Fişă de Lucru Enigma Otiliei

Fi de lucru

Enigma OtilieiG. Clinescu

GEN, SPECIE1. Enigma Otiliei de G. Clinescu poate fi ncadrat n mai multe tipuri de roman. Argumenteaz acest lucru.

Obiectiv: Proza obiectiva este realizata prin intermediul naratiunii la persoana a III-a (Felix[...] fu cuprins, se gandi, gasi, Aurica veneaetc.). Perspectiva omniscienta si omniprezenta presupune existenta unui narator detasat, ce stie insa totul despre personaj si despre evenimentele petrecute in cadrul actiunii.(Felix fu de parere ca..., - murmura el, etc.).

Realist: natura realista a romanului este data de existenta societatii burgheze in Bucurestiul sec. XX, de temele principale ale romanului (tema mostenirii si a parvenirii, tema familiei, a iubirii) si de motivele specific realiste (motivul mostenirii, al paternitatii). Totodata, existenta personajelor tipice permite incadrarea acestui roman cu nuante moderniste in curentul realist: mos Costache este avarul iubitor de copii, Aurica intruchipeaza tipologia fetei batrane, Stanica Ratiu este tipul arivistului, Otilia este cocheta, Felix constituie tipul ambitiosului, Pascalopol este aristocratul rafinat, etc. O alta marca a realismului regasit in Enigma Otiliei o constituie atat folosirea stilului indirect-liber (Se plictisise, zicea, de incertitudini, Otilia ruga atat pe mos Costache cat si pe Pascalopol...), cat si tehnica narativa a amanuntului semnificativ, ce se realizeaza prin ample descrieri, care au rolul de a crea iluzia realitatii (O scara de lemn cu doua suisuri laterale forma un soi de piramida, in varful careia un Hermes de ipsos, destul de gratios, o copie dupa un model clasic..., Enigma Otiliei fiind cel de-al doilea roman al scriitorului George Calinescu.

Citadin(Clinescu realizeaz romanul citadin cu cea mai bogat galerie de caractere din literatura romn. Al. Piru), deoarece actiunea este se petrece in Bucurestiul sec. XX, mediul de trai al personajelor fiind cel urban.

Doric: caracterizat prin veridicitate, romanul are secvente in care este descrisa istoria si trecutul unor personaje (Georgeta: Drama mea e simpla [...]Tata a ramas vaduv si s-a casatorit din nou.[...]De atunci sunt ..., ...sa revenim la cazul Aglaei. Ea a fost totdeauna o femeie potolita.... Naratorul este omniscient si omniprezent, descriind de multe ori sentimentele personajelor(Intr-adevar, tanarul suferea.).

Balzacian, intrucat tema in jurul careia toata actiunea graviteaza este tema banului. Mostenirea lui mos Costache constituie baza conflictului social dintre familiile Giurgiuveanu si Tulea, banul fiind principalul motiv regasit in roman. Alte motive balzaciene sunt: motivul parvenitului, al orfanului, motivul paternitatii,etc. Naratorul este omniscient, acesta relatand intamplarile prin care trec doua familii ce fac parte din societatea burgheza a secolului XX.

Fresc: romanul contine secvente ce redau aspecte monografice ale Bucurestiului de la inceput de secol XX (coordonate spatiale precum strada Sfintii Apostoli).

De tipologie: clasica, traditionala, intrucat portretele personajelor pornesc de la caracterele clasice ale avarului, ipohondrului si gelosului.

Roman al educaiei sentimentale, intrucat naratorul omniscient cunoaste si ofera detalii asupra sentimentelor personajelor,(il supara insa ca plecase cu Pascalopol., Felix simtea [...] necesitatea de a vorbi despre femei, Complexitatea sentimentelor care umflau pieptul lui Felix, fericirea...). este urmarita, de asemenea, interactiunea dintre Felix si Otilia, impresiile si emotiile pe care acestia si le poarta unul altuia (, , raspunse fata, trecandu-si usor degetele prin parul lui. .

Bildungsroman: este urmarita evolutia personajului principal al operei, Felix Sima, cat si etapele formarii personalitatii acestuia, avand in vedere intamplarile din actiune: indragostirea lui de Otilia, gelozia ce o poarta pentru Pascalopol, confuzia ce o traieste alaturi de Georgeta, repulsia fata de membrii familiei Tulea care vor sa-i fure averea lui mos Costache, sentimentul de dreptate ce-l regaseste in sine,etc., il transforma pe protagonist de-a lungul operei, acesta devenind, in final, un doctor si profesor universitar de succes.

Fresc social: romanul este o fresca a burgheziei bucurestene din secolul XX, acesta fiind presarat cu secvente de monografie sociala (Totusi, nu era lamurit asupra calitatii sociale a fetei. Nu putea fi decat o curtezana, se intelege, dar si aici sunt grade nesfarsite...).

1. Numete cel puin dou opere i autorii lor din literatura universal care s corespund speciei amintite mai sus.

Fresca sociala: Coliba unchiului Tom, de Harriet Beecher StoweBildungsroman: Jane Eyre, de Charlotte Bronte, si Candidul de Voltaire

CATEGORII ESTETICE

Comicul Alturi de tragic, ridicol, sublim, comiculeste o categorie estetic fundamental care identific una din atitudinile eseniale ale spiritului uman n faa vieii i artei. Comicul i are originea n sesizarea i prezentarea unui contrast n planul existenei, pe care publicul l poate sanciona printr-o gam larg de reacii morale (de la compasiune la dispre). Comicul implic o participare afectiv specific din partea spectatorului, manifestat prin rs. Se face cunoscut printr-o mare diversitate de nuane, de unde dificultatea elaborrii unor definiii.Aristotel atribuie comicul oamenilor cu o moral inferioar", lipsii de curaj i fermitate n a nfrunta viaa sau n a-i ndura loviturile. n lumea modern, la Hegel, comicul i tragicul se afl ntr-un raport dialectic (DEX (n filozofia antic) Art de a discuta n contradictoriu, n scopul ajungerii la adevr.). Henri Bergson, n eseul Rsul sintetizeaz natura comicului n formula: du mecanique plaque sur du vivant" (ceea ce este mecanic suprapus pe ceea ce este viu). Reacia spectatorului n faa situaiilor comice presupune o anume detaare a inteligenei care sesizeaz adevrul sub aparena fals, dar i o insensibilitate i cruzime a observaiei, elemente care nsoesc rsul.Comicul se definete prin nuanele sale. 1. Comicul bonom se asociaz cu compasiunea. 1. Comicul spiritual se manifest prin jocuri de cuvinte, ironie i glume abstracte, adresate inteligenei. 1. Comicul buf este extravagant i rezult din evidenierea unor automatisme comportamentale, amintind jocul arlechinilor i al bufonilor. 1. Comicul burlesc coboar n vulgar i n caricatur situaii grave i solemne sau personaje eroice. 1. Eroi-comicul trateaz la modul eroic, epopeic, ntmplri i personaje derizorii. 1. Comicul tragic (tragicomicul) implic sensuri tragice sub aparene comice.Comicul se asociaz cu grotescul, ironia, satira, sarcasmul, batjocura.(Gheorghe Crciun)

1. Definete, cu ajutorul dicionarului, urmtorii termeni:

Grotesc:Categorie estetica ce reflecta realitatea printr-un comic excesiv, dat de aspectul caricatural, neobosnuit de caraghios, ridicol si disproportionat al situatiilor

Ironie: Categorie estetic desemnnd expresii sau imagini cu semnificaii opuse sensului obinuit, n scopul ridiculizrii disimulate.

Autoironie: ironia indreptata spre propria persoana.

Satir :Categorie estetic din sfera comicului, care critic cu violen i caricatural pe cineva sau ceva, ridiculizand defectele morale ale oamenilor sau aspectele negative ale societii.

Sarcasm: ironie aspra; (comicul sarcastic se caracterizeaza prin atitudinea incisiva fata de situatii si personaje si prin criticarea necrutatoare a imperfectiunilor morale a societatii).

