Top Banner

of 57

Curs Geriatrie Gerontologie

Apr 13, 2018

Download

Documents

ionelatri
Welcome message from author
This document is posted to help you gain knowledge. Please leave a comment to let me know what you think about it! Share it to your friends and learn new things together.
Transcript
  • 7/23/2019 Curs Geriatrie Gerontologie

    1/57

    KINETOTERAPIA GERIATRIE-GERONTOLOGIE(afectiuni reumatice)

    Geriatrie gerontologie

    Gerontologia reprezinta stiinta care studiaza din punct de vedere biologic omulvarstnic.

    Geriatria medicina omului varstnic definita ca tiinta ingrijirii varstnicului, cu

    invaliditate cronica, cu multiple probleme medicale i sociale. Scopul geriatriei optimizarea

    functiilor varstnicului cu stari de invaliditate.

    Varstele de involutie

    Pe parcursul vietii, omul, fiinta bio-psiho-sociala este influentat de ereditate, mediu i

    educatie, parcurgand trei etape importante:

    varsta a I-a !-"!#"$ ani % copilaria, pubertatea i adolescenta&

    varsta a II-a "!#"$-'( ani% tineretea, maturitatea, climacteriul&

    varsta a III-a de la '( ani pana la deces% presenescenta, senescenta.

    Varsta a III-a, varsta fragila, de involutie in care tipul fundamental de activitate

    devine adaptarea la un nou orar de activitati familiale i sociale.

    )arstele de involutie au o evolutie stadiala, importante fiind tipul fundamental de

    activitati i tipul caracteristic de relatii.

    Stadiul 1 - perioada de adaptare sau stadiul de trecere spre batranete 65-75 ani:

    perioada de oarecare fragilitate biologica.

    bolile de degenerescenta fac din aceasta o perioada de instrainare, aceasta cu atat maimult cu cat varstnicul traiete sentimentul inutilitatii sociale i al *abandonului+, data

    fiind criza de timp a copiilor deveniti adulti&

    scade productivitatea prin acumulare de oboseala i uzura interna ceea ce duce treptat la

    deteriorarea organismul i modifica functionalitatea psihica.

    Stadiul 2 stadiul batranetii medii 75-85 ani

    adeseori bolile degenerescente reduc mobilitatea.

    Stadiul 3 stadiul marii batraneti sau a longevivilor peste 85 ani

    Stagiul terminal - teama de moarte trece pe primul plan. a varstnici, moartea estedenumita stagiu terminal i incepe cu o boala ce se cunoate a fi fatala. Se diferentiaza trei

    fatete ale evenimentelor terminale:

    moartea biologica - se refera la procesele fiziologice i medicale, la degradarea

    progresiva ce se instaleaza prin boala&

    moartea psihologica - se eprima prin disolutia comportamentului, a contiintei de sine i

    a relatiilor cu cei din jur&

    moartea sociala.

    1

  • 7/23/2019 Curs Geriatrie Gerontologie

    2/57

    Biologia senescentei

    In termeni biologici senescentaeste reprezentata de procesele care au loc in perioadade postmaturitate a vietii unui individ, proces prin care scade treptat capacitatea organismului

    de a se adapta la variatiile mediului i prin care crete probabilitatea aparitiei mortii

    individului.In termeni medicali senescenta este reprezentata de procesele care transforma treptat

    i ireversibil un adult tanar sanatos intr-un batran infirm care progresiv este tot mai sensibil la

    majoritatea formelor de boli: infectioase, neoplazice i degenerative.

    Imbatranirea normala sau ortogera - modificari asociate varstei inaintate datorita

    pierderilor progresive celulare, care incep de obicei la varsta adulta, insa, datorita

    mecanismelor de compensare ale organismului, nu au implicatii functionale semnificative

    decat la pierderi celulare importante. In acest caz, varsta biologica a unui subiect se confunda

    cu varsta cronologica.

    Senescenta sau *imbatranirea normala+ a fost clasificata in:

    obinuita sau uzuala - proces de imbatranire insotit de scaderi tipice nonpatologice ale

    functiilor fiziologice&

    reuita - in care declinul fiziologic din cadrul procesului de imbatranire este minim sau

    chiar absent.

    Imbatranirea accelerata sau patologica - cand varsta biologica e mai mare decat

    varsta cronologica, i apar modificari morfo-functionale generate de posibilitatea aparitiei

    unei afectari ale organelor. actorii patologici ce duc la o imbatranire accelerata sunt: boli

    infectoase, degenerative, posttraumatice, neoplazii, toice, care se suprapun peste factorii

    genetici i cei de mediu ecosistem, sistem socio-cultural, tehnologic%

    Spre deosebire de imbatranirea patologica, imbatranirea fiziologica normala% este

    destul de cursiva, deoarece organismul apeleaza la rezervele compensatorii i parcurge forme

    de echilibrare proprii etrem de complee.

    Imbatranirea intarziata- cand varsta biologica e mai mica decat varsta cronologica

    cazuri etrem de rare%.

    Teorii ale senescentei/ecanismele imbatranirii sunt complee motiv pentru care in decursul timpului au

    fost lansate numeroase teorii ale imbatranirii. 0ctualmente eista doua categorii de abordare

    a teoriilor senescentei: imbatranirea - proces programat genetic&

    imbatranirea - rezultatul unei acumulari de leziuni critice la nivelul constituentilor

    celulari i tisulari.

    ! Teoriile genetice se bazeaza pe corelatia eistenta intre durata vietii unui individ icea a stramailor sai. 0ceasta teorie sustine ca imbatranirea este codificata in 012, senscenta

    i moartea fiind inscrise in gene, fiecare celula detinand propriul program de evolutie, care

    conduce in mod inevitabil la distrugera acesteia dupa un anumit timp. Informatia genetica pe

    care o contine celula prevede distrugerea ei in momentul cand a realizat un anumit numar de

    diviziuni dinainte stabilit.

    2

  • 7/23/2019 Curs Geriatrie Gerontologie

    3/57

    "! Teoriile lezarii sprijina implicarea acumularii de leziuni in procesul de imbatranirei sunt inrudite conceptual cu punctul de vedere dupa care rata viteza% metabolica este un

    determinant important al imbatranirii. In conformitate cu acest punct de vedere, metabolismul

    substratului energetic necesar sustinerii vietii are efecte negative asupra organismului, efecte

    ce produc imbatranirea.

    #! Teoria radicalilor liberi in procesul metabolic oidativ se produc radicali liberi. Incadrul metabolismului celular scade treptat capacitatea de neutralizare i eliminare a

    radicalilor liberi, acetia altereaza membranele organitelor celulare, determinand in timp

    moartea celulei.

