Top Banner

of 36

Ecaterina Dunareanu-Vulpe - Tezaurul de la Pietroasa

Aug 07, 2018

Download

Documents

valachus
Welcome message from author
This document is posted to help you gain knowledge. Please leave a comment to let me know what you think about it! Share it to your friends and learn new things together.
Transcript
  • 8/20/2019 Ecaterina Dunareanu-Vulpe - Tezaurul de la Pietroasa

    1/93

    DUNAREANU VULPE

     ez urul

    de

     

    ietro s 

    Editura Meridiane

  • 8/20/2019 Ecaterina Dunareanu-Vulpe - Tezaurul de la Pietroasa

    2/93

    C

    operta

    on   e t re scu

    Fotografii: G h e r

    ban

      E F I A P

  • 8/20/2019 Ecaterina Dunareanu-Vulpe - Tezaurul de la Pietroasa

    3/93

     ibliotec

    e n t r a l ă

      e r i o n a l ă

     V U n L ~ : I A

    L TI

     _ _

    E TE

    R I A

    D UN

     R

    EAN U VULPE

    Tezaurul

      l

    ietro s

    d i t u r a   er id i ane

    B u

    c u r

    e ş t i 9 6 7

  • 8/20/2019 Ecaterina Dunareanu-Vulpe - Tezaurul de la Pietroasa

    4/93

     

    u n descoperiri arheologice au

    produs

    la ;

     remea   or

    o   î de

     

    -

    are s e n z a ţ i e în masele largi, ca aceea a tezaurului de la Pietroasa,

    prin c onsi de rabi la c ant it at e de met al p r e ţ i o s pe care o c o n ţ i n e

    prin

    s t r ă l u c i r e a decorului

    policrom prin i s c u s i n ţ a

    cu care diversele

    sale elemente au fost lucrate. în cercurile ş t i i n ţ i f i e atît di n ţ a r a

    n o a s t r ă

    cît din s t r ă i n ă t a t e diferitele probleme istorice pe care le

    r i d i c ă

    acest

    tezaur în

    l e g ă t u r ă

    cu originea, scopul caracterul etnie, arta sa

    atît de

    v a r i a t ă

    i n s c r i p ţ i a

    r u n i c ă

    de pe una

    din

    piesele sale au stîrnit

     

    un VIU continuu Interes.

    mai p u ţ i n e sint descoperirile arheologice care fi fost urmate

    de atîtea vicisitudini, unele de-a

    dreptul

    tragice.

      uri sacra   m es

    ( blestemata foame de

    aur ),

    pe care o d e t e s t ă Vergiliu în versurile

     Eneidei ,

    a

    dat

    tîrcoale acestei

    comori,

    devorind-o

    în

    b u n ă

    : P

    at

    te ,

    trezind cele mai

    deprimante porniri

    ale sufletului omenesc cuprins - .

    de

    l ă c o m i a

    i m b o g ă ţ i r i i miraculoase :

    t ă i n u i r i vinovate,

    î n ş e l ă c i u n i

    schingiuiri, procese veroase,

    furturi

    spectaculoase,

    distrugeri

    s ă l b a t i c e

    Au

    pierit

    v i e ţ i

    de oameni în acest vîrtej de nebunie, au pierit

    multe

    din

    piesele tezaurului.

    T o t u ş i

    d u p ă numeroasele dosiri, avarii, topiri

    masive, s-au mai p ă s t r a t cam la j u m ă t a t e din ceea ce se descoperise,

    iar loviturile de

    d ă l ţ i

    de ciocan de

    topor,

    care au fost apl icate

    c el or 12 piese salvate,

    n-au

    r e u ş i t s ă

    le des figureze ne priveze

    astfel de splendoarea

    lor a r t i s t i c ă or i

    de valoarea

    lor d o c u m e n t a r ă

    Cît de vie a r ă m a s popularitatea   C l o ş t i i cu puii de aur , d u p ă

    mai bine de un veac de la descoperirea sa, s-a putut vedea în 1956, cu

    prilejul

    e x p o z i ţ i e i

    organizate în Palatul Republicii, cu obiectele restituite

    de V.R.S.S.,

    printre

    care erau piesele acestui faimos tez aur fig. 47).

    o

  • 8/20/2019 Ecaterina Dunareanu-Vulpe - Tezaurul de la Pietroasa

    5/93

  • 8/20/2019 Ecaterina Dunareanu-Vulpe - Tezaurul de la Pietroasa

    6/93

    d o u ă sate sî

    nt

    unire într o s i n g u r ă c o m u n ă Pietroasele, f ă c î n d parte

    din raionul Mizil, regiunea

     

    o

    În

    prezenta expunere p r e f e r ă m s ă

    p ă s t r ă m

    numele de

     iet  asa

    fiind

    m a s

    în lite

    ratura

    ş t i i n ţ i f i c ă

    din

    ţ a r ă

    de peste hotare în î n s ă ş i vo rbirea o

    IST OR ICUL D ESCOPER

    IR

    II

    TEZAU

    RULUI

    În

    p r i m ă v a r a anului 1837, doi ţ ă r n i din Pietroasa, Ion Lemnaru

    Sta ri

    Avram

    ginere socru, pe

    cînd

    scoteau p i a t r ă dintr o c a r i e r ă

    de pe Valea Urgoaiei, au

    descoperit

    un mare tezaur

    format din

    obiecte

    de

    aur împodobite

    cu pietre nestemate.

    Locul

    descoperirii nu s-a mai

    putut stabili cu a b s o l u t ă exactitate, deoarece,

    din

    cauza î n t î m p l ă r i l o r

    care au urmat c e r c e t ă r i l e la f a ţ a locului s-au

    f ă c u t

    d u p ă trecere de mai

    bine de un an .

    Din

    d e c l a r a ţ i i l e ulterioare ale descoperitorilor reiese

    locul se afla pe stînga v ă i i Urgoaia,

    sub

    poiana n u m i t ă - pe atunci

    Via Ardelenilor, la cca. 1000 m de sat fig. 1 3; v . planul .

    Tezaurul era protejat de

    d o u ă

    blocuri mari de p i a t b r u t ă aflate

    destul de aproape de s u p r a f a ţ ă

    TU

    s-au g ă s i t urme de c o n s t r u c ţ i i

    sau resturi ale vreunui recipient care fi cuprins toate piesele tezau

    rului. S-a

    observat

    doar

    p ă m î n t u l

    lipit de obiecte era

    negru

    s-a

    desprins

    dest

    ul de greu de pe ele.

    Pr

    obabil acest p ă

    m î n t

    reprezenta

    resturile unei materii organice putrezite, piele sau

    p î n z ă

    în care obiectele

    vor fi fost invelite de cei care au în

    gropat

    comoara . Astfel ocrotite

    piesele s-au m e n ţ i n u t în

    p e r f e c t ă

    stare, sute de ani.

    7

  • 8/20/2019 Ecaterina Dunareanu-Vulpe - Tezaurul de la Pietroasa

    7/93

    Scoase din p ă m î n t p r e ţ i o a s e l e

    obiecte

    au fost

    ascunse

    în casa veche

    r u i n a t ă a lui Ion Lemnaru.   u ă un an a c e a s t ă c a s ă trebuind

    fie

    d ă r î m a t ă

    cei

    doi

    t ă r a n i

    s au

    inteles cu o

    r u d ă

    a

    lo r

    ca

    d u c ă

    ,

    obiectele

    spre p ă s t r a r e în podul casei acestuia.

    Ei nu

    ş i a u dat desigur

    seama

    de

    i m p o r t a n ţ a

    descoperirii

    lo r nu ş t i a u d a c ă piesele descoperite

    erau de

    a r a m ă sau

    de

    aur; doar teama de

    necunoscut

    i a f ă c u t le

    p ă s t r e z e mai

    departe

    în t a i n ă .

      u ă o b u n ă b u c a t ă de timp f r ă m i n t i n d u i d o r i n ţ a de a c u n o a ş t e

    p r e ţ u l

    comorii curiozitatea a

    învins

    teama. Prile jul le a

    fost

    oferit în

    p r i m ă v a r a

    anului

    u r m ă t o r

    cînd

    cei

    doi ţ ă r a n i

    fiind

    a n g a j a ţ i s c o a t ă

    p i a t r ă pentru c o n s t r u c ţ i a

    unui

    pod peste rîul C î l n ă u au cunoscut pe

    antreprenorul l u c r ă r i i .

    Omul care le a inspirat

    încredere

    se

    numea

    Anastase

    Tarba Verusi era

    de

    meserie zidar. Lui

    i au

    des

    t ă i n u i t

    t ă r a n i i secretul

    descoperirii

    lo r si dorinta de

    a i

    cunoaste

    valoarea.

    ,

     

    Cu

    a c e a s t ă

    ocazie

    i au î n c r e d i n ţ a t

    o

    p i e s ă din

    tezaur

    pe

    care

    Verusi

    a

    dus o imediat

    la B u c u r e ş t i la

    un bijutier

    pentru evaluare.

    C ă p ă t î n d asigurarea obiectul era

    de

    aur antreprenorul a î n t r e z ă r i t

    posibilitatea u u mare C I Ş t 1 g si s a

    întors repede cumpere

    întregul

    tezaur.

    Tîrgul

    s a încheiat

    ţ ă r a n i i primind

    4000

    de p i a ş t r i

    cîteva

    ilice cîteva basmale

    pentru s o ţ i i l e

    lor.

    Verusi

    c o n ş t i e n t

    de

    t r a n z a c ţ i a n e c i n s t i t ă pe care o f ă c u s e s a g r ă b i t ridice

    toate obiectele recomande

    ţ ă r a n i l o r t ă c e r e .

    T o t u ş i o

    p i e s ă

    anume

    un colan

    cu i n s c r i p ţ i e a

    fost u i t a t ă

    în pod. Ca

    p o a t ă

    transporta

    mal u ş o r obiectele ridicate el a f ă r î m a t cu toporul

    a turtit piesele mai man. Prin

    a c e a s t ă mutilare

    cea mal mare

    parte din

    pietrele

    care le împodobeau au c ă z u t pe jos. Nefiind

    socotite p r e ţ i o a s e ele au

    fost

    m ă t u r a t e de ţ ă r a n i aruncate într o

    g r o a p ă .

    Curînd

    d u p ă aceea Verusi aflînd pietrele

    ar

    fi valoroase

    a revenit a

    adunat

    pe cele mai

    mari

    ca le d u c ă la B u c u r e ş t i .

    Restul mici f ă r î m e de aur

    pietre de

    diferite culori

    au

    fost

    din nou aruncate la gunoi.

    8

  • 8/20/2019 Ecaterina Dunareanu-Vulpe - Tezaurul de la Pietroasa

    8/93

    Cu

    timpul

    p ă s ă r i l e

    porcii din curtea ţ ă r a n u l u i

    scurmînd în gunoi

    au î m p r ă ş t i a t p r e ţ i o a s e l e f ă r î m i t u r i . Copiii din sat au fost a t r a

    de

    pietrele

    colorate le au

    cules le au

    dus

    pentru

    j o a c ă

    la casele

    p ă r i n ţ i l o r

    lor.

    Din acest moment

    s au r ă s p î n d i t

    în localitate tot felul

    de

    zvonuri

    despre miraculoasa descoperire despre fabuloasa ei valoare. A r e n d a ş u l

    m o ş i e i

    din Pietroasa

    pe care

    descoperitorii erau c l ă c a ş i c ă u t î n d

    t r a g ă el

    un

    profit i a a m e n i n ţ a t pe ţ ă r a n i d e n u n ţ ă Ca imbu-

    neze

    a c e ş t i a i au dat

    un vas cu

    pietre incrustate

    pe

    care l au cerut

    înapoi de la

    antreprenor. Ei

    au încercat

    c o n v i n g ă

    n au

    g ă s i t

    decît d o u ă

    obiecte dar a r e n d a ş u l nu i a crezut a trecut la

    trata-

    t ive directe

    cu Verusi de la care a mai

    o b ţ i n u t

    un

    colan

    de aur

    o

    s u m ă de

    bani.