Batjocur: Atitudine obraznica si dispretuitoare, mustrare umilitoare.

1. Comicul provine din discrepana dintre aparen i esen, care este enorm. Gsete astfel de exemple avnd n vedere urmtoarele repere: spaiul, descrierea fizic a personajelor, comportamentul personajelor (ex. instinctul de posesie, care se manifest uneori n gol; scopul urmrit orbete, nu raional), limbajul personajelor etc.

Comicul isi face simtita prezenta de-a lungul operei sub numeroase forme. Inca din incipitul descriptiv al romanului, mos Costache Giurgiveanu este fizic ilustrat prin comicul grotesc: Capul ii era atins de o calvitie totala, si fata parea aproape spana, si din cauza aceasta, patrata. Buzele ii erau intoarse in afara si galbene [...] acoperind numai doi dinti vizibili, ca niste aschii de os.

O alta sursa a comicului o constituie comportamentul lui Stanica Ratiu, care, prin dorinta apriga de a parveni, incalca normele etice specific umane: acesta fura chiar de la matusa sa, Agripina (- Matusa [...] ce faci cu atatea cesti, da-mi si mie doua, sa le tin ca amintire.[...] De, Stanica,[...], astea le mai am si eu! [...] Sa fii dumneata sanatoasa [...], bagand repede in buzunarul umflat alte doua cesti. Tot acesta, desi imprejurarile indicau o aproapiata moarte a lui mos Costache, se gandeste la moduri in care l-ar putea jefui pe batran (Stanica se gandise ca tot mai bine ar fi putut scotoci casa cu batranul acolo...).

Comicul de moravuri este specific, asadar, personajului Stanica Ratiu. Manat de setea sa de imbogatire, acesta apeleaza la modalitati menite sa impresioneze si sa starneasca mila celor din jur. Astfel, ii trimite o scrisoare lui Pascalopol, in care, chinuit de saracie, ii cere 100 franci. (O fatalitate nemiloasa mi-a stat impotriva de catava vreme, incat acum sunt in postura tragica de a nu-mi putea hrani familia anemiata si debila.). Mai tarziu, insa, personajul anunta asa-zisa moarte a fiului sau nenascut (Aurel Ratiu, in varsta de doua luni rapus de o [...] boala, care a istovit trupusorul lui mic, lasand pe taticu si mamica lui fara niciun sens in viata.) Observam, atat in cadrul scrisorii cat si a anuntului mortuar, ca diminutivele, epitetele si hiperbolele (fatalitate nemiloasa) contureaza comicul de limbaj. Comicul de limbaj mai este sustinut si de balbaiala lui mos Costache. (La-la-lasa-ma-n pace!, Nu-nu-nu! Nu a-acum!)Alte scene reprezentative pentru comic sunt: criza lui mos Costache (acesta devine ipohondru, refuza internarea in spital pe motivul lipsei banilor; alienarea lui Titi si crizele sale erotice: Titi, dupa o lunga sedere nemotivata in apropierea Otiliei, [...] indrazni un gest oarecare de concupiscenta, care irita pe fata., crizele debile ale lui Simion Tulea, care se credea Iisus Hristos (Drept cine ma iei, amice [...] Am fost Isus), etc.

1. Sursa comicului, conform lui Paul Georgescu, este social. Efortul micii burghezii, ncpnate pe mica ei posesie, e ridicol ntr-oepoc n care averile nu se fac prin stranic agonisire, ci prin lovituri ndrznee. Explic aceast afirmaie, avnd n vedere contextul istorico-economic de la nceputul secolului XX.

La inceputul secolului XX, se inregistra o industrializare sporita si o inflorire a economiei bazata pe industrie, desi agricultura constituia preocuparea de baza a celor mai multi romani. Intre anii 1934-1939, productivitatea industriei a atins cote aproape maximale. In acest context, putem vorbi despre un contrast intre populatia saraca a tarii, si cea bogata.

Parvenirea reprezinta unul dintre motivele principale ale operei; desi mos Costache detine o avere considerabila, acesta refuza sa-i ofere bani de cheltuiala lui Felix (Nu i se daduse niciodata bani de teatru, sau bani de buzunar...), cheltuind banii pentru intretinerea casei chiar din contul baiatului (Gasise ca era si rusinos si primejdios ca altcineva sa stie cat venit are el si cum il fura batranul). Mos Costache refuza chiar propria lui internare in spital, pe motiv ca nu are bani

O alta realitate a secolului XX, la polul opus bogatiei si lacomiei prezentate anterior, o constituie saracia in care traia Weissman, studentul evreu.(Traiesc ca un caine, ca un desperat. Am pe capul meu trei surori mici si o matusa batrana [...] si stam cu totii intr-o odaie mizerabila.) De altfel, desi afirma ca are unchi, matusi si rude instarite, Stanica Ratiu nu doreste altceva decat sa se imbogateasca rapid prin intermediul altora, nefiind nevoit sa munceasca.

Tragicul Categoria estetic a tragicului a fost definit filosofic, aducndu-se n centrul analizei ideea de destin(eroul nu se poate sustrage, orice ar face, forei distrugtoare a sorii), de vinovie (involuntar, din netiin, sau asumat, din orgoliu) sau de conflict extrem, fr alternativ, ntre fore mree sau caractere grandioase, al crui deznodmnt este nfrngerea i moartea eroului.Tragicul presupune un anumit mod de raportare a omului la univers sau la existen, bazat pe o valoare moral superioar aprat cu preul autodistrugerii, ori pe credina ntr-un ideal care s triumfe i dup dispariia protagonistului.Tragicul se exprim, de regul, printr-o structur nchis (nceputul aciunii anticipeaz deznodmntul): eroul tragic se afl n lupt cu fore de nenvins (exterioare sau psihologice), ceea ce duce la un deznodmnt dinainte stabilit.Mreia eroului se pstreaz nealterat chiar prin nfrngere. Idealul moral pe care el l ntruchipeaz capt dimensiune de simbol. De aceea, o dat cu dispariia eroului tragic, se prbuete o ntreag ordine moral / existenial, fiind nlocuit, n final, de alta nou.n concepia lui Gabriel Liiceanu, cu tragicul ne aezm ntr-o zon a fiinei populate de existene finite i contiente. Situaia tragic nu este compatibil dect cu fiine contiente finite confruntate cu limita.1'''Tragicul nu se limiteaz la tragedie, nici la genul dramatic. El se poate exprima n orice art, precum i n diferite specii ale genului epic (mai ales nuvel i roman) i chiar ale genului liric. Se poate astfel analiza condiia tragic a personajului Ghi (din nuvela Moara cu noroc a lui Ioan Slavici), a lui Ilie Moromete, eroul lui Marin Preda, a lui Dionis (Srmanul Dionis de Mihai Eminescu), sau a lui Hyperion (din poemul eminescian Luceafrul), a emirului din Bagdad {Noaptea de decemvrie deAl. Macedonski) ori a prinului levantin din balada Mistreul cu coli de argint a lui t. Aug. Doina. n drama lui Lucian Blaga, Meterul Manole, tragicul este exprimat prin situaia existenial fr ieire n care se afl protagonistul pus s aleag ntre dragostea pentru soie i patima de creaie. Destinul lui Manole - erou tragic - dezvluie valoarea arhetipal a creaiei, nscut prin sacrificiul omenesc suprem.

1. Paul Georgescu spune, n Sensul clasicismului (Polivalena necesar),c romanul este o tragedie, n sensul c, n tragedie, finalul nu produce surprize, e cunoscut sau previzibil. Viitorul esteanulat, el fiind coninut n caracterul eroului, aa cum n smbure preexist copacul. Analizeaz finalul romanul, pe baza informaiilor cunoscute despre urmtoarele personaje: Otilia, Felix, Pascalopol, mo Costache, familia Tulea. (Gabriela Dinu)Finalul romanului este inchis, iar toate conflictele (de natura morala intre familia Tulea si Giurgiuveanu, iscat de dorinta familiei Tulea de a-l mosteni pe mos Costache, conflictul erotic iscat Felix si Pascalopol, care acced la mana Otiliei, etc.) iau sfarsit.

