Curs 2+3 Metodica Predarii Stiintelor Medicale

Curriculum

Prof dr Augustin Cupşa

2007

The burden we place on the medical student is far too heavy, and it takes some doing to

keep from breaking his intellectual back. Thomas Huxley, 1876

Istoric

• Concept pedagogic

• Definiţii – 1583 Leiden/Olanda, 1633 Glasgow – curs obligatoriu de studiu sau de instruire, dintr-o şcoală, universitate

• Modificări – permanente până în prezent

Definiţii (1)

• Expresia ideilor educaţionale aplicate în practică (mai mult decât “planul de învăţământ”)

• Latină = cursă, parcurs, cale de urmat pl: curricula

• Parcursul unei unităţi de curs/discipline = sillabus (derularea cursului, programa analitică)

• Curriculum – trebuie prezentat într-un format concret care să poată fi comunicat celor implicaţi în instituţia de învăţământ, deschis criticilor şi corecţiilor, apt să fie aplicat rapid în practică

Definiţii (2)

• Sens restrâns (tradiţional) – conţinuturile învăţării, traduse în planuri de învăţământ, programe şi manuale (Webster’s 9th New Collegiate Dictionary, 1990):

• Cursurile oferite de o instituţie educaţională

• Set de cursuri ce constituie o arie de specializare

Curriculum - în sens larg:

• filosofia educaţiei, valorile, obiectivele şi structurile manageriale, conţinuturile, strategiile, experienţele didactice şi pedagogice etc.

• ansamblul proceselor educaţionale şi al experienţelor de predare-învăţare prin care trece studentul pe durata parcursului său universitar

• produse curriculare: legea învăţământului, reglementările privind calitatea în educaţie, standarde educaţionale, curriculum de bază, alte documente de reglementare

Curriculum, în sens restrâns

• ansamblul documentelor universitare de tip reglator în cadrul cărora se consemnează datele esenţiale privind procesele educaţionale şi experienţele de predare-învăţare pe care le oferă studentului instituţia academică

• produse curriculare: planul de învăţământ, programele analitice pe discipline, manuale academice, ghiduri metodologice, instrumente de evaluare, standarde curriculare

Planul de învăţământ

• Conţinutul curriculum-ului pe niveluri şi profiluri de instituţii şcolare/academice sau specializări

• Stabileşte numărul de ore pe diferite discipline sau arii curriculare

• Exprimă concepţia pedagogică (în special teoria curriculară) care fundamentează procesul instructiv-educativ la nivel naţional

Planuri academice Curricula academice

Formarea cunoştinţelor/Invăţarea disciplinelor

Formarea competenţelor activităţilor de gândire

Studentul – obiect al procesului educaţional

Studentul – subiect al procesului educaţional

Invăţământul este privit ca rezultat Invăţământul este privit ca proces

Se bazează pe conţinuturi Se bazează pe obiective

Se bazează pe intradisciplinaritate Se bazează pe inter- şi tradisciplinaritate

Se bazează pe predare Se bazează pe învăţare

Se bazează pe metode reproducere a informaţiei

Se bazează pe metode active/interactive

Se bazează pe evaluarea de cunostinţe Se bazează pe evaluarea competenţelor

Promovează competiţia individuală Promovează cooperarea

Planurile de învăţământ şi curricula

Curriculum

• plan educaţional complex cuprinzând scopurile şi obiectivele care trebuie atinse, temele/ subiectele care trebuie acoperite şi toate metodele pedagogice care trebuie utilizate pentru învăţare, predare şi evaluare

Problema curriculum-ului

• Numai la prima vedere chestiunea curriculum-ului este o întrebare simplă, şi la care se poate răspunde pe baza bunului simţ, oarecum în genul « la Facultatea de Medicină se predă Medicină, iar la Facultatea de Matematică se predă Matematică ».

• Cercetată mai îndeaproape, ideea de curriculum ridică întrebări la care nu este uşor de răspuns şi la care s-au dat soluţii divergente ori chiar contradictorii

Prof.dr. Ion Pânzaru, Universitatea Bucureşti

Scopurile curriculumului

Pentru cine?

Ce fel de curriculum?

În interesul cui?

Valori Cu ce finalităţi?

Curriculum cuprinde:

• Obiective educaţionale

• Principii de predare şi învăţare

• Metodologii de predare şi evaluare

• Conţinuturi instructiv-educative

• Modalităţi de organizare a experienţelor de învăţare

Componentele curriculum-lui

– Obiective: ce va trebui să fie capabil să facă la sfârşitul învăţării cel instruit

– Materiale – toate resursele de învăţare – cărţi, manuale, îndreptare, atlase etc

– Metode – modul în care materialele vor fi utilizate – cursuri, lp, discuţii în grup, studiu individual, vizite în teren etc

– Evaluare – asigură feedbackul la student şi la dascăl şi ajută la certificarea atingerii performanţei/profesionalis-mului prestabilite

Componentele curriculum-ului

Obiective

Planificarea evaluării

Material

Metoda

Evaluare

Caracteristicile curriculum-ului

Extindere Echilibru Relevanţă

Diferenţiere Progresie

Continuitate

Coerenţă Concordanţă

Interes

Modele de curriculum (1)

Modele prescriptive (Tyler R, 1949)

• ce trebuie să facă designerii de curriculum – obiective comportamentale

• Obiectivele construite dirijează construcţia ară (conţinut, strategii, apreciere, evaluare...)