    Curînd

    d u p ă aceea cuprins de regretul

    nu

    a o b ţ i n u t

    mai mult a r e n d a ş u l i a pîrît

    pe

    descoperitori la episcopia

    din

    B u z ă u

    pe a

    proprietate

    se f ă c u s e descoperirea. Între

    timp

    Verusi a ascuns

    tezaurul

    îngropîndu l din nou

    în

    p ă m î n t

    în

    d o u ă locuri din

    apropierea

    podului de

    peste C i l n ă u

    la c o n s t r u c ţ i a

    c ă r u i a

    lucra.

    Cam

    în

    a c e e a ş i vreme au fost i n c u n o ş t i i n ţ a t e

    în

    s f î r ş i t

    a u t o r i t ă ţ i l e .

    Ministerul

    de

    interne

    a

    dispus

    o

    a n c h e t ă s e v e r ă

    la

    f a ţ a

    locului.

    Ţ ă r a n i i

    t o ţ i complicii lor au

    fost a r e s t a ţ i . C e r c e t ă r i l e au fost

    mult

    îngreunate

    de

    diferitele

    d e c l a r a ţ i i

    mincinoase ale lui Verusi care c ă u t a

    i n d u c ă

    în

    eroare

    pe

    anchetatori

    minimalizeze valoarea tezaurului. Numai

    d a t o r i t ă

    i n r e r c e p t ă r i i

    unei scrisori adresate

    unui

    complice al

    s ă u Verusi

    a fost silit declare unde ascunsese tezaurul. Atunci anchetatorii

    au

    g ă s i t în grepile

    de

    pe malul C î l n ă u l u i n o u ă

    dintre

    piesele tezaurului .

    Acestea

    î m p r e u n ă

    cu cele amintite mai sus una u i t a t ă în pod

    d o u ă

    date

    a r e n d a ş u l u i

     

    r e p r e z i n t ă

    în total 12

    obiecte

    tot

    ce

    s a

    putut

    recupera în

    urma

    c e r c e t ă r i l o r . Cu toate exista

    b ă n u i a l a

    l e g i t i m ă

    tezaurul

    fusese

    mult mai mare

    nici o

    a l t ă p i e s ă

    n a

    mai

    fost g ă s i t ă .

    Este

    probabil ca ele fi luat

    drumul

    topitoriei.

    Procesul care a

    urmat

    s a

    judecat

    în 1839 . Cei

    doi ţ ă r a n i

    care f ă c u s e r ă

    î n t î m p l ă t o r descoperirea care nu purtau

    a l t ă v i n ă

    decît i g n o r a n ţ a

    au

    9

  • 8/20/2019 Ecaterina Dunareanu-Vulpe - Tezaurul de la Pietroasa

    9/93

    murit în închisoare înainte de s f î r ş i t u l procesului. S e n t i n ţ a

    s-a p r o n u n ţ a

    în

    septembrie

    1839 în favoarea

    lui Verusi ,

    care

    d e ş i vinovat,

    a fost-

    achitat.

    Banii cu care acesta c u m p ă r a s e tezaurul fiind

    s u s t r a ş i din fondul

    avansat de stat

    pentru construirea podului

    de peste

    C i l n ă u

    au

    trebuit

    fie r e s t i t u i ţ i

    de

    cei ce îi

    p r i m i s e r ă ; numai delapidatorul

    a

    s c ă p a t

    de

    p e d e a p s ă

    Acesta a mai

    t r ă i t m u l t ă vreme d u p ă

    aceea

    ajungînd antre

    prenor mare

    cu o

    b u n ă stare m a t e r i a l ă

    Nu

    se pot

    g ă s i

    cuvinte destul de aspre

    pentru

    a înfiera cinica

    inco

    rectitudine, perversa î n c ă l c a r e a legilor crima de a

    distruge

    tezaure

    art istice de

    neînlocuit,

    pe

    care

    le a

    s ă v î r ş i t

    Verusi.

    Pe de

    a l t ă

    parte,

    s e n t i n ţ a p r o n u n ţ a t ă de

    curtea

    c r i m i n a l ă

    r ă m î n e

    un document trist

    caracteristic

    pentru

    moravurile

    corupte

    ale unei

    s o c i e t ă ţ i

    feudale pe

    cale de

    descompunere,

    care exista  

    ţ a r a

    n o a s t r ă acum mai bine de

    un veac.

    Cele 12 piese salvate din tezaur au fost depuse în 1842 la Colegiul

    Sf. Sava din

    B u c u r e ş t i

    unde se afla o c o l e c ţ i e de obiecte vechi care

    va

    constitui

    baza

    Muzeului

    N a ţ i o n a l de A n t i c h i t ă t i ce avea se înfiin-

    ţ e z e

    mai tirziu. Cu acest prilej t ezaurul a

    fost

    c î n t ă r i t

    constatindu-se

    greutatea sa

    t o t a l ă

    de 18 7975 kg.

      u p ă tehnica

    lor, obiectele

    tezaurului

    se

    deo

    sebesc în

    d o u ă

    grupe:

    unele

    lucrate

    numai din

    aur

    altele din

    au r incrustat

    cu pietre sticle

    colorate. Din

    prima g r u p ă

    fac

    parte:

    1  

    un

    vas

    decorat

    în

    interior

    cu figuri în relief

     patera

     ; 2 un taler

    mare;

    3 o c a n ă î n a l t ă ; 4   un

    colan simplu; 5 un colan cu

    i n s c r i p ţ i e

    g r a v a t ă

    În

    grupa a

    doua

    se

    cuprind:

    6 un vas octogonal, cu

    toarte zoomorfe;

    7 un vas

    dodecagonal, to t

    cu

    toarte

    zoomorfe;

    8

    un

    colan

    lat;

    9   o

    f i b u l ă

    mare m f o r m ă de

    p a s ă r e ;  

    d o u ă fibule în

    f o r m ă

    de

    p ă s ă r i

    cu gîtul lung, legate între ele

    printr-un

    l ă n ţ i ş o r ; 12   o

    f i b u l ă m i c ă

    Reconstituirea a d e v ă r u l u i privitor

    la

    n u m ă r u l

    total al

    pieselor desco

    perite

    s a f ă c u t pe baza

    m ă r t u r i i l o r depuse

    la proces. Dintre toate,

    10

  • 8/20/2019 Ecaterina Dunareanu-Vulpe - Tezaurul de la Pietroasa

    10/93

    acelea ale

    celor

    doi

    ţ ă r a n i

    care

    f ă c u s e r ă

    descoperirea

    s-au dovedit

    a

    fi

    fost cele mai

    complete

    mai sincere, deci cele mai

    apropiate

    de

    a d e v ă r În d e c l a r a ţ i e ei au

    enumerat

    descris 22 de obiecte

    printre

    care se n u m ă r ă cele 12 piese salvate, m e n ţ i o n a t e mai sus, precum

    u r m ă t o a r e l e

    10 obiecte

    pierdute:

    1 -

    un

    colan

    simplu;

    2 -

    un

    colan

    cu

    i n s c r i p ţ i e ;

    3 - un colan mai

    gros

    la mijloc cu capetele

    s u b ţ i a t e ;

    4 5 - d o u ă colane

    împodobite

    cu pietre

    incrustate;

    6 - o

    f i b u l ă

    m i c ă 7 - o p a t e r ă s i m p l ă 8 - o c a n ă î n a l t ă ; 9   d o u ă b r ă ţ ă r i

    împodobite

    cu

    pietre

    . D i

    nt

    re acestea, cinci

    erau

    lucrate

    numai din

    aur,

    iar restul

    erau încrustate

    cu pietre colorate.

    D in punctul de

    vedere

    al d e s t i n a ţ i e i lor, în

    întregul

    teza ur erau

    deci

    ş a p t e

    vase

    mari un

    taler,

    d o u ă

    patere,

    d o u ă

    c ă n i

    d o u ă

    vase cu cîte

    d o u ă toarte

    15

    obiecte de

    podoabe,

    între care

    opt

    colane, d o u ă

    b r ă ţ ă r i cinci fibule .

    Pietrele p r e ţ i o a s e

    cî t p l ă c i l e

    de s t i c l ă cu care erau

    împodobite

    obiectele au s ă r i t mai toate

    din

    locul

    lor

    cînd au

    fost

    lovite cu

    toporul

    de Verusi în majoritate s-au pierdut. Unele, cele mai mari, au fost

    strînse de el, iar celelalte

    s-au

    risipit înainte ca tezaurul

    a j u n g ă

    la

    muzeu.

    Numele de   C l o ş c a cu

    puii

    de

    aur , sub

    care e cunoscut tezaurul

    în public, a fost creat

    apoi popularizat

    de

    contemporanii

    procesului,

    care au adoptat expresia p l a s t i c ă

    dar

    n e e x a c t ă dintr-una

    din

    d e c l a r a ţ i i

    în care fibula mare era

    a s e m ă n ă t ă

    cu

     o g ă i n ă

    iar fibulele

    m

    cu

     puii

    ei . Fibulele au, î n t r - a d e v ă r

    forme

    de

    p ă s ă r i dar

    nu de gali

    nacee domestice.

    O

    imagine

    a

    unora

    dintre piesele

    din

    tezaur,

    cum

    a r ă t a u

    în

    1838,

    01

    s-a p ă s t r a t într-un desen executat de pictorul   Negulici  fig. 5

    În

    acest desen f i g u r e a z ă colanul cu

    i n s r i p ţ i e

    care ulterior, d u p ă

    cum

    vom vedea, a fost deteriorat.

    În 1867,

    tezaurul a fost expus la

    E x p o z i ţ i a U n i v e r s a l ă

    de la

    Paris.

    11

  • 8/20/2019 Ecaterina Dunareanu-Vulpe - Tezaurul de la Pietroasa

    11/93

    Cu a c e a s t ă ocazie obiectele au fost restaurate artistic de un bijutier

    li s a

    construit

    o

    v i t r i n ă

    s p e c i a l ă .

    Vitrina

    era

    c u p r i n s ă

    într-o

    c a s e t ă

    de

    fier

    c u b i c ă

    din care cu

    ajutorul unui

    mecanism putea fi

    r i d i c a t ă spre

    a fi e x p u s ă c o b o r î t ă spre a fi

    î n c u i a t ă .

    În

    anul u r m ă t o r tezaurul

    a fost dus la Londra

    expus timp

    de

    ş a s e luni

    la Muzeul South-Kensington. Aici p r e ţ i o a s e l e

    obiecte

    au

    fost

    fotografiate iar unora dintre ele li s-au f ă c u t copii galvanoplastice.

    Fotografiile publicate la Londra în tr -un

    album cuprinzînd

    o descriere

    a m ă n u n ţ i t ă a tezaurului sînt singurele m ă r t u r i i

    de

    cum a r ă t a u obiectele

    d u p ă

    restaurarea

    de la Paris.

      u ă ce în 1872 tezaurul a mai fost prezentat la

      x p o z i ţ i a

    U n i v e r s a l ă de

    la Viena a fost readus la B u c u r e ş t i expus în

    vitrina

    sa s p e c i a l ă   Muzeul N a ţ i o n a l

    de

    A n t i c h i t ă ţ i atunci

    instalat

    la parterul

    aripei de vest a U n i v e r s i t ă ţ i i . Etajul acestei c l ă d i r i azi d ă r î m a t ă era

    ccupat

    de

    Senat.

    C î ţ i v a ani mai tîrziu în 1875 tezaurul avea sufere

    pentru

    a

    doua

    o a r ă grave d e t e r i o r ă r i . Personalul muzeului d e ş i avea sarcina de a

    închide vitrina

    în fiecare

    s e a r ă

    nu efectua

    regulat

    c o n ş t i i n c i o s

    a c e a s t ă

    o p e r a ţ i e adeseori

    tezaurul r ă m î n e a

    în

    timpul

    n o p ţ i i în afara

    casetei sale.

    Un

    t î n ă r profitînd de a c e a s t ă n e g l i j e n ţ ă ş i - a

    pus

    în aplicare

    planul fantastic de a fura   C l o ş c a cu puii de aur . Într-o noapte de

    i a r n ă cu viscol el s a f u r i ş a t în sala bibliotec ii din localul Senatului

    s i t u a t ă chiar deasupra s ă l în care era expus

    tezaurul

    printr-o g a u r ă

    f ă c u t ă în

    podea

    a p ă t r u n s în sala

    de

    jos.

