Top Banner
Cavitatea orală, faringele, esofagul și stomacul
121

Curs 4-Digestiv I Eugen Radu (1).ppt

Oct 25, 2015

Download

Documents

curs digestiv
Welcome message from author
This document is posted to help you gain knowledge. Please leave a comment to let me know what you think about it! Share it to your friends and learn new things together.
Transcript
Page 1: Curs 4-Digestiv I Eugen Radu (1).ppt

Cavitatea orală,faringele, esofagul și

stomacul

Page 2: Curs 4-Digestiv I Eugen Radu (1).ppt

Sistemul digestiv

• Alcătuit din tub digestiv și organe asociate

• Tubul digestiv – Segmente: cav. orală, faringe, esofag,

intestin subțire și gros, canal anal;– Perete + lumen;

• Organe asociate:– Organele din cav. bucală – limbă, dinți– Glande anexe: salivare, pacreas, ficat,

vezică biliară

Page 3: Curs 4-Digestiv I Eugen Radu (1).ppt

Cavitatea orală – repere anatomice

Structură generală:1. Vestibul

• Arcade dentare• Dinţi

2. Cavitate bucală propriu-zisă• Tavan (palat dur şi moale)• Podea (planşeu)• Limba• Istm buco-faringian

Page 4: Curs 4-Digestiv I Eugen Radu (1).ppt

Structură histologică generală

1. Mucoasa oralăa. Epiteliu: pavimentos stratificat

ne- , para- sau (orto-)keratinizatb. Membrană bazalăc. Lamina propria: ţesut conjuctiv lax sau

dens semiordonat

2. Submucoasa: ţesut conjunctiv cu gl. salivare minore şi/sau ţes. adipos

Page 5: Curs 4-Digestiv I Eugen Radu (1).ppt

Structură histologică generală

3. Musculara: fibre musculare striate

4. Structuri subiacente (profunde): os,

piele, mucoasa respiratorie

Page 6: Curs 4-Digestiv I Eugen Radu (1).ppt

Varietăţi de mucoasă orală

1. Mucoasă de acoperire

2. Mucoasă masticatorie

3. Mucoasă specializată

Page 7: Curs 4-Digestiv I Eugen Radu (1).ppt

Mucoasa de acoperire

• Localizare obraji buze mucoasa alveolară planşeul bucal faţa ventrală a limbii palatul moale

Page 8: Curs 4-Digestiv I Eugen Radu (1).ppt

Mucoasa de acoperire – continuare

• Mucoasa: Epiteliu pavimentos stratificat nekeratinizat,

gros, cu 3 straturi celulare:- stratul celulelor bazale- strat intermediar (spinos)- strat superficial

Epiteliul se descuamează și se înnoiește la aprox. 12 zile

Alte tipuri celulare:- melanocite – în stratul bazal- celule Langerhans- celule Merkel (neuroendocrine?, citoplasmă clară)- limfocite intraepiteliale

● Membrană bazală

Page 9: Curs 4-Digestiv I Eugen Radu (1).ppt

Mucoasa de acoperire – continuare

• Lamina propria: ţesut conjunctiv lax cu:

- vase sangvine şi limfatice- terminaţii nervoase libere şi corp. Meissner

papile:- rare şi puţin adânci, cu excepţia mucoasei

alveolare

Page 10: Curs 4-Digestiv I Eugen Radu (1).ppt

Mucoasa de acoperire – continuare

• Submucoasa: ţesut conjunctiv lax:

- fascicule de fibre de colagen- fibre elastice

glande salivare minore:- buze, limbă, obraji, palat moale- tubuloacinare; seroase, mucoase, mixte

vase de sânge, nervi lipseşte pe faţa ventrală a limbii

Page 11: Curs 4-Digestiv I Eugen Radu (1).ppt

Palat moale, col. HE

Page 12: Curs 4-Digestiv I Eugen Radu (1).ppt

Mucoasa masticatorie

• Localizare gingii și palatul dur

• Mucoasa: Epiteliu pavimentos stratificat keratinizat

(palatul dur) sau parakeratinizat (gingii) Ep. pavimentos stratificat parakeratinizat

- stratul celulelor bazale- strat spinos- strat granular (minim)- strat superficial – nuclei prezenți

