CAMELIA BTJRGHELE DE LAVRAJALAVRAJEATA O antropologie a supranaturalului contemporan Prefafi de Nicu GAVRILUTA INSTITUTUL EUROPEAN 20t7
Welcome message from author
This document is posted to help you gain knowledge. Please leave a comment to let me know what you think about it! Share it to your friends and learn new things together.
Transcript
CAMELIA BTJRGHELE
h€$Napoca).lF (2013).H (10 vo-i hemiul
n-rlefne dscleromA-
I0rnaru.
fll{i :iu@w il:riir_lLc riactiune
DE LAVRAJALAVRAJEATAO antropologie a supranaturalului contemporan
Prefafi de Nicu GAVRILUTA
INSTITUTUL EUROPEAN20t7
Cuprins
Prefa\d: Despre vraji, cu profesionalism gi... ftri rrrjealii gicu Garrilr{e) , 7
Argument. O o,revrijire" repetati (plagiat magico-religios?). intre Tatllceresc ;i ,rBunicult' ceresc / 11
capitolul 1. Trei pledoarii pentru o oodezvrdjire conjuncturalr" gi o ,"seculartzareamiabili". Iegirea din Biserici... in curtea ei I 25
1.1. Intre credinfd gi raJionalizare: raportarea omului modern la religiainstitulional izatd, I 2 5
1.2. Libertate religioasd / fundamentalism religios: efecte ale ,dezvrdjirii"lumii in societatea modernd / 34
1.3. Reflexele secularizdrii (,,dezvrijirii") comunitelii actuale in construireaidentitilii europene / 43
capitolul2. Homo magicus, cel dintotdeauna. Dezvrijirea lumii ;i revriiireaeio intre licit gi ilicit / 55
2.1. Seduclia magiei. intre nevoia qi dependenfa de magie / 552.2. Despre,,zburddlnicia riturilor". Formule mai noi sau mai vechi de raportare
la divin I 632.3.intre ingeri gi rachete: golirea gi umplerea cerului. Forme de raportare a
omului contemporan la supranaturalul licit qi ilicit / 7g
Capitolul3. un plagiat magico-religios de succes: cl\ee rituale tradifionaletraduse in grili moderni / 95
3. 1 . Gestiunea puterii in magia urban[. Despre vrdjitoare gi pseudovrdj rtoare I 953.2. Felele lui Ianus: baba descdntdtoare, mentalistul Ei e-vrdjitoarea I 1043.3. Malpraxis-ul magic qi / sau religios. De la vraji lawdjeald,l I22
Capitolul 4. Experimente de marketing cultural: vrijitoria gi magiilecontemporane - maxima manipulare / l3l
4.1. Dragobetele nu mai sdrutd fetele. Sdrbdtoarea modernd, in umbra unorritualuri magico-religioase / 131-" ;;._rpologie
4.2. Sirb[toarea pascal6: religie, etnologie gi... advertising. De la mielul de
Pagti la iepuraqul de ciocolatd I 1424.3. Forme qi formule de solidaritate ale ,,generafiei Facebook": protestul
stradal, o qezltoare urband? I 154
4.4. Fenomenul Harry Potter, intre ,,re-vrdjirea lumii" 9i marketing-ulcultural agresiv / 169
4.5. intre oglinzi noi imagini ale magiei sau o manipulare reuqit6, dinspre
mass-media / 186
Epilog. Re-vrijirea lumii: un trend ascendent / 203
Bibliografie l2l3
Abstract / 219
Despre waji
Cu certitudine,din generalia mai tAner
neqti de antropologie cr
cesar. La fel ca orice astudii culturale reclamandrii practicate de indiv
Dup[ o lungd r
zilionarea ldranului - Itual - fald de magia te
acesteia, suslinut5 de steren etnografic a autosil[jene qi povegtile lccentrul de interes in rrdem, contemporan" glo
;i bunicii lui sarl' din cc
Sunt pugi in dir
tuald se raporteazd la s(care a devenit tot maimai productivd gi mai rportarea la absolut se Iducliilor culturale (mimedia), sau pe cel al nc
new media ce se alimerde aldta precizie tehnccanicd a vielii, omul ,
Burghele - continui sE
Camelia Bwgtcare au scris despre o nformuli eclecticd,,,rnarde cizd,. La limiti, chi:tuale, fiind,,o magie dr
Capitolul I
Trei pledoarii pentru o ,odezvrljire conjuncturalio,gi o ,,secularizare amiabill,'. Ie;irea din Biserici...