    Vitrina

    fiind r i d i c a t ă r ă u f ă c ă

    torul

    i a

    demontat

    u ş o r

    p e r e ţ i i

    de

    s t i c l ă

    a scos

    p r e ţ i o a s e l e

    obiecte.

    Apoi

    le a f ă r î m a t turtit indesindu-le

    într-un

    sac improvizat d in

    propriile lui rufe

    iar

    cu ajutorul unei frînghii a

    i e ş i t pe

    gaura

    pe

    care

    intrase.

    Zgomotul

    produs

    de

    toate aceste o p e r a ţ i i fiind

    acoperit de

    vuietul viscolului

    n-a fost

    auzit

    de

    paznicii de la

    intrarea muzeului.

    I e ş i t

    în s t r a d ă

    pe

    o u ş ă d o s n i c ă

    h o ţ u l

    a

    fost

    silit

    arunce

    una

    din

    piesele furate neputînd le d u c ă pe toate. A doua zi de d i m i n e a ţ ă

    12

  • 8/20/2019 Ecaterina Dunareanu-Vulpe - Tezaurul de la Pietroasa

    12/93

      «

    tec

    a

    Centr : l : r c : ; . : : > n a I ă

     

    U

    n

    r  

    • l t : L ~

    I

      L T I

    piesa a fost g in

    ă p a d ă de c ă t r e un o r v c ă venea

    la ni \ er

    sitate p

    entru

    ţ i n e

    cur

    sul care a

    recunoscut

    o

    imediat

    ca

    p a n n d

    tezaurului ceea ce l a determinat

    dea

    alarma.   p i

    nt

    ense c e r c e t

    a u t o r i t ă ţ i l e au descoperit

    la

    un bijutier complice

    al

    h o ţ u l u i

    cola

    nul

    cu s c r i p ţ i a

    f ă r i m a t

    pentru a fi

    topit

    . Restul

    obiectelor

    au fost g

    oribil mutilate ascunse intr un pian

    in

    camera delincventului

    Restaur

    ar

    ea a u r u l u i d u p a doua

    deteriorare

    a

    fost mul

    t mai

    d i f i i l

    Ea a fo st e x e c u t in 1884 de

    un

    g iuvaerg iu tehnician al

    Muzeului

    din

    Berlin dar nu s  a mai putut reda obiectelor aspectul

    lor

    i n i ţ i l

    de

    a c u r a t e ţ e

    nete

    zirne.

    Cu

    acest

    prilej s  au

    f ă c u t

    copiile

    galvanoplastice ale tuturor obiectelor copii expuse la Muzeul

    National

    de

    A n t i c h i t ă t i din

    Bucuresti .

    . . .

    Zbuciumata istorie

    a teza

    urului

    de la

    Pietroa

    sa

    nu

    se

    o p r e ş t e a

    I

    dar

    din

    fe ricire

    evenimentele

    care au

    urmat nu

    au mai avut efecte

    nefaste

    asupra

    lu i.

    Dintre

    acestea

    mai i m p o r t a n t

    este

    lunga c ă l ă t o r i e

    pe care a ă c u t

    in

    1916  

    cînd

     

    pentru

    a fi ferit de

    primejdi

    ile ă z b o

    i u l u

    a fost ev

    acuat

    in Ru sia. Tezaurul a

    revenit

    in in 1956 in urma

    h

    ă r i r i i

    Consiliului de   i n i ş t r al U.R.S.S.  care a

    tr

    ansfer

    at

    Rom

    ân

    iei

    i

    nt

    r

    eg

    ul lot

    de va

    lori artistice

    ev

    acuat

    cu

    p

    atru

    zeci

    de

    ani

    in u r m

    i\IO

    NOGRAFIA

    LUI A L E X A N D R U ODOBESCU

    Printre c e r c e t ă t o r i i

    care s  au

    s t r ă d u i t

    valorifice stiintific

    tezaurul

    .  

    de la Pietroasa locul

    de frunte

    il

    detine i n v ă t a t u l

    si

    scriitorul

    român

     

    Alexandru Od obe

    scu . Urmind în

    t i n e r e ţ e

    cursurile unor

    mari profesor

    i

    de la Paris el o c u n o ş t e r e t e m e i n a

    limbilor

    clasice

     

    13

  • 8/20/2019 Ecaterina Dunareanu-Vulpe - Tezaurul de la Pietroasa

    13/93

    o v a s t ă e r u d i ţ i e a r h e o l o g i c ă .

    Dar

    p r e o c u p ă r i l e lui

    din

    acea vreme se

    f i x a s e r ă

    mai ales asupra

    monumentelor

    de

    a r t ă

    f e u d a l ă

    din studiul

    c ă r o r

    provin

    eruditele descrieri din nuvelele lui istorice. Abia in 1861, În

    urma unei vizite f ă c u t e î n t î m p l ă t o r la Pietroasa, s-a

    s i m ţ i t

    atras în

    mod

    deosebit

    de tezaurul

    pe

    care ani de zile Îl v ă z u s e expus la Colegiul

    Sf. Sava,

    dar

    nu-i inspirase

    p î n ă

    atunci, precum el

    singur

    m ă r t u r i s e ş t e

    decît  un sentiment de v a g ă curiozitate a d m i r a ţ i e . În

    noua

    sa preo

    cupare, determinant a fost contactul pe care tocmai atunci Îl luase

    cu profesorul

    german

    de la Liceul

      ţ i o n l

    din B u c u r e ş t i Rudolf

    Neumeister. Acesta studia de mai

    m u l t ă

    vreme

    tezaurul

    Îndrep

    tase c e r c e t ă r i l e mai ales În

    d o u ă d i r e c ţ i i

    una privind

    i n s c r i p ţ i a

    de pe

    colan, iar alta consultarea textelor antice.

    El

    punea aceste obiecte

    în

    l e g ă t u r ă

    cu

    importante

    momente din istoria u n i v e r s a l ă a secolului

    al IV-lea, anume cu trecerea

    prin

    ţ a r a

    n o a s t r ă

    a v i z i g o ţ i l o r concludea

    tezaurul a a p a r ţ i n u t ş e f u l u i lor, Athanarih. Aceste concluzii au fost

    expuse în cîteva mici articole publicate în Germania f ă r ă fi fost

    cuprinse

    v r e o d t ă

    într-o lucrare mai mare.

    Cu entuziasmul vîrstei de 27 de ani, cît avea pe atunci,

    Odobescu

    s-a h o t ă r î t scrie un

    amplu

    studiu arheologic despre tezaur,

    bazat

    pe o

    a n a l i z ă ş t i i n ţ i f i c ă s c r u p u l o a s ă demn de originalitatea b o g ă ţ i a mate

    r i a l ă pe care o reprezenta descoperirea de la Pietroasa. Sarcina pe care

    ş i - a

    luat-o

    pornind

    în arheologie, pe un

    drum î n c ă

    n e s t r ă b ă t u t de nici

    un român era atît de mare, încît a trebuit s ă - i închine t o a t ă v i a ţ a .

    Rezultatul îndelungatei sale munci s-a concretizat în monumen

    tala monografie  

    tresor de Pitrossa etllde sur

    i orfeurerie

    antique

    t i p ă r i t ă în anii 1889-1900 în trei volume la Paris la Leipzig,

    într-un

    in folie

    luxos, cu p l a n ş e cromolitografiate heliogravate d u p ă desenele

    executate de pictorul

    H.

    Trenk  fig. 4 . Cînd Odobescu a încetat din

    v i a ţ ă

    p ă r u se abia volumul

     

    Restul a fost publicat, d u p ă ciornele

    notele sumare l ă s a t e de autor f ă r ă adausuri sau s c h i m b ă r i de unde a

    rezultat lipsa de p r o p o r ţ i i dintre cele trei tomuri.

    14

  • 8/20/2019 Ecaterina Dunareanu-Vulpe - Tezaurul de la Pietroasa

    14/93

    Lucrarea d e ţ i n e un loc de frunte în

    literatura

    a r h e o l o g i c ă unrver-

    s a l ă acumularea c î t e o d a t ă e x a g e r a t ă

    a

    materialului

    comparativ

    unele

    digresiuni

    prea vaste

    d ă u n e z ă

    pla n

    ului general

    al

    l u c r ă r i i

    în

    schimb

    prezentarea materialului

    este e x e m p l a r ă iar concluziile auto-

    rului r ă m î n p î n ă azi în centrul d i s c u ţ i i l o r e lucrarea este s c r i s ă în

    f r a n t u z e ş t e stilul elegant al

    expunerii

    l a s ă t r a n s p a r ă înaltele î n s u ş i r i

    literare

    ale

    lu i Odobescu.

      o t ă literatura care privea

    tezaurul

    de la Pietroasa p î n ă la

    data

    r e d a c t ă r i i primului

    volum

    al lu i Odobescu este   i t t ă sau d i s c u t a t ă

    de

    el a c e a s t ă d a t ă n a mai a p ă r u t nimic

    spe

    cial cu

    privire

    la

    tezaur dar monografia

    a fost

    m e n ţ i o n a t ă adesea în diferite l u c r ă r i

    de

    s i n t e z ă Despre

    i n s c r i p ţ i a de pe

    colan s a

    scris

    mai mult

    aceasta

    deve-

    nind o

    p r o b l e m ă p a s i o n a n t ă

    a filologilor g e r m a n i ş t i

    Împrejurarea timp de patruzeci de ani tezaurul nefiind

    expus

    n a

    mai stat

    la

    îndemîna i n v ă ţ a ţ i l o r

    a fost

    desigur

    o p i e d i c ă

    pentru

    a p a r i ţ i a

    unor no i

    studii

    posibile

    in

    lumina descoperirilor

    din

    secolul nostru   Monografia lui Odobescu a

    r ă m s

    p î n ă azi lucrarea

    de

    b a z ă

    asupra

    tezaurului

    f ă r ă

    ca se fi

    adus principalelor

    sale

    puncte

    de vedere

    o b i e c ţ i u n i

    e s e n ţ i a l e indiscutabile 

    DESCRIEREA

    TEZAURULUI

    Tezaurul de la Pietroasa a fost în momentul

    descoperirii

    sale cel

    mai mare din lume c o n ţ i n î n d o c o n s i d e r a b i l ă

    cantitate

    de

    metal

    p r e ţ i o s

    Numai cele 12 piese p ă s t r a t e c î n t ă r e s c peste 18 kg

    de

    aur   Greutatea

    15

  • 8/20/2019 Ecaterina Dunareanu-Vulpe - Tezaurul de la Pietroasa

    15/93

    t o t a l ă

    î n s ă trebuîe

    fi fost aproape d u b l ă Aurul

    din

    care au fost

    lucrate aceste piese este

    din

    cel mai curat

    prezentînd

    un titlu de peste 20

    de carate.

    Nu toate

    obiectele au fost f ă c u t e

    din

    a c e l a ş i aur.

    De

    p i l d ă

    se c o n s t a t ă cu ochiul liber c ă aurul d in fibula cea mare este mai

    r o ş c a t

    decît al celorlalte piese.

    Desigur

    analizele ce se vor efectua pe viitor

    cu mijloacele tehnice moderne vor furniza

    date

    mai precise

    despre

    aceste deosebiri spre a se putea determina diferitele locuri de

    prove-

    n i e n t ă ale aurului .

    Ş t i m din

    d e c l a r a ţ i i l e

    descoperitorilor 10 a f a r ă de vasele

    podoabele enumerate

    de ei

    nu

    s au

    g ă s i t

    alte obiecte ca de

    p i l d ă arme

    monede

    vase de lut

    cum

    se întîlnesc destul de des

    în tezaure. De asemenea se o b s e r v ă c ă printre podoabe lipsesc acelea

    care

    d u p ă

    m ă r i m e ar

    putea

     i considerate ca purtate de femei.