Page 13: Curs 4-Digestiv I Eugen Radu (1).ppt

Mucoasa masticatorie – continuare

• Lamina propria: strat papilar:

- papile ţes. conjunctiv profunde şi dese- vase sangvine, teminaţii nervoase libere,

corpusculi Meissner

strat reticular:- ţesut conjunctiv dens semiordonat- la nivelul gingiilor fibrele de colagen se

continuă cu cele din periost

Page 14: Curs 4-Digestiv I Eugen Radu (1).ppt

Mucoasa masticatorie – continuare

• Submucoasa: prezentă numai la nivelul palatului dur anterior - ţesut adipos posterior – glande salivare minore ce

se continuă în palatul moale

Page 15: Curs 4-Digestiv I Eugen Radu (1).ppt

Palat dur, col. HE, ob. 40x

Page 16: Curs 4-Digestiv I Eugen Radu (1).ppt

Mucoasa specializată

• Localizare: faţa dorsală a limbii prezintă papile şi muguri gustativi

Page 17: Curs 4-Digestiv I Eugen Radu (1).ppt

Buzele

• Ax musculo-conjunctiv: fibre musculare striate – mm. orbiculari

ai buzelor glande salivare minore adipocite vase sangvine şi fibre nervoase toate incluse în ţesut conjunctiv

Page 18: Curs 4-Digestiv I Eugen Radu (1).ppt

Buzele - continuare

• Faţă externă: piele - ep. pavimentos stratificat

keratinizat, foliculi piloşi, glande sebacee, glande sudoripare

la comisuri – granulele Fox-Fordyce

Page 19: Curs 4-Digestiv I Eugen Radu (1).ppt

Buzele - continuare

• Faţă internă mucoasă orală de acoperire

• Roşul buzelor (vermillion) ep. pavimentos stratificat keratinizat

subţire reţea vasculară bogată

Page 20: Curs 4-Digestiv I Eugen Radu (1).ppt

Buză, col. HE

Page 21: Curs 4-Digestiv I Eugen Radu (1).ppt

Obrajii

• Faţă externă: piele• Faţă internă: mucoasă orală de

acoperire submucoasă – numeroase gl. salivare ţesut adipos, uneori sub formă de

lobuli – bula grăsoasă Bichat aderenţă la musculatura buccinatorie

prin ţesut conjunctiv neordonat

Page 22: Curs 4-Digestiv I Eugen Radu (1).ppt

Obrajii - continuare

• Organul juxtaoral Chievitz: localizat în spaţiul bucotemporal,

medial de ramul ascendent mandibular insule de celule epiteliale cu aspect

scuamos într-o stromă conjunctivă densă, cu terminaţii nervoase libere

funcţii presupuse: neuroendocrine, senzoriale

Page 23: Curs 4-Digestiv I Eugen Radu (1).ppt

Organul juxtaoral Chievitz

Page 24: Curs 4-Digestiv I Eugen Radu (1).ppt

Palatul şi uvula

• Palatul dur: acoperit de mucoasă masticatorie cu

falduri fixe. posterior, glande salivare mucoase

• Palat moale: versant bucal cu EPSNK versant faringian cu epiteliu

pseudostratificat cilindric ciliat (respirator)

ax cu fibre musculare striate• Uvula

similară histologic palatului moale

Page 25: Curs 4-Digestiv I Eugen Radu (1).ppt

Palatul dur, moale și uvula

Page 26: Curs 4-Digestiv I Eugen Radu (1).ppt

Limba

• Ax muscular: fibre musculare striate perpendiculare

unele pe celelalte aparţin muşchilor extrinseci (genioglos,

hioglos) şi intrinseci (m. lingual) alternează cu glande salivare minore,

celule adipoase, numeroase vase sangvine, fibre nervoase

• Faţă ventrală: mucoasă orală de acoperire(EPSNK)

