov, cu o nep sare plin deă ă triste e, şi se sim i cuprins de o ap sare puternic "ţ ţ ă ă

T&n rul Ceart!ov era un pictor talentat, promitea mult"ă Erau sclipiri şi momente c&nd penelul lui tr da spirit deă observa ie, inteligen şi n zuin a fierbinte de a se apropiaţ ţă ă ţ de natur "ă

= >ag de seam , frate:ă ă ' îi spusese nu odată profesorul" ' Ai talent şi ar fi p cat s *l pr p deşti" Dar n*aiă ă ă ă r bdare" Dac te intereseaz ceva, dac i*e drag un lucru,ă ă ă ă ţ te ocupi numai de el de rest nici nu* i mai pas şi nu*i bunţ ă de nimic" ?ezi s nu a/ungi un pictor la mod " Culorile taleă ă

sunt ip toare de pe acum nu* i îngri/eşti desenul şiţ ă ţ c&teodat e c$iar slab de tot nu se distinge linia" Cau i deă ţ pe acum culoarea la mod , cau i ceea ce sare în oc$i" ?eziă ţ s nu cazi în maniera englezeasc " >ag de seam , v d că ă ă ă ă ă a început s te atrag lumea; neori te v d cu fulară ă ă elegant şi cu p l rie cu lustru; Asta e foarte ispititor" 5o iă ă ţ s te apuci s faci tot felul de picturi la mod şi portreteă ă ă neînsemnate, pentru bani" Dar, în felul acesta, talentul nuse dezvolt , se distruge" Ai r bdare; C$ibzuieşte fiecareă ă lucrare" as lu2ul: as *i pe al ii s fac parale" Ce*i al t u,ă ă ţ ă ă ă va r m&ne al t u"ă ă

#n oarecare m sur , profesorul avea dreptate" #ntr*adev ră ă ă pictorul nostru sim ea c&teodat dorin a unui c$ef, îi veneaţ ă ţ s se îmbrace elegant" #ntr*un cuv&nt îi venea s fac tot ceă ă ă fac tinerii de v&rsta lui" Se putea st p&ni, totuşi"ă

neori, c&nd sta cu penelul în m&n , putea s uite deă ă toat lumea" C&nd îşi întrerupea lucrul, i se p rea c seă ă ă trezeşte dintr*un vis frumos" ustul i se dezvolta v z&nd cuă oc$ii" 0u putea înc p trunde toat profunzimea lui Rafael,ă ă ă dar se entuziasma de penelul vioi şi av&ntat al lui uido, seoprea înaintea portretelor lui Tizian şi admira pe maeştriiflamanzi" ? lul de pe vec$ile p&nze înc nu se ridicaseă ă pentru el de tot, întrez rea ceva în ele, şi în sine nu era deă p rerea profesorului cum c maeştrii cei vec$i sunt la oă ă

H



în l ime de neatins"ă ţCredea c$iar c veacul al I.I*lea i*a şi întrecut sim itor înă ţ

unele privin e şi c natura e mai vie în arta modern , e maiţ ă ă cald şi mai plin de sev , într*un cuv&nt g&ndea aşa cumă ă ă g&ndeşte un t&n r care a în eles ceva şi se m&ndreşte deă ţ asta" neori, îi era necaz c&nd vedea cum vreun pictorstr in, fran uz sau neamă ţ ţ ' care c&teodat nici nu era artistă din voca ie ci numai datorit rutinei, agerimii, penelului sauţ ă vioiciunii culorilor ' f cea în scurt timp v&lv grozav şiă ă ă avere" 0u*i veneau aceste g&nduri c&nd, absorbit de vreolucrare, uita de m&ncare, de b utur şi de toat lumea, ci îiă ă ă

veneau c&nd era în mare lips , c&nd n*avea cu ce s *şiă ă cumpere culori şi uleiuri, şi c&nd proprietarul îl s&c&ia dezece ori pe zi, cer&ndu*i c$iria" Atuncea i se înf işa înăţ imagina ia fl m&nd soarta plin de ispite a unui pictorţ ă ă ă bogat, îl str fulgera g&ndul care adesea le trece ruşilor prină minte, s lase toate lucrurile balt şi s *şi înece necazulă ă ă într*un c$ef" Acum avea aceeaşi dorin "ţă

= Da; r bdare:ă ' spuse el cu ciud "ă ' Dar orice r bdareă are margini" S ai r bdare: Dar ce*am s m n&nc m&ine9ă ă ă ă 0imeni n*o s *mi împrumute bani" Dac m*aş duce s *miă ă ă v&nd toate tablourile şi desenele, n*aş c p ta pe ele niciă ă dou grivne: Bireşte, simt c tablourile şi desenele mi*auă ă fost de folos" 0iciunul nu l*am f cut degeaba" Am înv ată ăţ c&te ceva, cu fiecare" Dar ce folos din asta( studii şi încerc ri; încerc ri şi studii: şi asta n*are s se ispr vească ă ă ă ă

niciodat ; Cine le cump r , dac nu*mi cunoaşte numele9ă ă ă ă i apoi, cui îi trebuiesc nişte reproduceri dup opere de artă ă din antic$itate, nişte desene de student, 3Dragostea5sJc$ei4 înc neispr vit , perspectiva od ii mele, oriă ă ă ă portretul lui 0i!ita, cu toate c e mai bun, z u, dec&tă ă portretele unor pictori la mod : Ce Dumnezeu9 De ce s mă ă ă c$inuiesc tocind abecedarul ca un şcolar, c&nd aş puteastr luci şi eu ca şi ei şi s mai am şi bani9ă ă

Spun&nd acestea, pictorul se cutremur şi îng lbeniă ă

K



deodat " % fa sc$imonosit convulsiv îl privea, parcă ţă ă ă vr&nd şase desprind dintr*o p&nz din fa a lui" Doi oc$iă ă ţ însp im&nt tori îl priveau int , gata parc s *l îng$it ;ă ă ţ ă ă ă ă ura amenin toare îi poruncea s tac ; Cuprins deţă ă ă spaim , pictorul vru s *l strige pe 0i!ita, care sfor iaă ă ă voiniceşte în tind , dar se opri şi începu s r&d frica i seă ă ă împr ştie într*o clip ( în fa a lui se afla portretul cump rată ă ţ ă şi uitat cu des v&rşire" Razele lunii lumin&nd odaia c zură ă ă şi pe portret şi*i d dur o ciudat putere de via " 5ictorulă ă ă ţă începu s *l cerceteze şi s *l ştearg " +uie buretele în ap , îlă ă ă ă trecu de c&teva ori pe p&nz şi*l cur aproape de totă ăţă

praful şi murd ria de care se îmb&csise, îl at&rn pe pereteă ă dinaintea lui, minun&ndu*se şi mai mult de e2traordinara luiart ; Ba a parc prinsese via , oc$ii îl privir în aşa fel,ă ţ ă ţă ă înc&t pictorul tres ri şi se d du înapoi, spun&nd uimit(ă ă

= Se uit ; se uit ca un om:ă ă#i veni în minte povestea auzit odat de la profesor,ă ă

despre un portret al vestitului eonardo da ?inci, la caremarele maestru lucrase c& iva ani şi totuşi îl socotea totţ neispr vit, cu toate că ă ' dup cum spune ?asariă ' erasocotit de to i drept 3cea mai des v&rşit şi mai cizelatţ ă ă ă oper de art 4" Cei mai des v&rşi i erau oc$ii care st&rneauă ă ă ţ uimirea contemporanilor" Erau redate pe p&nz p&n şi celeă ă mai mici vinişoare, cele abia v zute"ă

Dar portretul aflat înaintea lui Ceart!ov avea ceva ciudat"Asta numai era art ( era ceva care strica armonia" %c$iiă

erau vii, omeneşti: 5arc fuseser scoşi de la un om viu şiă ă puşi în portret, în timp ce se uita la tablou, Ceart!ov nusim ea desf tarea în l toare care* i cuprinde sufletul c&ndţ ă ă ţă ţ priveşti opera unui pictor, oric&t de însp im&nt tor ar fiă ă subiectul( avea un sentiment boln vicios, c$inuitor"ă

= Ce*o fi asta9 ' se întreb el"ă ' E doar natura; naturavie" Atuncea de unde vine acest sentiment ciudat şinepl cut9 Sau imitarea servil , literar , a naturii, e oă ă ă greşeal şi pare un strig t strident şi spart, sau tratarea cuă ă

1L



nep sare a unui subiect, f r suflet, f r s te identifici cuă ă ă ă ă ă el, î i înf işeaz numai groaznica realitate, neluminat deţ ăţ ă ă sc&nteierea g&ndirii de nep truns, ascuns în tot ceea ceă ă e2ist 9 E ca şi cum ai vrea s înf işezi un om frumos, dară ă ăţ te înarmezi cu bisturiul, îi spinteci p&ntecele şi ar i o fiinăţ ţă dezgust toare" De ce oare la unii pictori o natur obişnuită ă ă şi ur&t parc are nimb şi nu numai c nu te impresionează ă ă ă ur&t, dar parc te desfat , înc&t tot ce te încon/oar curgeă ă ă şi se mişc într*un ritm mai calm, mai egal9 i de ce la altă pictor ' aceeaşi natur î i pare ur&t şi murdar , cu toate că ţ ă ă ă şi el a lucrat cu fidelitate9 Acea natur pare ur&t şiă ă

murdar , pentru c *i lipseşte transfigurarea" Aşa şi cuă ă peisa/ul( oric&t de minunat ar fi, tot îi lipseşte ceva, dacă nu*i luminat de soare"

Ceart!ov se apropie de portret din nou, s vad mai bineă ă oc$ii aceia stranii şi v zu cu groaz cum se uit la d&nsul"ă ă ă Asta nu mai era o copie fidel a naturii, era e2presiaă ciudat de pe fa a unui mort ieşit din morm&nt" Bie datorită ţ ă razelor lunii care aduc cu ele delirul visului şi îmbrac totulă în alte forme, opuse zilei pozitive, fie datorit altei cauze,ă dar pictorului i se f cu deodat fric s r m&n singur înă ă ă ă ă ă odaie"

Se dep rta de portret încet, şi se întoarse cu spatele laă el, ca s nu*l mai priveasc " Totuşi, se uita pe furiş,ă ă împotriva voin ei lui" #n cele din urm i se f cu fric s maiţ ă ă ă ă umble prin odaie" #şi tot întorcea capul cu team , ca şi cumă

l*ar fi urm rit cineva" 0u era fricos din fire, dar în searaă aceea i se ascu iser nervii şi imagina ia, şi nu*şi putea daţ ă ţ seama de ce*l cuprinsese acel sim m&nt de fricţă ă instinctiv " Se aşez într*un col dar şi acolo i se p ru c seă ă ţ ă ă uit cineva la el, peste um r" 0u putea s *i înl ture fricaă ă ă ă nici sfor itul lui 0i!ita din antret" Se ridic , în sf&rşit, merseă ă cu oc$ii în p m&nt p&n dup paravan şi se culc " ? zuă ă ă ă ă înt&i, printre cr p turile paravanului, odaia luminat deă ă ă lun şi portretul at&rnat pe perete, drept înaintea lui" %c$iiă

11



aceia se a intir spre el, mai îngrozitori, mai misterioşi"ţ ă 5arc numai pe el voiau s *l priveasc " Ceart!ov se scul ,ă ă ă ă cu un sentiment ap s tor şi acoperi portretul de sus p&nă ă ă /os, cu un cearceaf" Se culc la loc, liniştit, g&ndindu*se laă s r cie, la trista soart a pictorilor şi la spinoasa cale peă ă ă care urma s*o str bat pe lumea asta; Dar f r voia luiă ă ă ă oc$ii i se îndreptar , printre cr p turile paravanului, spreă ă ă portretul acoperit" Cearceaful p rea şi mai alb subă str lucirea lunii" %c$ii însp im&nt tori parc se uitau prină ă ă ă p&nz " Ceart!ov privi portretul cu groaz , cu o şi mai mareă ă încordare, s se conving dac nu cumva i se n zare"ă ă ă ă

Deodat , v zu aievea; c cearceaful nu mai era;ă ă ă Descoperit în întregime, portretul se uita drept la el,p trunz&ndu*l p&n în ad&ncul sufletului"ă ă

.nima i se opri cu groaz şi iat ce*i fu dat s vad (ă ă ă ă b tr&nul din tablou se mişc deodat , se spri/ini de ram ,ă ă ă ă se ridic în m&ini, îşi scoase picioarele afar , ieşi dină ă cadra; Se vedea prin cr p turile paravanului rama goal "ă ă ă Se auzi în atelier zgomot de paşi, apropiindu*se de paravan">ietul pictor sim ea cum îi zv&cneşte inima din ce în ce maiţ tare" Aştepta cu r suflarea t iat clipa c&nd b tr&nul se vaă ă ă ă uita dup paravan" i se uit în adev r; Avea aceeaşi faă ă ă ţă ca de bronz, iar oc$ii mari i se roteau întruna" Ceart!ov vrus strige, dar sim i c i s*a stins glasul, încerc s se mişte,ă ţ ă ă ă dar trupul îi era eap n" Cu gura c scat şi cu r suflareaţ ă ă ă ă t iat , se uita la vedenia înalt , înv luit în veşm&ntu*i larg,ă ă ă ă ă

asiatic, şi aştepta s vad ce are s fac " > tr&nul i seă ă ă ă ă aşez aproape la picioare şi scoase ceva dintre cuteleă veşm&ntului" Era un sac" #l dezleg , îl lu de cele două ă ă col uri şi*l scutur " Bişicuri lungi şi grele c zur pe podeleţ ă ă ă cu zgomot surd" Erau învelite în $&rtie albastr şi pe eleă scria( 31LLL cervone i4ţ 8" Apoi, dup ce*şi scoase m&inileă lungi şi osoase din m&necile largi ale veşm&ntului, b tr&nulă începu a desface fişicurile" Se v zur sclipiri de aur" Cu totă ă

8 +onede de aur de cinci sau zece ruble, în Rusia arist " 60" red" rom"7ţ ă18



sentimentul ap s tor şi cu toat spaima nem rginit ce*lă ă ă ă ă st p&nea, pictorul îşi a inti privirea asupra aurului" 5riveaă ţ nemişcat cum îl dezveleau m&inile osoase, cum str lucea,ă cum suna înfundat şi cum fişicurile se f ceau la loc"ă

#n aceeaşi clip v zu c un fişic care se rostogolise maiă ă ă departe, se oprise c$iar l&ng piciorul patului" 5ictorul îlă în$a cu o mişcare aproape convulsiv şi se uit cuţă ă ă spaim , s *şi dea seama dac b tr&nul nu l*a v zut" Dar elă ă ă ă ă p rea foarte ocupat îşi adun fişicurile, le puse din nou înă ă sac, apoi f r s se uite la pictor, se duse dup paravan"ă ă ă ă .nima lui Ceart!ov zv&cnea puternic, auzind cum r sun înă ă

odaie zgomotul de paşi îndep rt&ndu*se" Str&ngea fişicul înă m&n tot mai tare, tremur&nd din tot trupul, c&nd auziă deodat paşii apropiindu*se din nou de paravan" Se vede că ă b tr&nul îşi d duse seama c *i lipseşte un fişic" #l privea iar,ă ă ă de dup paravan" Dezn d /duit, pictorul str&nse fişicul înă ă ă m&n din r sputeri, îşi adun toat vlaga ca s fac oă ă ă ă ă ă mişcare, scoase un strig t şi se deştept "ă ă

Era sc ldat de sudori reci" .nima îi zv&cnea cum nu seă poate mai puternic" Sim ea în piept o greutate at&t deţ mare, înc&t parc şi*ar fi dat ultima suflare"ă

3Am visat oare94 se întreb el, cuprinz&ndu*şi capul cuă m&inile"

Dar impresia însp im&nt toare a înt&mpl rii nu era aceeaă ă ă a unui vis" Aşa treaz, v zu cum b tr&nul intr la loc în ram ,ă ă ă ă şi c$iar cum îi flutur poalele $ainei largi prin fa a oc$ilor;ă ţ

în acelaşi timp, sim ea limpede c inuse în m&n oţ ă ţ ă greutate, cu un minut înainte"Din ung$erele întunecoase ale atelierului, razele lunii

scoteau la iveal p&nze, o m&n de g$ips, o draperie uitată ă ă pe mas , o perec$e de pantaloni şi nişte cizme murdare"ă Abia acum îşi d du seama pictorul c nu st în pat, ci înă ă ă picioare în fa a portretului" 0u se putea dumiri cum a a/unsţ acolo" #l surprinse şi mai mult faptul c portretul eraă descoperit şi c nu mai era nici pomeneal de cearceaf"ă ă

1<



#ngrozit, privea int portretul şi vedea oc$ii vii, de om,ţ ă pironi i asupra lui" % sudoare rece îi broboni fa a" ?ru s seţ ţ ă dea la o parte dar parc picioarele îi erau intuite deă ţ podele" #şi d dea bine seama c nu viseaz ( b tr&nul îşiă ă ă ă mişc tr s turile fe ei, buzele i se întinser spre pictor, ca şiă ă ă ţ ă cum ar fi vrut s sug toat vlaga din el; Ceart!ov scoaseă ă ă un ip t dezn d /duit şi; se deştept "ţ ă ă ă ă

= %are şi asta a fost vis95ip i lucrurile din /urul lui, cu inima gata s *i spargă ă ă

pieptul" Da, era culcat în pat, în pozi ia în care adormise"ţ 5aravanul îi sta în fa , iar razele lunii umpleau atelierul"ţă

#ntocmai aşa cum îl acoperise cu cearceaful, portretul sevedea la locul lui prin cr p turile paravanului" ?a s zic şiă ă ă ă asta fusese un vis" i totuşi mai simte şi acum c m&na luiă încleştat a inut ceva" .nima îi b tea at&t de repede, înc&tă ţ ă îl însp im&nta şi sim ea în piept o greutate de nesuportat"ă ţ Se uit int la cearceaf, prin cr p tura paravanului" iă ţ ă ă ă deodat cearceaful prinse s se desfac , parc sub el s*ar fiă ă ă ă zb tut nişte m&ini, spre a*l da la o parte"ă