• Varianta actuală: educaţie bazată pe rezultate

Obiective comportamentale (Davis I, 1976)

Verbe acceptate• A scrie• A povesti/reproduce• A identifica• A deosebi• A rezolva• A construi• A asculta• A compara• A contrasta

Verbe inacceptabile• A şti• A cunoaşte• A înţelege /cu adevărat• A aprecia• A explica semnificaţia a• A crede• A avea încredere în• A se bucura de

Obiectivele comportamentale nu mai sunt standarde de aur în construcţia curriculară

Modele de curriculum (2)

Modele descriptive (analiza situaţională - Skilbeck,M., 1976)

• Accentuează importanţa situaţiei sau contextului în desenul curricular

• Presupune o analiză permanentă a factorilor interni şi externi cu implicaţie asupra curriculumului

• Toate componetele curriculare – declaraţii de intenţii, conţinutul, structura generală, metode, evaluare – sunt legate între ele, dar în construcţie se poate pleca din oricare punct (cu condiţia ca în final toate elementele să fie atinse)

Modelul situaţional –accentuază importanţa analizei situaţiei şi a contextului în construcţia curriculară

Tipuri de curriculum (1) - din perspectiva teoriei curriculare-

• C. general = baza de cunoştinţe, abilităţi şi comportamente obligatorii pt toţi cursanţii

• C. specializat – structurat pe categorii de cunoştinţe şi aptitudini

• C. ascuns (subliminal) – decurge din mediul psihosocial şi cultural al universităţii (mediul de învăţare, personalitatea profesorilor, relaţiile inter-personale, sistemul de recompensări şi sancţiuni

► influenţează imaginea de sine, atitudinile faţă de alţii, sistemul propriu de valori etc)

Tipuri de curriculum (2)

• C. informal – derivă din ocaziile de învăţare oferite de societăţi şi organizaţii nonguvernamentale, companii, din mass-media, din atmosfera familei etc.

Tipuri de curriculum (3) - din perspectiva dezvoltării curriculare-

• C. recomandat – de experţi sau de autorităţi guvernamentale ca fiind cel mai bun la un moment dat

• C. scris – specific unei instituţii educaţionale concrete• C. predat – experienţa de învăţare oferită direct de

educatori studenţilor• C. învăţat (studenţesc) – ceea ce se achiziţionează de

fapt din c. predat• C. testat – experienţa de învăţare transpusă în teste,

probe de examinare şi alte instrumente de apreciere a progresului şcolar

• C. de suport/susţinere– materialele curriculare adiţionale (texte, bibliografie, timp alocat, cadre didactice, cursuri de perfecţionare, media)

Tipuri de curriculum –după tipul de abordare a obiectivului educţional (4)

Abordare bazată pe subiect – accent pe abordarea separată a fiecărei arii a subiectului abordat – cea mai puţin satisfăcătoare

Abordare centrată de cel care învaţă – accent pe satisfacerea nevoilor studentului (în vederea practicii, licenţierii...)

Abordarea bazată pe rezolvarea problemei – accent pe abilitatea studentului de a rezolva o problemă dată

(PROBLEMĂ CHEIE– menţinerea unui echilibru între nevoile impuse de subiectul abordat şi nevoile reale ale studentului).

• Competenţa– Nivelul minim necesar pentru practicarea unei

profesiuni/meserii (profilul absolventului!)

• Măiestria (excelenţa)– Atingerea unor standarde de performanţă

înalte, deasupra şi dincolo de competenţă (Modelul Dreyfus)

Educaţie bazată pe dezvoltarea de competenţe (apud Hershey S. Bell, 2002)

Utilizarea curentă şi judicioasă a comunicării, cunoştinţelor, abilităţilor practice,

raţionamentului clinic, emoţiilor , valorilor şi reflecţiei în practica de zi cu zi în beneficiul

pacientului şi a comunităţii deservite.

Epstein, R.M., Hundert, E.M. - Defining and assessing professional competence JAMA 2002

Competenţa

Competenţă

Drumul spre măiestrie

(pregătire permanentă)

Start

Competenţă şi măiestie

Competenţe

Instruire

Evaluare formativă

Corecţie

Diagnostic şi tratament educaţional

Educaţia bazată pe competenţe

Ţintelevizate(studenţii vor fi capabili să...)