• Faţă dorsală: mucoasă specializată

Page 27: Curs 4-Digestiv I Eugen Radu (1).ppt

Limbă, col HE, ob. 4x

Page 28: Curs 4-Digestiv I Eugen Radu (1).ppt

Limba – faţa dorsală

• Repere anatomice: bază, separată prin “V”-ul lingual (sulcus

terminalis) de corpul şi vârful limbii foramen cecum –

vestigiu al canalului tireoglos

Page 29: Curs 4-Digestiv I Eugen Radu (1).ppt

Limba – faţa dorsală

• Baza limbii (posterior): EPSNK cripte amigdale linguale: ţesut limfoid difuz şi

folicular, proemină la suprafaţă foramen cecum

Page 30: Curs 4-Digestiv I Eugen Radu (1).ppt

Limba – mucoasa specializată

• Faţa dorsală: papile linguale Proeminenţe cu ax ţes. conjunctiv Tipuri morfologice:

- filiforme- fungiforme- foliate- circumvalate

Page 31: Curs 4-Digestiv I Eugen Radu (1).ppt

Limba – papilele linguale

• P. filiforme Numeroase,

ascuţite Acoperite de EPSK Nu prezintă muguri

gustativi

Page 32: Curs 4-Digestiv I Eugen Radu (1).ppt

Limba – papilele linguale

• P. fungiforme Izolat, printre p.

filiforme Ax bogat

vascularizat Rari muguri

gustativi

Page 33: Curs 4-Digestiv I Eugen Radu (1).ppt

Limba – papilele linguale

• P. foliate Pe marginile limbii,

perpendiculare pe axul lung

Ax bogat vascularizat

Conţin muguri gustativi, mai numeroşi la tineri

Page 34: Curs 4-Digestiv I Eugen Radu (1).ppt

Limba – papilele linguale

• P. circumvalate 8 -12 la nivelul “V”-ului 0,1 – 0,2 cm diametru Înconjurate de un şanţ

profund (vallum) Glande von Ebner Conţin numeroşi

muguri gustativi, pe versantul lateral

Page 35: Curs 4-Digestiv I Eugen Radu (1).ppt

Mugurii gustativi

• Formaţiuni ovoidale 80 x 50 m

• Por gustativ• Celule:

– senzoriale (neuroepiteliale)

– de susţinere– bazale

Page 36: Curs 4-Digestiv I Eugen Radu (1).ppt

Mugurii gustativi – continuare

• Localizare: Cei mai numeroşi în papilele

circumvalate (~250 / papilă) P. fungiforme, p. foliate Arcul glosopalatin, palatul moale Faţa posterioară a epiglotei Peretele posterior faringian

• Inervaţie senzorială Filete nervoase din n. cranieni VII şi IX Plexuri subgemale, perigemale şi

intragemale

Page 37: Curs 4-Digestiv I Eugen Radu (1).ppt

Mugurii gustativi – continuare

• Funcţie: percepţia gusturilor acru (acid) sărat dulce amar umami

Receptori: canale ionice

Receptori cuplați cu proteina G

Page 38: Curs 4-Digestiv I Eugen Radu (1).ppt

Inervaţia limbii

• Motorie: n. hipoglos (XII)• Senzitivă generală:

2/3 anterioare – n. V 1/3 posterioară – n.IX

• Senzorială: 2/3 anterioare – n. VII 1/3 posterioară – n.IX

Page 39: Curs 4-Digestiv I Eugen Radu (1).ppt

Dinţii

• Dentiţie deciduală: 20 dinţi 2i, 1c, 2m

• Dentiţie definitivă: 32 dinţi 2i, 1c, 2 pm, 3m

Page 40: Curs 4-Digestiv I Eugen Radu (1).ppt

Dintele – structură generală

Coroana

Radacina

Odontoblaste

Smalţ

Dentină

Pulpă

Os alveolar

Ligamentperiodontal

Gingie

Canal radicular

Cement

Foramen apical

Page 41: Curs 4-Digestiv I Eugen Radu (1).ppt

Pulpa dintelui

• Pulpa dintelui Ţes. conjunctiv tânăr (mezenchimal), cu origine în

papila dentară celule stelate, cu prelungiri alte celule: limfocite, plasmocite, macrofage,

eozinofile substanţă fundamentală PAS+, gelatinoasă vase sangvine şi fibre nervoase din ggl. gasserian

(cu ramuri în vecinătatea odontoblastelor) spaţiul Weil: zonă acelulară, străbătută de fasc.

colagen (von Korff) ce pătrund în dentină odontoblaste adiacent dentinei

Page 42: Curs 4-Digestiv I Eugen Radu (1).ppt

Dentina

• Componentă anorganică (70%) Cristale de hidroxiapatită Linii incrementale von Ebner