3Doamne, Dumnezeule, ce*o mai fi şi asta94 strigă Ceart!ov, f c&ndu*şi cruce dezn d /duit şi se deştept "ă ă ă ă

i sta fusese vis: S ri din pat ca ieşit din min i; 0u*şiă ă ţ da seama dac e coşmar, n lucire ori aiureal din pricinaă ă ă frigurilor, sau o ar tare vie" Se duse la fereastr şi desc$iseă ă un geam, c ut&nd s *şi potoleasc turburarea sufletului şiă ă ă s&ngele r scolit, care*i zv&cnea n valnic prin toate vinele" #lă ă

învior un val de v&nt rece şi înmiresmat" Razele lunii maiă sc ldau acoperişurile şi zidurile albe ale caselor, cu toate că ă nori mici treceau pe cer tot mai deşi" Era linişte" Din c&nd înc&nd îi a/ungea la urec$e, din dep rtare, sc&r &itul uneiă ţ bir/i, al c rei vizitiuă ' leg nat de leneşa luiă m&r oagţ ă ' dormea în vreo ulicioar întunecoas , înă ă aşteptarea unui muşteriu înt&rziat" 5ictorul se uit multă afar sco &ndu*şi capul prin oc$iul ferestrei" Apoi, c&ndă ţ prinser a se ar ta pe cer semnele zorilor, sim i cum începeă ă ţ

1@



s mo ie înc$ise fereastra, se culc , şi, dup pu in, c zuă ţă ă ă ţ ă într*un somn greu"

Se deştept t&rziu cu senza ia nepl cut c parc ar fiă ţ ă ă ă ă respirat aer înc rcat cu bio2id de carbon" #l durea capul" %ă lumin slab se rev rsase prin odaie şi o umezeală ă ă ă nepl cut plutea în aer, p trunz&nd prin cr p turileă ă ă ă ă ferestrelor cu pervazuri, unde se aflau îngr m diteă ă cartoane şi p&nze preg tite pentru pictat, întunecat la fa ,ă ţă ab tută ' ca o curc plouată ă ' Ceart!ov se aşez peă canapeaua cu pielea rupt , neştiind ce s mai fac " #n celeă ă ă din urm , îşi aminti de vis" 5e m sur ce*i revenea înă ă ă

memorie, visul era aşa de ap s tor şi de viu, înc&t începu aă ă se îndoi c visase, sau c fusese doar un delir nu cumvaă ă era vorba de altceva, nu v zuse aievea acel c$ip9ă

Trase cearceaful şi cercet ciudatul portret la luminaă zilei" %c$ii îl izbir , într*adev r, prin vioiciunea loră ă neobişnuit , dar Ceart!ov nu mai descoperi în ei nimică însp im&nt tor, doar c *i l sau în suflet un sentimentă ă ă ă nepl cut şi nel murit" Cu toate acestea, nu era deplină ă convins c visase" i c$iar de*ar fi fost aşa, visul avusese oă fr&ntur de însp im&nt toare realitate" > tr&nul parc *iă ă ă ă ă spunea cu privirea şi cu toat fa a lui c fusese la el înă ţ ă noaptea aceea, iar pictorul sim ea c inuse în m&n , cuţ ă ţ ă c&teva clipe mai înainte, o greutate pe care i*ar fi smuls*ocineva" Sim ea c dac ar fi inut fişicul mai bine, i*ar fiţ ă ă ţ r mas în m&n şi dup ce s*a trezit din vis"ă ă ă

= Dac aş avea m car o parte din acei bani:ă ă Dumnezeule: ' spuse Ceart!ov, oft&nd greu"#şi înc$ipuia fişicurile pe care le v zuse v rs&ndu*se dină ă

sac, cu ademenitoarea însemnare( 31LLL cervone i4"ţ Bişicurile se desf ceau, aurul str lucea, şi fişicurile seă ă str&ngeau la loc" 5ictorul sta buimac, se uita int în gol, şiţ ă nu*şi putea lua oc$ii de la vedenia aceea, ca un copil carest înaintea unei t vi cu dulciuri şi îng$ite în sec, v z&ndă ă ă cum m n&nc al ii" % b taie în uş îl f cu s se trezească ă ţ ă ă ă ă ă

1



din g&nduri în c$ip nepl cut" .ntr proprietarul şi comisarulă ă cartierului, a c rui vedereă ' dup cum se ştieă ' e mainepl cut pentru oamenii simpli, dec&t mutra unuiă ă solicitant pentru boga i" 5roprietarul micii case unde locuiaţ Ceart!ov era o creatur cum sunt de obicei proprietarii deă case din strada a 1*a de pe insula ?asilievs!i, din5etersburgul vec$i, sau din fundul -olomnei, f pturi cumă sunt multe în Rusia şi al c ror caracter e tot at&t de greu deă definit, ca şi culoarea unei redingote mult purtate" #ntinere e fusese c pitan şi îi pl cuse s zbiere fuseseţ ă ă ă întrebuin at şi în treburi civile era b t uş, scandalagiu, unţ ă ă

om descurc re , ferc$eş, dealtfel, îns prost" Toate acesteă ţ ă particularit i i se contopiser la b tr&ne e într*un totăţ ă ă ţ neprecis şi şters" Acum era v duv, fusese pus în retragere,ă şi nu mai era ferc$eş, nu se mai l uda, şi nici nu mai c utaă ă s st&rneasc z&zanii( nu*i mai pl cea dec&t s bea ceai,ă ă ă ă discut&nd fel de fel de nimicuri, sau s se plimbe prin cas ,ă ă îndrept&nd mucul lum&n rii punctual, la sf&rşitul fiec reiă ă luni îşi vizita c$iriaşii, s *şi încaseze c$iriile ieşea în stradă ă cu c$eia în m&n , ca s se uite la acoperişul casei, alungaă ă portarul din mag$erni a unde se ascundea s doarmţ ă ă ' într*un cuv&nt, era un pensionar, care, dup o via zbuciumată ţă ă şi dezm at , nu mai p streaz dec&t apuc turi mesc$ine"ăţ ă ă ă ă

= ?ezi şi dumneata, ?aru$ -uzmici, ' spuse elcomisarului, f c&nd cu m&inile un gest de dezn de/deă ă ' nu*mi pl teşte c$iria: 0u*mi pl teşte şi pace"ă ă

= Ce s fac dac n*am bani9 +ai aşteapt pu in, şi* iă ă ă ţ ţ pl tesc:ă= 0u pot s mai aştept, omule:ă ' spuse proprietarul

m&nios, f c&nd o mişcare cu c$eia în m&n "ă ă ' it *te,ă locotenentul colonel 5otogon!in st la mine de şapte ani;ă Anna 5etrovna >u$misterova ine cu c$irie şi magazia şiţ gra/dul cu iesle pentru doi cai, şi are trei slugi" ?ezi cec$iriaşi am: Ca s fiu sincer, la mine nu s*a mai pomenită aşa ceva ' s nu pl teşti c$irie; B bine şi d *mi banii ceă ă ă ă

1



mi se cuvin şi car *te de aici:ă= Da, dac te*ai obligat, pl teşte:ă ă ' spuse comisarul

cl tin&nd uşor din cap şi*şi v&r un deget dup un nastureă ă ă al uniformei"

= Cu ce s pl tesc, v întreb9 0*am niciun ban:ă ă ă= Atunci, pl teşte*i cu produse ale meserieiă

dumitale: ' spuse comisarul" ' 5oate dumnealui ar primitablouri"

= 0u, taic , n*am nevoie de tablouri: + car dac ar aveaă ă ă subiecte cuviincioase, s le pot at&rna în cas ; Dac ar fi,ă ă ă s zicem, un general cu stea, sau portretul prin uluiă ţ

-utuzov: Dar aşa, uite ce*a zugr vită ' un mu/ic în rubaşc ;ă pe servitorul care*i freac culorile" Auzi dumneata, s *i facă ă ă porcului stuia portretul: Am s *l iau într*o zi la b taie, că ă ă ă mi*a scos toate cuiele de la broaşte, tic losul: it *te ceă ă picteaz t&n rul acesta( %daia în care locuieşte; S*o fiă ă pictat barem c&nd era or&nduit şi curata: .ns a înf işat*oă ă ăţ cu toat murd ria şi gunoiul dintr*însa" it *te şi dumneata,ă ă ă cum mi*a murd rit odaia: Am c$iriaşi care stau la mine deă şapte ani; colonei, pe Anna 5etrovna >u$misterova; Să ştii c nu e2ist c$iriaş mai r u dec&t un pictor: Tr ieşteă ă ă ă mai r u dec&t un porc; S te fereasc dumnezeu:ă ă ă

>ietul pictor fu silit s asculte toate acestea cu r bdareă ă între timp, comisarul începu s e2amineze tablourile şiă studiile dovedind îndat c sufletul lui e mai viu dec&t ală ă proprietarului şi nu e str in de impresiile artistice"ă

= )m: ' spuse el, ar t&nd cu degetul o p&nz careă ă înf işa o femeie goal "ăţ ă ' ite un subiect; cum s spun;ă Cu t&lc" Dar sta de ce are negrea sub nas9 S*a m&n/it cuă ţă tabac9

= Aceea e umbra: ' r spunse aspru Ceart!ov, f r s seă ă ă ă uite la comisar"

= 5uteai s*o pui în alt loc: Sub nas, prea bate la oc$i" Darportretul sta al cui e9ă ' urm comisarul, apropiindu*se deă portretul b tr&nului"ă ' 5rea e însp im&nt tor" %are a fost înă ă

1G



adev r at&t de înfricoş tor9 Aoleu, se uit cu adev rat, nuă ă ă ă altceva; 5arc ar fi romoboi" Cine i*a pozat pentruă ţ tabloul sta9ă

= n; ' începu Ceart!ov, dar nu sf&rşi"Se auzise un trosnet; Comisarul ap sase pesemne preaă

tare rama portretului cu m&inile lui v&n/oase şi grosolanede poli ist( sc&ndurile laterale intrar în untru, una din eleţ ă ă c zu şi odat cu ea c zu cu un zgomot surd un fişică ă ă albastru" Ceart!ov v zu îndat însemnarea( 31LLLă ă cervone i4" Se aplec s *l ridice ca un nebun îl apuc , îlţ ă ă ă str&nse convulsiv şi m&na i se l s în /os sub greutate"ă ă

= 5arc ar fi zorn it bani:ă ă ' spuse comisarul, auzindnumai zgomotul lucrului c zut, c ci de v zut n*avuseseă ă ă timp s *l vad aşa de repede se plecase pictorul s *l ridice"ă ă ă

= Ce te priveşte pe dumneata9= + priveşte pentru c trebuie s pl teşti imediată ă ă ă

c$iria" 5entru c ai bani şi nu vrei s pl teşti:ă ă ă= >ine, am s *i pl tesc ast zi:ă ă ă= Atuncea de ce n*ai vrut s *i pl teşti mai înainte, de ceă ă

nec /eşti proprietarul şi mai pui şi poli ia pe drumuri9ă ţ= 5entru c n*am vrut s m ating de banii aceştia: Dară ă ă

disear îi pl tesc tot şi m&ine m mut" 0u vreau s mai stauă ă ă ă la un proprietar ca dumneata"

= Ei bine, .van .vanovici, are s * i pl teasc :ă ţ ă ă ' spusecomisarul proprietarului" ' în cazul c&nd n*ai s fii mul umită ţ p&n disear ; s nu se supere domnul pictor:ă ă ă

Dup aceste cuvinte comisarul îşi puse tricornul şi ieşi înă tind " .eşi şi proprietarul dup el, cu capul plecat şi parcă ă ă pe g&nduri"

= Slav Domnului c s*au c rat:ă ă ă ' spuse Ceart!ov c&ndauzi c s*a înc$is uşa de afar "ă ă

Apoi, sco &ndu*şi capul în tind ca s *l e2pedieze şi peţ ă ă 0i!ita ' şi s r m&n singură ă ă ' încuie uşa în urma lui, se întoarse în atelier cu inima zv&cnind şi desf cu fişicul" Erauă acolo cervone i" 0oi, sclipitori ca focul" 3%are nu*i un vis94ţ

1H



se tot întreba st&nd l&ng gr mada de galbeni, aproapeă ă nebun" Bişicul avea 1LLL de cervone i în cap" Ar tauţ ă întocmai ca aceia v zu i în vis" Timp de c&teva minute, îi totă ţ lua în m&n , îi tot e2amina şi nu*şi putea veni în fire" #şiă aminti deodat toate poveştile cu comori şi casete cuă sertare secrete, l sate de unii str moşi nepo ilor lor, cuă ă ţ toat ferma lor convingere c aceştia îşi vor risipi în viitoră ă averea"

30u cumva s*o fi g&ndit vreun bunic s lase un dară vreunui nepot în rama unui portret de familie94 g&ndiCeart!ov" Cuprins ca de un delir romantic se întreba dacă

nu e2ist vreo leg tur misterioas între înt&mplarea astaă ă ă ă şi soarta sa" %are n*o fi fost legat e2isten a portretului deă ţ e2isten a luiţ ' iar cump rarea n*o fi fost cumva un lucruă dinainte $ot r&t9 începu s cerceteze rama, curios" #ntr*oă ă parte se afla o mic scobitur , acoperit cu o sc&ndurică ă ă ă într*un c$ip at&t de meşteşugit şi de discret, înc&t dac n*ară fi rupt*o m&na grea a comisarului, cervone ii ar fi r masţ ă acolo în pace p&n la sf&rşitul lumii" E2amin&nd portretul,ă Ceart!ov se minuna din nou de e2ecu ia minunat şi deţ ă modul e2traordinar în care erau e2ecuta i oc$ii" 0u i se maiţ p reau însp im&nt tori acuma, dar privindu*i, încercaă ă ă totuşi, f r voie un sentiment nepl cut" 3>unicul oricui vei fiă ă ă fost, spuse el, dar pentru asta am s * i fac o ram de aur cuă ţ ă geam4"

&ndind astfel, acoperi gr mada de aur din fa a lui cuă ţ

m&na" Atingerea îi gr bi b t ile inimii" 3Ce s fac cu banii9ă ă ă ă g&ndea el, privind int cervone ii" Acum e2isten a mi*eţ ă ţ ţ asigurat pe cel pu in trei ani" 5ot s m înc$id în cas şi să ţ ă ă ă ă lucrez" Am bani pentru uleiuri, pentru mas , pentru ceai,ă pentru c$eltuial şi pentru c$irie" De acum înainte nimeniă n*o s m mai tulbure şi nimeni n*o s m mai s&c&ie: îmiă ă ă ă cump r un manec$in bun, comand un tors de g$ips,ă modelez nişte picioare, şi o voi avea astfel pe ?enus îmiiau copii de pe cele mai bune tablouri; Dac muncesc vreoă

1K



trei ani pentru mine ' f r grabă ă ă ' şi nu numai spre a*mivinde lucr rile, îi întrec pe to i, pot s a/ung un pictoră ţ ă vestit4"

Astfel îşi spunea, astfel g&ndea, dar auzea din l untrul luiă alt glas mai puternic, mai r sun tor" 5rivi aurul înc odat ,ă ă ă ă iar cei 88 de ani ai lui şi tinere ea înfl c rat vorbir altfel:ţ ă ă ă ă; Tot ce privise mai înainte cu invidie, tot ce admirase dedeparte, îng$i ind în secţ ' era acum în puterea lui" A$, cum începu a*i zv&cni inima, numai g&ndindu*se la toateacestea: S *şi pun un frac modern, s se poat înfruptaă ă ă ă dup un post îndelungat, s *şi înc$irieze o locuin bun , să ă ţă ă ă

se duc la teatru, la o cofet rie; fi aşa mai departe" uă ă ă banii şi fugi în strad "ă+ai înt&i se duse la un croitor, şi se îmbr c din cap p&nă ă ă

în picioare privindu*se întruna în oglind ca un copil îşiă cump r parfum, pom da şi*şi înc$irie pe 0evs!i 5rospe!t,ă ă ă f r s se tocmeasc , o locuin lu2oas , cu oglinzi şiă ă ă ă ţă ă ferestre dintr*un singur geam" B r s stea la g&nduri îşiă ă ă cump r un lornion scump, îşi lu o mul ime de cravate,ă ă ă ţ mai multe dec&t ar fi trebuit, apoi se duse la coafor şi*şiondul zulufii, se plimb de dou ori cu cupeul prin oraş,ă ă ă m&nc f r m sur bomboane la o cofet rie şi intr într*ună ă ă ă ă ă ă restaurant francez, despre care auzise p&n atuncea lucruriă tot at&t de vagi ca şi despre statul c$inezesc" +&nc cuă ifose, arunc&nd publicului priviri destul de arogante, sau îndrept&ndu*şi întruna zulufii în fa a oglinzii" > u o sticl deţ ă ă

şampanie de a c rei e2isten , de asemenea, ştiuse p&nă ţă ă atuncea numai din auzite" > utura îl ame i pu in şi ieşi dină ţ ţ restaurant înviorat, sprinten, ca şi cum toat lumea ar fiă fost a lui" Se plimb pe strad îng&mfat, privind lumea prină ă lornion" 5e un pod înt&lni pe un fost profesor de*al lui şi*itrecu prin fa seme , ca şi cum nici nu l*ar fi v zut, înc&tţă ţ ă dasc lul se opri şi r mase nemişcat pe pod, vremeă ă îndelungat cu fa a plin de mirare"ă ţ ă

Tot calabal&cul lui, şevalet, p&nze, picturi şi lucruri au

8L



fost" Duse la locuin a lu2oas în aceeaşi sear " Ceea ce eraţ ă ă mai bun fu pus la loc de cinste, iar ce era mai prost, într*uncol " Ceart!ov se plimba prin od ile splendide, tot privindu*ţ ăse în oglind " #n suflet i se n scu dorin a de neînvins de aă ă ţ c&ştiga gloria imediat şi de a deveni cunoscut" 5arc auzeaă lumea spun&nd( 3Ceart!ov: A i v zut lucr rile lui Ceart!ov9ţ ă ă Ce penel minunat are Ceart!ov: Ce talent viguros areCeart!ov:4 mbla prin odaie entuziasmat şi g&ndurile îizburau aiurea" A doua zi, lu zece cervone i şi se prezentă ţ ă la directorul unui ziar de tira/, s *i cear un spri/in generos"ă ă Bu primit de c tre ziarist în c$ip cordial acesta îi spuseă

numaidec&t 3prea venerabile4, îi str&nse am&ndouă m&inile şi*l întreb de numele lui, de al tat lui şi de adres "ă ă ă A doua zi ap ru în ziar, sub un anun de un nou fel deă ţ lum&n ri de seu, un articol cu urm torul cuprins(ă ă