in curtea ei
1.1. rntre credinfi qi rafionalizare: raportarea omului modernla religia institufion alizatil
Dela, servul lui Dumnezeala homofaber
Lumea modernd qi, deopotriv[, cea postrnodernd, sunt traversate de maridileme c6rora cei mai harnici ganditori incearcd si le rdspundi, ei fiind, deseori,depdgifi in analizele sau previziunile lor de rapiditatea cu care evolueazd - nurareori in direclii total nebdnuite - societatea contemporand. Unul dintre marileconcepte care traverseazd gtiinlele actuale este cel de globalizare; altul, cel desecularizare. Ambele concepte necesitd, mereu, noi qi noi evaludri Ei reseman-tiz[ri succesive, potrivit versatilit[fii omului contemporan, ambele luAnd in dis-culie cele dour axe pe care omul iqi marcheazd, existenfa: cu divinitatea (oricumar fi aceasta configuratd in imaginarul sdu), qi cu sine insuqi.
Pentru cei mai mulli istorici, secularizarea este ,,procesul de diminuarea influenlei sociale a religiei"l, in urma cdruia acest sistem igi pierde treptat in-fluenla asupra celorlalte sfere ale vielii sociale, ce incep s[ funclioneie atto-nom, dupd o logicd diferita de cea a religiei.
conceptul de secularizare este utirizat pentru a desemna de o manierdglobald o recesiune a practicii religioase, ,,un reflux al religiei in societate, legatadesea de fenomenul modernitetii"?.
o sintezd realizatd cu mult spirit pedagogic3, intitulatd, ngestiv omulcontemporan in fala secularizdrii ;i a descre;tindrii, porneqte de la definirea
t Bryan Wilson, Religia din perspecir-d sociologicd, traducere
. Editura Trei. Bucure;ti, 2000. p. 96.' Cdlin Sdpldcan, ,,secuiarizare si retigie". in Journal for the
Ideologies,nr.5 I 2003, Bucuresd. l0ir_1. p. 1 19.
de Dana Maria Strdinu,
Study of Religion and
25
DE LA VRAJA LA VRAJEALA
termenilor, suslinAnd coincidenla secularizdrii cu d e s cr e ; tinarea, I aicizarea sa.u
desacralizarea.Istoric vorbind, dacd Renaqterea era marcatd de o religiozitate cosmic6,
a doua jumdtate a secolului XVIII a insemrat punctul de plecare al unui nou tipde gAndire, care a fost numit5, ulterior, de filozofi, ,.gdndire instrumentald", de-
oarece din acel moment, odati cu inventarea telescopului si noua vizualizare a
lumii ca ,,mecanism",raporlarea la real s-a frcut in termeni de ,,cuantificare", adicdin aspecte mdsurabile, cantitative, nu contemplative, simbolice sau mistice, ca
pdnd atunci, conducdnd la acel proces de demrdjire despre care vorbesc istoriciigi filozofii. Trecerea de la gAndirea contemplativd la gAndirea instrumentald a
marcat un parcurs lung, ale cdrui efecte plenare - pozitive qi negative - le ve-
dem qi resimlim asl6zi, in contemporaneitate.Una din primele etape ale secularizdrii a fost separarea Bisericii de Stat:
in fapt, prima miEcare in favoarea acestei despirliri a fost trecerea averilorBisericii in administrarea Statului (se vorbeqte despre expropriere qi ,,laicizarea"bunurilor gi a titlurilor eclesiastice). Dar, dincolo de acest fapt istoric conctet,material, secularizarea a configurat o paradigmd mult mai largd de reac{ii so-
ciale qi culturale (spirituale) in intreaga Europ6.Pentru spaliul romAnesc, procesul a debutat cu secularizarea averilor m6-
nistireEti, prin reforma adoptatd de Alexandru Ioan Ctza in 1863, in urma cdreia
proprietdlile bisericilor qi m[nistirilor ,,inchinate" unor institulii religioase dinstriindtate erau trecute in proprietatea statului romAn nou format (este vorba de
aproape un sfert din suprafala agricold a tdr1i, sub forma a peste 560 de moqii, qi
de 75 de astfel de mdndstiri ,,inchinate"). A urmat un secol ;i jumbtate de transfor-miri ale raporlurilor dintre bisericd gi statul romAn, secularizarea imbrdcdnd maiales forma laicizdrii spaliului public romdnesc Ei chiar a bisericii ortodoxe str6-
mogegti. Regimul comunist a promovat o politicd de secularizare manifestatdmaiales la nivelul implementirii unei viziuni laice sau chiar ateiste a concepliei despre
lume qi via!6; ulterior, perioada postdecembristi a adus in RomAnia o deschidere
cdtre Occidentul european, dar Ei o varietate de alternative sociale qi economicecare au determinat continuarea, intr-o oarecare mdsur6, a dezinstitulionalizirii re-ligioase qi a descreqtindrii aborddrii cotidiene a vielii, sub impulsul elementelorcapitaliste qi a integrdrii europene, dar qi o considerabili creqtere a puterii poli-tice a Bisericii, dublatd de o restructurare a mentalitdtii religioase, cu disemi-narea formelor de trdire pietald cdtre o multitudine de opliuni.
