Top Banner
DIVERSITATE TEMATICĂ, STILISTICĂ ȘI DE VIZIUNE ÎN OPERA MARILOR CLASICI
26

Diversitatea tematica-stilistica-si-de-viziune-in-opera-marilor-clasici

Jan 27, 2017

Download

Education

Mares Stefan
Welcome message from author
This document is posted to help you gain knowledge. Please leave a comment to let me know what you think about it! Share it to your friends and learn new things together.
Transcript
Page 1: Diversitatea tematica-stilistica-si-de-viziune-in-opera-marilor-clasici

DIVERSITATE TEMATICĂ, STILISTICĂ ȘI DE VIZIUNE

ÎN OPERA MARILOR CLASICI

Page 2: Diversitatea tematica-stilistica-si-de-viziune-in-opera-marilor-clasici

Mihai Eminescu Ion Luca Caragiale loan Slavici Ion Creangă

Cei 4 mari clasici

Page 3: Diversitatea tematica-stilistica-si-de-viziune-in-opera-marilor-clasici

Mihai EminescuPoetul naţional al românilor

“omul deplin al culturii româneşti” ( Constantin Noica )

“Mânuirea perfectă a limbii materne”

Page 4: Diversitatea tematica-stilistica-si-de-viziune-in-opera-marilor-clasici

ROMANTISMUL IN POEZIA EMINESCIANĂ

• Romantismul este un curent literar, apărut la începutul secolului al XIX-lea, ca o manifestare vehementă față de ordinea social-feudală și, implicit față de curentul clasicist. Romantismul exaltă sentimentele, frenezia, pasionalul, imaginația creatoare, misterul si fantasticul, sensibilitatea față de natura, evaziunea în vis dar și trecutul istoric.Cel mai mare poet romantic al nostru este Eminescu, ultimul romantic pe plan european care s-a si autodefinit ca atare în poezia "Eu nu cred nici în Iehova"; "Eu ramîn ce am fost: un romantic".A vorbi despre unviersul poeziei eminesciene si a-i releva diversitatea înseamna a-i determina temele principale, vibrația interioară, ordinea particulară, specifică, în sensul în care G. Calinescu definește termenii: "Poezia își are universul ei, asa cum un continent are fauna si flora lui". Ne ramâne să-l descifrăm si să-l descriem pe scurt, așa cum am descrie o lume.

Page 5: Diversitatea tematica-stilistica-si-de-viziune-in-opera-marilor-clasici

POEZIA EMINESCIANĂ• Există inainte de toate, o anumită natură exterioară pe

care poezia eminesciană ne-o relevă si pe care o recunoaștem îndată. Elementele specifice naturii eminesciene sunt cele terestre (lacul, teiul, codrul, etc) care constituie un labirint al carui parcurgere presupune inițiere si cele cosmice (stelele, luna, mările, cerul, soarele) care sunt surprinse în ipostaza lor fundamentală de trecere a timpului. Natura eminesciană este tipic romantică. Ea încadrează și amplifică un sentiment, o idee, o atitudine: devine paradis al indragostiților în poezia erotică ("Sara pe deal", "Lacul", "Dorința"), personaj care face "teoria spețelor vesnice" în "Revedere", realitate metafizică în "Mai am un singur dor".

Page 6: Diversitatea tematica-stilistica-si-de-viziune-in-opera-marilor-clasici

TEME LITERARE

• Arta poetică - menirea poetului și a poeziei în societate ("Epigonii")• Trecutul istoric ("Scrisoarea III")• Dragostea și natura - se contopesc, iar natura

apare în două ipostaze: terestră și cosmică ("Dorința", "Floare albastră", "Sara pe deal")• Poezia folclorică ("Revedere")• Poezia filozofică - se referă la condiția omului de

geniu ("Luceafărul")

Page 7: Diversitatea tematica-stilistica-si-de-viziune-in-opera-marilor-clasici

Motive literare• 1. Cosmogonia• 2. Relativitatea timpului și

spațiului• 3. Macro și micro-cosmosul• 4. Călătoria cosmică• 5. Zburătorul• 6. Geniul, demonul și titanul• 7. Mortul frumos• 8. Codrul, lacul, luna și

stelele• 9. Onirismul

Curente literare• Eminescu a realizat o

adevărată sinteză organică între romantism și rigoarea spiritului clasic.

Page 8: Diversitatea tematica-stilistica-si-de-viziune-in-opera-marilor-clasici

OPERE

• „Sărmanul Dionis”, în care se face simţită reflectarea subiectivă asupra lumii, reuneşte o serie de teme tipic romantice existente şi în literatura universală: natura, iubirea, precum şi condiţia omului de geniu.

• Luceafarul se incadreaza in specia litarera a poemului, specie de interferenta a epicului cu liricul, de intindere relativ mare, cu un continut filozofic si caracter alegoric. Tema poemului este romantica: problematica geniului in raport cu lumea, iubirea si cunoasterea. Compozitia romantica se realizeaza prin opozitia planurilor cosmic si terestru si a doua ipostaze ale cunoasterii: geniul si omul comun.

Page 9: Diversitatea tematica-stilistica-si-de-viziune-in-opera-marilor-clasici

REALIZARE ARTISTICĂ• Soarta lui de mare poet universal abia acum începe, după

o sută de ani de la naștere și în preajma a trei sferturi de veac de la stingere, când toți oamenii poporului său, pe care l-a iubit cu dragoste neschimbata, se apropie toti, din ce in ce mai mult, cu sete de frumusete si cultura, de opera lui uimitoare. Este un rod al suferintei sale ca om, al dramei sale ca artist si al dragostei sale fata de poporul nostru. Nimic nu exprima mai intreg legatura acestui poet national cu fiinta poporului sau decat cuvintele pe care el insusi le-a scris, intr-o clipa din acelea rare de constiinta lucida asupra geniului sau atat de reprezentativ: "Dumnezeul geniului m-a sorbit din popor cum soarbe soarele un nour de aur din marea de amar".

Page 10: Diversitatea tematica-stilistica-si-de-viziune-in-opera-marilor-clasici

• Figurile de stil cele mai folosite sunt epitetul apreciativ și cromatic, comparația abstractă sau concretă, metafora, atât de specific eminesciană.• Limbajul eminescian este surprinzător și inegalabil prin

valorificarea lexicului popular, a formelor cu iz arhaic, uimind prin sintagme și imagini inedite, prin armonie și plasticitate stilistică ("clopotul vechi împle cu glasul lui sara").

Page 11: Diversitatea tematica-stilistica-si-de-viziune-in-opera-marilor-clasici

• Opera eminesciană inspirată din „izvorul curat ca lacrima şi mai preţios ca aurul” –literatura populară.Folclorul reprezintă doar punctele de plecare în creaţia eminesciană, poetul conferind textului popular noi simboluri şi semnificaţii(„Luceafărul”).

• Concluzii: Eminescu înţelegea prin fondul folcloric însăşi existenţa artei şi valoarea ei naţională şi originală, prin care se poate exprima în universalitate. După istoria romanticilor, că istoria oricărui popor începe cu mitologia lui, Eminescu a încercat „să reconstituie din credinţele şi poveştile poporului român, din „eresurile” lui , un mit românesc”.

Page 12: Diversitatea tematica-stilistica-si-de-viziune-in-opera-marilor-clasici

Este cel mai mare dramaturg din l iteratura română. I .L.Caragiale a creat o operă în care se dist ing cu usurintă 3 universuri diferite: comic, tragic s i fantastic.

ION LUCA CARAGIALE

Page 13: Diversitatea tematica-stilistica-si-de-viziune-in-opera-marilor-clasici

Viziunea comică e suverană în comedii si schițe, unde se surprinde puternicul contrast între fondul si forma clasei burgheze românești de la sfârsitul secolului al XIX-lea și

începutul secolului XX. Caragiale prezintă evoluția burgheziei, formele parvenirii ei, trăsăturile afișate și cele

reale, ambiția și orgoliul unei lumi care traiește într-un moment istoric favorabil afirmării. Această preocupare este

evidentă încă de la prima lui piesa, care aducea in dramaturgia românească moravuri și tipuri specifice

societății noastre. Mica burghezie, dornică să avanseze cât mai rapid pe scara socială, nu mai este înfățișată după

modele straine, ca acelea de care se folosiseră primii noștrii dramaturgi.