(subţiri), Owen (groase) Tubuli dentinali (canaliculi

Tomes) – conțin procese Tomes și f. nervoase amielinice

Spaţii Czermak (interglobulare)

• Componenta organică (30%) Matrice extracelulară

(colagen, GAG) Celule: odontoblaste

Page 43: Curs 4-Digestiv I Eugen Radu (1).ppt

Sir John Tomes (1815-1895)

King’s College Hospital, Londra

Page 44: Curs 4-Digestiv I Eugen Radu (1).ppt

Anton Gilbert Victor von Ebner, Ritter von Rosenstein (1842-1925)

profesor, Universitatea din Viena, 1888-

Page 45: Curs 4-Digestiv I Eugen Radu (1).ppt

Johann Nepomuk Czermak (1828-1873)

profesor, Universitatea din Leipzig

Page 46: Curs 4-Digestiv I Eugen Radu (1).ppt

Dentina - continuare

• Odontoblaste Secretă predentina –

matricea organică Un strat ce mărgineşte

dentina, cel. unite prin joncţiuni intercelulare

Page 47: Curs 4-Digestiv I Eugen Radu (1).ppt

Dentina - continuare

• Odontoblaste Corp celular cilindric, cu

granule secretorii, corpii abac

Procese odontoblastice apicale (fibre Tomes): cu microtubuli, microfilamente, granule de secreţie

Page 48: Curs 4-Digestiv I Eugen Radu (1).ppt

Smalţul

• Componentă anorganică (98%)– Cristale de

hidroxiapatită – Cea mai dură

substanţă din organism

– Compus din prisme adamantine şi substanţă interprismatică

– Liniile Retzius - mineralizare

Page 49: Curs 4-Digestiv I Eugen Radu (1).ppt

Smalţul

– Prismele sunt curbate, în formă de S (-> liniile Hunter-Schreger)

– Tufele smalţului, la joncţiunea smalţ-dentină

• Componenta organică: amelogenină, enameline, tuftelină, etc

• Cariile dentare: zone de demineralizare

Page 50: Curs 4-Digestiv I Eugen Radu (1).ppt

John Hunter (1728-1793)

Page 51: Curs 4-Digestiv I Eugen Radu (1).ppt

Carl Gustav Retzius (1842-1919)

Institutul Karolinska, Stockholm

Page 52: Curs 4-Digestiv I Eugen Radu (1).ppt

Anders Retzius (1796-1860)

Institutul Karolinska, Stockholm

Page 53: Curs 4-Digestiv I Eugen Radu (1).ppt

Smalţul - continuare

• Componentă organică (2%): matrice extracelulară– Proteine specifice

smalţului:• amelogenină (numai în

smalţul în formare)• enameline +proteaze• proteinele tufelor

– Produsă de adamantoblaste (enameloblaste) în cursul histogenezei dintelui

Page 54: Curs 4-Digestiv I Eugen Radu (1).ppt

Histogeneza dintelui – faza de “mugure dentar”

• Ameloblaste:– Secretorii

• celule înalte, cilindrice• procese apicale• RER, granule de

secreţie

– De maturare• caractere

ultrastructurale ale celulelor epiteliale de transport

• Teaca epitelială Hertwig

Page 55: Curs 4-Digestiv I Eugen Radu (1).ppt

Periodonţiul

• Cement• Ligamentul alveolo-dentar• Osul alveolar• Gingia

Page 56: Curs 4-Digestiv I Eugen Radu (1).ppt

Cementul

• Cement– substanţă similară osului:

• componentă anorganică (40-50%)• componentă organică

– tipuri:• acelular• celular: cementocite în cementoplaste

– nu este vascularizat– nu formează sist. Havers

Page 57: Curs 4-Digestiv I Eugen Radu (1).ppt

Ligamentul periodontal

• Ţesut conjunctiv dens– fibre colagen ce

solidarizează cementul de periost

– fibre oxitalanice– fibroblaste

• Ţesut conjunctiv lax:– grupat în insule– bine vascularizat

(asigură şi nutriţia cementului)