in context istoric european, treptat, Biserica nu s-a mai pozilionat in ra-porturi de putere cu Statul, iar Statul nu a mai acceptat dominatia instantelor re-ligioase. in modemitate, Statul garanteazdrespectul libertatii religioase individuale
t Cains Cufaru, Omul conternporan in fala secularizdrii ;i a descresr.i;;rr,i. hnp:,'llu.vwv.uab.ro/
reviste_recunoscute/ reviste teologrelnr2 2005 lpaginilT cutaru.hirn.
26
Trei pledoarii pe'::
gi sociale Ei reglement'tutul sectelor reli gi oa-.,
incadrarea lor in cadr.s-a intAmplat in Europdentale secularizarea a
bloc comunist secularizregimurilor maniist-ler
A urmat un prnicii ;i de dezvoltareaexplicarea lumii. ci fie
bulii la explicarea realrligiei in inlelegerea 5ipiile qi practica biseric,
Teoreticienii e
cipala sursd a seculari;tantismului qi a princilconqtiinlei fiecdrui indlieze principii lor religiligioasd. Aldturdm opirbind despre efectele prsocietdlii europene m(protestant"5. Conduitamasive ale tehnologiei r
telor-naliune ;i fondareimpusd in multe lari eur
Intr-o lume sei
de postexistenld; secuiar individul igi traie5tvalorile sacre; in mod,gi un regres al eclezialiXV[I-lea qi va ajungecesul de secularizare s
terminatd, iar aceasta
cd se elibereazd acumlui Dumnezeu, dar se ;i se substituie. Se credbitru al binelui qi rdului
o Celin Sdplacan, op. cit..1
' H.-R. P atapievici, Omttlpierde atunci cdnd ceva
laicizarea sau
ar .. religiozitate cosmici,:e plecare al unui nou tip
instrumental[", de-:i 5i noua vizualizare a
de ..cuantific ate", adicd:r:-bolice sau mistice, ca:re care vorbesc istoricii;:direa instrumentald a:r'e si negative - le ve-
sfcfirea Bisericii de Stat:: : Ibst trecerea averilorea-:rtrpriere qi,,laicizat ea"-a::-<t fapt istoric concret,:ai largd de reaclii so-
L-Jularizarea averilor m6-:. n 1863, in urma cdreia
:i' :istitulii religioase din-':: tbrmat (este vorba de
.l peste 560 de mogii, qi:r- si jumdtate de transfor-r--.nrizare a imbrdcdnd mai
-:. bisericii ortodoxe sh6-:;arizare manifestati maireiste a concepliei despre
-: RomAnia o deschidere:-, e sociale si economice: dezinstitulionalizirii re-.:b impulsul elementelor.-i crestere a puterii poli-::: religioase, cu disemi-
:.::-JUnl.:- s-a mai pozitionalinra-: itrminatia instantelor re-5ji religioase individuale
iF.
a,,rtl : :- : s indrri, http://www.uab.rol&--:=r.
Trei pledoarii pentru o,, dezvrdj ire conj uncturaiJ " s i a .. s e at i artsre amiabild "...