    $! Teoria glicolizei este legata de utilizarea glucozei i a altor zaharuri in arderileinterne. 3ista glicoliza enzimatica i cea nonenzimatica care reactioneaza cu proteinele i

    acizii nucleici, produi finali ai glicolizei avansate, presupunandu-se ca ei determina o

    cretere a imbatranirii prin eliberare moleculara.

    %! Teoria mutatiilor somatice se presupune acumularea de leziuni de 012,inactivitatea genelor i moartea celulara. S-a constatat ca metabolismul 012 se altereaza cu

    inaintarea in varsta. 0celai metabolism este intarziat i de restrictia alimentara.

    &! Teoria acumularii aleatorii a erorilor sustine ca imbatranirea reprezinta un proceshaotic, neprogramat de distrugere a organismului prin acumularea la intamplare in cursul

    vietii a unor erori moleculare la nivel celular. 0ceste erori survin in cursul diviziunilor

    celulare i anume in momentul sintezei proteinelor, aparand in timpul transcriptiei i

    translatiei. 4a urmare, proteinele nu isi mai indeplinesc corect rolul, generand alterari

    metabolice cumulative, determinand in timp moartea celulei i in final eitusul.

    '! Teoria senescentei celulare reprezinta o abordare diferita a imbatranirii, ea avandloc la nivelul intregii celule.

    oificari fi*iologice in senescenta

    3

  • 7/23/2019 Curs Geriatrie Gerontologie

    4/57

    1eteriorarea fiziologica insoteste senescenta. Studierea efectelor imbatranirii asupra

    functiilor fiziologice reprezinta subiectul mai multor delimitari, astfel:

    consecintele fiziologice ale imbatranirii sunt greu de diferentiat de efectele suprapuse

    bolilor i de schimbarea stilului de viata&

    declinul fiziologic este foarte variabil intre diferite persoane, sau diferite organe isisteme la un individ. 1iferentele individuale se pot atribui factorilor etrinseci i

    procesului primar al senescentei&

    pierderile functionale in cursul senescentei reflecta diminuarea mecanismelor

    homeostazice de control, modificarile legate de varsta fiind in mod obisnuit maime in

    conditii de stres neputand fi demonstrate in stare de repaus.

    oificarile fi*iologice ma+ore o,serate in cursul im,atranirii

    .istemul osteoarticular

    Imbatranirea osteoarticulara reprezinta un proces involutiv normal, care nu trebuie

    confundat cu procesul artrozic de degenerare a articulatiei i include totalitatea modificarilor

    considerate ca normale la care este supus individul de-a lungul vietii. 0cest proces ireversibil

    este determinat genetic i este supus actiunii factorilor de mediu temperatura, presiune,

    umiditate, incarcare etc.% care genereaza multiple alterari:

    fisuri osteocartilaginoase&

    reactii locale iritativ-inflamatorii&

    depuneri de calciu&

    pierderea supletii capsuloligamentare, a elasticitatii tendinoligamentare&

    hipotrofii#retracturi musculare.

    0ceste alterari creeaza in timp conditii propice instalarii procesului artrozic.Involutia biologica la nivelul tesutului conjunctiv al aparatului locomotor, imbatranire

    ce se realizeaza din punct de vedere cantitativ i calitativ.

    Pierderile osoasese inregistreaza incepand cu a doua decada de viata, fiind invers

    proportionale cu capitalul osos conditionat genetic, geografic, alimentar i comportamental

    activitatea fizica%.

    Sub aspect cantitativ procesul de involutie osoasa incepe diferit in functie de se.a

    nivelul osului cortical, o pierdere lenta a masei osoase !.5 la !.(6 pe an% incepe de la

    aproimativ $! de ani la ambele see /azess 789").

    a seul masculin pierderile se realizeaza lent, regulat, la varsta de 9! de ani

    prezentandu-se o pierdere de " 6 din capitalul prezent la "! de ani.Indiferent de varsta, femeile au o masa osoasa mai mica decat barbatii i, cu cat se

    inainteza in varsta, acest decalaj se marete. a femei pierderile sunt inegale, la 8! de ani,

    femeia pierde circa $"6 din capitalul osos inregistrat la "! de ani. In general pierderile

    osoase pot fi raportate la trei etape:

    intre "!-(! de ani, pierderi lente i constante&

    intre ((-'( de ani, pierderi rapide, corelate cu activitatea endocrina&

    dupa varsta de '( de ani, pierderile de tesut osos devin mai lente comparativ cu etapa

    a II-a&

    1in punct de vedere calitativ structura osoasa este modificata cu posibilitati de

    reparatie osoasa reduse determinand instalarea in timp a osteoporozei osoase senile.

    Articulatiile.

    4

  • 7/23/2019 Curs Geriatrie Gerontologie

    5/57

    4u trecerea timpului au loc modificari in structurile articulare i periarticulare.0ceste

    modificari se pot datora imbatranirii, traumatismelor, proceselor patologice degenerative, dar

    cel mai probabil, o combinatie a acestor factori. 0ceste modificari factori vor infuenta

    postura i functia.

    0rticulatiile care unesc oasele craniului devin in general mai stabile cu varsta, fiind

    clasificate ca articulatii fie.Capsula articulara i ligamenteledevin rigide cu varsta din cauza creterii in formarea

    de punti in fibre de colagen i reducerea de fibre elastice. ;igidizarea capsulei articulare i a

    ligamentelor are efecte directe i indirecte privind amploarea i calitatea micarii. 0ceasta

    constituie un obstacol direct pentru mobilizarea articulatiei care, la randul sau, provoaca o

    deteriorare a calitatii informatilori aferente de la receptorii articulari. ;ezultatul final, micari

    lente i nesigure, micari necoordonate. 0ceasta combinatie face varstnici mai putin probabil

    sa se realizeze micari spontan pe amplitudinea completa de micare i 0rniel al7887,

    1ie?itt et al "!!", Iida i 0"!!", evangie @ 2orAin

    "!!(%

    embrana sinoviala sufera modificari odata cu inaintarea in varsta, de tipul

    inflamatiei nespecifice, sinovita senila, iar capsula articulara pierde din elasticitate, sefibrozeaza, reducand gradul de mobilitate in articulatie.