„Despre neobişnuitul talent al domnului Ceartkov”

30e gr bim s facem o bucurie locuitorilor cul i aiă ă ţ capitalei, anun &ndu*le o ac$izi ie despre care se poateţ ţ spune c e minunat din toate punctele de vedere" Toată ă ă lumea e de acord în ce priveşte afirma ia c avem multeţ ă figuri şi c$ipuri str lucite, dar p&n acum n*am avută ă mi/loace de a le transpune pe p&nza miraculoas , spre a fi,ă transmise posterit ii" Acum, aceast lips a fost împlinit "ăţ ă ă ă E2ist un pictor care întruneşte toate condi iileă ţ

trebuincioase"" % femeie frumoas poate fi acum sigur că ă ă va fi redat cu toat gra ia şi cu tot farmecul ei vaporos,ă ă ţ fin, înc&nt tor, pl cut şi minunat, ca un fluture care treceă ă prim vara de la o floare la alta" n tat de familieă ă respectabil se va vedea încon/urat de toat familia" nă negustor, un ostaş, un cet ean, un b rbat de stat, oricineăţ ă îşi va continua drumul cu un nou zel" r bi i*v , gr bi i*v :ă ţ ă ă ţ ă De la o plimbare, de la o petrecere la un prieten, sau de laverişoara dumneavoastr , de la o pr v lie lu2oas , ori undeă ă ă ă

81



v*a i afla, gr bi i*v : Atelierul minunat al pictorului 60evs!iţ ă ţ ă 5rospe!t, num rul cutare7 e plin de portrete datorită ă penelului s u demn de m&na unui ?an DJc!, sau a unuiă Tizian" 0u ştii de care lucruri s te minunezi mai înt&i( deă e2actitatea desenului şi de asem narea cu modelul, sau deă e2traordinara str lucire şi fr gezime a coloritului" Bii l udat,ă ă ă pictore: Ai tras un loz norocos" ?ivat, Andrei 5etrovici:65recum se vede, ziaristului îi pl cea s fie familiar7"ă ă

5ream reşte*te pe dumneata şi pream reşte*ne pe noi"ă ă ?om şti s te pre uim" Afluen a publicului şi, împreun cuă ţ ţ ă aceasta şi banii ' cu toate c unii dintre confra ii noştri,ă ţ

ziariştii, se ridic împotriva loră ' î i vor fi r splata"Mţ ă

5ictorul citi acest anun cu o tainic mul umire, seţ ă ţ însenin la fa " Baptul c vorbea despre el presa era cevaă ţă ă nou" Reciti articolul de c&teva ori" Compara ia cu ?an DJc!ţ şi cu Tizian îl m guli" De asemenea îi pl cu mult e2presia(ă ă 3?ivat, Andrei 5etrovici:4 #n coloanele unui ziar i se spuneape numele mic şi pe numele tat lui s u( o cinsteă ă necunoscut de el p&n atuncea" #ncepuse s se plimbeă ă ă repede prin odaie, zburlindu*şi p rul; >a se aşeza înă fotoliu, ba se scula şi se aşeza pe divan ' înc$ipuindu*şimereu cum are s *şi primeasc vizitatorii şiă ă vizitatoarele ' sau se apropia de c&te o p&nz şi f ceaă ă înaintea ei o mişcare repede cu penelul, c ut&nd s *şiă ă deprind m&na cu gesturi gra ioase" A doua zi, clopo elulă ţ ţ

de la uş începu s zb&rn&ie" 5ictorul fugi s desc$id " .ntră ă ă ă ă o doamn , înso it de fata ei, de optsprezece ani, şi de ună ţ ă lac$eu în livrea îmbl nit "ă ă

= Dumneata eşti monsieur Ceart!ov9 ' întreb doamna"ă 5ictorul se înclin "ă

= Despre dumneata se scrie at&ta9 Se spune că portretele dumitale sunt culmea perfec iunii"ţ

Dup ce rosti aceste cuvinte, doamna îşi puse lornionul laă oc$i şi începu s cerceteze pere ii goi"ă ţ

88



= nde* i sunt portretele9ţ= e*am scos: ' spuse pictorul, pu in f&st&cit;ţ ' Abia m*

am mutat aici şi picturile sunt înc pe drum; n*au a/unsă înc "ă

= Ai fost în .talia9 ' întreb doamna, fi2&ndu*l cuă lornionul, pentru c nu g sise altceva de privit"ă ă

= 0u, n*am fost, dar am vrut s m duc; De fapt, mi*amă ă am&nat deocamdat c l toria; ede i v rog: Sunte iă ă ă ţ ă ţ obosite9

= +ul umesc, am stat destul în cupeu" A$, în sf&rşit, v dţ ă lucr ri de*ale dumitale,ă ' spuse doamna şi se îndreptă

repede spre peretele din fa , privind prin lornion nişteţă studii, sc$i e, perspective şi portrete, aflate pe /os"ţ C!estc"armant, Lisei Lise venez ici#$ %. % odaie pe gustul lui Teniers" ?ezi: 0eor&nduial ; neor&nduial ; o mas , pe eaă ă ă un bust, o m&n , o palet ; .at praf; ?ezi cum e pictat9ă ă ă C!est c"armant# .ar pe p&nza asta, o femeie care se spală pe fa ;ţă &uelle 'olie (i)ure#* A$, iat un mu/ic:ă Lise, Lisein mu/ic în rubaşc : it *te, un mu/ic" ?as zic dumneataă ă ă ă nu faci numai portrete:

= %$, astea sunt nimicuri; sunt studii" +*am amuzatnumai"

= Spune*mi, ce p rere ai despre portretiştii de azi9 0u*iă aşa c azi nu mai sunt pictori de talia lui Tizian9 e lipseşteă vigoarea coloritului, le lipseşte acea; îmi pare r u c nuă ă pot s * i spun în ruseşte" 6Doamna era amatoare de pictură ţ ă

şi colindase cu lornionul toate galeriile din .talia7" Totuşi,monsieur 0oi; a$, cum picteaz el: Ce penel e2traordinar:ă Cred c figurile pictate de el au mai mult e2presie dec&tă ă ale lui Tizian" Dumneata nu*l cunoşti pe monsieur 0oi9

= Cine*i acest 0oi9= +onsieur 0oi9 ?ai, ce talent: .*a f cut portretul izeiă

c&nd n*avea dec&t doisprezece ani" Trebuie s vii neap rată ă

3 E înc&nt tor, iza: iza, vino aici 6în limba francez 7" 60" trad"7ă ă@ Ce figur dr gu : 6în limba francez 7" 60" trad"7ă ă ţă ă

8<



la noi" Lise, s *i ar i albumul: ti i, am venit ca s *i începiă ăţ ţ ă imediat portretul"

= Cu pl cere; Sunt gata numaidec&t:ă#ntr*o clip , Ceart!ov trase spre el şevaletul cu p&nzaă

preg tit pentru pictat, lu paleta în m&n şi îşi a intiă ă ă ă ţ privirea pe c$ipul palid al fetei" Dac ar fi fost cunosc tor ală ă firii omeneşti ar fi citit numaidec&t începutul unei pasiunicopil reşti pentru baluri, un început de melancolie şi deă p rere de r u c orele de dinainte şi de dup mas suntă ă ă ă ă at&t de lungi, dorin a de a*şi ar ta roc$ia nou la plimbare,ţ ă ă şi urmele grele ale unei s&rguin e reci pentru studiereaţ

diferitelor arte, impuse de c tre mama ei, pentru în l areaă ă ţ sufletului şi a sim mintelor"ţăDar pictorul nu vedea pe acest c$ip fraged dec&t

str vezimea c rniiă ă ' amintind aproape porcelanul ' at&t deademenitoare pentru penel, uşoara şi atr g toarea eiă ă paliditate, un g&t alb şi sub ire şi o aristocratic sub irime aţ ă ţ taliei" Se şi preg tea s triumfe, s *şi arate uşurin a şiă ă ă ţ str lucirea penelului, care p&n atuncea avusese de*a faceă ă numai cu tr s turile aspre ale unor modele grosolane, sauă ă cu severele opere de art antice şi cu copii de pe opereleă unor maeştri clasici" #şi şi înc$ipuia cum are s arate acestă c$ip vaporos"

= tii, ' spuse doamna cu o e2presie oarecummişc toare pe fa ,ă ţă ' aş vrea; e îmbr cat cu o roc$ie; 0*ă ăaş vrea s*o pictezi într*o roc$ie cu care ne*am obişnuit

at&ta" Aş vrea ca fata mea s fie îmbr cat simplu şi să ă ă ă stea la umbra unui copac, pe fondul unui c&mp; iar îndep rt ri s fie o cireada sau un cr&ng; S nu se vad că ă ă ă ă ă s*a preg tit s mearg la un bal sau la o serat , î i spună ă ă ă ţ sincer c balurile noastre ne omoar sufletul, ne atrofiaz şiă ă ă cele din urm r m şi e ale sentimentelor; în elegi9 Aşă ă ă ţ ţ vrea s fie mai mult simplitate; C&t mai mult simplitate:ă ă ă

Dar vai: 5e fa a mamei şi a fetei era scris c dansaserţ ă ă at&t de mult la baluri, înc&t am&ndou aveau figurileă

8@



aproape ca de cear "ăCeart!ov se apuc de treab , îşi aşez modelul, apoiă ă ă

c$ibzui c&teva clipe şi trase cu penelul în aer c&teva linii,fi2&ndu*şi puncte de reper în g&nd" #nc$ise un oc$i pe /um tate, se d du pu in înapoi, arunc o privire de departeă ă ţ ă şi f cu sc$i a într*un ceas" #ncepu s picteze, mul umit"ă ţ ă ţ ucrul îl absorbi" it de toat lumea, uit p&n şi c se află ă ă ă ă ă în prezen a unor doamne din aristocra ie, începu c$iar s *şiţ ţ ă arate unele apuc turi specifice pictorilor, sco &nd diferiteă ţ morm ieli şi fredon&nd din c&nd în c&nd, cum face un artistă ad&ncit cu tot sufletul în munca lui" B r s se sinc$iseasc ,ă ă ă ă

silea modelul s ridice capul, printr*o mişcare a penelului,ă în cele din urm , fata începu s se suceasc şi s arate oă ă ă ă oboseal grozav "ă ă

= A/unge: 5entru prima oar , a/unge:ă ' spuse mama"= #nc pu in,ă ţ ' se rug pictorul, absorbit cu totul înă

munc "ă= 0u se poate, e timpul s plec m:ă ă Lise, e ora

trei: ' spuse doamna, uit&ndu*se la un ceasornic mic culan de aur, prins de cordon şi e2clam (ţ ă ' ?ai, ce t&rziu el

= 0umai un minut: ' repet Ceart!ov, cu un glasă nevinovat şi rug tor ca de copil"ă

Dar pesemne c doamna nu era deloc dispus s *iă ă ă îndeplineasc dorin ele artistice, îns îi f g dui, în sc$imb,ă ţ ă ă ă s stea mai mult data viitoare"ă

35 cat, se g&ndi Ceart!ov, tocmai c&nd începea s mi seă ă

dezmor easc m&na4" #şi aduse aminte c în atelierul de peţ ă ă insula ?asilievs!i nu*l întrerupea nimeni c&nd lucra" 0i!itaşedea nemişcat pe acelaşi loc şi putea s *l picteze c&t voia"ă Adormea c$iar în pozi ia în care sta"ţ

5use penelul şi paleta pe scaun, nemul umit, şi se opriţ tulburat înaintea p&nzei"

#l readuse la realitate un compliment spus de c treă doamna din societate" 5orni gr bit spre uş , s *şi conducă ă ă ă vizitatoarele"

8



5e scar , primi invita ia s vin s pt m&na viitoare să ţ ă ă ă ă ă m n&nce la ele, şi se întoarse în odaie vesel: îl fermecaseă aceast aristocrat , p&n atuncea privise asemenea fiin eă ă ă ţ ca pe ceva de care nu te po i apropia, crez&nd c suntţ ă n scute numai ca s treac în goana cailor într*o tr sură ă ă ă ă splendid , cu lac$ei în livrele, cu vizitiu ferc$eşei s arunceă ă doar priviri nep s toare omului care merge pe /os, îmbr cată ă ă într*o manta s r c cioas " i iat c acum, una din" Acesteă ă ă ă ă ă fiin e îi intr încas , el îi face portretul, şi e poftit la mas "ţ ă ă ă #ntr*o cas aristocratic " #l cuprinde un sentiment deă ă ad&nc mul umire" #nc&ntat, se cinsti cu o mas bun , cuă ţ ă ă

un spectacol de sear , şi f cu din nou o plimbare cu cupeulă ă prin oraş, f r s fi avut nevoie de aşa ceva"ă ă ă#n zilele urm toare, nu se mai putu g&ndi la lucr rileă ă

obişnuite" 0u f cu dec&t s se preg teasc şi s aştepteă ă ă ă ă clipa c&nd va zb&rn&i clopo elul" #n sf&rşit, aristocrata veniţ din nou, împreunat cu fata ei palid " 5ictorul le pofti să ă şad , trase p&nza spre elă ' de data aceasta cu mişc riă precise şi cu preten ii de maniere*mondeneţ ' şi începu să picteze" Fiua însorit şi lumina vie îl a/utar mult" Descoperiă ă la acest gingaş model o mul ime de detalii care, odatţ ă prinse pe p&nza, puteau da portretului calit i înalteăţ ' îşid du seama c ar putea s fac ceva deosebit, dac ară ă ă ă ă e2ecuta portretul în întreaga des v&rşire în care i seă înf işa acum modelul" .nima începu s *i tresalte, sim i căţ ă ţ ă va e2prima ceea ce al ii nu b gaser înc de seam " 5icturaţ ă ă ă ă

îl absorbi în întregime" Se ad&nci în lucru, uit&nd cu totul deob&rşia aristocratic a modelului" . se t ia r suflarea, c&ndă ă ă se vedea reînviind pe p&nz tr s turile fine şi carneaă ă ă fraged , aproape str vezie, a tinerei fete" 5rindea fiecareă ă nuan , uşoara paloare a fe ei, albastrul abia perceptibil deţă ţ sub oc$i, şi se preg tise s fi2eze c$iar şi un mie coş ieşită ă pe frunte, c&nd auzi deodat , pe deasupra um rului, glasulă ă mamei(

= ?ai, pentru ce faci asta9 0u*i nevoie: 5oftim, aici, în

8



c&teva locuri; parc e prea mult galben; iar aici sunt miciă pete de culoare înc$is :ă

5ictorul începu s dea l muriri c tocmai aceste peteă ă ă şiaceast paloare dau farmec c$ipului, c fac ca tonurile fe eiă ă ţ s fie pl cute şi vaporoase" . se r spunse îns c ele nu dauă ă ă ă ă niciun farmec, c nu fac ca tonurile s fie pl cute şi că ă ă ă numai lui i se pare"

= Da i*mi voie s pun pu in galben aici, într*un singurţ ă ţ punct: ' spuse pictorul pe un ton naiv"

0u i se îng dui îns nici acest lucru" . se spuse că ă ă Lise east zi cam bolnav şi c , de obicei, nu e c&tuşi de pu ină ă ă ţ

palid ; Dimpotriv , fa a ei te uimeşte prin deosebitaă ă ţ prospe ime a culorilor"ţDezam git şi întristat, Ceart!ov se apuc s retuşezeă ă ă

ceea ce pictase p&n atuncea" Astfel disp rur multeă ă ă tr s turi, aproape imperceptibile, iar odat cu ele disp ru înă ă ă ă parte şi asem narea" 0ep s tor, începu s dea figurii de peă ă ă ă portret acel colorit general care se poate da şi din memorieşi care transform p&n şi fe ele pictate dup natur , înă ă ţ ă ă c$ipuri ideale şi reci, ca acelea ce se v d pe modeleleă şcolare de desen"

Doamna era îns mul umit , c acel colorit /ignitor fuseseă ţ ă ă îndep rtat" #şi ar t îns mirarea c lucrul dureaz at&t deă ă ă ă ă ă mult, ad ugind că ă ' dup c&t auziseă ' Ceart!ov ar fi pututface un portret în dou şedin e" 5ictorul nu ştiu ce să ţ ă r spund " Doamnele se ridicar şi se îndreptar spre ieşire"ă ă ă ă

El puse penelul deoparte şi le petrecu p&n la uş " Apoi,ă ă tulburat, r mase vreme îndelungat în fa a portretului peă ă ţ care*l picta" 5rivindu*l prosteşte şi zburau prin captr s turile feminine, fine, şi toate tonurile şi nuan eleă ă ţ vaporoase pe care el le sezisase, dar le nimicise f r milă ă ă cu penelul" Cu g&ndul la acele tr s turi, d du portretul la oă ă ă parte şi începu s caute capul 5sJc$ei, sc$i at odinioar peă ţ ă p&nz şi l sat s zac într*un ung$er" Era un c$ip pictat cuă ă ă ă îndem&nare, dar ideal, rece, în tr s turi generale, lipsite deă ă

8G



via " 0eav&nd altceva de f cut, începu s *lţă ă ă reîmprosp teze, fi2&nd pe el tot ce remarcase în figuraă vizitatoarei aristocrate" Tr s turile, nuan ele şi tonurileă ă ţ prinse se fi2au acolo purificate aşa se înt&mpl de obicei,ă pictorilor dup ce contempl natura îndea/uns( seă ă îndep rteaz de ea şi înf ptuiesc o crea ie egal ei" #ncet,ă ă ă ţ ă încet, 5sJc$e prinse via , iar ideea abia întrez rit înainteţă ă ă se întruc$ipa treptat într*un trup vizibil" B r voia pictorului,ă ă tr s turile tinerei fete din societate trecur la 5sJc$e,ă ă ă d&ndu*i astfel o e2presie deosebit , înc&t putea fi socotită ă drept o oper cu adev rat original " Se p rea c pictorulă ă ă ă ă

izbutise s prind şi am nuntele şi caracterul de ansambluă ă ă al modelului"Ceart!ov se cufund cu toat fiin a lui în munc " Seă ă ţ ă

ocup numai de aceast lucrare timp de c&teva zile" C&ndă ă veni doamna, împreun cu fata ei, îl g sir lucr&nd laă ă ă 5sJc$e" 0*avusese timpul s ia p&nza de pe şevalet"ă Doamna şi fata scoaser strig te de bucurie şi uimire şiă ă b tur din palme"ă ă