Conţinut PredareÎnvăţare

Apreciere Evaluare

Curriculum bazat pe obiective

Curriculum Univ Baylor

Curriculum integrat – reflectă mai bine modul în care se aşteaptă ca studenţii să identifice şi să abordeze problemele clinice atât în cariera educaţională, cât şi în cea profesională - “sparge” barierele artificiale dintre disciplinele fundamentale şi cele clinice - încurajează studenţii să gândească mai comprehensiv problemele medicale, integrând pricipiile ştiinţelor fundamentale cu cele clinice

Curriculum integrat Univ. Tsukuba Japonia

Curriculum Stanford

Integrare

Oportunităţi individuale

Focalizări academice

Comunicare dr-Px

Dezvoltare abilităţi clinice

Programe de mentoring

Programe de îndrumare/consiliere

Curriculum continuum pre- şi post-licenţă

Curriculum în spirală

• Subiecte predate şi reluate la anumite intervale de timp, la niveluri diferite şi cu pondere diferită a importanţei aspectelor abordate -eg, ştiinţe fundamentale, anatomie patologică, aspecte clinice ş.a.

Curriculum “dublu helix” – Dundee, Rockfort ş.a.

ELABORAREA OBIECTIVELOR

De ce trebuie stabilite obiective?

Pentru:• a oferi o focalizare clară asupra rezultatelor• a preveni apariţia problemelor• a permite o planificare realistă• a pregăti evaluarea eficientă; • a folosi experienţa anterioară • a angaja studentul• a interveni în procesul de organizare cu schimbări

impuse specific • a schimba conştient un proces (în opoziţie cu

intervenţiile în situaţii de criză)

Tipuri de obiective

• Obiectivele studentului /de învăţare/educaţionale – stabilesc ce trebuie să ştie sau să fie capabil să execute studentul la sfârşitul activităţii de învăţare – Acest tip de obiectiv accentueză rezultatele învăţării.

• Obiective instrucţionale (de predare) – stabilesc ce intenţionează să realizeze educatorul de-a lungul unei activităţi de învăţare – Acest tip de obiectiv descrie un proces, nu un rezultat

• Obiective comportamentale - stabilesc ce anume poate să facă nou sau altfel (schimbare comportamentală) ca rezultat a ceea ce a fost învăţat

Obiectivele învăţării

Sunt vizate 3 domenii :

• cunoştinţe (cognitiv, domeniul minţii)

• practică (psihomotor, domeniul activităţilor manuale)

• atitudini (afectiv)

TAXONOMIE

Domeniulcognitiv

Domeniul afectiv

Domeniul psihomotor

s

eva lu area

s in teza

an a liza

ap licare

in te leg ere

cu n os tiin te

dom eniulcognitiv

con tro l

au tom atism

im ita re

dom eniulpsihom otor

com p lexva lo ric

o rg an izare

s tab ilireava lo rii

a rasp u n d e la

a recep tion a

dom eniulafectiv

dom eniileinvatarii &

com ponente

• Nivel inferior:

receptare

• Nivel mediu:

răspuns; preţuire; organizare

• Ordin superior:

caracterizare

DOMENIUL AFECTIV

• Nivel inferior:

observaţia

• Nivel mediu

imitaţie; practicare;

• Nivel înalt:

adaptare

DOMENIUL PSIHOMOTOR

Obiective învăţare “SMART “

• Specific• Măsurabil (cuantificabil)• A fi realizabil/de atins/fezabil• Realist - relevant/orientat pe rezultate/

bazat pe resurse• Timpul de realizare /condiţionarea

temporală

3 calităţi ale obiectivelor învăţării

• Realism (pot fi realizate)

• Claritate - formulate astfel ca studentul şi CD să le înţeleagă în acelaşi fel

• Observabile & cuantificabile

Specific 1. Obiectivul este clar şi bine definit?

2. Este clar ce se cere unui student?

3. Poate fi înţeles de toţi studenţii?

Măsurabil 1. Cum va şti un student că obiectivul a fost atins?

2. Ce dovezi sunt necesare ptr a confirma atingerea obiectivului?

3. S-au stabilit clar criteriile ptr. will judge whether it has been completed or not?

A fi realizabil 1. Este la nivelul capacităţii studentului? Prea uşor/prea dificil ?

2. Există resurse suficiente ca să se realizeze?

3. Poate fi realizat? Este provocator, dar şi realizabil?

Realist 1. Este posibil ca un student să realizeze obiectivul într-un interval de timp determinat?

Timp 1. Există un termen limită? Este un termen realist?