    Cartila!ului articular are o capacitate limitata de reparare in sine i acest lucru este

    diminuat in continuare la varstnici 1iamerman 7889,

    =randt "!!5, 0hmed et al"!!(, evangie @ 2orAin "!!(%. Imbatranirea normala determina o

    reducere a cantitatii i calitatii lichidului sinovial, ceea ce va contribuii *la deteriorarea

    cartilajului articular* 1iamerman 7889, =randt "!!5,

    0hmed et al "!!(, evangie @ 2orAin "!!(%.

    a nivelul cartilajului articular imbatranirea se traduce prin creterea gradului de

    hidratare i formarea de legaturi incruciate la nivelul colagenului de tip II, care determina

    reducerea proprietatilor elastice ale cartilajului articular, crescand astfel sensibilitatea acestuia

    la variatiile de presiune la care este supus.

    /odificari ale discurilor intervertebrale , cum ar fi pierderea de hidratare, rigiditate

    sporita i degenerare a colagenului, contribuie semnificativ la pierderea mobilitatii la nivelul

    a coloanei vertebrale cu varsta 4arola et al 788", 1i

  • 7/23/2019 Curs Geriatrie Gerontologie

    6/57

    /le0i,ilitate a ca1sulei articulare Rigiitatea ligamentelor

    2alitatea 3i cantitatea e lic4i sinoial 2alitatea e informatii e la rece1tori articulari

    Numarul relati e fi,re elastice

    Babel - /odificari la nivelul structurilor articulare induse de varsta

    Babel - /odificari ale cartilajului articular induse de varsta

    .istemul muscular

    1eteriorarea nivelului performantei musculare, evidentiata prin hipotonia i hipotrofiamusculara, incetinirea micarilor, pierdera fortei i oboseala prematura, este o trasatura

    definitorie a varstei a treia la fiintele umane. 0ceasta degradare este deseori insotita de

    incativitate sau afectiuni cronice, care vor afecta i mai mult performanta neuro-musculara.

    4a urmare, persoanele de varsta a treia, barbati i femei, prezinta limitari functionale in cazul

    mersului, ridicatului in stand, in ceea ce privete mentinerea echilibrului postural i la

    recuperarea dupa caderi, acestea ducand la dizabilitate.

    Sistemul muscular inregistreaza modificari sub forma:

    diminuarii volumului corpului muscular&

    ingroari ale septelor inter i intramusculare&

    reducerea patului capilar&

    reducerea glicogenului muscular&

    reducerea debitului circulator muscular&

    reducerea diferentei arteriovenoase musculare&

    creterea datoriei de oigen&

    alterari in captarea i eliberarea calciului in timpul contractiei musculare&

    scaderea capacitatii de lucru mecanic muscular&

    prag diminuat de oboseala musculara.

    6

    2ontinutul e a1a

    2alitatea 3i continutul 1roteoglicanilor Rugo*itatea su1rafetei

    Re*istenta la alunecare Grosimea

    Perfu*ia lic4iului sinoial

  • 7/23/2019 Curs Geriatrie Gerontologie

    7/57

    Babel - 3fectele imbatranirii la nivelul diferitelor niveluri ale unitatii motorii umane

    /ecanismele ce stau la baza acestor limitari sunt complee, dar alterarile in

    compozitia unitatilor motorii joaca un rol important. Pana la varsta de 9! de ani, intre $! i

    (!6 din forta musculara, masa musculara, motoneuronii alpha i miofibrile se pierd.

    Scaderea fortei musculareeste un important factor de evaluare a functionalitatii

    fizice la varsta a treia. In general, declinul fortei incepe in a treia decada de viata i se

    accelereaza in a '-a i a -a decada. /edia ratei de declin este de aproimativ 96 pe decada

    de viata

    Cnele trasaturi intalnite la batrani includ scaderi atat in masa musculara cat i in forta

    musculara i, de asemenea, schimbari in compozitia muchiului cu infiltrarea crescanda a

    tesutului adipos i a tesutului conjunctiv.

    1in punct de vedere fiziologic, pierdera fortei musculare se poate datora unei scaderi

    in abilitatea de a activa masa musculara eistente, o reducere in cantitatea de tesut muscular,

    i deci in numarul de punti acto-miozonice generatoare de forta, o scadere in forta dezvoltata

    de fiecare punte in parte, sau o combunatie intre cei 5 factori. Se pare ca abilitatea de a activa

    maimal unitatile motorii ramase se pastreaza bine la varstnici. 0trofia musculara i

    pierderea de proteine miofibrilare, pe de alta parte, sunt cauzate de o reducere a numarului de

    neuroni motori in maduva spinarii i de o incompleta reinervare a celulelor musculare

    denervate, ceea ce duce la o scadere consecutiva a numarului i marimii fibrelor musculare.

    Viteza de contractie i puterea musculara! a varstnici, contractia musculara in vivoreprodusa prin electrostimulare% este caracterizata prin contractie prelungita i (!6 perioada

    de relaare. Studii umane au aratat ca timpul de realizare a acelorai forte absolute i relativein cadrul contractiilor voluntare este mai indelungat i, deci, capacitatea de a genera forta

    eploziva putere% i de a accelera membrele este redusa oldvari et al. "!!!, rontera et al.

    "!!!%. 0ceste alterari au un efect negativ la nivelul reactiilor de protectie folosite inainte sau

    in timpul unei caderi. /ai multe studii au aratat ca, la varstnici, diferentele in ceea ce

    privete puterea musculara scheletala ar putea eplica mai multe in ceea ce privete functia i

    dizabilitatea, in special in timpul sarcinilor de intensitate mica, ca, de eemplu, mersul,

    comparat cu activitati de intesinate mai mare ca urcatul scarilor sau ridicarea de pe scaun.

    Rezistenta musculara! 0lterarile la nivelul muchiului aparute odata cu avansarea invarsta a adultului care pot contribui la scaderea rezistentei musculare includ reducerea

    aportului sanguin i a densitatii capilare, lezarea transportului de glucoza i, deci, a aportului

    de substrat energetic, densitate mitocondriala redusa, activitate redusa a enzimelor oidativei scaderea ratei de refacere a fosfocreatinei.

    7

    5nitatea motorie 6 Numar 3i 7 marimePro1rietati contractile 7 2ontractia 3i cu %89 tim1ul e rela0are2ornul anterior al mauei 6 Numarul e celule

    Nerii 1eriferici 6 :ite*a e conucere a neuronului motor;onctiunea neuro-musculara 6 ai com1le0a 3i neregulata/orta musculara 6 E0tremitati su1erioare 3i inferioare2ontractilitate 2ontractie inceataasa 6 La nielul segmentelor 3i al intregului cor1Numar fi,re 6 Ti1 I 3i IIRas1anire fi,re 6 Ras1anirea fi,relor e ti1 IITi1 fi,re Nici o sc4im,areAnuranta musculara locala 6 Anuranta< instalarea 1recoce a o,oselii

  • 7/23/2019 Curs Geriatrie Gerontologie

    8/57

    Masa musculara! actorii care contribuie la pierderea masei musculare odata cuvarsta par sa fie o reducere a numarului de fibre musculare, atat de tip I, cat i de tip II i o

    reducere a sectiunii transversale, predominant in zonele cu fibre de tip II& sectiunea

    transversala a zonelor cu fibre I pare sa fie bine mentinuta. 4um s-a mentionat mai sus, zona

    relativa procentajul de fibre de tip II zona mediana a ariei fibrelor de tip II% ocupata de

    fibre de tip II se reduce semnificativ odata cu varsta.Grasimea musculara Infiltratiie de tesut gras in muchiul scheletal este des intalnit la

    batrani i a fost asociat cu o mai mare incidenta a limitarilor de mobilitate.