= Lise, Lise, c&t asem nare:ă ă Superbe, superbe# Ce ideefericit i*a venit s*o îmbraci în costum elen: ?ai, ceă ţ surpriz :ă

5ictorul nu ştia cum s le arate c sunt victimele uneiă ă pl cute erori"ă

= E 5sJc$e, ' spuse încet, ruşinat, cu capul plecat"= Ai f cut*o în c$ip de 5sJc$e"ă Cest c"armant#- spuse

mama, z&mbind" Bata z&mbi şi ea" ' Lise, nu*i aşa c * i stă ţ ă minunat de bine s fii înf işat în c$ip de 5sJc$e9ă ăţ ă &uelleidee delicieuse# Dar ce manier : Asta e Corregio: Am citită şi am auzit mult despre dumneata dar î i m rturisesc c nuţ ă ă mi*am înc$ipuit s ai asemenea talent: Trebuie s *mi faciă ă neap rat şi mie portretul:ă

+inunat, minunat 6în limba francez 7" 60 trad"7ă E înc&nt tor 6în limba francez 7" 60, trad"7ă ăG Ce idee fericit 6în limba francez 7" 60, trad"7ă ă

8H



Dup cum se vede, doamna voia s fie pictat şi ea înă ă ă c$ip de 5sJc$e"

3Ce s le fac9 se g&ndi pictorul" Dac le place, las să ă ă ă treac 5sJc$e drept ceea ce vor ele;4ă

= ? rog s mai sta i pu in, c mai am de retuşat c&teă ă ţ ţ ă ceva, ' spuse cu glas tare"

= ?ai, mi*e team s nu*l strici; Seam n at&t de bine:ă ă ă ă5ictorul îşi d du seama c vizitatoarelor le era fric deă ă ă

galben" De aceea le linişti, spun&ndu*le c nu vrea dec&t să ă dea oc$ilor mai mult str lucire şi e2presie" #n realitate, îiă ă era" Ruşine şi voia s dea c$ipului de pe p&nz oă ă

asem nare m car ceva mai mare cu modelul, ca s nu i seă ă ă spun c e lipsit de scrupule" #ntr*adev r, tr s turile feteiă ă ă ă ă palide începur s se disting mai limpede pe c$ipulă ă ă 5sJc$ei"

= A/unge: ' spuse mama, fiindu*i team ca asem nareaă ă s nu devin prea mare în cele din urm "ă ă ă

5ictorul fu recompensat cu de toate( cu z&mbete, cubani, cu complimente, cu o sincer str&ngere de m&n şi cuă ă o invita ie la masţ ă ' într*un cuv&nt primi o r splată ă m gulitoare" 5ortretul f cu v&lv în oraş" Doamna îl ar tă ă ă ă ă prietenelor" Toat lumea se minuna cum izbutise pictorul să ă p streze asem narea înfrumuse &nd totodat şi modelul"ă ă ţ ă Bireşte c acest din urm lucru era notat nu f r uşoară ă ă ă ă rumeneal a invidiei pe obraz" Deodat , pictorul fu asaltată ă cu lucr ri" 5 rea c tot oraşul voia s fie pictat de el"ă ă ă ă

Clopo elul de la uş suna întruna; ucrul acesta, pe de oţ ă parte putea s *l bucure, pentru c îi îng duia o practică ă ă ă nesf&rşit , prin mul imea şi varietatea figurilor" Dină ţ nenorocire îns , to i clien ii lui erau oameni cu care greu teă ţ ţ puteai în elege( erau sau gr bi i sau ocupa i, sauţ ă ţ ţ apar ineau înaltei societ i, deci erau înc şi mai ocupa iţ ăţ ă ţ dec&t al ii, şi de aceea din cale afar de ner bd tori" Toatţ ă ă ă ă lumea cerea ca portretele s fie f cute frumos şi repede"ă ă 5ictorul îşi d du seama c nu putea s dea lucr riă ă ă ă

8K



des v&rşite, şi c arta trebuia înlocuit prin dib cie şi grabă ă ă ă ă în m&nuirea penelului" Trebuia s prind doar liniileă ă generale ale modelului, f r s *i ad&nceasc am nunteleă ă ă ă ă mai fine" #ntr*un cuv&nt îi era cu neputin s redea naturaţă ă în toat perfec iunea" Trebuie ad ugat c aproape to i ceiă ţ ă ă ţ ce voiau s li se fac portretul aveau gusturi diferite" Deă ă pild , cucoanele cereau s li se înf işeze în portrete numaiă ă ăţ sufletul şi caracterul, iar dac se poate, de rest s nu ină ă ţ ă seama toate col urile s se rotun/easc , iar lipsurile nuţ ă ă numai s le fie atenuate ci pe c&t era cu putin , s fieă ţă ă înl turate în întregime; #ntr*un cuv&nt, s fie înf işate înă ă ăţ

aşa fel, înc&t s nu* i mai iei oc$ii de la ele, ba c$iar s le şiă ţ ă îndr geşti" De aceea, uneori, c&nd începeau a poza, luauă atitudini at&t de nefireşti, înc&t pictorul r m&nea uimit;ă na încerca s par melancolic , alta vis toare,ă ă ă ă alta ' vr&nd cu tot dinadinsul s *i ias gura mai mică ă ă ' îşistr&ngea buzele aşa de tare înc&t în cele din urm gura i seă pref cea într*un punct nu mai mare dec&t g m lia unui ac"ă ă ă Cu toate acestea fiecare cerea asem nare, naturale şiă ţă atitudine dega/at " 0ici b rba ii nu se deosebeau de femeiă ă ţ în aceast privin ( unul cerea s fie înf işat într*oă ţă ă ăţ atitudine energic a capului, altul cu o privire inspirat ,ă ă îndreptat în sus" n locotenent din gard cerea ca privireaă ă lui s *l aminteasc neap rat pe +arteă ă ă H, pe c&nd un slu/başcivil voia ca fa a lui s arate c&t mai mult sinceritate şiţ ă ă noble e, iar m&na s *i fie rezemat pe o carte, pe care sţ ă ă ă

fie scris, cu litere cite e( 3A ap rat totdeauna adev rul4" aţ ă ă început, c&nd auzea asemenea preten ii, Ceart!ov sim eaţ ţ cum îl trec toate sudorile" Toate acestea trebuiau c$ibzuite,iar termenele erau aşa de scurte" C&nd în cele din urm îşiă d du seama cum stau lucrurile, nu se mai fr m&nt şi nu seă ă ă mai osteni" $icea c&teodat de la primele vorbe ce voia oă persoan " Celor ce voiau s semene cu +arte, le aşterneaă ă pe figur tr s turile lui +arte, cui voia s semene cu >Jron,ă ă ă ă

H Feul r zboiului, la romani" 60 red" rom"7ă<L



i se da o atitudine bJronian " Dac vreo doamn dorea să ă ă ă fie Corina, %ndina sau Aspasia, Ceart!ov primea orice cumult pl cere, pun&nd pentru fiecare din belşug frumuse eă ă ţ şi distinc iune, daruri care niciodat , cum se ştie, nu stricţ ă ă şi pentru care pictorului i se iart uneori p&n şi lipsa deă ă asem nare" #n scurt timp, începu s se mire el însuşi deă ă minunata repeziciune şi vioiciune a penelului" C&t priveştemodelele, se în elege de la sine c erau e2taziate şi*lţ ă proclamau geniu"

Cum s*ar zice, Ceart!ov a/unse un pictor la moda" Erainvitat la mas , înso ea doamnele prin galeriile de pictur şiă ţ ă

c$iar la plimbare, se îmbr ca elegant şi sus inea cu glasă ţ tare c un pictor trebuie s apar in societ ii şi s seă ă ţ ă ăţ ă poarte dup starea lui social , şi nu ca unii care se îmbracă ă ă adesea ca nişte cizmari, nu ştiu s se poarte cuviincios, nuă respect manierele mondene şi sunt lipsi i de orice cultur "ă ţ ă .ntroduse în atelier o r&nduial şi o cur enie deosebit ,ă ăţ ă tocmi doi lac$ei impozan i, primi elevi ferc$eşi, îşi sc$imbaţ $ainele de c&teva ori pe zi, îşi ondula p rul, se apuc să ă ă studieze felul cum s *şi primeasc vizitatorii, se apuc s *şiă ă ă ă înfrumuse eze înf işarea prin toate mi/loacele cu putin ,ţ ăţ ţă spre a face doamnelor o impresie pl cut " #ntr*un cuv&nt, înă ă scurt timp nu mai puteai recunoaşte în el pe pictorulmodest care lucrase odinioar neb gat în seam înă ă ă mag$erni a din insula ?asilievs!i"ţ

Despre pictori şi despre art se e2prima acum pe un tonă

categoric( sus inea c artiştilor vec$i li se atribuiau preaţ ă multe calit i, şi c to iăţ ă ţ ' p&n la Rafaelă ' f ceau scrumbii,ă nu trupuri omeneşti, iar ideea c ar e2ista în operele loră ceva divin, era numai rodul înc$ipuirii admiratorilor"Sus inea c nici lui Rafael nu i*au reuşit toate operele şi cţ ă ă multe dinele şi*au p strat faima numai în virtutea tradi ieiă ţ c +ic$elangelo era un l ud ros se f lea el cu cunoaştereaă ă ă ă anatomiei, dar era cu totul lipsit de gra ie str lucirea,ţ ă vigoarea penelului şi coloritul adev rat, trebuie c utateă ă

<1



numai acum, în veacul nostru" Aici, f r s vrea, fireşte,ă ă ă aducea vorba şi despre el"

= 0u pot pricepe, ' spunea Ceart!ov, ' nu pot pricepe încordarea cu care stau şi mig lesc la un tablou uniiă oameni: Dup mine, unul care roboteşte luni de zile la ună tablou, e meşteşugar nu artist:; 0u cred ca un astfel deom s aib talent: n geniu creeaz repede şi cuă ă ă îndr zneal " Eu, de pild ,ă ă ă ' spunea el de obiceivizitatorilor, ' am pictat portretul acesta în dou zile capulă acesta într*o zi, asta în c&teva ceasuri, asta într*o or şiă ceva; 0u: #n ce m priveşte, nu pot socoti art ceea ce seă ă

face cu migal sau încet, încet" Aceasta e meşteşug, nuă art :ăAşa vorbea vizitatorilor" Ei se minunau de vigoarea şi

agerimea penelului s u ba c$iar scoteau e2clama ii deă ţ uimire, auzind c&t de repede lucra"

= E un talent, un adev rat talent:ă ' spuneau între ei, peurm "ă ' ita i*v cum vorbeşte, cum îi str lucesc oc$ii:ţ ă ă // 0a 1uel1ue c"ose e2traordinaire dans toute sa (i)ure#3

5ictorul se sim ea m gulit, auzind asemenea vorbeţ ă despre el" Se bucura ca un copil c&nd era l udat în pres ,ă ă cu toate c laudele acelea erau cump rate cu banii lui" Seă ă ducea peste tot" ocul cu revista, o ar ta ca din înt&mplareă prietenilor şi cunoscu ilor, şi se bucura ca un copil de lucrulţ acesta" Cu c&t îi creştea faima, i se înmul ea şi num rulţ ă lucr rilor şi al comenzilor" Cu timpul, se plictisi s fac totă ă ă

aceleaşi portrete şi figuri, cu atitudini şi e2presii înv ateăţ acum pe dinafar " 5icta f r prea mult pl cere, sc$i a doară ă ă ă ă ţ c$ipul la repezeal , l s&nd restul în gri/a elevilor" #nainte,ă ă c uta s dea modelului o atitudine nou , s uimeasc prină ă ă ă ă vigoare şi printr*un efect neaşteptat" Cu timpul, îns , seă plictisi şi de aceasta" Creierul îi obosi, tot n scocind şiă c$ibzuind lucruri noi" 0u mai era în stare de aşa ceva şidealtfel nici nu mai avea timp( via a de distrac ii şiţ ţ

K #n toat figura lui e ceva e2traordinar 6în limba francez 7" 60" trad"7ă ă<8



societatea, unde c uta s /oace un rol de om monden, îiă ă ineau departe de munc şi de g&ndire" 5enelul îşi pierdeaţ ă

c ldura şi agerimea" Se înc$ise pe nesim ite în formeă ţ monotone, rigide, învec$ite demult" Bigurile de slu/başimilitari şi civili, uniforme şi reci ' în epate şi artificialeţ ' nuerau pentru penel un c&mp prea larg de activitate( acestefiguri îl f cur s prind a uita podoabele superbe, mişc rileă ă ă ă ă pline de vigoare şi pasiunile" 0ici nu putea fi vorba degrupuri, de zugr virea unei ac iuni dramatice, sau deă ţ g&ndul sublimului" 0*avea înaintea lui dec&t uniforme,corsete şi fracuri, care te las rece şi ucid av&ntulă

imagina iei" ucr rile lui nu mai aveau acum nici cele maiţ ă obişnuite calit i se mai bucurau totuşi de faim , cu toateăţ ă c adev ra ii cunosc tori şi artişti, privindu*le, ridicau dină ă ţ ă umeri" Cei ce*l cunoscuser mai înainte nu puteau să ă priceap cum de i*a disp rut talentul, at&t de viu la începută ă degeaba încercau s g$iceasc cum s*a putut stinge $arul,ă ă la acest om abia a/uns la cel mai înalt grad de dezvoltare atuturor puterilor"

Dar pictorul, ame it, n*auzea aceste vorbe" A/unsese .aţ v&rsta c&nd ' dup cum se spuneă ' omul e mai aşezat laminte, şi începuse s se îngraşe" Acum citea prin ziare şiă reviste epitete ca( 3?enerabilul nostru Andrei 5etrovici4 sau3emeritul nostru Andrei 5etrovici4" A/unsese s i se propună ă posturi de onoare, s fie poftit la e2amene şi în comitete"ă #ncepuse ' aşa cum se înt&mpl întotdeauna la o v&rstă ă

respectabilă ' s ia ap rarea lui Rafael şi a pictorilor vec$i,ă ă nu pentru c s*ar fi convins de marile lor calit i, ci spre a*iă ăţ face pe pictorii mai tineri de ocar " #ncepuseă ' potrivitv&rstei ' s reproşeze tuturor tinerilor, f r deosebire, că ă ă ă sunt imorali şi c au pornit pe un drum greşit" #ncepuse să ă cread c totul e simplu pe lume, c nu e2ist inspira ie, că ă ă ă ţ ă totul trebuie supus unei ordini unice, aspre, unei e2actit iăţ şi unei uniformit i absolute" #ntr*un cuv&nt, a/unsese laăţ v&rsta c&nd tot ce se c$eam elan scade, c&nd arcuşulă

<<



inspirat nu mai g seşte în inim r sunetul ad&nc deă ă ă odinioar şi c&nd contactul cu frumosul nu mai transformă ă for ele proaspete în foc şi flac rţ ă ă ' la v&rsta c&nd sim urileţ tocite sunt mai sensibile la sunetul aurului, îi ascultă ispititoarea muzic cu mai mult luare*aminte, şi, încet,ă ă încet, pe nesim ite, se las adormite de ea" loria nu*lţ ă poate desf ta pe cel ce o c&ştig prin furt şi nu prină ă vrednicie( gloria palpit neîntrerupt numai în $aina celui ceă o merit " De aceea, toate sentimentele şi elanurileă pictorului se îndreptar spre aur" Aurul îi era patima,ă idealul, spaima, desf tarea şi rostul vie ii" #i creşteau în l ziă ţ ă

teancurile de bancnote" Ca to i cei cuprinşi de acest darţ îngrozitor, se plictisi, deveni nep s tor la tot ceea ce nu eraă ă aur, un zg&rcit şi un absurd str&ng tor de bani" Era gata să ă devin una din f pturile ciudate de care e plin lumeaă ă ă noastr nesim itoare, una din acele f pturi pe care omul deă ţ ă omenie şi plin de via le priveşte cu groaz , ca pe nişteţă ă sicrie care umbl , care au în ele mor i, nu inimi" #ns ună ţ ă eveniment îl zgudui şi*i deştept toat f ptura"ă ă ă

#ntr*o zi g si pe mas un bilet, prin care Academia deă ă arte frumoase îl ruga ' ca pe un demn membru al ei ' să vin s *şi dea p rerea despre o lucrare nou , trimis dină ă ă ă ă .talia de un pictor rus, care îşi des v&rşise studiile acolo"ă Acest pictor era unul din foştii lui colegi, pasionat de artă înc din copil rie, ad&ncit în ea cu toat fiin a, muncind cuă ă ă ţ r&vn , şi care renun ase la rude, la prieteni, la obiceiurileă ţ

dragi şi tr ia acolo, unde sub cerul fermec tor, înfloreşte oă ă m rea pepinier de art , în Roma minunat , la al c reiă ţă ă ă ă ă nume inimile înfl c rate ale tuturor pictorilor bat maiă ă puternic" Acolo, ca un pustnic, se ad&ncise în munc şi înă studiu, şi nimic nu*l putea abate de la art " 5u in îi p sa ceă ţ ă credea lumea despre firea lui, despre felul de a se purta cuoamenii, despre faptul c nu respect convenien eleă ă ţ mondene şi c *şi în/osea tagma prin îmbr c mintea luiă ă ă s r c cioas şi lipsit de elegan "ă ă ă ă ă ţă

<@



0u*i p sa dac se sup r pe el sau nu ceilal i pictori"ă ă ă ă ţ 0egli/ase şi /ertfise totul pentru art " ?izita neobosită galeriile de pictur , st tea ceasuri întregi în fa a opereloră ă ţ marilor artişti, spre a le p trunde taina minunateloră peneluri" 0u sf&rşea nicio lucrare, f r s*o confrunte cuă ă crea iile marilor maeştri şi f r s citeasc în ele un sfatţ ă ă ă ă t cut şi gr itor" 0u se b ga în discu ii zgomotoase, nu ineaă ă ă ţ ţ cu puriştii, dar nici nu se ridica împotriva lor" Da fiec ruiaă ce i se cuvenea şi nu lua de nic ieri dec&t ce era frumos" #nă cele din urm , şi*l luase ca maestru numai peă dumnezeiescul Rafael, dup pilda unui mare poet care,ă

dup ce scrisese multe şi felurite opere pline de m re ie şiă ă ţ frumuse e, îşi lu în sf&rşit, drept carte de c p t&i, numaiţ ă ă ă 3.liada4 a lui )omer1L,7 pentru c descoperise c are în eaă ă tot ce şi*ar putea dori omul, şi c nu e2ist niciun lucru careă ă s nu fie r sfr&nt în ea într*o perfec iune ad&nc şi sublim "ă ă ţ ă ă Aşa îşi însuşise acel pictor, din studiul lui Rafael, m rea aă ţ idee a crea iunii, viguroasa frumuse e a g&ndirii şi sublimaţ ţ splendoare a unui penel divin"