2. Este raţional să se facă acum?

3. Când îşi va atinge studentul obiectivele?

Example de obiective învăţare

• Studentul trebuie să fie capabil să formuleze un plan terapeutic ptr un Px diagnosticat cu scarlatină

• Studentul trebuie să aplice scorul Glasgow şi să explice semnificaţia fiecărei componente/semnificaţia diverselor valori obţinute

Cum se ating “obiectivele învăţării” în procesul de predare

• asigurând o pregătire directă a studentului utilizând cazuri întâlnite în spital sau cabinet

• oferind şi discutând bibliografia • formulând întrebări ptr student• asigurând feedback de la student• încurajând autoevaluarea studentului• ajutând studentul să-şi direcţioneze singur

învăţarea

Atingerea obiectivelor învăţării în formarea clinic

• Obiectivele învăţării ghidează predarea şi evaluarea studentului

• Ghidează studentul relativ la conţinutul focalizat

• Stabilesc un standard pe care studentul îl poate folosi în auto-evaluare

A scrie obiective de învăţare

• Se formulează obligator în “termeni de performanţă” în vederea atingerii cerinţelor stabilite în obiectiv

• Termenii de performanţă descriu ce performanţă trebuie să demonstreze studenţii (ce lucruri observabile şi cuantificabile trebuie să fie capabili să execute) ptr a dovedi că au învăţat ceea ce li s-a cerut

Tabele de specificaţii

Problema PondereCognitiv

Psiho -motor

Afectiv

Cardiovascular 25 50 40 10

Respirator 35 50 40 10

Neurologic 10 30 50 20

Digestiv 30 40 40 20

• Metodologie:

Sistemul Mager – simplu, universal acceptat, bun pentru învăţământul pregradual

• Componente:

Obiectivele învăţării trebuie să conţină 3 elemente specifice:

• Activitatea – prestaţia concretă a studentului

• Condiţiile în care această activitate se desfăşoară

• Nivelul minim pentru acceptarea activităţii

Exemple:

• Palparea ficatului la copil cu o acurateţe de 0,5 cm

• Cântărirea noului născut cu o acurateţe de 50 g

• Recunoaşterea a 3 simptome ale eclampsiei în cursul unei examinări din cadrul controlului prenatal

Puteţi recunoaşte cele 3 criterii în fiecare

din obiective? Prestaţia Situaţia Nivel

minim

Recunoaş-terea preeclampsiei

Vizită prenatală 3 simptome majore

Palparea ficatului

Copil Acurateţe de 0,5 cm

Cântărirea nou născut

Folosirea scalei cântarului pediatric

Acurateţe 50g

Ce domenii lipsesc din următoarele obiective ?

• identificaţi ouă de paraziţi în frotiul nativ din fecale

• enumeraţi cauzele de diaree la sugar

Nu conţin nivelul minim de performanţă

Se acceptă acest model în situaţia în care există un singur tip de răspuns

• Toate obiectivele încep cu un verb – aceasta deoarece scopul principal al obiectivelor scrise este de a observa activitatea/performanţa ca o dovadă a învăţării

• Se recomandă ca verbele din liste să fie folosite în scrierea obiectivelor învăţării

• S-a ajuns şi la exagerări!

Listă cu verbe pentru construcţia obiectivelor învăţării1. Verbe care vizează cunoştinţe

Informaţie

Cita Indica Relata

Citi Lista Repeta

Defini Număra Scrie

Descrie Numi Selecta

Desena Puncta Spune

Identifica Recunoaşte

Obs: lipsesc “a cunoaşte”, “a şti”

Listă cu verbe pentru construcţia obiectivelor învăţării 1. Verbe care vizează cunoştinţe

Comprehensiune

Asocia Distinge Localiza

Clasifica Estima Raporta

Compara Explica

Descrie Exprima

Diferenţia Extrapola

Discuta Interpreta

Listă cu verbe pentru construcţia obiectivelor învăţării 1. Verbe care vizează cunoştinţe

Aplicaţie

Aplica Ilustra Relata

Calcula Interpreta Rezolva

Completa Localiza Schematiza

Demonstra Opera Tăia

Dramatiza Ordona Traduce

Examina Practica Utiliza

Listă cu verbe pentru construcţia obiectivelor învăţării

Analiză

Analiza Diferenţia

Critica Experimenta

Deosebi Inspecta

Detecta Inventa

Dezbate Întreba


Sinteza

Aranja Crea Organiza

Asambla Detecta Planifica

Colecta Formula Prescrie

Compune Generaliza Propune

Construi Integra Specifica


Evaluare

Alege Judeca

Determina Marca

Estima Măsura

Evalua Nota


2. Verbe care ţintesc abilităţi, dexterităţi

AuscultaDiagnostica

Internaliza Palpa

Empatiza Masa Percuta

Integra Măsura Vizualiza


3. Verbe care vizează atitudini

Dobândi Exemplifica Realiza Reflecta

Erori frecvente (1)

• Utilizarea unor verbe vagi, cu înţelesuri multiple

• Confundarea obiectivelor instrucţionale cu cele de învăţare- “ cursul prezintă elemente clinice cheie ptr diagnosticul…- “actualizarea, reîmprospătarea şi noi date privind etiologia, diagnosticul, tratamentul …”

• Obiectivele sunt focalizate pe educator (ce îşi propune să facă de-a lungul activităţii de predare)

Erori frecvente (2)

• Formularea unor obiective ca o listă de probleme:

1. Principiile antibioticoterapiei 2. Antibio-ticoterapia la sugar 3. … la gravidă 4. …. la vârstnic etc

Focalizare este pe ce face educatorul, nu pe ce trebuie să dobândească studentul

Construcţia curriculară

Modificări contemporane în strategia serviciilor medicale

• Individ• Vindecarea bolii• Îngrijire ocazională (ex.boală ac)• Abordare individuală, asigurată de

un medic din reţeaua primară

• Paternalism

• Sisteme centralizate

• Bazat pe pacientul spitalizat

• Îngrijire anecdotică

• Comunitate • Păstrarea stării de sănătate • Îngrijire continuă, comprehensivă• Îngrijire bazată pe comunitate,

comprehensivă, asigurată de echipe din reţeaua primară

• Îngrijire negociată în parteneriat între pacienţi şi medici, care încurajează acordul şi implicarea pacientului

• Servicii de sănătate orientate spre îngrijirea primară

• Creşterea asistenţei la domiciliu, în regim de zi, în sisteme intermediare

• Medicină bazată pe dovezi (în contextul pregătirii continue a medicului)

Implicaţii asupra sistemului de învăţământ medical

Învăţarea

• De la “a şti tot” “a şti cum”

• De la învăţare pasivă - învăţare activă

• Informaţie fără context – rezolvarea problemei

• Programe educaţionale rigide – curricula flexibile

• Curricula s-au schimbat de la orientarea centrată pe educator spre orientarea centrată tot mai accentuat pe studentEvaluarea studenţilor – un rol tot mai important în revizuirea curriculară

Curriculum clasic european

• Durata 5-7 ani

• Ştiinţe fundamentale/discipline clinice

• Discipline clinice – în principal în spital

• Aplecare minimă spre interesele individuale ale studentului

• Interes limitat pentru nevoile şi expectanţele sistemului de sănătate

ELEMENTELE CURRICULARE

Contexte

Scopuri Conţinut

Pedagogie Evaluare

Schimbare

Curriculum cuprinde:

• Obiective educaţionale

• Principii de predare şi învăţare

• Metodologii de predare şi evaluare

• Conţinuturi instruvtiv-educative

• Modalităţi de organizare a experienţelor de învăţare

Construcţia curriculară

• Se începe prin a stabili unde vrem să ajungen (scopul educaţional)

• Urmează o serie de întrebări asupra felului în care putem atinge ce ne-am propus

Întrebări :

1. Unde vrem să ajungem?

2. Cum vrem să ajungem?

3. Cum vom şti că am ajuns?

4. Unde permitem revizuiri şi feedback?

Conceperea unui curriculum pleacă deci de la întrebări cheie:

• dacă programul/UC/materia este sau nu indispensabilă pentru formarea absolventului

• dacă se regăseşte în curricula unor instituţii de referinţă – naţională şi internaţională - care oferă aceeaşi licenţă

• sub forma căror activităţi se poate obţine cel mai mare efect formativ (curs, seminar, laborator, stagiu de practică etc.)

• ce pondere trebuie să aibă programul/UC/materia în structura curriculară, în termeni de număr de ore, activităţi aferente şi credite

Conceptul construcţiei curriculare

AnalysisUnde vrem să ajungem?

Cum vom ajunge?

Cum ştim că am ajuns?

Revizuire şi feedback?

Probleme legate de construcţia curriculară

În construcţie, trebuie specificate:– Rezultatele învăţării (obiectivele) vizate– Domeniul de studiu sau de activitate– Procesele şi rezultatele – Nivelul activităţii (redus – înalt)– Ţinta principală a activităţii (e.g. cognitivă,

afectivă, psihomotorie)– Criteriile de apreciere a performanţei de succes– Evaluarea realizării obiectivului

Fundamentarea curriculum-ului

• de ce trebuie predat un subiect (ie, nevoia, raţiunea)

• cui se adresează (ie caracteristicile, cunoştinţele anterioare şi actuale ale studenţilor)

• cum va fi predat ? (participare directă sau la distanţă)

• ce ar trebui să dobândească studentul după ce a încheiat pregătirea – obiectivele de atins

Modelul Zais de planificare a curriculum-ului

D

E

C

E

C

I

N

E

C

U

M

CEA

N

U

M

E

evaluare

materiale

obiective

metode

• Ponderea domeniilor variază considerabil: – între subiectele abordate – de la profesor la profesor în cadrul aceluiaşi subiect– între studenţii care învaţă subiectul cu acelaşi cadru

didactic.

• Aceasta nu înseamnă că ponderea diferitelor categorii depinde de toanele sau fanteziile cadrului didactic.