Deznodamantul are in centru moartea batranului, care este jefuit de Stanica (Stanica [...] vari brusc mana sub ea si trase pachetul cu bani. Batranul holba ochii, casca gura mare spre a spune ceva, se dadu jos printr-o sfortare supraomeneasca...). Deoarece Otilia nu era infiata oficial de catre mos Costache, aceasta nu a putut mosteni banii tatalui sau vitreg; averea reveni, asadar, matusii Aglae si familiei Tulea.

Olimpia este parasita de Stanica Ratiu, care se casatoreste cu Georgeta, o fata faina.Otilia, in semn de ramas bun, ii ofera lui Felix o poza cu ea.

Romanul ne spune, ulterior, ca Felix afla numai ca se casatorise cu Pascalopol [...]. razboiul dadu lui Felix, peste cativa ani, prilejul de a se afirma inca de tanar. Acesta deveni un om foarte important in lumea medicinei si se casatori intr-un chip care se cheama stralucit.Afla, dintr-o intamplatoare intalnire cu Stanica Ratiu, ca Otilia s-a despartit de Pascalopol, iar acum este casatorita cu un oarecare conte. Tanarul are ocazia de a se intalni cu fostul sot al Otiliei, care ii arata o fotografie a fetei: Felix nu o mai recunoaste insa pe Otilia de altadata.

Finalul valorifica principiul compozitional al simetriei si circularitatii, intrucat romanul se incheie cu imaginea initiala a casei lui mos Costache. Felix isi aminteste de figura acestuia(...I se paru ca teasta lucioasa a lui mos Costache apare la usa si vechile vorbe ii rasunara limpede in ureche : )Concluzie: Deci, viitorul abolit, destinul interior al personajelor fac din Enigma Otiliei o tragedie, discrepana dintre efortul depus i elul urmrit i genereaz comicul superior. (Paul Georgescu)

AUTOR Scriitorul realist urmrete lucid desfurarea mecanismului declanat, fr a ncerca, prin trucuri ieftine, s rup evoluia fireasc, nnodnd caracterele. (Paul Georgescu)

1. Unul dintre personajele romanului este ntruchiparea(ca atitudine) scriitorului, este o reprezentare a spiritului critic. Numete acest personaj, argumentnd alegerea ta!

In opinia mea, intruchiparea ca atitudine a scriitorului il constituie personajul Felix, intrucat acesta, in cadrul numeroaselor dialoguri pe care le poarta cu Weissmann, se arata adeptul unor principii morale bine stabilite: Dar sufletul meu nu poate depasi datele experientei imediate. E totuna cum mi-ai spune ca e zadarnic sa iubesc o data, fiindca peste cativa ani va fi batrana si va muri. Eu iubesc, pe cea de acum, singura care exista pentru mine, irational. Totodata, Felix poate fi considerat vocea scriitorului prin secventele de monolog interior: Voi cauta sa fiu bun cu toata lumea, si modest, si sa-mi fac o educatie de om. Voi fi ambitios, nu orgolios.. Astfel, naratorul evidentiaza superioritatea educatiei si a bunatatii in detrimentul orgoliului.

1. Conform lui Nicolae Manolescu, Balzac are vocaia de a crea via, iar G. Clinescu o are pe aceea de a o comenta(Nicolae Manolescu). Gsete citate care s ilustreze cea de a doua parte a enunului.

Spunand aceste ultime cuvinte, Pascalopol capatase, in chimonoul lui, o demnitate de tragedian. [...]Curiozitatea il facu pe Felix siret.Acum Weissmann, iubitor de discutii aprinse, astepta replica. [...] Vigoarea vegetatiei, seninatatea cerului il duceau cu gandul in alta parte.Rase de cuvantul pe aprilie, fiindca nu se mai facea foc din martie, cu tot frigul. Dar scandalul nemaiauzit erau cei 2142 pentrumateriale de constructii. Care constructie? Prin urmare cuiele, tintele, caramizile vechi, grinzile, toate erau in contul lui.[...] In curand avea sa fie major si avea sa scape de toate mizeriile astea.

NARATOR Atitudinea naratorului din Enigma Otiliei fa de personajele sale nu difer n mod esenial de atitudinea pe care o are, n general, criticul literar fa de personajele ce populeaz un univers ficional.(Carmen Muat)

1. Efortul const n a vedea sobru, obiectiv i pe eroii favorii. Obiectivitatea este paradoxal, cci nu mai desemneaz absena din evenimente a unui narator imparial sau a demiurgului balzacian, ci amestecul permanent al unui comentator savant i expert, care n loc s nfieze lumea, o studiaz pe probe de laborator.(N. Manolescu) Motiveaz c, prin perspectiva lui Felix, avem de a face, de fapt(de nenumrate ori), cu ochiul unui estet, adic, ne aflm n faa prerilor, impresiilor naratorului.

De multe ori, replicile lui Felix redau impresiile naratorului prin continutul lor. In secventa in care Otilia ii ofera lui Felix o poza cu ea, acesta spune O fotografie se da cuiva de care te desparti, ca amintire!, cuvintele sale fiind glasul naratorului, ce va anticipa despartirea celor doi.Totodata, Felix spune Nu voi iubi niciodata o fata seaca. Te iubesc pe tine, care esti frivola numai in aparenta, fiind in fond inteligenta si profunda. Insusi romancierul afirma ca Otilia este eroina sa lirica, tipizarea sa in ipostaza feminina, purtandu-i acestui personaj un mare respect, iar vorbele lui tanarului Felix nu fac altceva decat sa sublinieze impresia pe care autorul vrea s-o creeze cititorului, si anume, aceea ca Otilia reprezinta un ideal feminin, caracterizat de profunzime si inteligenta. Putem deci, considera, ca portretul personajului central al actiunii reprezinta un alter ego al autorului.

2. Naratorul clinescian este deci un specialist. Ilustreaz urmtoarele competene prin citate:

Muzicale: ...fu trezit de grindina repede a unui pian care rasuna prin apropiere. Cineva trecea mainile cu jovialitate pe deasupra clapelor, cantand cu multa dexteritate un exercitiu complicat, care varia la infinit o tema.

Plastice: Mana stia sa intinda bine culoarea, desenul era ingrijit, si in chiar diformitatile unor portrete se simtea vocatia unor maini de probabili artisti. Nu erau in niciun caz picturile stridente care se confectioneaza prin pensionatele de fete. Cu toate acestea, atat in forma, cat si in cantitatea picturilor se vadea un ridicul, la inceput inexplicabil.[...] Desene in penita neagra erau tratate de cei doi artisti in ulei de doua tonuri, negru si alb, pastelul sau acuarela de asemenea erau imitate servil in culori grase.

Psihologice: Aglae era rea, dusmanoasa, cu o scuza: isi iubea copiii. [...] Indeosebi, Felix isi scruta atitudinea lui fata de cele doua fete si se gasi profund vinovat. Pe Otilia o urmarise, inainte de a se incredinta ca fata il iubeste, compromitandu-i, agravandu-i situatia, iar pe Georgeta o vexase pur si simplu.

Sociale: ...fetele se maritau foarte tinere, cu barbati desemnati de cei batrani. Cand o fata ajungea la varsta de 14 ani, vorbea in mod liber despre maritis. Atat de traditionala era aceasta norma, incat nicio fata nu se simtea nefericita, dimpotriva, orice intarziere o nelinistea. Fetele intelegeau trebuinta casatoriei...

estetice : putem observa o estetica a uratului in descrierea Aureliei: Aurica se schimba in chip sinistru si fiecare prefacere o arunca inspre batranete, cu toate fardurile ei. Parul i se facea moale, mort, ca de peruca, grasime ii reconstituia prematur masca senila a Aglaei, slabirea ii scotea in evidenta oasele capului. Muschiulatura nu mai avea tarie, cadea facand unghiuri si umbre, si obrajii se umpleau de vinisoare.