Page 58: Curs 4-Digestiv I Eugen Radu (1).ppt

Ligamentul periodontal - continuare

• Insule epiteliale Malassez• Funcţii lig. periodontal

– ancorare, suport, mobilitate– remodelare os– nutriţie cement– propriocepţie

Page 59: Curs 4-Digestiv I Eugen Radu (1).ppt

Alveola dentară

• Os alveolar– compact: inserţia lig.

periodontal– spongios

• Os de susţinere– în profunzime – os lamelar

Page 60: Curs 4-Digestiv I Eugen Radu (1).ppt

Gingia

• Mucoasă orală masticatorie– EPS(P)K– Şanţ gingival– Membrana bazală

se ataşează de smalţ = dispozitiv de ataşare epitelială (epiteliu joncțional)

Page 61: Curs 4-Digestiv I Eugen Radu (1).ppt

Faringele

• Nazofaringe -> palatul moale

• Orofaringe -> vârful epiglotei

• Hipofaringe -> esofag

Page 62: Curs 4-Digestiv I Eugen Radu (1).ppt

Nazofaringele

• Repere anatomice:– coane nazale– palat moale– orif. faringeal al

trompei Eustachio

– reces faringian

Page 63: Curs 4-Digestiv I Eugen Radu (1).ppt

Nazofaringe - histologie

• Mucoasa– Epiteliu respirator (pseudostratificat

cilindric ciliat) – porțiunea superioară (coane, tavan)

– Ep. pavimentos stratificat nekeratinizat – porțiunea inferioară, partea ant. a pereților laterali

– Porțiuni cu zone alternante de ER și EP

– Trecere bruscă între cele două tipuri de epiteliu, sau epiteliu intermediar

Page 64: Curs 4-Digestiv I Eugen Radu (1).ppt

Nazofaringe - histologie

• Submucoasa– Țesut conjuctiv bogat în colagen– Numeroase glande seromucoase– Țesut limfoid: amigdala faringiană,

amigdala tubară,

• Planul profund: oase craniene, fața orală a vălului palatin

Page 65: Curs 4-Digestiv I Eugen Radu (1).ppt

Oro- și hipofaringe

Repere anatomice:– perete posterior– epiglota– pereți laterali

(amigd. palatină)

– sinus piriform

Page 66: Curs 4-Digestiv I Eugen Radu (1).ppt

Oro- și hipofaringe - histologie

• Mucoasa– Epiteliu pavimentos stratificat

nekeratinizat– Lamina propria - fibre elastice

• Submucoasa– glande seromucoase– ț. limfoid: amigdala palatină

• Plan muscular – m. faringieni longitudinal și constrictor (m. striați)

Page 67: Curs 4-Digestiv I Eugen Radu (1).ppt

Mucoasă

Faringe, 4x, col. aldehid-fuxină

Submucoasă

Plan muscular

Page 68: Curs 4-Digestiv I Eugen Radu (1).ppt

Epiglota

Fața faringiană - EPSNK

Fața respiratorie - ER

Cartilaj elastic

Page 69: Curs 4-Digestiv I Eugen Radu (1).ppt

Structura generală a tubului digestiv

Stratigrafia peretelui - 4 tunici:

1.Mucoasă2.Submucoasă3.Tunica musculară4.Adventiție / seroasă

Page 70: Curs 4-Digestiv I Eugen Radu (1).ppt
Page 71: Curs 4-Digestiv I Eugen Radu (1).ppt

Mucoasa

Funcții:

•Secreție: enzime, HCl, mucus, anticorpi•Absorbție: compuși metabolici, apă, vitamine, electroliți, etc•Barieră•Protecție imună

Page 72: Curs 4-Digestiv I Eugen Radu (1).ppt

3 componente:

1. epiteliu de acoperire

2. corion (lamina propria)

3. musculara mucoasei

Mucoasa

Page 73: Curs 4-Digestiv I Eugen Radu (1).ppt

Mucoasa

1. Epiteliul de acoperire:– De la stomac la colon: simplu cilindric– Esofag, canal anal: pavimentos stratificat

nekeratinizat

Page 74: Curs 4-Digestiv I Eugen Radu (1).ppt

Mucoasa

2. Lamina propria/ corion:– țesut conjunctiv lax, – vase sanguine și limfatice mici– terminații nervoase– țesut limfoid + cel. imunocompetente– glande ale mucoasei