• Pentru orice unitate de curs şi pentru orice subiect, ponderea obiectivelor trebuie predefinită, bazat pe ce se va cere produsului final să efectueze în sistemul care-l va prelua

Exemple de formulare a declaraţiei de intenţie (baza construcţiei obiectivelor)

Ţinta/obiectiv instituţional• Formarea de absolvenţi cu cunoştinţe şi abilităţi pentru

tratamentul bolilor frecvent întâlnite în comunitate Obiective învăţare/educaţionale• Identificarea mecanismelor patogenice în bolile

cardiovasculare frecvente în comunitate• Dezvoltarea abilităţii luării anamnezei în bolile

cardiovasculare Obiectiv extins • Absolvenţii vor atinge nivelul de cunoştinţe şi abilităţi practice

pentru tratarea bolilor frecvent întâlnite în comunitate • Studenţii vor identifica mecanismele patogenice ale bolilor

cardiovasculare frecvente • Studenţii vor deţine abilităţile necesare luării anamnezei în

bolile cardiovasculare frecvent întâlnite

Exemplu practic de scop/obiectiv educaţional general

“La încheierea stagiului de pregătire , se cere ca rezidentul să fie capabil:

• Să elaboreze judecăţi etice şi medico-legale la nivelul unui chirurg calificat

• Să respecte convingerele culturale şi religioase ale pacientului şi familiei acestuia, şi să asigure tratament chirurgical în acord cu aceste nevoi

• Să îngrijească chirurgical diversele suferinţe bazat pe cunoştinţe teoretice şi practice solide

• Etc., etc., etc. “

(Surgical Resident Curriculum, APDS, 1999)

Etapele generale de construcţie a curriculum-ului (1)

1. Analiza de situaţie:• ce problemă(e) a (u) condus la ideea că este necesar un

anume curriculum • care sunt nevoile naţionale, ale profesiunii şi ale

absolvenţilor individuali şi cum trebuie programul să satisfacă aceste nevoi

• care grup ţintă este vizat• dacă există cursuri similare cu obiective similare • care sunt părţile bune şi punctele slabe ale acestora• ce facilităţi vor fi folosite• cine sunt educatorii şi ce experienţă şi abilităţi au • care sunt necesităţile fizice, administrative şi financiare


2. Tehnica Delphi • implicarea profesorilor cu experienţă, a experţilor

în domeniu şi a factorilor de decizie ptr a stabili nevoile şi ce trebuie să conţină curriculum

3. Analiza punctelor critice/sensibile• Ce puncte de învăţare se regăsesc în diverse

evenimente bune/rele întâlnite în practică• Punctele pot fi folosite ptr dezvoltarea unor

subiecte în curriculum• Se apelează şi la experienţa absolvenţilor (Alumni)4. Decizii strategice


5. Formularea obiectivului educaţional6. Studiu şi dezvoltare de curriculum• se evaluează materialele de predare/învăţare, se

desenează programele analitice şi materialele asociate, cursuri de orientare pentru educatori

7. Implementare8. Evaluare• scopurile şi obiectivele sunt raţionale şi abordabile • au fost atinse sau nu, şi de ce • sunt optim folosite resursele (personal, bani, timp,

facilităţi ) 9. Supraveghere şi monitorizare continuă, evaluare,

modificare/ajustare/renunţare

Principii de construcţie a curriculum-ului

Ce metode şi tehnici pedagogice alegem ?

Un curriculum modern recunoaşte 6 elemente cheie

centrat pe student

centrat pe cadrul didactic

bazat pe probleme

bazat pe colectare de informaţii

integrat bazat pe discipline

bazat pe comunitate

bazat pe spital

cu opţiuni standard

sistematic oportunistic

Recomandările General Medical Council

Tomorrow's Doctors • Predarea şi evaluarea abilităţilor de

comunicare

• Introducerea asistenţei primare a stării de sănătate în poziţie centrală

• Învăţământul clinic adaptat la schimbările sistemului de asistenţă a stării sănătate

• Învăţământ medical în ambulatoriu, în comunitate şi în spital

Consecinţe asupra curricula

• A crescut ponderea învăţământului face-to-face• A crescut ponderea activităţilor de predare-

învăţare în sistemul de asistenţă primară• Medicina sănătăţii-publice are o pondere mai

mare, în special în relaţie cu epidemiologia clinică şi cu ştiinţele comportamentale (sociologie medicală, psihologie medicală)

• Modificări şi inovaţii în tehnicile şi metodele de predare-învăţare:

Consecinţe asupra curricula (cont)

• S-a redus numărul de prelegeri

• A crescut ponderea – Grurpurilor mici de studiu– Atelierelor (seminariilor) de rezolvare a

problemei – Învăţarea autodirecţionată– Formelor mai atractive şi mai eficiente de

predare

Probleme

• Rezistenţa instituţiilor (autonomia)• Rezistenţa educatorilor conservatori (“curriculum

tigru sabie”• Legislaţii şi normative naţionale, bariere

administrative• Costuri suplimentare• Necesită timp pentru implementare• Risc de regresie

• Soluţii – curriculum hibrid

Quo vadis UMFCV?