3. Se comenteaz, cu ironie blnd i plin de simpatie tabieturile lui Pascalopol sau nendemnarea n relaiile sentimentale de care d dovad Felix(S. Damian). Gsete citate care s dovedeasc acest lucru.

Tabieturile mosierului sunt amintite in sintagmele: Pascalopol, intors de la mosie, isi reluase de mult obiceiurile si, fara a-si exagera primejdiile din partea lui Felix, venea aproape in fiecare zi la mos Costache.Totodata, in secventa: Asteptand in birou pe Pascalopol, auzi sunetele dulci, melancolice ale unui flaut. Isi aduce aminte ca i se spusese ca mosierul canta din flaut. este redat obiceiul barbatului de a canta la un instrument muzical.Tanarul Sima se dovedeste de multe ori imatur, nefiind capabil sa-si ascunda sentimentele, proiectandu-si asupra propriei persoane un viitor ego: Felix simti o mare ciuda. [...] Ar fi voit sa fie foarte bogat, sa fie major, sa ia pe Otilia sub ocrotirea lui si sa-i ofere tot ce-i oferea cu atata usurinta mosierul.. O replica de-a sa, in dialogul cu Otilia, ii dezvaluie slabiciunea: Fiindca...fiindca m-am obisnuit cu tine, si incep sa ma tem ca voi ramane iarasi singur.

CURENT LITERAR Nu exist n realitate un fenomen artistic pur, clasic ori romantic. [] Clasicism Romantism sunt dou tipuri de ideale, inexistente practic n stare genuin[]. (G. Clinescu)

Dovedete validitatea urmtoarele afirmaii:

Desi romanul este traditional prin natura, acesta cuprinde si elemente moderniste.Opera apartine curentului realist-balzacian, intrucat caracterul personajelor este relevat progresiv, pornind de la prezentarea mediului, descrierea casei lor, a fizicului, gesturilor si comportamentelor. Naratorul ofera aproape exclusiv informatii despre statutul social al personajelor si biografia lor. Prin intermediul tehnicii balzaciene, personajelor le sunt conturate caracterele: portretul balzacian isi are bazele in clasicele tipologii ale avarului, ipohondrului si gelosului. Dimensiunea sociala si psihologica este adaugata cu ajutorul realismului, ce completeaza tipologiile umane cu tipul arivistului.Precum am mentionat anterior, romanul este produsul finit al impletirii dintre clasic si modernist.Principii compozitionale moderne, pluriperspectivismul si comportamentismul reflecta portretul Otiliei Marculescu. Prima tehnica amintita constituie faptele, gesturile si replicile personajului feminin ce ajuta la conturarea unor trasaturi; aceasta viziune asupra Otiliei va fi dublata, ulterior, de reflectarea poliedrica a personalitatii sale in constiinta altor personaje: Felix o considera frivola doar in aparenta, admirabila, superioara, iar pentru Aglae, ea este o dezmatata, o stricata. Aceasta dubla viziune asupra Otiliei ofera personajului feminin complexitate si ambiguitate. De aceea, romanul Enigma Otiliei nu poate fi caracterizat de un singur fenomen artistic in stare genuina, ci este produsul imbinarii mai multor curente literare, dintre care amintim realismul, clasicismul si modernismul.

n favoarea realismului clasic(balzacianismului): 1. Centrarea unui caracter pe o trstur dominant(+ realizarea personajelor):0. Felix - ambitios0. Otilia - cocheta0. Mo Costache avar, iubitor de copii0. Pascalopol nobil0. Aglae - rautacioasa0. Stnic - arivist0. Aurica deznadajduita, vesnic disperata0. Olimpia - plictisita0. Titi - alienat Simion - senil1. Echilibrul mijloacelor.1. Fixeaz n nite cadre sociale bine precizate o fresc din viaa burgheziei bucuretene.

In roman sunt redate aspecte ale familiei burgheze precum: relatia dintre parinti si copii, relatia dintre soti, conceptul de casatorie si amor liber,etc. Spre exemplu, naratorul ne relateaza cum in familia lui Stanica, fetele se maritau foarte tinere, cu barbati desemnati de cei batrani.[...] In acest chip, toate se maritau cu oameni bogati sau in stare sa devina, preferand aproape cu strictete marii industriasi, marii restauratori sau hotelieri. [...] Fetele erau umblate prin strainatate, vorbeau cate o limba straina, stiau sa se conduca in lume si erau incredintate de valoarea clasei lor. Acestea insa nu citeau, si erau lipsite de cunostinte literare sau artistice, iar orice incercare de instruire intelectuala era privita cu dezgust. In alta ordine de idei, Felix ii marturiseste lui Weissmann: Ceea ce ma surprinde este ca pe toti, aici in Bucuresti, ii vad lipsiti de solidaritate de sange.

1. Arhitectura(structura) romanului.

Romanul este structurat in 20 de capitole, actiunea fiind construita pe mai multe planuri narative ce urmaresc destinul unor personaje.Astfel, primul plan narativ constituie lupta dusa de familia Tulea pentru obtinerea mostenirii lui mos Costache. Al doilea plan narativ urmareste destinul lui Felix Sima, care, ramas orfan, vine la Bucuresti pentru a studia medicina, locuieste la Costache Giurgiuveanu, tutorele sau, si se indragosteste de Otilia. Tema este specific realist-balzaciana: familia, casatoria, parvenirea, esecul erotic. Motive intalnite in opera sunt: motivul mostenirii si al paternitatii.1. Tema: tema banului, a familiei, a iubirii, a luptei pentru avere, tema monografica a societatii burgheze de la inceputul secolului XX1. Naraiunea este heterodiegetica, realizata la persoana a III-a, nonfocalizata.1. Narator: naratorul este omniscient si omniprezent, acesta relatand intamplarile la persoana a III-a; isi exprima impresiile prin intermediul personajelor (mai ales prin personajul Felix)

n favoarea romantismului:

1. Antiteza dintre unele personaje.(N.M.)Este evidentiata indeosebi antiteza dintre Aurelia Tulea si Otilia Marculescu. Daca prima intruchipeaza fata batrana, pasionata si, in acelasi timp permanent preocupata de ideea de a se casatori si a carei grija principala era felul in care aceasta arata, portretul ei valorificand totusi o estetica a uratului (Parul i se facea moale, mort, ca de peruca, grasime ii reconstituia prematur masca senila a Aglaei, slabirea ii scotea in evidenta oasele capului.), Otilia se dovedeste a fi relaxata, distinsa, aceasta fiind prototipul fetei cochete. Desi ii impartaseste parerea Aureliei cu privire la barbati, considerand ca menirea femeii este de a placea barbatului, Otilia nu forteazacircumstantele in care se afla, aratandu-se totusi flatata la ideea unei casatorii cu Felix.

1. Decorul de ruine.1. Brganurile aistorice cu fertiliti enorme de Atala.

1. Coexistena tragicului i a comicului face parte din programul romanticilor.(P.G.)Una din trasaturile curentului romantic este imbinarea genurilor si a categoriilor estetice. In cadrul romanului se imbina atat comicul (de caracter, prezent in cazul lui Costache Giurgiuveanu, extrem de lacom in cheltuielile sale, si in cazul lui Stanica Ratiu, intrucat acesta are obiceiul de a fura de la apropiati si de a redacta scrisori in care isi anunta moartea; de limbaj, prezent in scrisorile lui Stanica) cat si tragicul, sugerat de drama feminina traita de Otilia, care se afla in postura de cocheta intelectuala, dorita de toti barbatii din jurul ei, dar care, in acelasi timp, se simte coplesita de agitatia creata in jurul sau, aceasta fiind adesea confuza, incercand sentimentul de singuratate.