Page 75: Curs 4-Digestiv I Eugen Radu (1).ppt

Mucoasa

3. Musculara mucoasei:– țesut muscular neted organizat în

• strat intern – circular• strat extern - longitudinal

– rol: mișcări independente ale mucoasei– caracteristică tubului digestiv

Page 76: Curs 4-Digestiv I Eugen Radu (1).ppt

1. Evaginări:– vilozităţi -> mucoasa– pliuri -> mucoasa şi

submucoasa

rol: măresc suprafaţa de contact

Modificări ale mucoasei

Page 77: Curs 4-Digestiv I Eugen Radu (1).ppt

2. Invaginări:– glande mucoase

submucoase

rol: măresc suprafaţa de secreţie

Modificări ale mucoasei

Page 78: Curs 4-Digestiv I Eugen Radu (1).ppt

Submucoasa

• Tesut conjunctiv dens • vase sanguine si limfatice (mari)• Poate contine glande (esofag,

duoden)• Plex nervos Meissner• Țesut limfoid

Page 79: Curs 4-Digestiv I Eugen Radu (1).ppt

Tunica musculară

• Fibre musculare striate: partea superioară a esofagului, sfincter anal extern

• Fibre musculare netede: restul tubului digestiv– Strat intern circular

– Strat extern longitudinal

– Plex mienteric Auerbach - între straturile de fibre musculare netede

• Stomacul are in plus un strat oblic intern

• Sfinctere: cardial, piloric, valva ileocecală, anal intern

Page 80: Curs 4-Digestiv I Eugen Radu (1).ppt

Tunica externă

• Seroasă sau adventice• Adventice - tesut conjunctiv lax bogat

in vase sanguine si limfatice– esofag toracic, rect, organele fixate

la peretele posterior al abdomenului• Seroasă - ţesut conjunctiv lax acoperit

de mezoteliu în restul tubului digestiv– mezoteliul - epiteliu pavimentos simplu

Page 81: Curs 4-Digestiv I Eugen Radu (1).ppt

2. ţesut limfoid nodular (foliculi limfatici) - foliculi limfatici solitari

- esofag - regiunea pilorică a stomacului - intestin subţire şi gros

- agregate nodulare- ileon (plăci Peyer)- apendice

1. ţesut limfoid difuz

Țesutul limfoid asociat tubului digestiv

Page 82: Curs 4-Digestiv I Eugen Radu (1).ppt

ŢESUT LIMFOID DIFUZ

Page 83: Curs 4-Digestiv I Eugen Radu (1).ppt

ŢESUTUL LIMFOID NODULAR

Page 84: Curs 4-Digestiv I Eugen Radu (1).ppt

• localizare: esofag -> sfincter anal intern• format din:

– ganglioni vegetativi mici (3-50 neuroni)• neuroni senzitivi• interneuroni• neuroni motori excitatori/ inhibitori şi

secretori– fibre nervoase amielinice– celule gliale

Plexurile intramurale

Page 85: Curs 4-Digestiv I Eugen Radu (1).ppt

• bine dezvoltat la nivelul intestinului subțire

• controlează:

▪ activitatea secretorie a mucoasei

▪ activitatea muscularei mucoasei

▪ vasele sangvine din submucoasă

Georg Meissner(1829-1905)

Plexul submucos Meissner

Page 86: Curs 4-Digestiv I Eugen Radu (1).ppt

Plexul submucos Meissner

Page 87: Curs 4-Digestiv I Eugen Radu (1).ppt

• toată lungimea tubul digestiv

• controlează:– activitatea motorie a tubului digestiv– activitatea secretorie

fibre care ajung în:

▪ plexul submucos

▪ vezica biliară

▪ pancreas

Leopold Auerbach(1828-1898)

Plexul mienteric Auerbach

Page 88: Curs 4-Digestiv I Eugen Radu (1).ppt

Plexul mienteric Auerbach

Page 89: Curs 4-Digestiv I Eugen Radu (1).ppt

Esofagul

Page 90: Curs 4-Digestiv I Eugen Radu (1).ppt

Esofagul

• Mucoasa:– Epiteliu de acoperire

• pavimentos stratificat nekeratinizat (metaplazie intestinală – esofag Barrett)

• Trecere bruscă la ep. simplu cilindric al stomacului

• Alte tipuri celulare: cel. endocrine, melanocite, cel. Langerhans, limfocite intraepiteliale