    2om1o*itia cor1orala

    /odificarile cuprind scaderea masei corporale in principal ca rezultat direct al

    scaderii masei musculare, scadere concomitenta cu o cretere direct proportionala cu

    adipozitatea corporala. 0ceste modificari sunt determinante importante ale functiilor

    biologice i ale interventiei terapeutice la varstnic.

    /odificarile in compozitia corpului sun produse nu numai de procesul primar de

    inhibitie ci i de factorii etrinseci inactivitatea fizica, incarcarea alimentara, etc.%.

    =e*aa1tarea 1osturala

    0pare de obicei la batranii cu polipatologii i este caracterizata de: dificultati ale

    mersului& pierderea aptitudinilor posturale& situatii de dependenta.

    D alta caracteristica a dezadaptarii posturale este i sindromul regresiei psihomotrice

    care are ca i caracteristica generala dezechilibrarea spre inapoi, lucru care poate fi observat

    in orice pozitie. In diferite grade pot fi asociate bineinteles dificultati de mers, semne

    neurologice cu diminuarea reactiilor posturale i a celor de protectie.

    Pe plan fiziopatologic, acest sindrom poate fi considerat ca o decompensare a

    functiilor motrice complee, care sunt sub dependenta structurilor neuronale in mare parte

    subcorticale i responsabile de postura i micare. 2umeroase maladii cronice favorizeaza

    aparitia sa

    Ealuarea in geriatrie

    3ista diferite scale de evaluare globala a varstnicilor, Ainetoterapeutul fiind insa

    direct interesat in evaluarea capacitatii de efort, a fortei musculare, a mobilitatii articulare,echilibrului, stabilitatii i coordonarii

    Postura

    Postura alinierea segmentelor corpului i relatiile dintre acestea la un moment dat.

    Implica interactiuni complee intre oase, articulatii, tesut conjunctiv, muchii scheletici i

    sistem nervos, atat la nivel central i periferic. 4ompleitatea acestor interactiuni este

    evidenta atunci cand apar variatii de echilibru, controlul motor i deplasare in raport cu

    gravitatia.

    4u trecerea timpului fiecare organism este supus microtraumatismelor, accidentarilor

    i diferitelor patologii la nivelul tesuturilor conjunctive, muchii i a mecanisme de controlneural, ceea ce duce la modificari ale posturii.

    8

  • 7/23/2019 Curs Geriatrie Gerontologie

    9/57

    3ste important de mentionat ca modificarile posturalale, care apar odata cu inaintarea

    in varsta i caracteristicile lor sunt unice pentru fiecare individ. 1ei nu sunt prezente la un

    adult tinar, sanatos, aceste noi caracteristici nu sunt neaparat defecte. 0cestea pot indica

    compensarea normala pentru pierderea alinierii sau o deteriorare controlului

    neuromusculoscheletal. /ulte dintre acestea modificari au loc a lungul deceniilori nu poat fi

    ameliorate cu uurinta.3valuarea posturii se realizeaza, de obicei folosind firul cu plumb sau cadrul

    antropometric, cu pacientul in pozitie ortostatica, in cazul persoanelor varstnice aceasta

    modalitate poate intampina probleme din caza asocierii micarii de leganare.

    a varstnic evaluarea posturii se va realiza nu numai in stand i ezand, dar i in

    decubit in pat, mai ales la un pacient care este imobilizat din motive de

    boala sau accidentare.

    3ste deosebit de important de inspectat zonele de presiune, deasemenea trebuie

    acordata o atentie deosebita dezechilibrelor musculare datorate unor pozitionari prelungite.

    igura Postura varstnicului 89 ani%

    In general, factori implicatii in

    modificarea posturii cu inaintarea in varsta, pot

    fi : patologici, degenerativi sau

    traumatici, deasemenea modificarea posturii

    poate rezulta din cauza unor modificari musculo-scheletice sau neurologice primare, sau

    combinarea acestor modificari in sistemul neuromusculosAeletal.

    igura 7(." actorii care afecteaza postura i pt duce la caderi dupa Eauffman, 788!%

    oificari ale sc4eletului a0ial

    9

    Aferene

    SNC

    Eferene

    SistemulMusculosche

    letal

    Cderi

    Echilibrudinamic

    (mobilitate/mers)

    Postura

    static

    For muscularAmplitudine demicareCoordonare

    SNC feedbac!"A/cardio#ascularMedicaieControl hormonal

    $eficite

    %ra#itaie

    Mediu

  • 7/23/2019 Curs Geriatrie Gerontologie

    10/57

    In general, varsta asociaza postura cu numeroase modificari ale scheletullui aial.

    0ceste modificari apar ca urmare a procesului de uzura, eeistenta unor traume sau diferite

    patologii in cadrul sistemului neuromusculoscheletal.

    Babel 7(.7 - /odificarile scheletului aial asociate cu varsta i implicatiile lor clinice

    1in lateral, se pot observa: accentuarea cifoza toracale i fleia de old.

    Prin compararea imaginilor din posterior la varste diferite ig. 7(.$= i ig. 7(.(%, se

    observa: cifoscolioza cu etensia etremitatii superioare, old i genunchi in fleie i

    pierderea masei musculare la nivelul etremitatilor i trunchiului sunt evidente.

    3ste important de mentionat ca nu toate modificarile ar trebui sa fie clasificate ca fiind

    defecte sau anormale. Cnele dintre modificari pot fi normale, compensatorii rezultate din

    modificari neuromusculoscheletale, ale coloanei vertebrale, etremitatilor sau mecanisme de

    control central.

    Pozitia cu capul inainte, apare in special atunci cand eista o etensie crescuta a

    coloanei vertebrale cervicale superioare, poate fi rezultatul incercarilor corpului de a

    contracara o cifoza dorsala cauzata de vertebre toracice sudate intre ele.