Depirea realismului clasic1. prin spiritul critic i polemic: naratorul manifesta o atitudine critica si moralizatoare fata de moravurile societatii secolului XX, si anume fata de egoismul si dorinta apriga de a parveni a personajelor (Costache Giurgiuveanu, Stanica Ratiu)1. prin spiritul parodic, ludic: redat prin intermediul Otiliei Marculescu, care intruchipeaza, prin exceptie, spiritul ludic: Otilia devenea distrata si nerabdatoare de petreceri inedite; Si chicotind, Otilia se napusti pe scari in jos. Spiritul parodic este reprezentat prin evidentierea trasaturii dominante a personajului Stanica Ratiu, care, obsedat de dorinta de a parveni, recurge la nenumarate mijloace pentru a obtine bani: fura de la mos Costache in timp ce acesta era bolnav, ii scrie scrisori lui Pascalopol, presarate cu exprimari in care abunda diminutivul, etc.1. prin elemente ale modernitii13. ambiguitatea personajelor: este data de coexistenta mijloacelor de caracterizare. Astfel, Otilia este caracterizata atat indirect prin fapte, gesturi, comportament, cat si prin reflectarea poliedrica, ce proiecteaza personalitatea Otiliei in constiinta altor personaje. De aici rezulta ambiguitatea si complexitatea personajului feminin al operei. Daca Felix o considera frivola doar in aparenta, admirabila, superioara iar pentru Aglae ea este o dezmatata si o stricata, personajul feminin se dovedeste prin comportamentul sau a fi o persoana excentrica si voluntara.13. Mediu: prin trecerea treptata de la cadrul spatial al strazii, la cadrul casei, al interiorului si al odaii, al fizionomiei si gesturilor locatarilor (prin tehnica focalizarii) naratorul patrunde in psihologia acestor personaje. Un alt principiu compozitional modern il constituie fluxul de constiinta,unde personajele isi readuc aminte de scene semnificative din viata lor.13. aparenta similaritatea incipitului i finalului: simetria incipitului cu finalul este realizata prin descrierea strazii unde se afla casa lui mos Costache, descriere conturata in viziunea lui Felix. Adolescent imatur, acesta paseste pentru prima oara in casa lui Costache Giurgiuveanu la inceputul romanului. In epilog, Felix o ia dinadins pe strada unde casa aproape demolata se afla, retraind primele sale clipe acolo.13. ambiguitatea unor personaje: este data de prezenta celor doua modalitati moderniste de caracterizare: comportamentismul si pluripespectivismul. Personajelor le sunt relevate trasaturile atat prin gesturi, fapte si comportament, cat si prin proiectarea lor in constiinta altor personaje.13. prezena unor secvene specifice genului dramatic: dialogul este modul de expunere predominant in cadrul genului dramatic, acesta ajutand atat la evolutia actiunii, cat si la caracterizarea personajelor.Alte secvente specifice genului dramatic sunt indicatiile nemijlocite ale autorului (numite didascalii sau metatext in genul dramatic) ce ofera informatii cu privire la atitudinea personajelor: Oarecare oboseala decreta el, nesolicitat evident, ingrosarea vaselor...,Eu am crezut in tine, am fost devotat cuvantului dat (aci Felix avu un scrupul si se opri putin).

n favoarea originalitii:Originalitatea nu nseamn tabula rasa, i a ignora tradiia nseamn a fi n afara culturii. Scriitorul original nu descoper roata i focul, ci le folosete adaptat cerinelor secolului su. Iar marele scriitor este acela care anexeaz ct mai multe zone ale spiritului uman. Scriitorul original nu este acela care ignor descoperirile anterioare, ci acela care, ntr-un echilibru fericit al mijloacelor, sintetizeaz larg, n spiritul vremii sale, o ct mai cuprinztoare imagine a umanului. (Paul Georgescu)

Concluzie: G. Clinescu este un clasic care a trecut prin romantism i curentele contemporane, refcnd clasicismul pe un cerc mai larg, modern, al spiralei. (Paul Georgescu)

TIMP 1. Cnd se petrece aciunea?Actiunea se petrece la inceputul secolului XX, si prezinta aspecte ale burgheziei bucurestene.

SPAIU G. Clinescu parodizeaz cu nedisimulat voluptate locuri comune ale romanului realist al secolului al XIX-lea. (Paul Georgescu)

1. Numete locurile aciunii n romanul Enigma Otiliei de G. Clinescu.

Actiunea romanului isi are inceputul pe strada Antim, unde, in inceputul cartii, Felix o gaseste pustie si intunecata,[...] racoroasa si fosnitoare ca o padure. Actiunea se muta in casa lui mos Costache, caracterizata de o arhitectura impresionanta prin grotesc, si apoi in camera lui Felix. Urmeaza casa Aglaei Tulea, casa, respectiv mosia lui Pascalopol (Felix si Otilia coborara in gara Ciulnita, intampinati cu brisca de Pascalopol...). De asemenea, cladirea facultatii de medicina, casa lui Sohatchi, cofetariile si berariile frecventate de Felix, casa Georgetei, restaurantul lui Iorgu, la Sosea, casa matusii Agripina constituie locuri ale actiunii.

1. Reprezint, prin citate, focalizarea asupra casei(cap. I) artnd cum se transform spaiul descris.Casa lui Costache Giurgiuveanu este descrisa in primul capitol al romanului. Casa avea un singur cat, asezat pe un scund parter-soclu, ale carui geamuri patrate erau acoperite cu hartie translucida, imitand un vitraliu de catedrala. Zidaria era crapata si scorojita in foarte multe locuri, si din crapaturile dintre fatada casei si trotuar ieseau indraznet buruienile. [...] Doar o portita mai mica era deschisa, si pe aceea, luandu-si sacul in mana, intra tanarul, dupa oarecare chibzuiala. Ajungand in fata usii de la intrare, el se codi sa suie cele doua trepte de piatra si porni spre fundul curtii spre a vedea daca putea da de cineva in odaile de serviciu. Aici, Felix se apropie de casa in care va locui de-atunci incolo, studiind-o si cunoscand-o. In cele ce urmeaza, casa, ale carei trasaturi sunt vizibil ingrosate, ea fiind caracterizata de o maretie impresionanta, se transforma intr-un produs grotesc: Intr-adevar, usa [...] de lemn umflat si descleiat de caldura sau ploaie si bubos de vopsea cafenie [...]. Nicio perdea nu acoperea ochiurile de geam, pline de un praf stravechi, pe care se vedeau bine urmele picaturilor de ploaie si a melcilor fara casa. Tanarul intra atunci, [...] nu indrazni sa sune numaidecat, intr-atat il mira antcamera. Acest sistem de decoratie, precum si crapaturile lungi si neregulate ale peretilor dadeau incaperii un aer de ruina si raceala. Tanarul, hotarandu-se in fine, trase de manerul clopotelului. Atunci un fel de schelalait metalic rasuna [...], scara incepu sa scartaie[...]. Cand provocatorul acestor grozave paraituri fu jos, tanarul vazu mirat un omulet subtire si putin incovoiat. Urmeaza descrierea lui mos Costache. Putem observa trecerea subtila de la arhitectura exterioara a casei descrisa in mod grotesc, la descrierea interioara, si, in final, asistam la aparitia proprietarului. Focalizarea se realizeaza treptat.

1. Reprezint grafic focalizarea asupra casei(cap. I) artnd cum se transform spaiul descris.

1. Reconstituire spaiului iniial se face(subliniaz rspunsurile corecte):

3. de departe ctre aproape3. de aproape ctre departe3. din afar ctre nuntru3. di-nuntru ctre afar.

1. Casa din strada Antim este descris cu lux de amnunte. Aceste informaii sunt menite s ne introduc n viaa unei familii. Cu ajutorul strzilor, caselor i mobilelor cunoatem oamenii. Dovedete veridicitatea celor enunate, aducnd exemple din roman.Descrierea amanuntita a casei din strada Antim ne ofera informatii cu privire la personalitatile locatarilor. Grotescul arhitecturii (Tavanul imita prin zugraveli casetoanele unui plafon roman. [...] crapaturile lungi si neregulate ale peretilor dadeau incaperii un aer de ruina si raceala) redau o aparenta instarire a locatarilor si sugereaza contrastul dintre pretentia de confort si bun gust a celor ce locuiesc inauntru, si realitatea: locatarii sunt inculti (din cauza lipsei de concordanta a stilurilor arhitecturale : [...] un Hermes de ipsos, destul de gratios, o copie dupa un model clasic, vopsit detestabil cu vopsea cafenie), zgarciti (materialele ieftine, casa mica pe care socrii Anei i-au incredintat-o ei si lui Titi), snobi si delasatori. (Zidaria era crapata si scorojita in multe locuri, si din crapaturile dintre fatada si trotuar ieseau indraznet buruienile.