.ntr&nd în sal , Ceart!ov g si o mul ime imens adunată ă ţ ă ă în fa a tabloului" % ad&nc t cere, cum rareori se înt&mplţ ă ă ă s fie în mi/locul unui num r mare de amatori, domnea deă ă data aceasta în sal " Ceart!ov se gr bi s *şi ia un aer gravă ă ă de cunosc tor şi se apropie de pictur " Ce*a v zut,ă ă ă doamne:

%pera îi ap ru în fa , curat , imaculat şi frumoas ca oă ţă ă ă ă

mireas " Se în l a deasupra tuturor, într*un c$ip modest,ă ă ţ dumnezeiesc, nevinovat şi simplu, ca un geniu" 5 rea că ă figurile cereşti, copleşite de at&tea priviri a intite spre ele,ţ îşi plecaser ruşinate minunatele lor gene" Cunosc toriiă ă priveau cu un sentiment de involuntar uimire acest fel deă pictur , nou şi neînt&lnit p&n atuncea" 5arc îmbinase în elă ă ă şcoala lui Rafael, prin deosebita distinc ie a atitudinilor, cuţ

1L Ar fi tr it, dup )erodot, pe la HL î"e"n" Este autorul marilor epopeiă ă .liada şi %dissea şi al epopeii comice >atrocomJomac$ia" 60" red" ruse7

<



aceea a lui Corregio, v dit prin neîntrecuta perfec iune aă ă ţ penelului" Dar mai cov&rşitoare ca orice era puterea decrea ie a autorului" Se vedea c studiase şi cele mai miciţ ă am nunte ale picturii, sezisase legea şi puterea l untric aă ă ă fiec rui lucru şi peste tot era redat vaporoasa rotun/ime aă ă liniilor, aşa cum se afl ea în natur şi cum numai oc$iulă ă unui artist creator o vede, dar pe care un pictor copist oface col uroas " Se vedea c toate lucrurile luate din afarţ ă ă ă fuseser mai înt&i înc$ise în sufletul lui şi numai după ă aceea porniser ca un şuvoi, ca un c&ntec unic, armonios şiă solemn" Atuncea, p&n şi cei neini ia i şi*au dat seamaă ţ ţ

limpede de pr pastia grozav dintre o crea ie şi o simplă ă ţ ă copie dup natur " E aproape cu neputin de redat linişteaă ă ţă neobişnuit a privitorilor( nu se auzea niciun zgomot, niciună foşnet în r stimp, tabloul p rea tot mai dep rtat, tot maiă ă ă înalt" Tot mai luminos şi mai minunat se desprindea deceea ce*l încon/ura, p&n c&nd se transform , în sf&rşit,ă ă într*o str fulgerareă ' rod al unei inspira iiţ divine ' str fulgerare pentru care omul se preg teşte toată ă ă via a" acrimile erau gata*gata s lunece pe fe eleţ ă ţ privitorilor" 5 rea c toate gusturile, cu toate devierile loră ă cele mai îndr zne e, se contopiser într*un singur imn mut,ă ţ ă înc$inat unei opere dumnezeieşti"

Ceart!ov r mase nemişcat în fa a picturii, cu guraă ţ c scat " #şi reveni abia într*un t&rziu, c&nd vizitatorii şiă ă cunosc torii prinser s vorbeasc şi s discute despreă ă ă ă ă

calit ile tabloului şi c&nd, în sf&rşit, i se adresar , rug&ndu*ăţ ăl s *şi spun p rerea" #şi veni în fire voia s *şi ia un aeră ă ă ă nep s tor, obişnuit, s *şi spun o p rere banal de pictoră ă ă ă ă ă blazat, cam în felul acesta( 3Da, fireşte, e adev rat că ă pictorului nu i se poate contesta talentul; Tabloul arecalit i, se vede bine c artistul a vrut s e2prime ceva,ăţ ă ă totuşi, în ceea ce priveşte esen ialul;4 Apoi, s adaugeţ ă c&teva dintre acele laude care*l pot distruge pe orice pictor"?oise s se e2prime astfel dar vorbele îi îng$e ar pe buze,ă ţ ă

<



lacrimile prinser s *i curg , izbucni în $o$ote de pl&ns şiă ă ă ieşi în goan din sal ca un nebun"ă ă

Acas , r mase un timp nemişcat şi buim cit, în mi/loculă ă ă splendidului s u atelier" . se trezise într*o singur clipă ă ă toat f ptura, toat via a, parc ar fi întinerit la loc, parc iă ă ă ţ ă ă s*ar fi aprins la loc sc&nteile stinse ale talentului" ? lul deă pe oc$i îi c zu deodat " Dumnezeule: Cum de şi*a distrusă ă at&t de nemilos cei mai buni ani ai tinere ii9 Cum de a l satţ ă s i se sting focul ce*i p&lp&ise poate în piept9 %are dacă ă ă nu l*ar fi l sat s se sting nu s*ar fi dezvoltat în toată ă ă ă frumuse ea şi m re ia şi ar fi stors lacrimi de uimire şiţ ă ţ

recunoştin 9 Cum de a distrus totul f r îndurare9ţă ă ă Deodat , i se p ru c renasc în el toate av&nturile, toateă ă ă aspira iile de alt dat "ţ ă ă

#şi lu penelul şi se apropie de o p&nz " Sim ea cum îlă ă ţ trec sudorile de încordare" 0*avea dec&t o singur dorin şiă ţă un singur g&nd( s zugr veasc un înger c zut" .deea astaă ă ă ă era cea mai potrivit cu starea lui sufleteasc "ă ă

Dar, vai: Toate figurile, toate atitudinile, toate grupurile saşterneau nefiresc, f r nicio armonie, ca şi g&ndurile" 5reaă ă i se înc$iseser ca într*un tipar şi penelul, şi imagina iaă ţ av&ntul nu mai putea trece limitele ce şi le impusese numai putea sf r&ma c tuşele ce şi le f urise ieşir doară ă ă ă incorectitudini şi greşeli" 0esocotise scara lung şiă obositoare a cunoştin elor însuşite încet, încet, şi a legilorţ fundamentale ale c&ştig rii gloriei" #l apuc ciuda" 5orunciă ă

s *i fie scoase din atelier ultimele lucr ri 3toate tablourileă ă acestea lipsite de via , f cute dup cerin ele modei, şiţă ă ă ţ toate portretele de $usari, de doamne şi consilieri de stat"Se înc$ise singur în atelier, porunci s nu*l tulbure nimeni,ă şi se ad&nci în lucru cu toat f ptura lui" ucra ca un t&n ră ă ă r bd tor, ca un elev" Dar ce lucruri neîndur tor de /alnice îiă ă ă ieşeau de sub penel" Se oprea întruna c ci nu cunoştea niciă cele mai elementare principii, iar mecanismul simplu,neînsemnat, pe care nu*l st p&nea, îi r cea tot av&ntul şiă ă

<G



era o piedic de netrecut pentru imagina ie" B r voiaă ţ ă ă pictorului, penelul se întorcea la formele înv ate( m&inileăţ se împreunau în acelaşi fel, ca de obicei, capul nu îndr znea s ia o atitudine nou " 5&n şi faldurile $aineloră ă ă ă erau redate dup vec$iul tipic şi nu voiau s se drapeze peă ă noua pozi ie a trupului" % sim ea, îşi d dea el bine seamaţ ţ ă singur de acest lucru"

3%are am avut într*adev r talent9 0u m*am înşelată cumva94 se întreb pictorul în cele din urm " Se apropie deă ă vec$ile lui lucr ri, f cute cu g&nd curat şi dezinteresat înă ă s r c cioasa mag$erni din insula ?asilievs!i, departe deă ă ă ţă

oameni, de belşug şi de capricii" Se apropie de ele şi începu s le e2amineze cu luare*aminte" #naintea oc$ilor iă se înf işa toat via a lui mizer de alt dat "ăţ ă ţ ă ă ă

= Da, am avut talent: ' spuse el dezn d /duit"ă ă ' . se v dă pretutindeni urmele şi semnele;

Se opri şi se cutremur " %c$ii lui se înt&lnir cu al i oc$iă ă ţ care îl priveau int " Era portretul acela neobişnuit,ţ ă cump rat odinioar în pasa/ul ciu!in" R m sese tot timpulă ă ă ă în spatele altor tablouri şi*l uitase cu totul" Acum îns , după ă ce fuseser scoase toate picturile şi portretele la mod , deă ă care era plin atelierul, ieşi din nou la iveală ' parcă anume ' împreun cu lucr rile din tinere e" #l cuprinse furiaă ă ţ c&nd îşi aduse aminte acea înt&mplare curioas şi faptul c ,ă ă în oarecare m sur straniul portret fusese pricinaă ă transform rii lui, şi c acea comoar descoperit într*ună ă ă ă

c$ip at&t de miraculos deşteptase în el toate porniriledeşarte, care îi nimiciser talentul" 5orunci numaidec&t caă odiosul portret s fie scos din atelier" #ns nici dup aceeaă ă ă nu i se potoli tulburarea( toat fiin a şi toate sim urile i seă ţ ţ zguduiser p&n în temelie" Cunoscu un c$in îngrozitor,ă ă deosebit de rar, care ca o e2cep ie surprinz toare apareţ ă uneori în viaţă ' c$inul unui talent slab care vrea s creezeă ceva ce*i întrece puterea, c$inul care la un t&n r se prefaceă în lucruri mari, dar la un om trecut de $otarul visurilor se

<H



transform într*o sete stearp , c$inul care îl face s fie înă ă ă starea de nelegiuiri înfior toare" % cuprinse o invidieă groaznic , plin de furie" #i plesnea fierea c&nd vedea vreoă ă lucrare cu pecetea talentului" Scr&şnea, o devora cu oc$i devasilisc11" . se n scu în suflet cea mai infernal dorin ivită ă ţă ă vreodat la un om şi se apuc s*o îndeplineasc cu oă ă ă energie plin de furie" #ncepu s cumpere tot ce produceaă ă plastica mai frumos" Dup ce cump ra tabloul pe un preă ă ţ mare, îl aducea acas cu b gare de seam şi începea s *lă ă ă ă sf&şie ca un tigru înfuriat, s *l taie în buc i, s *l calce înă ăţ ă picioare, r&z&nd cu ad&nc satisfac ie" Averea luiă ţ

nem surat îi îng duia s *şi îndeplineasc dorin a astaă ă ă ă ă ţ satanic " #şi dezleg to i sacii cu aur, desc$ise toateă ă ţ cuferele" 0iciun monstru ignorant n*a distrus vreodată at&tea obiecte de art minunat ca acest r zbun toră ă ă ă s lbatic" C&nd îl vedeau venind la licita ii, concuren iiă ţ ţ pierdeau n de/dea de a mai putea cump ra vreo oper deă ă ă art " Era ca şi cum cerul înc rcat de furie ar fi trimis anumeă ă acest îngrozitor bici pe p m&nt spre a*i lua tot ce are maiă armonios" 5atima aceasta îngrozitoare îl f cea înfricoş toră ă era mereu sup rat şi veşnic îi sta zugr vit pe faă ă ă ţă r utatea" Tr s turile c$ipului ar tau blestem şi $ul , ca şiă ă ă ă ă cum s*ar fi întruc$ipat în el demonul însp im&nt tor descrisă ă într*un c$ip maestru de 5uş!in" ura lui nu spunea dec&tcuvinte pline de venin şi de dezaprobare" C&nd era v zut peă strad , toat lumea, p&n şi cunoscu ii lui, c utau s *lă ă ă ţ ă ă

ocoleasc înc de departe, ca pe o $arpie, spun&nd c leă ă ă stric tot restul zilei"ăDin fericire pentru lume şi pentru art , asemenea viaă ţă

încordat şi violent n*a putut dura mult( prea era anormală ă ă patima şi prea tare fa de slabele puteri ale f pturii luiţă ă Ceart!ov" Crizele de furie şi de nebunie îl cuprindeau totmai des, p&n ce se transformar în cele din urm într*oă ă ă

11 arpe fabulos care, dup credin a celor vec$i, ucidea pe oricineă ţ numai cu privirea" 60" red" rom"7

<K



boal îngrozitoare" Brigurile cr&ncene, înso ite de o oftică ţ ă galopant , îl cuprinser cu at&ta putere, înc&t în trei zileă ă Ceart!ov era o umbr " Se mai ad ugar la boal şi toateă ă ă ă simptomele unei nebunii f r leac" neori nici c& iva inşi nuă ă ţ erau în stare s *l in " C&teodat i se n z reau oc$ii vii şiă ţ ă ă ă ă demult uita i ai ciudatului portret" Atuncea, nebunia îi eraţ îngrozitoare" . se p rea c to i oamenii afla i l&ng patul luiă ă ţ ţ ă sunt portrete însp im&nt toare" 5ortretul b tr&nului asiatică ă ă se dubla o dat şi înc o dat , înc&t parc pere ii seă ă ă ă ţ c ptuşeau în întregime cu portrete şi toate îl priveau intă ţ ă pe Ceart!ov cu oc$ii lor vii, împietri i" Alte portrete la fel deţ

înfricoş toare îl priveau din tavan, în /os" %daia se l rgea,ă ă se prelungea la infinit şi era plin toat de oc$i împietri i"ă ă ţ +edicul care*l trata auzise ceva despre via a lui ciudat şiţ ă se str duia din toate puterile s descopere misterioasaă ă leg tur dintre vedenii şi via a lui, dar nu putu afla nimic"ă ă ţ >olnavul nu*şi mai d dea seama de nimic şi nu mai sim eaă ţ nimic afar de c$inuri" Se v ita îngrozitor, înşira vorbeă ă neîn elese" #n cele din urm firul vie ii lui se rupse, într*oţ ă ţ ultim crispare de suferin , de data asta mut " Cadavrul îiă ţă ă era însp im&nt tor" 0u se mai g si nimic din bog iileă ă ă ăţ str&nse" Abia dup ce v zu r m şi ele operelor de artă ă ă ă ţ ă cump rate pe pre de milioaneă ţ ' lumea pricepu groaznica întrebuin are dat averii lui"ţ ă

PARTEA A DOUA

n fa a casei unde avea loc licita ia, se opriserţ ţ ă nenum rate tr suri, cupeuri, c leşti averea care seă ă ă vindea fusese a unui iubitor de art , bogat, unul din aceiă

ce*şi duc via a într*o somnolen dulce, pasiona i dupţ ţă ţ ă

#@L



amoraşi şi zefiri, cu faim de +ecenaă 18 şi care c$eltuiesc cunevinov ie milioanele adunate de p rin i c$ibzui i, şiăţ ă ţ ţ c&teodat c$iar şi milioanele c&ştigate prin munca lor"ă Dup cum se ştie, astfel de +ecena nu mai e2ist aziă ă veacul nostru, al nou sprezecelea, are mai mult c$ipul tristă al unui banc$er care se desf ta cu milioane înşirate peă $&rtie"

Sala lung era plin de o mul ime pestri de vizitatori ceă ă ţ ţă se n pustiser ca p s rile de prad asupra unui $oit încă ă ă ă ă ă neridicat" Erau acolo mul i negustori ruşi din ostinîi*Dvor şiţ de la $ala de vec$ituri, îmbr ca i to i în redingote albastre,ă ţ ţ

de croial nem easc " Ar tau energici, liberi în mişc ri, nuă ţ ă ă ă mai aveau serviabilitatea dulceag a negustorului rus, aflată în pr v lia lui, în fa a clientului" Aici nu f ceau fasoane, cuă ă ţ ă toate c în sal se aflau o mul ime de aristocra i, înainteaă ă ţ ţ c roraă ' în alt loc ' ar fi fost în stare s fac plec ciuni at&tă ă ă de ad&nci, înc&t ar fi m turat p&n şi praful de pe /os adusă ă de cizmele lor" Erau cu totul nesting$eri i, puneau m&na peţ c r i sau pe tablouri, f r s se /eneze, c utau s afleă ţ ă ă ă ă ă valoarea lucrurilor, concur&ndu*i cu îndr znea c$iar şi peă ţă con ii pricepu i în materie"ţ ţ

Erau aici mul i vizitatori nelipsi i, care aveau obiceiul ca,ţ ţ în loc s ia micul de/un, s viziteze în fiecare zi s lile deă ă ă licita ii" Aristocra ii pricepu i, afla i acolo, socoteau deţ ţ ţ ţ datoria lor s nu scape niciun prile/ de a*şi îmbog iă ăţ colec iile veneau dealtfel şi pentru c n*aveau ce face întreţ ă

orele dou sprezece şi unu" +ai erau, în sf&rşit, şi unii domniă nobili, st&nd prost cu $ainele şi cu buzunarul, dar care vintotuşi la licita ie în fiecare zi, f r niciun scop, ci numai caţ ă ă s vad cum se sf&rşeşte licita ia, cine d mai mult, cineă ă ţ ă mai pu in, cine pe cine se concureaz şi cine cump r p&nţ ă ă ă ă la urm "ă

18 Caius4Cilnius +ecena= 6secolul ." î"e"n"7 %m politic şi scriitor roman"Sfetnic al împ ratului August" 5rotector al poeziei şi al ştiin ei" 0umeleă ţ s u a devenit sinonim cu protector al artelor" 60" red" rom"7ă

@1



% mul ime de tablouri erau împr ştiate f r niciun rostţ ă ă ă printre mobile şi printre teancuri de c r i cu monogramaă ţ fostului proprietar, care poate nici n*avusese l udabilaă curiozitate de a le r sfoi" ?ase c$inezeşti, pl ci de marmoră ă ă pentru mese, mobile noi şi vec$i cu linii curbe, cu grifoni, cusfincşi şi cu picioare de leu, l mpi cu poleial de aură ă ştears , candelabre îngr m dite unele peste altele, f ră ă ă ă ă ordinea obişnuit în pr v lii" Sala înf işa o dezordineă ă ă ăţ artistic "ă