Ei sociale Ei reglementeazd clar limitele acestor libenagi in termeni juridici (sta-tutul sectelor religioase), acceptAnd diversitatea si pluralitatea confesional6 prinincadrarea lor in cadre legislative bine precizate. O analizd coerenti a ceea ces-a intAmplat in Europa modern5, postbelicd. atatd ca, in timp ce in ldrile occi-dentale secularizarea a fost consecinta unei evolutii istorice, in {6ri1e din fostulbloc comunist secularizarea a fost reglati de un scop politic gi ideologic (ostilitatearegimurilor marxist-leniniste fald de implicarea Bisericii in viala publicd)a.
A urmat un proces de ,,privatizare" a religiei, generatd de aparilia teh-nicii si de dezvoltarea qtiinlelor, cdnd religia nu mai este punctul de pornire inexplicarea lumii, ci fiecare Etiin!6, in mod privat, poate aduce propriile contri-bulii la explicarea realului concret; acest lucru a dus la o diminuare a rolului re-ligiei in inlelegerea gi asumarea lumii Ei la o distanlare a indivizilor de princi-piile qi practica bisericeascS.
Teoreticienii evoluliei fenomenelor religioase au cdzut de acord cd prin-cipala sursd a secularizirii poate fi identificatd in aparilia qi dezvoltarea protes-tantismului gi a principiilor qi valorilor promovate de acesta, mai ales libertateacongtiinfei fiecirui individ, in urma cdreia individul nu a mai acceptat s6 se ra-lieze principiilor religioase mostenite istoric, ci a tins spre o anume libertate re-ligioasS. AlSturim opiniilor acestora ;i pe cea a lui H.-R. patapievici, care, vor-bind despre efectele principiilor metafizice protestante, aplicate in mod sistematicsocietdlii europene moderne, conchide cd ,,omul modern este in mod naturalprotestant"s. Conduita morald a protestantismului trebuie corelatd cu progreselemasive ale tehnologiei qi Etiinlei, cu industrializarea si urbanizarea, cu formarea sta-telor-naliune qi fondarea nalionalismului modem si, desigur, cu doctrina marxistd,impusd in multe liri europene, generatoare, indubitabil, de atitudini secularizante.
Intr-o lume seutlarizatd,, omul este interesat mai mult de cotidian, decatde postexistenfd; secularizarea presupune o fractur[ intre Bisericd si societate,iar individul iqi trdieqte propria viaf6 in mod privat, ftri sd se mai raporteze lavalorile sacre; in modemitate se poate constata o scddere a importanfei religieiqi un regres al eclezialitdlii: ,,procesul de secularizare se uu a"..l"ru in secolul alXVII-lea qi va ajunge la apogeu in secolul aI XIX-lea qi al XX-lea. Acum, pro-cesul de secularizare se va constitui ca atitudine mentald qi existenliala bine de-terminatd, iar aceastd realitate va purta numele de secularism. omul nu numaicd se elibereazd actm de sub tutela Bisericii pentru a se declara autonom in falalui Dumnezeu, dar se qi impune ca absolut, il neagd pe Dumnezeu qi pretinde sdi se substituie. Se crede pe el insuqi ca punct de referinlr al oricirui lucru, ca ar-bitru al binelui qi riului. Procesul de secularizare provoaci o deplasare a centrului
o Cdlin Sdplac an, op. cit.,p. I 19.' H.-R' Patapievici, Omul recent. O criticd a modernitdlii din perspectiva tntrebdrii ,,Ce se
pierde atunci cdnd ceva se cd;tigd", Editura Humanitas, gucure$i, 200t.
27
DE LA VRAJA LA \IRAJEAT.\
de gravitalie al vielii de la Dumnezeu .a trm. in centrul existen{ei nu mai std
Dumnezeu, ci omul, adicd se petrile trali-.laria de la teocentrism la antropocen-
trism". Similar spus: in ultimele doui secole" prin secularizare, ,,omt:J modem oc-
cidental iqi sustrage influenfei Bisericii propria sdndire, propria activitate qi pro-
pria via!6, pentru a- gi afi rma propria auttlnomie' 4.