Page 91: Curs 4-Digestiv I Eugen Radu (1).ppt

Joncțiunea eso-gastrică

Page 92: Curs 4-Digestiv I Eugen Radu (1).ppt

Esofag Barrett

Esofag Barrett – metaplazia intestinală a mucoasei esofagiene

Page 93: Curs 4-Digestiv I Eugen Radu (1).ppt

Esofagul

• Mucoasa:– Lamina propria

• țes. conjunctiv lax sărac celular• papile conjunctive înalte• Glande cardiale – mucus neutru, în

porțiunea terminală și porțiunea inițială

– Musculara mucoasei • fibre musculare netede orientate

predominant longitudinal• în porțiunea inferioară e mai groasă decât

m.m. stomacului

Page 94: Curs 4-Digestiv I Eugen Radu (1).ppt

Esofagul

M – mucoasa, SM – submucoasa

EP – epiteliu, LP – lamina propria, MM – musculara mucoasei, BV – vase sangvine, CT - țes. conjunctiv, N – nuclei ai celulelor conjunctive

Page 95: Curs 4-Digestiv I Eugen Radu (1).ppt

Esofag

Glande ale mucoasei (cardiale)

Page 96: Curs 4-Digestiv I Eugen Radu (1).ppt

Esofagul

• Submucoasa:– țes. conj. lax cu fibre elastice, vase

sangvine și limfatice, plex Meissner– sist. venos (anstomoze porto – cave)– Glande esofagiene proprii:

• mici, compuse tubuloalveolare• cu duct excretor tapetat de epit. simplu ->

EPSNK.• secretă mucus ușor acid și bicarbonat• rare cel. seroase, oncocite

Page 97: Curs 4-Digestiv I Eugen Radu (1).ppt

Esofagul

• Tunica musculara:– 1/3 superioara- fibre musculare striate– 1/3 mijlocie- fibre musculare striate si netede – 1/3 inferioara- fibre musculare netede– straturi circular intern și longitudinal extern

• Adventice la nivelul esofagului toracic / seroasa - subdiafragmatic

Page 98: Curs 4-Digestiv I Eugen Radu (1).ppt

Esofagul

M – mucoasa, ME – tunica musculara, Ad - adventice

EP – epiteliu, LP – lamina propria, MM – musculara mucoasei, IC – strat muscular circular intern, OL – strat muscular longitudinal intern

Page 99: Curs 4-Digestiv I Eugen Radu (1).ppt
Page 100: Curs 4-Digestiv I Eugen Radu (1).ppt

Stomacul

Page 101: Curs 4-Digestiv I Eugen Radu (1).ppt

• Funcții:– rol de rezervor de alimente

– macerarea şi digestia parţială -> chim gastric

– funcţie secretorie exocrină (HCl, pepsină, electroliți, mucus) suc gastric

– funcţie secretorie endocrină SNED

– funcţie de absorbţie

Stomacul

Page 102: Curs 4-Digestiv I Eugen Radu (1).ppt

Stomacul - regiuni

Regiune fundică

Corp

Regiune cardială

Histologic:•Regiunea cardială•Regiunea fundică și a corpului•Regiunea pilorică

Page 103: Curs 4-Digestiv I Eugen Radu (1).ppt

Stomacul

• Mucoasa:– pliuri longitudinale și șanțuri ->– arii gastrice– orificii de deschidere a criptelor gastrice

(foveole)

Page 104: Curs 4-Digestiv I Eugen Radu (1).ppt

Stomacul

• Mucoasa:– Epiteliu de acoperire

• simplu cilindric (tapeteazăși criptele gastrice)