    3fectul a osteoporozei vertebrelor asupra posturii este profunda, cu o abundenta de

    fracturi sau microfracturi.

    Spondilozele coloanei vertebrale sunt prezente la majoritate a oamenilor cu varsta de

    (( =adleF 789%. 0ceasta deteriorare poate include fatetele articulatiilor, pierderea inaltimiivertebrei, ingustarea canalului spinal, pierderea spatiului discului intervertebral, la nivelul

    marginii anteriore se formeaza puntii osoase i calcificarea a tesutului conjunctiv

    periarticular.

    10

    oificarile sc4eletului a0ial Im1licatii clinice

    2a1 inainte oificarea centrului e masa inaine< 1ot fi 1re*enteameteli in cau*a arterei ,a*ilare com1romise

    2ifo*a orsala Reucerea mo,ilitatii toracice< accentuarea 1roiectiesca1ulare< 1oate 1rooca 1atologii ale umarului

    A1lati*area coloanei lom,are Reuce e0tensia trunc4iului>3olului 1entru ritmulmersului

    Oca*ional cifo*a a coloaneilom,are

    Re*ultata in com1resia cor1ilor erte,rali< nu estereersi,ila!

    2re3terea loro*ei(cel mai es)

    Re*ultata in constrictia e0tensiei e trunc4i>3ol3ol 1entru ritmul mersului

    .colio*a Pote moifica ec4ili,ru? res1iratia 3i mo,ilitateae0tremitatilor!

  • 7/23/2019 Curs Geriatrie Gerontologie

    11/57

    4linic, aceste modificari pot cauza durere i reducerea mobilitatii coloanei vertebrale,

    in special al micarii de rotatie cu implicatii in modelul normal de mobilizare a etremitatilor

    in mersul normal.

    Babel /odificari ale posturii etremitatilor asociate cu varsta i implicatiile

    clinice ale acestora/entierea pozitiei *stad drept+ se realizeaza cu dificultate din cauza pierderii

    coordonarii fleiei i etensiei coloanei vertebrale.

    ;elatia dintre cifoza moderata pana la severa i performanta fizica evidentiaza faptul

    ca aceasta determina: viteza redusa de mers, urcatul scarilor i dificultati la ridicare.

    3fectele imbatranirii pe parcursul a "! de ani pot fi observate prin compararea

    imagini unui subiect la varsta de '! de ani pana la varsta de 85 de ani figura : 7(.5 i 7(.$%.

    A B C

    igura 7(.5 3valuarea posturii

    din lateral : 0 - '! ani, = - 9 ani, 4 - 85 ani

    11

    oificari sc4eletice alee0tremitatilor

    Im1licatii clinice

    .ca1ule 1roiectate sau a,use Alterea*a ritmmul normal sca1ulo4umeral?conucan la conitii e umar ureros

    2onstrictie > contractura acotului in fle0ie? mana ineiatie ulnara? egete in fle0ie

    Reuce e0tensia 3i functia mainii

    2ontracturi in fle0ia a 3olului(1iererea e0tinsiei 3olului la1o*itia neutra sau 88)

    Reuce lungimea 1asului< 1oate cre3te costurileenergice 1entru e1lasare 3i 1oate cre3te cerintele1riin controlul 1ostural? in s1ecial in ca*ul in caresc4im,area este unilaterala

    2ontracturi in fle0ia agenunc4iului (1ierereae0tinsiei genunc4iului la 1o*itianeutra sau 88)

    Reuce lungimea 1asului 3i accelerarea mersuluialgus moificari la 3ol?genunc4i? gle*na

    Reuce lungimea 1asului 3i accelerarea mers< 1oatecre3te costurile energitice 1entru e1lasare 3i 1oatecre3te cerintele 1riin controlul 1ostural? in s1ecialin ca*ul in care sc4im,area este unilaterala! Este eo,icei o cau*a e urere atorita eformarii mecanice3i 1resiunii asu1ra structurilor musculo-sc4eletice

  • 7/23/2019 Curs Geriatrie Gerontologie

    12/57

    A B C

    igura 7(.$ 3valuarea posturii din spate : 0 - '! ani, = - 9 ani, 4 -

    85 ani

    /enz i /unteanu "!!(% au stabilit valabilitatea indicelui de postura

    a picioarelor la persoanele in varsta varsta medie 9.' ani%. Indicele implica evaluarea

    posturii in pozitie bipeda relaata urmarind opt criterii: capul talar, pozitia maleolelor, semnul>elbing unghiul de insertie a tendonului lui 0hile pe calcaneu%, pozitia calcaneului in

    planul frontal, pozitia articulatiei talonaviculara, arc medial longitudinal, marginea laterala a

    piciorului i abductia#adductia piciorulu. /enz et al "!!(% au raportat asocierii semnificative

    intre indicele de postura a piciorului i viteza de mers, precum i deficiente de echilibru.

    Interventie clinice trebuie sa fie intreprinse in cazul modificarilor posturale care

    provoaca durere, impideca functia sau sunt susceptibile sa conduca la afectarea in viitor.

    oificarii la nielul toracelui

    In majoritatea cazurilor, modificarile clinice sunt minore i nesemnificative pana in

    decada a )I-a, spre sfaritul decadei )I i inceputul decadei )II intalnim in practica clinicadiferite aspecte:

    largirea bazei cutiei toracice, torace in butoi sau in clopot&

    cifoze, cifoscolioze&

    largirea progresiva a unghiului epigastric&

    largirea moderata a spatiilor intercostale&

    diminuarea lent-progresiva a amplitudinii cutiei toracice in cadrul ciclului respirator

    de la (,' cm in medie in decada )I la ",8 cm in decada G&

    Radiologic apar modificari!

    marirea moderata a spatiilor intercostale&

    calcificarea cartilajelor costale: $(6 in decada )I, 896 in decada IG-G&

    artroze ale articulatiilor costovertebrale i intervertebrale toracice.

    a varsta a treia aparitia afectiunlor reumatismale, avand cauze leziunile de la nivelul

    articulatiilor, ce pot avea caracter inflamator sau degenerativ, evidentiaza prezenta unor

    modificari importante a starii generale.

    Tesuturile moi forta musculara

    /odificarea posturii cauzata de modificari ale tesuturilor moi, poate fi un rezultat al

    unor leziuni anterioare, care au alungit sau ridigizat tendoanele, ligamentele i capsula

    articulara. Suplimentar aceste modificari pot pot conduce la modificari posturale.

    ungimea muchilor poate sa creasca sau sa scada. 3ista o pierdere de fibremusculare, care ar putea sa conduca la forta musculara redusa

    12

  • 7/23/2019 Curs Geriatrie Gerontologie

    13/57

    Hone de importanta deosebita sunt muschii triceps sural, fleia oldului i

    genunchiului, abductorii i addcutorii oldului, mai ales dupa chirurgia de old.