    Chiar

    printre obiectele

    d i s p ă r u t e d u p ă cum

    reiese

    din

    descrierile

    ţ ă r a n i l o r nu erau decî t piese din a c e l e a ş i categorii cu cele p ă s t r a t e

    De aceea se

    poate

    conclude c ă p r e z e n ţ a în tezaur

    numai

    a vaselor

    podoabelor nu este î n t î m p l ă t o a r e a ş a

    cum

    ar fi acumularea

    unor

    obiecte

    eterogene constituind

    o

    p r a d ă

    de r ă z b o i ci

    mai

    d e g r a b ă

    e

    vorba

    de avutul pe care un rege sau un mare preot îl fo-

    losea în anume î m p r e j u r ă r i la

    mari

    o s p e ţ e sau s o l e m n i t ă ţ i de

    caracter religios. Colanul cu

    i n s c r i p ţ i a

    de s e m n i f i c a ţ i e

    s a c r ă

    p l e d e a z ă

    10 acest sens.

    În determinarea i s t o r i c ă a tezaurului colanul are

    rolul

    cel mai h o t ă -

    rîtor.   n s c r i p ţ i a sa

    r u n i c ă

    a impus de la început limitarea c e r c e t ă r i l o r

    la domeniul p o p u l a ţ i i l o r

    germanice

    din epoca

    m i g r a ţ i i l o r p e r m i ţ î n d

    chiar d e d u c ţ i a c ă întregul complex de obiecte a a p a r ţ i n u t unui

    rege gOtlc.

    Faima autoritatea regelui erau strîns legate de posesiunea tezau-

    rului sacru. Acest rol al tezaurelor la neamurile germanice

    este

    atestat

    de t r a d i ţ i a

    p ă s t r a t ă

    în legendele

    lor

    eroice de exemplu în Cîntecul

    Nibelungilor

    .

    16

  • 8/20/2019 Ecaterina Dunareanu-Vulpe - Tezaurul de la Pietroasa

    16/93

    1.

    P a t e r a c u fi g u r i. D intre toate vasele d in tez

    aur patera

    este singura care a

    p

    mai p u

      v

    Ea

    are

    o

    o r m ă c o n c v

    cu

    di

    ametrul

    de 0,257 m o

    n ă

    m

    de 0,075 m se

    p n ă

    pe o

    m î c

    b a z ă î n e l a r  fig. 6 7 . În centrul vasului, p u

    n

    ridicat în

    inter

    i

    or

    era o

    s t a t u e t

    care

    d e p

    ă l ţ i m e vasului cu 0,037 m.

      c e

    g u r este t ă z i

    d e s p r i n

    de vas, fiind

    r u p t ă

    d in locul ei

    de ă t r e cei care au

    deteri

    orat te

    zaurul

    d u p de scoperire.   e r e ţ paterei

    sînt u d in d o u ă unite printr o u d u pe

    mar

    gine placa

    x t e r i o a r ă fiind n e t e d ă

    iar

    cea i n t e r i o o p de un bogat decor

      relief.

    Figurina

    c e n t r a l ă o d e l în

    ronde  osse

    , r e p r e

    z i n t ă

    o femeie n d

    pe un tron  fig. 8 1 . Tronul rotund f ă r ă

    s p e t e a z

    m ă r g i n i t sus

    jos prin cîte

    un

    brîu

    ă s u c i t

    e împodobi t cu o o r d ă de

    v i ţ ă

    cu

    frunze ciorchini. În ju rul lui, pe fundul vasului, se d e s f ă ş o a r ă o

    n g

    Statueta

    c e n t r a l

    figurile de pe

    a s t ă

    au fost lucrate

    separat aplicate prin u d pe vas . Re stul decorului este executat

    in tehnica de

    o c ă n

    în relief  alt reponsse  , O z o

    n ă

    c u p r i n

     

    intr

    e

    d

    o u ă

    brîuri

    s u c i

    este

    c o

    p

    de un de fi

    guri

    um

    ane,

      at itud ini diferite  fig.

    11 .

    Între

    brîu

    l

    superior

    marginea vasului, u b

    n i a

    de d

    o u ă

    benzi,

    una alta p e r l se d un o

    rna

    ment î

    ng

    ust din

    coarde

    de cu frunze ciorchini,

    dintre

    care, ici colo, unele

    r n ă

    peste - sau pe sub - briul ă s u c i t trecînd în zo na. cu figuri . Aici,

    m ş t e r u l

    aur

    ar a rez

    olv

    at , cu d e

    s t u l a r t ă

    distribuirea figurilor într o

    o n t i n u

    c i r c u l a r Dispuse l d i s t a n ţ e oarecum egale, trei personaje

    n d

    de

    spart

    în trei g rupe celelalte figuri

    repre

    zentate în

    picioare

    .

    Prin

    a c e a s t ă repartizare prin v a r i a ţ i a   r m o n i o s ă a gesturilor f i e c ă r e i figuri,

    scena, c r u ţ a t ă de

    mon

    otonia unei simple î n ş i r u i r i p r e z i n t ă o e l e g a n ţ ă

    de

      o m p o

    z i ţ i e amintind cele mai bune t r a d i ţ i i ale artei g reco -ro mane.

    Prima interpretare a figurilor de pe patera de la Pietroasa a p a r ţ i n e

    lui Ch . de Linas. E I i d e n t

    i f i c ă

    persona jele din cu v i n i t ă ţ i din

     

  • 8/20/2019 Ecaterina Dunareanu-Vulpe - Tezaurul de la Pietroasa

    17/93

    IFalhalla

    g e r m a n i c ă

    adunate intr-o

    procesiune 10

    jurul b ă t r i n e i Jordh

    sau Herta

      Ţ ă r î n a   m ă

    r e p r e z e n t a t ă prin figurina

    din centrul

    vasului.

    Al.

    Odobescu,

    fiind în linii generale de a c e e a ş i p ă r e r e

    c i t e a z ă

    in

    lucrarea sa textul in

    ex

    teuso publicat in 1868 de Ch. de Linas,

    p ă s t r î n d

    o

    r e z e r v ă în ce p r i v e ş t e preciziunile i d e n t i f i c ă r i l o r . Reproducem

    din opera

    lui Odobescu aceste i d e n t i f i c ă r i ale d i v i n i t ă t i l o r cu semnul de întrebare

    pe care el î n s u ş i l-a pus la fiecare caz. În reproducerile pe care le d ă m in

    fig. 13 -19 A - P n r . l de la

    Odobe

    scu corespunde cu literaNnr. 1,

    iar ordinea c o n t i n u ă spre dreapta :

    Nr.

    1  1V , Aegir zeul apelor sau

    Neptunul gotic

     ?

     ;

    nr. 2

     O ,

    zeul

    gotic

    Fosite

     ? ;

    nr. 3

     P

     ,

    zeul

    Tyr

    sau

    Marte

    la g o ţ i  ? ; nr. 4   A  , z e i ţ a Urda una dintre cele trei Norue sau

    Parce gotice  ? ; nr. 5  B  , z e i ţ a Verdalldri a doua N o r n ă  ? ; nr. 6  C ,

    z e i ţ a Sk llldra a treia N o r n ă  ? ; nr . 7  D zeul Soeter sau Saturn gotic

     ? ; nr. 8  E z e i ţ a Freya sau Venera g o t i c ă  ? ; nr.9   F , zeul

    Odin

    sau

    Mercur al germanilor

    d u p ă

    Tacit  ?? ; nr. 10 {C}   zeul Tbor sau Vulcan

    gotic  ? ; nr. 11  

    H

    Hela sau

    M o r ţ i i

     ? ; nr. 12

     1 ,

    unul

    dintre

    zeii A Ici Dioscurii germanici,

    Castar  ?  ;

    nr. 13

      ]

     , al doilea

    dintre

    zeii

    AIci

     

    Pollux

     ? ;

    nr. 14

     

    K

    zeul

    F

      y

    sau zeu l

    P ă c i i

    al

    A b u n d e n ţ e i

    la

    g o ţ i

     ? ; nr. 15  L z e i ţ a Ostara sau z e i ţ a P r i m ă v e r i i la

    gori  ? ; nr. 16  

    AI

    zeul Balder sau Apollon gotic  ? . În continuare,

    Odobescu

    respinge, pe

    b u n ă

    dreptate, o a

    doua

    interpretare,

    e m i s ă d u p ă

    20 de ani de Ch. de Linas, d u p ă care scena de pe p a t e r ă ar repre

    zenta procesiunea c o s t u m a t a unui tb i

    asos

    isiac, in juruI   Z e i ţ e i

    Mame

    D

    ea Mater .

    D u p ă

    aceste i n t e r p r e t ă r i altele n-au mai fost emise. Cei

    care

    s-au ocupat

    cu

    a c e a s t ă

    p r o b l e m ă au

    adoptat

    în linii generale

    identificarea

    p r i m ă f ă r ă

    a

    intra

    in

    a m ă n u n t e

    v ă z î n d

    în

    r e p r e z e n t ă r i l e

    de pe p a t e r ă ca

    Odobescu,

    concretiza rea, în forme clasice, a unei

    c o n c e p ţ i i religioase

    s t r ă i n e

    probabil germanice.

    Trecînd

    la analiza figurilor de pe

    p a t e r ă o b s e r v ă m statueta

    cen

    t r a l ă imagine a unei d i v i n i t ă ţ i feminine, d pe tron ţ i n î n d cu

    ambele miini un vas

    tronconic,

    se b u c u r ă de o p o z i ţ i e d o m i n a n t ă

    f a ţ ă

    18

  • 8/20/2019 Ecaterina Dunareanu-Vulpe - Tezaurul de la Pietroasa

    18/93

    de figurile reprezentate numai în relief, în jurul ei .

    Ea

    p o a o

    c ă m a ş ă

    l u n g ă f ă r ă

    mineci, c i n s ă pe talie. P ă r u l ei, p i e p t ă n a t cu c ă r a r e la mijloc,

    f o r m e a z ă

    in

    jurul

    capului

    un

    rulou terminat

    la

    spate

    cu

    un

    coc.

    Atitu

    dinea gestul ei g ă s e s c analogii

    in

    r e p r e z e n t ă r i din epoci diferite,

    ale  Ma rei Z Mama Zeilor sau   Ţ ă r i n a

    M a r n ă corespunzînd

    unui

    concept s t r ă v e c h i proveni

    nd

    din neolitic, pre t ut inden i in

    l e g ă t u r ă cu cultul rodirii al

    a b u n d e n ţ e i .

    Astfel, de exemplu, in

    perioada

    c l a s i c ă îl

    intilnim

    sub numele de Ce sau Cea la greci, Terra LHater la

    romani

    Cybe e

    la frigieni. Tacit in cartea sa Despre

    originea

    ţ a r a

    germanilor spune intr-un loc unele neamuri

    germanice

    se

    închinau

     Mamei Zei lor l\ Iater Dettm} iar

    in

    a lt capitol, despre alte neamuri

    adorau pe Z e i ţ a Nertbris, a d i c ă   Ţ ă r î n a   a m ă un nume c e l ă -

    lalt se r e f e r ă de fapt la a c e e a ş i divinitate a p ă m î n t u l a rodirii,

    a d o r a t ă

    intr

    -un fel sau în altul. Este

    probabil

    ca figurina de pe p a t e r ă

    i n f ă ţ i ş e z e a c e a s t ă divinitate

    al c ă r e i

    cult

    era

    atît

    de

    r ă s p î n d i t

    de

    variat.

    În mica r i z ă

    n g u s t ă

     fig . 12), care

    î n c o n j u r ă

    tronul d i v i

    n i t ă ţ i i

    centrale, se

    d e s f ă ş o a

    o

    s c e n ă a l c ă t u i t ă

    dintr-o

    f i g u r ă

    u m a n ă c u l c a t ă

    patru animale domestice

    greu

    de determinat d o u ă carnasiere:

    un

    leu o

    p a n t e r ă .

    Scena poate fi i n t e r p r e t a t ă în sensul sub

    p r o t e c ţ i a

    z e i ţ e i de pe

    tron prosperitatea

    l i n i ş t e a turmei a p ă s t o r u l u i este

    a s i g u r a t ă

    U r m e a z ă

    cele 16 figuri în relief dispuse circular pe vas.

      B  

    Grup

    de trei d i v i n i t ă ţ i feminine fig . 13) : cea

    din

    mijloc a ş e z a t ă pe

    un

    tron cu s p e t e a z ă celelalte stînd în picioare . Toate

    trei

    sint

    î m b r ă c a t e

    d u p ă

    moda

    r o m a n ă

    din epoca

    i m p e r i a l ă .