Motive de meditaţie privind curriculumul actual al UMFCv

• Desen tradiţional – 3 ani discipline fundamentale, 3 ani discipline clinice

• Minimă integare pe orizontală şi verticală• Încărcare didactică mare• Metodele didactice de predare limitate– cursul

magistral este dominant• Utilizarea redusă în pregătire a computerului • Utilizarea redusă a învăţatului autodirijat• Evaluare integrată şi încrucişată - nulă• Lipsa aprecierii formative• Lipsa auto-evaluării şi a practicii reflective

La următoarea întâlnire:

Tehnici şi mijloace pedagogice în medicină

Harden, Crosby - The twelve roles of the teacher Medical Teacher 2000, 22, 4, 334-47

1. Scopul obiectivelor învăţării (educaţionale)

2. Relaţia dintre itemurile din inventarul nevoilor pregătirii şi obiectivele

învăţării

3. Relaţia dintre obiectivele terminale şi obiective permise/îngăduite

4. Caracteristicile unor obiective de învăţare bune

5. Părţile obiectivelor învăţării6. Obiectivele învăţării şi evaluarea

realizărilor studentului

Obiectivele învăţării

Obiectivele învăţării servesc :

Pentru a dovedi realizările,studenţii trebuie să demonstreze că au încheiat cu succes etapa de

pregătire

Pentru a menţine consecvenţa trecerii de la un curs la altul

Studentului Programului

Obiectivele învăţării şi inventarul nevoilor pregătirii

Obiectivele învăţării fac operaţional inventarul nevoilor pregătirii .

Fiecare item din inventarul nevoilor de

pregătire trebuie să fie reprezentat de cel puţin

un obiectiv de învăţare în programul de

pregătire

Fiecare obiectiv de învăţare trebuie să fie

reprezentat de cel puţin un item din inventarul

nevoilor de pregătire

InventarNevoi dePregătire

Obiective deînvăţare

ŞI

Obiectivele învăţării (OI) şi inventarul nevoilor pregătirii (INP)

Legătura dintre un item individual din INP şi curriculum este de obicei la nivelul subiectului lecţiei, mai curând decât la nivelul OI individulizate.

În procesul de dezvoltare a unui nou curriculum: în faza de proiecţie curriculară, fiecare item al INP validat se desemnează unei unităţi de curs (disciplină, de ex), apoi subiectului unei lecţii/activităţi (L/A). OI pentru fiecare lecţie se elaborează pentru a stabili clar modul în care studenţii vor demonstra modul în care au satisfăcut cerinţele desemnate acelei L/A.

Proceduri indecvate: în faza de proiecţie, fiecare item al INP este comparat cu obiectivele de învăţare deja existente. Fiecare item trebuie acoperit în cel puţin o L/A şi fiecare L/A trebuie să susţină cel puţin un item. OI care nu susţin cel puţin un item din INP se elimină obligatoriu.

1 item 1 OI

1 item n OI

n Itemuri 1 OI

OI şi INP

Cf celor anterioare, a un singur OI poate acoperi un singur ite, din INP,

dar nu este obligatorie o corespondenţă 1:1. OI multiple sau chiar lecţii

multiple pot acoperi un item; sau un OI poate acoperi mai multe itemuri.

IMPORTANT !Learning objectives MUST

reflect the learning level (and performance level for tasks and

skills) of the relevant item(s) from the training requirements

inventory.

Obiectivele terminale şi obiective de susţinere

Obiective terminale

Obiectiv de susţinere

Obiectiv de susţinere

Obiectiv de susţinereObiectiv de susţinere

Rezultat final al L/A

Subordonează cunoştinţele, abilităţile şi atitudinile necesare pentru a SUSŢINE studentul în atingerea obiectivului terminal


Obiectivul terminal reprezintă rezultatul final al L/A: ceea ce studentul trebuie să

facă pentru a demonstra că stăpâneşte L/A ca un întreg

Obiectivele terminale solicită tipic:

• Demonstrarea unei sarcini, misiuni sau proceduri (auscultaţia)

• Demonstrarea unei abilităţi sau o combinaţie de abilităţi (injecţie iv)

• Apliicarea unui principu, teorii, reguli, concept sau standard de

comportament

• Demonstrarea sau aplicarea unor abilităţi subtile (soft skill)

(e.g., interpretarea elementelor nonverbale în discuţia cu bolnavul).

Obiective terminaleRezultat final al L/A


Obiective terminale

Subordonează cunoştinţele,

abilităţile, atitutidinile, care

vor susţine studentul în

atingerea obiectivului final

OBIECTIVE DESUSŢINERE

Obiective de susţinere acoperă toate

elementele cognitive, afective şi abiităţile de

care are nevoie studentul pentru a atinge un

obiectiv final.

Obiectivele de susţinere pot necesita:

• Reactualizarea sau recunoaşterea datelor

• Explicarea sau descrierea unoor proceduri

• Parafrazarea, prelucrarea principiilor, teoriilor, conceptelor sau standardelor de conduită

• Demonstrarea abilităţilor subordonate s.