De obicei, ne îngrozim c&nd vedem o licita ie, pentru cţ ă totul seam n a înmorm&ntare" % sal de licita ie eă ă ă ţ

totdeauna întunecoas " Berestrele astupate cu mobile şiă tablouri, abia las lumina s p trund " T cerea de pe fe eleă ă ă ă ă ţ oamenilor, glasul de îngrop ciune al celui ce conduceă licita ia, b taia lui în mas cu ciocanul, parc slu/indţ ă ă ă parastasul bietelor obiecte de art înt&lnite acolo unele cuă altele într*un c$ip at&t de ciudat, te impresioneaz şi maiă nepl cut, î i înt resc şi mai mult impresia stranie de laă ţ ă început"

Dup c&t se p rea, licita ia era în toi" %ameni mul i, cuă ă ţ ţ înf işare respectabil , se fr m&ntau care mai de care"ăţ ă ă Sun&nd din toate p r ile cuv&ntul 3ruble4 nici nu d deauă ţ ă port relului r gaz s repete pre ul sporit, c ci într*o clip seă ă ă ţ ă ă împ trea" +ul imea se fr m&nta mai ales pentru un portret,ă ţ ă care nu putea s nu atrag aten ia oricui ar fi avut o c&t deă ă ţ mic idee despre pictur " Ar ta clar penelul unui pictor deă ă ă

seam " Se vedea c fusese restaurat de mai multe ori"ă ă #nf işa un asiatic îmbr cat într*un veşm&nt larg, cu un c$ipăţ ă neobişnuit de ciudat" 5e to i cei aduna i în /urul lui îi izbeaţ ţ mai ales vioiciunea neobişnuit a oc$ilor" Cu c&t îi cercetaiă mai mult, cu at&t se p rea ca te vor str punge" Ciud eniaă ă ăţ asta şi iscusin a e2traordinar a artistului atr seserţ ă ă ă aten ia tuturor" +ul i p r sir licita ia, pentru c seţ ţ ă ă ă ţ ă a/unsese la un pre fantastic" R m seser numai doiţ ă ă ă aristocra i, cunoscu i iubitori de pictur , şi nu voiau cuţ ţ ă

@8



niciun pre s renun e la ac$izi ie" Se înfierb&ntaserţ ă ţ ţ ă am&ndoi şi ar fi urcat pre ul mai grozav, dac cineva dintreţ ă cei de fa n*ar fi spus(ţă

= Da i*mi voie s întrerup licita ia pentru o clip ; Credţ ă ţ ă c eu am dreptul la acest portret mai mult dec&t oricine"ă

?orbele atraser într*o clip aten ia tuturor" Buseseră ă ţ ă rostite de un b rbat zvelt, de vreo treizeci şi cinci de ani, cuă lungi zulufi negri" % fa pl cut de o senin nep sare tr daţă ă ă ă ă ă un suflet str in de c$inuitoarele zguduiri lumeşti" )aineleă lui nu cereau s fie socotite moderne şi toat înf işarea luiă ă ăţ tr da artistul" Era, într*adev r, pictorul >", cunoscută ă

personal de c tre mul i dintre cei de fa "ă ţ ţă= %ric&t de ciudate vi s*ar p rea vorbeleă

mele, ' continu el, v z&nd c to i îl priveau cu luare*ă ă ă ţaminte, ' dac a i fi dispuşi s *mi asculta i scurta istorisire,ă ţ ă ţ v*a i da seama c eram îndrept it s le rostesc" Totul mţ ă ăţ ă ă face s cred c portretul acesta e cel pe care*l caut:ă ă

% curiozitate fireasc se întip ri aproape pe toate fe ele"ă ă ţ 5&n şi port relul se opri cu ciocanul ridicat şi se preg ti să ă ă ă asculte, cu gura c scat " a început cei mai mul i se uitau,ă ă ţ f r voie, la portret, dar pe m sur ce povestirea îi prindeaă ă ă ă mai tare, se uitau int spre povestitor"ţ ă

= Cunoaşte i cartierul numit -olomna,ţ ' începupictorul" ' Acolo totul e altfel dec&t în alte cartiere ale5etersburgului( partea asta a oraşului nu*i nici capital , niciă provincie" C&nd intri într*o strad a -olomnei, sim i cumă ţ

toate dorin ele şi toate pornirile tinereşti i se spulber "ţ ţ ă ?iitorul n*are acolo niciun orizont, totul e liniştit, retras,departe de zbuciumul capitalei" Acolo se stabilesc slu/başi în retragere, v duve sau oameni s raci, Nare au de*a faceă ă cu senatul1< şi care de aceea s*au condamnat s locuiască ă acolo aproape toat via a buc t resele care şi*au f cută ţ ă ă ă suma se înv&rtesc toat ziua prin pia , tr nc nesc cuă ţă ă ă

1< .nstitu ie superioar /uridico*administrativ , în Rusia arist " 60" Red,ţ ă ă ţ ă rom"7

@<



vreun mu/ic prin dug$eni, cump r&nd de acolo de cinciă copeici cafea şi de patru copeici za$ r, în sf&rşit, z reştiă ă acolo oameni, pe care i*ai putea numi cu un singurcuv&nt ' oameni cenuşii" )ainele lor, c$ipul, p rul, oc$ii leă sunt tulburi şi cenuşii, ca o zi f r furtun , dar şi f r soare,ă ă ă ă ă c&nd cea a întunec conturul tuturor lucrurilor" #n aceastţ ă ă categorie intr plasatorii de la teatru, la" 5ensie, consilieriiă titulari în retragere şi slu/itorii lui +arte, pensiona i cu c&teţ un oc$i scos şi cu c&te o buz umflat " Tuturor acestoră ă oameni nu le mai pas de nimic" C&nd merg pe strad , seă ă uit în /os, f r s ia nimic în seam şi tac, f r s seă ă ă ă ă ă ă ă

g&ndeasc la nimic" Avutul lor e o nimica toat , uneoriă ă averea li*i doar o sticl de votc , din care trag pe îndeleteă ă toat ziua( încetineala asta îi fereşte de be iile tari, cuă ţ b utur mult , ca acelea pe care le fac" Duminica tineriiă ă ă meseriaşi nem i, aceşti eroi ai str zii +eşcians!aia, singuriiţ ă st p&ni ai trotuarului dup miezul nop ii"ă ă ţ

?ia a e peste m sur de liniştit în -olomna" Rar trece ieţ ă ă ă ţ acolo c&te un cupeu al vreunui actor şi tulbur liniştea prină zgomotul, sc&r &itul şi uruitul ro ilor" Acolo, toat lumeaţ ţ ă umbl pe /os" >ir/arul trece f r muşteriu de cele mai multeă ă ă ori, duc&nd doar f&n pentru m&r oag " Acolo po i g si casţ ă ţ ă ă cu cinci ruble pe lun şi c$iar şi cu cafea diminea a"ă ţ ? duvele care primesc pensie sunt aristocra ia cartierului"ă ţ Au o purtare cuviincioas , îşi m tur cu gri/ odaia, discută ă ă ă ă cu prietenele despre scumpetea c rnii şi a verzii, unele auă

c&te o fat t&n r , t cut de parc n*ar avea glas, uneoriă ă ă ă ă ă dr gu , c&te un c el sc&rbos şi c&te o pendul cu b taieă ţă ăţ ă ă trist " ?in la r&nd actorii, c rora nu le îng duie leafa s seă ă ă ă mute din -olomna sunt oameni liberi ' ca to i artiştiiţ ' şitr iesc numai pentru pl cerea lor" Stau în $alat, îşi repară ă ă pistolul, fac din carton diferite lucruri folositoare pentrucas , /oac dame sau c r i cu c&te un prieten venit în vizit "ă ă ă ţ ă Aşa îşi petrec toat diminea a seara, au cam aceleaşiă ţ îndeletniciri, doar c uneori s*adaugă ă punc"4i. Dup aceştiă

@@



aşi şi aristocra i ai -olomnei, urmeaz puzderia oamenilorţ ă m run i" Ca s stai şi s *i aminteşti pe to i, ar fi ca şi cumă ţ ă ă ţ te*ai apuca s numeri mul imea de musculi e dintr*un o etă ţ ţ ţ învec$it" #n -olomna stau b tr&ne evlavioase, b tr&ne careă ă o duc într*o be ie, b tr&ne care se înc$in lui dumnezeu şiţ ă ă beau de sting, b tr&ne care îşi c&ştig bucata de p&ine prină ă mi/loace cu neputin de în eles sau care, ca nişte furnici,ţă ţ car boarfe şi albituri vec$i de la podul -alin!in p&n laă ă $ala de vec$ituri, ca s le v&nd acolo cu cincisprezeceă ă copeici" #ntr*un cuv&nt, ultima dro/die a societ ii, pentruăţ care nici cel mai virtuos economist n*ar g si mi/locul s *iă ă

îmbun t easc situa ia"ă ăţ ă ţ?*am vorbit despre aceşti oameni, spre a v ar ta c&t deă ă

des sunt sili i s caute un a/utor urgent sau s recurg laţ ă ă ă împrumuturi" De aceea, printre ei se stabilesc c m tari deă ă un soi deosebit, care le dau cu împrumut, pe amanet, sumemici cu dob&nd mare" To i aceşti c m tari mici sunt multă ţ ă ă mai neomenoşi dec&t cei mari, pentru c ei apar în mi/loculă s r cimii şi al zdren elor e2puse în v zul tuturor, pe care ună ă ţ ă c m tar bogat nu le vede, c ci el are de*a face cu oameniă ă ă care umbl în cupeu" De aceea, omenia le moare prea deă timpuriu în suflete"

5rintre aceşti c m tari era unul; Trebuie s v spun,ă ă ă ă îns , c înt&mplarea început s*a petrecut în veacul trecut,ă ă ă anume sub domnia împ r tesei Ecaterina a ..*a" 5ute i să ă ţ ă v înc$ipui i c&t de mult s*a sc$imbat -olomna de atuncea,ă ţ

ca înf işare şi ca via " Aşadar, unul dintre c m tarii deăţ ţă ă ă acolo era o f ptur e2traordinar din toate punctele deă ă ă vedere şi se stabilise în -olomna demult" 5urta un veşm&ntasiatic, larg" Culoarea înc$is a fe ei îi tr da ob&rşia sudic ,ă ţ ă ă dar nimeni nu putea spune e2act ce na ie era( indian, grecţ sau persan" Statura lui aproape neobişnuit de înalt , fa aă ţ slab şi negricioas , de o culoare îngrozitoare,ă ă indescriptibil , oc$ii lui cu un foc neobişnuit, spr&nceneleă stufoase, îl deosebeau izbitor de locuitorii cenuşii ai

@



capitalei" 0ici casa lui nu se asem na cu micile c su e deă ă ţ lemn din /urul ei" Era o cl dire de piatr de felul celoră ă cl dite odinioar de c tre negustorii genoveziă ă ă ' cuferestrele de form neregulat , cu obloane de fier şi cuă ă z voare"ă

Acest c m tar se deosebea de al ii şi prin aceea c puteaă ă ţ ă împrumuta pe oricine cu orice sum , de la cerşetoareaă b tr&n şi p&n la risipitorul demnitar de la curte" #n fa aă ă ă ţ casei lui se opreau adeseori cupeuri lu2oase, pe fereastrac rora privea uneori capul unei femei din înalta societate,ă îmbr cat în veşminte bogate" Se zvonea, cum e dealtfelă ă

obiceiul c cuferele lui de fier erau pline de bani f ră ă ă num r, de giuvaeruri, de briliante şi de alte lucruri l sateă ă z log, însă ă ' în ciuda acestui fapt ' n*avea l comia deă c&ştig obişnuit la c m tari" D dea bani cu pl cere şi, peă ă ă ă ă c&t se pare, eşalona plata într*un mod foarte avanta/os"#ns prin opera ii aritmetice ciudate, f cea ca dob&nda să ţ ă ă a/ung la sume grozav de mari" Cel pu in aşa spuneaă ţ lumea" .ns , ceea ce p rea mai ciudat şi mai izbitor, eraă ă faptul c to i acei ce luau bani cu împrumut de la el aveau oă ţ soart stranie( to i îşi înc$eiau via a într*un c$ip nenorocit"ă ţ ţ 0u ştiu dac acestea erau simple presupuneri sauă p l vr geli supersti ioase şi absurde sau, dimpotriv , erauă ă ă ţ ă zvonuri anume împr ştiate" Dar, c&teva cazuri petrecuteă într*un timp scurt, sub oc$ii tuturor, sunt e2emple vii şiizbitoare"

5e vremea aceea, se remarca un t&n r aristocrat care, înă ciuda v&rstei, se eviden iase în serviciul statului" .ubea cuţ înfl c rare tot cea ce era adev rat şi înalt, ap ra tot ceeaă ă ă ă ce crease arta şi mintea omului şi f g duia s fie ună ă ă +ecena" #n scurt timp fusese distins dup merit de c treă ă îns şi împ r teasa, care îi încredin ase un post important,ă ă ă ţ potrivit în totul cu cerin ele lui, un post unde putea s facţ ă ă mult pentru ştiin şi pentru binele omenirii" T&n rulţă ă dreg tor se încon/urase de pictori, poe i şi înv a i" ?oia să ţ ăţ ţ ă

@



le dea tuturor de lucru şi s *i încura/eze pe to i" Scosese peă ţ c$eltuial proprie o mul ime de publica ii folositoare,ă ţ ţ comandase numeroase lucr ri de art , instituise premii deă ă încura/are, dar c$eltuind sume mari de bani, îşi pr p dise înă ă cele din urm toat averea" #ns av&ntul generos nu*l l saă ă ă ă s renun e la îndeletnicirile lui şi începu s caute peste totă ţ ă bani cu împrumut, iar în cele din urmase adresă c m tarului pomenit" Dup ce f cu un împrumut mare,ă ă ă ă omul acesta se sc$imb cu totul, înc&t în scurt timp începuă s prigoneasc tot ce era inteligen şi talent în dezvoltare"ă ă ţă ?edea în toate scrierile numai p r ile slabe şi r st lm ceaă ţ ă ă ă

fiecare cuv&nt" 5e vremea aceea izbucni, din nefericire,revolu ia francez " Acest eveniment îi servi de arm pentruţ ă ă toate m&rş viile posibile" #n orice ac iune vedea o orientareă ţ revolu ionar şi aluzii suspecte" Devenise at&t de b nuitor,ţ ă ă înc&t ' în cele din urmă ' începu s se b nuiasc p&n şi peă ă ă ă el însuşi şi se apuc s fac denun uri neîntemeiate,ă ă ă ţ nenorocind mult lume" Se în elege c asemenea fapte nuă ţ ă puteau s nu a/ung la cunoştin a tronului" + rinimoasaă ă ţ ă împ r teas s*a îngrozit şi, plin de noble ea sufleteasc ceă ă ă ă ţ ă împodobeşte capetele încoronate, a rostit nişte cuvinte, alc rui în eles ad&nc, deşi n*a a/uns la noi cu toată ţ ă e2actitatea, se întip ri în multe inimi" A spus anume, c subă ă un regim monar$ic nu se prigonesc pornirile înalte şi nobileale sufletului şi c sub un astfel de regim nu se dispre uiescă ţ şi nu se împileaz crea iile min ii, ale poeziei şi ale artei"ă ţ ţ

Dimpotriv , monar$ii le*au ocrotit totdeauna" nă S$a!espeare, un +oliere au str lucit sub protec ia loră ţ generoas , pe c&nd un Dante n*a putut s *şi g sească ă ă ă ad post în patria lui republican " Adev ratele genii se nască ă ă sub str lucirea şi puterea suveranilor şi a imperiilor, iar nuă pe timpul unor fenomene politice monstruoase, sau petimpul terorii republicane, care n*au d ruit p&n acum lumiiă ă niciun poet" 5oe ii şi artiştii trebuie r spl ti i, pentru c dauţ ă ă ţ ă sufletului o pace şi o linişte minunat , nu tulburare şiă

@G



nemul umire" #nv a ii, poe ii şi to i promotorii artelor suntţ ăţ ţ ţ ţ perlele şi briliantele unei coroane imperiale, şi ele m rescă frumuse ea şi str lucirea epocii unui mare suveran"ţ ă #mp r teasa era de o frumuse e dumnezeiasc în clipaă ă ţ ă c&nd rosti acele cuvinte" +i*aduc aminte c b tr&nii nuă ă puteau vorbi despre asta, f r s pl&ng " Toat lumeaă ă ă ă ă urm rea cu interes desf şurarea acelei ac iuni" Spre cinsteaă ă ţ m&ndriei noastre na ionale, trebuie s subliniem c , într*oţ ă ă inim de rus, s l şluieşte totdeauna dorin a nobil de a luaă ă ă ţ ă ap rarea asupritului" Demnitarul care înşelase încredereaă ce se pusese în el a fost pedepsit în c$ip e2emplar şi

îndep rtat din slu/b " #ns o pedeaps mult mai grozav seă ă ă ă ă citea pe fe ele compatrio ilor( un dispre $ot r&t şi general"ţ ţ ţ ă +i*i cu neputin s v descriu c&t a suferit sufletul luiţă ă ă vanitos: +&ndria, ambi ia înşelat , speran ele spulberate,ţ ă ţ toate s*au str&ns laolalt şi via a lui s*a stins în accese deă ţ nebunie şi de grozav furie"ă

Acum, s v povestesc alt caz izbitor, petrecut la fel, subă ă oc$ii tuturor" Era o fat , mai frumoas dec&t toate fetele deă ă pe atuncea ale capitalei noastre" Se îmbina în ea minunat,frumuse ea noastr nordic , cu frumuse ea Sudului; nţ ă ă ţ briliant cum rar se înt&lneşte pe lume" Tat l meu spunea că ă nu v zuse ceva asem n tor în toat via a lui" 5 rea să ă ă ă ţ ă ă întruneasc bog ia, inteligen a şi frumuse ea sufleteasc "ă ăţ ţ ţ ă Avea o mul ime de pretenden i, dintre care cel mai deţ ţ seam era prin ul R", un t&n r nobil, frumos, cu porniriă ţ ă

generoase şi cavalereşti, idealul cel mai sublim alromanelor şi al femeilor, un adev rat randisson" 5rin ul R"ă ţ o iubea cu patim , nebuneşte; Brumoasa fat îi r spundeaă ă ă cu o dragoste tot at&t de înfl c rat " Dar rudele ei socoteauă ă ă c partida nu*i egal " +oşiile moştenite de prin de laă ă ţ p rin i nu mai erau ale lui demult" Bamilia îi c zuse înă ţ ă dizgra ie, iar situa ia proast era cunoscut de to i"ţ ţ ă ă ţ