    Ele

    p o a r t ă

    c ă m ă ş i lungi , încinse cu un

    cordon

    iar pe

    deasupra

    cîte o mantie. D ivini-

    ta tea de pe

    tro

    n n într

    -o

    m î n ă un sceptru iar

    in

    l l t ă

    un

    obiect

    ce s e a m ă n ă cu

    un

    foarfece deschis. Cea din dreapta ei ţ i n e in miini

    un c o ş u l e ţ o p a t e r ă iar cea din stînga o

    f ă c l i e

    În

    mitologia r o m a n ă

    d i v i n i t ă ţ i feminine, formînd un grup de trei, erau Parcele  Parcae,

    19

  • 8/20/2019 Ecaterina Dunareanu-Vulpe - Tezaurul de la Pietroasa

    19/93

    g r e c e ş t e Moirai}

    zeitele implacabile care h o t ă r a u destinul oamenilor.

    la

    neamurile germanice

    la c e l ţ i exista un cult

    pentru

    o asemenea

    treime f e m i n i n ă Caracterul d i v i n i t ă ţ i l o r respective era, Î n s ă diferit:

    b i n e f ă c ă t o r protector.

    De aceste d i v i n i t ă ţ i numite in limba l a t i n ă

    Matronae

    care de asemenea

    p o a r t ă c o ş u r i

    vase, depindeau

    b e l ş u g u l

    holdelor

    prosperitatea

    p ă d u r i l o r Reprezentarea

    lo r

    p l a s t i c ă s-a realizat

    în provinciile romane de la

    Rin sub

    i n f l u e n ţ a artei

    romane. Credem

    pentru Interpretarea grupului de pe p a t e r ă acestea

    o f e r ă

    analogia

    cea mai a p r o p i a t ă

    D -

    Divinitate

    m a s c u l i n ă î n f ă ţ i ş a t ă

    cu

    b a r b ă m u s t ă ţ i

    cu

    p ă r u l

    c ă z î n d în plete pe spate fig. 14 . O mantie,

    d r a p a t ă

    pe un u m ă r Îi

    î n v e l e ş t e

    corpul

    l ă s î n d

    tarsul

    gol. În mîna d r e a p t ă ţ i n e un obiect,

    pentru

    care,

    d u p ă

    aspect, se pot

    propune apropieri

    foarte diferite. Se

    poate

    ca artistul fi i n t e n ţ i o n a t reprezinte o

    c o r o a n ă un

    s t r o ţ i h i m »

    sau o

    p r a ş t i e

    În a f a r ă de

    Î n f ă ţ i ş a r e a g e n e r a l ă

    care

    corespunde

    cu aceea

    a unei

    d i v i n i t ă ţ i

    nimic

    nu

    ne î n d r e p t ă ţ e ş t e

    r e c u n o a ş t e m

    în

    a c e a s t ă

    f i g u r ă

    caracterele precise ale

    unui

    zeu

    greco roman

    cu

    atît

    mai greu

    ale

    unuia

    germanie . E posibi l ca rolul acestui personaj fie în

    l e g ă t u r ă

    cu

    al figurii

    u r m ă t o a r e

    E

    -

    Divinitate f e m i n i n ă purtînd

    pe umeri un cu franjuri, care

    se

    strînge înt r un nod

    pe

    piept

     fig . 14 .

    În

    rest,

    î m b r ă c ă m i n t e a

    c o n s t ă

    dintr o c ă m a ş ă l u n g ă

    peste care p o a r t ă mantia.

    P ă r u l p i e p t ă n a t

    cu

    c ă r a r e

    cade în bucle

    lungi

    peste umeri pe

    c r e ş t e t u l

    capului se

    o b s e r v ă

    o

    p o d o a b ă

    ca

    un coc

    . În mîna

    s t î n g ă

    z e i ţ

    ţ i n e cornul a b u n d e n ţ e i

    iar

    cu dreapta r i d i c ă deasupra

    capului

    d i v i n i t ă ţ i i a l ă t u r a t e

    D,

    un obiect

    ce

    s e a m ă n ă

    cu o

    b a g h e t ă

    p u ţ i n c u r b a t ă

    A m ă n u n t e l e

    specifice

    din por tul

    acestei

    d i v i n i t ă ţ i

    fac parte din semnele distinctive ale

    z e i ţ e i

    Isis. Cultul

    acestei

    d i v i n i t ă ţ i egiptene

    era foarte r ă s p î n d i t În imper iu l roman Isis

    fiind a d o r a t ă în forme variate de sincretism cu alte

    d i v i n i t ă ţ i

    greco-

    romane

    ca   frodita

    Dea/eter Hera

    Tyche Fortmra

    altele.

    De

    aceea,

    în r e p r e z e n t ă r i l e plastice, ea întrunea

    atributele

    tuturor acestor divini

  • 8/20/2019 Ecaterina Dunareanu-Vulpe - Tezaurul de la Pietroasa

    20/93

    t ă ţ i La figura d i v i n i t ă ţ i i de pe p a t e r ă e

    vorba

    desigur de o

    asimilare

    r o m a n ă

    a

    unei z e i ţ e

    care

    prezenta

    unele

    probabile analogii cu Isis-

    Fortuua

    În

    a c e l a ş i

    mod

    trebuie

    î n ţ e l e g e m

    relatarea lui

    Tacit

    cînd

    spune c ă

    o

    parte din suebi  aduc

    j e r t f ă

    Isidei .

    În ce p r i v e ş t e gestul

    de

    p r o t e c ţ i e

    sau de

    consacrare

    pe

    care divinitatea

    de pe

    f r i z ă

    îl face

    f a ţ ă de figura

    m a s c u l i n ă

    din

    dreapta

    ei,

    sensul

    ne s c a p ă cu

    d e s ă v î r ş i r e

    F

    - Divinitate

    m a s c u l i n ă

     fig. 14 ,

    i m b e r b ă

    cu un

    v e ş r m n t

    similar

    cu al figurei

    D. Este r e p r e z e n t a t ă cu un coc

    pe

    c r e ş t e t u l capului

    cu

    colan

    la

    gît

    cu

    b r ă ţ a r ă

    pe

    b r a ţ Într-o m î n ă ţ i n e un caduceu iar

    în

    c e a l a l t ă un obiect s e m ă n î n d

    cu o foaie de

    palmier avînd

    a p a r e n ţ a

    unui

    virf de

    lance

    exagerat. P r e z e n ţ a caduceului în mîna

    figurii de pe

    p a t e r ă

    ne

    a r a t ă

    aceasta

    r e p r e z i n t ă

    o

    divinitate

    a s i m i l a t ă cu

    Mercur

    .

    Or ş t i m

    acesta este cazul

    cu   oda

    al germanilor.

    Despre atributele

    lui Wodan principalul

    zeu

    germanic

    se ş t i u

    foarte

    p u ţ i n e a m ă n u n t e

    dar

    despre

    zeul

    c o r e s p u n z ă t o r

    din mitologia s c a n d i n a v ă Odin informa

    ţ i i l e

    din

    legende

    sînt

    mai

    bogate.

    Astfel

    se

    spune Odin zeu

    al

    r ă z b o -

    iului

    poseda

    o lance de fier, cu

    puteri supranaturale datori

    te

    runelor

    ce

    erau gravate

    pe ea.

    Credem

    deci în mîinile

    d i v i n i t ă ţ i i

    de

    pe

    p a t e r ă a l ă t u r i

    de

    caduceu p r e z e n ţ a unei

    l ă n c i de p r o p o r ţ i i

    n e o b i ş n u i t e

    ar fi o d o v a d ă  

    plus

    în

    sensul unei i d e n t i f i c ă r i

    posibile cu W

    odan

    .

    G -

    Divinitate m a s c u l i n ă

    cu

    t runchiul gol stînd

    pe

    capul unui

    animal cu

    aspect

    de cal fig . 15 .

    Zeul este î n f ă ţ i ş a t

    cu b a r b ă

    m u s t ă ţ i purtînd

    pe

    cap

    o c u n u n ă Corpul

    masiv muschulos

    suge

    r e a z ă

    o d e o s e b i t ă

    f o r ţ ă

    f i z i c ă

    În

    mina

    d r e a p t ă

    ţ i n e

    un

    buzdugan

    ia r

    în

    stînga

    un corn al a b u n d e n ţ e i

    Vigoarea f i z i c ă

    ce

    r e s p i r ă din a c e a s t ă

    f i g u r ă ca

    buzduganul din

    mîna

    sa

    d r e a p t ă

    ne face ne

    gîndim

    la o

    divinitate g e r m a n i c ă imagi

    n a t ă cu

    asemenea î n s u ş i r i

    pe

    care Tacit

    o

    a s e r n u i e ş t e

    cu

    Hercule.

    Este

    vorba

    de

      onar

    c o r e s p u n z ă t o r lui

    Thor

    la

    scandinavi

    zeul

    t r ă s n e t e l o r

  • 8/20/2019 Ecaterina Dunareanu-Vulpe - Tezaurul de la Pietroasa

    21/93

    voinic închipuit cu b a r b ă b i n e f ă c ă t o r pentru recolte prin ploile cu care

    insotea

    tunetele.

     

    H - Divinitate

    f e m i n i n ă prezentînd

    o e x c e p ţ i e

    între

    toate figurile

    feminine de pe

    f r i z ă prin

    î n f ă ţ i ş a r e a ei cu trunchiul gol  fig. 15 .

    Este p i e p t ă n a t ă cu bucle lungi ce cad pe umeri cu un coc pe c r e ş -

    tetul capului, împodobit cu d o u ă aripioare . În mîna s t î n g ă

    ţ i n e

    o p a t e r ă

    În

    repertoriul

    mitologiei

    romane

    aripioarele buclele

    erau atribute

    ale z e i ţ e i Isis . Nu

    putem

    î n s ă

    deduce

    de care

    divinitate

    g e r m a n i c ă ar

    putea fi vorba aici.

      ]

     

    Grup

    de

    d o u ă

    d i v i n i t ă ţ i

    masculine,

    privind una

    la alta,

    î n f ă ţ i ş a t e

    prin

    doi

    tineri

    imberbi goi

    doar cu o h l a m i d ă pe spate

     fig. 16 .

    Primul

    ţ i n e în mîna

    d r e a p t ă

    un bici, al doilea,

    într o

    m î n ă

    un bici în c e a l a l t ă o

    f ă c l i e Este vorba

    de d i v i n i t ă ţ i

    gemene

    al

    c ă r o r

    cult

      practicau multe

    popoare

    antice. Grecii romani i, de p i l d ă îi

    aveau pe Castor Pollnx zeii Dioscnri

    întotdeauna î n s o ţ i ţ i

    de cai,

    iar germanii pe zeii n u m i ţ i A ci d u p ă cum a f l ă m de la Tacit care îi

    a s i m i l e a z ă cu Dioscurii. Ipoteza figurile de pe p a t e r ar repre-

    zenta

    pe

    a c e ş t i

    zei

    gemeni

    care

    la

    toate

    popoarele

    indoeuropene

    erau

    i n t e r p r e t a ţ i

    ca

    Fiii Soarelui sub forma

    de zei c ă l ă r e ţ i are

    10

    sprij in bicele f ă c l i a atribute distinctive in l e g ă t u r ă cu rolul lor

    mitologic.

    K

     

    î n ă r imberb cu t runchiul gol purtînd un scurt v e ş m î n t

    peste ş o l d u r i o h l a m i d ă pe spate fig. 17 . Are p ă r u l p i e p t ă n a t în

    sus, cu

    un

    coc în partea

    s t î n g ă

    Din

    p o z i ţ i a

    picioarelor reiese este

    reprezentat

    în mers,

    ţ i n î n d

    într o

    m î n ă

    o

    f ă c l i e

    iar în

    c e a l a l t ă

    un

    plin cu fructe. Se d e o s e b e ş t e de figurile de

    d i v i n i t ă ţ i

    descrise p î n ă aici

    prin atitudine î m b r ă c ă m i n t e a r ă t î n d mai d e g r a b ă a acolit cu î n f ă ţ i -

    ş a r e de simplu muritor.