    In general, pacientul trebuie sa adopte o pozitie de decubit dorsal deoarece pozitia de

    decubit lateral in fleie poate duce la dezechilibre musculare. In decubit lateral pe partea

    operata vor suferi o alungire abductorii oldului contralateral, iar abductorii oldului de partea

    ipsilaterala se vor scurta. 0ceste dezechilibrele musculare vor deveni semnificative inmomentul recuperarii, cand pacientul va incerca mobilizarea i deplasarea independenta,

    acestea pot contribui la un mers Brendelenburg.

    Scaderea fortei musculare este asociata cu modificarile posturale, astfel

    prezenta unei cifoze importante va determina scaderea fortei musculare. Scaderea fortei

    muchilor gambei asociata cu insuficienta stabilizatorilor scapulothoracici poate contribui la

    creterea posturii cifotice i pierderea echilibrului, mai ales cand se deplaseaza inainte

    etremitatea superioara.

    Am1lituinea e mi3care

    Ddata cu varsta, pierderea amplitudinii de micare diminua capacitatea de a efectua

    activitatile de baza de zi cu zi, ocupationale i activitati de recreere.

    Pierderea amplitudinii de micare cel mai probabil sa apara la: fleia, etensia i

    indoirea laterala a coloanei cervicale& fleia, etensia i indoirea laterala a coloanei toracice i

    lombare& fleie, abductie i rotatie in umar& fleie i etensie cot& pronatie i supinatie

    antebrat& toate micarile din mana i articulatia mainii& fleia, etensia, abductia, adductia,

    rotatia oldului& fleia i etensia genunchiului& fleia i etensia gleznei& toate micarile

    piciorului.

    13

    Micarea"in grade# media $ S%&

    Varsta

    @ $8 '% 5mar - a,uctie $ C ' C "8Dol - fle0ie "" C " 8% C 8Dol - e0tensie "" C ' C Genunc4i - fle0ie #$ C 88 C "8Gle*na - fle0ie "% C & C G4e*na - e0tensie %& C & #% C %2erical - fle0ie %8 C # C

    2erical - e0tensie " C % %8 C %Lom,ar - fle0ie $' C ' "% C 8Lom,ar - e0tensie C 8 8 C &

  • 7/23/2019 Curs Geriatrie Gerontologie

    14/57

    Babelul - 3emple de valori ale amplitudinii de micare care se pot estima la varstnici.

    1ei femeile au de obicei o mobilitate articulara mai mare decat barbatii, aceasta nu

    este conforma in toate articulatiile i pentru toate grupele de varsta. 1in acest motiv, nici o

    incercare nu a realizat valori separate in functie de gen.

    Persoanele in varsta au, in general dificultati la mers rapid, urcat scari, pozitia

    ghemuit i reechilibrarea dupa pierderea echilibrului. ;educerea amplitudinii de micare

    pentru toate micarile din segmentul lombar& etensie, fleie i rotatie de old& fleia

    genunchiului& fleia gleznei, contribuie la problemele amintite anterior. In etremitatile

    superioare, limitarea de mobilitate este de natura sa faca imposibila efectuarea activitati de

    rutina de zi cu zi ca: imbracatul, hranit i igiena personala.

    Ealuarea mersului

    Cn aspect important este reprezentat de modificarea mersului la varstnic, care are

    unele caracteristici:

    pai scurtati&

    baza larga de sustinere i aplecare usoara in fata la barbati&

    leganat, baza redusa de sustinere i antefleie la femei&

    lentoare cu creterea bazei de sprijin biped&

    scaderea rotatiei bazinului&

    scaderea amplitudinii articulare&

    tulburari de echilibru.4u cat gradul de mobilitate a centrului de greutate stanga#dreapta, sus#jos este mai

    crescut, cu atat consumul energetic in mers este mai mare. /ersul senil tarit, cu pai mici%

    reprezinta o incercare refle compensatorie de scadere a consumului energetic.

    Ealuarea in eerea eterminarii e0istentei sinromului e e*aa1tare1osturalava cuprinde urmatoarele aspecte:

    reactiile de adaptare posturala i de protectie refleul gata pentru saritura%, prin

    intermediul unor impingeri efectuate la nivelul toracelui, in pozitie ortostatica&

    capacitatea de a mentine o pozitie unipodala cu sau fara ajutor i durata mentinerii

    acestei posturi&

    calitatea musculaturii membrelor inferioare, mobilitatea articulatiilor tibiotarsiene iintegritatea piciorului&

    transferul din aezat in ortostatism i invers&

    echilibrul dinamic din timpul mersului.

    Semnele comportamentale sunt dominate debradifrenie

    2lasificarea arstnicilor in functie e nielul actiitatii fi*ice

    4onform tipologiei elaborate de catre . Spirduso, eista urmatoarele categorii de

    persoane varstnice:

    14

  • 7/23/2019 Curs Geriatrie Gerontologie

    15/57

    )arstnici aflati intr-o ecelenta conditie fizica. 0ceste persoane sunt adesea performante

    pe plan sportiv, practica activitati in timpul liber i sunt de multe ori un model demn de

    urmat.

    )arstnici aflati intr-o buna conditie fizica. 0u o capacitate fizica peste cea a multor

    persoane de varsta mai tanara care nu practica nicio activitate fizica.

  • 7/23/2019 Curs Geriatrie Gerontologie

    16/57

    cvasipermanenta, surda, nocturna, la nivelul coloanei vertebrale, centurilor,

    epifizelor oaselor lungi in osteoporoza, boli sanguine maligne&

    in repaus i nocturna in patologia osoasa inflamatorie, infectioasa, tumorala&

    declanata de efort in osteomielita cronica, tuberculoza osoasa.

    caracter profund.

    %urerea musculara mialgia% simptom frecvent descris in diferite situatii

    patologice inflamatorii, infectioase, imune, tumorale, traumatice, metabolice, etc%, cu mai

    multe aspecte:

    spontana in repaus&

    provocata in timpul sau dupa un efort fizic, la palparea maselor musculare&

    difuz predominant la grupele musculare mai intens solicitate&

    durata variabila ore, zile, permanenta.