1. Casa lui Pascalopol este descris de el nsui. Este un prilej de a-i prezenta biografia.Gsete citatele n cauz i arat cum l caracterizeaz obiectele, mobilele pe posesorul lor.

Spre deosebire de casa de pe strada Antim, casa lui Pascalopol prezinta un adevarat bun gust: Peretii erau tapetati cu hartie dungata, si de tavan atarnau lampi electrice cu abajururi plisate. In anticamera apartamentelor se vedeau chiar picturi murale alegorice, cam conventionale si reci, dar de factura ingrijita. [...] Aparitia lui Pascalopol in propria sa casa este una excentrica: [...]imbracat intr-un halat larg de matase fina, legat la mijloc cu un mare cordon, pomadat si parfumat in profunzime. Cu ocazia vizitei, Pascalopol le arata Otiliei si lui Felix un album de fotografii: Erau fotografii ale conacului [...]. La sfarsit insa seafla un roi de mici fotografii format vizit, cafenii, cu figuri de persoane si cu inscriptii grecesti si frantuzesti indicand ca provenienta Stambulul si Atena., despre care mosierul spune ca Sunt rude de-ale mele. Felix vede, pe un raft, un flaut, afland ca Pascalopol are aceasta pasiune de a canta. Mosierul se autocaracterizeaza Sunt si eu un fel de boem. Naratorul ne ofera informatii cu privire la trecutul sau: Mostenise de la parinti o mare mosie si fusese destinat sa faca studii fara nicio utilitate practica. Fusese in Germania doi ani student in litere, apoi renuntase si se inscrisese la Drept la Paris. Pascalopol fusese casatorit.Murindu-i tatal si trebuind sa ingrijeasca de mama si de mosie, Pascalopol renuntase la studii si se intorsese la mosie, unde-l chema datoria. Insusi acesta marturiseste Insa cand am ragaz, citesc si cultiv si eu muzele in felul meu...

STRUCTUR - Enigma Otiliei este o reconstrucie, dar nainte de a fi una a lumii, este una a formulei nsei de roman. (Nicolae Manolescu)1. Pentru echilibrul crii, G. Clinescu a evitat contrastele extreme, care ar fi pretins, poate, o alt manier de narare, cu participarea declarat a autorului.(S. Damian)1. Cte capitole conine romanul? Romanul are 20 de capitole.1. Prezint cele dou planuri narative principale ale romanului.Primul plan narativ urmareste batalia dusa de familia Tulea pentru a mosteni averea lui Costache Giurgiuveanu. Acestia doresc inlaturarea Otiliei Marculescu totodata, deoarece ea reprezenta riscul de a-si mosteni tatal vitreg, in conditiile in care acesta ar fi adoptat-o legal. In cele din urma, intrucat Costache nu o adopta oficial pe Otilia, averea cade in mainile lui Aglae, sora lui Costache.Al doilea plan narativ urmareste destinul tanarului Felix Sima, care, absolvent al liceului de la Iasi, ajunge la Bucuresti pentru a studia medicina. Cazat la tutorele sau, Costache Giurgiuveanu, acesta traieste o dezamagire in dragoste, indragind-o pe Otilia.1. Incipitul i finalul dau simetria romanului. Dovedete acest lucru.Simetria romanului este data de coincidenta incipitului cu finalul. Astfel, in incipit, este descrisa cu lux de amanunte casa lui Costache Giurgiuveanu.(Partea de sus privea spre strada cu patru ferestre de o inaltime absurda, formand in varful lor cate o rozeta gotica...). Finalul inchis reda, din nou, tot din perspectiva lui Felix, locuinta acestuia de dinafara.(Cele patru ferestre din fata, de o inaltime absurda, inaltau rozetele lor gotice prafuite, iar marea usa gotica avea geamurile plesnite. Felix isi aduse aminte de seara cand venise cu valiza in mana si trasese de schelalaitorul clopotel.)

CONFLICTE Exemplific-le!

2 conflicte succesorale: primul conflict este centrat pe averea lui mos Costache, si se manifesta prin adversitatea Aglaei fata de orfana Otilia.Al doilea conflict succesoral va destrama familia Tulea in final, avand in vedere interesul dus la extrem al lui Stanica fata de averea lui Costache Giurgiuveanu.

conflictul erotic este iscat intre imaturitatea si naivitatea lui Felix, si maturitatea lui Pascalopol. Cele doua personaje masculine acced la mana Otiliei. conflicte familiale: cel mai important conflict familial este cel dintre familia Giurgiuveanu si familia Tulea. Membrii acesteia din urma se lupta pentru a mosteni averea lui Costache Giurgiuveanu, incercand, in acelasi timp, sa grabeasca moartea lui mos Costache.Un alt conflict familial se isca intre familia Tulea si familia lui Sohatchi. Titi, luand-o de sotie pe Ana, sora unui bun prieten de-al sau, Sohatchi, observa ca femeia nu-si indeplineste atributiile desotie(Curand nu mai fu nicio indoiala cel putin ca Ana iese la brat cu un functionar superior dintr-un minister...). Desi deranjat, Titi accepta cu greu sa se desparta de buna-voie de aceasta.

TEME, MOTIVE

1. Interpreteaz urmtoarele teme i motive la modul general, arat cum sunt ele prezente n roman: viaa burgheziei bucuretene: in roman sunt infatisate aspecte ale burgheziei bucurestene, precum relatiile familiale, casatoria, dragostea,etc.Putem observa ca relatiile dintre parinti si copii se centreaza asupra subiectului casatoriei, parintii avand o relatie superficiala cu copiii lor. Astfel, Aglae este preocupata de o marita pe Aurica si de a-i gasi o partenera potrivita lui Titi. Mos Costache se dovedeste insa mult prea preocupat de averea sa, stiind, in fond, ca Otilia va primi ceea ce merita. Totodata, Bucurestiul secolului XX releva specificitatea relatiilor inter-familiale: acestea nu se sfiesc in a se razboi pe avere, uitand si netinand cont de valorile morale ce ar trebui sa le uneasca.Astfel, Aglae Tulea ignora complet valoarea suprema a familiei, si anume iubirea, si decide sa se dedice asupra partii pragmatice a vietii, si anume banii. Casatoria este un alt motiv valorificat in roman. Aceasta este redata mai mult ca un contract, o intelegere intre femeie si barbat, menita sa le aduca amandurora beneficii financiare. Casatoria nu era intemeiata pe dragoste, ci pe statutul social al barbatului; femeia stia sa scrie si sa citeasca, insa nu era cultivata intelectual; de altfe, fetele erau preocupate de casatorie inca de la varsta frageda de 14 ani.Dragostea este practicata doar de cei indrazneti si idealisti in roman. Felix face parte dintre acestia; insaasi Otilia, eroina romanului, se dovedeste superficiala in ceea ce priveste iubirea. Weissmann ofera o conceptie interesanta asupra dragostei, acesta practicand amorul liber si sustinand cu tarie faptul ca omul nu poate fi o fiinta monogama.