    L

    - Femeie î m b r ă c a t ă simplu, cu o

    c ă m a ş ă l u n g ă

    î n c i n s ă la mijloc

     fig. 17 . Ca b ă r b a t u l

    a l ă t u r a t

    ea este r e p r e z e n t a t ă în m i ş c a r e

    ducînd

    într o m î n ă un c o ş u l e ţ

    iar în

      e l l t ă

    o

    p a t e r ă Î n f ă ţ i ş a r e a

    ei,

    întocmai

    22

  • 8/20/2019 Ecaterina Dunareanu-Vulpe - Tezaurul de la Pietroasa

    22/93

    ca a b ă r b a t u l u i se d e o s e b e ş t e de a d i v i n i r ă r i l o r descrise, p ă r i n d a fi o

    slujitoare a lor.

    A

    Divinitate

    m a s c u l i n ă

    stind

    jos fig. 18 .

    Este

    î n f ă ţ i ş a t ă

    ca un

    t î n ă r imberb

    drapat în mantie,

    l ă s î n d

    se

    v a d ă

    torsul gol. Pe

    genunchi s p r i j i n ă o l i r ă iar în mîna

    d r e a p t ă ţ i n e

    un ple rtll l l

    pentru

    a

    lovi

    în coardele

    instrumentului.

    La picioarele lui culcat un

    grifon.

    Nu e greu r e c u n o a ş t e m în

    a c e a s t ă f i g u r ă

    t ipul lui  Apolion

    divini-

    tatea

    g r e c o r o m a n ă

    cu

    atributul

    lui muzical

    o b i ş n u i t

    cu grifonul

    care îi era consacrat. Legenda spune grifonul îl purta

    c ă l a r e

    în

    misterioasele c ă l ă t o r i i pe care le f ă c e a la Hyperboreii din î n d e p ă r t a t e

    regiuni nordice.

    Este

    foarte probabil m e ş t e r u l paterei a

    î n ţ e l e s

    redea, prin acest tip al lui

    Apollon Hyperboreul

    o divinitate g e r m a n i c ă

    î n c h i p u i t ă

    cu î n s u ş i r i a s e m ă n ă t o a r e . O b s e r v ă m figura lui d e p ă ş e ş t e

    în

    p r o p o r ţ i i

    pe toate celelalte.

    Faptul

    se poate explica printr o

    neinde-

    mînare a artistului, care nu a repartizat în chip egal s p a ţ i i l e

    pentru

    figurile ce urma reprezinte, sau prin i m p o r t a n ţ a pe care a dat o

    acestei d i v i n i t ă ţ i deosebind o de toate celelalte din f r i z ă

    prin

    dimen-

    siuni.

    În

    acest

    din

    u r m ă

    caz,

    substratul

    mitologic

    ne

    r ă m î n e

    necunoscut.

    N - B ă r b a t cu m u s t ă ţ i

    b a r b ă

    purtînd

    p ă r u l

    p i e p t ă n a t în sus

    strîns pe frunte, în trei cocuri fig. 19 . Î m b r ă c ă m i n t e a lui c o n s t ă

    din n i ş t e pantaloni lungi o h a i n ă cu mîneci, ca o t u n i c ă s c u r t ă

    a j u s t a t ă

    î n c i n s ă cu un cordon . Haina pare a fi c o n f e c ţ i o n a t ă

    dintr un

    material deosebit, ceea ce este indicat, pe p a t e r ă prin ş i r u r i de p ă t r ă -

    ţ e l e gravate. Regularitatea lor aspectul neted rigid al acestui

    v e ş m î n t ne face ne gîndim la o c ă m a ş ă de zale, f o r m a t ă din p l ă c u ţ e

    ca solzii. Pe spatele acestui personaj

    f l u t u r ă

    o

    h l a m i d ă

    ca la

    a l ţ i

    b ă r b a ţ i de pe

    f r i z ă Atitudinea

    lui

    a r a t ă m i ş c a r e

    El

    ţ i n e

    într o

    m î n ă

    probabil

    un

    arc destins în c e a l a l t ă un obiect

    greu

    de definit,

    poate

    o

    p r a ş t i e

    Vedem

    î m b r ă c ă m i n t e a

    acestui b ă r b a t este total d e o s e b i t ă

    de a c e l o r l a l ţ i Nu e probabil ca artistul fi reprezentat

    prin

    a c e a s t ă

    f i g u r ă o divini ta te , deoarece am v ă z u t în toate cazurile

    precedente

    23

  • 8/20/2019 Ecaterina Dunareanu-Vulpe - Tezaurul de la Pietroasa

    23/93

    el s a folosit de t ipurile repertoriului roman. Aici , el a incercat

    n

    un personaj real, un z b o i n i c poate un rege ă r u i a a ţ i n u t

    redea cît mai veridic aspectul

    individual.

    O - Copil î n f ă ţ i ş a t gol,

    purtînd

    doar o h l a r n pe spate  fig . 19 .

      ă r u l lui este p i e p t ă n a t în su s strîns într un c

    oc

    pe frunte ca la perso

    najele

    adulte.

    De

    altfel, numai statura lui ne î n d e   m n soco tim

    copil. Face

    a c e l

    gest de

    m i ş c

    ca figura p r e c e d e n t ă .

    Pe

    cap duce

    un o

    dreptun

    ghiular pe care  

    s p r i

    cu mîna

    d r e a p t ă

    iar în mîna

    n g ţ i n e

    o r a m u r ă de palm ier. Poate n

    am p

    prea mult în dome-

    niul ipotezelor

    d a c ă

    am vedea în a c e a s t g u r ă de

    pe p

    a r e r

    unul dintre

    geniile pitice care, în legendele germane sî

    nt

    a r ă t a ţ i c ă f ă c e a u în chip

    miraculos

    munci

    import

    ante pentru zei

    pentru

    oameni.

      -   ă r b a t t î n ă r  fig . 19 , în totul   n ca v  

    atitudine, cu cel de la figu ra K Ca acela,

    ţ i n e

    o ă c l i e în mîna

    n g ă iar în dreapta, ceva m ă n ă unui sno p

    sau

    unui fruct oriental.

    Acest t î n ă r ca cel de la fi

    gura

    K  nu se

    a d r e a

    printre v i n i t

    putem soco t im , mai d e g r a b ă un acolit al lor. La figu ri le pe

    care

    le

    b ă n u i m

    a

    reprezenta

    o l i ţ i

    cu chip

    de

    muritori

    ă n

    ă t u r a

    cu c

    oc

    pe frunte ne a m i n t e o

    par

    ticularitate g m r e l a t a t ă de Tacit

    an

    ume ş u v

    î n n

    o d a t ă

     1l0dIlS

    pe care o purtau cu de o sebire suebii .

    Aceasta ar fi un element real, de care m

    ş t e r u l

    aurar a

    ţ i n u t

    seama în

    redarea

    per

    sonajel

    or . De

    asemenea reprezentarea

    b ă r b a ţ i l

    cu

    trunchiul

    go l cu

    a r n i d ă   n to

    t o ă t u r a c t e r i s t i c a

    costumului germa nie.

    Printre figurile

    reprezent

    ate pe

    apar

    ca elemente de

    pei

    saj,

    c î ţ i v a arbori ă t î n d scena se petrece în

    mijlocul

    naturii poate în

    p ă d u r e Aceasta ne

    duce

    cu g îndul la ş t i r e a r e l a t a t ă de Tacit

    d u m b r ă -

    v ile p ă d u r i l e

    erau locuri

    de închinare ale

    neamurilor

    germanice.

    Unul dintre pomi este plin cu fructe. ] udecînd d u p ă a

    spectul

    lor exotic modelele fol osite de

    arti

    st

    pentru fructe

    trebuie fi fost

    de origine o

    24

  • 8/20/2019 Ecaterina Dunareanu-Vulpe - Tezaurul de la Pietroasa

    24/93

    Pe speteaza

    tronului

    de la

    personajul  

    pe

    f ă c l i a din mina

    zeului

    gemen ] pe

    u m ă r u l t î n ă r u l u i P

    cîte

    un

    corb.

    În c r e d i n ţ e l e

    anticilor aceste p ă s ă r i

    aveau un rol

    însemnat 

    La triburile

    germanice

    din

    Scandinavia

    corbi i erau c o n s i d e r a ţ i

    ca

    d e v o t a ţ i

    lui

    Odin

     echiva

    lentul lui

    Wodan)

    ii aduceau ş t i r i despre tot ce se petrecea pe

    lume În acest fel trebuie i n ţ e l e g e m

    p r e z e n ţ a lo r

    în adunarea

    de

    divi

    m t a ţ l germanice

    de pe

    f r i z ă

    La

    picioarele

    personajului însemnat

    cu litera   în spatele

    s ă u

    e

    figurat un

    p e ş t e

    al

    c ă r u i

    rost nu ne

    apare

    clar

    Plecînd de

    la acest

    simbol,

    Odobescu

    De

    Linas

    au

    încercat

    identifice

    personajul

    cu

    zeul   egir un fel de Neptun

    germanic,

    ceea ce nu ni se

    pare

    plauzibil

    deoarece personajul, î n f ă ţ i ş a t

    ca un

    muritor, sub aspectul unui r ă z b o i n i c

    î n z ă u a t n-are

    nimic

    din a p a r e n ţ a

    unei

    d i v i n i t ă ţ i

    nimic

    din atributele

    speciale ale

    lui

    Neptun  

    Rev enin d la interpretarea

    întregii

    scene

    de

    pe

    p a t e r ă c o n s t a t ă m

    cele 16 figuri

    dispuse

    circular pe f r i z ă nu

    sînt

    legate

    între

    ele

    printr-o

    a c ţ i u n e c o m u n ă sau printr-o a n u m i t ă ordine. F a ţ ă

    de

    statueta

    c e n t r a l ă

    zece

    dintre

    d i v i n i t ă ţ i

    în

    atitudini

    solemne,

    sînt

    grupate

    în

    spatele ei pe cînd

    divinitatea a s e m ă n ă t o a r e

    cu

    Apollon,

    de

    p r o p o r ţ i i

    mai

    mari este

    a ş e z a t ă

    în

    f a ţ a

    ei

    avînd

    la

    dreapta

    la

    stînga

    b ă r b a ţ i

    femei

    î n f ă ţ i ş a ţ i

    în

    m i ş c a r e Tot

    ce

    putem

    presupune,

    în

    l e g ă t u r ă

    cu

    a c e a s t ă

    s c e n ă

    este zeii

    a c o l i ţ i i

    sînt reuniti în jurul

      Ţ ă r î n e i

    Mame pentru o

    s ă r b ă t o a r e

    a

    f r t i l i t ă ţ i i

    a b e l ş u g u l u i

    Adoratorii slujitorii acestor d i v i n i t ă ţ i vin

    în

    procesiune, aducînd

    vase

    C O Ş U r i

    cu

    fructe

    f ă c l i i

    Printre

    ei se

    a f l ă

    personajul

    cu

    h a i n ă de zale

    În toreutica

    a n t i c ă g ă s i m

    destul

    de multe exemple

    de

    patere cu

    decorul dispus

    în interiorul vasului Patera

    de

    la

    Pietroasa

    se deose

    b e ş t e

    de

    toate

    acestea prin

    subiectul s ă u

    care în forme

    inspirate

    din

    repertoriul artei greco-romane,

    se

    r e f e r ă

    la o

    mitologie g e r m a n i c ă Din

    acest punct

    de

    vedere este

    i n t e r e s a n t ă

    apropierea pe care o p r e z i n t ă cu

  • 8/20/2019 Ecaterina Dunareanu-Vulpe - Tezaurul de la Pietroasa

    25/93

    un vas de argint cu decorul în relief gasIt   apropiere de Urali în

    regiunea

    Perm reprezentînd d i v i n i t ă ţ i

    personagii

    mongolice

    redate

      forme greco romane.