Deodat , el p r si capitala pentru un timp, sub cuv&nt că ă ă ă se duce s *şi aran/eze afacerile şi se înapoie dup scurtă ă ă

@H



vreme, încon/urat de un lu2 şi de o str lucire de nedescris"ă >alurile str lucitoare şi petrecerile date l*au f cut cunoscută ă la curte" Tat l frumoasei fete s*a îmbunat şi în oraş s*aă f cut o nunt dintre cele mai interesante" 0imeni nu ştiaă ă precis cauza acestei sc$imb ri şi de unde avea mirele oă bog ie aşa de nemaiauzit " Se zvoni c ar fi înc$eiat oăţ ă ă în elegere cu ciudatul c m tar şi ar fi împrumutat de la elţ ă ă bani" %ricum, nunta pasiona tot oraşul" +irii erau invidia iţ de toat lumea" Dragostea lor pasionat şi statornic ,ă ă ă suferin ele îndurate de at&ta timp şi calit ile lor deosebiteţ ăţ erau îndeobşte cunoscute" Bemeile înfl c rate îşi şiă ă

înc$ipuiau fericirea de paradis în care vor tr i tineriiă c s tori i;ă ă ţAlta îns a fost realitatea" 0umai într*un an, so ul s*aă ţ

sc$imbat îngrozitor" Caracterul lui, p&n atuncea nobil şiă frumos, se otr vi de gelozie, de intoleran şi de nesf&rşiteă ţă toane" #ncepu s *şi tiranizeze şi s *şi c$inuiasc so iaă ă ă ţ şi ' ceea ce n*ar fi putut nimeni s prevadă ă ' trecu la faptelipsite de omenie şi c$iar o şi b tea" Dup un an, nimeni n*ă ăar mai fi putut recunoaşte în ea pe femeia str lucitoare deă mai înainte, care atr sese o mul ime de admiratori supuşi"ă ţ #n cele din urm , nemaiput&nd s *şi rabde soarta grea, eaă ă pomeni de desp r ire" > rbatul se m&nie grozav" 0ebun deă ţ ă furie, intr în camera ei cu un cu it şi f r îndoial ar fiă ţ ă ă ă omor&t*o, dac n*ar fi fost împiedicat" #ntr*o izbucnireă furioas a nebuniei şi a dezn de/dii îşi îndrept cu itulă ă ă ţ

asupra lui şi îşi înc$eie via a în c$inuri groaznice;ţAfar de aceste dou cazuri, petrecute sub oc$ii întregiiă ă

societ i, lumea povestea numeroase alte înt&mpl ri dinăţ ă via a oamenilor simpli, aproape toate cu un sf&rşitţ îngrozitor" n om cinstit şi cump tat s*a dedat la be ie, ună ţ v&nz tor de pr v lie şi*a pr dat st p&nul, un bir/ară ă ă ă ă ' careani de*a r&ndul, lucrase cinstit ' şi*a omor&t un muşteriu, cas *i fure c& iva gologani; 0u se putea ca asemeneaă ţ înt&mpl riă ' uneori e2agerate de c tre povestitoriă ' s nu*iă

@K



fi îngrozit pe modeştii locuitori ai -olomnei" 0imeni nu semai îndoia c acest c m tar era în puterea diavolului" Seă ă ă spunea c punea debitorilor asemenea condi iuni înc&t li seă ţ zb&rlea p rul şi s le m rturiseasc nim nui c banii lui auă ă ă ă ă ă o însuşire ciudat , se înfierb&nt de la sine şi te ard, sau că ă ă poart semne ciudate; #ntr*un cuv&nt circulau multeă zvonuri absurde" Ceea ce era mai interesant îns , era faptulă c toat popula ia -olomnei, toat acea lume a b tr&neloră ă ţ ă ă s race, a micilor slu/başi şi artişti, pe scurt, toat puzderiaă ă de oameni m run i, pomenit mai sus, prefera s îndureă ţ ă ă cea mai grozav lips dec&t s se duc la însp im&nt torulă ă ă ă ă ă

c m tar" Au fost aflate b tr&ne moarte de foame, careă ă ă g siser c era mai bine s *şi ucid trupul, dec&t s *şiă ă ă ă ă ă piard sufletul" Cine*l înt&lnea pe strad , sim ea cum îlă ă ţ cuprinde spaima" Trec torii se d deau la o parte şi încă ă ă mult vreme dup aceea îşi întorceau oc$ii cu team ,ă ă ă urm rind silueta de o neobişnuit în l ime, pierz&ndu*se înă ă ă ţ dep rtare" C$iar şi c$ipul lui, tot at&t de neobişnuit, teă f cea s crezi, f r s vrei, c avea în el ceva supranatural"ă ă ă ă ă ă Tr s turile puternice, ca nişte brazde ad&nci,ă ă nemaiînt&lnite la nimeni ' culoarea de bronz topit aobrazului, spr&ncenele nemaipomenit de stufoase, oc$ii însp im&nt tori, a c ror privire nu o putea suporta nimeni,ă ă ă şi p&n şi cutele largi ale veşm&ntului s u asiatică ă ' toateparc î i spuneau c pe l&ng patimile puternice ceă ţ ă ă fr m&ntau acest trup, toate patimile celorlal i oameni erauă ţ

nimic" Tat l meu, de c&te ori îl înt&lnea pe strad se opreaă ă locului şi de fiecare dat nu se putea ab ine s nuă ţ ă rosteasc ( 3E un diavol, un adev rat diavol:4 Trebuie s mă ă ă ă gr besc îns s vi*l prezint pe tat l meu, c ciă ă ă ă ă ' dealtfel ' ele eroul principal al povestirii" Tata era un om remarcabil dinmulte puncte de vedere" Era un pictor, cum pu ini sunt, unaţ din acele minuni ce z misleşte în sinul ei Rusia ceaă nem surat de bogat în talente, un autodidact care, f ră ă ă ă maeştri şi f r şcoal , îşi g sise singur reguli şi legi înă ă ă ă

L



sufletul s u" 0u era m&nat dec&t de setea perfec ion rii şiă ţ ă îşi urma numai drumul sufletului, din motive necunoscutebine nici de el" Era una dintre acele minuni, calificată adeseori de contemporani cu vorba /ignitoare de 3ignorant4şi pe care in/uriile şi insuccesele nu*i descura/eaz , ci,ă dimpotriv , îi ambi ioneaz şi le dau for e şi r&vn noi şiă ţ ă ţ ă care prin puterea sufletului lor se ridic tot mai multă deasupra acelor opere pentru care fuseser califica i cuă ţ titlul de ignoran i" #n orice lucru, sim ea instinctiv prezen aţ ţ ţ g&ndirii" A p truns singur adev ratul în eles al cuv&ntuluiă ă ţ 3pictur istoric 4" A în eles de ce un simplu cap sau ună ă ţ

simplu portret de Rafael, de eonardo da ?inci, de Tiziansau de Corregio, poate fi numit pictur istoric şi de ceră ă c&teodat , un tablou imens, cu subiect istoric e un simpluă tableau de )enre, cu toate c autorul are preten ia de aă ţ spune c e tablou istoric" n sentiment l untric,ă ă convingerile, i*au îndreptat penelul spre subiecte creştine,treapta cea mai înalta a sublimului" 0u era ambi ios, nu seţ enerva, ca mul i pictori" Avea o fire $ot r&t , era cinstit,ţ ă ă drept, pu in cam necioplit, era parc înc$is într*o carapaceţ ă şi era totodat m&ndru, trata oamenii cu indulgen şi înă ţă acelaşi timp cu asprime" 3Ce*mi pas mie de oameni9ă spunea el de obicei" Doar nu muncesc pentru ei" 0u facpicturi pentru saloane" Ele vor fi aşezate în biseric " Cineă m va în elege, are s *mi mul umeasc cine nuă ţ ă ţ ă ' tot are să se roage" 5e omul de societate nu*l putem învinui c nu seă

pricepe la pictur se pricepe în sc$imb la /ocul de c r i, laă ă ţ vin, la cai" Ce*i mai trebuie unui boier9 Te pomeneşti că dac va gusta şi din una, şi din cealalt , se va apuca să ă ă fac pe deşteptul şi n*ai s mai po i tr i din cauza lui;ă ă ţ ă Biecare trebuie s *şi vad de treab " #n ce m priveşte, credă ă ă ă c e mai cinstit omul care spune pe fa c nu se pricepe laă ţă ă un lucru, dec&t cel care se preface c ştie ceea ce nu ştie şiă stric lucrul de care se apuc 4" Se mul umea cu onorariiă ă ţ mici, adic lua at&t c&t îi trebuia ca s *şi între in familia şiă ă ţ ă

1



s poat munci" #n afar de asta, nu refuza niciodat s *iă ă ă ă ă a/ute pe al ii şi întindea totdeauna o m&n de a/utorţ ă pictorilor s raci" Credea în dumnezeu, cu credin a simpl şiă ţ ă cucernicia str moşilor" 5oate c , de aceea, c$ipurile pictateă ă de el c p tau o e2presie în l toare neînt&lnit nici înă ă ă ţă ă lucr rile celor mai str lucite talente" rm&ndu*şi drumulă ă Nroit prin munc st ruitoare, cu vremea c&ştig p&n şiă ă ă ă stima celor ce*l cinstiser cu titlul de ignorant şi necioplit"ă Avea mereu comenzi pentru biserici şi nu ducea lips deă lucru"

na dintre lucr ri l*a pasionat mult; 0u*mi aduc aminteă

ce subiect avea" tiu doar c trebuia s înf işeze şi un du$ă ă ăţ al întunericului" Tata s*a g&ndit mult ce întrupare s *i deaă ar fi vrut ca fa a aceea s e2prime tot ceea ce oprim fiin aţ ă ă ţ omeneasc " De c&teva ori se g&ndi la c$ipul misteriosuluiă c m tar, spun&nd f r voia lui( 3.at cine ar trebui s *miă ă ă ă ă ă pozeze în diavol:4

#nc$ipui i*v c&t a r mas de uimit, într*o zi, c&nd, înţ ă ă vreme ce lucra în atelier, auzi un cioc nit la uş îndat îlă ă ă v zu intr&nd pe groaznicul c m tar" Tata nu*şi putu st p&niă ă ă ă un fior"

= Eşti pictor9 ' îl întreb c m tarul f r prea multeă ă ă ă ă fasoane"

= 5ictor: ' r spunse tata nedumerit şi neştiind ce are să ă se mai înt&mple"

= >ine: Atuncea f *mi portretul" 5oate c am s mor înă ă ă

cur&nd şi n*am copii" Dar n*aş vrea s mor cu totul, vreauă s mai tr iesc" 5o i s *mi faci un portret viu în toată ă ţ ă ă puterea cuv&ntului9

3Ce mi*aş mai putea dori9 g&ndi tata" ?rea el singur s *ămi pozeze în diavol, pentru tablou4" #i f g dui s *i facă ă ă ă portretul" S*au în eles asupra timpului şi pre ului a doua zi,ţ ţ tata se duse la el cu paleta şi cu penelurile"

Curtea împre/muit cu zid înalt, c&inii, uşile de fier şiă z voarele, ferestrele arcuite, cuferele acoperite cu covoareă

8



ciudate şi, în sf&rşit, îns şi ciudata gazd , st&nd nemişcată ă înaintea lui, toate i*au f cut o impresie stranie" #n fa aă ţ ferestrelor erau îngr m dite parc anume at&tea lucruri,ă ă ă înc&t numai prin partea de sus putea intra pu in lumin înţ ă ă odaie" 3Drace: C&t de frumos îi e luminat fa a:4 îşi spuseă ţ tata în g&nd şi începu s lucreze cu patim , ca şi cum s*ar fiă ă temut s nu dispar lumina aceea at&t de potrivit " 3Ceă ă ă for : g&ndi el" Dac l*aş face m car pe /um tate de cumţă ă ă ă este, mi*ar omorî to i sfin ii şi îngerii ei ar p li în fa a lui" Ceţ ţ ă ţ for diabolic " Dac am s fiu c&t de c&t credincios naturiiţă ă ă ă are s sar /os de pe p&nz " Ce tr s turi e2traordinare:4ă ă ă ă ă

Tata îşi spunea mereu aceste cuvinte şi îşi sporea r&vna"Dup c&tva timp, b g de seam c unele tr s turi aleă ă ă ă ă ă ă c m tarului se şi întip riser pe p&nz " Dar pe m sur ceă ă ă ă ă ă ă lucrarea înainta, îl cuprindea o ap sare şi o nelinişteă nel murit " Totuşi, se $ot rî s urm reasc şi s redeaă ă ă ă ă ă ă întru totul orice tr s tur , c&t de neînsemnat , înt&i începuă ă ă ă s redea oc$ii" Aveau în ei at&ta for , înc&t nici nu te*ai fiă ţă putut g&ndi c *i vei putea reda aşa cum sunt" Totuşi, tataă se $ot rî s le descopere cu orice pre cele mai miciă ă ţ am nunte şi nuan e, s le p trund taina; Dar c&ndă ţ ă ă ă începu a picta, ad&ncind aceste am nunte, sim i ună ţ dezgust at&t de ciudat, o stare sufleteasc at&t deă ap s toare înc&t fu silit s lase penelul din m&n pentruă ă ă ă c&tva timp" #n cele din urm , îşi d du seama c nu maiă ă ă poate r bda" Sim ea c oc$ii aceia i se înfigeau în suflet şiă ţ ă

n şteau în el o nelinişte nel murit " A doua şi a treia zi,ă ă ă acest sentiment crescu" Sim i c *l prinde frica: s penelulţ ă ă ă şi spuse $ot r&t c nu mai poate lucra" S fi v zută ă ă ă dumneavoastr cum se sc$imb însp im&nt torul c m tară ă ă ă ă ă la aceste vorbe" #i c zu tatei la picioare şi*l implor s *iă ă ă sf&rşeasc portretul, spun&nd c de el depinde soarta şiă ă e2isten a lui, c îi prinsese cu penelul tr s turile vii, cţ ă ă ă ă dac le va reda întocmai cum sunt, va tr i şi mai departe,ă ă în portret, printr*o putere supranatural , c nu va muri deă ă

<



tot c trebuie s fie prezent în lume" Tata se îngrozi laă ă asemenea vorbe i se p rur at&t de ciudate şi deă ă îngrozitoare, înc&t arunc penelurile şi paleta şi se repeziă afar din odaie ca un nebun"ă

&ndul la toate acestea nu*i d du pace toat ziua şiă ă toat noaptea" A doua zi de diminea primi portretul de laă ţă c m tar printr*o femeie, singura fiin aflat în slu/ba lui,ă ă ţă ă care*i spuse c st p&nul ei nu mai vrea portretul, nu i*lă ă pl teşte şi*l trimite înapoi aşa" #n aceeaşi sear afl că ă ă ă ciudatul c m tar murise şi c va fi înmorm&ntat după ă ă ă ritualul religiei lui" Toate acestea i se p rur tatii din caleă ă

afar de stranii" Trebuie s v spun c din acest momentă ă ă ă firea tatii se sc$imb sim itor" Era neliniştit, tulburat, f ră ţ ă ă s ştie din ce pricin " 5este pu in f cu o fapt de necrezut"ă ă ţ ă ă De c&t va vreme lucr rile unuia dintre elevii lui atr seseră ă ă ă aten ia unui cerc restr&ns de cunosc tori şi amatori" Tataţ ă v zuse c are talent, de aceea îi ar ta o bun voină ă ă ă ţă deosebit " Deodat , începu s *l invidieze" 0u mai puteaă ă ă r bda s*aud lumea vorbind despre el, s *i vad pe to iă ă ă ă ţ încon/ur&ndu*l cu simpatie"

#n sf&rşit, ca o culme a ciudei, afl într*o zi c acest elevă ă fusese îns rcinat s fac o pictur pentru o biseric bogat ,ă ă ă ă ă ă de cur&nd cl dit " Acest fapt îl scoase din s rite" 30*am să ă ă ă admit s triumfe un mucos: spunea tata" #nc n*a sosită ă timpul s se nesocoteasc b tr&nii" Slav domnului, încă ă ă ă ă mai am putere" S vedem care pe care;4 i acest om,ă

odinioar at&t de drept şi curat la suflet, începu s se dedeaă ă la intrigi şi uneltiri, lucruri privite totdeauna de el cu sc&rb "ă #n cele din urm , ob inu instituirea unui concurs, la careă ţ puteau lua parte şi al i pictori" Apoi se înc$ise în atelier şiţ începu s lucreze cu patim " 5 rea c vrea s *şi pun înă ă ă ă ă ă lucrarea asta toate for ele şi toat f ptura" B cu într*adev rţ ă ă ă ă una dintre cele mai bune lucr ri ale sale" 0imeni nu seă îndoia c va avea înt&ietatea" 5icturile fur prezentate laă ă concurs şi toate erau, pe l&ng pictura tatii, cum e noapteaă

@



pe l&ng zi" Deodat , unul dintre membrii comisiuniiă ă ' dacă nu m înşel o fa bisericească ţă ă ' f cu o observa ie care îiă ţ izbi pe to i"ţ

= 5ictura asta arat mult talent,ă ' spuse el, ' darc$ipurile nu arat sfin enie" Dimpotriv , oc$ii lor au cevaă ţ ă demonic, ca şi cum m&na pictorului ar fi fost condus de ună sentiment necurat"