• Orice altă activitate menită să susţină atingerea obiectivului terminal

Caracteristici

• Editate pentru studenţi

• Complete

• Formularea acţiunii

• Condiţii

• Standarde

• Nivel de performanţă

• Autoritatea pentru aprecierea realizării

corecte

• Clare, fără mbiguităţi

• Concise

Caracteristici comune OI şi OS

Caracteristici

Editate pentru studenţi:

Eroarea cea mai frecventă în scrierea OI este

că se uită că sunt scrise pentru studenţi ,

nu pentru educator

OI ţintesc performanţa solicitată în momentul evaluării studentului, NU

ceea ce vor face ca parte a L/A

X

Caracteristici

Concise: Enunţ exprimat clar, limbaj direct. Obiectivele trebuie să fie

cât mai scurte posibil dar fără a sacrifica claritatea

Clare : obiectivele trebuie să formuleze solicitările precis, fără

ambiguităţi. OI trebuie să spună acelaşi lucru tuturor studenţilor şi

educatorilor. Dacă este “deschis interpretărilor” nu mai este un OI bun.

Complete: fiecare Oi trebuie să includă 3 probleme: definirea acţiunii

sau comportamentului, condiţia(iile), standardul(urile).

Jongleazămingile

Caţără-tepe perete

Deseneazăcelula

Părţile OI – Formularea acţiunii

Formulările sunt utilizate pentru a stabili comportamentul solicitat studentului, ca în exemplele de mai jos:

Rezolvă ecuaţia

Limita de timp

Calităţileprodusului

%Procentul

corect

Părţile OI - Standarde: nivel de performanţă

Înntr-un OI, standardul stabileşte nivelul de performanţă solicitat studentului pentru a satisface OI. Nivelul de performanţă poate fi specificat în termeni de timp, calitate, eroare permisă sau limite de acurateţe sau un % de răspunsuri corecte sau incorecte permise

Erorilepermise

Autorităţile ca parte a stndardului stabilesc unde pot găsi studenţii

definiţia performanţei corecte. Autoritatea specificată trebuie să fie

repetabilă şi accesibilă studenţilor. Cel mai des autoritatea citată este un

document tipărit, pfrecum:

• Manuale

•Handouts

• Monografii

• Documente oficiale

Materialele audiovisuale şi programele PC pot fi de asemenea citate.

Părţile OI - Standarde: autorităţi

Părţile OI - CondiţiiCondiţiile dintr-un OI stabilesc unde va efectua activitatea studentul, ce echipament sau asistenţă i se va permite/cere în momentul evaluării. Exemple de informaţii incluse în condiţiile OI

Echipament(cu sau fără stetoscop)

Ajutor permis

Restricţii(în întuneric)

Referinţepermise

Când sunt evaluat:

• Ce am de făcut?

• Cât de bine/exact trebuie să efectuez?

• Unde găsesc definirea unei activităţi corecte?

• Unde voi efectua activitatea ?

• De ce ajutor mă pot folosi în timpul prestaţiei?

• Ce restricţii se vor aplica în timpul prestaţiei?

Student

Adunarea formulării, standardului condiţiilor într-un OI va răspunde studentului la toate întrebările de mai jos:

Părţile OI : Legarea elementelor într-un întreg

1. Jonglează 6 mingi (formularea activităţii)

3. Timp de 3 minute (nivel de performanţă)

5. Nu scăpa pe jos mai mult de 1 minge (Nivel de performanţă)

2. În faţa comisiei (condiţia - mediu/unde)

4. Păstrează înălţimea şi viteza (nivel de performanţă) aşa cum este prevăzut în caietul de LP

(autoritatea)

Std deînălţimeşiviteză

Părţile OI : Legarea elementelor într-un întreg

A spus cineva evaluare?

Oi şi evaluarea performanţei studentului

Prima regulă în evaluare: performanţa studentului se măsoră prin raportarea la obiectivul de învăţare Dacă un Oi solicită executarea unei manopere sau proceduri, singura măsură adecvată a abilităţii studentului de a o efectua este să priveşti studentul executând-o!

Sigură-te că procedura de evaluare, instrumentul sau itemul este adecvat OI:

• performanţa evaluată este aceeaşi cu performanţa precizată în formulare

• condiţiile sunt aceleaşi cu cele din OI

CONCLUZII

Obiectivele învăţării:

• se bazează pe itemuri solicitate în programul de pregătire

• sunt scrise pentru student, stabilesc condiţiiile pe care studentul trebuie să le întrunească în momentul evaluării.

• au 3 părţi: formularea activităţii sau comportamentului, condiţiile şi standardele. Acestea se includ în fiecare OI.

• Trebuie să fie complete, concise, clare.

• sunt baza măsurării realizărilor studentului.

Curs 2+3 Metodica Predarii Stiintelor Medicale

Documents

student i

i ajut

specializare curriculum

n institu ia

n grup

reglementare curriculum

curriculum cuprinde

se bucura