    Din

    punct de vedere artistic vedem în r e p r e z e n t ă r i l e de pe patera

    de la Pietroasa

    t r ă s ă t u r i l e

    caracteristice ale artei clasice cu deosebire

    în redarea anatomiei atitudinilor

    v e ş m i n t e l o r

    De asemenea motivul

    coardei de

    v i ţ ă

    de pe marginea vasului este un

    ornament

    frecvent

    folosit în plastica din epoca i m p e r i l ă r o m a n ă ca f r i z ă pentru încadrarea

    scenelor. Figura c e n t r l ă cu capul mare în raport cu trupul cu fruntea

    î n g u s t ă

    ochii

    h o l b ţ i g ă s e ş t e

    analogii

    pentru

    nerespectarea

    propor-

    ţ l o r în defectele generale ale sculpturii romane în declin începînd

    din secolul al IV lea ca de p i l d ă în reliefele de pe arcul de triumf al

    lui Galeriu de la Thesalonic pe arcul lui Constantin de la

    Roma.

    Pe de parte caracterul p ă g î n al figurilor executarea ei nu

    putea d e p ă ş i

    acest secol deoarece curînd

    d u p ă

    adoptarea crestinismului

    ca religie o f i c i l ă chipurile d i v i n i t ă t i l o r p ă g î n e nu au mai fost repre-

    zentate plastic.

    Unele a m ă n u n t e observate în friza î n g u s t ă din jurul figurii centrale

    ca reprezentarea animalelor ierbivore carnivore amintesc prin

    tipu-

    rile lor

    prin

    tratare repertoriul scito sarrnat al atelierelor artistice din

    centrele de pe coasta

    M ă r i i

    Negre. E probabil ca patera fi fost l u c r t ă

    într unul din aceste

    o r ş e

    la comanda

    ş e f u l u i unuia

    dintre triburile

    germanice în m i g r ţ i e care în secolul al IV  lea s t ă p î n e în regiunea

      u n ă r i i de Jos .

    Artistul

    s t r ă i n de obiceiurile c r e d i n ţ e l e acestora a

    trebuit

    reprezinte pe vasul

    comandat

    o

    s c e n ă

    m i t o l o g i c ă

    cu divini-

    t ă ţ

    pe care nu le ş t i decît din descrieri verbale. De altfel popoarele

    primitive din Europa nu

    o b i ş n u i a u

    reprezinte d i v i n i t ă ţ i l e lor în arta

    p l s t i c ă artistul aurar neavind modele le a raportat

    l

    tipurile

    stabilite din repertoriul greco roman a d ă u g i n d u l e cîteva

    a m ă n u n t e

    prin care a incercat d i s t i n g ă caracterele lor specifice de ale divini-

    t ă t i l o r clasice.

    26

  • 8/20/2019 Ecaterina Dunareanu-Vulpe - Tezaurul de la Pietroasa

    26/93

      i e r u

     

    Talerul este piesa cea mai mare mai m s i v ă din

    tot

    tezaurul fig. 20 . C î n t ă r e ş t e 7,130 kg are un diametru de 0,56 m.

    Ţ ă r a n i i

    care au

    descoperit

    tezaurul au relatat în locul

    unde

    l-au

    g ă s i t toate celelalte piese erau acoperite de a c e a s t ă mare t a v ă u ă

    descoperire, talerul a fost spart de Verusi cu toporul în

    patru

    b u c ă ţ i

    La restaurare, cele

    patru

    sferturi au fost unite

    prin

    mici discuri de argint

    aplicate pe spatele vasului.

    Talerul

    este

    lucrat

    dintr o

    p l a c ă g r o s ă de circa 2 mm p u ţ i n

    c o n c v ă se s p r i j i n ă pe un mic fund inelar. Marginea, l a t ă de aproape

    5 cm, este r ă s f r î n t ă în a f a r ă Impresionant prin m ă r i m e greutate

    talerul are un aspect sobru decorul ocupînd numai marginile centrul.

    Ornamentul

    de pe margine, u ş o r reliefat, e format

    din

    elemente geome-

    trice foarte simple fig. 22 .

    Între

    d o u ă ş i r u r i de b o b i ţ e semisferice,

    subliniate de cîteva linii drepte se d e s f ă ş o a r ă o linie în zigzag. C o l ţ u -

    rile pe care le f o r m e z ă a c e a s t ă linie

    sint

    umplute cu h a ş u r i verticale de

    lungimi potrivite locului. O n e r v u r ă f i n ă cu e x t r e m i t ă ţ i l e r ă s u c i t e in

    s p i r a l ă ca un vrej, c o n t u r e z ă grupul de h a ş u r i introducînd în acest

    ansamblu geometric

    o

    diversiune

    naturali

    s t ă

    În

    centrul

    talerului,

    decorul,

    tot

    in

    mic

    relief, e format

    dintr o

    r o z e t ă cu petale alungire,

    î n c o n j u r a t ă de o   n d ă u m p l u t ă cu un fascicol de linii str îns ondulate

     fig. 21 .

    Talerul, ca decorul s ă u a fost modelat prin c i o c ă n i re.

    Decorul

    astfel realizat,   ti reponsse a fost

    apoi

    cizelat, în mod destul de sumar.

    Urmele c i o c ă n i r i i au r ă m s

    foarte

    vizibile pe spatele vasului.

      umar ş i r u l de b o b i ţ e de pe

    marginea

    buzei a fost aplicat prin

    s u d u r ă

    În general, de cantitatea valoarea metalului p r e ţ i o s folosit,

    lucrarea e l i p s i t ă de f i n e ţ e p r e z i n t ă un

    prea

    redus interes artistic.

    Analogii pentru

    forma vasului

    sînt multe. Autorii antici vorbesc despre

    asemenea vase cizelate din metale p r e ţ i o a s e care a jung uneori fie

    de dimensiuni g r e u t ă ţ i considerabile.

    Majoritatea

    talerelor cunoscute

    27

  • 8/20/2019 Ecaterina Dunareanu-Vulpe - Tezaurul de la Pietroasa

    27/93

    sînt

    de

    argmt.

    S-au g ă s i t exemplare mult

    mal marr decît

    cel de la

    Pietroasa,

    dar

    nici unul de un aspect similar.

    Motivele

    ornamentale

    de pe talerul de la Pietroasa

    sînt

    dintre cele

    comune pe care le reproduceau m e ş t e r i i din toate timpurile. Rozeta

    din centru d e r i v ă

    dintr o

    b a n a l ă f o r m ă de t r a d i ţ i e c l a s i c ă Motivul

    foarte ondulat care o

    î n c o n j u r ă poate

    fi g ă s i t pe obiecte

    din

    epoca

    bronzului

    dar

    pe vase din perioada m i g r a ţ i i l o r Zigzagul poate fi

    de asemenea u r m ă r i t în decorul din toate perioadele, începind din

    neolitic. Doar motivul delicatelor vrejuri care î n s o ţ e s c zigzagul,

    b o b i ţ e l e

    semisferice de pe marginea vasului

    a p a r ţ i n

    repertoriului roman

    din

    epoca i m p e r i a l ă adoptat

    apoi

    de

    ornamentica

    popoarelor in

    m i g r a ţ i e

    A l ă t u r i

    de acestea, aspectul lui de masivi tate,

    corespunzind

    unui gust primitiv e x e c u ţ i a

    lui destul de

    s u m r ă sint

    indicii suficiente

    pentru a-l considera de p r o v e n i e n ţ ă l o c a l ă

    C ana . Cana de turnat  oenoc oe

    î n a l t ă

    de 0,36 m, a fost foarte

    d e t e r i o r a t ă

    Restauratorii au fost

    n e v o i ţ i

    u n e a s c ă prin

    s u d u r ă

    p ă r ţ i l e

    rupte

    r e a d u c ă

    prin

    c i o c ă n i r e

    corpul

    vasului la profilul

    i n i ţ i a l

    u ă a doua deteriorare, îndreptarea profilului netezirea

    p e r e ţ i l o r

    nu

    s-au mai putut realiza

    atît

    de bine.

    Corpul ovoidal

    al vasului fig. 24 se l e a g ă de piciorul scund, pe

    care se s p r i j i n ă

    printr o

    s f e r ă t u r t i t ă

    Un brîu reliefat, m r c h e z ă limita

    dintre u m ă r u l c ă n i i

    gît. Gura vasului, în

    f o r m ă

    de pîlnie,

    are marginea

    r ă s f r î n t ă orizontal. De aceasta este p r i n s ă prin nituri prelungind o

    spre t o a r t ă

    o

    p l a c ă o r i z o n t a l ă

    a j u r a t ă în chip de volute capete de

    p ă s ă r i

    stilizate fig . 26 . Toarta este

    f o r m t ă

    dintr o

    b r ă

    s i m p l ă

    v e r t i c a l ă

    cu s e c ţ i u n e

    d r e p t u n g h i u l a r ă

    Partea sa i n f e r i o a r ă se s u b ţ i a z ă

    se t e r m i n ă cu o

    s p i r l ă f i x t ă

    pe vas printr un nit. Între a c e a s t ă

    s p i r l ă

    peretele

    c ă n i i

    este

    p r i n s ă

    o

    m i c ă

    p l a c ă t ă i a t ă în forma

    unei

    foi de

    acant. Partea de sus a t e r ţ i i

    d u p ă

    ce descrie

    un

    unghi este f i x a t ă

    pe placa a j u r a t ă care

    p r e l u n g e ş t e

    buza vasului, fiind m o d e l t ă

  • 8/20/2019 Ecaterina Dunareanu-Vulpe - Tezaurul de la Pietroasa

    28/93

    dea

    supra

    ac esteia,   chip de cap

    de

    p a s ă r e incadrat de d o u ă

    anplOare fig. 25 .

    Can

    a are

    un

    dec

    or bo

    gat  

    in zone.

    Zona c e n t r a l ă

    cea mal

    este

    o u p

    de c

    aneluri

    paralele

    ondulate  strigi/es executate

    OII r po ssâ

    .

    Decorul

    celorlalte zone este g ravat. .M

    otivul

    o

    rna

    me

    nt

    al

    de

    b a z

    este

     

    n ă

    t o

    unei fo i

    de

    acant

    stilizat fig. 23 .

    Î n ă l ţ i m e a

    ace stei foi

    v a r i a z ă d u p ă ţ i m e a

    zonei pe care o

    d e c Uneori

    în

    p

    r ă m a s e libere, înt re foile de acant,

    sînt introdu

    se

    triunghi

    uri.

    Ş i r u r i

    de

    triunghi

    uri, mai mici,

    m ă r g i n e s c

    zonele în

    partea u p o pe cînd

    o

    b a n d ă de i m b r i c a ţ i i m a r c h e

    baza lor.

    Asemene

    a

    i m b r i c a ţ i i

    sînt

    gravate pe

    placa

    a j u r a t de

    la gura vasului. Toate aceste

    desene sînt

    executate

    prin

    linii

    puncte

    incizate. Pe

    marginea piciorului

    cît pe

    buza

    va

    sului, sînt

    sudate

    b

    o b i ţ e

    semisferice, întocmai ca pe mar

    ginea

    talerului.

    În general, decorul

    de

    pe

    c a n ă

    spre

    deo

    sebire de cel de pe taler,

    este mai bo

    gat

    mai va ria t. Pe

    c a n

    în de

    mot

    ivele geometrice

    c

    omune

    de strigi lele

    car

    acteristic

    romane apar

    m

    ot

    ive stilizate,

    vegetale z

    oom

    orfe. M

    oti

    vul

    fo ii

    de

    acant

    e

    ş n u i t

    în ornarnentica

    g c o   n

    Pe vasele de

    metal

    di n

    vreme

    a

    s i c ă

    el este

    în totde

    auna

    lucrat în

    relief

    cu

    n g a n t

    a lini

    ilor

    sale

    naturale. Pe cana de la

    Pietro

    asa m

    otivul apare

    e

    xtrem

    de st ilizat , iar

    x e c u ţ i a h n i c

    e

    departe

    de

    t r a d

    i ţ i a

    atelierelor clasice,

    amintind

    de

    aproape

    toreutica d a c a r m a t

    din

    secolele

    II

    - 1 i.e.n. M

    otivul capului

    de

    p a s ă r e z i n t ă

    un

    intere

    s de

    osebit pentru

    nu are

    analo

    gi i în

    lumea c l a s i c ă . În schimb

    e ate

    stat

    în

    ornarnentica

    popo

    arelor

    eura-

    siatice,

    din

    nordul

      ă r i i

    Negre

    p i n ă

    în Siberia

    China

    î n c ă

    din

    vremuri

    s t r ă v e c h i

    În

    epoca

    m i g r a ţ i i l o r motivul

    a f

    os t

    adoptat

    ma i

    ales

    de

    popoarele germanice

    s-a

    r ă s p î n d i t

    în

    toate

    re

    giunile prin

    care

    acestea au

    trecut

    Acest

    motiv

    îl

    g ă s i m

    pe fibule.

    Forma c ă n i i

    de la

    Pietr

    oasa ne e

    c u n o s c u t din

    r

    oreutica r o m a n ă

    Ansamblul

    p r o p o r ţ i i l e

    vasului

    sint

    î n s ă

    diferite. O ana

    log

    ie

    p e r f e c t

     

  • 8/20/2019 Ecaterina Dunareanu-Vulpe - Tezaurul de la Pietroasa

    29/93

    ne o f e r ă o c a n ă de argint de la Kerci provenind dintr o n e c r o p o l ă

    d e s c o p e r i t ă în 1904. Chiar d a c ă unele a m ă n u n t e tehnice artistice a r a t ă

    o oarecare deosebire

    f a ţ ă

    de vasul de la Pietroasa este evident c ă ambele

    vase reproduc unul a c e l a ş i t ip toreutic. Mai

    trebuie s ă

    a d ă u g ă m c ă acest

    tip

    de

    c a n ă

    a

    fost

    reprodus în

    ceramica

    c i v i l i z a ţ i e i

    Cerneahov Sîntana

    de

      u r e r ă s p î n d i t ă

    din

    stepele nord pontice

    p î n ă

    în ţ a r a n o a s t r ă

    A semenea exemplare s-au constatat în necropola de la T î r g ş o r în

    alte l o c a l i t ă ţ i Culoarea luciul lo r i m i t ă

    pe

    acelea ale metalului.

    A c e a s t ă c e r a m i c ă este

    d a t a t ă

    la

    sfîrsitul

    secolului al

    III

    -lea si în secolul

     

    al

    IV

    -Iea.

    Putem

    deci

    conclude

    la

    a c e a s t ă d a t ă

    tipul

    de

    c ă n i

    de

    metal,

    din care fac parte vasele de la Pietroasa Kerci era r ă s p î n d i t în aria

    dintre aceste l o c a l i t ă t i

    4 5 C u p

    e le

    po l i g o n   le Inventarul vaselor din tezaurul

    de la Pietroasa se încheie cu d o u ă

    cupe

    poligonale cu cîte d o u ă toarte

    zoomorfe

    originale prin forma

    mai

    ales prin

    tehnica

    în care au

    fost

    executate. Aceste vase, a c ă r o r splendoare c o n s t ă din îmbinarea aurului

    lucrat

    t

    jou

    r

    cu

    t r a n s p a r e n ţ a

    pietrelor

    colorate

    au

    suferit

    mult

    de pe

    urma d e t e r i o r ă r i l o r Fiind

    lovite cu

    toporul aproape

    toate

    pietrele au

    c ă z u t iar ramele care formau scheletul vaselor au fost

     

    a e sau

    turtite în parte pierdute.

     

    Unul d intre vase, înalt de 0,105 m, este octogonal  fig. 27 .

      o u ă

    r înduri de

    cîte opt panouri

    ajurate suprapuse

    în

    planuri diferite:

    unul vertical c e l ă l a l t oblic, unite prin

    rame înguste

    de asemenea

    ajurate a l c ă t u i e s c p e r e ţ i i vasului. Fundul vasului este plat cu opt

    laturi, se

    s p r i j i n ă pe

    o m i c ă r a m ă care îi s u b l i n i a z ă

    conturul.

    Cele

    d o u ă

    t o r ţ i sînt

    modelate

    în f o r m ă de pantere sprijinite cu picioarele

    dinapoi

    pe

    muchia

    vasului

    f o r m a t ă

    de intilnirea

    celor d o u ă

    r induri de

    panouri iar picioarele din f a ţ ă pe marginea unor p l ă c i orizontale decu-

    pate în   o r ă de

    c o a d ă

    de p a s ă r e unite prin nituri de buza vasului.

    Tehnica lucrului t o  r p r e z i n t ă avantajul de a anula aspectul de masivi

    30

  • 8/20/2019 Ecaterina Dunareanu-Vulpe - Tezaurul de la Pietroasa

    30/93

    tate al s u p r a f e ţ e l o r

    compacte

    . Ea scoate în relief motivul ornamental,

    bazat

    pe

    culo

    rile

    t r a n s p a r e n ţ a

    pietrelor, metalul

    constituind

    numai

    liniile de contur ale decorului

    Cele

    d o u ă

    rînduri de panouri care f o r m e z ă p e r e ţ i i vasului, cuprind

    rozete cu cîte opt p î n ă la d o u ă s p r e z e c e petale, forma te di n p l ă c i de g ranate

     fig . 28 . S p a ţ i u l dintre ele era completat cu cristal de n c ă Chiar

    ramele, care unesc panourile, erau ă p u n s e de r u r i de d reptunghiuri

    umplute

    cu granate Buza vasului marginea bazei, incrustate cu sma

    ralde, sînt dublate

    din

    motive de soliditate, cu benzi masive de aur.

     

    orizontale, care

    a l c ă t u i e s c

    partea

    p e r i o a r ă

    a

    r ţ i l o

    erau clecorate

    cu gra

    nate

    fixate într-o de alveole  fig.

    30 .

    De motivul

    or

    namental

    format nu ne mai

    putem

    da seama azi, pentru pietrele au s ă r i t din

    locul lor, iar p e r e ţ i i alveolelor au fost d e f o r m ţ i sau d e z l i p i ţ i O m i c ă

    g r n t g v cu cercuri concentrice p ă s t r a t ă la locul ei, ne a r a t ă

    c ă pietrele au fost plate. În alveolele rotunde

    din c o l ţ u r i l e ă c i i

    s-au

    mai p ă s t r a t la locul lor

    fragmente

    de inele r o ş i i de s t i c l ă

    r ă s u c i t ă

    D intre cele d o u ă pantere, care

    constituiau

    partea i n f e

    r i o a r ă

    a toartelor

    una

    s-a

    p ă s t r a t î n t r e a g

     fig. 29 ,

    c e a l a l t ă

    a fost

    r e s t a u r a t

    Petele

    caracteristice de pe spatele

    acestor animale erau redate prin incrustarea

    de mici c a b o ş o a n e

    din

    granate, sidef sau perle

    europene

    .

    În

    gura

    d e s c h i s ă a panterei era f i x a t ă o a t r ă a l b a s t r ă probabil

    un

    safir.

      Al doilea vas, înalt de 0,11 m, de f o r m ă

    d o

    d e c g o n a l ă e lucrat

    la fel ca

    primul

    D in cauza

    d e t e r i o r ă r i l o r

    mari a pierderii unor p ă r ţ

    din el, înt re care cele

    d o u pantere una din p l ă c i

    la restaurarea a

    doua acestea au fost completate din argint  fig. 31 . Panourile,

    zate cîte 12, pe d o u rînduri

    suprapuse

    : unul în plan vertical, altul în

    plan

    oblic, sînt mai al

    ungite

    decît cele ale vasului

    octogo

    nal  fig . 32 .

    Rozetele din centrul lor

    sînt

    mai mici mai masive, iar s p a ţ i i l e din jurul

    acestora mai mari . Bare verticale g rozetele de marginile

    panourilor

    Baza vasului,

    p ă s t r a t ă

    în întregime, este

    d e c o r t

    cu o

    r o z e t ă

    î n s c r i

    î

    nt

    r-un cerc fig. 33 . Ca la c e l ă l a l t vas, tot ajurul era completat cu p l ă c i

    31

  • 8/20/2019 Ecaterina Dunareanu-Vulpe - Tezaurul de la Pietroasa

    31/93

    din

    granate cristale

    de r o c ă

    smaralde. De asemenea ca la toartele

    vasului octogonal

    pietrele

    erau

    fixate în alveole

    sudate

    pe

    s u p r a f a ţ a

    lo r o r i z o n t a l ă

    Din

    cîteva

    mici

    fragmente

    de

    p e r e ţ i de

    alveole

    p ă s t r a t e

    intacte

    dar

    desprinse

    de pe

    p l a c ă s a dedus c ă

    formau

    un

    decor

    cu

    ş a s e ş i r u r i

    de flori

    de lotus

    stilizare.

    Atît s p ţ i i l e dintre

    ele cît florile

    erau

    completate

    cu granate plate. la acest vas în c o l ţ u r i l e

    p l ă c i i

    In alveole circulare

    erau incrustate

    inele de

    s t i c l ă r o ş i e r ă s u c i t ă

    Prin forma lor

    aceste vase

    p r e z i n t ă analogii

    cu  vasele

    de

    metal

    din

    epoca

    r o m a n ă . Toartele

    late orizontale în

    prelungirea

    buzei vasului

    ne

    sînt cunoscute

    î n c ă

    din

    secolul 1 i.e.n. le

    g ă s i m

    din

    ce

    10

    ce

    mai

    evoluate

    la exemplarele

    din

    tezaurele

    de l

    Boscoreale

    de

    la

    Hildensheim din secolul 1 e.n. p î n ă la tipul de vas din tezaurul de la

    Ostroviany

    în Slovacia din secolul al III lea.

    Toarte

    în

    f o r m ă

    de animale

    în special

    de

    feline

    g ă s i m

    la vasele de metal

    greco romane din primele

    secole ale erei

    noastre

    .

    Dar

    caracteristica

    p r i n c i p a l ă

    a

    cupelor

    de la

    Pietroasa c o n s t ă

    în

    efectul de policromie redat

    prin

    tehnica de

    incrustare

    în aur a pietrelor

    colorate.

    Îmbinarea

    de

    pietre prin   jonr

    ca

    montarea

    în alveole

    fixate

    pe p l a c ă

    erau

    procedee de

    b a z ă ale st ilului policrom

    originar

    din Orient.

    Vasele poligonale de la

    Pietroasa p r e z i n t ă

    unele

    analogii

    cu o

    c u p ă

    p ă s t r a t ă

    în

    Cabinetul de

    Medalii al Bibliotecii

    N a ţ i o n a l e din

    Paris.

    Cupa

    de aur

    i n c r u s t a t ă cu p l ă c i de cristal de r o c ă s t i c l ă

    r o ş i e

    avînd

    pe fund

    o

    g e m ă cu chipul regelui sasanid Chosroes a fost d ă r u i t ă

    de

    Harun al-

    Rasid lui Carol cel

    Mare

    .

      s e m ă n r e

    c o n s t ă

    în folosirea aceleiasi

     

    tehnici a

    unor

    elemente decorative pe care cupa vasele poli-

    gonale de la Pietroasa le au

    din fondul

    mai vechi iranian. Cupa

    de

    la

    Paris

    r e p r e z i n t ă

    tipul

    evoluat din

    secolul al VI lea e.n . al

    vaselor

    lucrate

     

    jour

    pe cînd

    vasele

    poligonale de

    la

    Pietroasa

    p ă s t r î n d în

    forme î n c ă t r d i ţ i r o m a n ă p r e z i n t ă

    în

    decor moda n o u ă

    a stilului

    policrom

    a d o p t a t ă în lumea

    n o r d p o n t i c ă

    în secolul al

    IV

     lea.

    32

  • 8/20/2019 Ecaterina Dunareanu-Vulpe - Tezaurul de la Pietroasa

    32/93

    6 9

    i  u l ele .

    Dintre

    podoabele

    de corp

    din

    tezaurul de la

    Pietroasa, cele patru fibule, în

    f o r m ă

    de

    p ă s ă r i

    bogat

    împodobite

    cu

    pietre incrustate

    sînt

    piesele cele mai remarcabile.

      Cea mai mare dintre ele, aceea c ă r e i a i s-a spus

     

    c l o ş c a  fig. 34 ,

    r e p r e z i n t ă o p a s ă r e

    r ă p i t o a r e

    probabil

    un ş o i m

    Î n ă l ţ i m e a ei, s o c o t i t ă

    f ă r ă l ă n ţ i ş o