• Cel. secretoare de mucusneutru – alcalin

• Vacuole la polul superior

Page 105: Curs 4-Digestiv I Eugen Radu (1).ppt

Stomacul

• Mucoasa:– Lamina propria

• țes. conjunctiv lax• Glande gastrice

– Simple tubulare ramificate– Istm, col, bază– Se deschid la nivelul

criptelor– Diferite în funcție de

regiunea gastrică

• Țesut limfoid• Fibre musculare netede

istm

col

bază

Page 106: Curs 4-Digestiv I Eugen Radu (1).ppt

Stomacul - mucoasa

• Regiunea cardială:– Cripte scurte– Glande lungi, rectilinii,

lumen strâmt– Glande mucoase –

mucină neutră și sialomucine

– Alte tipuri celulare: cel. parietale, cel. secretoare de lizozim

Page 107: Curs 4-Digestiv I Eugen Radu (1).ppt

Stomac

Stomac, regiune cardială

Page 108: Curs 4-Digestiv I Eugen Radu (1).ppt

Stomacul - mucoasa

• Regiunea pilorică:– Cripte adânci– Glande scurte,

sinuoase, lumen larg– Glande mucoase –

mucină neutră – Alte tipuri celulare: cel.

parietale, cel. secretoare de lizozim, cel. endocrine

Page 109: Curs 4-Digestiv I Eugen Radu (1).ppt

Stomac

Stomac, regiune pilorică

Page 110: Curs 4-Digestiv I Eugen Radu (1).ppt

Stomacul - mucoasa

• Regiunea fundică și a corpului gastric:– Cripte scurte– Glande lungi, drepte,

lumen strâmt– Celule:

• Parietale (oxintice) – secretoare de HCl

• Principale (pepsinogene, zimogene) – secretă pepsinogen, lipază, renină

• Mucoase (col)

Page 111: Curs 4-Digestiv I Eugen Radu (1).ppt

Stomac

Stomac, regiune fundică

Page 112: Curs 4-Digestiv I Eugen Radu (1).ppt

Stomacul – glandele gastrice propriu-zise

• Cel. mucoase:– La nivelul colului– Secretă mucus acid– Asemănătoare

celulelor de suprafață, dar mai mici

Page 113: Curs 4-Digestiv I Eugen Radu (1).ppt

Stomacul – glandele gastrice propriu-zise

• Cel. oxintice:– la nivelul corpului gl.– rotunde, uni- sau

binucleate– citoplasmă intens

acidofilă– secretă HCl și factor

intrinsec

Page 114: Curs 4-Digestiv I Eugen Radu (1).ppt

Stomacul – glandele gastrice propriu-zise

• Cel. oxintice, ME:– numeroase

mitocondrii– sistem canalicular

intern– sistem tubulo-

vezicular– nu conțin granule de

secreție

Page 115: Curs 4-Digestiv I Eugen Radu (1).ppt

Stomac

Celula oxintică, ME

celulă în activitate

celulă în repaus

Page 116: Curs 4-Digestiv I Eugen Radu (1).ppt

Stomac – secreția de HCl

CO2

CO2 +H2O

Anhidrazăcarbonică

H++HCO3-

H+

H+ Cl-

Cl-

HCO3-

K+

H+ K+

K+ Cl-

K+ Cl-

K+

Na+

Helicobacter pylori- toxine- urează

Receptori

HH++ K K++- ATP-aza- ATP-aza

• Histamina

• Gastrină

• Acetilcolină

Page 117: Curs 4-Digestiv I Eugen Radu (1).ppt

Celule parietale (oxinticeCelule parietale (oxintice))

Factorul intrinsec (glicoproteină)

necesar absorbţiei vitaminei B12

Eritropoieză

- aclorhidrie

- gastrite atrofice

Anemia megaloblastică Biermer

Page 118: Curs 4-Digestiv I Eugen Radu (1).ppt

Stomacul – glandele gastrice propriu-zise

• Cel. principale (zimogene):– la nivelul bazei gl.– piramidale, uninucleate– citoplasmă cu polaritate

tinctorială– secretă:

• pepsinogen• lipază gastrică• renină

Page 119: Curs 4-Digestiv I Eugen Radu (1).ppt

Stomacul – glandele gastrice propriu-zise

• Cel. principale, ME:– granule zimogen– vezicule de secreție– RER abundent, bazal

Page 120: Curs 4-Digestiv I Eugen Radu (1).ppt

Stomacul

• Mucoasa:– Musculara mucoasei

• poate să apară un al treilea strat de fibre musculare netede, circular extern

Page 121: Curs 4-Digestiv I Eugen Radu (1).ppt

Stomacul

• Submucoasa:– fără glande

• Musculara– fibre musculare netede– 3 straturi

• oblic intern• circular mijlociu(cel intern de la esofag)• longitudinal extern

• Seroasa