    %urerea reumatismala elementele definitorii:

    intensitatea variabila, influentata i de statusul psiho-emotional&

    localizarea sugereaza structurile afectate articulatie, os, muchi, tendoane,

    ligamente, nerv%, fiind uor de precizat cand sunt afectate tesuturile superficiale sau

    articulatiile etremitatilor, se precizeaza eact localizarea, la nivelul caror articulatii,

    cu sublinierea simetriei daca este cazul%&

    iradierea diferita, putand fi precizata sau nu durerea difuza%&

    caracterul orienteaza diagnosticul artralgia apare in suferinta articulara, arsura sau

    intepatura insotesc neuropatia, durerea intolerabila neasociata efortului fizic sugereaza

    componenta emotionala intensa&

    prezenta sau absenta durerii in repaus in a doua jumatate a noptii uneori trezind

    bolnavul din somn% se coreleaza cu caracterul inflamator, respectiv mecanic. 1urereainflamatorie apare in patologia reumatismala inflamatorie iar cea mecanica, absenta in

    repaus, apartine tabloului clinic al reumatismului degenerativ sau afectarii locomotorii

    traumatice&

    daca este sau nu influentata de medicatie, i care este medicatia care amelioreaza

    durerea&

    simptomele care insotesc durerea.

    Limitarea e mo,ilitate semn frecvent in patologia reumatismala. 3ste oincapacitate functionala, consecinta directa a pierderii brute in rupturi de tesuturi moi% sau

    progresive leziuni reumatismale inflamatorii% a mobilitatii la nivelul segmentelor aparatuluilocomotor, secundare durerii, contracturii musculare, retracturii tesuturilor moi, deteriorarii

    ireversibile articulare anchiloze%.

    Reoarea senzatia de disconfort, de *intepenire+ pe care pacientul o resimte candii mobilizeaza articulatiile dupa o perioada de repaus fizic peste 7 ora%.

    intensitatea este variabila:

    medie, se rezolva in cateva minute&

    severa se poate rezolva doar in ore poliartrita reumatoida, polimialgia

    reumatica%.

    durata:

    16

  • 7/23/2019 Curs Geriatrie Gerontologie

    17/57

    este relativ scurta, sub 5! minute, cu senzatia de dezruginire articulara

    matinala sau dupa repausul prelungit peste 7 ora in patologia reumatismala

    degenerativa&

    in bolile inflamatorii durata are valori peste aceasta limita.

    in afectiunile articulare degenerative, redoarea are tendinta de etindere la

    articulatiile vecine celei afectate, ameliorandu-se dupa cateva zile.

    2ontractura musculara definita ca scurtare a fibrelor tesutului moale muchi,structuri conjuctive% care imbraca o articulatie, cu limitarea amplitudinii de micare la nivelul

    articulatiei respective.

    Bipuri clinice de contracturi:

    antalgica de aparare% cu rol de a bloca o articulatie dureroasa&

    algica primara, cu punct de plecare la nivelul muchiului&

    analgica miostatica, miotatica, congenitala.

    D forma speciala de contractura este spasmul localizat cu precadere la nivel facial.

    4ontractura musculara este uneori in bolile miotonice% acompaniata de redoare, cudificultate de relaare.

    .caerea locala a fortei musculare, este consecinta durerii reumatismale de cele maimulte ori. D diminuare reala apare doar miopatiile inflamatorii, cu localizare pereferentiala in

    regiunile proimale ale membrelor.

    .inromul algo-functional al coloanei erte,rale

    2oloana erte,rala este formata din 55-5$ segmente osoase avand 5$$ suprafete

    articulare, "$ discuri intervartebrale, 5'( de ligamente, iar asupra coloanei vertebraleactioneaza 5! muchi cu actiune directa.

    ;egiunile coloanei vertebrale sunt:

    regiunea cervicala vertebre&

    regiunea toracala 7" vertebre&

    regiunea lombara ( vertebre&

    regiunea sacrococcigiana 8-7! vertebre unite intre ele.

    Primele trei regiuni sunt mobile, vertebrele manifestand o anumita mobilitate una fata

    de alta. /obilitatea colanei vertebrale intr-o regiune realizandu-se prin insumarea mobilitatii

    dintre doua vertebre pe intreaga regiune, mobilitatea coloanei vertebrale se realizeaza prin

    insumarea mobilitatii tuturor regiunilor. ;egiunea sacrococigiana este rigida, nu are nici ungrad de mobilitate.

    4onsiderand coloana vertebrala in ansamblu, amplitudinile de micare sunt:

    fleie 77!- 75(

    etensie (!- (

    lateralitate '!- 9!

    rotatie (- 7!(.

    Pozitia functionala ! zero% a coloanei vertebrale prezinta curburi fiziologice dupa

    cum urmeaza:

    segmentul cervical are o curbura de tip lordoza de aproimativ 5'&

    curbura toracala de tip cifoza, aproimativ 5(&curbura lombara de tip lordoza, aproimativ $!- (!&

    17

  • 7/23/2019 Curs Geriatrie Gerontologie

    18/57

    0ceste valori sunt obtinute prin comparatie cu o linie orizontala imaginara a

    platourilor intervertebrale, cand coloana vertebrala este dispusa vertical.

    1in punct de vedere anatomofiziologic i biomecanic fiecare segment al coloanei

    vertebrale este distinct, determinat de rolul pe care il are la nivelul respectiv. In totalitatea lor

    segmentele coloanei vertebrale asigura sustinerea greutatii corpului i micarea acestuia.

    .inromul algo-functional cerical

    a persoanele varstnice, in cadrul sindromului algo-functional, pot fi intalnite afectini

    cu etiopatogenie diferita: inflamatie acuta, cauza mecanica, tumorala, infectioasa,posttraumatica, etc.

    0stfel la nivel cervical inferior principalele cauze de durere sunt:

    Cnco-discartroza, artroza articulatiilor interapofizare posterioare&

    Poliartrita reumatoida, ce poate provoca subluatia atlanto-aoidiana, fractura apofizei

    odontoide, sau ruperea aliniamentului vertebral normal&

    Spondilitele seronegative spondilita anchilozanta, artrita psoriazica%&

    Braumatismele vertebrale&

    >ernia discului intervertebral,

    Dsteomielita&

    Bumori primitive sau metastaze vertebrale&

    0bcesul epidural.

    4auze, a caror gravitate este mult redusa, dar in care durerea este la fel de intensa i

    stanjenitoare, pot fi reprezentate de:

    contractura musculara paravertebrala cervicala acuta&

    fibrozitele localizate&

    tendinita sternocleidomastiodianului&

    infectii faringiene&

    nevralgia occipitala 0rnold.

