Top Banner
EDUCAŢIE ECONOMICĂ ŞI ANTREPRENORIALĂ Ministerul Educaţiei al Republicii Moldova Curriculum pentru învăţămîntul gimnazial (clasele V – IX) Chişinău, 2013 CURRICULUMUL OPŢIONAL
36

EDUCAŢIE ECONOMICĂ - mecc.gov.md · 6 eduCaIe eConomIC I antreprenorIal au clase cu profil economic, programele de Educaţie economică şi antreprenorială devin discipline obligatorii

Aug 29, 2019

Download

Documents

dinhque
Welcome message from author
This document is posted to help you gain knowledge. Please leave a comment to let me know what you think about it! Share it to your friends and learn new things together.
Transcript
Page 1: EDUCAŢIE ECONOMICĂ - mecc.gov.md · 6 eduCaIe eConomIC I antreprenorIal au clase cu profil economic, programele de Educaţie economică şi antreprenorială devin discipline obligatorii

EDUCAŢIE ECONOMICĂ ŞI ANTREPRENORIALĂ

Ministerul Educaţiei al Republicii Moldova

Curriculum pentru învăţămîntul gimnazial

(clasele V – IX)

Chişinău, 2013

CU

RR

ICU

LUM

UL

OP

ŢIO

NA

L

Page 2: EDUCAŢIE ECONOMICĂ - mecc.gov.md · 6 eduCaIe eConomIC I antreprenorIal au clase cu profil economic, programele de Educaţie economică şi antreprenorială devin discipline obligatorii

EDUCAŢIE ECONOMICĂ ŞI ANTREPRENORIALĂ2

Aprobat:• la şedinţa Consiliului Naţional pentru Curriculum, proces verbal nr.4 din

9.02.2012;

Echipa dE lucru

Formatori Junior Achievement Moldova

1. Andoni Vitalie, cadru didactic, grad didactic unu, LT „Gaudeamus ”, mun. Chişinău;

2. Bolohan Natalia, cadru didactic, grad didactic doi, Liceul de Creativitate şi Inventică „Prometeu-Prim ”, mun. Chişinău;

3. Gîra Rita, cadru didactic, grad didactic superior, LT „D.Cantemir ”, or. Edineţ;

4. Melinte Iurie, cadru didactic, grad didactic superior, L.T. „ B.P. Haşdeu”, or.Drochia;

5. Olaru Valentina, cadru didactic, grad didactic superior, LT „Lucian Blaga ”, mun. Chişinău, doctorandă la Catedra de Ştiinţe ale Educaţiei, USM;

6. Pila Victoria, cadru didactic, grad didactic doi, Liceul de Creativitate şi Inventică „Prometeu-Prim ”, mun. Chişinău;

Page 3: EDUCAŢIE ECONOMICĂ - mecc.gov.md · 6 eduCaIe eConomIC I antreprenorIal au clase cu profil economic, programele de Educaţie economică şi antreprenorială devin discipline obligatorii

CURRICULUMUL PENTRU ÎNVĂŢĂMÎNTUL GIMNAZIAL (CLASELE V– IX) 3

i. prEliminarii

Educaţia economică şi antreprenorială pentru adolescenţi s-a transformat astăzi într-o necesitate vitală în contextul unei societăţi ai liberei iniţiative şi din perspectiva axării sistemului educaţional pe competenţe. Principiile şi valorile promovate de programele din ciclul gimnazial sunt în strictă corelaţie cu viaţa cotidiană, cu modul în care se manifestă indivizii în calitate de consumatori sau producători.

Educaţia economică, declarată de UNESCO ca una dintre noile educaţii, îi face pe elevi să înţeleagă problemele din cotidian, îi ajută să identifice şi să evalueze consecinţele deciziilor personale, ale părinţilor şi autorităţilor. În sistemul economiei de piaţă pentru elevi este important să dezvolte abilităţile de gîndire economică, să evalueze costurile şi beneficiile implicate de diferite decizii, să elaboreze un comportament adecvat societăţii. Acestea vor contribui la dezvoltarea gîndirii critice, la formarea unui sistem de valori şi educarea unui cetăţean activ şi cu spirit de iniţiativă.

Programele de educaţie economică şi antreprenorială la ciclul gimnazial formează capacităţi de înţelegere şi rezolvare a problemelor cu care oamenii se confruntă zilnic, facilitează luarea de decizii în situaţii economice concrete. Curriculum-ul pentru programele de Educaţie economică şi antreprenorială pentru treapta gimnazială constituie un suport didactic de bază adresat profesorului şi întregii comunităţi educaţionale pentru realizarea eficientă a procesului educaţional şi este centrat pe competenţe. Documentele conceptuale şi normative ale sistemului educaţional din Republica Moldova tratează EducaţiaEconomicăşiantreprenorială ca parte integrantă conceptului şi practicii educaţionale moderne.

Pioneratul implementării programelor de Educaţie economică în sistemul educaţional al Republicii Moldova aparţine organizaţiei obşteşti Junior Achievement Moldova, care este o organizaţie non-profit fondată în anul 1995,  membră a reţelei JA Worldwide,www.ja.org şi a Centrului Regional de la Bruxelles, JA-YE Europe www.ja-ye.org. Misiunea organizaţiei constă în motivarea şi pregătirea tinerei generaţii pentru a se afirma cu succes în economia de piaţă.

În acest scop, organizaţia implementează în şcolile din Republica Moldova  programe opţionale de educaţie economică şi antreprenorială. Junior Achievement este o organizaţie non-profit finanţată de peste 100.000 de firme, fundaţii şi persoane particulare. Scopul Junior Achievement este de a instrui şi a inspira tinerii să aprecieze antreprenoriatul liber, să înţeleagă economia şi afacerile şi să fie gata pentru angajarea în cîmpul muncii. De la fondarea organizaţiei în 1919 în SUA, Junior Achievement a contribuit la educaţia economică şi antreprenorială a tinerilor în SUA şi alte peste 100 ţări de pe glob, inclusiv Republica Moldova.

Page 4: EDUCAŢIE ECONOMICĂ - mecc.gov.md · 6 eduCaIe eConomIC I antreprenorIal au clase cu profil economic, programele de Educaţie economică şi antreprenorială devin discipline obligatorii

EDUCAŢIE ECONOMICĂ ŞI ANTREPRENORIALĂ4

II. ConCepţIadIdaCtICăadIsciplinEi

Educaţia Economică şi antreprenorială contribuie ca elevii să înţeleagă problemele cu care se confruntă, îi familiarizează cu conceptele economice fundamentale si cu modul economic de gîndire. Îi face să-şi dezvolte deprinderi de gîndire economică si actiune eficientă, să-şi dezvolte abilităţi fundamentale de judecată pentru a deveni cetăţeni raţionali şi activi. Ea se constituie ca un domeniu important de formare a personalităţii elevului prin pregătirea economică pentru viaţa individuală.

Scopul fundamental al EducaţieiEconomice şi antreprenoriale este acela de a-i familiariza pe elevi cu aspecte ale vieţii economice, într-o lume în care există tot mai multe interdependenţe şi a forma competenţe economice pentru integrarea socială a individului.

Competenţele economice reprezintă achiziţiile principale ale elevului şi finalităţile de bază ale educaţiei economice. Ele au character cognitiv-teoretic şi acţional-practic şi sunt valorificabile prin abilitatea de a desfăşura diverse activităţi practice cu caracter economic şi de a obţine rezultatele scontate. Competenţele economice se identifică în mare măsură cu activităţile de cunoaştere: rearanjarea, reorganizarea, transformarea cunoştinţelor anterioare, incorporarea lor într-un sistem general şi integrarea în structura cognitivă a subiectului. Fiecare achiziţie cognitivă contribuie la o restructurare a acestora, astfel ca în conştiinţa elevilor se organizează structuri cognitive, care se dezvoltă treptat şi se stabilesc legături, asociaţii şi se realizează sinteze noi, ce dau profunzime cunoaşterii şi contribuie la formarea competenţelor economicecognitiv-teoretice.

În ultima instanţă, competenţa cognitiv-teoretică se probează prin cunoştinţe temeinice, prin priceperea şi abilitatea de a acţiona, de a desfăşura diverse activităţi practice cu caracter economic şi de a obţine rezultate apreciate de cei din jur (învăţător, colegi, părinţi). Aceste abilităţi le definim drept competenţeeconomiceacţional-practice.

Fiind realizată corect şi sistematic, EducaţiaEconomicăşiantreprenorială creează o gîndire economic elementară proprie, caracterizată prin spirit întreprinzător, soluţionarecreativă a problemelor, iniţiativă, responsabilitate, atitudine conştientăfaţă de bunurile sociale şi personale, faţă de muncă şi de valorile general - umane.

Gîndirea economică devine o capacitate permanentă a omului de a reflecta corect viaţa economică a societăţii, relaţiile economice şi activitatea economică personală. Ea are calitatea de a însuşi noţiuni, categorii, fenomene economice şi de a le conştientiza şi poate fi format în cadrul competenţelor şcolare specific.

Page 5: EDUCAŢIE ECONOMICĂ - mecc.gov.md · 6 eduCaIe eConomIC I antreprenorIal au clase cu profil economic, programele de Educaţie economică şi antreprenorială devin discipline obligatorii

CURRICULUMUL PENTRU ÎNVĂŢĂMÎNTUL GIMNAZIAL (CLASELE V– IX) 5

Competența şcolară reprezintă un ansamblu/sistem integrat de cunoştinţe,capacităţi,deprinderi şiatitudinidobîndite de elev prin învăţare şi mobilizare în contexte specifice de realizare, adaptate vîrstei elevului şi nivelului cognitiv al acestuia, în vederea rezolvării unor probleme cu care acesta se poate confrunta în viaţa reală. (X.Roegers)

Antreprenoriatulse referă la capacitatea unei persoane de a-şi pune în practică ideile. Aceasta implică inovare, creativitate şi asumarea unor riscuri, precum şi capacitatea de a planifica şi de a gestiona proiecte pentru realizarea unor obiective. Competențeleantreprenoriale reprezintă un sprijin pentru orice persoană în viața cotidiană privată şi publică, sporeşte gradul de conştientizare al angajaților cu privire la contextul activității lor şi sporeşte capacitatea acestora de a profita de oportunități, oferă o bază pentru antreprenorii care întreprind activități sociale sau comerciale.

Programele de educaţie economică şi antreprenorială la ciclul gimnazial se caracterizează prin: Caracter aplicativ– sunt structurate după principiul „învațăacționînd”, astfel elevii sunt antrenați în activități care facilitează descoperirea de sine stătătoare a adevărurilor despre economie şi antreprenoriat, consolidînd cunoştințe cu capacități/abilități practice şi atitudini față de realitățile din jur şi formînd convingeri despre posibilitățile de afirmare a persoanei; caracterul aplicativ este consolidat şi prin parteneriatul profesor-consultant, prin coparticiparea voluntarului din lumea de afaceri la predarea disciplinei;

Caracter succesiv – fiecare program prevăzut pentru o anumită clasă este o entitate separată, înţelegerea şi însuşirea căreia nu necesită obligatoriu studierea prealabilă a altor programe economice, deoarece preia conceptele studiate anterior (şcoala primară,) şi le tratează mai aprofundat, în conformitate cu particularităţile de vîrstă şi gradul de înțelegere al elevilor;

Flexibilitate – deşi există eşalonări de vîrstă şi recomandări concrete de implementare penru fiecare program în cadrul nivelului gimnazial, sunt posibile fluctuații şi ajustări la necesitățile/condițiile concrete ale instituției (existenţa profilului economic) sau contingentului de elevi. Pe parcursul unui an de studiu poate fi studiat un singur program sau suplimentarea acestuia cu unităţi de învăţare din alte programe economice propuse.

Programele de Educaţie economică şi antreprenorială de la ciclul gimnazial sunt propuse sub forma de cursuri opţionale sau extracurriculare de 34 de ore pe an, pentru elevii din clasele a V-a a IX-a. Pentru instituţiile de învăţămînt ce

Page 6: EDUCAŢIE ECONOMICĂ - mecc.gov.md · 6 eduCaIe eConomIC I antreprenorIal au clase cu profil economic, programele de Educaţie economică şi antreprenorială devin discipline obligatorii

EDUCAŢIE ECONOMICĂ ŞI ANTREPRENORIALĂ6

au clase cu profil economic, programele de Educaţieeconomicăşiantreprenorială devin discipline obligatorii conform Planului-cadru de învăţămînt, de aceea unele programe sunt constituite din 68 de ore.

Studiind programele de Educaţieeconomicăşiantreprenorială elevii vor însuşi noţiuni economice fundamentale, vor descoperi modul de funcţionare a afacerilor în economia de piaţă şi pe pieţele internaţionale, îşi vor cerceta propriile interese şi oportunităţi legate de carieră.

III.prInCIpIIşIvalorI:

Competenţele generale şi specifice care trebuie formate prin procesul de predare – învăţare a programelor de educaţie economică şi antreprenorială la ciclul gimnazial au la bază mai multe principii şi promovează o serie de valori.

PRINCIPII VALORI- Învăţareprinacţiune;- Caracteraplicativ;- Centrarepeelev;- Corespundereacurricuumuluicu

experienţaşipracticileactuale;- Interdisciplinaritatea;- Accesibilitate;- Raportareanevoilorindividualela

binelepublic;- Respnsabilitateapentrupropriacarieră.

Raţionalitate;EficienţăIniţiativăşilibertateeconomică;Securitateşiechitateeconomică;Egalitatedeşanse;Respectarealegii.

Iv.Competenţe-CheIe/transversaleşItransdIsCIplInare(treaptagImnazIală)

1. Competenţe de învăţare/de a învăţa să înveţi • Competenţa de planificare şi organizare a propriei învăţări atît

individual,cîtşiîngrup.2. Competenţe de comunicare în limba maternă/limba română• Competenţaderealizareaunorcontactecomunicativeconstructiveîn

limbaromână/limbamaternăatîtoral,cîtşiînscris.• Competenţadeutilizareadecvată în limbamaternă/limbaromânăa

terminologieispecificedisciplinelordeînvăţămîntstudiatelatreaptagimnazială.

Page 7: EDUCAŢIE ECONOMICĂ - mecc.gov.md · 6 eduCaIe eConomIC I antreprenorIal au clase cu profil economic, programele de Educaţie economică şi antreprenorială devin discipline obligatorii

CURRICULUMUL PENTRU ÎNVĂŢĂMÎNTUL GIMNAZIAL (CLASELE V– IX) 7

3. Competenţe de comunicare într-o limbă străină• Competenţedeacomunicaîntr-olimbăstrăinăînsituaţiicunoscute,

modelate.4. Competenţe de bază în matematică, ştiinţe şi tehnologie• Competenţedeadobîndişiaaplicacunoştinţedebazădindomeniul

Matematică, Ştiinţe ale naturii şi Tehnologii în rezolvarea unorproblemeşisituaţiidincotidian.

5. Competenţe acţional-strategice• Competenţedeaidentificaproblemeacţional-strategiceşiapropune

soluţiiderezolvare.• Competenţe de a-şi planifica activitatea, de a prognoza rezultatele

aşteptate.• Competenţedeaelaborastrategiideactivitateîngrup.6. Competenţe digitale, în domeniul tehnologiilor informaţionale şi

comunicaţionale (TIC)• Competenţedeutilizareînsituaţiirealeainstrumentelorcuacţiune

digitală(telefonul,teleghidul,calculatorulelectronicetc.).• Competenţedeaproiectadocumenteşiautilizaserviciileelectronice

debază(e-guvernare,e-business,e-educaţie,e-sănătate,e-cultură)încomunicareşidobîndireainformaţiilor,inclusivprinreţeauaInternet).

7. Competenţe interpersonale, civice, morale• Competenţedealucraînechipă,deaprevenişirezolvasituaţiilede

conflict.• Competenţe de a accepta şi a respecta valorile fundamentale ale

democraţiei,alepracticilordemocraticeşialedrepturiloromului.• Competenţedeasecomportaînsituaţiicotidieneînbazanormelorşi

valorilormoral-spirituale.8. Competenţe de autocunoaştere şi autorealizare• Competenţedeaseautoapreciaadecvatşia-şivalorificapotenţialul

pentrudezvoltareapersonalăşiautorealizare.• Competenţedeaalegemodulsănătosdeviaţă.• Competenţedeaseadaptalacondiţiinoi.

Page 8: EDUCAŢIE ECONOMICĂ - mecc.gov.md · 6 eduCaIe eConomIC I antreprenorIal au clase cu profil economic, programele de Educaţie economică şi antreprenorială devin discipline obligatorii

EDUCAŢIE ECONOMICĂ ŞI ANTREPRENORIALĂ8

v. CompetenţelespeCIfICealedIsCIplIneI.

Pentru programele opţionale la Educaţie economică şi antreprenorială sunt preconizate patru competenţe specifice:

1. Înțelegerea şi utilizarea în comunicare a unor termeni şi concepte specifice economiei.

2. Aplicarea cunoştințelor economice pentru analiza situațiilor, evenimentelor, proceselor din viața cotidiană şi în luarea deciziilor adecvate.

3. Stabilirea, valorificarea oportunităților de carieră şi încadrare în cîmpul muncii în scopul autorealizării personale.

4. Respectarea normelor legale şi standartelor etice în activitatea antreprenorială şi de simplu consumator.

vI. repartIzareatemelorpeClaseşIunItăţIdetImp.

Structura şi conţinutul Curriculum-ului programelor opţionale de Educaţieeconomică şi antreprenorială (clasele V-a – a IX-a) sînt concepute pentru curriculumul la decizia şcolii cîte 1 oră pe săptămînă (total 34 ore anual pentru fiecare clasă). Pe parcursul studierii acestor programe se vor respecta principiile didactice şi cele specifice educaţiei economice. Programele pot fi studiate în clasele recomandate conform tabelului din administrarea disciplinei pe parcursul unui an de studiu sau semestru. Educaţia economică şi antreprenorială la treapta gimnazială se axează pe studierea următoarelor programe:

NoişiEuropa;LumeaNastră;EuşiEconomia;Spiritulantreprenorial;Economiaîncifre;Piaţainternaţională;CheiaSuccesului.Minifirmaşcolară

Page 9: EDUCAŢIE ECONOMICĂ - mecc.gov.md · 6 eduCaIe eConomIC I antreprenorIal au clase cu profil economic, programele de Educaţie economică şi antreprenorială devin discipline obligatorii

CURRICULUMUL PENTRU ÎNVĂŢĂMÎNTUL GIMNAZIAL (CLASELE V– IX) 9

AdministrAreA disciplinei

Statutul disciplinei

Ariacurriculară

Programe Clasa

Nr. de unităţi de conţinutpe clase

Nr.de ore

pe an/clase cu profil

Disciplină opţională

Ştiinţe socio-umane

Noi şi Europa V,VI 4 17/34

Lumea Noastră V,VI 4 17

Eu şi Economia VI,VII 7 34/68

Spiritul antreprenorial VI, VII 9 34/68

Economia în cifre VII,IX 8 17/34

Piaţa internațională VIII,IX 10 17/34

Cheia succesului IX 7 17/34

Minifirma şcolară IX 5 17/34

vIII.subCompetenţe,unItăţIdeînvăţare,sugestIIdeConţInuturI,aCtIvItăţIdeînvăţareşIevaluare

Noi şi EuropaNoişiEuropa– Programul denotă importanţa resurselor pentru organizarea

unei afaceri, dezvoltă capacităţi de identificare şi rezolvare a problemelor cu caracter economic. Acesta ajută elevii să determine modul de producere şi distribuire a bunurilor şi serviciilor. Programul oferă elevilor informaţii despre resursele disponibile în regiunea în care locuiesc şi modul în care sunt folosite în lumea afacerilor pentru a fi transformate în bunuri şi servicii de larg consum.

Activităţile stimulează interesul elevilor pentru procesul de producere şi distribuire a bunurilor şi serviciilor în regiunea lor şi dezvoltă abilităţi de rezolvare a unor probleme ale comunităţii. Programul explorează mediul de afaceri european şi felul în care diversitatea resurselor şi locaţiilor afectează indivizii şi firmele, generând interdependenţa ţărilor. Elevii deprind abilităţi şi concepte specifice mediului de afaceri şi economiei şi înţeleg nevoia de a coopera pentru a folosi resursele cât mai eficient. Programul contribuie la o mai bună cunoaştere a economiei europene şi la o înţelegere a modului de adoptare a deciziilor într-o afacere.

Page 10: EDUCAŢIE ECONOMICĂ - mecc.gov.md · 6 eduCaIe eConomIC I antreprenorIal au clase cu profil economic, programele de Educaţie economică şi antreprenorială devin discipline obligatorii

EDUCAŢIE ECONOMICĂ ŞI ANTREPRENORIALĂ10

Subc

ompe

tenţ

eU

nită

ţi de

învă

ţare

, sug

estii

de

conţ

inut

uri

Stra

tegi

i did

actic

e

1. E

xplic

area

noţ

iuni

lor

econ

omic

e;2.

Ide

ntifi

care

a şi

dete

rmin

area

impo

rtan

ţei

resu

rsel

or în

des

făşu

rare

a ac

tivită

ţii d

e afa

ceri;

3. A

naliz

area

mod

ului

de

prod

ucer

e şi d

istrib

uire

a bn

urilo

r şi s

ervi

ciilo

r;4.

Ana

lizar

ea ra

port

ului

di

ntre

veni

turil

e şi

chel

tuie

lile u

nei fi

rme;

5. A

dopt

area

de d

eciz

ii ra

ţiona

leîn

cadr

ul u

nor

situa

ţii şi

rezo

lvar

ea

prob

lem

elor

econ

omic

e;6.

Apr

ecie

rea r

olul

ui

stud

iilor

pen

tru

viito

area

lo

r car

ieră

.

Tip

urile

de

resu

rse

•N

oţiu

nea d

e res

urse

;•

Res

urse

le n

atur

ale;

•R

esur

sele

um

ane;

•R

esur

sele

de c

apita

l;•

Un

loc c

unos

cut,

unul

nec

unos

cut;

•R

esur

sele

regi

unii;

•R

esur

sele

ţării

.U

tiliz

area

resu

rsel

or:

•N

oţiu

nea d

e eco

nom

ie şi

pro

dus;

bunu

ri şi

serv

icii;

Utii

zare

a res

urse

lor;

•M

ediu

l înc

onju

răto

r urb

an;

•C

e tre

buie

să fa

cem

cu re

zidu

urile

m

enaj

ere?

•Su

ntem

cerc

etat

ori;

•In

fiinţ

area

une

i aso

ciaţ

ii în

şcoa

la m

ea;

•Jo

cul R

educ

em –

Reu

tiliz

am–

Rec

icla

m;

•C

um p

rote

jam

resu

rsel

e nat

ural

e?•

Firm

a prie

teno

asă;

•Ac

torii

soci

ali.

•Ex

erci

ţii d

e exp

licar

e şi u

tiliz

are

a noţ

iuni

lor e

cono

mic

e;•

Eval

uare

a im

port

anţe

i re

surs

elor

şi cl

asifi

care

a lor

;•

Stud

iu d

e caz

;•

Elab

orar

e de p

oste

r;•

Disc

uţii

dirij

ate;

•R

ebus

econ

omic

;•

Elab

orar

ea şi

anal

izar

ea

rapo

arte

lor d

e ven

ituri

şi ch

eltu

ieli;

•Id

entifi

care

a bun

urilo

r şi

serv

iciil

or;

•R

ezol

vare

a de p

robl

eme;

•Jo

cul d

idac

tic: „

Tu eş

ti re

spon

sabi

l”;•

Atel

ier d

e pro

ducţ

ie;

•Le

ctur

i sup

limen

tare

,•

Proi

ecte

de g

rup;

•In

vita

rea p

erso

anel

or re

surs

ă.

Page 11: EDUCAŢIE ECONOMICĂ - mecc.gov.md · 6 eduCaIe eConomIC I antreprenorIal au clase cu profil economic, programele de Educaţie economică şi antreprenorială devin discipline obligatorii

CURRICULUMUL PENTRU ÎNVĂŢĂMÎNTUL GIMNAZIAL (CLASELE V– IX) 11O

pţiu

ni şi

dec

izii:

•N

oţiu

ni: v

enit,

chel

tuie

li, p

rofit

;•

Valo

are a

dăug

ată,

pro

duse

şi et

iche

te ;

•R

apoa

rt d

e che

ltuie

li şi

veni

turi;

•D

eciz

ia d

e afa

ceri;

O d

eciz

ie d

ifici

lă;

•Să

pun

em b

azel

e pro

prie

i noa

stre

af

acer

i;•

Hai

sa p

rodu

cem

(Ale

gere

a pr

odus

ului

);•

Fina

nţel

e afa

cerii

noa

stre

; •

Prot

ejar

ea re

surs

elor

în p

rodu

cţie

;•

Prod

ucţia

(pro

cesu

l teh

nolo

gic)

;•

Plan

ul d

e luc

ru p

entr

u tâ

rg.

Tu e

şti r

espo

nsab

il:•

Noţ

iune

a de i

mpo

zit;

•Fl

uxur

i băn

eşti

într-

o af

acer

e;•

Rol

ul p

rofit

ului

în as

igur

area

succ

esul

ui,

•R

olul

impo

zite

lor î

n so

ciet

ate;

Din

amic

a res

urse

lor;

•R

esur

se în

mişc

are

Page 12: EDUCAŢIE ECONOMICĂ - mecc.gov.md · 6 eduCaIe eConomIC I antreprenorIal au clase cu profil economic, programele de Educaţie economică şi antreprenorială devin discipline obligatorii

EDUCAŢIE ECONOMICĂ ŞI ANTREPRENORIALĂ12

lumean

oast

LumeaNoastră

– pr

ogra

mul

pre

zint

ă di

ferit

e as

pect

e di

n ec

onom

ia m

ondi

ală

şi fu

rniz

ează

info

rmaţ

ii pr

actic

e de

spre

com

erţu

l int

erna

ţiona

l. În

cadr

ul p

rogr

amul

ui el

evii

vor i

dent

ifica

noţ

iuni

le d

e im

port

şi ex

port

, ben

efici

ile

şi de

ficie

nţel

e com

erţu

lui i

nter

naţio

nal,

rolu

l sch

imbu

lui v

alut

ar şi

inte

rdep

ende

nţa e

cono

mic

ă a st

atel

or lu

mii.

Subc

ompe

tenţ

eU

nita

tea

de în

văţa

re, s

uges

tii d

e co

nţin

utur

iSt

rate

gii d

idac

tice

1. E

xplic

area

şi u

tiliz

area

no

ţiuni

lor e

cono

mic

e;2.

Descriereamecanism

ului

comerţuluiinternaţionalşia

diferenţelorîntreexporturişi

importuri;

3. Identificareabeneficiilor

şideficien

ţelorcom

erţului

internaţional;

4. A

nalizarearoluluischimbului

valutarpepiaţainternaţională;

5. D

emonstrareamodalităţiide

încadrareafirm

elorîneconom

ia

mondială;

6. U

tilizareacunoştinţeloreconomice

înrezolva

reaunorproblem

edin

viaţareală.

Com

erţu

l int

erna

ţiona

l•

Impo

rtşi

exp

ort,

•Rolulcom

erţu

luiîn

econ

omiam

ondi

ală;

•In

terd

epen

denţ

aec

onom

ică

dint

reţă

ri.

Schi

mb

valu

tar

•Ratade

schi

mbva

luar

;•

Preţulpro

duse

lore

xpor

tate;

•Ba

niiş

icirc

ulaţialo

rînlum

e.A

ctiv

itate

a de

afa

ceri

•M

arke

tingin

tern

aţiona

l;•

Dec

iziide

marke

ting;

Prob

lem

e ec

onom

ice

glob

ale

•Com

erţu

lint

erna

ţiona

l;•

Strategiade

marke

ting

intern

aţiona

l.

•Defi

nireano

ţiuni

lor;

•Calcu

ledeco

nver

tirea

valutei;

•Jo

cde

rol;

•St

udiudeca

z;•

Ado

ptarea

dede

cizii;

•Arg

umen

tareade

ciziilo

r;•

Discu

ţiedirija

tă;

•Simulăr

idesitu

aţii;

•El

abor

arede

pos

tere

;•

Prez

entarea.

Page 13: EDUCAŢIE ECONOMICĂ - mecc.gov.md · 6 eduCaIe eConomIC I antreprenorIal au clase cu profil economic, programele de Educaţie economică şi antreprenorială devin discipline obligatorii

CURRICULUMUL PENTRU ÎNVĂŢĂMÎNTUL GIMNAZIAL (CLASELE V– IX) 13euşIe

ConomIa

EuşiEconomia–p

rogr

amul

faci

litea

ză e

valu

area

cap

acită

ţilor

şi i

nter

esel

or p

erso

nale

, exp

lore

ază

posib

ilită

ţi de

edi

ficar

e a

unei

car

iere

de

succ

es şi

rele

vă v

aloa

rea

stud

iilor

. Pro

gram

ul v

a co

nsol

ida

capa

cită

ţile

de e

labo

rare

şi

gest

iona

re a

buge

tulu

i pes

onal

şi fa

mili

al, d

e so

luţio

nare

a pr

oble

mel

or, d

e au

toev

alua

re, d

e co

labo

rare

în e

chip

ă şi

asum

area

dife

ritel

or ro

luri.

Eu

si e

cono

mia

abo

rdea

ză te

me

lega

te d

e ab

ilită

ţile

şi in

tere

sele

per

sona

le, o

pţiu

ni d

e ca

rieră

şi m

anag

emen

t fina

ncia

r per

sona

l şi f

amili

al. L

ecţii

le ev

iden

tiază

mod

ul în

care

dec

iziil

e ele

vilo

r cu

priv

ire la

ed

ucaţ

ie, c

arie

ră, c

heltu

ieli

şi in

vest

iţii i

nflue

ntea

ză ro

lul l

or în

soci

etat

e.

Subc

ompe

tenţ

eU

nită

ţi de

învă

ţare

, sug

estii

de

conţ

inut

Stra

tegi

i did

actic

e

1. E

xplic

area

şi u

tiliz

area

no

ţiuni

lor e

cono

mic

e;2.

Ide

ntifi

care

a şi a

rgum

enta

rea

inte

rese

lor p

rofe

siona

le;

3. D

emonstrareapunctelorforte;

4. A

nalizareaim

portanţeistudiilor

înalegereaprofesiei;

5. D

escriereaprofesieidorite;

6. U

tilizareacunoştinţeloreconomice

înelaborareaunuibugetpersonal;

7. Identificarearoluluianunţurilor

publicitareînsistemuleconom

ic;8.

Analizareaim

portanţeielaborării

bugetului;

Rel

aţii

pers

onal

e şi

pro

fesi

onal

e•

Prim

aipresie;

•Să

face

mcun

oştin

ţă.

Inte

rese

pro

fesi

onal

e•

Inve

ntar

ulin

terese

lor

prof

esiona

le;

•Calea

spre

succ

es;

•Pu

nctelefo

rtealefie

căru

ia.

Ale

gere

a ca

rier

ei•

Che

iasu

cces

ului

;•

Scop

urile

noa

stre

;Va

loar

ea st

udiil

or•

Cepu

tem

învă

ţa;

•Defi

nireano

ţiuni

lor;

•Jo

cde

rol;

•Discu

ţiedirija

tă;

•Simularea

situ

aţiil

or;

•El

abor

area

bug

etului

;•

Reb

useco

nom

ic;

•Com

pletarea

tabe

lului;

•Diagr

amaVe

nn;

•Com

pletarede

cerer

i;•

Elab

orarea

CV-

ului

;•

Elab

orarea

pos

terelor

publicita

re.

•Ana

lizasitu

atiil

or

buge

tare

Page 14: EDUCAŢIE ECONOMICĂ - mecc.gov.md · 6 eduCaIe eConomIC I antreprenorIal au clase cu profil economic, programele de Educaţie economică şi antreprenorială devin discipline obligatorii

EDUCAŢIE ECONOMICĂ ŞI ANTREPRENORIALĂ14

9. Identificareacerin

ţelorpentru

obţinereaunuicredit;

10. D

eterminareaveniturilorşi

cheltuielilorînbazaunuibuget

elaborat.

•Rolulst

udiil

orşi

alege

rea

prof

esiil

or;

•Cum

nean

gajăm

încîm

pul

mun

cii.

Bug

etul

şi fi

nanţ

ele

•Bu

getu

lper

sona

l;•

Buge

tulfam

iliei;

•Pr

oiec

tareaun

uibug

et.

Cum

şi ce

chel

tuim

•Ve

nitu

rişi

che

ltuieli;

•Anu

nţur

ilepub

licita

re;

•M

icapu

blicita

te:a

vant

ajeşi

deza

vant

aje.

Cre

dite

le

•Cum

obţ

inem

uncred

it;•

Util

itateacred

itelor.

•C

alcu

lem

atem

atice

•C

ompletarea

de

form

ulare

•In

terv

iu

•L

uareade

ciziilo

r•

Luc

ruîn

ech

ipă

•R

ealiz

area

detabe

le

•R

ezolva

reapr

oblem

elor

.

spIrItulantreprenorIal

Spiritulantreprenorial–

pro

gram

ul e

xplic

ă cu

m fu

ncţio

neaz

ă o

com

pani

e şi

expl

orea

ză c

arac

teris

ticile

de

bază

al

e sis

tem

ului

eco

nom

iei d

e pi

aţă.

Prin

inte

rmed

iul u

nor a

ctiv

ităţi

prac

tice

elev

ii se

fam

iliar

izez

ă şi

aplic

ă co

ncep

te

card

inal

e cum

ar fi

: pia

ţa, s

truc

tura

aces

teia

, pro

ducă

tor ş

i con

sum

ator

, cer

ere ş

i ofe

rtă,

pre

ţuril

e şi p

rofit

urile

, ven

ituri

şi ch

eltu

ieli,

spec

ializ

area

şi d

iviz

iune

a mun

cii.

Aces

t pro

gram

îi aj

ută p

e ele

vi să

înţe

leag

ă prin

cipa

lele

cara

cter

istic

i al

e sis

tem

uluu

i eco

nom

ic b

azat

pe

prop

rieta

tea

priv

ată

şi pe

spiri

tul a

ntre

pren

oria

l, cî

t şi r

olul

com

pani

ilor î

n ac

est

siste

m. A

ctiv

itate

a es

te g

îndi

tă să

con

solid

eze

conc

epte

le e

cono

mic

e pr

edat

e în

cad

rul a

ltor c

ursu

ri. E

levi

i înv

aţă

Page 15: EDUCAŢIE ECONOMICĂ - mecc.gov.md · 6 eduCaIe eConomIC I antreprenorIal au clase cu profil economic, programele de Educaţie economică şi antreprenorială devin discipline obligatorii

CURRICULUMUL PENTRU ÎNVĂŢĂMÎNTUL GIMNAZIAL (CLASELE V– IX) 15pr

imii

paşi

ai o

rgan

izăr

ii un

ei c

ompa

nii,

cum

să p

rodu

că şi

să a

ducă

pe

piaţ

ă un

pro

dus.

Ei în

vaţă

toto

dată

des

pre

resp

onsa

bilit

ăţile

soci

ale a

le co

mpa

niilo

r şi d

espr

e rol

ul g

uver

nulu

i înt

r-o ec

onom

ie d

e pia

ţă.

Subc

ompe

tenţ

eU

nită

ţi de

învă

ţare

, sug

estii

de

conţ

inut

Stra

tegi

i did

actic

e1.

Exp

licar

ea şi

util

izar

ea

noţiu

nilo

r eco

nom

ice;

2. I

dent

ifica

rea b

unur

ilor

şi se

rvic

iilor

în v

iaţa

co

tidia

nă;

3. D

eter

min

area

be

nefic

iilor

conc

uren

ţei

în ec

onom

ia d

e pia

ţă.

4. A

naliz

a im

pact

ului

pr

eţul

ui şi

dec

iziil

or

de m

arke

ting

asup

ra

econ

omie

i;5.

Exe

mpl

ifica

rea

resu

rsel

or n

eces

are

pent

ru fu

ncţio

nare

a une

i af

acer

i înt

r-o ec

onom

ie

de p

iaţă

;6.

Util

izar

ea cu

noşt

inţe

lor

econ

omic

e în

elab

orar

ea

unui

pla

n de

afac

eri /

m

arke

ting;

Con

sum

ator

ul în

eco

nom

ie•

Cin

esu

ntcon

sumator

ii;•

Bunu

rişi

serv

icii;

•Rolulcon

sumator

uluiîn

pro

ducţia

bunu

rilorş

iser

viciilo

r;•

Lum

eaaface

rilor.

Con

cure

nţa

•Pi

loni

ieco

nom

ieid

epi

aţă;

•Rolulcon

curenţ

eiîn

pro

duce

re;

•Be

nefic

iileco

ncur

enţeip

entru

cons

umator

i;R

oata

spir

itulu

i ant

repr

enor

ial

•Org

anizarea

şiadm

inistrarea

une

iafac

eri;

•Ant

repr

enor

iatu

l;•

Roa

tasp

iritu

luia

ntrepr

enor

ial;

•Pl

anuldeafac

eri.Cos

turide

prod

ucţie

.Fo

rme

de o

rgan

izar

e a

afac

erilo

r•

Intrep

rind

erein

dividu

ală,

•Pa

rten

eriat(

SRL)

;•

Societatepe

acţiuni

;

•Ex

erciţii

dede

finire

a

noţiu

nilor;

•El

abor

area

pos

terelor;

•Reb

useco

nom

ic;

•Discu

ţiidirija

te;

•Jo

cde

rol;

•Simularede

situ

aţii;

•El

abor

area

unu

ipos

ter

publicita

r;•

Ana

lizaan

unţu

rilor

publicita

re;

•El

abor

area

şiana

liza

plan

urilo

rdeafac

eri;

•St

udiudeca

z;•

Com

pletarea

tabe

lului;

•CAPs

,•

Exerciţii

grafic

e;•

Diagr

amaVe

nn;

•So

luţio

nareade

pr

oblem

e;•

Stud

iudepi

aţă;

•In

erpr

etarea

diagr

amelor

.

Page 16: EDUCAŢIE ECONOMICĂ - mecc.gov.md · 6 eduCaIe eConomIC I antreprenorIal au clase cu profil economic, programele de Educaţie economică şi antreprenorială devin discipline obligatorii

EDUCAŢIE ECONOMICĂ ŞI ANTREPRENORIALĂ16

7. D

escr

iere

a prin

cipa

lelo

r ca

ract

erist

ici a

div

erse

lor

form

e de o

rgan

izar

e a

afac

erilo

r;8.

Est

imar

ea ch

eltu

ielil

or

de p

rodu

cţie

şi

elab

orar

ea p

rinci

pale

lor

stra

tegi

i eco

nom

ice;

9. A

naliz

area

uno

r pr

oble

me e

cono

mic

e a

com

unită

ţii;

10. U

tiliz

area

conc

epte

lor

econ

omic

e pe

ntre

expl

icar

ea

cmpo

rtam

ente

lor

indi

vidu

ale ş

i col

ectiv

e;11

. Util

izar

ea cu

noşt

inţe

lor

econ

omic

e în

rezo

lvar

e un

or p

robl

eme p

rin

coop

erar

ea cu

ceila

lţi;

12. I

dent

ifica

rea r

olul

ui

guve

rnul

ui în

circ

uitu

l ec

onom

ic;

13. D

eter

min

area

etap

elor

ci

clul

ui ec

onom

ic.

•Av

antajeşi

dez

avan

tajeadiver

selor

form

ede

org

anizareaafac

erilo

r.C

erer

ea şi

ofe

rta

•Calita

tea–cr

iteriu

deba

zăaunu

ipr

odus

;•

Cererea

;•

Oferta;

•Pr

eţuldeec

hilib

rualp

ieţii

.M

arke

ting

•Pu

blicita

tea;

•Pl

anuldemarke

ting;

•Com

petit

ivita

tea;

•Fl

uxulcirc

ular.

Com

pani

ile şi

resp

onsa

bilit

atea

soci

ală

•Et

icaîn

viaţadeafac

eri;

•Res

pons

abili

tateaso

cialăa

com

pani

ilor;

Via

ţa e

cono

mic

ă a

loca

lităţ

ii•

Rolulguv

ernu

luiîncircuitu

lec

onom

ic.R

espo

nsab

ilităţil

egu

vern

ului

;•

Dile

meleloca

lităţii.

•In

dica

torieco

nom

ici

•In

dica

torieco

nom

ici;

•Et

apelecicluluieco

nom

ic;

•In

terp

retareagr

afică

aetape

lor

cicluluieco

nom

ic.

Page 17: EDUCAŢIE ECONOMICĂ - mecc.gov.md · 6 eduCaIe eConomIC I antreprenorIal au clase cu profil economic, programele de Educaţie economică şi antreprenorială devin discipline obligatorii

CURRICULUMUL PENTRU ÎNVĂŢĂMÎNTUL GIMNAZIAL (CLASELE V– IX) 17eConomIaînCIfre

Econom

iaîncifre–

pro

gram

ul co

ntrib

uie

la în

ţele

gere

a de

căt

re e

levi

a co

ncep

telo

r eco

nom

ice

prin

inte

rmed

iul

calc

ulel

or m

atem

atic

e. În

cad

rul p

rogr

amul

ui e

levi

i vor

con

ştie

ntiz

a im

port

anţa

mat

emat

icii

pent

ru v

iitoa

rea

lor

carie

ră şi

pen

tru

tranz

acţii

le ec

onom

ice,

vor d

ezvo

lta d

eprin

deril

e şi a

prof

una î

nţel

eger

ea co

ncep

telo

r de l

a ore

le d

e m

atem

atic

ă.

Prog

ram

ul p

une

în le

gatu

ră c

omun

itate

a de

afa

ceri,

şcoa

la şi

fam

ilia,

prin

impl

icar

ea n

oţiu

nilo

r de

mat

emat

ica

gene

rală

, alg

ebră

sim

plă ş

i geo

met

rie. E

levi

i sun

t ant

rena

ţi în

tr-o

serie

de a

ctiv

ităţi

ce st

imul

ează

gînd

irea,

care

îi aj

ută

să în

tele

agă

mec

anism

ul u

tiliz

ării

conc

epte

lor m

atem

atic

e în

viit

oare

a lo

r car

ieră

dar

şi în

tran

zacţ

iile

econ

omic

e pe

rson

ale.

Subc

ompe

tenţ

eU

nită

ţi de

învă

ţare

, sug

estii

de

conţ

inut

Stra

tegi

i did

actic

e

1. E

xplic

area

şi u

tiliz

area

te

rmen

ilor e

cono

mic

i şi

mat

emat

ici;

2. D

efinireaconceptelorde:num

ăr,

sistemdeoperaţii;

3. U

tilizareametodelorstatisticed

eanalizăainform

aţiilor;

4. U

tilizareadiverselorm

etoded

edemonstrare;

5. E

fectuareapresupunerilorşi

estim

ărilorînbazadatelor

statistice;

6. D

eterminareastandardelorde

calitateaproduselor;

Mat

emat

ica

la lo

cul d

e m

uncă

•M

atem

aticiipepi

aţafo

rţei

dem

uncă

;•

Rolulm

atem

aticiipe

ntru

o

carier

ăde

succ

es;

•Alege

ridifi

cile.

Num

ere

şi o

pera

ţii

•Se

rviciiba

ncare;

•Dec

laraţia

peve

nit;

•Credi

tuld

eco

nsum

.Fu

ncţii

, gra

fice

şi ta

bele

•Rep

reze

ntaregr

afică

în

econ

omie;

•Ex

erciţii

dede

finire

a

noţiu

nilor;

•El

abor

area

pos

terelor;

•Reb

useco

nom

ic;

•Discu

ţiidirija

te,

•Jo

cde

rol;

•Simularede

situ

aţii;

•El

abor

area

şiana

liza

plan

urilo

rdeafac

eri;

•St

udiudeca

z;•

Com

pletarea

tabe

lului;

•Ex

erciţii

grafic

e;

Page 18: EDUCAŢIE ECONOMICĂ - mecc.gov.md · 6 eduCaIe eConomIC I antreprenorIal au clase cu profil economic, programele de Educaţie economică şi antreprenorială devin discipline obligatorii

EDUCAŢIE ECONOMICĂ ŞI ANTREPRENORIALĂ18

7. Identificareafacto

rilorce

influenţea

zăcariera;

8. A

nalizapieţiişiadoptareade

decizii;

9. Identificaretipurilordeinstituţii

financia

reşiaserviciilorbancare;

10. Analizaserviciilorbancare;

11. Identificareaprincip

alelor

impoziteplătited

ecetă

ţenii

RepubliciiM

oldova;

12. Utilizareaop

eraţiunilor

matem

aticeînanaliza

econom

ică;

13. Utilizareareprezentăriigraficeîn

econom

ie.

•In

stru

men

tem

atem

aticeîn

ec

onom

ie(f

uncţii,grafic

e,

tabe

le);

•M

ăsur

ări,co

rectitu

dine

şi

prec

izie

•Calcu

lareastoc

ului

;•

Impo

rtan

ţam

ăsur

ărilo

rex

acte.

Eşan

toan

e, e

stim

ări,

măs

urăr

i•

Proc

edee

matem

atice:

eşan

tionu

lstatis

tic,c

alcu

larea

med

iei,es

timarea

;•

Opo

rtun

ităţi

decar

ieră;

•La

nsarea

une

ifirm

e;•

Estim

area

bug

etuluiper

sona

l;•

Cos

tulu

nuis

erviciu.

Rat

e şi

pro

porţ

ii•

Rată;

•Pr

opor

ţie;

Ari

e, p

erim

etru

şi v

olum

•Aria,per

imetru

şivolum

ul–

vizu

alizarea

spaţială;

•Opo

rtun

ităţi

decar

ieră;

Stat

istic

i şi p

roba

bilit

ate

•Pr

obab

ilitatea,st

atistic

a;•

Opo

rtun

ităţi

decar

ieră

.

•So

luţio

nareade

pr

oblem

e;•

Stud

iudepi

aţă;

•In

erpr

etarea

di

agram

elor

;•

Exerciţii

deca

lcul

;•

Elab

orarede

pro

iecte;

•Ope

rareade

măs

urăr

işi

tran

sfor

măr

iadiver

selor

unită

ţide

măs

ură;

•Aplicarea

diver

selor

mod

alită

ţide

măs

urare.

Page 19: EDUCAŢIE ECONOMICĂ - mecc.gov.md · 6 eduCaIe eConomIC I antreprenorIal au clase cu profil economic, programele de Educaţie economică şi antreprenorială devin discipline obligatorii

CURRICULUMUL PENTRU ÎNVĂŢĂMÎNTUL GIMNAZIAL (CLASELE V– IX) 19pIaţaIn

ternaţIo

nală

Piaţainternaţională–

pro

gam

ul o

feră

mod

ele d

e int

erac

ţiune

din

tre d

iver

se p

opoa

re, d

iver

se si

stem

e eco

nom

ice

prin

inte

rmed

iul s

chim

bulu

i com

erci

al. E

levi

i vor

stud

ia d

iver

se si

stem

e ec

onom

ice,

resu

rsel

e ex

isten

te în

dife

rite

regi

un al

e lum

ii şi

rolu

l ace

stor

a în

com

erţu

l int

erna

ţiona

l, pre

cum

şi ef

ecte

le em

igră

rii şi

pos

ibili

tăţil

e de a

firm

are î

n pr

opria

ţară

.Pro

gram

ul v

ine î

n în

tîmpi

nare

a nec

esită

ţii el

evul

ui d

e a ac

umul

a inf

orm

atii

desp

re: a

spec

tele

chei

e ale

ec

onom

iei g

loba

le, m

odal

itate

a de f

uncţ

iona

re a

com

erţu

lui i

nter

naţio

nal, i

mpa

ctul

com

erţu

lui i

nter

naţio

nal a

supr

a vi

eţii

cotid

iene

a in

divi

dulu

i.

Subc

ompe

tenţ

eU

nită

ţi de

învă

ţare

, sug

estii

de

conţ

inut

uri

Stra

tegi

i did

actic

e

1. e

xplic

area

şi u

tiliz

area

noţ

iuni

lor

econ

omic

e;2.

Ide

ntifi

care

a dife

renţ

elor

din

tre

prod

ucăt

or şi

cons

umat

or;

3. D

eter

min

area

etap

elor

de p

rodu

cţie

în

circ

uitu

l eco

nom

ic;

4. A

naliz

area

ben

efici

ilor c

omer

ţulu

i ex

tern

;5.

Ide

ntifi

care

a deo

sebi

rilor

şi

asem

ănăr

ilor î

ntre

dife

rite s

istem

e ec

onom

ice;

6. C

onşt

ient

izar

ea ro

lulu

i tra

diții

lor ş

i cu

lturii

în af

acer

i;7.

Des

crie

rea r

olul

ui o

rgan

izaț

iei

mon

dial

e a co

mer

țulu

i pen

tru

dife

rite s

tate

ale l

umii;

Con

sum

ator

i şi p

rodu

căto

ri•

Con

sumator

,•

Prod

ucător

;•

Prod

use.B

unur

ideim

port;

•Va

loarea

adă

ugată;

•Et

apede

pro

ducţie;

•Pr

eţdeco

st.

Com

erţu

l ext

ern

•Be

nefic

iileco

mer

ţuluie

xter

n;•

Estim

area

resu

rselor

naţiona

le;

•Dec

iziide

pro

ducţie;

Sist

eme

econ

omic

e•

Sistem

uladm

inistrativ;

•Sistem

uldepi

aţă;

•Sistem

ultr

adiţi

onal.

•St

udiu

de c

az;

•Ex

plic

area

noț

iuni

lor

econ

omic

e,•

Com

plet

area

tabe

lulu

i;•

Stud

iu d

e pia

ță;

•D

iscuț

ie d

irija

tă;

•R

ebus

econ

omic

;•

Elab

orar

ea p

oste

relo

r;•

Proi

ect d

e gru

p;•

Turu

l gal

erie

i;•

Disc

uție

pan

el;

•SI

NEL

G;

•Si

mul

area

situ

ațiil

or;

•D

iagr

ama V

enn;

•G

rafic

ul T

;

Page 20: EDUCAŢIE ECONOMICĂ - mecc.gov.md · 6 eduCaIe eConomIC I antreprenorIal au clase cu profil economic, programele de Educaţie economică şi antreprenorială devin discipline obligatorii

EDUCAŢIE ECONOMICĂ ŞI ANTREPRENORIALĂ20

Subc

ompe

tenţ

eU

nită

ţi de

învă

ţare

, sug

estii

de

conţ

inut

uri

Stra

tegi

i did

actic

e

8. I

dent

ifica

rea r

olul

ui şi

impo

rtan

ței

bani

lor ş

i sci

mbu

rilor

valu

tare

;9.

Ana

liza c

onse

cinț

elor

mig

rație

i pe

ntru

pia

ța n

ațio

nală

şi

inte

rnaț

iona

lă a

mun

cii.

Prod

uctiv

itate

a m

unci

i •

Estim

area

resu

rselor

şi

loca

lizarea

pro

ducţiei;

•R

olulpro

gres

uluite

hnolog

icla

creş

tereapr

oduc

tivită

ţii;

•Pr

actic

ideafac

eri;

•M

ediuld

eafac

eri;

•Tr

adiţi

işic

ultu

răîn

aface

ri;

•M

odeleec

onom

icede

succ

es.

Tari

fe şi

cote

com

erci

ale

•Pr

ofitu

riş

iriscu

ri.G

rupu

ride

interese

;•

Tarifeşi

cot

eco

merciale.

Org

aniz

aţia

mon

dial

ă a

com

erţu

lui

•Reg

lam

entărin

ormativeîn

ac

tivita

teaec

onom

ică–Aco

rdul

Gen

eralcupr

ivire

lata

rifeşi

co

mer

ţ;

•Pr

emiselefo

ndăr

iiOM

C.

Stru

ctur

aşim

odulde

func

ţiona

re;

•Dispu

tecom

erciale.

•Pr

ezen

tare

a pow

er p

oin;

•Ex

curs

ie la

ban

că.

Page 21: EDUCAŢIE ECONOMICĂ - mecc.gov.md · 6 eduCaIe eConomIC I antreprenorIal au clase cu profil economic, programele de Educaţie economică şi antreprenorială devin discipline obligatorii

CURRICULUMUL PENTRU ÎNVĂŢĂMÎNTUL GIMNAZIAL (CLASELE V– IX) 21

Subc

ompe

tenţ

eU

nită

ţi de

învă

ţare

, sug

estii

de

conţ

inut

uri

Stra

tegi

i did

actic

e

Rol

ul b

anilo

r pe

piaţ

a in

tern

aţio

nală

•Ba

ncno

teşi

mon

ede;

•Sc

him

bulv

alut

ar.R

atade

sc

him

b;•

Rolulban

ilorp

epi

aţa

intern

aţiona

lă.

Opo

rtun

ităţil

e co

mer

ţulu

i•

Spirit

antrep

reno

rialgloba

l;•

Elem

enteleaface

rilorg

loba

le;

•Cer

inţelepieţii

globa

le;

•Pr

ofes

iişiabi

lităţile

nec

esarepe

pi

aţain

tern

aţiona

lăam

uncii.

Pros

peri

tate

eco

nom

ică

•St

rategiie

cono

mice;

•St

imulen

teeco

nom

ice;

•Reg

lam

entăriguv

erna

men

tale;

•Pe

nurieşicon

sum.

Mig

raţia

şi ro

lul e

i pe

piaţ

a in

tern

aţio

nală

a m

unci

i•

Emigranţ

işiim

igranţ

i;•

Impa

ctulpoliti

ciim

igraţio

nale

pent

rupiaţam

onială.

Page 22: EDUCAŢIE ECONOMICĂ - mecc.gov.md · 6 eduCaIe eConomIC I antreprenorIal au clase cu profil economic, programele de Educaţie economică şi antreprenorială devin discipline obligatorii

EDUCAŢIE ECONOMICĂ ŞI ANTREPRENORIALĂ22

ch

Eia

su

cc

Esu

lui

Cheia

succesului–

pro

gram

ul o

feră

pos

ibili

tăţi

de an

aliz

ă şi i

dent

ifica

re a

cuno

ştin

ţelo

r, ca

paci

tăţil

or şi

inte

rese

or

prof

esio

nale

, ofe

rind

pers

pect

ive d

e edi

ficar

e a u

nei c

arie

re d

e suc

ces.

În ca

drul

pro

gram

ului

elev

ii vo

r înv

ăţa s

ă scr

ie

un C

V, să

susţ

ină u

n in

tevi

u şi

să d

ezvo

lte ab

ilită

ţile u

nui o

m d

e suc

ces.

În ca

drul

curs

urilo

r, se

vor a

bord

a sub

iect

e ca

stilu

l de

viaţ

ă, st

rate

gii d

e vi

aţă

şi ca

rieră

, res

urse

le, p

rodu

sele

şi c

onsu

mat

orii,

tine

rii fi

ind

scoş

i din

med

iul l

or

educ

aţio

nal s

peci

fic, ş

i ant

rena

ţi în

tr-o

expe

rienţ

ă di

nam

ică,

mot

ivan

tă, c

are

le p

oate

schi

mba

într-

un m

od p

oziti

v co

ncep

ţia d

espr

e lum

e şi v

iaţă

.

Subc

ompe

tenț

eU

nită

ți de

învă

țare

, sug

estii

de

conț

inut

uri

Stra

tegi

i did

actic

e

1. I

dent

ifica

rea a

bilit

ățilo

r om

ului

de s

ucce

s;2.

Rea

lizar

ea p

ortre

tulu

i om

ului

de s

ucce

s;3.

Apr

ecie

rea a

bilit

ățilo

r pe

rson

ale p

entr

u di

ferit

e do

men

ii de

activ

itate

;4.

Dez

volta

rea a

bilit

ățilo

r de

com

unic

are e

ficie

ntă;

5. C

onşt

ient

izar

ea im

port

anțe

i re

lații

lor i

nter

pers

onal

e;6.

Ana

lizar

ea ro

lulu

i mim

icii

şi ge

stur

ilor î

n co

mun

icar

e;7.

Des

cope

rirea

regu

lilor

de

coop

erar

e în

grup

;

Ace

sta

sunt

eu

•Po

rtretu

lomuluidesu

cces

;•

Abi

litățile

desu

cces

;•

Tualegi.

Învă

ț să

ascu

lt•

Com

unicarea

non

verb

ală;

•Com

unicarea

efic

ient

ă;•

Com

unicarea

înre

țea.

Înce

rc să

prez

int c

a m

embr

u al

gr

upul

ui•

Prof

esiune

am

eadevis;

•Sc

riso

arede

mot

ivare;

•Pr

egătire

ape

ntru

ang

ajare;

Gîn

desc

ca u

n în

ving

ător

•Situ

ațiil

ede

con

flictîn

tre

anga

jați

șiang

ajator

;

•Pr

oiec

tdegr

up;

•Po

ster

ul;

•Br

ains

torm

ing;

•Discu

țiedirija

tă;

•Rularea

DVD-u

lui;

•Jo

cde

rol;

•Pr

edarea

com

plem

entară;

•Fi

ședelucr

u;•

Stud

iudeca

z;•

Con

versațieeur

istic

ă;•

Puzz

le;

•Jo

cdi

dactic,

•Con

curs;

•Obs

erva

repro

gram

ată;

•Pa

gină

dejurn

al;

Page 23: EDUCAŢIE ECONOMICĂ - mecc.gov.md · 6 eduCaIe eConomIC I antreprenorIal au clase cu profil economic, programele de Educaţie economică şi antreprenorială devin discipline obligatorii

CURRICULUMUL PENTRU ÎNVĂŢĂMÎNTUL GIMNAZIAL (CLASELE V– IX) 23

ch

Eia

su

cc

Esu

lui

Cheia

succesului–

pro

gram

ul o

feră

pos

ibili

tăţi

de an

aliz

ă şi i

dent

ifica

re a

cuno

ştin

ţelo

r, ca

paci

tăţil

or şi

inte

rese

or

prof

esio

nale

, ofe

rind

pers

pect

ive d

e edi

ficar

e a u

nei c

arie

re d

e suc

ces.

În ca

drul

pro

gram

ului

elev

ii vo

r înv

ăţa s

ă scr

ie

un C

V, să

susţ

ină u

n in

tevi

u şi

să d

ezvo

lte ab

ilită

ţile u

nui o

m d

e suc

ces.

În ca

drul

curs

urilo

r, se

vor a

bord

a sub

iect

e ca

stilu

l de

viaţ

ă, st

rate

gii d

e vi

aţă

şi ca

rieră

, res

urse

le, p

rodu

sele

şi c

onsu

mat

orii,

tine

rii fi

ind

scoş

i din

med

iul l

or

educ

aţio

nal s

peci

fic, ş

i ant

rena

ţi în

tr-o

expe

rienţ

ă di

nam

ică,

mot

ivan

tă, c

are

le p

oate

schi

mba

într-

un m

od p

oziti

v co

ncep

ţia d

espr

e lum

e şi v

iaţă

.

Subc

ompe

tenț

eU

nită

ți de

învă

țare

, sug

estii

de

conț

inut

uri

Stra

tegi

i did

actic

e

1. I

dent

ifica

rea a

bilit

ățilo

r om

ului

de s

ucce

s;2.

Rea

lizar

ea p

ortre

tulu

i om

ului

de s

ucce

s;3.

Apr

ecie

rea a

bilit

ățilo

r pe

rson

ale p

entr

u di

ferit

e do

men

ii de

activ

itate

;4.

Dez

volta

rea a

bilit

ățilo

r de

com

unic

are e

ficie

ntă;

5. C

onşt

ient

izar

ea im

port

anțe

i re

lații

lor i

nter

pers

onal

e;6.

Ana

lizar

ea ro

lulu

i mim

icii

şi ge

stur

ilor î

n co

mun

icar

e;7.

Des

cope

rirea

regu

lilor

de

coop

erar

e în

grup

;

Ace

sta

sunt

eu

•Po

rtretu

lomuluidesu

cces

;•

Abi

litățile

desu

cces

;•

Tualegi.

Învă

ț să

ascu

lt•

Com

unicarea

non

verb

ală;

•Com

unicarea

efic

ient

ă;•

Com

unicarea

înre

țea.

Înce

rc să

prez

int c

a m

embr

u al

gr

upul

ui•

Prof

esiune

am

eadevis;

•Sc

riso

arede

mot

ivare;

•Pr

egătire

ape

ntru

ang

ajare;

Gîn

desc

ca u

n în

ving

ător

•Situ

ațiil

ede

con

flictîn

tre

anga

jați

șiang

ajator

;

•Pr

oiec

tdegr

up;

•Po

ster

ul;

•Br

ains

torm

ing;

•Discu

țiedirija

tă;

•Rularea

DVD-u

lui;

•Jo

cde

rol;

•Pr

edarea

com

plem

entară;

•Fi

ședelucr

u;•

Stud

iudeca

z;•

Con

versațieeur

istic

ă;•

Puzz

le;

•Jo

cdi

dactic,

•Con

curs;

•Obs

erva

repro

gram

ată;

•Pa

gină

dejurn

al;

8. A

rgum

enta

rea n

eces

ității

sc

risor

ii de

mot

ivar

e pen

tru

anga

jare

;9.

Ide

ntifi

care

a sol

uțiil

or

favo

rabi

le în

situ

ații

de

confl

ict;

10. R

ealiz

area

unu

i CV

şi u

nei

cere

ri de

anga

jare

- m

odel

;11

. Ide

ntifi

care

a prio

rităț

ilor î

n ca

zul p

regă

tirii

pent

ru u

n in

terv

iu d

e ang

ajar

e;12

. Ana

liza a

spec

telo

r poz

itive

şi

nega

tive a

le u

nui i

nter

viu

de an

gaja

re.

•Id

entifi

careaso

luții

lor

favo

rabi

le;

•So

luții

faor

abile

șidefav

orab

ile;

•Fi

ecaredi

ntre

noi

poa

tefiun

înving

ător

.C

aut

solu

ții in

telig

ente

•Dec

iziiîn

sitație

–pro

blem

ă;•

Soluții

opt

ime.

CV-

ul d

e su

cces

•St

ructur

aun

uiC

V;•

Suge

stiipe

ntru

com

pletarea

un

uiC

V;•

CeNUsc

riem

înC

V;•

Cererea

dean

gajare

;In

terv

iul d

e an

gaja

re•

Stab

ilireapr

ioritățil

or;

•Pr

egătire

ape

ntru

interv

iuld

ean

gajare

;•

Dress–co

dela

interv

iuld

ean

gajare

;•

Stilu

ldeco

mpo

rtarelain

terv

iu;

•În

treb

ăric

apca

năîn

tim

pul

interv

iuluid

ean

gajare

;•

Interv

iuld

ean

gajare

;•

Asp

ectepoz

itive

șineg

ativeale

interv

iuluid

ean

gajare.

•St

udiualgor

itmizat;

•Sc

rierere

flexivă

.

Page 24: EDUCAŢIE ECONOMICĂ - mecc.gov.md · 6 eduCaIe eConomIC I antreprenorIal au clase cu profil economic, programele de Educaţie economică şi antreprenorială devin discipline obligatorii

EDUCAŢIE ECONOMICĂ ŞI ANTREPRENORIALĂ24

mIn

IfIrmaşCola

Minifirm

aşcolară–

prog

ram

ul e

ste

un a

telie

r pr

actic

şi

cont

ribui

e la

acu

mul

area

cun

oştin

ţelo

r în

ved

erea

fu

ncţio

nării

într

prin

derii

mic

i: cr

eare

a, ad

min

istra

rea ş

i lic

hida

rea a

cest

eia.

Ele

vii s

e vor

impl

ica î

n m

ediu

l de a

face

ri şid

e pro

ducţ

ie, v

or d

a dov

adă d

e ini

ţiativ

ă şi r

espo

nsab

ilita

te.

Est

e un

prog

ram

ce p

rezi

ntă t

emat

ica a

ntre

pren

oria

într-

o m

anie

ra d

iferit

ă, re

uşin

d, p

rin in

term

ediu

l une

i div

ersit

ăţi d

e ac

tivită

ţi pr

actic

e şi

de in

stru

men

te m

enite

sprij

ine d

iferit

e stil

uri d

e înv

ăţar

e, să

cont

ribui

e la d

ezvo

ltare

a ant

repr

enor

ială

a el

evilo

r şi l

a cre

şter

ea gr

adul

ui lo

r de

înţe

lege

re a

rela

ţiei d

intre

ceea

ce în

vaţă

în şc

oală

şi p

artic

ipar

ea cu

succ

es la

econ

omia

glo

bal.

Subc

ompe

tenț

e U

nita

tea

de în

văța

re, s

uges

tii d

e co

nțin

utur

iSt

rate

gii d

idac

tice

1. O

bțin

erea

acor

dulu

i păr

ințil

or

pent

ru im

plic

area

în m

inifi

rma

şcol

ară;

2. I

dent

ifica

rea u

nor b

unur

i N

OI

nece

sare

fiec

ărei

per

soan

e;3.

Ela

bora

rea i

deilo

r de a

face

ri şi

argu

men

tare

a lor

;4.

For

mul

area

den

umiri

i firm

ei şi

slo

ganu

lui a

cest

eia;

5. A

dopt

area

dec

iziil

or co

mun

e re

ferit

oare

la p

rofit

;6.

Dem

onst

rare

a abi

lităț

ilor

nece

sare

pen

tru

ocup

area

une

i fu

ncții

în m

inifi

rma ş

cola

ră;

Info

rmar

e, m

otiv

are

şi

cola

bora

re•

Cees

tem

inifi

rmașc

olară.

Scriso

arecă

trepă

rinț

i;•

Etap

eleac

tivită

ţiiîn

tr-o

M

Ş•

Ideidepr

odus

eşise

rvicii

•So

ndajulîn

școa

lă.

Stud

iereapi

eţei

•El

abor

area

șieva

luarea

id

eiid

eafac

ere;

•Den

umire

așiim

agin

ea

firm

ei.

•Va

lorileFirm

einoa

stre

•Ex

plicarea

term

enilo

rec

onom

ici;

•Su

diude

caz

;•

Scrierere

flexivă

;•

Sond

ajul

;•

Brains

torm

ing;

•Discu

țiedirija

tă,

•St

udiula

lgor

itmizat;

•M

etod

aPM

I(plus

,min

us,

interesa

nt);

•Lu

cruîn

gru

p;•

Posterepu

blicita

re;

•Pr

ezen

tare

pow

erpoi

nt;

•Con

versațieeur

istic

ă;•

Turu

lgaler

iei.

Page 25: EDUCAŢIE ECONOMICĂ - mecc.gov.md · 6 eduCaIe eConomIC I antreprenorIal au clase cu profil economic, programele de Educaţie economică şi antreprenorială devin discipline obligatorii

CURRICULUMUL PENTRU ÎNVĂŢĂMÎNTUL GIMNAZIAL (CLASELE V– IX) 257.

Dem

onst

rare

a cap

acită

ților

de

com

plet

are a

cere

rilor

de

anga

jare

pen

tru

min

ifirm

a şc

olar

ă;8.

Util

izar

ea cu

noşt

ințe

lor

econ

omic

e pen

tru

elab

orar

ea

unui

pla

n de

afac

eri;

9. U

tiliz

area

cuno

ştin

țelo

r ec

onom

ice î

n el

abor

area

unu

i ra

port

fina

ncia

r;10

. Arg

umen

tare

a im

port

anțe

i pu

blic

ității

pen

tru

min

ifirm

a şc

olar

ă;11

. Dem

onst

rare

a cap

acită

ților

de

lucr

u în

echi

pă în

tim

pul

prod

ucer

ii;12

. Ide

ntifi

care

a m

etod

elor

de

real

izar

e a p

rodu

cție

i;13

. Util

izar

ea cu

noşt

ințe

lor

mat

emat

ice î

n el

abor

area

to

talu

rilor

fina

ncia

re;

14. A

prec

iere

a mun

cii î

n m

iifirm

a şc

olar

ă pen

tru

fieca

re

part

icip

ant.

Dez

volta

rea

idei

i de

afac

eri

•Dece

estene

cesa

runPl

an

deA

face

ri?

•Des

criereaid

eiid

eafac

eri

•Pl

anuldaface

ri;

•Rap

ortu

lfina

nciar.

•Fi

nanț

e;•

Marke

ting;

•Pr

oduc

ție;

•Vîn

zări;

•Cos

turişi

ben

eficii

Să n

e or

gani

zăm

min

ifirm

a şc

olar

ă•

Func

țiiîn

min

ifirm

așc

olară;

•Cererea

dean

gajare

;•

Elab

orarea

deCV

•Con

cedi

ereşipro

mov

are

•M

odelede

man

agem

ent

Page 26: EDUCAŢIE ECONOMICĂ - mecc.gov.md · 6 eduCaIe eConomIC I antreprenorIal au clase cu profil economic, programele de Educaţie economică şi antreprenorială devin discipline obligatorii

EDUCAŢIE ECONOMICĂ ŞI ANTREPRENORIALĂ26

Subc

ompe

tenț

e U

nita

tea

de în

văța

re, s

uges

tii d

e co

nțin

utur

iSt

rate

gii d

idac

tice

Să m

unci

m în

min

ifirm

a şc

olar

ă•

Cap

italiz

area

.Com

pletarea

ch

itanţ

elor

•Efi

cien

ţam

uncii

•Am

balajuln

ostru.

Etiche

tareapr

odus

elor

•Te

hnicid

evînz

are.E

usu

nt

vînz

ător

•Ges

tiona

reastoc

ului.

Com

unicarea

efic

ient

ăîn

co

mpa

nie

Lich

idar

ea m

inifi

rmei

şcol

are

•Pr

egătire

ade

lic

hida

re.

Reg

istreleM

Ş;•

Totalurifina

nciare

;•

Lich

idarea

min

ifirm

ei;

•Cevo

mfa

cecupr

ofitu

l?

Page 27: EDUCAŢIE ECONOMICĂ - mecc.gov.md · 6 eduCaIe eConomIC I antreprenorIal au clase cu profil economic, programele de Educaţie economică şi antreprenorială devin discipline obligatorii

CURRICULUMUL PENTRU ÎNVĂŢĂMÎNTUL GIMNAZIAL (CLASELE V– IX) 27

IX. strategIIdIdaCtICe

Componentele de bază ale oricărui curriculum sunt strategiile educaţionale, metodele şi tehnicile didactice utilizate în cadrul procesului de predare-învăţare îndreptate spre realizarea eficientă a finalităţilor curriculare. Metodologia didactca a Educațieieconomiceşi antreprenoriale este centrată pe elev ca subiect al activităţii instructiv-educative şi orientarea acestuia înspre formarea competenţelor specifice. În vederea valorizării competenţelor şi a asigurării transferabilităţii acestora la nivelul diferitelor activităţi (şcolare şi extraşcolare), se recomandă ca strategiile didactice utilizate în predarea disciplinei Educaţie economică să pună accent pe:

• dezvoltarea receptivităţii elevilor şi a capacităţiilor de abordare raţională a problemelor economice personale şi publice, în contextul unui mediu economic, social şi cultural complex şi dinamic;

• dezvoltarea gîndirii critice, aplicată la realitate, dar şi formarea unei atitudini pozitive față de viață, curajul de a se confrunta cu diverse probleme;

• dezvoltarea spiritului de inițiativă antreprenorială şi de implicare în viața comunității;

• explorarea opțiunilor de carieră şi management financiar personal şi familial;

• formarea de opinii, mentalităţi sau comportamente;

• coerenţă şi abordări inter- şi transdisciplinare. Educațiaeconomică şi antreprenorială aspiră spre o ajustare optima a sistemului

metodologic la necesitățile de învățare ale diverselor categorii de elevi/ de vîrsta, interese, receptivitate/, optînd pentru sporirea caracterului activ-participativ al metodelor de învăţare, pe aplicarea unor metode cu un pronunţat caracter formativ, în valorificarea noilor tehnologii informaționale, care să-l implice pe elev direct în procesul de învăţare, stimulîndu-i creativitatea, interesul pentru nou, dezvoltarea gîndirii, reuşind să aducă o importantă contribuţie la dezvoltarea întregului său potenţial.

Activitatea de predare-învăţare a programelor de Educaţie economică şiantreprenorială trebuie să ţină cont de experienţa elevilor la această vîrstă, de specificul clasei şi al comunităţii locale. De aceea, se recomandă ca la treapta gimnaziala, elevii să se familiarizeze cu noţiunile economice fundamentale şi cu

Page 28: EDUCAŢIE ECONOMICĂ - mecc.gov.md · 6 eduCaIe eConomIC I antreprenorIal au clase cu profil economic, programele de Educaţie economică şi antreprenorială devin discipline obligatorii

EDUCAŢIE ECONOMICĂ ŞI ANTREPRENORIALĂ28

modul economic de gîndire şi să le utilizeze pentru a înţelege şi soluţiona probleme cu care se confruntă în activitatea curentă.

Pentru realizarea succesului şcolar şi a continuității Educaței economice la treapata gimnazială se vor utiliza atît strategii didactice propuse în Curriculumul de educație economică, treapta primară, cît şi completarea/diversificarea acestora cu diverse alte metode diactice, raportate la vîrsta elevilor şi sugestiilor de conținut.

Suportul didactic elaborat pentru programele de Educație economică este constituit din Ghidul pentru profesori, Caietul de lucru pentru elevi, materiale suplimentare/postere, seturi pentru diverse jocuri cu caracter economic, tabele, etc.

Ghidul pentru profesori conține sugestii de desfăşurare a orei, utilizînd diverse metode didactice. Caracterul aplicativ al cursului de educație economică presupune îmbinarea metodelor tradiționale precum miniprelegerea, descrierea, explicația, conversația cu cele participativ-active – simulări pe computer sau în clasă, joc de rol, scenarii, studiu de caz, diagrama Venn, SINELG, dezbateri, proiectul, etc.

Specificul programelor de Educație economică îl constituie prezența consultantului de afaceri, care va contribui la transferul teoriei în mediul practic, în viața reala. Cea mai mare parte a activităților prevăzute pentru participarea consultantului necesită aplicarea de metode interactive - problematizarea, descoperirea dirijata, exerciții cu caracter economic, jocuri de rol, simulări. Unele sugestii referitor la implicarea consultantului de afaceri în desfăşurarea orei se conțin în Ghidul pentru profesori.

Activitatile din Caietul elevului ofera posibilitate profesorului de a apela la diverse forme de lucru - individual, în perechi, în echipă, repere pentru diverse sarcini de cercetare atît în clasă, cît şi pentru acasa; studii de caz, diverse tipuri de exerciții: grafice, de calcul, de soluționare a problemelor cu caracter economic, studiu de piață; elaborare de postere, elaborarea CV, a bugetului, completarea tabelelor, etc.

O varietate aparte ar constitui-o lecția-joc-didactic / simulare / a unor situații cu caracter economic sau de orientare profesioanlă a elevilor/ jocurile ”Profesiile”, „Succesul”, „CAPs”/, precum şi laboratorulpractic„Minifirma şcolară”.

Curriculum de economie pentru ciclul gimnazal se doreşte a fi şi un punct de pornire pentru formarea anumitor competențe, integrarea acestora într-un sistem de cunoştințe şi abilități, dezvoltate în continuare la treapata liceala sau transferate

Page 29: EDUCAŢIE ECONOMICĂ - mecc.gov.md · 6 eduCaIe eConomIC I antreprenorIal au clase cu profil economic, programele de Educaţie economică şi antreprenorială devin discipline obligatorii

CURRICULUMUL PENTRU ÎNVĂŢĂMÎNTUL GIMNAZIAL (CLASELE V– IX) 29

în viața reală. În acelaşi timp el dezvoltă cîmpul de cercetare şi experimentare al profesorului care are datoria şi libertatea de a-şi stabili propriile priorităţi, obiective şi metode de lucru pornind de la realitatea educaţională cu care se confruntă.

Page 30: EDUCAŢIE ECONOMICĂ - mecc.gov.md · 6 eduCaIe eConomIC I antreprenorIal au clase cu profil economic, programele de Educaţie economică şi antreprenorială devin discipline obligatorii

EDUCAŢIE ECONOMICĂ ŞI ANTREPRENORIALĂ30

X. strategIIdeevaluare

Evaluarea reprezintă o componentă organică a procesului de învăţare. Prin intermediul evaluării profesorul poate cunoaşte progresul înregistrat de elevi sub mai multe aspecte: cunoştinţe acumulate, capacităţi dezvoltate, atitudini şi conduite formate, precum şi factorii care au contribuit la formarea lor. Identificarea nivelului de dezvoltare a competenţelor elevilor la un moment dat permite adaptarea unor decizii de corectare, reglare şi îmbunătăţire a activităţilor de predare şi învăţare.

Evaluarea realizată în predarea şi învăţarea Educaţieieconomiceşiantreprenoriale este o acţiune complexă, care vizează toata gama modificărilor de comportament la care sunt supuşi elevii, conform obiectivelor specifice: 

• cunoştinţe acumulate: concepte, fenomene, procese, principii, legi, teorii etc. ; 

• capacităţi intelectuale: definire, clasificare, raţionare, argumentare, interpretare, gîndire divergentă, creativitate; 

• capacitatea de utilizare a cunoştinţelor: priceperi, deprinderi, tehnici de acţiune etc. ; 

• trăsături de personalitate: atitudini, opinii, conduite, decizii, comportamente; Evaluarea presupune măsurare, posibilă doar dacă rezultatele constatate sunt

supuse cuantificării riguroase. Dacă în ceea ce priveşte achiziţiile de cunoştinţe cuantificarea şi măsurarea nu ridica probleme deosebite, progresele realizate sub aspect formativ(capacităţi intelectuale, trăsături de personalitate) sunt mai greu sau poate chiar imposibil de supus unor astfel de operaţii, deoarece traducerea lor în termeni de comportamente precise, direct observabile şi măsurabile este mult mai dificilă. Aprecierea unor competenţe nu se poate realiza prin evidenţierea cantitativă a gradului în care au fost însuşite deoarece ele reprezintă rezultate calitative ale învăţării. Nu se poate măsura direct o competenţă. Totuşi, consideră G. Meyer(2000, p. 47), este inexact să considerăm că nu se pot evalua decît comportamentele, deoarece nu comportamentele sunt acelea pe care le evaluăm, ci produsele lor. Nu evaluăm competenţe, ci rezultatele vizibile ale acestor competenţe.

Scopul acţiunii evaluative nu este doar de a constata progresele realizate de elevi în învăţarea disciplinei de studiu, ci şi de a adopta, pornind de la rezultatele constatate, decizii de corectare şi ameliorare a activităţii de predare şi învăţare. Prin

Page 31: EDUCAŢIE ECONOMICĂ - mecc.gov.md · 6 eduCaIe eConomIC I antreprenorIal au clase cu profil economic, programele de Educaţie economică şi antreprenorială devin discipline obligatorii

CURRICULUMUL PENTRU ÎNVĂŢĂMÎNTUL GIMNAZIAL (CLASELE V– IX) 31

intermediul său se stabileşte un feedback eficient, care îi permite profesorului să-şi reajusteze predarea, iar elevilor să-şi reajusteze demersurile de învăţare.

Evaluarea este centrată deopotrivă pe rezultat şi pe proces. Aprecierea rezultatelor învăţării elevilor stă la baza evaluării activităţii didactice şi adoptării unor decizii de ameliorare ulterioară. Predarea şi învăţarea Educaţieieconomiceşiantreprenoriale presupun, aşadar, evaluări de tip formativ şi normativ care certifică achiziţiile dobîndite şi fac posibilă îmbunătăţirea procesului didactic.

Antrenarea elevului în autoevaluări şi autoaprecieri prezintă incontestabile valenţe formative. Elevul ajunge să-şi formeze propria imagine de sine, dobîndind mai repede conştiinţa progreselor realizate în studierea disciplinei şi a eforturilor necesare pentru realizarea obiectivelor urmărite. Autoaprecierea contribuie la întărirea motivaţiei intrinseci şi a atitudinii pozitive faţă de învăţare. Reuşitele îl încurajează pentru continuarea studiului şi aprofundarea aspectelor teoretice specifice domeniului studiat. Nereuşitele trebuie astfel gestionate încît să nu descurajeze.

Succesul are un efect mobilizator, stimulativ asupra elevului, după cum insuccesul este descurajant. Prin urmare în predarea şi învăţarea Educaţieieconomiceşiantreprenoriale succesul se corelează pozitiv cu performanţele, cu satisfacţia şi dorinţa de a învăţa. În acest fel, evaluarea rezultatelor intervenţiei educative devine factor de stimulare a progresului în învăţare. Pentru a realiza o evaluare eficientă, în acord cu exigenţele învăţământului modern, este necesară utilizarea unor tehnici diverse, capabile să asigure un control adecvat al efectelor instructiv-educative.

Evaluarea trebuie să se realizeze în mod preponderent ca evaluare continuă, formativă. Alături de formele şi instrumentele clasice de evaluare, recomandăm utilizarea unor forme şi instrumente complementare, cum sunt: proiectul, portofoliul, autoevaluarea, observarea sistematică a activităţii şi a comportamentului elevilor.

Pentru a urmări calitatea practică a demersului instructiv-educativ întreprins, profesorului de educaţie economică se recomandă să urmeze următorii indicatori în cadrul activităţilor didactice la compartimentul evaluare: 

• realizarea evaluării formative; 

• raportul dintre conţinutul evaluării şi conţinutul învăţării; 

• raportarea aprecierii la obiective; 

Page 32: EDUCAŢIE ECONOMICĂ - mecc.gov.md · 6 eduCaIe eConomIC I antreprenorIal au clase cu profil economic, programele de Educaţie economică şi antreprenorială devin discipline obligatorii

EDUCAŢIE ECONOMICĂ ŞI ANTREPRENORIALĂ32

• raportarea aprecierii la posibilităţile fiecărui elev, rezultatele sale anterioare şi la rezultatele celorlalţi elevi; 

• încurajează autoaprecierea şi aprecierea reciprocă a elevilor; 

• raportul dintre notare şi norma docimologică; 

• motivarea notei; 

Page 33: EDUCAŢIE ECONOMICĂ - mecc.gov.md · 6 eduCaIe eConomIC I antreprenorIal au clase cu profil economic, programele de Educaţie economică şi antreprenorială devin discipline obligatorii

CURRICULUMUL PENTRU ÎNVĂŢĂMÎNTUL GIMNAZIAL (CLASELE V– IX) 33

referInţebIblIografICe

Albulescu Ion, Albulescu Mirela, Predarea şi învăţarea disciplinelor socio-umane. Elemente de didactică aplicată, Editura Polirom, Iaşi, 2000

1. Bîrzea C., “Arta şi ştiinţa educaţiei”, E. D. P. , Bucureşti, 1995Cerghit Ioan, Metode de învăţământ, Editura Didactica şi Pedagogică, Bucureşti, 1980Cerghit Ioan, Perfecţionarea lecţiei în şcoală modernă, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1983Cristea Sorin, Dicţionar de termeni pedagogici, Editura Didactică şi Pedagogica, Bucureşti, 1998Christensen Roland C. , Forme a une pense autonome, De Boeck-Wesmael, Bruxelles, 1992

2. Cucoş C., “Pedagogie”, Editura Polirom, Iaşi, 1996. De Corte E. , Les fondements de l‘action didactique, De Boeck-Wesmael, Bruxelles, 1991De Ketelet Jean-Marie, Guide du formateur, De Boeck-Wesmael, Bruxelles, 1989De Landsheere Gilbert et Vivian, Definirea obiectivelor educaţiei, Editura Didactica şi Pedagogica, Bucureşti, 1979Druţă Maria Elena, Grumberg Cornelia, Didactica disciplinelor economice, Editura ASE, Bucureşti, 2003Gagne Robert M. , Condiţiile învăţării, Editura Didactică şi pedagogică, Bucureşti, 1975Ionescu Miron, Chiş Vasile, Strategii de predare şi învăţare, Editura Ştiinţifică, Bucureşti, 1992

3. Hazlitt H., “Lecţia de economie”, ASE World – Enterprise, Amerocart SRL, Business Tech International Press SRL Bucureşti, 1994Mayer Robert F. , Comment definir du objectifs pedagogiques, Dunod, Paris, 1994Minder Michel, Didactique fonctionnelle, De Boeck-Wesmael, Bruxelles, 1991

Page 34: EDUCAŢIE ECONOMICĂ - mecc.gov.md · 6 eduCaIe eConomIC I antreprenorIal au clase cu profil economic, programele de Educaţie economică şi antreprenorială devin discipline obligatorii

EDUCAŢIE ECONOMICĂ ŞI ANTREPRENORIALĂ34

Păun Emil, Sociopedagogie şcolară, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1982Radu Ion T. , Teorie şi practică în evaluarea eficienţei învăţământului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1981Ranekk S. , VăideanuG. , Les contenus de l’education. Perspectives mondiales d’ici a l’an 2000, UNESCO, Paris, 1987Salade Dumitru, Educaţie şi personalitate, Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj-Napoca, 1995Văideanu George, Educaţia la frontiera dintre milenii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1988Vandevelde Lovin, Aider a devenir, Editions Labor, Bruxelles, 1982

Page 35: EDUCAŢIE ECONOMICĂ - mecc.gov.md · 6 eduCaIe eConomIC I antreprenorIal au clase cu profil economic, programele de Educaţie economică şi antreprenorială devin discipline obligatorii

CURRICULUMUL PENTRU ÎNVĂŢĂMÎNTUL GIMNAZIAL (CLASELE V– IX) 35

resursedIdaCtICe:

1. Noi şi Europa:

a. Ghid profesor IIb. Plic nr. 2 Paşii spre successc. Poster ORAŞd. Caietul elevului

2. Lumea noastră:

a. Ghid profesor IIb. Plic nr. 2 Paşii spre successc. Poster Plăcintăd. Caietul elevului

Eu şi Economia:

a. Ghid profesor b. Plic Eu şi Economiac. Poster Succesd. Caietul elevuluie. Cartele EXPERIENȚEf. Cartele PROFESII

Spiritul antreprenorial

a. Ghid profesor b. Plic Spirit antreprenorialc. Caietul elevului

Economia în cifre

a. Ghid profesor b. Caietul elevului

Page 36: EDUCAŢIE ECONOMICĂ - mecc.gov.md · 6 eduCaIe eConomIC I antreprenorIal au clase cu profil economic, programele de Educaţie economică şi antreprenorială devin discipline obligatorii

EDUCAŢIE ECONOMICĂ ŞI ANTREPRENORIALĂ36

Piața internațională

c. Ghid profesor d. Plic Piața internaționalăe. Caietul Piața internaționalăf. Ghidul profesorului Resursele lumiig. Caietul Resursele lumii

Cheia succesului

a. Ghid profesor b. Plic Cheia Succesuluic. Caietul elevuluid. DVD Cheia Succesului

Minifirma şcolară

e. Ghid profesor f. Caietul elevului