lupta pentru motenire(tem balzacian): tema specific balzaciana, lupta pentru mostenire isi are finalitatea in dezumanizarea indivizilor. Astfel, mos Costache, prin lacomia sa excesiva, ajunge sa refuze medicamentatia si internarea in spital (desi conditia sa de sanatate era una grava) pentru a nu-si cheltui din avere. Stanica, orbit de dorinta de a obtine bani fara a intreprinde mari eforturi, se injoseste scriind scrisori patetice in care cere bani, inventand motive inchipuite si hiperbolizandu-si soarta tragica.Aglae, avida dupa averea lui mos Costache, isi neglijeaza atat copiii, cat si sotul. Ea il gaseste enervant pe Simion si doreste sa scape numaidecat de acesta, pentru a se putea concentra mai bine pe obtinerea averii.Cei din familia Tulea duc atat de departe razboiul contra lui Giurgiuveanu, incat ajung sa-i grabeasca moartea lui mos Costache, mancand bunatati in preajma sa pentru a-i starni pofta (desi el nu putea manca), sufocandu-l cu prezenta lor (fiind evident ca acesta trebuia sa ramana singur din cauza conditiei medicale.)

familia (paternitatea/ maternitatea): nu mai reprezinta un centru in care valoarea principala este iubirea. Mos Costache, in calitate de tata vitreg al Otiliei, isi doreste tot ce e mai bun pentru fiica sa. Desi intentiile lui sunt bune, acesta dorind sa transfere 300.000 lei in contul Otiliei, Costache ezita in momentul in care trebuie sa dea banii, iar Pascalopol simte obligatia, in calitate de prieten de familie, sa-i ofere Otiliei in cont 100.000 lei. Insusi acesta poate fi considerat drept fiind un tata al Otiliei, insa dragostea sa de tata are nuante de iubire erotica pentru personajul feminin.Maternitatea isi pierde din nobletea intelesului familial. Aglae, desi o apara pe Aurica in detrimentul Otiliei, o face doar din orgoliu. Femeia doreste, de asemenea, sa-i gaseasca o partenera lui Titi, insa eforturile ei cele mai mari se inregistreaza in obtinerea averii fratelui sau.

iubirea(+atitudinea personajelor, din perspectiva deznodmntului): avand in vedere deznodamantul, Felix Sima isi schimba conceptia idealista asupra iubirii, devenind partial pragmatic. El se casatoreste intr-un chip care se cheama stralucit, neavand ocazia de a o avea partenera pe cea pe care a iubit-o dintotdeauna.Temerea ca Otilia ar putea fi, intr-adevar, superficiala, ii este adeverita lui Felix. Acesta afla, in epilogul romanului, ca ea divortase deja de Pascalopol, si se casatorise cu un barbat instarit din Buenos Aires. Spre deosebire de Felix, Otilia ramane constanta in propriile-i principii, facand din aceasta un personaj plat.Stanica isi pastreaza si el conceptia pragmatica asupra iubirii: divorteaza de Olimpia pentru a se casatori cu Georgeta.

cuplul(i/sau cstoria): conceptul de cuplu este abordat in mod divers de catre personaje. Felix considera cuplul drept fiind ceva sacru, alcatuit din doi oameni care se vor iubi pe vecie, si care-si vor intretine dragostea pana la moarte.Otilia nu ii impartaseste insa lui Felix aceasta viziune idealista. Cand tanarul ii propune ca cei doi sa se casatoareasca, aceasta refuza, folosind drept scuza faptul ca o casnicie i-ar umbri lui Felix potentialul de a ajunge cineva faimos. Otilia insasi recunoaste ca menirea femeii pe lume este de a-i placea barbatului; ea nu se da inlaturi de a le da sperante atat lui Pascalopol, cat si lui Felix.Weissmann, prieten si coleg de facultate cu Felix, are o perspectiva interesanta asupra ideii de cuplu. Acesta considera ca omul, indeosebi barbatul, este incapabil de a fi monogam. Studentul, dupa o aventura furtunoasa cu o fata extraordinara, vru sa se sinucida dupa ce atinse culmile fericirii trupesti, considerand ca, odata depasit acest punct culminant, viata devine monotona.

Parvenirea: este scopul pe care numeroase personaje il au in comun.Stanica, intruchiparea tipului arivist, doreste sa obtina bani fara a face mari eforturi. Dorinta de parvenire este atat de mare, incat acesta se injoseste scriind scrisori oamenilor instariti, rugandu-i sa imprumutesume de bani. Acesta profita de batranetea matusii sale Agripina pentru a-i lua din cestile pretioase, ramase drept tezaur al familiei.Aglae isi neglijeaza statutul de mama pentru a se concentra pe obtinerea averii fratelui sau, Costache Giurgiuveanu. Legatura de rudenie cu acesta nu pare sa-i afecteze in niciun fel scopul, ea dovedindu-se drept fiind lipsita de scrupule.Insasi Otilia refuza o casatorie cu Felix, pentru a se dedica lui Pascalopol. Aceasta pretinde ca o legatura sfanta a tanarului cu ea i-ar umbri lui Felix potentialul de a ajunge un mare medic. In epilogul romanului, Felix afla de la insusi Pascalopol ca Otilia a divortat de el, pentru a se casatori un om instarit din Buenos Aires.

Adaug altele, gsite de tine! Motivul orfanului: cei doi orfani a caror personalitate este reliefata in text au doi protectori: Costache si Pascalopol. Privati de caldura sufleteasca a unui parinte adevarat, Otilia si Felix se confrunta cu probleme nespecifice varstei lor: avaritia, rautatea rudelor ce-i desconsidera, conflictul financiar dintre familia din care faceau parte si familia Tulea, etc. Cei doi sunt condamnati, cu alte cuvinte, la o maturizare precoce.

Motivul femeii/feminitatii: femeia este privita in mod extrem de personajele romanului: daca pentru Felix, femeia constituie o fiinta sfanta careia merita sa i te dedici intreaga viata, pentru Weissmann, femeia nu este decat un instrument al reglarii fiziologice. Stanica vede in casatoria cu Olimpia un mijloc bun de a-l face pe socrul sau sa-i ofere zestre fetei, insa acest lucru nu functioneaza, iar Stanica o paraseste in final pe Olimpia pentru a se casatori cu Georgeta, o dama de lux.

Motivul testamentului: mos Costache, desi presat de Stanica in a-si face un testament (pentru a mosteni o parte din avere) refuza sa-l realizeze. Giurgiuveanu isi da seama de intentiile rele ale familiei Tulea si amana pe cat posibil scrierea acestui document, speriat si de gandul mortii.

1. Numete cel puin cte dou opere literare din literatura romn, respectiv literatura universal n care temele i motivele de mai sus sunt prezente:

Ciocoii vechi si noi, de Nicolae Filimon (tema parvenirii)Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi, de Camil Petrescu(motivul cuplului si al femeii, motivul testamentului)Cartea nuntii, de George Calinescu (motivul femeii)Maitreyi, de Mircea Eliade (tema iubirii si a familiei)Eugenie Grandet, de Honore de Balzac (tema parvenirii)Madame Bovary, de Gustave Flaubert (motivul femeii)

PERSONAJELE -1. n realism, personajul a devenit ntruchiparea unui viciu sau a unei virtui, nceteaz de a mai fi individ, pentru a fi categorie uman(Ulise, Harpagon, Don Quijote, M-me Bovary etc.). n romanul discutat exist caractere date i se cristalizeaz n jurul unei trsturi dominante. Indic aceste trsturi.1. Felix idealist, ambitios1. Otilia superficiala, materialista1. Mo Costache avar 1. Pascalopol nobil in comportament1. Aglae rautacioasa 1. Stnic oportunist 1. Aurica naiva 1. Olimpia comoda 1. Titi incapatanat, 1. Simion supus, neinteles