Daci civilizalia cregtina l-a raportat pe om intotdeauna la Dumnezeu,
extrdgAndu-qi normele morale 9i principiile din Sfhnta Scripturd qi din TradiliacreqtinS, civilizalia tehnicd il raporteazl pe om la propriile sale sentimente 9i laexistenla sociali ;i culturald din momentul respectiv. Comportamentul omuluiapa(indtor civilizaliei tehnice se fundamenteazdpe aqa-numitul ,,cod ralional" qi
are in vedere satisfacerea unor nevoi imediate: ,,de aceea, civilizalia creqtind are uncaracter profund eshatologic, pe cdnd civllizalia tehnicd este strict orientatdspre prezent, spre lumea de aici"7.
Civtlizalia tehnici secularizati pornegte de la premisa cd omenireapoate trdi
^gi fErd Dumnezeu sau ftr6 acel Dumnezeu propovdduit de
Biseric6. in acelagi timp, secularizarea presupune, ca o consecinldinevitabild, descregtinarea lumii: in misura in care dispare forla integratoarea Bisericii, se clatini qi orientarea de pdni acum a societSlii, impreuni cu
valorile creqtine pistrate in gi prin Bisericd.TinzAnd cdtre scoaterea omului de sub tutela Bisericii, ,,secularizarca
cuprinde pe lAngd un aspect institu{ional gi juridic, un aspect cultural ce se
manifest[ prin urm[toarele tr[situri: emanciparea reprezentdrilor colectivefa
6Z
gdnp nu yS ',,gie1d ep e1oc,, pdnp gieppueJ fzeerrnasap rSg e-rec ,ecrlqod eleprpedielqrqelserd e"redrl u1 ,,pdecuroo ps ceJ n rS rliuaprus EzaJztprepuels erec ,eriec-npo qp eueru€xe op Fruelsrs up e1u8-elelxel :( ntEzruelullzep ol€ eJ€lc rcJgru lunspleuosred gier,L 'leriuelod ,ere,r.e ,erse3,ord drr ap arel{rq€Alos op rrJopcrpug epun)JolrJncsrJ e psrcerd seJenl€Ao ed r3 elelqrqzrlard ed elezeq olrpeJc nc .reJsuer1
nes pleyd ep eprder rs eluercge runrie:edo nJ 'unprec ep eJ3lruo nc eJercu€u-g eprrinl4sur rs elcupq irumcoy rerJorrreru zara8rals erds pugcnp
"alsece ol€o]
'e{cn4suoc ep opJ€pu€ls Jorumu€ eueundun nes (ecquepr eJerilec q cnpuoc eJ€c'ecrluepr elcerord nc 'elecuqe3erd urp rrncolq) rollmcolq e{cn-4suoc uud - orczlp-r?puels elesec :eydrlynur luns ?uerplloc El€nlce eelelercos urp eleyduexg
' e{ecnpe' orecrunruoc .luarusrge,r.rp rS e{ce4srp,lrcr.r,.re s,e1e1-puqs :rruetuop elle ur eJ€ru r€ru lol EJnspu o-lul purrye es _ ]uercgo ,Iqznerd'uuo;run 'prder 'ynqol8 3e4u1 ed uoleurnsuoo ep J€rrrnu eJeru eueoJ rnrrn eeJrl-Josep 'Iqrsod llnru relu lgc eu€un-uou rrSolouqe] Joun €eJrsoloJ ,rolunrieredoe 9nurluoc eereztlual' tJe nc 's,p1euoc c?w dr1 ep rnln8urle{Jeru rs mlnlueureS-€u€ru eleurSrpae4 'col ep ]ueJoJrpu 'rseelece luns ?leluerqure extz{tuJ nes JolrJ-olgJcnl elnuri 'rnlruorJeJur eateztueato rS rerqc eq 'elrcr,t.res rs elesnpo.rd csel-ugurgd rnynqol8 InsurluJ lo] od gc rnlnldeg efiiteJrJa ep glep etso ?el€lrFqrzlterdJer rnlnluerlc e^el ur snd oNe pJepu€ls lnsnpord eJec ur cru 1ndu4 ep p1e3e1 ,e1e1