DESPRE STILUL OPERELOR SALE

Page 14: Diversitatea tematica-stilistica-si-de-viziune-in-opera-marilor-clasici

O scrisoare pierdută” atrage atenţia şi prin arta compoziţiei. Scriitorul crează un conflict fundamental –

pierderea scrisorii , prin care dă unitate operei, dar şi altele secundare iscate, de exemplu, de alerta cuplului Farfuridi-

Brânzovenescu, care se tem că nu sunt consideraţi membride marcă ai partidului lor, pe care îl apără cu

fanatism, sau de apariţia lui Dandanache, care încurcă situaţia.

Nuvela „În vreme de război” urmăreşte un caz psihologic, în contextul unui mediu social în care setea de înavuţire

veştejeşte spiritele.

OPERA

Page 15: Diversitatea tematica-stilistica-si-de-viziune-in-opera-marilor-clasici

Comicul:Registrul comic este plin de savoare și-l demonstrează în comediile sale și în "Momente și schițe"Tragicul:Registrul tragic este ilustrat magistral în drama "Năpasta" și în nuvelistica de factură psihologică, dar cu

certe influențe naturaliste.Complexitatea:Decurge din îmbinarea celor două registre,

deoarece, în spatele întâmplărilor, numai aparent de factură comică, se ascund veritabile tragedii omenești.

TRĂSĂTURILE OPEREI

Page 16: Diversitatea tematica-stilistica-si-de-viziune-in-opera-marilor-clasici

Comicul de situație:Reiese din situații surprinzătoare, coincidențe, încurcături, confuzii.

Comicul de nume:Numele personajelor sugerează nu numai o trăsătură dominantă, ci chiar un întreg caracter.

Comicul de caracter: prin crearea unor tipologii de personaje:demagogul (Nae Catavencu)incornoratul

(Trahanache)cocheta adulterina (Zita, Veta, Zoe, Mita)cetateanul alegator (conu Leonida)confidentul (coana Efimita)functionarul

public (Pristanda)junele prim (Rica Venturiano, Stefan Tipatescu)Comicul de limbaj:Reiese din: asocieri neașteptate de cuvinte ("12

trecute fix")pronunții greșite ("bampir", "catindrală")nonsensul ("Nu cunosc la un așa rezon fără motiv")clișeul comparativ ("Te iubesc

precum iubește sclavul lumina și orbul libertatea")construcții ilogice ("Industria română e sublimă, dar lipsește cu desăvârșire")

TIPURI DE COMIC

Page 17: Diversitatea tematica-stilistica-si-de-viziune-in-opera-marilor-clasici

Ioan Slavici El este considerat “părintele nuvelei româneşti” şi “un Balzac al satului românesc”.

Nuvela “Moara cu noroc” este una dintre cele mai reuşite din cele aproape 100 de nuvele şi schiţe scrise de Slavici.

Alături de Caragiale este considerat creatorul nuvelei realiste şi psihologice.

Page 18: Diversitatea tematica-stilistica-si-de-viziune-in-opera-marilor-clasici

Trăsăturile operei• Prin nuvelele sale, Slavici fundamentează analiza psihologică , prin crearea unor personaje care au o viață interioară tensionată, determinată de aspecte exterioare , de natura socială.• De aceea, aceste personaje se afla în conflict continuu cu lumea, fiind copleșite de un neiertator zbucium interior. În nuvele sunt reliefate vechile rânduieli rurale, obiceiurile, datinile,prejudecățile oamenilor simpli, Slavici încercând să creeze un amplu tablou al satului transilvănean sub aspect social, psihologic și moral.

Page 19: Diversitatea tematica-stilistica-si-de-viziune-in-opera-marilor-clasici

• Caracteristica dominantă a intregii sale creații literare este intenția moralizatoare, finalitatea etică. Aceasta s-a afirmat însă precumpănitor în multe scrieri, in detrimentul realizării artistice, lăsând cititorului impresie de artificial și neverosimil. Ficțiunea moralizatoare a operelor lui Slavici ține- așa cum singur mărturisește- de insșsi firea sa.

Page 20: Diversitatea tematica-stilistica-si-de-viziune-in-opera-marilor-clasici

Opera• Nuvela „Moara cu noroc”, reprezintă în literatura română curentul realist, prin vocaţia de a picta mediul social şi de a crea tipologii umane complexe. Moralist şi fin psiholog, Ioan Slavici este precursor al lui Liviu Rebreanu, realitatea fiind zugrăvită obiectiv, din perspectivă auctorială.

Page 21: Diversitatea tematica-stilistica-si-de-viziune-in-opera-marilor-clasici

Realizare artistică• Exactitatea termenilor, exprimarea impersonală, raritatea ornamentelor retorice, repetiții, aglomerări enumerative, comparații cu elemente concrete.• Regionalismele și expresiile populare tipic ardelenești dau culoare locală mediilor sociale prezentate într-un stil veridic.• Stilul literar este denotativ, fapt care îi conferă precizie, sobrietate și concizie.

Page 22: Diversitatea tematica-stilistica-si-de-viziune-in-opera-marilor-clasici

Ion Creanga Creangă este cel mai mare povestitor român şi unul dintre cei mai mari povestitori europeni- Fraţii Grimm, Perault şi Anderson.

Opera de maturitate este scrierea memorialistică “Amintiri din copilărie”.

“Povestea lui Harap-Alb” este cel mai reprezentativ basm al lui Creangă.

Page 23: Diversitatea tematica-stilistica-si-de-viziune-in-opera-marilor-clasici

TRĂSĂTURILE OPEREI

Caracterul popular, deși este predominant, totuși nu face din Creangă un simplu autor popular, deoarece el valorifică în mod creator folclorul , prin talentul sau adaptându-l unor concepții de viață mai vechi și mai noi. Influența folclorului se observă în primul rând în faptul că majoritatea personajelor sale sunt construite pe motivul luptei dintre bine și rău , luptă în care tiumfă întotdeauna binele și dreptatea. Explotatorii și personajele negative sunt întotdeauna înfrânte și chiar eliminate: soacra cu cele trei nurori este omorâtă, lupul asasin este pedepsit exemplar de capra care are concepțiile unei lumi lucrative, spinul este nimicit de calul lui Harap Alb. Toate acestea dovedesc o dragoste de viață nemaipomenită și o fierbinte sete de libertate și dreptate, trăsături caracteristice poporului nostru.

O altă trăsătură a lui Creangă este umorul, dublat adesea de ironie critică foarte fină. În general umorul rezultă la Creangă din tot felul de situații hazlii, în care se pun divers personaje ale operei și chiar și el însuși. Umorul mai poate să rezulte și din descrierea personajelor sau a unor formule hazlii folosite de autor ca "Dumnezeu să-l iepure”. "Na-ţi-o frântă că ţi-am dres-o” , "Ai să trăiești trei zile cu cea de alaltaieri.” "Poftim, pungă, Ia masă, / Dacă ţi-ai adus de-acasă."

Page 24: Diversitatea tematica-stilistica-si-de-viziune-in-opera-marilor-clasici

OPERA

În „Amintiri din copilărie” este relevată evoluţia tânărului de la primii ani se şcoală până la despărţirea lui de satul natal pentru a se duce la şcoala din Fălticeni. Este capodopera cu caracter naţional şi universal.

„Povestea lui “Harap-Alb” – concluzii: În toate poveştile sale Ion Creangă, improvizează pe marginea schemei universale a basmului o imagine a vieţii ţărăneşti de altădată cu tipurile ei morale, cu tradiţiile şi obiceiurile ei, cu comportamentul şi limbajul ei specific.

Page 25: Diversitatea tematica-stilistica-si-de-viziune-in-opera-marilor-clasici

Opera lui Creangă nu este o simplă memorialistică, ci o operă de artă în toată puterea cuvântului, născută din nostalgia după satul natal și spectacolul fascinant al vârstei fericite. Astfel, întreaga citadelă a lui Creangă, luată în totalitatea ei, reprezintă o valoare incontestabilă a literaturii române.

Page 26: Diversitatea tematica-stilistica-si-de-viziune-in-opera-marilor-clasici

Proi

ect r

ealiz

at

de Văduva AlexandruȘuțu DenisaMareș ȘtefanTudorache Daniel