    Ealuarea 1acientului cu sinrom algo-functional

    4ervicalgiile acute au de cele mai multe ori la origine cauze degenerative ale

    discurilor intervertebrale i apofizelor articulare posterioare, hipertrofia apofizelor unciforme,

    localizate la nivelul ultimelor vertebre cervicale 4(, 4', 4.

    durerea este localizata in regiunea cervicala, poate iradia in vecinatate sau la distanta i

    induce contractura musculaturii scheletice se inchide un cerc vicios in care durerea

    intiala provoaca contractura musculara de aparare, contractura musculara ce va devenii

    ea insai sursa generatoare de durere%&

    aparitia in mod brutal a unei dureri cervicale violente la un paciant cu poliartrita

    reumatoida poate ridica suspiciunea unei fracturi a apofizei odontoide, sau o subluatie

    atlanto-aoidiana.

    18

  • 7/23/2019 Curs Geriatrie Gerontologie

    19/57

    Inspectia se evidentiaza o pozitie antalgica a capului care poate sa fie inclinat

    lateral, fie in rotatie, fie in fleie.

    Palparea

    evidentiaza modificari ale tonusului musculaturii paravertebrale, de intensitate variabila,

    de la o simpla cretere de tonus pana la o contractura puternica etrem de dureroasa&se depisteaza puncte de maima sensibilitate dureroase *puncte trigger+ la emergenta

    nervului supraspinos, a nervului subspinos, insertiile musculare de pe partea mediala a

    omoplatului, etc%.

    Mobilitatea coloanei vertebrale cervicale

    3ste cel mai mobil segment, micarile posibile in acest segment sunt:

    fleia etensia capului aceste micari insumeaza mobilitatea in toate articulatiile

    acestui segment. Se realizeaza o amplitudine in fleie de 5! - $(, din care primele "!

    sunt in articulatia atlantooccipitala. Se masoara cu goniometre speciale sau prin evaluara, in

    centimetrii, a distantei dintre diferite repere anatomice&

    indicele menton stern 2 J !% evaluarea fleiei

    Pacientul in ortostatism sau aezat, eecuta fleia capului, incearcand sa atinga sternul

    cu barbia. Se masoara distanta dintre barbie i stern in cm. Se are in vedere ca felia

    antreneaza i coloana vertebrala dorsala pana la 1(.

    indicele occiput perete 2 J !% evaluarea etensiei

    Pacientul in ortostatism cu spatele la perete, eecuta etensia capului, incercand sa

    atinga peretele cu occiputul. Se masoara distanta dintre perete i occiput in centimetrii.

    inclinarea laterala, masoara $!- $(, din care 7(- "!in articulatia atlantooccipitala&

    distanta acromion tragus

    Pacientul in ortostatism sau aezat, se masoara distanta dintre acromion i tragus,

    pacientul eecuta micarea de inclinare laterala spre stanga, se masoara din nou distantadintre acromion i tragus in centimetrii. a fel se eecuta i in cazul inclinarii laterale spre

    dreapta. In mod normal diferenta intre rezultul obtinut initial i cel obtinut dupa ce sa

    eecutat inclinarea laterala trebuie sa fie de aproimativ K din rezultatul initial.

    aprecierea unghiului $!- $(

    Pacientul in ortostatism sau aezat, eecuta inclinarea laterala a capului spre stanga.

    Se masoara unghiul format de linia arcadelor cu linia orizontala a umerilor in grade. Se

    urmarete pozitia umerilor sa fie fia.

    rotatia capului stanga dreapta% are o amplitudine de $(- !, fara participarea

    articulatiei atlantooccipitale cu al carei aport amplitudinea crete&

    circumductia, este o micare combinata.

    Testarea fortei musculare

    grupele musculare din acesta regiune.

    '(amenul radiografica coloanei vertebrale poate evidentia semne cum ar fi:

    in spondilodiscartroza reducerea lordozei cervicale, osteoscleroza suprafetelor

    articulare ale apofizelor posterioare, pensarea spatiului intervertebral, hipertrofia

    apofizelor unciforme.

    O,iectiele 3i mi+loacele fi*io-Finetotera1iei in cericalgia acuta sau su,acuta

    ameliorarea durerii& ameliorarea contracturi musculare.

    19

  • 7/23/2019 Curs Geriatrie Gerontologie

    20/57

    imobilizarea cu ajutorului unei minerve corect aplicata la nivelul segmentului

    vertebral afectat i mentinuta "$ de ore.

    posturarea antalgica respectata pe durata tratamentului, cand se renunta la minerva&

    criotrerapie masaj cu gheata in scopul relaarii musculare i a blocarii

    conductibilitatii nervoase. Se maseaza corpul muscular contracturat, insertiile sale i

    punctele trigger, (-7! minute de mai multe ori pe zi&

    masaj sub forma mobilizarii tesuturilor moi, miofasciale i presiuni eercitate pe

    insertiile musculare, se vor evita presiunile la nivelul spatiilor interspinoase, pe

    ligamentul nucal, la emergenta nervului 0rnold&

    electroterapia in scop antalgic inca din stadiul acut:

    curenti de joasa frecventa curenti diadinamici 411, curenti BrLebert, stimularea

    electrica neurala transcutanata B32S, etc%.

    - intensitatea curentului are mare importanta i va fi dozata intodeauna in functie de

    pragul de sensibilitate la durere al bolnavului, in aplicatiile de lunga durata peste "!

    minute%, indiferent de forma curentului utilizat, sensibilitatea va fi la prag sau chiar

    uor sub prag. Pentru aplicatii speciale de 441 pe punctele trigger, se folosescintensitati supraliminare cu durata scurta 7-" minute&

    - folosirea curentului galvanic, in special in ionogalvanizare se impune respectarea

    normelor metodologice compresa personala, apa distilata, solutie medicamentoasa

    adecvata, solutii de protectie, durata mare a procedurii, postura relaanta a

    pacientului&

    - electrostimularea prin tehnica B32S se realizeaza cu curenti rectangulari de joasa

    frecventa a caror frecventa este variabila de la 7! "!! >z, durata fia a fiecarui

    impuls i intensitate variabila. 3lectrozii se aleg in functie de regiunea de tratat i se

    aplica pe punctele de durere la mica distanta unul de altul sau negativul pe punctul

    de maima durere i pozitivul paravertebral la nivelul radacinii spinale

    corespondente. 1urata tratamentului este foarte mare ore, zile%.curenti de inalta frecventa ultrasunetul sub forma ultrasonoforezei cu hidrocortizon in

    camp semimobil cu intensitate de !,' - !,9 #cm"i durata de ( - ' minute.

    20

    Protocol e fi*io-Finetotera1ie n cericalgie - staiul acut

    O,iectie 3i mi+loaceRefacerea mo,ilitHii actie a coloanei cericale

    ameliorarea urerii