-rTrqslncl€3 iduirl rselece uJ ecnpuoc rs ecugru rlod pugc otolrm-ut-anup eeJeercuud pund nES InurpF srrn€ € erec 'grurxeur piuercge i(1em1cn4s srcerd speog elseg1uli-1ndru8) qeztpmpuels {ueqc '(elpEi e1eo1ru1ued pcquepr eruroJrun
"l ep r"rqc
puru-rod) wztprcprre$ lueruegoduroc un nc lele?ue '(leleque el pugd rolesnpordlnleuier8 el ap) rynptepuels nrueu :s.pl€uoc ce61 drl ep eFrdrcuud ee;eger8ory-?r el ep efeutod elezrleuotiet-redrq orueporu rriplelcos € gmp BcrlrrJ
'elelueprcco runsuoc ep uiplercos ee.rezrleureqrc rS
eeJezrl€u]snput'eerzzuJexo{u nc eu€Iuaes erec leluour ep El€r4snpur erurT psueuro elso p101 '(eleuorirperl riplFnuroc lnzex ur u?Iun rnFlueruegoduroc elrcrlsrJ-el}ete} o1€o1?crye ''c1e reqrure; 1ryeS ep pieJ tcedser ,ugesnur ep ?i€J elelqelrd-so 'yeryrureg urlr.rds 'errepereurec 'elelqrqrsues) pego eleod e1 elllur€J u1 pleuorirp-€4 ?s€tu o oJ?c ed eleluerurlues gdrlc oeJA pqr€ Es pJqI ,ezaztletcos gs g.rq; ,ezes
-Je^uoc gs ?JqI 'pceeld rs p.reJo os rl ec eeec epeder gcugugru :€rnlsoce eereuori-curg irpugS n€ er€c IlreSeueur ep ]e]clp Iec olse ]rn-pooJ ]s€J ep Irniuel ro]soceroliueqc luueruegodruoJ'JolrJo]€runsuoc eiuerpeqo p*t"e- elelqrgzrrrerd'yetcos Io4uoc op Iolru oJ?ru un :oJ"ru pJecs €l (ol€luoprcco rriplercos ele oJeu-oricurg ap elewsru€ceur 'pcrur gJ€cs el 'glceger gplder oJrAJos no olu€m€lseJ optelefer 1e ereuoricury ep Inpou is,pleuoq cn dp ep euecrreus rolrrn-pooJ ts€JlnluaureSeueu urp elerdoc rcrJsrJolceJec'myn8olorcos 1r,l.r.4od
,ee,ye i.rn,roii",rgI3JEJ € 'erueporu 3l€lueprcco ruml Ie lueurspunJ ec '.,rrfe1ercos e eJezrpleuopceur.,3p ISc 'cr5e1d ep ureJ}xe ldecuoc un ?zeesuel rS ezal elsac€ ererd rez1q1 eSroegu€crJeru€ lnSolorcos 'erieldsur pllnur nc rS .rep .ecar rusneru8erd un nJ
"',,pryqolutD alozrtDln)as" o ti ,,o1o.tn1cuntuoc attfoazap,' o n_4uad ntoopald p.t1
'-:..
tS erepurlsap rS ad:el:-:led 'piuetcgerrr 3rrr[Lr€ t-r i-erfear ad gwzeq :lst:l$-eru erSolouqal'lerxls lur:-epnl'o,eleuuoJ JtsuluuLl
'leuorie-r sur un elsa arrr:eelllue Jeqea r?I\ rrrElrEeiueuedxe JoJgJIJo E a:e:
lnldrue ep Ie-] el uI elemlJolrJplseJrueur eluri uo':
Jolrzr^rpur rnlnlusureuoeluepuedepur rrqgip ru1
elrlceloo rolupluazarda.es ec leJnllnc lcadsu unee reztrelnles"'II JUes I g
nc gunerdurl'lligtarcose:eoler8elul €iroJ aredsrpiurcesuoc o BJ 'emep lrnpg^odord nezameeJlueuo pc usrua:d e1
Pl?luorJo ]crJls elss EJruun eJe EupSerc eriuzrp,r.n'rS ..yeuo{er poc" ynllunu-mlnruo plueueuoduo3e1 tS sluerurlues el?s alrlle$1per1 urp rS grqduc5'nezeuurnq €l euneeploli
-ord rS o]€lrlrlce eudord '
-co tttepotu lruuo"'erezul-uecodo4ue €l rusulueso;
?1s r€tu nu reiuelsrxe 1nr
Related Documents