Toat lumea privi lucrarea şi nu putu s nu recunoască ă ă adev rul vorbelor" Tata se repezi la tablou, parc spre aă ă controla observa ia at&t de /ignitoare, dar îşi d du seamaţ ă cu groaz , c f cuse oc$ii c m tarului pe aproape toateă ă ă ă ă

c$ipurile" Aveau to i oc$ii aceia o e2presie at&t de satanicţ ă şi de ucig toare, înc&t tata tres ri f r voia lui" 5ictura îi fuă ă ă ă respins şi, spre marea ciud a tat lui, trebui s aud că ă ă ă ă ă înt&ietatea r mase de partea elevului s u" +i*e cuă ă neputin s v descriu c&t de înfuriat s*a întors acas " Eraţă ă ă ă gata*gata s*o bat pe mama, goni din cas copiii, îşi rupseă ă penelurile şi şevaletul, smulse portretul c m tarului de peă ă perete, ceru un cu it şi porunci s se fac foc în c min,ţ ă ă ă vr&nd s taie tabloul în buc i şi s *l ard " #n clipa aceea,ă ăţ ă ă veni un prieten al s u, pictor şi el, om vesel, totdeaunaă mul umit de sine, f r n zuin e îndep rtate, f r preten iiţ ă ă ă ţ ă ă ă ţ se apuca vesel de orice lucrare îi c dea în m&n şi era şiă ă mai vesel c&nd era vorba s se pun pe m&ncare sau peă ă c$ef"

= Ce faci9 Ce vrei s arzi9ă ' îl întreb el pe tata,ă

apropiindu*se de portret" ' Asta e una din cele mai buneopere ale tale; E c m tarul mort de cur&nd: Da, e oă ă lucrare des v&rşit : *ai prins minunat, parc e viu: >a,ă ă ă ceva mai mult" 5e c&nd era în via , oc$ii lui nu s*au uitatţă niciodat aşa cum se uit acum, în tabloul t u"ă ă ă

= S vedem cum au s se uite din foc:ă ă ' spuse tata şif cu o mişcare, vr&nd s arunce portretul în c min"ă ă ă

= Stai, pentru numele lui dumnezeu: ' spuse prietenulapuc&ndu*l de m&n "ă ' +ai bine d *mi*l mie, dac teă ă



sting$ereşte at&ta: Tata se opuse la început, pe urm i*l d du" 5rietenul,ă ă

vesel, mul umit din cale afar de ac$izi ie, lu portretul şiţ ă ţ ă plec "ă

Dup aceea, tata se sim i deodat mai liniştit, ca şi cumă ţ ă odat cu portretul i s*ar fi luat şi povara de pe suflet" Seă minun de r utatea şi de invidia lui, ca şi de sc$imbareaă ă v dit a întregii lui firi" Dup ce îşi analiz fapta, se întristaă ă ă ă şi spuse cu sufletul îndurerat(

= +*a pedepsit dumnezeu: +i s*a cuvenit s nai seă resping tabloul; îl concepusem cu g&ndul de a*miă

distruge aproapele" 0u se putea ca sentimentul diabolic alinvidiei, care mi*a condus penelul, s nu se r sfr&ng şiă ă ă asupra tabloului:

#l c ut pe fostul lui elev, îl îmbr işa cu c ldur , îl rugă ă ăţ ă ă ă s *l ierte şi c ută ă ă ' pe c&t era cu putinţă ' s *şi îndrepteă greşeala, începu s lucreze din nou, liniştit ca şi maiă înainte, dar c$ipul îi era tot mai des g&nditor" Se înc$inamai mult şi mai des, t cea mai mult dec&t înainte şi nu maiă /udeca pe nimeni aşa de aspru" i treptat, tr s turile aspreă ă ale firii sale se îndulcir " Dup pu in vreme, îl zgudui şiă ă ţ ă mai mult o înt&mplare" 0u se v zuse demult cu prietenulă care*i luase portretul" Tocmai se preg tea s se duc s *lă ă ă ă vad , c&nd prietenul intr pe neaşteptate" Spuse, dup ceă ă ă sc$imbar c&teva vorbe şi întreb ri(ă ă

= Dragul meu, nu degeaba ai vrut s arzi portretul" Areă

în el ceva ciudat, naiba s *l ia; S ştii c nu cred înă ă ă vr /itorii dar, crede*o sau nu, tabloul are în el pe diavolul:ă= Ce spui9 ' întreb tata"ă= Din clipa c&nd l*am at&rnat în casa mea, am sim it oţ

m&$nire şi o nelinişte grozav " #mi venea s str&ng peă ă cineva de g&t" Eu, care nu ştiusem ce*i insomnia, amcunoscut*o, am avut coşmaruri; 0u ştiu dac erau visuriă sau altceva( parc voia s m g&tuie un strigoi, şi mi se totă ă ă n z rea afurisitul de b tr&n" #ntr*un cuv&nt, nu pot s * iă ă ă ă ţ



descriu starea în care m aflam" 0u mai p isem niciodată ăţ ă ceva asem n tor" R t ceam ca un nebun, mi*era fric ,ă ă ă ă ă presim eam o prime/die: Sim eam c nu mai pot spune unţ ţ ă cuv&nt vesel şi sincer, ca şi cum s*ar fi aflat mereu l&ngă mine un spion"" 0umai din clipa c&nd am dat portretulnepotului meu ' care mi*l ceruse cu insistenţă ' am sim itţ c mi*a c zut o piatr de pe umeri" Am devenit din nouă ă ă vesel precum vezi;

Da, dragul meu, l*ai pictat pe diavol: Tata, dup ce ascult povestirea cu deosebit aten ie,ă ă ă ţ

întreb (ă

= Acum portretul e la nepotul t u9ă= Da de unde: 0*a putut nici el s *l sufere în cas : 5oateă ă

c sufletul c m tarului trecuse în portret" > tr&nul iese dină ă ă ă ram , umbl prin odaie; ceea ce povesteşte nepotul meuă ă e pur şi simplu de necrezut pentru o minte omeneasc " *aşă fi socotit nebun, dac n*aş fi încercat şi eu cevaă asem n tor" 0epotul meu a v&ndut portretul unuiă ă colec ionar de tablouri, dar nici el nu l*a putut r bda şi l*aţ ă v&ndut mai departe"

Aceast povestire îl mişc puternic pe tat l meu" Deveniă ă ă g&nditor, c zu în ipo$ondrie, în cele din urm începu să ă ă cread Na penelul lui fusese într*adev r o arm a diavolului,ă ă ă c o parte din via a c m tarului trecuse în portret, cuă ţ ă ă adev rat, iar acum tulbur lumea, insufl porniri dr ceşti,ă ă ă ă isc în suflete c$inurile îngrozitoare ale invidiei şi abateă

pictorii din drumul lor; îndat dup aceea, i s*au înt&mplată ă pe neaşteptate trei nenorociri( i*au murit pe r&nd so ia, fataţ şi un b iat, înc&t el le socoti moartea drept pedeaps aă ă cerului şi $ot rî s se duc la c lug rie"ă ă ă ă ă

C&nd am împlinit nou ani, tata m*a dat la Academia deă arte frumoase şi, dup ce şi*a ac$itat creditorii, s*a retras laă un sc$it dep rtat şi dup c&tva timp a fost tuns şi f cută ă ă c lug r" +inun tot sc$itul prin via a de ascet şi prină ă ă ţ respectarea neclintit a tuturor legilor mona$ale" Stare ulă ţ

G



afl despre penelul lui meşteşugit şi*i ceru s picteze oă ă icoan mare pentru biseric " #ns c lug rul r spunse smerită ă ă ă ă ă dar $ot r&t, c nu*i vrednic s pun m&na pe penel, pentruă ă ă ă c *l profanase, iar spre a mai fi vrednic de el, trebuie s *şiă ă purifice înt&i sufletul, prin munc şi mari /ertfe" Stare ul nu*lă ţ sili" Tata îşi în spri via a mona$al c&t putu" Socotind înă ţ ă cele din urm c traiul nu*i era destul de aspru, ceruă ă binecuv&ntarea stare ului şi se retrase într*un loc s lbatic,ţ ă s fie cu totul singur" Acolo îşi cl di un ad post din crengi,ă ă ă se $r nea numai cu r d cini crude, c ra pietre dintr*un locă ă ă ă în altul sau sta ' de la r s ritul şi p&n la asfin itulă ă ă ţ

soarelui ' în acelaşi loc, cu m&inile ridicate spre cer, rostindmereu rug ciuni într*un cuv&nt, c uta prin toate mi/loaceleă ă s ating cele mai înalte culmi ale r bd rii şi lep d rii deă ă ă ă ă ă sine, lucru pe care*l înt&lneşti doar în vie ile sfin ilor" Aşa şi*ţ ţa istovit trupul c& iva ani, dar înt rindu*şi*l totodat prinţ ă ă puterea d t toare de via a rug ciunii" #n sf&rşit într*o zi seă ă ţă ă întoarse la sc$it şi spuse $ot r&t stare ului(ă ţ

= Acum, sunt gata: Dac vrea Dumnezeu, fac lucrarea"ă Subiectul era naşterea lui .sus" A lucrat un an, f r s iasă ă ă ă din c$ilie, $r nindu*se at&t c&t s nu moar de foame şiă ă ă rug&ndu*se întruna" Dup un an, pictura fu gata" Era oă minune a penelului" Trebuie s v spun c nici c lug rii, niciă ă ă ă ă stare ul nu se prea pricepeau în pictur " Totuşi, to i au fostţ ă ţ mişca i de e2traordinara sfin enie a c$ipurilor" Smerenia şiţ ţ bl&nde ea dumnezeiasc de pe c$ipul maicii domnuluiţ ă

plecat asupra pruncului, ad&nca în elepciune din oc$iiă ţ pruncului dumnezeiesc, care a şi început parc s vadă ă ă ceva în dep rtare, solemna t cere a regilor c zu i laă ă ă ţ picioarele lui .sus, p trunşi de minunea sf&nt , în sf&rşit,ă ă ad&nca şi divina linişte din întreaga pictur , toate erauă înf işate într*un tot at&t de armonios şi într*o frumuse eăţ ţ at&t de cov&rşitoare, înc&t impresia a fost magic " To iă ţ c lug rii c zur în genunc$i, iar stare ul spuse înduioşat(ă ă ă ă ţ

= n om nu poate face un tablou ca acesta, numai cu

H



a/utorul artei omeneşti" 5enelul i*a fost condus de o putereţ mai mare şi sf&nt , iar binecuv&ntarea cerurilor s*a pogor&tă asupra lucr rii tale"ă

Eu tocmai îmi terminasem studiile la Academia de artefrumoase, şi c p tasem medalia de aur, ca şiă ă îmbucur toarea n de/de a unei c l torii în .talia, cel maiă ă ă ă frumos vis al unui pictor de dou zeci de ani" 0u mai aveamă dec&t s *mi iau r mas bun de la tata, de care mă ă ă desp r isem cu doisprezece ani în urm " + rturisesc că ţ ă ă ă uitasem cum arat la fa " Auzisem c&te ceva despre via aă ţă ţ lui sf&nt de ascet şi credeam c am s v d un c$ip aspruă ă ă ă

de pustnic, str in de tot ce se afl pe lume, c nu mai ştieă ă ă nimic afar de c$ilie şi rug ciuni, un om istovit şi uscat deă ă post şi de veşnic veg$e" ? înc$ipui i c&t am r mas deă ă ţ ă uimit, c&nd am v zut înaintea mea un b tr&n frumos,ă ă aproape sf&nt" C$ipul lui, f r niciun semn de istovire,ă ă r sfr&ngea lumina unei bucurii cereşti" >arba alb caă ă z pada şi pletele uşoare, aproape vaporoase, de culoareaă argintului, i se împr ştiau frumos pe piept şi pe cutele raseiă negre, a/ung&ndu*i p&n la funia care*i încingeaă s r c cioasa $ain de c lug r" Ceea ce m*a mişcat însă ă ă ă ă ă ă mai mult au fost cuvintele şi ideile despre art , auzite dină gura lui, şi pe care m rturisesc c am s le p streză ă ă ă totdeauna în sufletul meu, dorind sincer ca to i confra ii meiţ ţ s fac la fel"ă ă

= Te*am aşteptat, fiule: ' îmi spuse el, c&nd m*am

apropiat s m binecuv&nteze"ă ă ' Ai înaintea ta o cale pecare de azi înainte i se desc$ide via a" E o cale curat , sţ ţ ă ă nu te aba i de la ea; Ai talent: Talentul e cel mai pre iosţ ţ dar al lui dumnezeu" 0u*l distruge: Cerceteaz , studiaz totă ă ce vezi, supune totul penelului; Dar înva s g seşti înţă ă ă toate ideea l untric şi mai ales caut s p trunzi mareaă ă ă ă ă tain a crea iunii" Bericit este alesul care a p truns taina:ă ţ ă 5entru un asemenea om natura n*are subiecte vulgare sauneînsemnate" n pictor creator e tot at&t de mare într*un

K



lucru neînsemnat, ca şi într*unui mare" n lucru demn dedispre nu mai e demn de dispre în opera lui, dac *şi puneţ ţ ă în el minunatul suflet lucrul demn de dispre arat sublim,ţ ă pentru c a fost trecut prin purgatoriul sufletului" Arta dă ă omului ideea de rai ceresc şi dumnezeiesc, şi asta e de*a/uns pentru a fi pus mai presus de toate celelalte lucruri"ă C&t de superioar e solemna linişte fa de fr m&nt rileă ţă ă ă lumeşti, tot at&t de superioar e crea iunea fa deă ţ ţă distrugere" C&t de superior e un înger numai prin lumina şicur enia lui, fa de nenum ratele for e, patimi şi ambi iiăţ ţă ă ţ ţ ale diavolului, tot at&t de superioar e o înalt crea iuneă ă ţ

artistic fa de tot ce e2ist pe lume; Sacrific tot pentruă ţă ă ă art şi iubeşte*o cu toat patima, dar nu cu o patim plină ă ă ă de pofte p m&nteşti, ci cu una bl&nd şi cereasc " B r ea,ă ă ă ă ă omul n*are putere s se înal e deasupra p m&ntului şi niciă ţ ă nu poate crea minunata muzic a împ c rii, c ci opera deă ă ă ă art superioar pogoar pe lume pentru liniştirea şiă ă ă împ carea tuturor oamenilor" Ea nu poate s di revolta înă ă suflet, ci se înal pururea c tre dumnezeu ca o rug ciuneţă ă ă tremur toare" Dar sunt clipe; clipe negre"ă

Tata se opri" > gai de seam c fa a lui luminoas i seă ă ă ţ ă întunec deodat , ca şi cum ar fi trecut peste ea un nor"ă ă

= Am avut în via a mea o înt&mplare:ţ ' continuă el" ' 0ici azi nu*mi pot da seama al cui a fost c$ipul ciudat,pictat de mine" 5arc mi s*ar fi ar tat diavolul; tiu că ă ă lumea nu crede în e2isten a diavolului" De aceea, n*am s * iţ ă ţ

vorbesc de el: Am s * i spun doar c am pictat c$ipul acelaă ţ ă cu dezgust şi c n*am sim it nicio dragoste pentru munc "ă ţ ă Degeaba încercam s *mi înving împotrivirea, s în buş totă ă ă ce sim eam şi s r m&n credincios naturii" 5ortretul pictatţ ă ă n*a fost oper de art : De aceea, to i cei ce*l privesc suntă ă ţ cuprinşi de nelinişte şi tulburare, nu de sentimentulartistului, c ci artistul e plin de pace c$iar şi în mi/loculă neliniştii" +i s*a spus c portretul acela trece din m&n înă ă nun şi las în urm numai c$inuri, s deşte în inimaă ă ă ă

L



pictorilor ur neagr împotriva semenilor, dorin aă ă ţ r ut cioas de prigoan şi $ul " S te fereasc dumnezeuă ă ă ă ă ă ă de astfel de patimi: 0u e2ist nimic mai îngrozitor ca ele"ă +ai bine îndur tu toat am r ciunea prigoanelor, dec&t să ă ă ă ă prigoneşti tu pe cineva m car c&t de pu in" Salveaz * iă ţ ă ţ cur enia sufletului: Cine are talent, trebuie s fie mai curatăţ ă la suflet dec&t to i: Ceea ce se iart altora, nu se iart celuiţ ă ă ce are talent" 5e omul care iese de*acas îmbr cat în $aineă ă curate de s rb toare e destul s cad un singur strop deă ă ă ă noroi, pentru ca toat lumea s se str&ng în /urul lui, s *lă ă ă ă arate cu degetul şi s spun c e negli/ent" Dar lumeaă ă ă

aceea nu vede c&t de multe pete sunt pe $ainele de fiecarezi ale altor trec tori, pentru c pe o $ain de toate zileleă ă ă petele nu se v d"ă

Dup aceea, tata m binecuv&nt şi m îmbr işa"ă ă ă ă ăţ 0iciodat n*am avut un sentiment at&t de în l tor" +*amă ă ţă str&ns de pieptul lui mai cur&nd cu evlavie dec&t cudragoste de fiu şi i*am s rutat p rul de argint rev rsat peă ă ă ras " #n oc$i îi luceau lacrimile"ă

= Biule, îndeplineşte*mi o singur rug minte:ă ă ' îmi spuseel înainte de desp r ire"ă ţ ' 5oate dai undeva de portretulacela; Ai s *l recunoşti repede dup oc$ii neobişnui i şiă ă ţ dup nefireasca lor e2presie" Caut s *l distrugi cu oriceă ă ă pre ;ţ

Spune i şi dumneavoastr dac puteam s nu /ur c *i voiţ ă ă ă ă împlini rug mintea: De cincisprezece ani n*am v zut nicioă ă

lucrare care s semene m car de departe cu aceeaă ă descris de tata" i, deodat , aici, la licita ie;ă ă ţ#n clipa aceea, f r s *şi sf&rşeasc fraza, pictorul îşiă ă ă ă

întoarse oc$ii spre perete, s mai vad odat portretul"ă ă ă Aceeaşi mişcare spre ciudatul portret o f cu în aceeaşi clipă ă şi mul imea ascult torilor" Dar, spre marea uimire a tuturor,ţ ă portretul nu mai era pe perete" n murmur tulbure trecuprin mul ime, apoi se auzi limpede( 3A fost furat:4 într*ţadev r, îl furase cineva, folosindu*se de lipsa de aten ie aă ţ

1



publicului prins de povestire" To i au stat mult vremeţ ă nedumeri i, neput&nd s *şi dea seama dac v zuser într*ţ ă ă ă ăadev r oc$ii aceia e2traordinari, sau totul fusese n z rireă ă ă de*o clip în oc$ii lor obosi i de îndelunga cercetare aă ţ vec$ilor picturi"

Sfârşit

Gogol Nikolai Portretul

Documents