1. Personajele sunt prezentate la nceputul crii. Rescrie aceast secven.

Mos Costache: ...un omulet subtire si putin incovoiat. Capul ii era atins de o calvitie totala, si fata parea aproape spana, si, din cauza aceasta, patrata. Buzele ii erau intoarse in afara si galbene de prea mult fumat, acoperind numai doi dinti vizibili, ca niste aschii de os. Omul, a carui varsta desigur inaintata ramanea totusi incerta...Pascalopol: Era un om cam de vreo cincizeci de ani, oarecum voluminos, totusi evitand impresia de exces, carnos la fata si rumen ca un negustor, insa elegant prin finetea pielii si taietura englezeasca a mustatii carunte. Parul rar, dar bine ales intr-o carare care mergea prin mijlocul fruntii pana la ceafa, lantul greu de aur cu breloc la vesta, hainele de stofa fina, parfumul discret in care intra si o nuanta de tabac, toate acestea reparau cu desavarsire, in apropiere, neajunsurile varstei si ale corpolentei.Aglae: Era o doamna cam de aceeasi varsta cu Pascalopol, cu parul negru pieptanat bine intr-o coafura japoneza. Fata ii era galbicioasa, gura cu buzele subtiri, acre, nasul incovoiat si acut, obrajii brazdati de cateva cute mari, acuzand o slabire brusca. Ochii ii erau bulbucati ca si aceia ai batranului, cu care semana putin, [...].Aurica: Era o fata cam de treizeci de ani, cu ochii proeminenti [...], cu fata prelunga, sfarsind intr-o barbie ca un ac, cu tample mari incercuite de doua siruri de cozi impletite.Simion: Un barbat in varsta, cu papuci verzi in picioare si cu o broboada pe umeri misca mainile asupra mesei, tintind atent. Avea mustati pleostite si un mic smoc de barba. Individul ridica asupra lui Felix niste ochi grozav de spalaciti...Otilia: Fata, subtiratica, imbracata intr-o rochie foarte larga pe poale, dar stransa tare la mijloc si cu o mare colereta de dantela pe umeri....

1. Personajele sunt expresive prin exces de caliti i defecte. Alege un personaj i argumenteaz acest lucru.

Personajele romanului sunt caracterizate atat de expresivitate si complexitate, avand in vedere atat calitatile, cat si defectele ce le caracterizeaza.Astfel, mos Costache, desi se dovedeste lacom in nenumarate randuri, e un om de isprava. Pascalopol il caracterizeaza in mod direct pe batran, afirmand ca [...] stii cat e de greoi Costache, desi are inima buna. Tot barbatul i se adreseaza lui Costache in felul urmator: Tu, Costache, ai partile tale bune si partile tale rele.[...] Cine nu te-ar stii, cum te stiu eu, ar zice ca esti indiferent fata de copii, si tu, dimpotriva, ii iubesti. Insa, vezi tu, Costache, n-ajunge sa iubesti un copil, trebuie sa-i faci viata mai frumoasa, sa-i dai toate bucuriile, daca poti sa i le dai.Intr-o vizita a batranului, impreuna cu Felix, la Iorgu, cel dintai se ofera sa cumpere fistic cu alune americane, ca sa-i faca o placere lui Felix[...], pe care le rontai aproape numai el.Felix insa, intr-o discutie cu Weissmann, spune ca [...] mos Costache, tutorele meu, este tot asa de avar si lipsit de simt familial. Giurgiuveanu isi cunoaste insa rudele si cat de departe sunt acestia in stare sa mearga pentru a-i mosteni averea. Se vede nevoit sa-si ascunda banii stransi sub saltea, iar temerile i se adeveresc in final, intrucat, pe cand acesta isi dadea ultima suflare, Stanica ii fura cutia cu economii ascunsa. Ultimele vorbe ale batranului raman: Banii, ba-banii, pu-pungasule! Asadar, Costache Giurgiuveanu da dovada de lacomie, luciditate, prudenta extrema, insa si de iubire fata de copiii sai (Otilia si Felix), Otilia caracterizandu-l drept fiind un om bun [...] insa are ciudateniile lui.

1. Relaiile familiale sunt surprinse cu o luciditate analitic remarcabil. Ilustreaz-le!

Familia influenteaza in mod diferit fiecare personaj. Naratorul ne spune ca Stanica avea un simt familial si ca familia lui impartasea acest sentiment. [...] De sarbatori, Stanica atunca la cutie un pachet de felicitari si primea el insusi un morman. In casa la el, insa, nu venea nicio ruda. Pentru ce? Olimpia dovedise un caracter acru.... Astfel, Stanica renunta in a o prezenta pe Olimpia tuturor rudelor, ce le era loial in adancul sufletului. Familia Ratiu purta insa o recunostinta lipsita de interes pentru Olimpia; acestia au acceptat relatia conjugala dintre cei doi, fara ca totusi sa-i faca vreo aluzie oricat de putin malitioasa asupra Olimpiei, si amintind mereu in chip cordial, in corespondenta, si de ea.Tot naratorul ne releva faptul ca [...] spre a se casatori cu Olimpia, Stanica a trebuit sa se puna in conflict cu familia, dar aceeasi familie ii fafea siguranta pe lume. Devotamentul sau pentru familie se desprinde si din vizita sa matusii Agripina. (In ziua cand calendarul ortodox praznuieste pe sfanta martira Agripina, Stanica isi aduse aminte ca are o matusa Agripina...Un alt eveniment ce contureaza perceptia unor personaje asupra familiei este vizita lui Titi la fosta sa sotie, Ana. Dupa ce actualul sot al Aneipleca, Titi avu, pentru doua ore, iluzia ca este iar casatorit. Putem deci, observa, superficialitatea cu care Ana trateaza casatoria si familia.Un alt episod elocvent in surprinderea relatiilor familiale este acela in care Pascalopol incearca sa-i explice Otiliei atitudinea lui Aglae: Vreau sa zic ca oamenii simpli nu pot intretine decat un singur sentiment, si ca si pe acela il inlocuiesc cu un fel de automatism.[...] Aglae are, dimpotriva, sufletul mult mai cuprinzator. Ea tine la toti copiii ei, renuntand numai la bietul Simion. Nu-i pretinde, deci, sa te iubeasca si pe dumneata, domnisoara Otilia.

1. n romanul Enigma Otiliei, G. Clinescu reuete s contopeasc dou atitudini umane majore, aparent antagonice: tragicul i comicul. Personajele care reuesc s scape din acest mecanism tragic, datorit unor caliti, sunt trei la numr, conform lui Paul Georgescu. Enumr-le i arat aceste caliti.(S. Damian spune c aceste personaje se sustrag viziunii comice!)

1. n aceeai ordine de idei, personajele alese la exerciiul 3 sunt singurele capabile de motivaia actelor proprii. Celelalte personaje sunt construite din automatisme. Dovedete acest lucru.

1. Clasificnd tipurile, G. Clinescu opereaz tiinific, cu imparialitatea cercettorului de laborator. n foaia de observaie clinic sunt notate datele ereditare, antecedentele, starea somatic. Alctuiete foaia de observaie a unuia dintre personaje, la alegere.

Pascalopol intruchipeaza tipul nobilului si al barbatului gentilom.Acesta este descris: Era un om cam de vreo cincizeci de ani, oarecum voluminos, totusi evitand impresia de exces, carnos la fata si rumen ca un negustor, insa elegant prin finetea pielii si taietura englezeasca a mustatii carunte. Parul rar, dar bine ales intr-o carare care mergea din mijlocul fruntii pana la ceafa, lantul greu de aur cu breloc la vesta, hainele de stofa fina, parfumul discret...Trecutul sau: Mostenise de la parinti o mare mosie si fusese destinat sa faca studii fara nicio utilitate practica. Fusese in Germania doi ani student in litere, apoi renuntase si se inscrisese la Drept la Paris. Se plimbase prin mai toata Europa si fusese si casatorit, inainte de a-si sfarsi studiile, cu o femeie de care se despartise sau ramasese vaduv (nu spunea limpede lucrurile).Putem trage concluzii despre nivelul sau de intelectualizare din dialogul ce-l poarta cu Otilia si Felix, in timpul vizitei acestora la mosie: Felix: intreba el, .

1. Evideniai trsturile morale ale lui Costache Giurgiuveanu, prin referire la cele mai semnificative ntmplri i semnificaii.

Trasatura fundamentala a lui Costache Giurgiuveanu este reliefata inca de la inceputul romanului. Stiind ca Felix Sima urma sa vina pentru a locui in casa sa, batranul disimuleaza, acesta fiind un efect al avaritiei sale (, intreaba tanarul, la care proprietarul raspunde: