Top Banner
CONSILIUL JUDEȚEAN SIBIU STRATEGIA JUDEȚULUI SIBIU DE REDUCERE A EMISIILOR DE CO2 PENTRU PERIOADA 2016 – 2023 Ianuarie 2017 Page 1 of 120 Fundația TERRA Mileniul III - 30 ianuarie 2017 STRATEGIA 2016 2023 CJ Sibiu
120

CONSILIUL JUDEȚEAN SIBIU - cjsibiu.ro · CONSILIUL JUDEȚEAN SIBIU. STRATEGIA JUDEȚULUI SIBIU DE REDUCERE A EMISIILOR DE CO2 PENTRU PERIOADA . 2016 – 2023 . Ianuarie 2017 . Page

Sep 01, 2019

Download

Documents

dariahiddleston
Welcome message from author
This document is posted to help you gain knowledge. Please leave a comment to let me know what you think about it! Share it to your friends and learn new things together.
Transcript
Page 1: CONSILIUL JUDEȚEAN SIBIU - cjsibiu.ro · CONSILIUL JUDEȚEAN SIBIU. STRATEGIA JUDEȚULUI SIBIU DE REDUCERE A EMISIILOR DE CO2 PENTRU PERIOADA . 2016 – 2023 . Ianuarie 2017 . Page

CONSILIUL JUDEȚEAN SIBIU

STRATEGIA JUDEȚULUI SIBIU DE REDUCERE A EMISIILOR DE CO2 PENTRU PERIOADA

2016 – 2023

Ianuarie 2017

Page 1 of 120 Fundația TERRA Mileniul III - 30 ianuarie 2017 – STRATEGIA 2016 – 2023 CJ Sibiu

Page 2: CONSILIUL JUDEȚEAN SIBIU - cjsibiu.ro · CONSILIUL JUDEȚEAN SIBIU. STRATEGIA JUDEȚULUI SIBIU DE REDUCERE A EMISIILOR DE CO2 PENTRU PERIOADA . 2016 – 2023 . Ianuarie 2017 . Page

STRATEGIA JUDEȚULUI SIBIU DE REDUCERE A EMISIILOR DE CO2 PENTRU PERIOADA 2016 – 2023

CUPRINS

I. INTRODUCERE .............................................................................................................................. 5

II. DESCRIEREA JUDEȚULUI SIBIU ............................................................................................... 7

III. CADRUL LEGISLATIV PRIVIND SCHIMBĂRI CLIMATICE .................................................. 12

IV. ANALIZA CONSUMURILOR DE ENERGIE.............................................................................. 29

V. SURSE DE ENERGIE REGENERABILĂ ÎN JUDEȚUL SIBIU............................................... 46

VI. ANALIZA SWOT ............................................................................................................................ 58

VII. PLAN DE ACȚIUNE 2016 – 2023 ............................................................................................... 62

BIBLIOGRAFIE .................................................................................................................................... 114

ANEXE .................................................................................................................................................. 117

ANEXA 1 METODOLOGIE DE ELABORARE A STRATEGIEI CJ SIBIU 2016 - 2023 ............ 117

ANEXA 2 – LISTĂ CLĂDIRI CJ SIBIU ............................................................................................. 119

Page 2 of 120 Fundația TERRA Mileniul III - 30 ianuarie 2017 – STRATEGIA 2016 – 2023 CJ Sibiu

Page 3: CONSILIUL JUDEȚEAN SIBIU - cjsibiu.ro · CONSILIUL JUDEȚEAN SIBIU. STRATEGIA JUDEȚULUI SIBIU DE REDUCERE A EMISIILOR DE CO2 PENTRU PERIOADA . 2016 – 2023 . Ianuarie 2017 . Page

Lista tabelelor: Tabelul II-1– Evoluţia suprafețelor împǎdurite în perioada 2007 - 2015 ......................................... 8 Tabelul II-2. Sprafețele agricole și destinația lor în anul 2014 .......................................................... 9 Tabel III-1. Fonduri UE disponibile pentru România şi cota alocată acţiunilor privind schimbările climatice ............................................................................................................................. 24 Tabelul IV-1. Productia si importul de energie primara in Romania .............................................. 29 Tabelul IV-2. Consumul final energetic calculat pentru judetul Sibiu ............................................ 30 Tabelul IV-3. Consumul de energie al judetului Sibiu, pe sectoare de activitate, in perioada 2005 - 2015 ............................................................................................................................................. 31 Tabelul IV-4. Consumul de energie al judetului Sibiu, pe purtatori de energie, in perioada 2005 - 2015 ....................................................................................................................................................... 32 Tabelul IV-5. Reteaua si volumul gazelor naturale distribuite in judetul Sibiu in perioada 2005 - 2015 ......................................................................................................................................................... 36 Tabelul IV-6. Capacitati de producere a energiei electrice instalate in judetul Sibiu dupa anul 2009 ......................................................................................................................................................... 37 Tabelul V-1. Potențial energetic tehnic al SER in Romania, conform PNAER ............................ 46 Tabelul V-2. Obiectivele de utilizare a SER in Romania, in anul 2020 ......................................... 47 Tabelul V-3. Evolutia fondului forstier al judetului Sibiu in perioada 2005 – 2015 (conform INS) .................................................................................................................................................................. 53 Tabelul V-4. Cantitatea de lemn exploatata anual in judetul Sibiu, perioada 2005 - 2015 ........ 53 Tabelul V-5. Flux net de gaze cu efect de serǎ pentru deşeuri reciclate (kg CO2eq/tona de material) .................................................................................................................................................. 55 Tabelul V-6. Cantitatea de emisii de gaze cu efect de sera evitate in perioada 2018 -2020 - 2013 ......................................................................................................................................................... 55

Page 3 of 120 Fundația TERRA Mileniul III - 30 ianuarie 2017 – STRATEGIA 2016 – 2023 CJ Sibiu

Page 4: CONSILIUL JUDEȚEAN SIBIU - cjsibiu.ro · CONSILIUL JUDEȚEAN SIBIU. STRATEGIA JUDEȚULUI SIBIU DE REDUCERE A EMISIILOR DE CO2 PENTRU PERIOADA . 2016 – 2023 . Ianuarie 2017 . Page

Lista figurilor: Figura II-1. Pozitțonarea și relieful județului Sibiu .............................................................................. 7 Figura II-2. Sprafețele agricole și destinația lor în anul 2014.......................................................... 10 Figura II-3. Asigurarea cu energie termică prin termoficare............................................................ 11 Figura IV-1. Ponderea produsului intern brut al judetului Sibiu in produsul intern brut national 29 Figura IV-2. Evolutia consumului de energie electrica si de energie termica in judetul Sibiu in perioada 2005 - 2015 ............................................................................................................................ 30 Figura IV-3. Consumul de energie al judetului Sibiu, pe sectoare de activitate, in perioada 2005 - 2015 ............................................................................................................................................. 32 Figura IV-4. Evolutia consumului de energie al judetului Sibiu, pe purtatori de energie, in perioada 2005 - 2015 ............................................................................................................................ 33 Figura IV-5. Ponderea fiecarui purtator de energie in consumul de resursa energetica primara al judetului Sibiu, in anul 2013 ............................................................................................................. 34 Figura IV-6. Evolutia emisiilor de gaze cu efect de sera in judetul Sibiu, pe purtatori de energie, in perioada 2005 - 2015 ........................................................................................................ 35 Figura IV-7. Ponderea emisiilor de GES, pe tip de resursă energetică primară, in totalul emisiilor de GES ale judetului Sibiu, in anul 2013 ............................................................................ 35 Figura IV-8. Harta centralelor fotovoltaice aflate in functiune in Romania, in luna noiembrie 2016 ......................................................................................................................................................... 38 Figura IV-9. Harta centralelor eoliene aflate in functiune in Romania, in luna noiembrie 2016 39 Figura IV-10. Consumul de energie in cladirile Consiliului Judetean Sibiu, perioada 2005 - 2015 ......................................................................................................................................................... 42 Figura IV-11. Consumul de energie, pe tipuri de purtători, în clădirile Consiliului Județean Sibiu, perioada 2005 - 2015 ................................................................................................................. 43 Figura IV-12. Emisiile de CO2 provenite din consumul de energie în clădirile Consiliului Județean Sibiu (tCO2/an) ..................................................................................................................... 44 Figura IV-13. Ponderea emisiilor de CO2 din clădiri, în totalul acestor emisii, în anul de referință, 2013 ........................................................................................................................................ 44 Figura IV-14. Energie consumată pentru flota proprie de autovehicule ........................................ 45 Figura IV-15. Ponderea emisiilor de CO2 din Transport, pe tipuri de combustibili, în anul de referință, 2013 ........................................................................................................................................ 45 Figura V-1. Harta solara a României, la unghiul optim de inclinare al modulelor fotovoltaice .. 48 Figura V-2. Harta solara a județului Sibiu .......................................................................................... 49 Figura V-3. Distribuția densitatii energetice (GWh/km2) în Europa (80 m înălțime) ................... 50 Figură V-4. Harta potențialului eolian al Regiunii Centru ................................................................ 50 Figură V-5. Harta ariilor protejate din județul Sibiu ........................................................................... 50 Figura V-6. Harta potențialului micro hidroenergetic în România .................................................. 51 Figura V-7. Potențialul energetic al biomasei în România .............................................................. 52 Figura V-8. Distributța biomasei vegetale în România .................................................................... 52 Figura V-9. Suprafața agricolă a județului Sibiu, în anul 2014 ....................................................... 52 Figura V-10. Harta zonelor verzi și periurbane în municipiul Sibiu ................................................ 53 Figura V-11. Distribuția resurselor geotermale în România ............................................................ 56 Figura V-12. Arii geotermale explorate prin foraje și arii de perspectivă în România, ................ 56 Figura V-13. Distribuția temperaturilor la 3000 m adâncime .......................................................... 57 Figura V-14. Harta potențialului geotermal de entalpie scăzută .................................................... 57

Page 4 of 120 Fundația TERRA Mileniul III - 30 ianuarie 2017 – STRATEGIA 2016 – 2023 CJ Sibiu

Page 5: CONSILIUL JUDEȚEAN SIBIU - cjsibiu.ro · CONSILIUL JUDEȚEAN SIBIU. STRATEGIA JUDEȚULUI SIBIU DE REDUCERE A EMISIILOR DE CO2 PENTRU PERIOADA . 2016 – 2023 . Ianuarie 2017 . Page

I. INTRODUCERE

„Ne angajăm să promovăm acțiuni internaționale, naționale, sub-naționale și locale în

domeniul schimbărilor climatice, inclusiv adaptarea şi atenuarea schimbărilor climatice, precum și să sprijinim ca orașele și așezările umane, locuitorii acestora și toți actorii locali

relevanți să fie implementatori cheie. În plus ne angajăm să sprijinim consolidarea rezistenței și reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră din toate sectoarele relevante. Astfel de măsuri trebuie să fie în concordanță cu obiectivele Acordului de la Paris adoptat în cadrul CCONUSC (Convenției-cadru a Organizației Națiunilor Unite privind schimbările climatice), inclusiv stoparea creșterii temperaturii medii globale mult sub limita de 2 grade

Celsius peste nivelurile pre-industriale, precum și continuarea eforturilor de a limita creșterea temperaturii la 1,5 grade Celsius peste nivelurile preindustriale.”

Declarația de la Quito privind orașele durabileși așezările umane pentru toți,

Conferința Națiunilor Unite privind Locuirea și Dezvoltarea Urbană Durabilă (Habitat III) de la Quito, Republica Ecuador în perioada 17-20 octombrie 2016, secțiunea Dezvoltarea

urbană durabilă și rezilientă din punct de vedere al mediului, pct 79. Consiliul Județean Sibiu este puternic angrenat în realizarea unor politici de dezvoltare durabilă a județului, acordând o atenție majoră îmbunătățirii calității vieții cetățenilor din județul Sibiu. Energia este un element esential al dezvoltării durabile, prin urmare eforturile depuse pentru îmbunătățirea modului în care aceasta este produsă și consumată reprezintă o prioritate a Consiliului Județen Sibiu, care și-a asumat un rol activ în promovarea eficienței energetice și a surselor regenerabile de energie și implicit în combaterea efectelor încălzirii globale. Obiectivele “Strategiei Județului Sibiu de reducere a emisiilor de CO2 pentru perioada 2016 – 2023” vizează în principal următoarele direcții de acțiune: • reducerea cererii de energie • utilizarea mai eficientă a energiei în toate tipurile de activități umane • promovarea sistematică a unui management adecvat în utilizarea energiei • producerea energiei din surse regenerabile acolo unde este identificat potențial • conservarea resurselor naturale • utilizarea durabilă a combustibililor fosili • transport durabil • management performant al deșeurilor • creșterea suprafețelor de spații verzi și păduri • planificarea teritoriului • utilizarea achizițiilor publice ecologice • promovarea parteneriatului public-privat • informarea și motivarea cetățenilor, a companiilor și a altor părți interesate la nivel

județean cu privire la modul de utilizare a energiei în mod eficient • dezvoltarea capacității administrative de implementare a strategiei

Page 5 of 120 Fundația TERRA Mileniul III - 30 ianuarie 2017 – STRATEGIA 2016 – 2023 CJ Sibiu

Page 6: CONSILIUL JUDEȚEAN SIBIU - cjsibiu.ro · CONSILIUL JUDEȚEAN SIBIU. STRATEGIA JUDEȚULUI SIBIU DE REDUCERE A EMISIILOR DE CO2 PENTRU PERIOADA . 2016 – 2023 . Ianuarie 2017 . Page

“Strategia Județului Sibiu de reducere a emisiilor de CO2 pentru perioada 2016 – 2023” a fost elaborată de Fundația TERRA Mileniul III, cu sprijinul Consiliului Județean Sibiu - Serviciul Managementul Proiectelor. Echipa TERRA Mileniul III a fost formată din:

- Adrian Bădilă – Coordonator proiect, expert planificare strategică - Lavinia Andrei – expert schimbări climatice și eficiență energetică - Liviu Gheorghe – expert inventare emisii și resurse regenerabile de energie - Liliana Nichita – expert managementul deșeurilor și protecția mediului

“Strategia Județului Sibiu de reducere a emisiilor de CO2 pentru perioada 2016 – 2023” cuprinde și Planul de acțiune 2016 – 2023 care vizează în mod direct acțiunile Consiliului Județean și indirect tipuri de acțiuni ale părților interesate, cu impact asupra scăderii emisiilor de gaze cu efect de seră. Metodologia de elaborare a strategiei este cuprinsă în ANEXA 1, parte integrantă a acestei strategii. Este recomandabil ca cel puțin la nivel de Plan de acțiune acesta să fie actualizat/revizuit la doi ani.

Page 6 of 120 Fundația TERRA Mileniul III - 30 ianuarie 2017 – STRATEGIA 2016 – 2023 CJ Sibiu

Page 7: CONSILIUL JUDEȚEAN SIBIU - cjsibiu.ro · CONSILIUL JUDEȚEAN SIBIU. STRATEGIA JUDEȚULUI SIBIU DE REDUCERE A EMISIILOR DE CO2 PENTRU PERIOADA . 2016 – 2023 . Ianuarie 2017 . Page

II. DESCRIEREA JUDEȚULUI SIBIU

Judeţul Sibiu, situat în centrul României, în partea de sud a Transilvaniei, cu o suprafaţă de 5433 km² este învecinat la nord cu județul Mureș, la sud cu judeţele Argeş şi Vâlcea, la vest cu judeţul Alba și la est cu judeţele Braşov şi Mureş.

Ca și relief se disting 3 zone principale:

• zona montană care ocupă aproximativ 30% din suprafața județului, reprezentată de Munţii Făgăraşului unde se întâlnesc înălţimi ce depăşesc 2500 m (vf. Negoiu 2535 m, vf. Vânătoarea lui Buteanu 2508 m), munţii Cibinului şi ai Lotrului;

• zona de podiș care ocupă aproximativ 50% din suprafața județului, relief deluros cu înălţimi între 490 m şi 749 m - podişurile Hârtibaciului, Secaşelor şi Târnavelor;

• zona depresionară de contact care se desfăşoară aproape continuu între cele două trepte de relief şi ocupă cca 20 % din suprafaţa judeţului - depresiunea Făgăraşului sau Ţara Oltului, Sibiului, Săliştei şi Apoldului sau Secaşului.

Figura II-1. Pozitțonarea și relieful județului Sibiu

Aşezarea județului în centrul ţării facilitează legăturile cu celelalte regiuni şi concentrează fluxuri de bunuri şi informaţii, iar relieful muntos din sudul judeţului creează un important potenţial hidrotehnic, silvic şi turistic dar obligă dezvoltarea infrastructurii pe anumite direcţii (văile Oltului şi Mureşului).

Din punct de vedere geologic, teritoriul judeţului Sibiu aparţine celor 2 unităţi mari geografice: muntoasă şi depresionară. Zona depresionară, s-a format la sfârşitul Cretacicului și în cadrul

Page 7 of 120 Fundația TERRA Mileniul III - 30 ianuarie 2017 – STRATEGIA 2016 – 2023 CJ Sibiu

Page 8: CONSILIUL JUDEȚEAN SIBIU - cjsibiu.ro · CONSILIUL JUDEȚEAN SIBIU. STRATEGIA JUDEȚULUI SIBIU DE REDUCERE A EMISIILOR DE CO2 PENTRU PERIOADA . 2016 – 2023 . Ianuarie 2017 . Page

ei se disting din punct de vedere structural două zone principale, a cutelor diapire în care apar sâmburi de sare (Ocna Sibiului, Miercurea Sibiului) si a domurilor în care s-a acumulat gaz metan.

Județul Sibiu dispune de o bogată rețea de apă, cca. 2300 km, care face parte din doua bazine hidrografice – baziunul hidrografic Olt și bazinul hidrografic Mureș. Aceste surse însumând cca. 60 milioane metrii cubi în anul 2015, nu asigură necesitățile de alimentare cu apă potabilă și industriala de 64 milioane metrii cubi. Corpurile de apă din care peste 90% o reprezintă captarea din ape de suprafață au o stare ecologica bună sau moderată. 1 Formele de relief predominante influenţează vegetaţia astfel încȃt în zona montanǎ şi sub-montanǎ sunt pǎşuni şi fȃneţe naturale, ceea ce face posibilǎ creşterea animalelor, mai ales a ovinelor ca activitate de tradiţie în județul Sibiu. În anul 2015 pădurile în judeţul Sibiu acopereau 196,5 mii ha, ceea ce reprezintǎ 15,8% din totalul suprafeţei cu pǎduri din regiunea centru și cca. 3% la nivel naţional, formate în principal din foioase în proporţie de 62,3% şi din raşinoase 37,7% asigurând materie primă pentru industria lemnului, precum şi sursă de combustibil solid pentru gospodariile din mediul rural.

Funcţia economică care constă în capacitatea pădurii de a asigura resursa principală de masă lemnoasă din diferite specii forestiere şi resursele secundare ale mediului forestier - vânat, fructe, flori, plante medicinale, iarbă, frunze, ciuperci, coajă, răşină, etc., servește la dezvoltarea economiei şi asigurarea necesităţilor de consum ale populaţiei.

Începând cu anul 2008 se observă o tendință ușoară de creștere a suprafeței terenurilor împădurite așa cum este prezentat în tabelul II-1.

Tabelul II-1– Evoluţia suprafețelor împǎdurite în perioada 2007 - 2015

Categorii de terenuri şi specii de

pǎduri

Anul 2007

Anul 2008

Anul 2009

Anul 2010

Anul 2011

Anul 2012

Anul 2013

Anul 2014

Anul 2015

Mii hectare

Total 198,4 190 194,4 195,9 196,3 196,7 197,7 198,5 198,9

Suprafaţa pǎdurilor 193 187,7 192 193,7 194 194,5 195,4 196,2 196,5

Rǎşinoase 72,3 70,4 72,8 73,6 73,7 73,9 74,7 74,2 74,1

Foioase 120,7 117,3 119,2 120,1 120,3 120,6 120,7 122 122,4

Alte terenuri 5,4 2,3 2,4 2,2 2,3 2,2 2,3 2,3 2,4

Sursa: prelucrare date disponibile în baza de date a INS Tempo

1 Raport anual – Starea mediului în județul Sibiu 2015, pg 48

Page 8 of 120 Fundația TERRA Mileniul III - 30 ianuarie 2017 – STRATEGIA 2016 – 2023 CJ Sibiu

Page 9: CONSILIUL JUDEȚEAN SIBIU - cjsibiu.ro · CONSILIUL JUDEȚEAN SIBIU. STRATEGIA JUDEȚULUI SIBIU DE REDUCERE A EMISIILOR DE CO2 PENTRU PERIOADA . 2016 – 2023 . Ianuarie 2017 . Page

Etajul pădurilor foioase se dezvoltă între 300 m şi 1200 m, pornind de la pădurile de gorun şi terminând cu pădurile de fag cu carpen. Pădurile de fag se întâlnesc pe suprafeţe restrânse, pe pantele nordice ale munţilor Făgăraş şi Cindrel, limita lor inferioară fiind la 400 – 500 m, iar cea superioară la 1300 – 1400 m. Între 1300 – 1500 se întâlnesc pădurile amestecate de fag şi molid, îndeosebi între văile Lotrioarei şi Cibinului. Etajul pădurilor de molid se desfăşoară, în general, între 1300–1800 m. În munţii Făgăraş lăţimea acestor păduri nu depăşeşte 2–3 km. În munţii Cindrel ele apar compact, cu cea mai mare extensiune în bazinele superioare ale Cibinului, Sadului şi Sebeşului, fiind formată în principal din molid.2

Pădurile joacă un rol important în regularizarea debitelor cursurilor de apă, în asigurarea calităţii apei şi în protejarea unor surse de apă importante pentru comunităţile locale fără alte surse alternative de asigurare a apei. Pădurile au un rol important în menţinerea stabilităţii terenurilor, inclusiv pentru controlul eroziunii, alunecărilor de teren sau avalanşelor.

Cu excepţia zonei montane cu păşuni şi fâneţe naturale unde preponderentă este creşterea animalelor, in zona depresionară de contact, agricultura este bine reprezentată de atât de sectorul vegetal cât şi de cel de creştere a animalelor. Pe suprafeţele agricole se practică o agricultură mixtă - cultura cerealelor, viticultură, pomicultura şi creşterea animalelor, activităţile având ponderi diferite în producţia agricolă determinate de relief şi baza pedologică. În zona colinară şi de podiş, se cultivă cereale, cartofi, legume, dar este dezvoltat şi sectorul de creştere a animalelor, iar în Podişul Târnavelor condiţiile sunt propice culturii viţei de vie.

Suprafaţa agricolă reprezinta în anul 2014 aproximativ 56% din totalul suprafeței județului Sibiu din care cea mai mare parte o reprezintă suprafața arabilă 118,5 mii ha, restul fiind reprezentat de păşuni 105,6 mii ha, fâneţe 71,6 mii ha, vii şi pepiniere viticole 2,8 mii ha și livezi şi pepiniere pomicole 5 mii ha.

Tabelul II-2. Sprafețele agricole și destinația lor în anul 2014

Destinația suprafețelor agricole total, din care:

Suprafața (mii ha) Proporția

303,619

Arabilă 118,498 39.0%

Pășuni 105,660 34.8%

Fînețe 71,575 23.6%

Vii și pepiniere viticole 2,839 0.9%

Livezi și pepiniere pomicole 5,047 1.7%

Sursă: prelucrare date disponibile în baza de date a INS Tempo

2 S trategia şi planul de dezvoltare a Judeţului Sibiu pentru perioada 2006 - 2007 – 2013, pg 15

Page 9 of 120 Fundația TERRA Mileniul III - 30 ianuarie 2017 – STRATEGIA 2016 – 2023 CJ Sibiu

Page 10: CONSILIUL JUDEȚEAN SIBIU - cjsibiu.ro · CONSILIUL JUDEȚEAN SIBIU. STRATEGIA JUDEȚULUI SIBIU DE REDUCERE A EMISIILOR DE CO2 PENTRU PERIOADA . 2016 – 2023 . Ianuarie 2017 . Page

Figura II-2. Sprafețele agricole și destinația lor în anul 2014

Este de aşteptat ca agricultura şi silvicultura să aducă o importantă contribuţie la combaterea efectelor produse de schimbările climatice, prin:

• Realizarea împăduririlor în vederea absorbţiei gazelor cu efect de seră, în special, prin înfiinţarea pădurilor tinere, cu viteză mai mare de creştere, care absorb cantităţi mai mari de CO2;

• Utilizarea biomasei ca sursă de energie regenerabilă.

Schimbările climatice3 afectează habitatele de pădure și implicit speciile dependente, în diverse moduri:

• în zonele de deal, scăderea precipitaţiilor şi creşterea temperaturilor provoacă un declin drastic al productivităţii forestiere şi diversităţii pădurilor;

• în zonele montane, pădurile au fost şi sunt grav afectate de vânturile tot mai puternice şi mai frecvente şi de zăpada excesivă;

• pădurile sunt decimate de noi dăunători care s-au adaptat la temperaturile mai ridicate şi la secetă;

• temperaturile ridicate provoacă incendii ale pădurilor, care duc la daune materiale semnificative şi pun în pericol vieţi omeneşti.

Sursele regenerabile de energie din România au un potențial teoretic important insǎ potențialul utilizabil al acestor resurse este mult mai mic, din cauza limitărilor tehnologice, eficienței economice și a restricțiilor de mediu. Din potenţialul energetic economic total al surselor regenerabile al României, biomasa deţine mai mult de 50%.

Județul Sibiu din punct de vedere al potenţialul biomasei se situeazǎ la nivel mediu raportat la nivel naţional, cea mai mare contribuţie fiind a biomasei agricole dar şi cu o contribuţie importantǎ a biomasei forestiere.

Cu toate că județul Sibiu nu este din punct de vedere al potenţialului de biomasǎ în topul judeţelor cu un grad mare de aplicabilitate în producerea energiei termice, existǎ totuşi localitǎţi în care biomasa forestierǎ poate fi utilizatǎ pentru încalzire, mai ales în localităţile în

3 Raport anual privind starea mediului la nivelul județului Sibiu pentru anul 2015, pg 107

118.498

105.660

71.575

2.839 5.047

mii ha

Arabila

Pasuni

Finete

Vii si pepiniereviticoleLivezi si pepinierepomicole

Page 10 of 120 Fundația TERRA Mileniul III - 30 ianuarie 2017 – STRATEGIA 2016 – 2023 CJ Sibiu

Page 11: CONSILIUL JUDEȚEAN SIBIU - cjsibiu.ro · CONSILIUL JUDEȚEAN SIBIU. STRATEGIA JUDEȚULUI SIBIU DE REDUCERE A EMISIILOR DE CO2 PENTRU PERIOADA . 2016 – 2023 . Ianuarie 2017 . Page

care nu existǎ termoficare aşa cum este prezentat în figura II-3, respectiv în 6 orașe şi 215 comune.4

Figura II-3. Asigurarea cu energie termică prin termoficare

http://www.insse.ro/cms/ro/content/indicatori-de-statistica-regionala-tempo

4 Studiu privind evaluarea potențialului energetic actual al surselor regenerabile de energie în România – sinteză www.minind.ro/domenii_sectoare/energie/studii/potential_energetic.pdf

Page 11 of 120 Fundația TERRA Mileniul III - 30 ianuarie 2017 – STRATEGIA 2016 – 2023 CJ Sibiu

Page 12: CONSILIUL JUDEȚEAN SIBIU - cjsibiu.ro · CONSILIUL JUDEȚEAN SIBIU. STRATEGIA JUDEȚULUI SIBIU DE REDUCERE A EMISIILOR DE CO2 PENTRU PERIOADA . 2016 – 2023 . Ianuarie 2017 . Page

III. CADRUL LEGISLATIV PRIVIND SCHIMBĂRI CLIMATICE Cadrul internațional Convenţia Naţiunilor Unite privind Schimbările Climatice (UNFCCC) a fost semnată în anul 1992 la Rio de Janeiro, fiind, în prezent, ratificată de către mai mult de 190 de ţări. În Romania, UNFCCC a fost ratificată prin Legea nr. 24/1994, publicată în MO Nr. 119/12.05.1994; UNFCCC stabileşte cadrul general de acţiune privind combaterea schimbărilor climatice, definite în sensul acestei Convenții prin stabilizarea emisiilor antropice de gaze cu efect de seră la un nivel care să prevină influența periculoasă a activităților umane asupra sistemului climatic. Prin această Convenţie, Statele constituite Părți ale UNFCCC, au obligația printre altele:

- Să elaboreze, să actualizeze periodic, să publice, și să transmită la Secretariatul acestei Convenții inventarele naționale ale emisiilor de gaze cu efect de seră;

- Să elaboreze documente programatice la nivel național pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră şi creșterea capacității naturale de absorbție a CO2 din atmosferă;

- Să integreze problematica schimbărilor climatice în politicile și acțiunile de dezvoltare economică și socială și de protecție a mediului.

Protocolul de la Kyoto pentru Convenţia cadru a Naţiunilor Unite privind schimbările climatice adoptată la 11 decembrie 1997, ratificat de Legea nr. 3 din 2 februarie 2001, publicată în MO nr. 81/16/02.2001. Protocolul de la Kyoto a propus o reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră (GES) din partea țărilor dezvoltate și cu economii în tranziție de aproximativ 5% în perioada 2008-2012 comparativ cu anul 1990, studiile realizate au indicat că pentru prevenirea unor efecte ireversibile provocate de schimbările climatice în acest secol emisiile globale trebuie să fie reduse cu aproximativ 70%. Îndeplinirea acestui obiectiv se va realiza progresiv și prin asigurarea unui proces internațional de implicare a tuturor statelor lumii și de stabilire a noilor obiective de reducere a emisiilor în concordanță cu recomandările studiilor de specialitate. Amendamentul de la Doha a fost ratificat prin Legea nr. 251/2015. Acesta a fost adoptat la Doha la 8 decembrie 2012, ca amendament la Protocolul de la Kyoto al Convenţiei-cadru a Organizaţiei Naţiunilor Unite asupra schimbărilor climatice, publicat în MO nr. 846/13.11.2015. Amendamentul stabilește cea de a doua perioadă de implementare a Protocolului de la Kyoto, care începe la 1 ianuarie 2013 și se sfârșește la 31 decembrie 2020. Pentru cea de a doua perioadă de angajament a Protocolului de la Kyoto, UE şi-a luat angajamentul de a reduce emisiile cu 20 % în perioada 2013-2020 faţă de 1990. Acordul de la Paris 2015 În 12 decembrie 2015, 195 state Părți participante la cea de-a XXI-a Conferințe a Părților (COP 21) la Convenția-cadru a Organizației Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice au adoptat Acordul de la Paris

Acest acord va ghida acțiunile la nivel global pe o traiectorie de limitare a creșterii temperaturii medii globale sub 2°C. În același timp, este primul instrument multilateral obligatoriu din punct de vedere juridic și cu participare universală în domeniul schimbărilor climatice, începând cu anul 2020.

Page 12 of 120 Fundația TERRA Mileniul III - 30 ianuarie 2017 – STRATEGIA 2016 – 2023 CJ Sibiu

Page 13: CONSILIUL JUDEȚEAN SIBIU - cjsibiu.ro · CONSILIUL JUDEȚEAN SIBIU. STRATEGIA JUDEȚULUI SIBIU DE REDUCERE A EMISIILOR DE CO2 PENTRU PERIOADA . 2016 – 2023 . Ianuarie 2017 . Page

Principiile de bază ale Acordului de la Paris sunt: principiul responsabilităților comune dar diferențiate și a capacităților respective (common but differentiated responsabilities and respective capabilities) și principiul echității.

Acordul de la Paris a intrat in vigoare pe 4 noiembrie 2016.

Principalele elemente ale acordului adoptat la Paris sunt: • operaţionalizarea obiectivului pe termen lung de a limita creşterea temperaturii medii

globale sub 2 grade Celsius; Statele Părţi vor depune eforturi pentru a limita creşterea temperaturii la 1,5 grade Celsius;

• o viziune pe termen lung asupra tranziţiei necesare către economii cu emisii scăzute şi rezistente la schimbările climatice pe parcursul acestui secol, în contextul unei dezvoltări durabile şi de eradicare a sărăciei;

• un ciclu de revizuire a angajamentelor la fiecare cinci ani, care asigură ambiţia şi durabilitatea acordului; angajamentele ulterioare trebuie să nu fie inferioare nivelurilor existente de ambiţie;

• un obiectiv global calitativ în domeniul adaptării la efectele schimbărilor climatice, vizând creşterea capacităţii de adaptare şi a rezilienţei şi reducerea vulnerabilităţii la efectele schimbărilor climatice; statele vor trebui să elaboreze planuri de adaptare şi să comunice periodic aceste planuri şi măsurile de implementare;

• pierderile şi daunele asociate cu impactul schimbărilor climatice: statele recunosc necesitatea de a coopera şi de a spori înţelegerea, acţiunea şi sprijinul în diferite domenii precum sistemele de avertizare timpurie, pregătirea pentru situaţii de urgenţă şi asigurarea riscurilor.

• un proces de evaluare la nivel global a progresului înregistrat în atingerea obiectivelor asumate (reducerea emisiilor, adaptarea şi finanţarea), bazat pe un sistem de monitorizare şi raportare care să asigure transparenţa şi contabilizarea acestor progrese;

Acordul de la Paris recunoaște rolul actorilor non-parți (non-Party stakeholders) în abordarea schimbărilor climatice, incluzând orașele, autoritățile sub-naționale, societatea civilă, sectorul privat și alții. Aceștia sunt invitați să:

- își intensifice eforturile și să sprijine acțiunile de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră,

- să construiască un cadru rezilient și să diminueze vulnerabilitatea la efectele adverse ale schimbărilor climatice,

- să susțină și să promoveze cooperarea regională și internațională. Principalele obligații ale României în conformitate cu Acordul de la Paris sunt reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră cu 43% până în 2030 față de nivelul din 2005, participarea la efortul Uniunii Europene de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră cu 30% până în 2030 față de 2005 în sectoarele non-ETS, incluzând transportul, agricultura, construcțiile, deșeurile — obiectiv la nivel de state membre ale UE stabilit în funcție de PIB/cap de locuitor.

Page 13 of 120 Fundația TERRA Mileniul III - 30 ianuarie 2017 – STRATEGIA 2016 – 2023 CJ Sibiu

Page 14: CONSILIUL JUDEȚEAN SIBIU - cjsibiu.ro · CONSILIUL JUDEȚEAN SIBIU. STRATEGIA JUDEȚULUI SIBIU DE REDUCERE A EMISIILOR DE CO2 PENTRU PERIOADA . 2016 – 2023 . Ianuarie 2017 . Page

Politica europeană în vederea reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră

Cadrul strategic Strategia 20205 (COM(2010) 2020 final ) Combaterea schimbărilor climatice este una dintre cele cinci teme principale ale amplei strategii Europa 2020 pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii. Obiectivele specifice ale strategiei au scopul de a garanta că, până în 2020, emisiile de gaze cu efect de seră din UE sunt reduse cu 20%, o cantitate de 20% din energie provine din surse regenerabile, iar eficiența energetică este îmbunătățită cu 20%. Primele două obiective au fost puse în aplicare printr-un pachet legislativ obligatoriu privind clima și energia, care a intrat în vigoare în iunie 2009. Legislația stabilește obiective naționale obligatorii în domeniul energiei din surse regenerabile, care reflectă punctele de plecare și potențialele diferite ale statelor membre pentru mărirea producției de energie din surse regenerabile și pentru emisiile provenite din sectoarele care nu sunt acoperite de schema UE de comercializare a certificatelor de emisii. Cadrul de acțiune climă și energie 20306 Adoptat în octombrie 2014, acesta va stimula evoluția continuă către o economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon și va confirma ambiția pe care UE a afirmat-o în cadrul negocierilor internaționale privind schimbările climatice. Acesta își propune să pună bazele unui sistem energetic care să permită furnizarea de energie la prețuri accesibile, o mai mare securitate a aprovizionării cu energie, reducerea dependenței de importuri și a emisiilor de gaze cu efect de seră și crearea de noi oportunități pentru creștere economică și locurile de muncă „verzi”. Piesa de rezistență a acestui cadru constă în obiectivul obligatoriu de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră, până în 2030, cu cel puțin 40 % față de nivelul din 1990. Pentru a-l atinge, principalul instrument va fi o schemă de comercializare a certificatelor de emisii reformată și funcțională. Energia din surse regenerabile este esențială pentru a asigura trecerea la un sistem energetic competitiv, sigur și durabil. In acest sens s-a convenit ca până în 2030 să se obțină o creștere a ponderii acestui tip de energie în consumul energetic al UE până la cel puțin 27 %. De asemenea, eficiența energetică este un aspect esențial al cadrului de acțiune pentru 2030, stabilindu-se un procent indicativ de 27 % până în 2030. Acest obiectiv trebuie atins într-un mod eficient din punct de vedere al costurilor și va ține cont de contribuția ETS la obiectivele globale în materie de schimbări climatice. El va fi revizuit până în 2020, pentru a analiza posibilitatea atingerii unui obiectiv și mai ambițios, de 30 %. În 30 noiembrie 2016 Comisia Europeană a prezentat un pachet de măsuri care să contribuie la tranziția către energie curată și centrată pe cetățean prin care obiectivele pentru 2030 ar putea devein mai ambițioase7. Astfel ținta de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră pentru 2030 se preconizează a fi de cel puțin 40% față de anul 1990; ponderea energiei din surse regenrabile ar fi de 30%, iar obiectivul de eficiență energetică ar deveni de asemenea de 30% și ar fi un obiectiv obligatoriu.

5 https://www.mae.ro/sites/default/files/file/Europa2021/Strategia_Europa_2020.pdf 6 http://ec.europa.eu/clima/policies/strategies/2030/index_en.htm 7 https://ec.europa.eu/energy/en/news/commission-proposes-new-rules-consumer-centred-clean-energy-transition

Page 14 of 120 Fundația TERRA Mileniul III - 30 ianuarie 2017 – STRATEGIA 2016 – 2023 CJ Sibiu

Page 15: CONSILIUL JUDEȚEAN SIBIU - cjsibiu.ro · CONSILIUL JUDEȚEAN SIBIU. STRATEGIA JUDEȚULUI SIBIU DE REDUCERE A EMISIILOR DE CO2 PENTRU PERIOADA . 2016 – 2023 . Ianuarie 2017 . Page

Foaia de parcurs: Economie cu emisii reduse de dioxid de carbon 20508 Ca o contribuție la menținerea încălzirii globale sub 2 °C, UE și-a asumat obiectivul pe termen lung de a-și reduce emisiile cu 80%-95% față de nivelurile din 1990 până în 2050. Pentru a atinge o astfel de reducere a emisiilor, este necesar ca UE să devină o economie cu emisii reduse de dioxid de carbon. În 2011, Comisia a publicat o „foaie de parcurs” care stabilește cel mai rentabil mod în care se poate ajunge la o economie competitivă cu emisii scăzute de dioxid de carbon până în 2050 și care include repere pentru măsurarea progresului. Foaia de parcurs arată modul în care pot contribui la atingerea acestui obiectiv diferite sectoare, de la generarea de energie electrică și până la agricultură. Până la jumătatea secolului, generarea de energie electrică ar trebui să se realizeze aproape 100 % fără emisii de dioxid de carbon. În 2050, UE ar utiliza cu aproximativ 30 % mai puțină energie, devenind mai eficientă din punct de vedere energetic. Utilizarea unei cantități mai mari de energie produsă la nivel local ar reduce dependența de importuri, iar trecerea la o economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon ar implica, de asemenea, reducerea poluării aerului și a costurilor legate de sănătate. Efectele schimbărilor climatice se simt deja. Chiar reducând mult nivelul emisiilor de gaze cu efect de seră, încălzirea globală va continua în următoarele decenii, iar impactul acesteia va fi resimțit timp de secole de acum înainte, din cauza efectului întârziat al emisiilor trecute. Foaia de parcurs pentru trecerea la o economie competitivă cu emisii scăzute de dioxid de carbon până în 2050 și Carta albă privind transporturile, publicate de Comisie, indică faptul că, până în 2050, sectorul transporturilor ar trebui să-și reducă emisiile de CO2 cu aproximativ 60% față de nivelul din 1990. Până în 2030, pentru a susține obiectivele cadrului de politici privind schimbările climatice, emisiile de gaze cu efect de seră generate de transporturi vor trebuie reduse cu circa 20% față de nivelul din 2008. Autoturismele și camionetele produc aproximativ 15% din emisiile de CO2 din UE, prin urmare reducerea acestora poate aduce o contribuție semnificativă la combaterea schimbărilor climatice. Legislația UE stabilește limite de emisie clare, pe care producătorii trebuie să le respecte. În 2007, autoturismele noi au emis în medie 159 de grame de CO2 pe kilometru. Din 2015, cantitatea trebuie să ajungă la 130g/km, iar din 2020, la 95g/km. În mai 2014, Comisia Europeană a adoptat o strategie pentru reducerea emisiilor de CO2 provenind de la vehiculele grele și a propus, pentru început, adoptarea unei legislații privind certificarea emisiilor de CO2 ale acestor vehicule. Totodată, calitatea combustibilului este un element important în reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră din sectorul transporturilor. În ceea ce privește carburanții utilizați pentru vehicule, UE impune reducerea, până în 2020, cu până la 10% a „intensității gazelor cu efect de seră” generate de acestea, și anume, cantitatea de gaze generate de carburanți pe durata ciclului de viață, de la extracție și până la distribuție. De asemenea, au fost propuse măsuri pentru a reduce la minimum impactul producerii biocombustibililor asupra climei, prin limitarea suprafeței de teren care poate fi transformată spre a fi folosită pentru agricultură și silvicultură. Emisiile generate de transportul rutier sunt în continuă creștere. Emisiile generate de transportul rutier au crescut cu 29 % în perioada 1990-2007, însă au scăzut cu 9 % între 2007 și 2012, pe fondul crizei economice, al prețurilor mari la petrol și al creșterii mai lente a mobilității, dar și datorită ameliorării eficienței energetice a

8 http://ec.europa.eu/clima/policies/strategies/2050/index_en.htm

Page 15 of 120 Fundația TERRA Mileniul III - 30 ianuarie 2017 – STRATEGIA 2016 – 2023 CJ Sibiu

Page 16: CONSILIUL JUDEȚEAN SIBIU - cjsibiu.ro · CONSILIUL JUDEȚEAN SIBIU. STRATEGIA JUDEȚULUI SIBIU DE REDUCERE A EMISIILOR DE CO2 PENTRU PERIOADA . 2016 – 2023 . Ianuarie 2017 . Page

autoturismelor. Aproximativ o cincime din emisiile totale de dioxid de carbon (CO2) ale UE provin din transportul rutier. Cadrul legislativ European și transpunerea lui la nivel național UE dispune de o serie de politici de reducere a emisiilor, de promovare a energiei nepoluante și a eficienței energetice, precum și de stimulare a trecerii Europei la o economie cu emisii reduse de dioxid de carbon. Principalul instrument este schema de comercializare a certificatelor de emisii (ETS), care a creat cea mai mare piață de emisii de dioxid de carbon din lume. Directiva 2003/87/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 13 octombrie 2003 de stabilire a unui sistem de comercializare a cotelor de emisie de gaze cu efect de seră în cadrul Comunităţii şi de modificare a Directivei 96/61/CE a Consiliului, Directiva IPPC - transpusă în legislația națională prin HG 780/2006 privind stabilirea schemei de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră cu modificările și completările ulterioare. Directiva 2004/101/CE a Parlamentului European şi a Consiliului de modificare a Directivei 2003/87/CE, şi de punere în aplicare a Protocolului de la Kyoto - transpusă în legislația națională prin Hotărârea Guvernului nr. 204/2013 pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr.780/2006 privind stabilirea schemei de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră, cu completările și modificările ulterioare Directiva 2009/29/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 23 aprilie 2009 de modificare a Directivei 2003/87/CE în vederea îmbunătăţirii şi extinderii sistemului comunitar de comercializare a cotelor de emisie de gaze cu efect de seră, versiunea în limba română; transpusă în legislația nationala prin Hotărârea Guvernului nr. 204 /2013 pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 780/2006 privind stabilirea schemei de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră cu completările și modificările ulterioare. Decizia nr. 406/2009/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 23 aprilie 2009 privind efortul statelor membre de a reduce emisiile de gaze cu efect de seră astfel încât să respecte angajamentele Comunităţii de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră până în 2020. EU ETS nu acoperă emisiile provenite din sectoarele transporturi, clădiri, agricultură și deseuri, reprezentând aproximativ 55% din emisii. Pentru a se asigura că acestea sunt abordate, statele membre au semnat un acord de „partajare a eforturilor”, care stabilește obiective naționale obligatorii pentru emisiile sectoarelor care nu fac parte din ETS, valabile până în anul 2020 inclusiv. Obiectivele variază de la reducerea emisiilor cu 20 % până în 2020 pentru cele mai bogate state membre ale UE până la creșterea emisiilor cu 20 % pentru cele mai sărace. Obiectivele se traduc printr-o reducere cu 10 % a emisiilor globale ale UE generate de sectoarele care nu fac parte din ETS până în 2020, comparativ cu nivelurile din 2005. Pentru România, obiectivul stabilit reprezintă o creştere a emisiilor cu +19% în anul 2020, comparativ cu nivelul emisiilor aferent sectoarelor reglementate prin această Decizie în anul 2005.

Page 16 of 120 Fundația TERRA Mileniul III - 30 ianuarie 2017 – STRATEGIA 2016 – 2023 CJ Sibiu

Page 17: CONSILIUL JUDEȚEAN SIBIU - cjsibiu.ro · CONSILIUL JUDEȚEAN SIBIU. STRATEGIA JUDEȚULUI SIBIU DE REDUCERE A EMISIILOR DE CO2 PENTRU PERIOADA . 2016 – 2023 . Ianuarie 2017 . Page

Directiva 2009/30/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 aprilie 2009 de modificare a Directivei 98/70/CE în ceea ce privește specificaţiile pentru benzine și motorine, de introducere a unui mecanism de monitorizare și reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră și de modificare a Directivei 1999/32/CE a Consiliului în ceea ce privește specificaţiile pentru carburanţii folosiţi de navele de navigaţie interioară și de abrogare a Directivei 93/12/CEE transpus in legislatia romaneasca prin HG 928/2012 privind stabilirea conditiilor de introducere pe piata a benzinei si motorinei si de introducere a unui mecanism de monitorizare si reducere a emisiilor de gaze cu efect de sera, modificata ulterior prin HG 935/2011 si HG 1121/2013 si respectiv prin HG 644/2015. Sectorul Energie Pentru îndeplinirea obiectivului pentru 2020, UE a adoptat în 2012 norme pentru promovarea eficienței în toate etapele lanțului energetic, de la transformare la distribuție și consumul final. Acest lucru înseamnă că fiecare stat membru trebuie să stabilească scheme de obligații în ceea ce privește eficiența energetică și măsuri de politică pentru îmbunătățirea consumului de energie în gospodării, industrie și transporturi. De asemenea, consumatorii dobândesc astfel dreptul de a cunoaște cantitatea de energie pe care o consumă. Există numeroase posibilități de economisire a energiei și de reducere a emisiilor în sectorul clădirilor. Comisia estimează că, până în 2050, acestea ar putea fi reduse cu aproximativ 90 %. Directiva 2012/27/UE privind eficiența energetică a intrat în vigoare în decembrie 2012. Aceasta obligă statele membre să stabilească obiective naționale indicative în materie de eficiență energetică pentru 2020 pe baza consumului de energie primar sau final. Directiva stabilește, de asemenea, norme obligatorii pentru utilizatorii finali și furnizorii de energie. Directiva include, printre altele, următoarele cerințe:

• renovarea cel puțin în proporție de 3% din totalul clădirilor administrațiilor centrale în fiecare an începând din 2014 și achiziționarea de clădiri, servicii și produse cu performanțe înalte de eficiență energetică, sectorul public asumând, astfel, un rol exemplar;

• stabilirea de strategii naționale pe termen lung pentru promovarea investițiilor în renovarea clădirilor rezidențiale și comerciale, precum și elaborarea de sisteme obligatorii naționale de eficiență energetică sau măsuri echivalente pentru o economie de energie anuală de 1,5% pentru consumatorii finali;

• evaluarea, până la sfârșitul anului 2015, a potențialului de aplicare a cogenerării cu randament ridicat și a sistemelor eficiente de încălzire și răcire centralizate în toate statele membre;

• obligația de a realiza un audit energetic regulat al marilor companii cel puțin o dată la patru ani, cu excepția întreprinderilor care dispun de sisteme certificate de management al energiei și al mediului;

• introducerea rețelelor inteligente și a contoarelor inteligente, precum și furnizarea de informații corecte pe facturile de energie pentru întărirea poziției consumatorilor și pentru încurajarea unui consum de energie mai eficient.

În ceea ce privește eficiența energetică a produselor directiva 2012/27/UE a introdus mai multe măsuri, precum indicarea, prin etichetare și informații standard referitoare la produse, a consumului de energie și de alte resurse ale produselor legate de energie care au un impact semnificativ, direct sau indirect, asupra consumului de energie.

Page 17 of 120 Fundația TERRA Mileniul III - 30 ianuarie 2017 – STRATEGIA 2016 – 2023 CJ Sibiu

Page 18: CONSILIUL JUDEȚEAN SIBIU - cjsibiu.ro · CONSILIUL JUDEȚEAN SIBIU. STRATEGIA JUDEȚULUI SIBIU DE REDUCERE A EMISIILOR DE CO2 PENTRU PERIOADA . 2016 – 2023 . Ianuarie 2017 . Page

Regulamentele de punere în aplicare acoperă o gamă largă de produse, inclusiv încălzitoarele, aspiratoarele, computerele, aparatele de climatizare, mașinile de spălat vase, produsele de iluminat, frigiderele și congelatoarele, televizoarele, motoarele electrice. Directiva a fost transpusă în legislația românească prin Legea 121/ 2014 privind eficiența energetică.și prin HG 917/2012 publicat in MO 667/2012, privind stabilirea unor măsuri pentru aplicarea regulamentelor delegate (UE) ale Comisiei nr. 1.059/2010, nr. 1.060/2010, nr. 1.061/2010, nr. 1.062/2010 şi nr. 626/2011 de completare a Directivei 2010/30/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 19 mai 2010 privind indicarea, prin etichetare şi informaţii standard despre produs, a consumului de energie şi de alte resurse al produselor cu impact energetic. Directiva 2010/31/CE (reformată) abrogă Directiva 2002/91/CE privind performanța energetică a clădirilor (în special izolația, climatizarea și utilizarea surselor regenerabile de energie) prevede o metodă de calcul a performanței energetice a clădirilor, cerințele minime pentru clădirile mari, noi și vechi deopotrivă, precum și certificarea energetică. Principalul obiectiv al acestei noi directive de reformare a constat în raționalizarea anumitor dispoziții ale fostei directive și consolidarea cerințelor în materie de eficiență energetică în ceea ce privește: • cadrul general comun pentru o metodă de calcul a performanței energetice integrate a

clădirilor și a unităților acestora; • aplicarea unor cerințe minime în cazul performanței energetice a clădirilor noi și a

unităților noi ale clădirilor, prevăzând, de exemplu, că până la 31 decembrie 2020 toate clădirile noi trebuie să aibă un consum de energie aproape egal cu zero;

• aplicarea cerințelor minime în cazul performanței energetice, în special a clădirilor existente, elementelor de clădire care sunt supuse unor lucrări importante de renovare și a sistemelor tehnice ale clădirilor, ori de câte ori acestea sunt instalate, înlocuite sau îmbunătățite;

• certificarea energetică a clădirilor sau a unităților acestora, inspecția periodică a sistemelor de încălzire și de climatizare din clădiri și sistemele de control independent al certificatelor de performanță energetică și al rapoartelor de inspecție.

În legislația națională prevederile se regăsesc in Legea nr. 372/2005 privind performanţa energetică a clădirilor modificată și completată prin Legea 159/2013 și respectiv Ordonanța Guvernului nr. 13/2016. În temeiul legislației privind performanța energetică a clădirilor, începând cu 2021, valoarea netă a energiei utilizate de construcțiile noi va trebui să fie zero, ceea ce înseamnă că acestea vor produce cantitatea de energie necesară consumului. Din 2012, toate licitațiile naționale de achiziții publice trebuie să includă standarde de eficiență energetică pentru clădirile și serviciile relevante. Directiva 2009/28/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 aprilie 2009 privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile, de modificare și ulterior de abrogare a Directivelor 2001/77/CE și 2003/30/CE are ca obiectiv instituirea unui cadru comun privind producţia şi promovarea energiei din surse regenerabile. Directiva a fost transpusă prin legea 220/2008 cu modificările ulterioare.

Page 18 of 120 Fundația TERRA Mileniul III - 30 ianuarie 2017 – STRATEGIA 2016 – 2023 CJ Sibiu

Page 19: CONSILIUL JUDEȚEAN SIBIU - cjsibiu.ro · CONSILIUL JUDEȚEAN SIBIU. STRATEGIA JUDEȚULUI SIBIU DE REDUCERE A EMISIILOR DE CO2 PENTRU PERIOADA . 2016 – 2023 . Ianuarie 2017 . Page

Directiva privind energia regenerabilă stabilește o politică generala pentru producția și promovarea energiei din surse regenerabile în UE. Este nevoie ca UE să acopere cel puțin 20% din nevoile sale totale de energie din surse regenerabile până în 2020, prin atingerea obiectivelor naționale individuale. Toate țările UE trebuie să se asigure, de asemenea, că cel puțin 10% din combustibilii lor din transport provin din surse regenerabile până în 2020. În aprilie 2015 plafonul de 10% a fost revizuit la 7% pentru 2020. La 30 noiembrie 2016, Comisia a publicat o propunere de directivă revizuită privind energia regenerabilă astfel încât UE să devină un lider mondial în domeniul energiei regenerabile și să se asigure că obiectivul de cel puțin 27% al energiilor regenerabile din consumul final de energie în UE, până în 2030, este îndeplinit. Planuri de acțiune și rapoarte de progres național Directiva specifică obiectivele naționale privind energia din surse regenerabile pentru fiecare țară, ținând seama de punctul său de plecare și de potențialul general pentru surse regenerabile. Aceste obiective variază de la un minim de 10% în Malta la un nivel ridicat de 49% în Suedia până în 2020. Romania are o țintă de 24%. Biocarburanții durabili Biocarburanții și biolichidele contribuie la îndeplinirea obiectivului de 7% energie produsă din surse regenerabile în sectorul transporturi. Directiva privind energia din surse regenerabile stabilește criteriile de durabilitate pentru toți biocombustibilii produși sau consumați în UE pentru a se asigura că acestea sunt produse într-un mod durabil și ecologic. Agricultura, pădurile și utilizarea terenurilor Pădurile și utilizarea terenurilor agricole joacă un rol important în lupta împotriva schimbărilor climatice. Arborii și plantele absorb și stochează dioxid de carbon, eliminându-l din atmosferă. În general, se estimează că în UE, aceste activități elimină din atmosferă o cantitate de carbon echivalentă cu aproximativ 9 % din totalul emisiilor de gaze cu efect de seră generate de alte sectoare. Pe de altă parte, anumite activități precum exploatările forestiere și agricole sau drenarea zonelor umede și aratul pășunilor reduc absorbția de carbon sau chiar o inversează, putând transforma pădurile și agricultura în surse de emisii. Ținând cont de acest aspect, legislația adoptată în 2013 obligă statele membre să contabilizeze anual cantitatea de dioxid de carbon absorbită și respectiv emisă de pădurile și suprafețele agricole proprii. Decizia nr. 529/2013/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 21 mai 2013 prevede normele de contabilizare și planurile de acțiune referitoare la emisiile și absorbțiile de gaze cu efect de seră care rezultă din activități legate de exploatarea terenurilor, schimbarea destinației terenurilor și silvicultură

Page 19 of 120 Fundația TERRA Mileniul III - 30 ianuarie 2017 – STRATEGIA 2016 – 2023 CJ Sibiu

Page 20: CONSILIUL JUDEȚEAN SIBIU - cjsibiu.ro · CONSILIUL JUDEȚEAN SIBIU. STRATEGIA JUDEȚULUI SIBIU DE REDUCERE A EMISIILOR DE CO2 PENTRU PERIOADA . 2016 – 2023 . Ianuarie 2017 . Page

Convenția Primarilor Convenția Primarilor, inițiată în anul 2008 de către Comisia Europeană și Comitetul Regiunilor, ca angajament voluntar al autorităților locale și regiunilor în lupta împotriva schimbărilor climatice prin reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră cu 20% până în anul 2020, s-a reformat și în octombrie 2015 s-a transformat în Convenția Primarilor pentru energie durabilă și climă. Textul Convenției primarilor pentru energie și climă prevede angajamnetul voluntar privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră cu 40% până în anul 2030 și devoltarea orașelor și regiunilor rezistente la schimbările climatice printr-o abordare integrată a planificării de dezvoltare pe termen lung. . Angajamentul voluntar asumat prin semnarea Convenției Primarilor pentru Energie Durabilă și Climă (PAEDC) obligă autoritatea locală la:

• Reducerea cu cel puțin 40% a emisiilor de gaze cu efect de seră până în anul 2030 față de un an de bază stabilit;

• Anagajamente pentru adaptare; • Elaborarea Inventarului de Referință al emisiilor de gaze cu efect de seră (IRE) care

constiuie suport pentru planificarea măsurilor de reducere a emisiilor; • Evaluarea riscurilor climatice și a vulnerabilităților (RC&V); • Elaborarea și aprobarea PAEDC-ului în cel mult doi ani de la semnarea Convenției; • Evaluarea și prezentarea rapoartelor de progres ale implementării PAEDC-ului la fiecare

doi ani; • Adaptarea structurilor autorității locale în vederea îndeplinirii acțiunilor necesare atingerii

obiectivului final, prin asigurarea de resurse umane și financiare suficiente; • Implicarea și mobilizarea societății civile pentru dezvoltarea PAEDC-ului, prin

prezentarea politicilor și măsurilor necesare pentru realizarea măsurilor din plan; • Diseminarea experienței acumulate și a know-how-ului acumulat către alte unități

teritoriale; • Organizarea de „Zile ale energiei” și/sau „Zile ale Conventiei Primarilor”, în cooperare cu

Comisia Europeană și cu alte părți interesate în scopul de a conștientiza cetățenii, prin exemple concrete, cu privire la beneficiile utilizării eficiente a energiei, inclusiv informarea mass-media locală cu privire la evoluția implemnatării PAED.

Cadrul strategic la nivel național ce influențează politicile privind schimbările climatice

Strategia Națională pentru Dezvoltare Durabilă a României 2013 – 2020 – 20309 Strategia propune obiective strategice clare pe termen scurt, mediu şi lung. Orizont 2013: Încorporarea organică a principiilor şi practicilor dezvoltării durabile în ansamblul programelor şi politicilor publice ale României ca stat membru al UE. În domeniul energetic: satisfacerea necesarului de energie pe termen scurt și mediu și crearea premiselor pentru securitatea energetică a țării pe termen lung conform cerințelor unei economii moderne de piață, în condiții de siguranță și competitivitate. Orizont 2020: Atingerea nivelului mediu actual al ţărilor Uniunii Europene la principalii indicatori ai dezvoltării.

9 http://www.mmediu.ro/beta/domenii/dezvoltare-durabila/strategia-nationala-a-romaniei-2013-2020-2030/

Page 20 of 120 Fundația TERRA Mileniul III - 30 ianuarie 2017 – STRATEGIA 2016 – 2023 CJ Sibiu

Page 21: CONSILIUL JUDEȚEAN SIBIU - cjsibiu.ro · CONSILIUL JUDEȚEAN SIBIU. STRATEGIA JUDEȚULUI SIBIU DE REDUCERE A EMISIILOR DE CO2 PENTRU PERIOADA . 2016 – 2023 . Ianuarie 2017 . Page

În domeniul energetic: asigurarea funcționării eficiente și în condiții de siguranță a sistemului energetic național, atingerea nivelului mediu al UE din anul 2006 în privința intensității și eficienței energetice, îndeplinirea obligațiilor asumate de România, conform țintelor UE de limitare a efectelor schimbărilor climatice. Orizont 2030: Apropierea semnificativă a României de nivelul mediu din acel an al ţărilor membre ale UE din punctul de vedere al indicatorilor dezvoltării durabile. În domeniul energetic: alinierea la performanțele medii ale UE privind indicatorii energetici; îndeplinirea angajamentelor în domeniul reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră în concordanță cu angajamentele internaționale asumate și implementarea unor măsuri de adaptare la efectele schimbărilor climatice. Strategia Națională privind Schimbările Climatice și creștere economică bazată pe emisii reduse de carbon pentru perioada 2016 – 2020 aprobata prin HG 793/2016. Obiectivul principal al strategiei naționale privind schimbările climatice și creștere economică bazată pe emisii reduse de carbon este acela de a mobiliza și de a permite actorilor privați și publici să reducă emisiile de gaze cu efect de seră, GES provenite din activitățile economice în conformitate cu țintele UE și să se adapteze la impactul schimbărilor climatice, atât cele curente, cât și cele viitoare. În ceea ce privește procesul de reducere al emisiilor de GES, această strategie adoptă ținte cuantificabile în conformitate cu angajamentele UE 2030. În ceea ce privește adaptarea la schimbările climatice, scopul este acela de a susţine şi de a promova protecția mediului, a oamenilor și a activităților economice față de efectele schimbărilor climatice, în special față de evenimentele extreme. Strategia va ghida acțiunile României legate de schimbările climatice și de dezvoltare cu emisii reduse de dioxid de carbon până în 2030, reprezentând o actualizare și o extensie a Strategiei naționale privind schimbările climatice 2013-2020 realizată în lumina evoluțiilor recente. Strategia este dezvoltată în contextul mai larg al unei viziuni naționale, care trebuie să permită realizarea unei economii reziliente la efectele schimbărilor climatice, cu emisii reduse de dioxid de carbon capabilă să-şi integreze politicile și acțiunile privitoare la schimbările climatice prin intermediul unei creșteri economice inteligente, verde și incluzivă astfel încât, până în 2050, să se facă tranziția spre o societate în care politicile și acțiunile sociale, economice și de mediu să fie interconectate și proiectate astfel încât să asigure dezvoltarea durabilă, cu standarde de viață ridicate pentru cetățeni și o calitate ridicată a mediului. Anexa 2 a strategiei o reprezintă Planul Național de Acțiune al strategiei. Obiectivul major al Planul național de acțiune pentru implementarea Strategiei naționale 2016-2020 privind schimbările climatice și creșterea economică bazată pe emisii reduse de carbon pentru perioada 2016-2020 este de a elabora măsuri concrete pentru aplicarea Strategiei Naţionale privind Schimbările Climatice și creșterea economică bazată pe emisii reduse de carbon. Componenta de atenuare vizează 8 sectoare: energie, transport, industrie, agricultură și dezvoltare rurală, dezvoltare urbană, gestionarea deșeurilor, apa și silvicultura. Componenta de adaptare are în vedere dousprezece sectoare: agricultură și dezvoltare rurala, apă potabilă și resurse de apă, mediu uman, infrastructură și urbanism, transport, industrie,

Page 21 of 120 Fundația TERRA Mileniul III - 30 ianuarie 2017 – STRATEGIA 2016 – 2023 CJ Sibiu

Page 22: CONSILIUL JUDEȚEAN SIBIU - cjsibiu.ro · CONSILIUL JUDEȚEAN SIBIU. STRATEGIA JUDEȚULUI SIBIU DE REDUCERE A EMISIILOR DE CO2 PENTRU PERIOADA . 2016 – 2023 . Ianuarie 2017 . Page

energie, turism și activitati recreative, silvicultură, biodiversitate, sănătate publică și servicii de răspuns la situații de urgență, educarea și conștientizarea publicului și asigurarile ca instrument de adaptare la schimbările climatice. Strategia Energetică a Romaniei 2007 – 2020 actualizată pentru perioada 2011 – 202010. Obiectivul general al strategiei sectorului energetic il constituie satisfacerea necesarului de energie atât în prezent, cât şi pe termen mediu și lung, la un preț cât mai scăzut, adecvat unei economii moderne de piaţă şi unui standard de viaţă civilizat, în condiții de calitate, siguranţă în alimentare, cu respectarea principiilor dezvoltării durabile. Strategia energetică va urmări îndeplinirea principalelor obiective ale noii politici energie – mediu ale Uniunii Europene, obiective asumate şi de România. Siguranța energetică

• Creșterea siguranței energetice prin asigurarea necesarului de resurse energetice și limitarea dependenței de resursele energetice de import;

• Diversificarea surselor de import, a resurselor energetice și a rutelor de transport a acestora;

• Creșterea nivelului de adecvanţă a reţelelor naționale de transport a energiei electrice, gazelor naturale şi petrol;

• Protecția infrastructurii critice;

Dezvoltare durabilă • creșterea eficienţei energetice; • promovarea producerii energiei pe bază de resurse regenerabile; • promovarea producerii de energie electrică și termică în centrale cu cogenerare, în

special în instalații de cogenerare de înaltă eficiență; • susţinerea activităţilor de cercetare-dezvoltare şi diseminare a rezultatelor cercetărilor

aplicabile; reducerea impactului negativ al sectorului energetic asupra mediului înconjurător.

• utilizarea rațională și eficientă a resurselor energetice primare. Competitivitate

• dezvoltarea pieţelor concurenţiale de energie electrică, gaze naturale, petrol, uraniu, certificate verzi, certificate de emisii a gazelor cu efect de seră şi servicii energetice;

• liberalizarea tranzitului de energie şi asigurarea accesului permanent şi nediscriminatoriu al participanţilor la piaţă la reţelele de transport, distribuţie şi interconexiunile internaţionale,

• continuarea procesului de restructurare şi privatizare, în special pe bursă, în sectoarele energiei electrice, termice şi gazelor naturale;

• continuarea procesului de restructurare pentru sectorul de lignit, în vederea creşterii profitabilităţii şi accesului pe piaţa de capital.

Un proiect de Strategie Energetică a României 2016 – 2030 cu perspectiva anului 2050 se află în consultare publică11.

Planul național de acțiune în domeniul eficienței energetice - HG 122/201512

10 http://www.minind.ro/energie/STRATEGIA_energetica_actualizata.pdf 11 http://energie.gov.ro/wp-content/uploads/2016/12/Strategia-Energetica-a-Romaniei-2016-2030_FINAL_19-decembrie-2.pdf

Page 22 of 120 Fundația TERRA Mileniul III - 30 ianuarie 2017 – STRATEGIA 2016 – 2023 CJ Sibiu

Page 23: CONSILIUL JUDEȚEAN SIBIU - cjsibiu.ro · CONSILIUL JUDEȚEAN SIBIU. STRATEGIA JUDEȚULUI SIBIU DE REDUCERE A EMISIILOR DE CO2 PENTRU PERIOADA . 2016 – 2023 . Ianuarie 2017 . Page

România şi-a stabilit obiectivul naţional indicativ în materie de eficienţă energetică realizarea unei economii de energie primară de 10 milioane tep la nivelul anului 2020.

Realizarea acestei ţinte face ca în anul 2020 consumul de energie primară să fie de 42,99 milioane tep iar consumul final de energie să fie de 30,32 milioane tep.

Principalele sectoare vizate sunt: - Sistemul de alimentare cu energie-transformare, transport şi distribuţie - Eficienţa energetică în sectorul industrial - Eficienta energetica in sectorul rezidenţial - Eficienţă energetică în sectorul servicii - Sectorul transport

Planul Naţional de acţiune în domeniul energiei din resurse regenerabile13, realizat și publicat în iulie 2010 – reprezintă îndeplinirea obligației ce revine României derivând din directiva CE nr. 2009/28 pentru pormovarea utilizării energiei din surse regenerabile. În PNAER se stabilește obiectivul național global pentru ponderea energiei regenerabile în consumul final de energie în 2020 de 24% (7267 ktep). De asemenea sunt stabilite obiectivele și traiectoriile sectoriale până în 2020; Sectoarele identificate sunt: încălzire/răcire; energie electrică; transport. Astfel în 2020 energia din surse regenerabile va trebui să reprezinte:

• 42,62% din consumul final brut de energie electrică; • 10% din consumul final de energie din transport; • 22% din consumul final de energie pentru încălzire/răcire.

PNAER prezintă de asemenea măsurile specifice stabilite pentru atingerea obiectivelor finale și pentru îndeplinirea unor cerințe prevăzute în directiva 2009/28/CE.

Master Planul General de Transport al României14, este un document strategic care stabileşte principalele direcții de dezvoltare a infrastructurii de transport din România în următorii 15 ani, pe toate modurile de transport: rutier, feroviar, naval, aerian şi multimodal.

Documentul prezintă cadrul general de dezvoltare a infrastructurii de transport, sursele de finanţare, strategia de implementare a proiectelor, precum şi asigurarea activităţii de întreţinere şi reparaţii curente până în anul 2030. Totodată, stabilește obiectivele strategice, coridoarele de transport, intervențiile specifice și scenariile de implementare pentru dezvoltarea echilibrată, sustenabilă și armonizată cu obiectivele strategice transeuropene a infrastructurii de transport de pe teritoriul țării noastre.

12http://ec.europa.eu/energy/sites/ener/files/documents/MNE%282015%2952216_Monitorul_Oficial_169_bis_PNAEE_3.pdf 13 http://www.minind.ro/pnaer/draft_PNAER_15_06_10.pdf 14 https://onedrive.live.com/view.aspx?cid=849d1c715b5a454d&id=documents&resid=849D1C715B5A454D%2148382&app=WordPdf&authkey=AC0YX-tlczSFdS0&

Page 23 of 120 Fundația TERRA Mileniul III - 30 ianuarie 2017 – STRATEGIA 2016 – 2023 CJ Sibiu

Page 24: CONSILIUL JUDEȚEAN SIBIU - cjsibiu.ro · CONSILIUL JUDEȚEAN SIBIU. STRATEGIA JUDEȚULUI SIBIU DE REDUCERE A EMISIILOR DE CO2 PENTRU PERIOADA . 2016 – 2023 . Ianuarie 2017 . Page

Programe de finanțare

Toate politicile europene relevante din domenii precum dezvoltarea regională, agricultura, pescuitul și energia iau în considerare, reducerea efectelor schimbărilor climatice și adaptarea la cele inevitabile. UE a convenit să aloce cel puțin 20 % din bugetul UE pentru perioada 2014-2020 măsurilor legate de schimbările climatice. Ca urmare a aprobării de către Parlamentul European a bugetului pentru perioada de programare 2014-2020, cel puţin 20% din acest buget al Uniunii Europene trebuie utilizat în legătură cu proiecte şi politici privind schimbările climatice.

Conform Acordului de Parteneriat şi programelor operaţionale, România, la nivel naţional, va putea accesa aproximativ 8,5 miliarde EUR în perioada de programare 2014-2020, fonduri ce ar trebui utilizate şi pentru a facilita adaptarea la schimbările climatice şi intensificarea practicilor şi tehnologiilor verzi într-un număr de sectoare, în special cel energetic, transport, agricultură, alimentarea cu apă, etc.

Tabel III-1. Fonduri UE disponibile pentru România şi cota alocată acţiunilor privind schimbările climatice

Programul operațional Suma

Procent

Programul Operațional Infrastructură Mare 2.507.005.556,40 26,62% din alocarea

POIM

Programul Operațional Regional 1.909.654.528,40 28,50% din alocarea

POR

Programul Operațional Competitivitate 15.000.000,00 1,13% din alocarea

POC

PO Capital Uman 52.952.000,00 1,22% din alocarea POCU

PO Capacitate Administrativă 1.235.745,00 0.22% din alocarea

POCA

Programul National Dezvoltare Rurala 4.005.296.735,00 49,27% din alocarea

PNDR

PO Pescuit și Afaceri Maritime 28.610.412 16,98% din alocarea

POPAM

Total din alocarea națională a României 8.491.173.175,212

27,53%

din alocarea națională

Principalele axe prioritare ale programelor operaționale ce pot contribui la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră sunt:

Programul Operațional Infrastructură Mare - POIM

POIM finanţează activităţi din patru sectoare: infrastructura de transport, protecţia mediului, managementul riscurilor şi adaptarea la schimbările climatice, energie şi eficienţă energetică,

Page 24 of 120 Fundația TERRA Mileniul III - 30 ianuarie 2017 – STRATEGIA 2016 – 2023 CJ Sibiu

Page 25: CONSILIUL JUDEȚEAN SIBIU - cjsibiu.ro · CONSILIUL JUDEȚEAN SIBIU. STRATEGIA JUDEȚULUI SIBIU DE REDUCERE A EMISIILOR DE CO2 PENTRU PERIOADA . 2016 – 2023 . Ianuarie 2017 . Page

contribuind la Strategia Uniunii pentru o creştere inteligentă, durabilă şi favorabilă incluziunii. POIM beneficiază de o alocare financiară de cca. 11,8 miliarde euro. Infrastructură de transport

• AP1. Îmbunătățirea mobilităţii prin dezvoltarea reţelei TEN-T și a transportului cu metroul • AP2. Dezvoltarea unui sistem de transport multimodal, de calitate, durabil şi eficient

Protecţia mediului şi managementul riscurilor • AP3. Dezvoltarea infrastructurii de mediu în condiţii de management eficient al

resurselor • AP4. Protecţia mediului prin măsuri de conservare a biodiversităţii, monitorizarea calităţii

aerului şi decontaminare a siturilor poluate istoric • AP5. Promovarea adaptării la schimbările climatice, prevenirea şi gestionarea riscurilor

Energie curată şi eficienţă energetică • AP6. Promovarea energiei curate şi eficienţei energetice în vederea susținerii unei

economii cu emisii scăzute de carbon • AP7. Creşterea eficienţei energetice la nivelul sistemului centralizat de termoficare în

oraşele selectate • AP8. Sisteme inteligente şi sustenabile de transport al energiei electrice şi gazelor

naturale Programul Operațional Regional – POR POR 2014–2020 își propune ca obiectiv general creșterea competitivității economice și îmbunătăţirea condițiilor de viață ale comunităților locale și regionale, prin sprijinirea dezvoltării mediului de afaceri, infrastructurii și serviciilor, pentru dezvoltarea durabilă a regiunilor, astfel încât acestea să își poată gestiona în mod eficient resursele și să își valorifice potențialul de inovare și de asimilare a progresului tehnologic. Aceste obiective sunt traduse în 11 axe prioritare (plus o axă de asistență tehnică), care au în total o alocare estimată de 8,25 miliarde euro, din care 6,7 miliarde de euro reprezintă sprijinul UE, prin Fondul European pentru Dezvoltare Regională (FEDR), iar 1,5 miliarde de euro - contribuția națională: AP 1: Promovarea transferului tehnologic AP 2: Îmbunătăţirea competitivităţii întreprinderilor mici şi mijlocii AP 3: Sprijinirea tranziției către o economie cu emisii scăzute de carbon AP 4: Sprijinirea dezvoltării urbane durabile AP 5: Îmbunătățirea mediului urban și conservarea, protecția și valorificarea durabilă a patrimoniului cultural AP 6: Îmbunătățirea infrastructurii rutiere de importanță regională AP 7: Diversificarea economiilor locale prin dezvoltarea durabilă a turismului AP 8: Dezvoltarea infrastructurii de sănătate şi sociale AP 9: Sprijinirea regenerării economice și sociale a comunităților defavorizate din mediul urban AP 10: Îmbunătățirea infrastructurii educaționale AP 11: Extinderea geografică a sistemului de înregistrare a proprietăţilor în cadastru şi cartea funciară AP 12: Asistență tehnică Programul naţional “Casa verde”, pentru persoanele fizice, constă în acordarea unor sume fixe, din bugetul Fondului pentru mediu, în funcţie de tipul instalaţiei, astfel:

a) până la 3.000 lei, pentru instalarea panourilor solare nepresurizate;

Page 25 of 120 Fundația TERRA Mileniul III - 30 ianuarie 2017 – STRATEGIA 2016 – 2023 CJ Sibiu

Page 26: CONSILIUL JUDEȚEAN SIBIU - cjsibiu.ro · CONSILIUL JUDEȚEAN SIBIU. STRATEGIA JUDEȚULUI SIBIU DE REDUCERE A EMISIILOR DE CO2 PENTRU PERIOADA . 2016 – 2023 . Ianuarie 2017 . Page

b) până la 6.000 lei, pentru instalarea panourilor solare presurizate; c) până la 8.000 lei, pentru instalarea pompelor de căldură, exclusiv pompele de căldură aer-aer.

Este considerat eligibil solicitantul care îndeplineşte cumulativ următoarele condiţii: a) este persoană fizică şi are domiciliul pe teritoriul României; b) este proprietar/coproprietar al imobilului-teren şi al imobilului-construcţie pe care se implementează sistemul de încălzire pentru care se solicită finanţare; imobilele nu trebuie să facă obiectul unui litigiu în curs de soluţionare la instanţele judecătoreşti, vreunei revendicări potrivit unei legi speciale sau dreptului comun, unei proceduri de expropriere pentru cauză de utilitate publică; c) nu are obligaţii restante la bugetul de stat, bugetul/ bugetele local/locale, conform legislaţiei naţionale în vigoare; d) în activitatea desfăşurată anterior începerii proiectului nu a fost condamnat pentru infracţiuni împotriva mediului, prin hotărâre judecătorească definitivă; e) nu a mai primit finanţare în cadrul aceluiaşi program pentru acelaşi imobil în sesiunile derulate anterior. Programul naţional “Casa verde” pentru autorităţi publice presupune finanţarea de la fondul pentru mediu a proiectelor privind instalarea sistemelor de încălzire care utilizează energie regenerabilă, inclusiv înlocuirea sau completarea sistemelor clasice de încălzire. Scopul programului este cel de îmbunătățirea calității aerului, apei și solului prin reducerea gradului de poluare cauzată de arderea lemnului și a combustibililor fosili utilizați pentru producerea energiei termice folosite pentru încălzire și obținerea de apă caldă menajeră, precum și stimularea utilizării sistemelor care folosesc în acest sens sursele de energie regenerabilă, nepoluante. Beneficiarii sunt unităţi administrativ-teritoriale, instituţii publice şi unităţi de cult, aceștia pot depune proiecte de finanţare în cadrul programului pentru imobilele aflate în proprietatea ori în administrarea lor. În cadrul programului se pot realiza proiecte privind înlocuirea sau completarea sistemelor clasice de încălzire cu sisteme care utilizează energie solară, energie geotermală, energie eoliană, energie hidro, biomasă, gaz de fermentare a deşeurilor, denumit şi gaz de depozit, gaz de fermentare a nămolurilor din instalaţiile de epurare a apelor uzate şi biogaz sau orice alte sisteme care conduc la îmbunătăţirea calităţii aerului, apei şi solului. Instituţiile publice/unităţile de cult care doresc participarea la Program trebuie să aibă un studiu de fezabilitate pentru obiectivul ales, elaborat potrivit prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 28/2008, care să cuprindă explicit: consumul lunar de apă rece şi apă caldă menajeră, certificat de documentele de plată, şi numărul de utilizatori, exceptând acorduri şi autorizaţii. Finanţarea nerambursabilă, asigurată prin Fondul de Mediu, se acordă în cuantum de până la 90% din cheltuielile eligibile ale proiectului. Cuantumul finanţării în cazul unităţilor administrativ-teritoriale nu poate depăşi următoarele valori:

a) 4.000.000 lei pentru unităţile administrativ-teritoriale cu un număr de locuitori mai mare de 100.000; b) 3.000.000 lei pentru unităţile administrativ-teritoriale cu un număr de locuitori cuprins între 50.000 şi 100.000; c) 2.000.000 lei pentru unităţile administrativ-teritoriale cu un număr de locuitori cuprins între 20.000 şi 50.000; d) 1.000.000 lei pentru unităţile administrativ-teritoriale cu un număr de locuitori cuprins între 3.000 şi 20.000;

Page 26 of 120 Fundația TERRA Mileniul III - 30 ianuarie 2017 – STRATEGIA 2016 – 2023 CJ Sibiu

Page 27: CONSILIUL JUDEȚEAN SIBIU - cjsibiu.ro · CONSILIUL JUDEȚEAN SIBIU. STRATEGIA JUDEȚULUI SIBIU DE REDUCERE A EMISIILOR DE CO2 PENTRU PERIOADA . 2016 – 2023 . Ianuarie 2017 . Page

e) 500.000 lei pentru unităţile administrativ-teritoriale cu un număr de locuitori mai mic de 3.000.

Politica regională și locală

Strategia de dezvoltare a Regiunii Centru 2014 – 2020 și Planul de dezvoltare a regiunii centru 2014 – 2020 Strategia de Dezvoltare a Regiunii Centru și‐a definit ca obiectiv global dezvoltarea echilibrată a Regiunii Centru prin stimularea creșterii economice bazate pe cunoaștere, protecția mediului și valorificarea durabilă a resurselor naturale precum și întărirea coeziunii sociale. Strategia de Dezvoltare a Regiunii Centru cuprinde 6 domenii strategice de dezvoltare, fiecare dintre acestea grupând un număr de priorități și măsuri specifice:

1. Dezvoltare urbană, dezvoltarea infrastructurii tehnice și sociale regionale 2. Creșterea competitivității economice, stimularea cercetării și inovării 3. Protecția mediului înconjurător, eficiență energetică, utilizarea surselor regenerabile de energie 4. Dezvoltarea zonelor rurale, sprijinirea agriculturii și silviculturii 5. Dezvoltarea turismului, sprijinirea activităților culturale și recreative 6. Dezvoltarea resurselor umane, creșterea incluziunii sociale

Strategia privind utilizarea surselor regenerabile de energie la nivelul Regiunii Centru Strategia are ca scop cresșerea competitivității economice în Regiunea Centru și asigurarea unui standard de viață civilizat prin promovarea producerii și utilizării energiei pe bază de resurse regenerabile, ăn conditiile respectării principiilor dezvoltării durabile.

Axa prioritară 1 - Gestionarea eficientă a energiei prin politici locale bine fundamentate și in modernizarea activității structurilor locale și regionale de administrare a energiei Axa prioritară 2 – Valorificarea potențialului natural din Regiunea Centru în scopul producerii de energie din resurse regenerabile Axa prioritară 3 – Stimularea utilizării de către firmele din regiune a energiilor alternative Axa prioritară 4 - Creșterea valorificării rezultatelor cercetării și dezvoltarea potențialului pentru inovare, în domeniul energiilor regenerabile Axa prioritara 5 - Îmbunătățirea calificării forței de muncă și dezvoltarea aptitudinilor manageriale ale persoanelor implicate în domeniul energiilor regenerabile

Planul de acțiune pentru bioenergie/biomasă al regiunii Centru 2014 – 2020 realizat de ADR Centru, cuprinde 5 domenii principale de acțiune:

• Stimularea dezvoltării ofertei și cererii de biomasă pentru producere de energie • Extinderea activității economice și a cooperării în domeniul utilizării biomasei și

susținerea accesului la tehnologii performante prin dezvoltarea transferului tehnologic • Dezvoltarea accesului la finanțări pentru proiecte de utilizare a biomasei; • Susținerea activității de cercetare, educație și formare profesională în domeniu • Îmbunătățirea politicilor și legislației din domeniul biomasei

Planul regional de gestionarea deșeurilor – Regiunea 7 Centru, realizat în 2006 și revizuit în 2011 a condus la realizarea planurilor județene din regiune.

Page 27 of 120 Fundația TERRA Mileniul III - 30 ianuarie 2017 – STRATEGIA 2016 – 2023 CJ Sibiu

Page 28: CONSILIUL JUDEȚEAN SIBIU - cjsibiu.ro · CONSILIUL JUDEȚEAN SIBIU. STRATEGIA JUDEȚULUI SIBIU DE REDUCERE A EMISIILOR DE CO2 PENTRU PERIOADA . 2016 – 2023 . Ianuarie 2017 . Page

Planul Judeţean pentru Gestionarea Deşeurilor (PJGD) pentru judeţul Sibiu a fost aprobat prin HCJ Sibiu nr. 41/26.02.2009 De menționat că în prezent Planul Național de Gestionarea Deșeurilor (PNGD) se află în proces de elaborare, ceea ce va conduce la o noua revizuire a planurilor regionale și judetene. Strategia de dezvoltare a judeţului Sibiu pentru perioada 2010 – 2013 şi direcţiile de dezvoltare ale judeţului pentru perioada 2014 – 202015, realizată iîn 2010 Obiectivul principal al strategiei îl reprezintă atingerea unei dezvoltări durabile a judeţului care să ducă la creşterea nivelului de trai al populaţiei. O modalitate de îndeplinire a acestui obiectiv este dezvoltarea prioritară în judeţul Sibiu a sectoarelor de activitate aflate în competenţa Consiliului Județean Sibiu., în concordanţă cu principiile dezvoltării durabile, pentru creşterea calităţii vieţii şi gestionarea raţională a resurselor.

Atât strategia cât și planul de actiune aferent vizează 10 sectoare prioritare: infrastructura generală și servicii publice, asistența socială, turism, agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală, educație, sănătate, cultură, culte, sport, tineret, protecția mediului, amenajarea teritoriului și urbanism și capacitatea administrativă și legăturile interinstituționale.

Planul local de Acțiune pentru Mediu (PLAM) al județului Sibiu 2014 - 202016 În cadrul Planului Local de Acţiune pentru Mediu, pentru fiecare problemă identificată s-a stabilit: • scopul pentru mediu, care reprezintă elementul de îndrumare strategică a eforturilor pe

termen lung pentru rezolvarea problemei; • obiectivele pentru mediu sunt angajamentele măsurabile care trebuiesc atinse într-un

interval de timp pentru atingerea scopului stabilit; • ţintele pentru mediu, reprezentând cuantificarea a ceea ce se doreşte a se realiza într-un

interval de timp prestabilit pentru atingerea obiectivului; • indicatorii de mediu, care sunt elementele de referinţă pentru cuantificarea şi evaluarea

rezultatelor acţiunilor. Planurile de acțiune pentru energie durabilă (PAED) ale municipiilor semnatare ale Convenției Primarilor - CoM din județul Sibiu Municipiul Sibiu și-a asumat ținta de 21% reducere de emisii de CO2 până în 2020 față de nivelul anului de referință 2012. Orasul Avrig este semnatar al Pactului Primarilor din 2009 și a stabilit o țintă de reducere a emisiilor de CO2 de 22% pana in 2020, având ca an de referință anul 2008.

15 http://www.cjsibiu.ro/wp-content/uploads/2014/07/Strategia-22_04.pdf 16 http://apmsb.anpm.ro/documents/839945/2185949/PLAM+Sibiu+2014-2020.pdf/74dd6bee-1d3a-4039-a616-88982ae65123

Page 28 of 120 Fundația TERRA Mileniul III - 30 ianuarie 2017 – STRATEGIA 2016 – 2023 CJ Sibiu

Page 29: CONSILIUL JUDEȚEAN SIBIU - cjsibiu.ro · CONSILIUL JUDEȚEAN SIBIU. STRATEGIA JUDEȚULUI SIBIU DE REDUCERE A EMISIILOR DE CO2 PENTRU PERIOADA . 2016 – 2023 . Ianuarie 2017 . Page

IV. ANALIZA CONSUMURILOR DE ENERGIE Sectorul energetic este un sector economic dinamic. Deși puternic reglementat la nivel național, el trebuie să susţină dezvoltarea economică şi reducerea decalajelor de dezvoltare ale României faţă de Uniunea Europeană, în special în contextul noilor politici europene cu privire la diminuarea intensității în CO2 a economiei europene. În acest sens, obiectivul general al strategiei naționale cu privire la sectorul energetic, îl constituie satisfacerea necesarului de energie atât în prezent, cât şi pe termen mediu şi lung, la preţuri acceptabile, adecvate unei economii moderne de piaţă şi unui standard de viaţă ridicat, în condiţii de calitate, siguranţă în alimentare, cu respectarea principiilor dezvoltării durabile. Dezvoltarea economică, structura economiei, aplicarea măsurilor de eficienţă energetică și a politicilor privind decarbonizarea economiei reprezintă principalii factori de influenţă ai consumului intern de energie primară. Nu in ultimul rand, dependența față de importurile de energie primară poate reprezenta un factor important de influență a sectorului energetic național, însă evoluția importurilor de energie pimară arată o înjumătățire a cantității de energie importată în România per capita, ilustrând atât modificarea structurii economiei, cât și rodul politicilor europene în domeniul energiei și al climei. Tabelul IV-1. Productia si importul de energie primara in Romania

Anul 2003 2005 2007 2009 2011 2013 Importul net de energie primară în România (tep/locuitor) 0.47 0.51 0.61 0.35 0.39 0.30 Producția de energie primară în România (mil tep) 29.5 na na na na 26.1 Sursa: EUROSTAT (Producția și importurile de energie. Importul net de energie primară) Pentru că datele statistice nu sunt întotdeauna disponibile până la nivel județean, în cazul documentului prezent s-a lucrat și cu date de la nivel național translatate la nivel județean folosind cheia ponderii PIB al judetului Sibiu în PIB național, astfel:

Figura IV-1. Ponderea produsului intern brut al judetului Sibiu in produsul intern brut national

Sursa: calcule realizate de către consultant utilizând, în principal, datele disponibile în baza de date a INS, Tempo

Page 29 of 120 Fundația TERRA Mileniul III - 30 ianuarie 2017 – STRATEGIA 2016 – 2023 CJ Sibiu

Page 30: CONSILIUL JUDEȚEAN SIBIU - cjsibiu.ro · CONSILIUL JUDEȚEAN SIBIU. STRATEGIA JUDEȚULUI SIBIU DE REDUCERE A EMISIILOR DE CO2 PENTRU PERIOADA . 2016 – 2023 . Ianuarie 2017 . Page

La nivelul județului Sibiu, consumul de energie electrică, estimat pe baza ponderii produsului intern brut al județului în PIB național și folosind cifrele din Balanța energetică, este în creştere, după cum se poate observa din tabelul și graficul de mai jos: Tabelul IV-2. Consumul final energetic calculat pentru judetul Sibiu

2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 Consum final energetic - energie electrică - SB (GWh/an) 820.8 918.7 907.5 931.9 878.8 912.0 929.2 941.4 874.9 941.9 948.9517

Consum final energetic - energie termică - SB (GWh/an)

543.6 529.1 466.2 456.8 438.9 422.5 418.5 388.3 353.1 332.1 325.86

Figura IV-2. Evolutia consumului de energie electrica si de energie termica in judetul Sibiu in perioada 2005 - 2015

Dacă din punctul de vedere al consumului de energie electrică,se observă o tendință de creștere ușoară, consumul de energie termică prezintă o tendință clară de diminuare/descreștere, ale cărei cauze ar putea fi reprezentate atât de schimbarea profilului economic (pondere ramuri industriale) sau scăderea numărului populației, cât și de măsurile adoptate pentru îmbunătățirea eficienței consumului de energie termică, prin

17 Calculat pe baza ipotezei ca PIB al judetului Sibiu in anul 2015 isi va pastra ponderea in PIB national (la media ponderilor din perioada 2005 – 2014, respectiv 2.2%)

Page 30 of 120 Fundația TERRA Mileniul III - 30 ianuarie 2017 – STRATEGIA 2016 – 2023 CJ Sibiu

Page 31: CONSILIUL JUDEȚEAN SIBIU - cjsibiu.ro · CONSILIUL JUDEȚEAN SIBIU. STRATEGIA JUDEȚULUI SIBIU DE REDUCERE A EMISIILOR DE CO2 PENTRU PERIOADA . 2016 – 2023 . Ianuarie 2017 . Page

înlocuirea echipamentelor energointensive, prin anveloparea termică a clădirilor, inclusiv înlocuirea ușilor și ferestrelor cu unele mai performante și, nu în ultimul rând, prin construirea unor clădiri cu performanțe energetice mai bune.

Pe sectoare, consumul de energie (GWh/an) al județului Sibiu se prezintă astfel:

Tabelul IV-3. Consumul de energie al judetului Sibiu, pe sectoare de activitate, in perioada 2005 - 2015

2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 Industrie (inclusiv construcții)

2564.60 2602.89 2466.04 2320.52 1760.61 1793.57 1786.15 1754.07 1573.72 1685.26 1646.93

Transporturi 1069.05 1147.32 1211.00 1374.49 1431.76 1304.81 1337.92 1381.11 1338.43 1432.84 1430.26

Consumul populației 1966.48 2053.83 1935.70 2059.31 2140.05 2075.63 1985.09 2089.35 1933.28 1934.81 1889.70

Agricultura și silvicultura 57.86 68.21 66.58 74.59 102.52 99.90 109.04 128.79 117.77 111.20 117.93

Alte ramuri ale economiei 495.59 717.76 635.33 536.15 526.16 535.77 510.94 522.66 497.54 509.81 516.49

SURSA: Baza de date TEMPO – INS

Page 31 of 120 Fundația TERRA Mileniul III - 30 ianuarie 2017 – STRATEGIA 2016 – 2023 CJ Sibiu

Page 32: CONSILIUL JUDEȚEAN SIBIU - cjsibiu.ro · CONSILIUL JUDEȚEAN SIBIU. STRATEGIA JUDEȚULUI SIBIU DE REDUCERE A EMISIILOR DE CO2 PENTRU PERIOADA . 2016 – 2023 . Ianuarie 2017 . Page

Figura IV-3. Consumul de energie al judetului Sibiu, pe sectoare de activitate, in perioada 2005 - 2015

Din punctul de vedere al tipului de resursă energetică primară utilizată, consumul de energie în județul Sibiu a fost determinat pe baza unei abordări top-down, de la nivel național, folosindu-se ca și cheie de repartizare PIB-ul județului și ponderea fiecărui tip de resursă produsă în totalul energiei produse în România, în perioada analizată. Rezultatele sunt urmatoarele: Tabelul IV-4. Consumul de energie al judetului Sibiu, pe purtatori de energie, in perioada 2005 - 2015

Purtătorul de energie (GWh/an) /Anul 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015

Cărbune 1263 1420 1458 1402 1181 1083 1200 1194 905 868 860 Gaze naturale 1988 2182 1941 1944 1819 1811 1834 1914 1726 1656 1583

Țiței 1998 2058 1909 1854 1717 1607 1508 1479 1514 1721 1730 Lemne de foc (inclusiv biomasă) 447 480 473 535 579 592 510 592 571 576 552

Alți combustibili 12 12 27 30 33 27 39 47 46 45 53 Energie hidroelectrică,

nuclearoelectrică sș energie electrică din import

443 436 463 597 628 686 633 642 691 800 815

Energie din surse neconvenționale 2 3 3 4 4 4 5 8 7 7 7 Sursa: http://statistici.insse.ro/shop/index.jsp?page=tempo3&lang=ro&ind=IND107A

Page 32 of 120 Fundația TERRA Mileniul III - 30 ianuarie 2017 – STRATEGIA 2016 – 2023 CJ Sibiu

Page 33: CONSILIUL JUDEȚEAN SIBIU - cjsibiu.ro · CONSILIUL JUDEȚEAN SIBIU. STRATEGIA JUDEȚULUI SIBIU DE REDUCERE A EMISIILOR DE CO2 PENTRU PERIOADA . 2016 – 2023 . Ianuarie 2017 . Page

Figura IV-4. Evolutia consumului de energie al judetului Sibiu, pe purtatori de energie, in perioada 2005 - 2015

Pentru anul 2013 ponderea fiecărui tip de resursă în totalul energiei consumate în județul Sibiu se prezintă conform graficului următor:

Page 33 of 120 Fundația TERRA Mileniul III - 30 ianuarie 2017 – STRATEGIA 2016 – 2023 CJ Sibiu

Page 34: CONSILIUL JUDEȚEAN SIBIU - cjsibiu.ro · CONSILIUL JUDEȚEAN SIBIU. STRATEGIA JUDEȚULUI SIBIU DE REDUCERE A EMISIILOR DE CO2 PENTRU PERIOADA . 2016 – 2023 . Ianuarie 2017 . Page

Figura IV-5. Ponderea fiecarui purtator de energie in consumul de resursa energetica primara al judetului Sibiu, in anul 2013

Din punctul de vedere al emisiilor de GES, se observă o tendință de diminuare a acestora, coroborat cu descreșterea consumului de enegie și cu o ușoară schimbare a structurii acestuia, variațiile cele mai mari înregistrându-se în consumul de cărbune și de produse petroliere, probabil și în legătură cu creșterea consumului de energie pentru sectorul de transport. Ponderea emisiilor provenite din utilizarea gazelor naturale se menține relativ constantă, variind între 27% și 32% din totalul emisiilor de GES, cu observația că după anul 2010, intervalul de variație al acestor emisii s-a restrâns între 29% și 32%.

Page 34 of 120 Fundația TERRA Mileniul III - 30 ianuarie 2017 – STRATEGIA 2016 – 2023 CJ Sibiu

Page 35: CONSILIUL JUDEȚEAN SIBIU - cjsibiu.ro · CONSILIUL JUDEȚEAN SIBIU. STRATEGIA JUDEȚULUI SIBIU DE REDUCERE A EMISIILOR DE CO2 PENTRU PERIOADA . 2016 – 2023 . Ianuarie 2017 . Page

Figura IV-6. Evolutia emisiilor de gaze cu efect de sera in judetul Sibiu, pe purtatori de energie, in perioada 2005 - 2015

Figura IV-7. Ponderea emisiilor de GES, pe tip de resursă energetică primară, in totalul emisiilor de GES ale judetului Sibiu, in anul 2013

Page 35 of 120 Fundația TERRA Mileniul III - 30 ianuarie 2017 – STRATEGIA 2016 – 2023 CJ Sibiu

Page 36: CONSILIUL JUDEȚEAN SIBIU - cjsibiu.ro · CONSILIUL JUDEȚEAN SIBIU. STRATEGIA JUDEȚULUI SIBIU DE REDUCERE A EMISIILOR DE CO2 PENTRU PERIOADA . 2016 – 2023 . Ianuarie 2017 . Page

Infrastructura furnizării de energie se află în dezvoltare, atât în ceea ce privește energia electrică, cât și referitor la gazele naturale; astfel, la nivelul anului 2006, în județul Sibiu mai erau mai puțin de 1000 de gospodării neelectrificate, în 27 de localitati18; din punctul de vedere al acoperirii cu rețele de distribuție și furnizare a gazelor naturale, lungimea rețelelor a depășit 1500 km în anul 2015, față de 1264 km în anul 2005; numărul de localități alimentate cu gaze naturale este de 49, dintre care 38 în mediul rural. Deși rețelele se extind, se observă o diminuare a cantității de gaze naturale consumate în gospodariile populației, în special după anul 2011. Reţeaua şi volumul gazelor naturale distribuite

Tabelul IV-5. Reteaua si volumul gazelor naturale distribuite in judetul Sibiu in perioada 2005 - 2015

Anul 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015

Lungime rețele de distributțe a gazelor naturale (km)

1264,6 1377,9 1365,2 1374,9 1401,1 1418,2 1448,7 1456,1 1449,2 1487,9 1505,3

Numărul de localități în care se distribuie gaze gaturale

Urban 9 9 10 10 11 11 11 11 11 11 11

Rural 38 38 38 38 38 38 38 38 38 38 38

Gaze naturale distribuite în judetul Sibiu

305880 244661 224426 230548 193443 200467 208310 198788 185607 271799 239585

din care: pentru uz casnic 148923 136443 126005 132744 121769 121904 129728 119538 112373 103596 113417

Sursa: INS

18 Stadiul electrificării rurale la 30.07.2006 în zonele filialelor SC ELECTRICA SA http://www.minind.ro/domenii_sectoare/energie/studii/surse_regenerabile.pdf

Page 36 of 120 Fundația TERRA Mileniul III - 30 ianuarie 2017 – STRATEGIA 2016 – 2023 CJ Sibiu

Page 37: CONSILIUL JUDEȚEAN SIBIU - cjsibiu.ro · CONSILIUL JUDEȚEAN SIBIU. STRATEGIA JUDEȚULUI SIBIU DE REDUCERE A EMISIILOR DE CO2 PENTRU PERIOADA . 2016 – 2023 . Ianuarie 2017 . Page

Energia electrică Deși județul Sibiu este unul dintre cele mai bogate din punctul de vedere al resurselor de gaze naturale, acesta nu este și unul dintre cele mai bogate din punctul de vedere al capacităților de producere a energiei elecrice astfel exceptand Hidroelectrica, principalii producători de energie de la nivel județean au următoarele puteri instalate: Tabelul IV-6. Capacitati de producere a energiei electrice instalate in judetul Sibiu dupa anul 2009

Tip resursa Putere cu PIF conform Dispecerului Energetic National (MW)

cogenerare 0.95 fotovoltaic 43.67 hidro 47.04 total 91.66

Sursa: Transelectrica Datele prezentate sunt cele inregistrate dupa anul 2009, dupa aplicerea ordinului ANRE 59/2009. În secțiunea hidro sunt înscrise doar microhidrocentralele apărute după anul 2009 Capacităților de producere menționate li se adaugă turboagregatele instalate pe raul Sadu (și nu numai), administrate de către Uzina Hidrocentrale Sibiu (Hidroelectrica). Aceasta administrează 7 hidrocentrale și 19 centrale hidroelectrice de mică putere și microhidrocentrale, însumând un numar de 52 hidroagregate, care au o putere instalată de 135,34 MW. Producția de energie în anul mediu hidrologic este de 374,216 GWh. Deși județul nu beneficiază de cel mai ridicat potențial energetic solar, harta centralelor fotovoltaice indică prezența acestui tip de facilitate de generare a energiei pe teritoriul județului Sibiu.

Page 37 of 120 Fundația TERRA Mileniul III - 30 ianuarie 2017 – STRATEGIA 2016 – 2023 CJ Sibiu

Page 38: CONSILIUL JUDEȚEAN SIBIU - cjsibiu.ro · CONSILIUL JUDEȚEAN SIBIU. STRATEGIA JUDEȚULUI SIBIU DE REDUCERE A EMISIILOR DE CO2 PENTRU PERIOADA . 2016 – 2023 . Ianuarie 2017 . Page

Figura IV-8. Harta centralelor fotovoltaice aflate in functiune in Romania, in luna noiembrie 2016

Page 38 of 120 Fundația TERRA Mileniul III - 30 ianuarie 2017 – STRATEGIA 2016 – 2023 CJ Sibiu

Page 39: CONSILIUL JUDEȚEAN SIBIU - cjsibiu.ro · CONSILIUL JUDEȚEAN SIBIU. STRATEGIA JUDEȚULUI SIBIU DE REDUCERE A EMISIILOR DE CO2 PENTRU PERIOADA . 2016 – 2023 . Ianuarie 2017 . Page

Potrivit hărții RET și a centralelor electrice eoliene, în județul Sibiu nu sunt instalate centrale eoliene.

Figura IV-9. Harta centralelor eoliene aflate in functiune in Romania, in luna noiembrie 2016

Sursa: Transelectrica http://www.transelectrica.ro/web/tel/integrarea-in-sen-a-centralelor-eoliene

Page 39 of 120 Fundația TERRA Mileniul III - 30 ianuarie 2017 – STRATEGIA 2016 – 2023 CJ Sibiu

Page 40: CONSILIUL JUDEȚEAN SIBIU - cjsibiu.ro · CONSILIUL JUDEȚEAN SIBIU. STRATEGIA JUDEȚULUI SIBIU DE REDUCERE A EMISIILOR DE CO2 PENTRU PERIOADA . 2016 – 2023 . Ianuarie 2017 . Page

Energie termică: Potrivit datelor ANRSC, la nivelul lunii septembrie 2016, singurul furnizor de energie termică în sistem centralizat din județul Sibiu, se afla la Sibiu și deservea un număr de 757 de apartamente conectate la sistemul de încălzire, față de 5994 la sfarșitul lunii ianuarie 2005. Combustibilul utilizat în instalațiile acestui producator este de tip gaze naturale. Consumatorii care nu sunt racordaţi la sistemul centralizat, işi acoperă necesarul de energie termică utilizând cazane individuale (centrale termice murale) sau, în mediul rural, sobe. CONSUMUL DE ENERGIE ÎN CLĂDIRILE DEȚINUTE ȘI ADMINISTRATE DE CĂTRE CONSILIUL JUDEȚEAN SIBIU

Aflate sub directa coordonare a CJ Sibiu, instituțiile de tipul centrelor de plasament, centrelor pentru îngrijirea persoanelor cu dizabilități, centrelor pentru asistență socială, centrelor de plasament, căminelor pentru vârstnici, spitalelelor (de urgență, de psihiatrie, de pneumologie etc) etc, dețin clădiri19 și vor beneficia de măsuri de creștere a eficienței energetice și reabilitare, etapizat in funcție de fondurile proprii disponibile și de fondurile extrabugetare identificate. Consiliul Județeen urmează să identifice soluții de intervenție și pentru acele instituțiile care au fost construite la începutul secolului XX, pentru a îndeplini atât cerințele actuale de eficiență energetică, cât și legislația specifică pentru imobilele vechi, cu statut special.

Totodată, prin măsurile care vor fi adoptate, CJ va putea oferi un exemplu de bune practici, așa cum este solicitat inclusiv de către Comisia Europeana în Directiva 2012/27/UE, articolul 5.

Este de menționat faptul că nu toate clădirile CJ Sibiu au fost incluse în analiza noastră, deși este posibil ca și unele dintre cele neincluse să aibă nevoie de măsuri de îmbunătățtire a eficienței energetice. Multe dintre clădirile neincluse sunt constructii realizate in ultimele doua decenii şi s-a considerat că au respectat standardele specifice cu privire la consumul de energie; în cazul clădirilor cu o vechime mai mare, datele privind consumurile de energie nu au fost disponibile pentru această ediţie a Strategiei.

Perioada pentru care au fost colectate informații cu privire la consumul de energie acoperă anii 2005 – 2015, însă nu toți utilizatorii acestor clădiri au avut acces la datele de consum pentru întreaga perioadă.

Din dorința de a stabili cât mai precis ce măsuri pot fi adoptate pentru îmbunătățirea eficienței energetice și reducerea emisiilor de GES, s-a încercat și colectarea datelor cu privire la consumul de energie pentru autovehiculele aflate în proprietatea/utilizarea entităților care folosesc diferitele clădiri ale CJ Sibiu.

Consumul de energie în clădirile CJ Sibiu Principalele consumuri de energie din clădirile CJ Sibiu sunt consumuri de energie electrică pentru iluminat și pentru asigurarea funcţionării diverselor aparate-echipamente specifice

19 O listă a cladirilor deținute și administrate de către CJ Sibiu poate fi consultata in Anexa 2

Page 40 of 120 Fundația TERRA Mileniul III - 30 ianuarie 2017 – STRATEGIA 2016 – 2023 CJ Sibiu

Page 41: CONSILIUL JUDEȚEAN SIBIU - cjsibiu.ro · CONSILIUL JUDEȚEAN SIBIU. STRATEGIA JUDEȚULUI SIBIU DE REDUCERE A EMISIILOR DE CO2 PENTRU PERIOADA . 2016 – 2023 . Ianuarie 2017 . Page

modului de utilizare birou și/sau spital / centru educaţional / centru de îngrijire și consumuri de energie termică pentru încălzire și/sau prepararea hranei (acolo unde este cazul) și apei calde. Consumurile de energie termică se bazează în principal pe gazele naturale, dar și pe lemn, păcură sau combustibil lichid de tip M. În perioada noiembrie 2016 – ianuarie 2017, au fost colectate, parțial, date acoperind perioada 2005 – 2015. Disponibilitatea datelor sau accesul facil la bazele de date existente ilustrează o rată de succes a colectării mult mai ridicata in perioada recenta (2011 - 2015), după cum este evidenţiat și în figura IV-10. Figura IV-11 arată, pe ani şi purtatori de energie, consumurile de energie, evidențiindu-se consumul foarte ridicat de gaze naturale, comparativ cu energia electrică şi alţi purtatori de energie. Din punctul de vedere al schimbărilor climatice, gazele naturale reprezintă cea mai prietenoasă formă a combustibililor fosili însă, utilizării acestui purtător de energie este necesar să i se asocieze măsuri de optimizare a consumului de energie (instalaţii de ardere cu eficienţă ridicată, reducerea pierderilor de energie prin anvelopa clădirii). De asemenea, pe cât posibil, este utilă utilizarea surselor regenerabile de energie pentru acoperirea unei componente a consumului.

Page 41 of 120 Fundația TERRA Mileniul III - 30 ianuarie 2017 – STRATEGIA 2016 – 2023 CJ Sibiu

Page 42: CONSILIUL JUDEȚEAN SIBIU - cjsibiu.ro · CONSILIUL JUDEȚEAN SIBIU. STRATEGIA JUDEȚULUI SIBIU DE REDUCERE A EMISIILOR DE CO2 PENTRU PERIOADA . 2016 – 2023 . Ianuarie 2017 . Page

Figura IV-10. Consumul de energie in cladirile Consiliului Judetean Sibiu, perioada 2005 - 2015

Sursă – CJ Sibiu

Page 42 of 120 Fundația TERRA Mileniul III - 30 ianuarie 2017 – STRATEGIA 2016 – 2023 CJ Sibiu

Page 43: CONSILIUL JUDEȚEAN SIBIU - cjsibiu.ro · CONSILIUL JUDEȚEAN SIBIU. STRATEGIA JUDEȚULUI SIBIU DE REDUCERE A EMISIILOR DE CO2 PENTRU PERIOADA . 2016 – 2023 . Ianuarie 2017 . Page

Figura IV-11. Consumul de energie, pe tipuri de purtători, în clădirile Consiliului Județean Sibiu, perioada 2005 - 2015

Sursă – CJ Sibiu

Page 43 of 120 Fundația TERRA Mileniul III - 30 ianuarie 2017 – STRATEGIA 2016 – 2023 CJ Sibiu

Page 44: CONSILIUL JUDEȚEAN SIBIU - cjsibiu.ro · CONSILIUL JUDEȚEAN SIBIU. STRATEGIA JUDEȚULUI SIBIU DE REDUCERE A EMISIILOR DE CO2 PENTRU PERIOADA . 2016 – 2023 . Ianuarie 2017 . Page

Emisiile de gaze cu efect de seră aferente consumurilor de energie menționate indică o tendință de creștere și apoi de stabilizare după anul 2013. Această evoluție nu este însă una relevantă, ea fiind influențată în mod semnificativ de disponibilitatea datelor referitoare la consumul de combustibil.

Figura IV-12. Emisiile de CO2 provenite din consumul de energie în clădirile Consiliului Județean Sibiu (tCO2/an)

Sursă – CJ Sibiu

Drept consecință, anul de referință față de care să fie stabilite eventualele obiective de reducere a emisiilor de GES va fi primul an cu cele mai complete date, respectiv anul 2013. Nivelul emisiilor rezultate din consumurile de energie în clădirile administrate de către CJ Sibiu în anul de referință este de aprox. 8250 t CO2, repartizate, după purtătorul de energie, astfel:

Figura IV-13. Ponderea emisiilor de CO2 din clădiri, în totalul acestor emisii, în anul de referință, 2013

Page 44 of 120 Fundația TERRA Mileniul III

Page 45: CONSILIUL JUDEȚEAN SIBIU - cjsibiu.ro · CONSILIUL JUDEȚEAN SIBIU. STRATEGIA JUDEȚULUI SIBIU DE REDUCERE A EMISIILOR DE CO2 PENTRU PERIOADA . 2016 – 2023 . Ianuarie 2017 . Page

Referitor la transport, cantitatea de energie consumată pentru vehiculele din flotele gestionate de către serviciile care utilizeaza clădirile menționate anterior, nu depășește un (1) GWh/an și a evoluat, potrivit graficului următor:

Figura IV-14. Energie consumată pentru flota proprie de autovehicule

Sursă – date CJ Sibiu

Emisiile de GES rezultate din arderea combustibililor, în anul de referință evidențiază utilizarea preponderentă a motorinei ca și combustibil,

Figura IV-15. Ponderea emisiilor de CO2 din Transport, pe tipuri de combustibili, în anul de referință, 2013

Page 45 of 120 Fundația TERRA Mileniul III

Page 46: CONSILIUL JUDEȚEAN SIBIU - cjsibiu.ro · CONSILIUL JUDEȚEAN SIBIU. STRATEGIA JUDEȚULUI SIBIU DE REDUCERE A EMISIILOR DE CO2 PENTRU PERIOADA . 2016 – 2023 . Ianuarie 2017 . Page

V. SURSE DE ENERGIE REGENERABILĂ ÎN JUDEȚUL SIBIU

“Strategia de valorificare a surselor regenerabile de energie” (aprobată prin HG 1535/ 2003), derivată din negocierile de aderare la Uniunea Europeană, din nevoia de diversificare a surselor de energie utilizate într-o economie care nu-și atinsese potențialul de dezvoltare și într-un context geostrategic de dependență față de o sursă unică de import de gaze naturale, dar și în contextul climatologic în care este tot mai evidentă creșterea temperaturilor medii anuale20 și necesitatea diminuării emisiilor de gaze cu efect de seră și implicit, a utilizării eficiente a energiei și a surselor regenerabile de energie (SER). Această strategie a fost baza unei serii de alte reglementări care au creat cadrul legislativ primar21 și secundar22 pentru dezvoltarea domeniului utilizării SER în România. Ținta României, pentru anul 2020, este ca 24% din consumul final de energie să provină din surse regenerabile. În prezent, România se situează pe una dintre cele mai bune poziții din UE cu privire la respectarea traiectoriei indicative de atingere a țintei naționale obligatorii pentru 2020. Trebuie menționat că România a atins deja, în anul 2014, ținta obligatorie națională privind ponderea energiei regenerabile în consumul intern de energie stabilită de Directiva 2009/28/CE pentru anul 2020, respectiv 24%. În 2014, ponderea energiei regenerabile în consumul intern brut al României era de 24,86%.

Totuși, este de precizat faptul ca ponderea energiei produse în hidrocentrale de puteri mari este foarte importantă și că România riscă să nu își îndeplinească obiectivele, dacă anii țintă (2020, 2030) vor fi ani cu regim pluviometric scăzut / ani secetoși.

Potrivit Planului Național de Acțiune în Domeniul Energiei din Surse Regenerabile (PNAER), România are un potențial energetic tehnic al SER considerabil, repartizat intre diferitele surse de SER astfel: Tabelul V-1. Potențial energetic tehnic al SER in Romania, conform PNAER

Sursa de energie regenerabilă

Potențialul energetic anual

Echivalent economic energie

(mii tep)

Aplicație

Energie solară: - Termică 60 PJ 1 433.0 Energie termică - Fotovoltaică 1.2 TWh 103.2 Energie electrică

Energie eoliană 23 TWh 1 978.0 Energie electrică Energie hidro, din care:

40 TWh 3 440.0 Energie electrică

- Sub 10 MW 6 TWh 516.0 Energie electrică Biomasă 318 PJ 7 597.0 Energie termică Energie geotermală 7 PJ 167.0 Energie termică

20 2016 Climate Trends Continue to Break Records: https://www.nasa.gov/feature/goddard/2016/climate-trends-continue-to-break-records 21 Legislație primară ESRE: http://www.anre.ro/ro/energie-electrica/legislatie/surse-regenerabile/legislatie-primara-esre 22 Surse regenerabile: http://www.anre.ro/ro/energie-electrica/legislatie/surse-regenerabile

Page 46 of 120 Fundația TERRA Mileniul III

Page 47: CONSILIUL JUDEȚEAN SIBIU - cjsibiu.ro · CONSILIUL JUDEȚEAN SIBIU. STRATEGIA JUDEȚULUI SIBIU DE REDUCERE A EMISIILOR DE CO2 PENTRU PERIOADA . 2016 – 2023 . Ianuarie 2017 . Page

Se poate face observația că potențialul evaluat de biomasă constituie mai mult de 50% din totalul potențialului de SER evaluat în România. Obiectivul național global pentru ponderea energiei din surse regenerabile în consumul final brut de energie în 2020 este redat in (PNAER) şi în tabelul următor: Tabelul V-2. Obiectivele de utilizare a SER in Romania, in anul 2020

A. Ponderea energiei din surse regenerabile în consumul final brut de energie, 2005 (%)

17.8

B. Obiectivul privind ponderea energiei din surse regenerabile în consumul final brut de energie, 2020 (%)

24

C. Consumul total ajustat de energie preconizat pentru anul 2020 (mii tep)

30 278

D. Cantitatea preconizată de energie din surse regenerabile corespunzătoare obiectivului pentru 2020 (calculată ca B × C) (mii tep)

7 267

Totodată, se poate observa că potențialul energetic al biomasei reprezintă mai mult decât valoarea țintei de energie din surse regenerabile corespunzătoare obiectivului pentru 2020 al României (în cifre absolute). Astfel, putem înțelege importanța crescută a valorificării energetice a biomasei, resursă energetică regenerabilă pentru care există tehnologii performante și care poate fi utilizată atât în aplicații la scară mică (sisteme individuale de încălzire), cât și în aplicații de putere medie/mare pentru producerea de energie în cogenerare (energie electrică și termică). Energia solară Conform Centrului Comun European pentru Cercetare (JRC), harta potențialului solar al României indica posibilitatea utilizării acestei surse pentru generarea energiei, inclusiv a energiei electrice. Astfel, pentru ipoteza unghiului optim de inclinare al panourilor fotovoltaice, potențialul de producere a energiei electrice se poate afla intre 825 si 1272 kWh/m2/an:

Page 47 of 120 Fundația TERRA Mileniul III

Page 48: CONSILIUL JUDEȚEAN SIBIU - cjsibiu.ro · CONSILIUL JUDEȚEAN SIBIU. STRATEGIA JUDEȚULUI SIBIU DE REDUCERE A EMISIILOR DE CO2 PENTRU PERIOADA . 2016 – 2023 . Ianuarie 2017 . Page

Figura V-1. Harta solara a României, la unghiul optim de inclinare al modulelor fotovoltaice

Sursa: JRC23 Din analiza informațiilor prezentate în harta menționată, se poate observa faptul ca județul Sibiu nu se afla în zona optimă pentru utilizarea energiei solare, însă, pe suprafețe semnificative, în special în jumătatea de nord a județului, beneficiază de aportul acestei surse de energie. Acest

23 Ref: Šúri M., Huld T.A., Dunlop E.D. Ossenbrink H.A., 2007. Potential of solar electricity generation in the European Union member states and candidate countries. Solar Energy, 81, 1295–1305, http://re.jrc.ec.europa.eu/pvgis/. Huld T., Müller R., Gambardella A., 2012. A new solar radiation database for estimating PV performance in Europe and Africa. Solar Energy, 86, 1803-1815

Page 48 of 120 Fundația TERRA Mileniul III

Page 49: CONSILIUL JUDEȚEAN SIBIU - cjsibiu.ro · CONSILIUL JUDEȚEAN SIBIU. STRATEGIA JUDEȚULUI SIBIU DE REDUCERE A EMISIILOR DE CO2 PENTRU PERIOADA . 2016 – 2023 . Ianuarie 2017 . Page

fapt a fost evidențiat și în studiul „Analiza emisiilor de gaze cu efect de seră la nivelul Regiunii Centru în contextul schimbărilor climatice”, elaborat in cadrul ADR Centru. Potențialul estimat al acestei resurse, pentru zona de nord a județului poate atinge 1100 kWh/m2/an, în special pentru amplasamentele cu expunere către sud.

Figura V-2. Harta solara a județului Sibiu

Sursa: ADR CENTRU „ANALIZA EMISIILOR DE GAZE CU EFECT DE SERĂ LA NIVELUL REGIUNII” Energia solară poate fi utilizată și pentru înlocuirea energiei termice, în special pentru producerea apei calde menajere, dar și ca aport suplimentar în instalațiile de încălzire, rezultatele în utilizarea ca energie termică depinzând în mare măsura de tehnologia de captare folosită. Este recomandată adoptarea unor măsuri de politică locală prin care potențialul energiei solare să fie utilizat în special prin amplasarea de instalații de captare a radiației solare pe clădiri/la locul de consum, evitându-se utilizarea terenurilor agricole în scopul dezvoltării de parcuri solare de dimensiuni mari.

Page 49 of 120 Fundația TERRA Mileniul III

Page 50: CONSILIUL JUDEȚEAN SIBIU - cjsibiu.ro · CONSILIUL JUDEȚEAN SIBIU. STRATEGIA JUDEȚULUI SIBIU DE REDUCERE A EMISIILOR DE CO2 PENTRU PERIOADA . 2016 – 2023 . Ianuarie 2017 . Page

Energia eoliană Potrivit harților de specialitate întocmite la nivel european, potențialul energiei eoliene în România variază între mai puțin de 5 GWh/km2/an și 30 GWh/km2/an (Figura V-3.Distribuția densității energetice (GWh/km2) în Europa (80 m înălțime)). Zonele cu potențialul cel mai ridicat sunt situate in Dobrogea, fapt confirmat și în statisticile specifice . La utilizarea acestui tip de energie este necesar să se țină seama de constrângeri, precum cele legate de protecția mediului/arii protejate.

Figura V-3. Distribuția densitatii energetice (GWh/km2) în Europa (80 m înălțime) Sursa: „Europe's onshore and offshore wind energy potential. An assessment of environmental and economic constraints”

În județul Sibiu, potrivit hărții potențialului eolian in Romania24 si studiului „Analiza emisiilor de gaze cu efect de seră la nivelul Regiunii Centru în contextul schimbărilor climatice”, elaborat în cadrul ADR Centru, zonele cu potențialul eolian cel mai ridicat se găsesc in partea de sud (a se observa Figura V-4. Harta potențialului eolian al Regiunii Centru), suprapunându-se în mod semnificativ cu suprafețele ariilor protejate din județ (Figura V-5. Harta ariilor protejate din județul Sibiu).

Figură V-4. Harta potențialului eolian al Regiunii Centru Sursa: ADR CENTRU „ANALIZA EMISIILOR DE GAZE CU EFECT DE SERĂ LA NIVELUL REGIUNII CENTRU ÎN CONTEXTUL SCHIMBĂRILOR CLIMATICE”

Figură V-5. Harta ariilor protejate din județul Sibiu Sursa: Asociația Județeană de Turism Sibiu

Utilizarea unor turbine eoliene de puteri mici, în sisteme combinate , poate fi eficientă, în special pentru locuințele izolate și care nu au acces la rețeaua națională de distribuție a energiei electrice.

24 ICEMENERG, „Studiu privind evaluarea potenţialului energetic actual al surselor regenerabile de energie în romania (solar, vânt, biomasă, microhidro, geotermie), identificarea celor mai bune locaţii pentru dezvoltarea investiţiilor în producerea de energie electrică neconvenţională”, 2006

Page 50 of 120 Fundația TERRA Mileniul III - 30 ianuarie 2017 – STRATEGIA 2016 – 2023 CJ Sibiu

Page 51: CONSILIUL JUDEȚEAN SIBIU - cjsibiu.ro · CONSILIUL JUDEȚEAN SIBIU. STRATEGIA JUDEȚULUI SIBIU DE REDUCERE A EMISIILOR DE CO2 PENTRU PERIOADA . 2016 – 2023 . Ianuarie 2017 . Page

Pentru proiecte de anvergură este necesară realizarea unor studii riguroase ale resursei de vânt, cat mai aproape de locația proiectului și ținând seama de configurația și de limitările impuse prin instituirea ariilor naturale protejate (acolo unde acestea există). Energia hidroelectrică Cursurile de apă din județul Sibiu sunt repartizate în mod echilibrat pe întreaga suprafață a acestuia. Principalul râu este Oltul (cu un parcurs de aprox. 52 km in județ), acesta colectând apele aduse de râurile din munții Făgăraș (Arpaș, Cârțișoara, Porumbac, Avrig). Râurile de pe versantul nord-estic al munților Cindrel (Sebeș, Cisnădie, Sadu) sunt colectate de Cibin, care izvorăște de sub Vf. Cindrel. La Mohu, Cibinul primește ca afluent râul Hârtibaciu, care drenează o parte din podișul care-i poartă numele. Râurile din partea nordică a județului (Laslea, Valchid, Biertan, Moșna, Visa) sunt colectate de către Târnava Mare. Potențialul hidroenergetic al râurilor este, în mare parte, utilizat, în mai mult de 25 de hidrocentrale de puteri diferite (inclusiv microhidrocentrale). Harta potențialului micro hidroenergetic în România (Figura V-6.) arată faptul că județul Sibiu deține, încă, un potențial care poate fi utilizat, însă, chiar și în condițiile în este posibila instalare a unor microhidrocentrale pe apele curgătoare din județ, ar fi de preferat prioritizarea măsurilor în sensul abordării cu întâietate a aspectelor legate de îmbunătățirea eficienței consumului de energie și modernizarea centralelor hidroelectrice existente, înainte de a se lua decizia instalării unor noi turbogeneratoare hidroelectrice.

Figura V-6. Harta potențialului micro hidroenergetic în România

Sursa: ICEMENERG, „Studiu privind evaluarea potenţialului energetic actual al surselor regenerabile de energie în romania (solar, vânt, biomasă, microhidro, geotermie), identificarea celor mai bune locaţii pentru dezvoltarea investiţiilor în producerea de energie electrică neconvenţională”

Page 51 of 120 Fundația TERRA Mileniul III - 30 ianuarie 2017 – STRATEGIA 2016 – 2023 CJ Sibiu

Page 52: CONSILIUL JUDEȚEAN SIBIU - cjsibiu.ro · CONSILIUL JUDEȚEAN SIBIU. STRATEGIA JUDEȚULUI SIBIU DE REDUCERE A EMISIILOR DE CO2 PENTRU PERIOADA . 2016 – 2023 . Ianuarie 2017 . Page

Biomasa

Figura V-7. Potențialul energetic al biomasei în România

Figura V-8. Distributța biomasei vegetale în România

Sursa: ICEMENERG, „Studiu privind evaluarea potențialului energetic actual al surselor regenerabile de energie în Romania (solar, vânt, biomasă, microhidro, geotermie), identificarea celor mai bune locații pentru dezvoltarea investițiilor în producerea de energie electrică neconvențională” Potrivit hărților privind potențialul energetic al biomasei in Romania (Figura V-7), județul Sibiu se caracterizează printr-o disponibilitate predominantă a biomasei vegetale (aprox 50% din totalul biomasei disponibile), în concordanță cu ponderea destinației terenurilor.

Figura V-9. Suprafața agricolă a județului Sibiu, în anul 2014

Page 52 of 120 Fundația TERRA Mileniul III - 30 ianuarie 2017 – STRATEGIA 2016 – 2023 CJ Sibiu

Page 53: CONSILIUL JUDEȚEAN SIBIU - cjsibiu.ro · CONSILIUL JUDEȚEAN SIBIU. STRATEGIA JUDEȚULUI SIBIU DE REDUCERE A EMISIILOR DE CO2 PENTRU PERIOADA . 2016 – 2023 . Ianuarie 2017 . Page

Suprafața fondului forestier al județului Sibiu este de aproximativ 200 mii ha. Tabelul V-3. Evolutia fondului forstier al judetului Sibiu in perioada 2005 – 2015 (conform INS)

2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 Suprafața fondului forestier (Mii ha)

189 187 198 190 194 196 196 197 198 199 199

Iar cantitatea de lemn exploatata anual a rămas relativ constante, cu excepția anului 2009, an în care s-a exploatat aproape dublul mediei anuale a ultimilor 10 ani. Tabelul V-4. Cantitatea de lemn exploatata anual in judetul Sibiu, perioada 2005 - 2015

2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 Total (mii mc) 415 458 447 467 915 504 505 492 501 482 484 Cea mai utilizată sursă regenerabilă de energie până în prezent, biomasa ramâne una din alternativele viabile pe termen mediu și lung. Județul Sibiu dispune de suprafețe întinse de pădure precum și de spații verzi care generează anual cantități importante de materie primă rezultată din toaletarea arborilor, întreținerea și curățarea pădurilor care se poate procesa și transforma în pelete sau brichete, ulterior utilizate ca și combustibil în instalațiile de incălzire. Suprafețele disponibile de spații verzi în județul Sibiu sunt de cca xxx ha

În municipiul Sibiu suprafața spațiilor verzi este de cca 2460 ha25. Spatiile verzi din zonele urbane cuprind, în conformitate cu prevederile Legii 24/2007 cu completările și modificările ulterioare, în principal parcuri, grădini, scuaruri, fâșii plantate, spații verzi publice de folosintță specializată (ex. grădini botanice și zoologice), spații verzi pentru agreement, spații verzi pentru protecție, pepiniere și sere.

Din cele enumerate anterior în municipiul Sibiu sunt prezente parcurile, scuarurile și grădinile specializate, precum și aliniamente plantate in jurul bulevardelor si strazilor, terenuri libere neproductive, așa cum este prezentat în harta din figura alăturată.

Figura V-10. Harta zonelor verzi și periurbane în municipiul Sibiu

Indicele de suprafață verde pentru totalul spațiilor verzi din intravilan în municipiul Sibiu este de 23,86 mp/loc față de 50mp/loc valoarea recomandată de Organizația Mondială a

25 Corneliu Bucsa si Ioan Tausan - Problematica zonelor verzi urbane si periurbane ale municipiului Sibiu

Page 53 of 120 Fundația TERRA Mileniul III - 30 ianuarie 2017 – STRATEGIA 2016 – 2023 CJ Sibiu

Page 54: CONSILIUL JUDEȚEAN SIBIU - cjsibiu.ro · CONSILIUL JUDEȚEAN SIBIU. STRATEGIA JUDEȚULUI SIBIU DE REDUCERE A EMISIILOR DE CO2 PENTRU PERIOADA . 2016 – 2023 . Ianuarie 2017 . Page

Sănătății. În consecință apreciem că în următoarea perioadă va avea loc extinderea spațiilor verzi și implicit cantitatea de biomasa generată de la toaletarea arborilor va crește.

Deșeuri Deşeurile pot sǎ reprezinte o sursǎ de energie regenerabilǎ în mǎsura în care acestea sunt valorificate în mod corect, ţinȃnd cont de faptul cǎ acestea se genereazǎ în mod constant. În acelaşi timp eliminarea şi tratarea deşeurilor genereazǎ gaze cu efect de serǎ, astfel:

- Dioxid de carbon rezultat din procesele de ardere a deşeurilor şi utilizarea energiei din combustibili fosili;

- Metan rezultat de la depozitarea deşeurilor; - Protoxid de azot rezultat de la tratarea levigatului.

Dintre acestea cel mai mare contributor este gazul metan rezultat de la depozitarea deşeurilor. Prin descompunerea anaerobǎ a deşeurilor organice depozitate se genereazǎ gaz de depozit care conţine CO2 şi CH4 (gaz metan) - gaz cu efect de serǎ care are un poţential de încǎlzire de 21 de ori mai mare decȃt dioxidul de carbon.

Prin diminuarea cantitǎţlor de deşeuri organice depozitate emisiile pot fi reduse substanţial. Numai prin diminuarea cantitatilor de deşeu organic la depozitare prin implementarea prevederilor legislaţiei în vigoare, se ajunge la un flux negativ de cca. 140 kg CO2 eq/tona de deşeu municipal solid. În cazul în care are loc o separare mai avansatǎ a deşeului municipal solid şi fluxurile rezultate sunt reciclate, valorificate cu recuperare de energie şi tratate mecano biologic se poate ajunge la un flux negativ de 490 kg CO2 eq/tona de deşeu municipal solid.26

Mai mult, prin compostarea deşeurilor vegetale se obţine un îngrǎşǎmȃnt natural care amelioreazǎ solul, crescȃndu-i productivitatea fǎrǎ sa producǎ efecte negative asupra factorilor de mediu. Conform unui studiu27 recent s-a demonstrat cǎ prin utilizarea compostului metanul este captat în sol. Aplicȃnd compost pe terenurile agricole solurile astfel tratate ar putea reduce nivelul emisiilor de gaze cu efect de serǎ atȃt prin sechestrarea dioxidului de carbon, dar şi a metanului. Pentru fiecare tonǎ de deşeu compostat se evitǎ o cantitate de emisii de cca. 60 kg CO2 eq/tona de deşeu compostat28.

O altǎ modalitate de a reduce emisiile de metan de la depozitare o reprezintǎ captarea gazului metan rezultat, şi utilizarea pentru producerea de energie. Pe termen scurt aceastǎ metodǎ este eficientǎ, în cazul în care concentraţia de metan în gazul de depozit rezultat este suficient de mare pentru a fi utilizat în procesele de ardere, dar în timp concentraţia scade, şi în acest caz soluţia aleasǎ este de a arde metanul cu flacǎrǎ deschisǎ, fǎrǎ recuperare de energie. Se genereazǎ astfel dioxid de carbon, dar cu un potenţial de încǎlzire globalǎ mai mic decat metanul.

Reciclarea deşeurilor este o altǎ modalitate de a reduce emisiile de gaze cu efect de serǎ prin diminuarea consumurilor energetice faţǎ de producerea acestor materiale utilizȃnd

26 Waste management options and Climate Change 2001 – DG Environment 27 Science for Environment Policy - http://ec.europa.eu/environment/integration/research/newsalert/pdf/methane_climate_change_mitigation_by_compost_soil_422na5_en.pdf 28 Waste and Climate Change – ISWA WHITE PAPER, pg.16

Page 54 of 120 Fundația TERRA Mileniul III - 30 ianuarie 2017 – STRATEGIA 2016 – 2023 CJ Sibiu

Page 55: CONSILIUL JUDEȚEAN SIBIU - cjsibiu.ro · CONSILIUL JUDEȚEAN SIBIU. STRATEGIA JUDEȚULUI SIBIU DE REDUCERE A EMISIILOR DE CO2 PENTRU PERIOADA . 2016 – 2023 . Ianuarie 2017 . Page

materii prime virgine, precum şi tratarea deşeurilor sau incinerarea cu recuperare de energie, astfel cum este prezentat în tabelul de mai jos29:

Tabelul V-5. Flux net de gaze cu efect de serǎ pentru deşeuri reciclate (kg CO2eq/tona de material)

Material Flux net de emisii de gaze cu efect de serǎ (kg CO2eq/tona de material)

Hȃrtie -600 Plastic -491

PET -1761 Sticla -253 Fier -1487

Aluminiu -9074 Pentru calculul impactului reducerii emisiilor de gaze cu efect de serǎ au fost facute o serie de simulǎri plecȃd de la urmatoarele date:

- Cantitatea de deşeu generatǎ de un locuitor este în medie 300 kg/loc x an şi rǎmȃne constantǎ în perioada evaluatǎ;

- Compoziţia deeului menajer: cca. 40% deseu reciclabil, cu urmatoarele procente raportate la total deşeu generat:15% hȃrtie, 15% plastic din care ¼ este PET, 5% sticlǎ, 1,5% fier, 1,5% aluminiu, 60% deşeu organic şi rezidual. Cantitatea de deşeu care poate fi compostat este cca. 25% din total deşeu generat şi cca. 10-25% poate fi valorificat energetic prin incinerare în instalaţii cu recuperare de energie.

Concret în cazul judeţului Sibiu s-a plecat de la asumpţia cǎ sunt indeplinite obiectivele legale privind cantitatea de deşeuri reciclate şi compostate pentru anul 2020. Ţinȃnd cont de faptul cǎ legislaţia europeanǎ, aflatǎ în pregǎtire, are în vedere pentru anul 2030 depozitarea a maxim 10% din deşeurile generate de Statele Membre, a fost identificat pentru anul 2023 un scenariu de reducere a cantitǎţilor de deşeuri depozitate de maxim 25%. Ţinȃnd cont de acestea, prognoza reducerilor de emisii de gaze cu efect de serǎ pentru 2018 - 2020 – 2023, în condiţile în care are loc o separare la sursǎ a deşeurilor menajere şi în mod progresiv orientarea către reciclare, compostare şi respectiv valorificare energeticǎ, aratǎ astfel: Tabelul V-6. Cantitatea de emisii de gaze cu efect de sera evitate in perioada 2018 -2020 - 2013

Anul

Anul de bază în care intreaga cantitate se depozitează

2018 2020 2023

Cantitatea de emisii GES Tone CO2eq

37.000

-14.500

-19.400

-30.000

Din tabelul de mai sus rezultǎ un flux pozitiv de GES în cazul colectării în amestec şi a depozitǎrii deşeurilor, în timp ce prin acţiuni simple de separare la sursǎ a deşeurilor şi orientarea catre operaţiuni de valorificare se poate ajunge la un flux negativ de GES.

29 Waste management options and Climate Change 2001, pg.187 – DG Environment

Page 55 of 120 Fundația TERRA Mileniul III - 30 ianuarie 2017 – STRATEGIA 2016 – 2023 CJ Sibiu

Page 56: CONSILIUL JUDEȚEAN SIBIU - cjsibiu.ro · CONSILIUL JUDEȚEAN SIBIU. STRATEGIA JUDEȚULUI SIBIU DE REDUCERE A EMISIILOR DE CO2 PENTRU PERIOADA . 2016 – 2023 . Ianuarie 2017 . Page

Energia geotermală România deține un potențial geotermal cotat ca fiind pe locul trei in Europa. Acest potențial a fost explorat la nivel național și este exploatat prin sonde săpate la adâncimi de până la 3000m. Cele mai multe resurse de ape geotermale, dar și facilități de exploatare a acestora, se află în vestul României, în Câmpia Crișurilor (Bazinul Panonic) și cuprind rezervoarele: Oradea, Borș, Beiuș și Ciumeghiu. Potrivit hărții privind distribuția resurselor geotermale în Romania (fig. V-11), la nivelul județului Sibiu nu exista arii cu ape geotermale utilizate pentru încălzire sau producere de energie electrică și nici zone cu o perspectivă reală de utilizare a acestei resurse (fig. V-12).

Figura V-11. Distribuția resurselor geotermale în România Sursa: ICEMENERG, „Studiu privind evaluarea potențialului energetic actual al surselor regenerabile de energie în România (solar, vânt, biomasă, microhidro, geotermie), identificarea celor mai bune locații pentru dezvoltarea investițiilor în producerea de energie electrică neconvențională”

Figura V-12. Arii geotermale explorate prin foraje și arii de perspectivă în România, Negoiţă 1970 Bandrabur si altii 1982, Fall 1985, Cohut si Bendea 2000 Sursa: Thermodynamic analysis of low-temperature geothermal energy sources. Proiectul „Innovative uses of low-temperature geothermal resources in South East Europe” SEE Grants

Page 56 of 120 Fundația TERRA Mileniul III - 30 ianuarie 2017 – STRATEGIA 2016 – 2023 CJ Sibiu

Page 57: CONSILIUL JUDEȚEAN SIBIU - cjsibiu.ro · CONSILIUL JUDEȚEAN SIBIU. STRATEGIA JUDEȚULUI SIBIU DE REDUCERE A EMISIILOR DE CO2 PENTRU PERIOADA . 2016 – 2023 . Ianuarie 2017 . Page

Temperatura resursei de apă la adâncimea de 3000m se situează în jurul valorii de 50 grade C, făcând exploatarea acesteia puțin atractivă din punct de vedere economic.

Figura V-13. Distribuția temperaturilor la 3000 m adâncime

Figura V-14. Harta potențialului geotermal de entalpie scăzută

Sursa: Romania - State of the art of country and local situation. Proiectul „Innovative uses of low-temperature geothermal resources in South East Europe” SEE Grants Totuși, de la caz la caz și în funcție de caracteristicile consumului de energie, merită luată în considerare oportunitatea analizării posibilităților de utilizare a unor sisteme combinate pentru generarea energiei, sisteme care să permită funcționarea în complementaritate a unor instalații care să utilizeze surse de energie regenerabilă de tipul: geotermal – solar - biomasă

Page 57 of 120 Fundația TERRA Mileniul III - 30 ianuarie 2017 – STRATEGIA 2016 – 2023 CJ Sibiu

Page 58: CONSILIUL JUDEȚEAN SIBIU - cjsibiu.ro · CONSILIUL JUDEȚEAN SIBIU. STRATEGIA JUDEȚULUI SIBIU DE REDUCERE A EMISIILOR DE CO2 PENTRU PERIOADA . 2016 – 2023 . Ianuarie 2017 . Page

VI. ANALIZA SWOT Analiza SWOT ca instrument de diagnoză din perspectiva potențialului de dezvoltare a Strategiei Județene de reducere a emisiilor de dioxid de carbon pentru Județul Sibiu pentru perioada 2016 – 2023, este folosit pentru definirea obiectivelor; vizează o diagnoză internă (puncte tari și puncte slabe) și o analiză a mediului din perspectiva factorilor externi (oportunități și amenințări).

a. Consiliul Județean Sibiu

Puncte tari

Factori interni

Puncte slabe

Factori interni

• Viziune asumată pe termen mediu și lung privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră

• Cadru strategic dezvoltat privind dezvoltarea durabilă la nivel județean

• Relații internaționale stabile • Vizibilitate la nivel european • Programe derulate și în curs de

derulare privind obţinerea energiei din surse regenerabile

• Grad de interes în creștere privind efectele schimbărilor climatice

• Capacitate crescută de atragere şi gestionare de proiecte cu finanţare externă

• Departamente specializate funcționale la nivelul Consiliului Județean

• Resurse umane specializate • Sedii funcționale, cu logistica aferentă • Site functional cu impact în diseminarea

informațiilor • Bază materială modernă • Mecanisme și proceduri funcționale și

platforme de cooperare • Parteneriate stabile cu părți interesate • Evenimente organizate direct sau în

parteneriat • Proces participativ de consultare în

procesul de luare a deciziilor • Acces facil la surse de informare

generale la nivel național/ European/ internațional

• Sprijin politic în Consiliul Județean – Hotărâri CJ

• Cadru strategic insuficient dezvoltat la

nivel județean privind combaterea schimbărilor climatice

• Cadru strategic insuficient dezvoltat privind adaptarea la efectele schimbărilor climatice în județ

• Lipsă politici publice integrate la nivel județean privind schimbările climatice

• Lipsa unei baze de date integrate și actualizată cu proiectele implementate (ținte, rezultate, indicatori …) cu accent pe cuantificarea reducerii consumului de energie și a reducerilor de emisii de gaze cu effect de seră

• Baze de date insuficiente pentru colectarea, raportarea, analizareași publicarea datelor statistice relevante în domeniu

• Statut juridic incert a unei părți din patrimoniul CJ Sibiu – clădiri, terenuri etc

• Capacitate redusă de gestionare a clădirilor monumente istorice din perspectiva eficienței energetice

• Resurse umane specializate insuficiente

• Absență grup de lucru organizat la nivelul CJ privind schimbările climatice

• Grad scăzut de cooperare cu UAT-urile din județ în domeniul schimbărilor climatice

• Absența unor mecanisme funcționale de consultare a APL și a altor părți interesate privind atenuarea și adaptarea la schimbările climatice

Page 58 of 120 Fundația TERRA Mileniul III - 30 ianuarie 2017 – STRATEGIA 2016 – 2023 CJ Sibiu

Page 59: CONSILIUL JUDEȚEAN SIBIU - cjsibiu.ro · CONSILIUL JUDEȚEAN SIBIU. STRATEGIA JUDEȚULUI SIBIU DE REDUCERE A EMISIILOR DE CO2 PENTRU PERIOADA . 2016 – 2023 . Ianuarie 2017 . Page

• Servicii externalizate către firme de consultanță specializate

• Proiecte în implementare care conduc la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră

• Propuneri de proiecte dedicate în pregătire

• Lipsa unor studii de impact privind efectele schimbărilor climatice în județ (valuri de căldură, frig, inundații etc)

• Lipsa unor mecanisme de conștientizare/ educare a cetățenilor/ factorilor de decizie/ reprezentanților mediului de afaceri privind efectele schimbărilor climatice în județ

• Concentrarea activităţii pe zona operaţională, în detrimentul abordărilor strategice

• Lipsa unor campanii de conștientizare și de comunicare în domeniul schimbărilor climatice - lipsa unui pachet general de mesaje asumat în consens de membri consiliului județean

• Acces redus la informații relevante în domeniul schimbărilor climatice

• Capacitate limitată la intervenții în caz de dezastre

Oportunităţi Factori externi

Ameninţări

Factori externi

• Obiectivele Globale pentru Dezvoltarea Durabilă 2016 – 2030 – Agenda 2030

• Cadru strategic dezvoltat privind dezvoltarea durabilă (ex. Strategia Europa 2020)

• Cadru strategic național/regional dezvoltat cu privire la schimbările climatice ( ex. Strategia Națională privind Schimbările Climatice și Planul Național de Acțiune, Strategii și Planuri de Acțiune la nivel de Regiune Centru)

• Legislație permisivă pentru luarea de măsuri voluntare la nivel județean/ regional/ național/ European/ internațional (ex Acordul de la Paris)

• Legislație în vigoare în România, armonizată cu legislația internațională în domeniu

• Eligibilitatea Consiliilor Județene în programele operaționale 2014 – 2020 pentru proiecte ce conduc la reducereaemisiilor de gaze cu efect de seră

• Resurse financiare dedicate accesibile la nivel național și European (ex. Horizon 2020)

• Interes crescut din partea sectorului

• Noi lideri politici la nivel internațional

care nu susțin combaterea schimbărilor climatice (ex. SUA)

• Instabilitate legislativă, suprareglementare la nivel național

• Modificări legislative promovate de factori de decizie (parlamentari, guvern) la presiunea (cu preponderență a) mediului de afaceri care contribuie la creștere aemisiilor de gaze cu effect de seră (ex. redeschiderea centralelor pe cărbune deja închise)

• Statistici incomplete în domeniul schimbărilor climatice în România

• Slaba preocupare a administraţiilor locale cu privire la izolarea termică a clădirilor

• Insuficient suport din partea UNCJR în domeniu

• Competiție crescută pentru accesarea fondurilor dedicate

• Mediul academic insuficient implicat • Nivel salarizare scăzut a personalului

din administrația locală • Furnizori insuficienți de training în

domeniul energiei și/sau schimbărilor

Page 59 of 120 Fundația TERRA Mileniul III - 30 ianuarie 2017 – STRATEGIA 2016 – 2023 CJ Sibiu

Page 60: CONSILIUL JUDEȚEAN SIBIU - cjsibiu.ro · CONSILIUL JUDEȚEAN SIBIU. STRATEGIA JUDEȚULUI SIBIU DE REDUCERE A EMISIILOR DE CO2 PENTRU PERIOADA . 2016 – 2023 . Ianuarie 2017 . Page

privat în exploatarea resurselor de energii regenerabile

• Societate civilă cu preocupări în domeniul schimbărilor climatice – local/regional

• Suport informațional ADR Centru în domeniul schimbărilor climatice

• Mecanisme financiare dedicate pentru combaterea schimbărilor climatice

• Mecanisme financiare dedicate pentru adaptarea la efectele schimbărilor climatice

• Mediul on-line dezvoltat • Bune practice ale UAT-urilor semnatare

ale Pactului Primarilor

climatice • Poziții contradictorii la nivelul

partidelor politice • Grad deficitar de coeziune/

comunicare între autoritățile publice de la nivel central și local

• Prezență insuficientă a subiectului schimbări climatice în mediile de comunicare

b. Județul Sibiu

Puncte tari

Factori interni

Puncte slabe

Factori interni

• Potențial surse de gaze naturale și energii regenerabile

• Siturile Natura 2000 acoperă aproape jumătate din județ cu contribuție la sechestrarea natural a carbonului

• Localități membre ale Convenției Primarilor cu expertiză (ex. Sibiu, Avrig)

• 5 GAL-uri funcționale la nivel de județ • Cadru strategic (strategii/

masterplanuri/ PATJuri) dezvoltat la nivel județean

• Zone dedicate turismului ecologic • Mediul academic dezvoltat - 5 centre

universitare în județ • Sibiu și Mediaș poli de dezvoltare

durabilă • Mediul de afaceri dezvoltat • Mass media dezvoltată • Parteneriate regionale dezvoltate • Potențial atractiv pentru investitori • Potențial hidrotehnic, silvic și turistic

în zona muntoasă • Fond funciar agricol valoros • Fond forestier cu potential economic

și de mediu • Potențial bogat pomicol, viticol și

zootehnic

• Lipsa temelor privind schimbărilor

climatice pe agenda publică în județ • Infrastructură deficitară în anumite

zone rurale • Migrația forței de muncă calificate • Neclarități privind regimul juridic al

terenurilor • Interese economice și politice în

detrimentul conservării și gestionării durabile a pădurilor

• Grad redus de disponibilitate de asociere a părților interesate

• Grad scăzut de conștientizare la nivel de județ privind efectele schimbărilor climatice

• Capacitate administrativă scăzută la nivelul UAT-urilor din județ

• Număr scăzut de producători certificați “bio” în județ

• Lipsă planuri digitalizate GIS • Trafic auto ridicat • Parc redus de vehicule ecologice în

transportul public • Grad de informare și conștientizare

scăzut la nivelul comunităților locale • Puține UATuri membre în Convenția

Primarilor • Lipsa unor baze de date actualizate

Page 60 of 120 Fundația TERRA Mileniul III - 30 ianuarie 2017 – STRATEGIA 2016 – 2023 CJ Sibiu

Page 61: CONSILIUL JUDEȚEAN SIBIU - cjsibiu.ro · CONSILIUL JUDEȚEAN SIBIU. STRATEGIA JUDEȚULUI SIBIU DE REDUCERE A EMISIILOR DE CO2 PENTRU PERIOADA . 2016 – 2023 . Ianuarie 2017 . Page

• Organizații neguvernamentale active, cu preocupări în domeniu

pentru colectarea, raportarea, analiza și publicarea în format deschis a datelor utile și relevante cu privire la performanțele administrației publice locale și a unui program de prelucrare a acestora

Oportunităţi

Factori externi

Ameninţări

Factori externi

• Monitorizarea reducerilor de emisii la agenții economici cuprinși în schema de comerț cu emisii prin inventarul național

• Suport UE pentru combaterea efectelor schimbărilor climatice și adaptare

• Promovarea priorităților județului de către investitori în mediul extern

• Parteneriate externe și interne de colaborare în diverse domenii precum eficiența enetrgetică, utilizarea energiilor regenerabile, agricultură ecologică, turism ecologic

• Fonduri accesibile pentru energii regenerabile (POIM – utilizare biomasă)

• Dezvoltarea de tehnologii noi, ecologice

• Posibilitatea apariției unor fenomene

meteorologice extreme • Incoerență și instabilitate legislativă • Decalaj crescut de dezvoltare între

municipiul Sibiu și celelalte UAT-uri din județ

• Pericol crescut pentru sănătea populaţiei la apariţia de inundaţii, alunecări de teren , a discomfortului creat de temperaturile foarte ridicate, etc

• Lipsă specialiști pe anumite tipuri de riscuri

• Dezvoltare infrastructură națională de transport (autostradă)

Page 61 of 120 Fundația TERRA Mileniul III - 30 ianuarie 2017 – STRATEGIA 2016 – 2023 CJ Sibiu

Page 62: CONSILIUL JUDEȚEAN SIBIU - cjsibiu.ro · CONSILIUL JUDEȚEAN SIBIU. STRATEGIA JUDEȚULUI SIBIU DE REDUCERE A EMISIILOR DE CO2 PENTRU PERIOADA . 2016 – 2023 . Ianuarie 2017 . Page

VII. PLAN DE ACȚIUNE 2016 – 2023 Planul de Acţiune pentru reducerea emisiilor de CO2 în perioada 2016 – 2023 are în vedere următoarele sectoare de intervenție:

- Energie – care contribuie la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră la nivelul județului prin implementarea măsurilor ce vizează eficiența energetică (reabilitare termică, iluminat public eficient), utilizarea resurselor de energie regenerabilă (proiecte de producere a energiei electrice și/sau termice utilizînd biomasa sau energia solară) și un management inteligent al producției și consumului de energie;

- Transport – care contribuie la reducerea amprentei de carbon prin măsuri ce vizează achiziția de autovehicule moderne, eficiente și cu consum redus de combustibil pentru transportul public, precum și pentru flota de autovehicule a autorităților publice din județ, optimizarea traseelor și dezvoltarea infrastructurii de transport prietenoasă cu mediul (piste de biciclete, zone de promenadă etc)

- Deșeuri – reprezintă de asemenea o prioritate la nivel județean atât din punct de vedere al nevoilor sociale cât și a cantității de emisii de gaze cu efect de seră redusă ca urmare a reciclării, compostării și închiderii depozitelor de deșeuri neconforme.

- Păduri și spații verzi – care prin capacitatea de sechestrare a carbonului contribuie la diminuarea emisiilor de CO2.

Planul de acțiune are în vedere și două componente de planificare:

- Planificarea teritorială în scopul dezvoltării infrastructurii de bază, pentru atragerea investitorilor privați pentru implementarea de proiecte de producere a energiei din resurse regenerabile (județul Sibiu având un potențial ridicat pe componenta de biomasă), și

- Achizițiile publice ecologice care contribuie pe perioada exploatării

produselor și serviciilor achiziționate la reducerea amprentei de carbon. Un aspect foarte important al punerii în aplicare a Strategiei și planului de acțiune îl reprezintă dezvoltarea capacității instituționala atât la nivelul Consiliului Județean cât și la nivelul UAT-urilor.

Page 62 of 120 Fundația TERRA Mileniul III - 30 ianuarie 2017 – STRATEGIA 2016 – 2023 CJ Sibiu

Page 63: CONSILIUL JUDEȚEAN SIBIU - cjsibiu.ro · CONSILIUL JUDEȚEAN SIBIU. STRATEGIA JUDEȚULUI SIBIU DE REDUCERE A EMISIILOR DE CO2 PENTRU PERIOADA . 2016 – 2023 . Ianuarie 2017 . Page

De asemenea, pentru asigurarea sprijinului din partea cetățenilor sunt necesare campanii susținute de informare și conștientizare. Obiectivul general la nivelul județului Sibiu

Obiectivul general de reducere a emisiilor de CO2 care ar reveni județului Sibiu în concordanță cu obiectivele europene și cu cele naționale este de 20% până în 2020 față de anul de referință 2005 și de 40% până în anul 2030. Acest obiectiv se traduce într-o cantitate absolută de aproximativ 111490 tCO2eq/an în anul 2020 (respectiv 222980 tCO2eq/anîn anul 2030) (fără a se ține seama de țintele naționale cuprinse în Decizia privind partajarea eforturilor nr 406/2009/CE; considerarea acestor ținte de creştere din decizia menţionată poate oferi o imagine distorsionată cu privire la eforturile necesar a fi depuse pe termen lung, în special dacă avem în vedere evoluţia emisiilor – Figura VII-1 ). În domeniul gestiunii deșeurilor, proiecţia reducerilor de emisii de gaze cu efect de serǎ în anii 2020 şi 2023, în condiţiile în care are loc o separare la sursǎ a deşeurilor menajere şi, în mod progresiv, orientarea către reciclare, compostare şi, respectiv, valorificarea energeticǎ, aratǎ un potenţiat de reducere care poate ajunge la:

Anul Anul de bază (în care intreaga cantitate se depozitează) 2020 2023

Cantitate de emisii GES ( tCO2eq) 37.000 -19.400 -30.000

Figura VII 1. Evoluţia estimată a emisiilor de GES în județul Sibiu, faţă de anul de referinţă 2005 Obiectivul general la nivelul Consiliului Județean Sibiu În corelare cu cota de reducere aferentă judeţului Sibiu, Consiliul Județean Sibiu se angajează să contribuie cu o reducere a emisiilor de CO2 de minim 1494 tCO2eq (sau minim 17.4%) până în 2023 față de anul de referință 2013 (din cladiri si transport cu autovehiculele proprii) sau minim 1454 tCO2eq, din clădirile pe care le deţine. In tabelul următor sunt prezentate: obiectivele specifice (OS), sectoarele de intervenție (S), măsurile (M) și acțiunile (A).

Page 63 of 120 Fundația TERRA Mileniul III - 30 ianuarie 2017 – STRATEGIA 2016 – 2023 CJ Sibiu

Page 64: CONSILIUL JUDEȚEAN SIBIU - cjsibiu.ro · CONSILIUL JUDEȚEAN SIBIU. STRATEGIA JUDEȚULUI SIBIU DE REDUCERE A EMISIILOR DE CO2 PENTRU PERIOADA . 2016 – 2023 . Ianuarie 2017 . Page

Sectoare

Măsuri/ Acțiuni

Indicatori de rezultat

Responsabili

Termen

OS 1: Îmbunătăţirea eficienţei energetice în clădiri Context: Sectorul clădirilor este responsabil pentru cea mai mare pondere a consumurilor energetice (aprox. 40% din total consumuri) şi respectiv are cel mai mare potențial de economisire la nivelul administrațiilor locale. Directiva europeană 31/2010 privind performanța energetică a clădirilor și Planul de acțiune pentru eficiență energetică, stabilesc niveluri ridicate de performanță energetică – în special în cazul clădirilor publice, şi măsuri ferme de reducere a consumurilor specifice de energie care să conducă până în 2020 la atingerea țintei de reducere cu 20% a consumului final de energie. Măsurile destinate sectorului clădirilor vizează: anveloparea clădirilor – pentru a minimiza pierderile de căldură, sistemele de producție/distribuție a căldurii/apei calde, a ventilării/climatizării aerului interior, precum şi utilizarea energiei electrice în clădiri. De asemenea, pentru clădiri mai pot fi implementate proiecte pentru producerea energiei din surse regenerabile de energie (ex. solar- fotovoltaic, solar termic, geotermal etc).

Au fost stabilite măsuri pentru toate tipurile de clădiri de la nivelul județului:

• Clădiri publice (sediile instituțiilor publice, spitale aflate in subordine, școli, grădinițe, sedii sociale, centre/baze sportive şi de agrement, etc.); cele pentru care autoritățile publice pot interveni în vederea îmbunătățirii performanței energetice, atât prin lucrări de reabilitare termică, cât şi prin lucrări de modernizare a instalațiilor de producere şi consum al energiei termice şi de instalare a unor sisteme de automatizare a echipamentelor de utilizare a energiei electrice/termice. Intervențiile au de asemenea si scopul de a le transforma pe acestea în clădiri exemplare din punct de vedere al eficienței energetice şi al utilizării surselor regenerabile de energie;

• Clădiri din sectorul terțiar - cele care nu sunt locuințe şi nu sunt clădiri publice (sedii de instituții, spații comerciale, sedii de bănci, clădiri ale unor firme private, etc); cu toate că autoritățile locale nu pot impune direct niște măsuri de eficiență energetică, totuși prin pârghii diverse (taxe locale, autorizații de construcție şi alte avize, anumite stimulente, planificare urbană, acțiuni de conștientizare) pot contribui la reducerea consumurilor şi în acest sector de clădiri;

• Locuințe, atât cele individuale cât şi cele colective-blocuri de locuințe; şi aici autoritățile locale au la dispoziție o paletă largă de acțiuni pentru a conștientiza, mobiliza și determina proprietarii acestor locuințe să acționeze pentru reducerea consumurilor de energie.

Page 64 of 120 Fundația TERRA Mileniul III - 30 ianuarie 2017 – STRATEGIA 2016 – 2023 CJ Sibiu

Page 65: CONSILIUL JUDEȚEAN SIBIU - cjsibiu.ro · CONSILIUL JUDEȚEAN SIBIU. STRATEGIA JUDEȚULUI SIBIU DE REDUCERE A EMISIILOR DE CO2 PENTRU PERIOADA . 2016 – 2023 . Ianuarie 2017 . Page

S 1 Clădiri, echipamente/ instalații din

clădirile publice publice aflate in proprietatea sau administrarea CJ

Sibiu

M 1.1 - Realizarea auditurilor energetice şi etichetarea clădirilor publice aparținând Consiliului Județean Sibiu A 1.1.1 – auditatea clădirilor publice și etichetarea lor

Nr clădiri auditate energetic Procent de clădiri auditate din totalul clădirilor deținute/administrate Procent de suprafață utilă auditat din suprafața utilă totală deținută/administrată

Consiliul Județean Sibiu 2016 - 2023

M 1.2 – Reabilitarea termică a clădirilor publice aparținând CJS

A1.2.1 - Realizare studii de fezabilitate și proiecte tehnice de execuție pentru reabilitarea clădirilor publice

Număr clădiri pentru care s-au pregătit SF-uri și PTE-uri realizate Procent de suprafață utilă auditat din suprafața utilă totală deținută/administrată pentru care s-au pregătit SF-uri și PT-uri realizate

Consiliul Județean Sibiu 2016 - 2020

A1.2.2 – Reabilitare și modernizare spitale

Nr clădiri reabilitate/ Suprafața utilă reabilitată Procent de suprafață utilă reabilitată

Consiliul Județean Sibiu 2017 - 2023

A1.2.3 - Reabilitarea și modernizare unități de învățământ

Nr clădiri reabilitate/ Suprafața utilă reabilitată Procent de suprafață utilă reabilitată

Consiliul Județean Sibiu 2017 - 2023

A1.2.4 – Reabilitare și modernizare centre de plasament

Nr clădiri reabilitate/ Suprafața utilă reabilitată Procent de suprafață utilă reabilitată

Consiliul Județean Sibiu 2017 - 2023

A1.2.5 – Reabilitare și modernizare centre de îngrijire și asistență

Nr clădiri reabilitate/ Suprafața utilă reabilitată Procent de suprafață utilă reabilitată

Consiliul Județean Sibiu 2017 - 2023

Page 65 of 120 Fundația TERRA Mileniul III - 30 ianuarie 2017 – STRATEGIA 2016 – 2023 CJ Sibiu

Page 66: CONSILIUL JUDEȚEAN SIBIU - cjsibiu.ro · CONSILIUL JUDEȚEAN SIBIU. STRATEGIA JUDEȚULUI SIBIU DE REDUCERE A EMISIILOR DE CO2 PENTRU PERIOADA . 2016 – 2023 . Ianuarie 2017 . Page

A1.2.6 – Reabilitare și modernizare instituții culturale

Nr clădiri reabilitate/ Suprafața utilă reabilitată Procent de suprafață utilă reabilitată

Consiliul Județean Sibiu 2017 - 2023

A1.2.7 – Reabilitare și modernizare clădiri administrative

Nr clădiri reabilitate/ Suprafața utilă reabilitată Procent de suprafață utilă reabilitată

Consiliul Județean Sibiu 2017 - 2023

M 1.3 – Utilizarea surselor regenerabile de energie pentru asigurarea necesarului de energie termică pentru încălzirea și prepararea apei calde de consum în clădirile publice aparținând CJS A1.3.1 - Instalare sisteme de încălzire care utilizează energie regenerabilă

Nr. sisteme instalate/ Cantitatea de energie generată Procent din necesarul de energie

Consiliul Județean Sibiu 2017 - 2023

M 1.4 – Monitorizarea și evaluarea consumurilor energetice pentru clădirile CJ Sibiu și revizuirea inventarelor de emisii A1.4.1 - Colectarea datelor privind consumurile de energie în clădirile publice

Cantitatea de energie electrică consumată Cantitatea de energie termică consumată (pe tipuri de combustibil)

Consiliul Județean Sibiu Anual

A1.4.2 - Revizuire inventar emisii de gaze cu efect de seră

Nr. revizuiri Consiliul Județean Sibiu La 2 ani

S 2 Clădiri, echipamente/

M 2.1 - Realizarea auditurilor energetice şi etichetarea clădirilor publice aflate în administrarea UAT-urilor din județul Sibiu

Page 66 of 120 Fundația TERRA Mileniul III - 30 ianuarie 2017 – STRATEGIA 2016 – 2023 CJ Sibiu

Page 67: CONSILIUL JUDEȚEAN SIBIU - cjsibiu.ro · CONSILIUL JUDEȚEAN SIBIU. STRATEGIA JUDEȚULUI SIBIU DE REDUCERE A EMISIILOR DE CO2 PENTRU PERIOADA . 2016 – 2023 . Ianuarie 2017 . Page

insalații

S 2 Clădiri, echipamente/

instalații

A2.1.1 – Auditarea clădirilor publice și etichetarea lor

Nr clădiri auditate energetic Procent de clădiri auditate din totalul clădirilor deținute/administrate Procent de suprafață utilă auditat din suprafața utilă totală deținută/administrată

Consiliile locale Permanent

M 2.2 – Îmbunătățirea performanțelor energetice ale clădirilor publice aflate în administrarea UAT-urilor din județul Sibiu A2.2.1 – Realizare studii de fezabilitate și proiecte tehnice de execuție

Număr clădiri pentru care s-au pregătit SF-uri și PT-uri realizate Procent de suprafață utilă auditat din suprafața utilă totală deținută/administrată pentru care s-au pregătit SF-uri și PT-uri realizate

Consiliile locale 2016 - 2020

A2.2.2 - Implementarea unui sistem de management energetic al clădirilor publice

Nr proiecte de management implementate

Consiliile locale 2017 - 2023

A2.2.3 - Reabilitarea termică a clădirilor publice

Nr clădiri reabilitate/ Suprafața utilă reabilitată Procent de suprafață utilă reabilitată

Consiliile locale 2017 - 2023

A2.2.4 - Contractarea serviciilor de încălzire ale unor clădiri municipale prin contracte de performanță energetică – CPE

Nr contracte de performanță energetică și capacitatea acestora

Consiliile locale 2017 - 2023

Page 67 of 120 Fundația TERRA Mileniul III - 30 ianuarie 2017 – STRATEGIA 2016 – 2023 CJ Sibiu

Page 68: CONSILIUL JUDEȚEAN SIBIU - cjsibiu.ro · CONSILIUL JUDEȚEAN SIBIU. STRATEGIA JUDEȚULUI SIBIU DE REDUCERE A EMISIILOR DE CO2 PENTRU PERIOADA . 2016 – 2023 . Ianuarie 2017 . Page

din cladirile publice aflate in

proprietatea sau administratea UAT-

urilor din judetul Sibiu (altele decât

CJS)

A2.2.5 - Implementare sisteme de contorizare inteligente a energiei electrice şi termice pentru clădiri municipale

Nr. sisteme implementate Consiliile locale 2017 - 2023

A2.2.6 - Instalare colectori solari pentru producerea apei calde pentru unele clădiri publice

Nr. sisteme instalate/ Cantitatea de energie generată Procent din necesarul de energie

Consiliile locale 2017 - 2023

A2.2.7 - Modernizare instalații de iluminat interior utilizând echipamente eficiente energetic

Nr proiecte implementate Cantitatea de energie economisită

Consiliile locale 2017 - 2023

M 2.4 - Monitorizarea și evaluarea consumurilor energetice în clădirile publice aflat în administrarea UAT-urilor din județul Sibiu A2.4.1 - Colectarea datelor privind consumurile de energie în clădirile publice

Baze de date Contabilizarea separată consumurilor anuale de energie (sub toate formele în care aceasta este consumată)

Consiliile locale Anual

A2.4.2 - Revizuire inventare emisii de gaze cu efect de seră

Nr de inventare realizate Nr de inventare revizuite

Consiliile locale La 2 ani

S3. Clădiri, echipamente/

instalații din sectorul terțiar

M 3.1 – Încurajarea sectorului terțiar de a lua măsuri de eficiență energetică în clădiri A3.1.1 - Promovarea introducerii unor cerințele minime de performanță energetică a clădirilor conform legii 372/2005 privind performanța energetică a clădirilor.

Nr. HCL-uri privind performanța energetică

Consiliile locale 2017 - 2023

Page 68 of 120 Fundația TERRA Mileniul III - 30 ianuarie 2017 – STRATEGIA 2016 – 2023 CJ Sibiu

Page 69: CONSILIUL JUDEȚEAN SIBIU - cjsibiu.ro · CONSILIUL JUDEȚEAN SIBIU. STRATEGIA JUDEȚULUI SIBIU DE REDUCERE A EMISIILOR DE CO2 PENTRU PERIOADA . 2016 – 2023 . Ianuarie 2017 . Page

A3.1.2 -Deduceri de impozite locale pentru proprietarii care își izolează termic birourile, spațiile comerciale etc din fonduri proprii.

Nr. HCL-uri privind deducerile de impozit

Consiliile locale 2017 - 2023

S 4. Clădiri, rezidențiale

M 4.1 – Încurajarea proprietarilor de imobile de a lua măsuri de eficiență energetică în clădiri A4.1.1 - Deduceri de impozite locale pentru proprietarii care ăși izoleaza termic imobilele din fonduri proprii.

HCL-uri privind deducerile de impozit Consiliile locale 2017 - 2023

A4.1.2 - Promovarea etichetării energetice a clădirilor rezidențiale.

Nr cladiri rezidentiale etichetate energetic

CJS împreună cu Consiliile locale

2017 - 2023

A4.1.3 - Reabilitarea termică a blocurilor de locuințe prin diversele programe de finanțare disponibile

Nr de blocuri reabilitate termic/ suprafața utilă reabilitată Nr de locuitori

Consiliile locale 2016 - 2023

Page 69 of 120 Fundația TERRA Mileniul III - 30 ianuarie 2017 – STRATEGIA 2016 – 2023 CJ Sibiu

Page 70: CONSILIUL JUDEȚEAN SIBIU - cjsibiu.ro · CONSILIUL JUDEȚEAN SIBIU. STRATEGIA JUDEȚULUI SIBIU DE REDUCERE A EMISIILOR DE CO2 PENTRU PERIOADA . 2016 – 2023 . Ianuarie 2017 . Page

OS 2: Reducerea amprentei de carbon pentru sectorul de transport Context: Contribuția sectorului de transport la cantitatea de emisii de gaze cu efect de seră generată este din ce în ce mai ridicată, atât datorită nevoilor de mobilitate cât și ca factor de dezvoltare economică. Ca procent din emisiile GES totale din toate sectoarele, transportul din România reprezintă 12,5%. Și cu toate că se situează sub media UE de 19,7%, tendinţa privind emisiile GES din transport este de creştere, fiind impulsionată de creşterea ponderii transportului rutier. Cu toate acestea există variate măsuri ce pot fi implementate în vederea reducerii amprentei de carbon a sectorului de transport la nivelul administrațiilor locale, precum: lucrări de modernizare a arhitecturii stradale pentru fluența traficului şi lucrări pentru realizarea de rute ocolitoare a traficului de tranzit; înlocuirea flotei de autovehicule a institțtiilor publice cu modele cu consum redus de combustibil sau modele electrice; optimizarea traseelor și încărcăturii autovehiculelor, eficientizarea transportului public, dezvoltarea formelor de transport prietenoase cu mediul etc. La nivelul UAT-urilor transportul public reprezintă o prioritate şi o alternativă optimă a transportului privat, prin adoptarea măsurilor optime de îmbunătățire şi eficientizare a acestui serviciu. Alături de promovarea transportului public, se recomandă a fi adoptate măsuri care să permită dezvoltarea sistemelor alternative de transport: mersul pe bicicletă și mersul pe jos, precum şi măsuri de decongestionare a traficului în orașe, prin aplicarea unui sistem de taxare diferențiată a parcărilor pe zone. Dezvoltarea conceptului de transport modal va asigura conectarea în spațiu/timp a diferitelor modalități de transport în cadrul județului.

S 5 Parcul auto al Consiliului Județean

Sibiu și al instituțiilor

subordonate

M 2.1. Imbunătățirea performațelor parcului auto al CJ Sibiu și al instituțiilor subordonate A2.1.1. Achiziționarea de mijloace de transport noi, cu consumuri reduse și grad sporit de confort

Nr de autovehicule noi achiziționate şi pe clase de emisii de CO2

Consiliul Județean Sibiu 2017 - 2023

A2.1.2 Optimizarea traseelor folosite

Monitorizarea distanțelor parcurse anual de fiecare autovehicul (Km/an)

Consiliul Județean Sibiu Permanent

Page 70 of 120 Fundația TERRA Mileniul III - 30 ianuarie 2017 – STRATEGIA 2016 – 2023 CJ Sibiu

Page 71: CONSILIUL JUDEȚEAN SIBIU - cjsibiu.ro · CONSILIUL JUDEȚEAN SIBIU. STRATEGIA JUDEȚULUI SIBIU DE REDUCERE A EMISIILOR DE CO2 PENTRU PERIOADA . 2016 – 2023 . Ianuarie 2017 . Page

S 6 Parcul auto al UAT-urilor și al

instituțiilor subordonate

M 2.2. Îmbunătățirea performațelor parcului auto propriu al UATurilor din județul Sibiu A2.2.1 Achiziționarea de mijloace de transport noi, cu consumuri reduse și grad sporit de confort

Nr de autovehicule noi achiziționate şi pe clase de emisii de CO2

Consiliile locale 2017 - 2023

A2.2.2 Optimizarea traseelor Monitorizarea distanțelor parcurse anual de fiecare autovehicul (Km/an)

Consiliile locale Permanent

S 7 Transportul public

M 2.3 Îmbunătățirea performanțelor transportului public din județul Sibiu A2.3.1 Înnoirea parcului auto transport călători cu mijloace de transport cu consumuri reduse și grad de confort sporit

Nr de autovehicule noi achiziționate şi pe clase de emisii de CO2

Consiliile locale 2017 - 2023

A2.3.2 Optimizarea traseelor și orarului de funcționare

Monitorizarea distanțelor parcurse anual de fiecare autovehicul (Km/an)

Consiliile locale 2017 - 2023

A2.3.3 Realizarea și implementarea planului de transport intermodal județean

Existența Planului actualizat Monitorizarea implementării acțiunilor propuse prin Plan

Consiliul Județean Sibiu împreună cu Consiliile locale

Până în 2023

M 2.4 Reducerea emisiilor din sectorul de transport privat și comercial

Page 71 of 120 Fundația TERRA Mileniul III - 30 ianuarie 2017 – STRATEGIA 2016 – 2023 CJ Sibiu

Page 72: CONSILIUL JUDEȚEAN SIBIU - cjsibiu.ro · CONSILIUL JUDEȚEAN SIBIU. STRATEGIA JUDEȚULUI SIBIU DE REDUCERE A EMISIILOR DE CO2 PENTRU PERIOADA . 2016 – 2023 . Ianuarie 2017 . Page

S 8 Transportul privat şi comercial

A2.4.1 Management optimizat și securizat al traficului urban şi de tranzit

Km trafic urban optimizat și securizat

Consiliile locale 2017 - 2023

A2.4.2 Reabilitare drumuri de centură și ocolitoare

Km drumuri reabilitate Km de centuri ocolitoare construiți Rezultate ale monitorizării utilizării acestor drumuri (monitorizare trafic)

Consiliul Județean Sibiu împreună cu Consiliile

locale

2017 - 2023

S 9 Alte tipuri de transport curat

M 2.5 Încurajarea transportului curat A2.5.1 – Dezvoltarea infrastructurii de transport electric

Nr. stații de încărcare Număr anual de utilizări ale acestor staţii Energie consumată în stațiile de încărcare (kWh/an)

Consiliul Județean Sibiu împreună cu Consiliile

locale

2017 - 2023

A2.5.2 – Dezvoltarea infrastructurii de transport cu bicileta (piste de biciclete, parcări)

km piste biciclete/ nr. parcări km de piste de tipul green wave

Consiliul Județean Sibiu împreună cu Consiliile

locale

2017 - 2023

A2.5.3 - Dezvoltarea și reabilitarea arterelor pietonale

Km artere pietonale Consiliile locale 2017 - 2023

A2.5.4 - Promovarea unor tarife de parcare diferențiate (foarte mari pentru zonele aglomerate din centrele orașelor) pentru descurajarea transportului auto privat

Nr. HCL-uri promovate Consiliile locale 2017 - 2020

Page 72 of 120 Fundația TERRA Mileniul III - 30 ianuarie 2017 – STRATEGIA 2016 – 2023 CJ Sibiu

Page 73: CONSILIUL JUDEȚEAN SIBIU - cjsibiu.ro · CONSILIUL JUDEȚEAN SIBIU. STRATEGIA JUDEȚULUI SIBIU DE REDUCERE A EMISIILOR DE CO2 PENTRU PERIOADA . 2016 – 2023 . Ianuarie 2017 . Page

A2.5.5 - Campanii de promovare a mersului pe bicicletă și a mersului pe jos derulate în toate orașele județului.

Nr. Campanii/ nr. participanți Consiliile locale Anual

OS 3 Creșterea gradului de utilizare a surselor regenerabile în producția de energie

Context: În România energia regenerabilă trebuie să contribuie cu 24% la consumul final de energie până în 2020 conform directivei 2009/28/CE transpusă prin legea 220/2008. Orientarea strategică a autorităților publice este de a promova utilizarea surselor regenerabile de energie în vederea acoperirii unei părți cât mai mari din necesarul de energie a comunităților - reducându-se astfel dependența de combustibilii fosili dar și facturile la energie. Autoritatile locale pot implementate proiecte de producere a energiei din surse regenerabile, atât singure cât și sub diverse forme de parteneriat (public- privat, public – public etc), dar de asemenea pot influența agenții economici și cetățenii să adopte astfel de soluții prin susținerea unor campanii de conștientizare, sau prin măsuri fiscale destinate încurajării de astfel de proiecte. Pe acoperișul clădirilor publice şi pe terenurile municipale/județene disponibile pot fi instalate sisteme de producere a energiei electrice cu panouri fotovoltaice. Pentru alimentarea cu energie termică a unor clădiri publice: spitale, licee, așezăminte sociale, ar putea fi propuse soluții care să implice utilizarea unor sisteme de cogenerare de puteri corespunzătoare, utilizând ca şi combustibil biomasa provenită din toaletarea parcurilor și grădinilor.

S 10 Proiecte RES ale UAT-urilor

M 3.1 – Dezvoltare de proiecte de producere a energiei electrice și/sau termice utilizând resurse regenerabile de energie de la nivel local A3.1.1 - Implementarea de catre UATuri a proiectelor de producere a energiei electrice și/sau termice din surse regenerabile pentru asigurarea consumurilor proprii (ex.clădiri publice, iluminat public)

Nr proiecte implementate/ Puterea instalată Energie produsă, pe tipuri de energie

Consiliul Județean Sibiu și consiliile locale

2018 - 2023

Page 73 of 120 Fundația TERRA Mileniul III - 30 ianuarie 2017 – STRATEGIA 2016 – 2023 CJ Sibiu

Page 74: CONSILIUL JUDEȚEAN SIBIU - cjsibiu.ro · CONSILIUL JUDEȚEAN SIBIU. STRATEGIA JUDEȚULUI SIBIU DE REDUCERE A EMISIILOR DE CO2 PENTRU PERIOADA . 2016 – 2023 . Ianuarie 2017 . Page

S 11 Proiecte RES ale agentilor economici

A3.1.2 - Sprijinirea agenților economici locali și străini în dezvoltarea de proiecte de producere a energiei electrice și sau termice din surse regenerabile de energie

Nr de proiecte private realizate Puterea instalată a capacităţilor de producere (MW) Energia livrată in rețele (kWh/an) Număr de consumatori deserviţi

Consiliul Județean Sibiu, consiliile locale și agenți economici

Permanent

S 12 Proiecte RES în parteneriate public

private

A3.1.3 – Implementarea unei instalații de producere a biocarburantului

Capacitate instalație Consiliul Județean Sibiu și parteneri privati

2020 - 2023

A3.1.4 - Dezvoltarea de proiecte de producere a energiei electrice și/sau termice cu resurse regenerabile (biomasă).

Nr de proiecte realizate Puterea instalată a capacităților de producere (MW) Energia livrată in rețele (kWh/an) Număr de consumatori deserviţi

Consiliul Județean Sibiu, consiliile locale și agenți

economici

2017 - 2023

Page 74 of 120 Fundația TERRA Mileniul III - 30 ianuarie 2017 – STRATEGIA 2016 – 2023 CJ Sibiu

Page 75: CONSILIUL JUDEȚEAN SIBIU - cjsibiu.ro · CONSILIUL JUDEȚEAN SIBIU. STRATEGIA JUDEȚULUI SIBIU DE REDUCERE A EMISIILOR DE CO2 PENTRU PERIOADA . 2016 – 2023 . Ianuarie 2017 . Page

OS 4: Îmbunătăţirea eficienţei energetice prin reabilitarea iluminatului public şi a sistemului de management al acestuia Context: Imbunătățirea sistemelor de iluminat interior și exterior a clădirilor publice reprezintă o altă prioritate în vederea eficientizării consumului de energie electrică. La nivelul UAT-urilor extinderea şi modernizarea serviciului de iluminat public precum şi eficientizarea consumurilor de energie reprezintă măsuri de reducere a amprentei de carbon la nivel local dar și economii la buget. Introducerea și implementarea conceptului de smart-grid ar permite o eficientizare maximă a consumului şi producerii de energie aferentă serviciului de iluminat public.

S 13 Iluminat clădiri publice

M 4.1 Reabilitarea și modernizare sistemelor de iluminat public A4.1.1 – Înlocuirea sistemelor de iluminat interioare și exterioare ale clădirilor publice cu sisteme mai eficiente. (ex. sisteme cu LED-uri)

Nr. corpuri de iluminat înlocuite Puterea electrică economisită (W) Economia de energie realizată (kWh/an)

Consiliul Județean Sibiu și consiliile locale

2017 - 2023

S14 Iluminat public

A4.1.2 - Inlocuirea corpurilor de iluminat fluorescent și incandescent cu corpuri de iluminat cu eficiență energetică ridicată și durată mare de viață;

Nr. corpuri de iluminat înlocuite Puterea electrică economisită (kW) Economia de energie realizată (kWh/an)

Consiliile locale 2017 - 2023

Page 75 of 120 Fundația TERRA Mileniul III - 30 ianuarie 2017 – STRATEGIA 2016 – 2023 CJ Sibiu

Page 76: CONSILIUL JUDEȚEAN SIBIU - cjsibiu.ro · CONSILIUL JUDEȚEAN SIBIU. STRATEGIA JUDEȚULUI SIBIU DE REDUCERE A EMISIILOR DE CO2 PENTRU PERIOADA . 2016 – 2023 . Ianuarie 2017 . Page

A4.1.3 - Implementarea sistemelor de management energetic având ca scop îmbunătățirea eficienței energetice și monitorizarea consumurilor de energie (ex. achiziționarea și instalarea sistemelor inteligente pentru gestionarea energiei electrice)

Nr. proiecte implementate/ economia de energie realizată (kWh/an)

Consiliile locale 2017 - 2023

OS5: Imbunătățirea performanțelor de management a deșeurilor Context: Gestionarea deșeurilor este unul din sectoarele care contribuie la emisiile de gaze cu efect de seră mai ales datorită metanului rezultat de la depozitarea deșeurilor biodegradabile (hârtie, alimente și deșeuri din grădini – deșeuri putrescibile), dar și datorită dioxidului de carbon și a protoxidului de azot rezultat din procesele de combustie (incinerare) a deșeurilor. Echipamentele electrice și electronice pot să conțină compuși halogenati cu un potențial de încălzire globală ridicat (agenți de răcire și spume izolante), motiv pentru care aceste fluxuri speciale de deșeuri se gestionează în mod separat. Prin compostarea deșeurilor biodegradabile carbonul este incorporat stabil în sol și in plus se evită emisiile generate de utilizarea altor fertilizatori. Cea mai buna opțiune de gestionare a deșeurilor și care generează cele mai reduse emisii GES este separarea la sursă a deșeurilor urmată de reciclare (pentru hârtie, plastic, sticlă, metal și textile) și de compostare (pentru deșeurile biodegradabile).

S 15 Compostare deșeuri

M 5.1 Creșterea cantității de deșeuri biodegradabile compostate A5.1.1 - Operaționalizare stații de compostare Sura Mica și Târnava

Cantități compost produse (tone/an) Consiliul Județean și ADI Eco Sibiu

2016 - 2023

A5.1.2 – Dotarea cetățenilor cu containere de compostare

Nr. containere distribuite ADI Eco Sibiu 2016 - 2017

Page 76 of 120 Fundația TERRA Mileniul III - 30 ianuarie 2017 – STRATEGIA 2016 – 2023 CJ Sibiu

Page 77: CONSILIUL JUDEȚEAN SIBIU - cjsibiu.ro · CONSILIUL JUDEȚEAN SIBIU. STRATEGIA JUDEȚULUI SIBIU DE REDUCERE A EMISIILOR DE CO2 PENTRU PERIOADA . 2016 – 2023 . Ianuarie 2017 . Page

A5.1.3 – Educarea și conștientizarea cetățenilor privind compostarea deșeurilor

Nr. campanii de educare/ nr. participanți

ADI Eco Sibiu Permanent

S 16 Reciclare deșeuri

M 5.2 Creșterea cantității de deșeuri reciclate pentru atingerea obiectivului minim de reciclare a deșeurilor municipale de 50% până în anul 2020

A5.2.1 Separarea deșeurilor reciclabile la sursa de generare

Cantități de deșeuri reciclate anual (tone)

ADI Eco Sibiu Permanent

A5.2.2 Monitorizarea modului de gestionarea fluxurilor speciale de deșeuri la nivelul județului Sibiu

Cantități de DEEE, baterii, anvelope valorificate

APM Sibiu Anual

A5.2.3 - Educarea și conștientizarea cetățenilor privind reciclarea

Nr. campanii de educare/ nr. participanți

ADI Eco Sibiu Permanent

S 17 Depozitare deșeuri

M 5.3 Managementul eficient al stațiilor de sortare și a depozitelor conforme A5.3.1 - Închidere depozitelor de deșeuri neconforme cu captarea metanului (dacă este eficient din punct de vedere tehnic)

Numar de depozite inchise la care se capteaza gazul de depozit

ADI Eco Sibiu 2018

A5.3.2 –Creșterea gradului de sortare a deșeului municipal în amestec și identificarea unor opțiuni de valorificare (ex:coincinerare)

Gradul de diminuare deșeului depozitat (% din total generat)

ADI Eco Sibiu 2020

Page 77 of 120 Fundația TERRA Mileniul III - 30 ianuarie 2017 – STRATEGIA 2016 – 2023 CJ Sibiu

Page 78: CONSILIUL JUDEȚEAN SIBIU - cjsibiu.ro · CONSILIUL JUDEȚEAN SIBIU. STRATEGIA JUDEȚULUI SIBIU DE REDUCERE A EMISIILOR DE CO2 PENTRU PERIOADA . 2016 – 2023 . Ianuarie 2017 . Page

A5.3.3 – Diminuarea cantității de deșeu depozitat până la maxim 25% până în anul 2023

Procent de deșeu deviat anual de la depozitare (%)

ADI Eco Sibiu Permanent

OS 6: Creșterea suprafețelor de spații verzi și păduri Context: Conservarea și extinderea spațiilor verzi urbane precum și extinderea perdelelor forestiere contribuie la sechestrarea carbonului în mod natural. De asemenea deșeurile de biomasa provenite din toaletarea spațiilor verzi pot fi valorificate atât in instalații de cogenerare pe bază de biomasă cât și la producerea de biocarburanți.

S 18 Păduri

M 6.1 - Reîmpădurirea zonelor defrişate şi a zonelor degradate A6.1.1 – Implementarea unui program de reîmpădurire a zonelor defrișate și degradate

Suprafeţe împădurite (ha)

Consiliile locale împreună cu Romsilva

2017 - 2023

S 19 Spații verzi urbane

M6.2 - Creşterea numărului de spaţii verzi în oraşe şi administrarea corespunzătoare a acestora A6.2.1 - Implementarea unui program de regenerare a parcurilor, pădurilor limitrofe drumurilor naţionale şi judeţene, a râurilor şi lacurilor şi a perdelelor de protecţie a localităţilor

Mp Consiliul Județean Sibiu Consiliile locale

2016 - 2020

Page 78 of 120 Fundația TERRA Mileniul III - 30 ianuarie 2017 – STRATEGIA 2016 – 2023 CJ Sibiu

Page 79: CONSILIUL JUDEȚEAN SIBIU - cjsibiu.ro · CONSILIUL JUDEȚEAN SIBIU. STRATEGIA JUDEȚULUI SIBIU DE REDUCERE A EMISIILOR DE CO2 PENTRU PERIOADA . 2016 – 2023 . Ianuarie 2017 . Page

A6.2.2 – Achiziționarea de noi terenuri în vederea dezvoltării de spații verzi

Mp Consiliile locale 2016 - 2020

OS 7: Îmbunătățirea utilizării amplasamentelor valoroase din punct de vedere energetic Context: O planificare strategică a teritoriului care să țină seama de potențiale tendințe de dezvoltare viitoare și care să aibă în vedere decuplarea consumurilor de energie de dezvoltarea económică, sau producerea de energie din surse regenerabile este esențială. În vederea planificării viitoarelor investiții în infrastructura energétică trebuie avută în vedere inventarierea zonelor cu potențial crescut de resurse regenerabile, dezvoltarea documentațiilor de evaluare tehnico-economică pentru proiecte de utilizare a resurselor regenerabile în parteneriat public-privat, precum și dezvoltarea infrastructurii de bază pentru astfel de proiecte (transport, acces la rețea etc).

S 20 Planificarea

strategică a teritoriului

M 7.1 – Planificarea teritoriului în scopul valorificării eficiente a resurselor regenerabile de energie A7.1.1 - Inventarierea zonelor cu potențial crescut de resurse regenerabile

Inventar al resurselor regenerabile locale

Consiliul Județean Sibiu împreuna cu

Consiliile locale

2018 - 2020

A7.1.2 - Dezvoltarea documentațiilor de evaluare tehnico-economică pentru proiecte de utilizare a resurselor regenerabile în parteneriat public-privat

Nr documentații realizate Consiliul Județean Sibiu împreuna cu

Consiliile locale

2018 - 2020

A7.1.3 - Dezvoltarea infrastructurii pentru astfel de proiecte (transport, acces la rețea etc)

Nr de proiecte pregătite Consiliul Județean Sibiu împreuna cu

Consiliile locale

2018 - 2020

Page 79 of 120 Fundația TERRA Mileniul III - 30 ianuarie 2017 – STRATEGIA 2016 – 2023 CJ Sibiu

Page 80: CONSILIUL JUDEȚEAN SIBIU - cjsibiu.ro · CONSILIUL JUDEȚEAN SIBIU. STRATEGIA JUDEȚULUI SIBIU DE REDUCERE A EMISIILOR DE CO2 PENTRU PERIOADA . 2016 – 2023 . Ianuarie 2017 . Page

A7.1.4 – Realizarea de parteneriate public private pentru dezvoltarea de proiecte de producere a energiei din surse regenerabile

Nr parteneriate/ proiecte implementate

Consiliul Județean Sibiu împreuna cu

Consiliile locale

Permanent

OS 8: Creșterea volumului de achiziții publice ecologice Context: Conform reglementărilor de la nivel european şi legii 69/2016 privind achizițiile publice verzi, autoritățile publice centrale și locale pot introduce cerințe ecologice pentru produsele și serviciile achiziționate, reducând astfel impactul asupra mediului. Lucrările publice vor fi achiziționate prin caiete de sarcini cu prevederi specifice privind protecția mediului şi specificații tehnice ce se referă la respectarea unor sisteme, standarde şi/sau niveluri de performanță cu impact asupra protecției mediului, favorizându-se dezvoltarea durabilă, prin îmbunătățirea calității prestațiilor, a eficienței acestora şi optimizarea costurilor pe termen scurt, mediu și lung (management deșeuri rezultate din lucrări, transport materiale etc). Concesionarea serviciilor de utilități publice ca: iluminatul public, gestiunea deșeurilor, servicii de apă-canal – pot conține prevederi de eficiență energetică şi/sau impact redus asupra mediului.

Achizițiile de mijloace de transport pot avea prevederi privind consumul redus de combustibil, sau utilizarea altor combustibili prietenoși cu mediul (ex. biocarburant, hidrogen) sau alimentare electrică din surse regenerabile de energie etc.

De asemenea achizițiile de echipamente de birou trebuie să aibă în vedere performanțele energetice ale acestora.

S 21 Echipamente birou

M 8.1 Includerea specificațiilor tehnice corespunzatoare achizițiilor publice ecologice pentru achiziționarea de bunuri și servicii

A8.1.1 – Achiziția echipamentelor de birou eficiente energetic (ex. Energy Star)

% din totalul achizițiilor de echipamente de birou

Consiliul Județean Sibiu împreuna cu

Consiliile locale

Permanent

S 22 Consumabile

A8.1.2 – Achiziția de hărtie de birou reciclată

% din totalul achizițiilor de hârtie Consiliul Județean Sibiu împreuna cu

Consiliile locale

Permanent

Page 80 of 120 Fundația TERRA Mileniul III - 30 ianuarie 2017 – STRATEGIA 2016 – 2023 CJ Sibiu

Page 81: CONSILIUL JUDEȚEAN SIBIU - cjsibiu.ro · CONSILIUL JUDEȚEAN SIBIU. STRATEGIA JUDEȚULUI SIBIU DE REDUCERE A EMISIILOR DE CO2 PENTRU PERIOADA . 2016 – 2023 . Ianuarie 2017 . Page

S 23 Autovehicule

A8.1.3 – Achiziția de autovehicule cu consum scăzut de combustibil sau electrice

Nr autovehicule achiziționate Consiliul Județean Sibiu împreuna cu

Consiliile locale

Permanent

OS 9: Creșterea gradului de informare și conștientizare a populației cu privire la cauzele și efectele schimbărilor climatice

Context: Întrucât o parte importantă a consumului de energie, respectiv emisiile de gaze cu efect de seră aferente revin sectorului privat și locuințelor, este necesară o acțiune suținută din partea autorităților pentru creșterea conștientizării, informarea și educarea cetățenilor și obținerea implicării acestora în acțiuni de economisire a energiei. În acest sens se recomandă dezvoltarea unor campanii de informare şi conștientizare tematice la nivelul UAT-urilor, care să vizeze, utilizarea eficientă a resurselor energetice, transportul sustenabil, producția și consumul durabil precum şi alte teme care să conducă la reducerea amprentei de carbon. Un dialog permanent trebuie susținut cu reprezentanții serviciilor deconcentrate, producătorii locali de energie, reprezentanții serviciilor de transport local şi alți actori interesați precum ONGuri, media, universități în vederea reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră și utilizarea eficientă a energiei. O atenție sporită ar trebui acordată tinerei generații care va fi implicată în activități educaționale voluntare și competiții tematice.

M 9.1 – Informarea și conștientizarea publicului privind reducerea amprentei de carbon

S 24 Mass - media

A9.1.1 - Informare regulată a mass media cu privire la acțiunile implementate în cadrul strategiei și planului de acțiune

Nr acțiuni de informare/ nr. beneficiari

Consiliul Județean Sibiu împreuna cu

Consiliile locale

Permanent

Page 81 of 120 Fundația TERRA Mileniul III - 30 ianuarie 2017 – STRATEGIA 2016 – 2023 CJ Sibiu

Page 82: CONSILIUL JUDEȚEAN SIBIU - cjsibiu.ro · CONSILIUL JUDEȚEAN SIBIU. STRATEGIA JUDEȚULUI SIBIU DE REDUCERE A EMISIILOR DE CO2 PENTRU PERIOADA . 2016 – 2023 . Ianuarie 2017 . Page

S 25 Cetățeni

A9.1.2 - Realizarea de dezbateri publice cu cetățenii și factorii interesați privind proiectele ce urmează a fi implementate în vederea reducerii amprentei de carbon

Nr de dezbateri/ nr paricipanți la dezbateri

Consiliul Județean Sibiu împreuna cu

Consiliile locale

Permanent

A9.1.3 Sărbătorirea săptămânii europene a energiei, ziua fără mașini etc.

Nr. campanii desfășurate/ Nr persoane implicate

Consiliul Județean Sibiu împreuna cu

Consiliile locale

Anual

S 26 Unități de învățământ și ONG-

uri

A9.1.4 - Implementarea de programe educaționale în școli, grădinițe, spitale privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, utilizarea eficientă a energiei, transport curat etc

Nr de programe implementate și nr de școli participante

Consiliul Județean Sibiu împreuna cu Consiliile locale și

ONGuri

Permanent

OS 10: Dezvoltarea capacităţii administrative de implementare a strategiei Context: Având în vedere faptul că politica internațională și europeană privind combaterea schimbărilor climatice este într-o continuă dezvoltare, iar angajamentele asumate de România ca stat membru se amplifică an de an, este esențială dezvoltarea capacității administrative de implementare a cadrului strategic și legislativ aferent. În acest sens trebuie avute în vedere prioritățile cu angajarea și instruirea personalului, dezvoltarea și/sau consolidarea agențiilor locale de management energetic, asistență pentru UAT-urile mici de pe raza județului.

M 10.1 Înființarea și dezvoltarea structurilor de management energetic în cadrul Consiliului Județean și la nivelul consiliilor locale

Page 82 of 120 Fundația TERRA Mileniul III - 30 ianuarie 2017 – STRATEGIA 2016 – 2023 CJ Sibiu

Page 83: CONSILIUL JUDEȚEAN SIBIU - cjsibiu.ro · CONSILIUL JUDEȚEAN SIBIU. STRATEGIA JUDEȚULUI SIBIU DE REDUCERE A EMISIILOR DE CO2 PENTRU PERIOADA . 2016 – 2023 . Ianuarie 2017 . Page

S27 – Management

energetic

A10.1.1 - Angajarea unui manager energetic la toate UATurile cu o populație mai mare de 5000 de locuitori

Nr. de manageri energetici angajați Consiliul Județean Sibiu împreuna cu Consiliile

locale

Până în 2023

A10.1.2 - Dezvoltarea unei structuri la nivelul CJ Sibiu care să asigure asistență privind managementul energetic UAT-urilor mici de pe raza județului

Departament/Serviciu Consiliul Județean Sibiu Până în 2019

M 10.2 Implementarea, monitorizarea, evaluarea și revizuirea strategiei și planului de acțiune

S 28 Strategie implementată

A10.2.1 - Stabilirea grupului de lucru pentru implementarea strategiei

Grup de lucru funcțional Consiliul Județean Sibiu

2017

A10.2.2 - Coordonarea activității dintre CJS și Consiliile locale în vederea implementării strategiei și planului de acțiune

Întâlniri de lucru Consiliul Județean Sibiu împreună cu

Consiliile locale

Anual

A10.2.3 - Monitorizarea și înregistrarea rezultatelor

Raport de monitorizare Consiliul Județean Sibiu împreună cu

Consiliile locale

Anual

A10.2.4 - Evaluarea gradului de implementare a strategiei

Raport de evaluare Consiliul Județean Sibiu împreună cu

Consiliile locale

Anual

A10.2.5 - Revizuirea Planului de Acțiune

Plan revizuit Consiliul Județean Sibiu împreună cu

Consiliile locale

La fiecare 2 ani

Page 83 of 120 Fundația TERRA Mileniul III - 30 ianuarie 2017 – STRATEGIA 2016 – 2023 CJ Sibiu

Page 84: CONSILIUL JUDEȚEAN SIBIU - cjsibiu.ro · CONSILIUL JUDEȚEAN SIBIU. STRATEGIA JUDEȚULUI SIBIU DE REDUCERE A EMISIILOR DE CO2 PENTRU PERIOADA . 2016 – 2023 . Ianuarie 2017 . Page

Page 84 of 120 Fundația TERRA Mileniul III - 30 ianuarie 2017 – STRATEGIA 2016 – 2023 CJ Sibiu

Page 85: CONSILIUL JUDEȚEAN SIBIU - cjsibiu.ro · CONSILIUL JUDEȚEAN SIBIU. STRATEGIA JUDEȚULUI SIBIU DE REDUCERE A EMISIILOR DE CO2 PENTRU PERIOADA . 2016 – 2023 . Ianuarie 2017 . Page

Proiectele Consiliului Județean Sibiu de reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră

Proiecte implementate 2013 - 2016

În perioada 2013 – 2016 Consiliul Județean Sibiu a implementat o serie de proiecte ce se înscriu in obiectivele prezentei strategii și a planului de acțiune și ale căror contribuții la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră vor fi contabilizate, în vederea atingerii țintei propuse.

Dintre proiectele care se inscriu la Obiectivul Specific 1 - Îmbunătățirea eficienței energetice în clădiri sunt de menționat următoarele:

Titlu proiectului: „REABILITAREA, MODERNIZAREA, DEZVOLTAREA SI ECHIPAREA AMBULATORIULUI NR. 1 AL SPITALULUI CLINIC JUDEŢEAN SIBIU”

Obiectivul proiectului: Creşterea calităţii serviciilor de asistenţă medicală oferite populaţiei prin reabilitarea, modernizarea şi dotarea Ambulatoriului nr. 1 al Spitalului Judeţean Sibiu

Valoarea proiectului: cca. 7.200.000 lei

Sursa de finanțare: Programul Operational Regional Axa prioritara 3: Îmbunătăţirea infrastructurii sociale. Domeniul de intervenţie 3.1.: Reabilitarea/modernizarea/echiparea infrastructurii serviciilor de sănătate.

Page 85 of 120 Fundația TERRA Mileniul III - 30 ianuarie 2017 – STRATEGIA 2016 – 2023 CJ Sibiu

Page 86: CONSILIUL JUDEȚEAN SIBIU - cjsibiu.ro · CONSILIUL JUDEȚEAN SIBIU. STRATEGIA JUDEȚULUI SIBIU DE REDUCERE A EMISIILOR DE CO2 PENTRU PERIOADA . 2016 – 2023 . Ianuarie 2017 . Page

Titlu proiectului: “REABILITAREA, MODERNIZAREA ŞI ECHIPAREA AMBULATORIILOR DIN CADRUL SPITALULUI DE PSIHIATRIE DR. GH. PREDA SIBIU”

Obiectivul proiectului: Creşterea calităţii serviciilor de asistenţă medicală oferite populaţiei prin reabilitarea, modernizarea şi echiparea Ambulatoriilor din cadrul Spitalului de Psihiatrie Dr. Gh. Preda Sibiu

Valoarea proiectului: Cca 1.700.000 LEI

Sursa de finanțare: Programul Operational Regional Axa prioritara 3: Îmbunătăţirea infrastructurii sociale. Domeniul de intervenţie 3.1.: Reabilitarea/modernizarea/echiparea infrastructurii serviciilor de sănătate.

Titlu proiectului: EXTINDERE SEDIU UNITATE DE ASISTENŢĂ MEDICO-SOCIALĂ SĂLIŞTE-JUD. SIBIU

Obiectivul proiectului: Creşterea calităţii serviciilor medico-sociale prin extinderea sediului Unităţii de Asistenţă Medico-Socială Sălişte

Valoarea proiectului: Cca. 2.500.000 lei

Sursa de finanțare: Programul Operational Regional Axa prioritară 3 - Îmbunătăţirea infrastructurii sociale Domeniul major de intervenţie 3.2. Reabilitarea/modernizarea /dezvoltarea şi echiparea infrastructurii

Page 86 of 120 Fundația TERRA Mileniul III - 30 ianuarie 2017 – STRATEGIA 2016 – 2023 CJ Sibiu

Page 87: CONSILIUL JUDEȚEAN SIBIU - cjsibiu.ro · CONSILIUL JUDEȚEAN SIBIU. STRATEGIA JUDEȚULUI SIBIU DE REDUCERE A EMISIILOR DE CO2 PENTRU PERIOADA . 2016 – 2023 . Ianuarie 2017 . Page

serviciilor sociale,

Titlu proiectului: MODERNIZAREA, REABILITAREA ŞI EXTINDEREA CENTRULUI DE PLASAMENT GULLIVER SIBIU

Obiectivul proiectului: Modernizarea, reabilitarea şi extinderea centrului de plasament Gulliver pentru un număr de 50 de copii, beneficiari ai serviciilor sociale de tip rezidenţial

Valoarea proiectului: Cca. 3.200.000 lei

Sursa de finanțare: Programul Operational Regional Axa prioritară 3 - Îmbunătăţirea infrastructurii sociale Domeniul major de intervenţie 3.2. Reabilitarea/modernizarea /dezvoltarea şi echiparea infrastructurii serviciilor sociale

Page 87 of 120 Fundația TERRA Mileniul III - 30 ianuarie 2017 – STRATEGIA 2016 – 2023 CJ Sibiu

Page 88: CONSILIUL JUDEȚEAN SIBIU - cjsibiu.ro · CONSILIUL JUDEȚEAN SIBIU. STRATEGIA JUDEȚULUI SIBIU DE REDUCERE A EMISIILOR DE CO2 PENTRU PERIOADA . 2016 – 2023 . Ianuarie 2017 . Page

Titlu proiectului: MODERNIZAREA, REABILITAREA ȘI EXTINDEREA CENTRULUI DE PLASAMENT TURNU ROȘU

Obiectivul proiectului:

Dezvoltarea unui sistem sustenabil pentru găzduirea a maxim 50 de copii din Centrul de Plasament Turnu Roşu

Valoarea proiectului: Cca. 3.400.000 lei

Sursa de finanțare: Programul Operational Regional Axa prioritară 3 - Îmbunătăţirea infrastructurii sociale Domeniul major de intervenţie 3.2. Reabilitarea/modernizarea /dezvoltarea şi echiparea infrastructurii serviciilor sociale

Page 88 of 120

Fundația TERRA Mileniul III - 30 ianuarie 2017 – STRATEGIA 2016 – 2023 CJ Sibiu

Page 89: CONSILIUL JUDEȚEAN SIBIU - cjsibiu.ro · CONSILIUL JUDEȚEAN SIBIU. STRATEGIA JUDEȚULUI SIBIU DE REDUCERE A EMISIILOR DE CO2 PENTRU PERIOADA . 2016 – 2023 . Ianuarie 2017 . Page

Titlu proiectului: „REABILITAREA ŞI MODERNIZAREA CENTRULUI ŞCOLAR PENTRU EDUCAŢIE INCLUZIVĂ TURNU ROŞU”

Obiectivul proiectului:

Reabilitarea şi modernizarea Centrului şcolar pentru educaţie incluzivă Turnu Roşu

Valoarea proiectului:

cca. 3.000.000 lei

Sursa de finanțare: POR, Axa prioritara 3: Îmbunătăţirea infrastructurii sociale Domeniul de intervenţie 3.4.: Reabilitarea/modernizarea/echiparea infrastructurii preuniversitare, universitare și a infrastructurii pentru formare profesională continuă

Titlu proiectului: REABILITAREA PARŢIALĂ A UNITĂŢII ŞCOLARE DE ÎNVĂŢĂMÂNT SPECIAL – CENTRU ŞCOLAR DE EDUCAŢIE INCLUZIVĂ NR. 2, SIBIU

Obiectivul proiectului:

Reabilitare parţială a unităţii de învăţământ special – Centru Şcolar de Educaţie Incluzivă nr. 2 Sibiu

Valoarea proiectului:

cca. 550.000 lei

Sursa de finanțare: POR, Axa prioritara 3: Îmbunătăţirea infrastructurii sociale Domeniul de intervenţie 3.4.: Reabilitarea/modernizarea/echiparea infrastructurii preuniversitare, universitare lișa infrastructurii pentru formare profesională continuă

Page 89 of 120 Fundația TERRA Mileniul III - 30 ianuarie 2017 – STRATEGIA 2016 – 2023 CJ Sibiu

Page 90: CONSILIUL JUDEȚEAN SIBIU - cjsibiu.ro · CONSILIUL JUDEȚEAN SIBIU. STRATEGIA JUDEȚULUI SIBIU DE REDUCERE A EMISIILOR DE CO2 PENTRU PERIOADA . 2016 – 2023 . Ianuarie 2017 . Page

Titlu proiectului: „CREAREA ȘI MODRNIZAREA INFRASTRUCTURII DE VALORIFICARE TURISTICĂ A PATRIMONIULUI CULTURAL AL MUZEULUI CIVILIZAȚIEI PUPULARE TRADIȚIONALE DIN DUMBRAVA SIBIULUI”

Obiectivul proiectului:

modernizarea infrastructurii turistice a patrimoniului cultural al muzeului Civilizaţiei Populare Tradiţionale din Dumbrava Sibiului, obiectiv care va contribui la creşterea importanţei turismului şi culturii ca factor stimulator al creşterii economice şi creşterea numărului de turişti.

Valoarea proiectului:

cca. 3.700.000 lei

Sursa de finanțare:

POR, Axa prioritară 5 – Dezvoltarea durabilă şi promovarea turismului Domeniul de intervenţie 5.1. – restaurarea şi valorificarea durabilă a patrimoniului cultural, precum şi crearea/modernizarea infrastructurilor conexe

Page 90 of 120 Fundația TERRA Mileniul III - 30 ianuarie 2017 – STRATEGIA 2016 – 2023 CJ Sibiu

Page 91: CONSILIUL JUDEȚEAN SIBIU - cjsibiu.ro · CONSILIUL JUDEȚEAN SIBIU. STRATEGIA JUDEȚULUI SIBIU DE REDUCERE A EMISIILOR DE CO2 PENTRU PERIOADA . 2016 – 2023 . Ianuarie 2017 . Page

Pentru Obiectivul Specific 5 - Imbunătățirea performanțelor de management a deșeurilor, proiectul Sistem de management integrat al deșeurilor în județul Sibiu va avea o contribuție însemnată la îndeplinirea țintei de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră.

Titlu proiectului: “SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DEŞEURILOR ÎN JUDEŢUL SIBIU”

Obiectivul proiectului:

Un proiect care vizează închiderea unor gropi de gunoi, construirea de stații de sortare, tratare deșeuri pentru colectarea selectivă la nivelul județului

Valoarea proiectului:

Cca 80.000.000 lei

Sursa de finanțare: POS Mediu

Page 91 of 120 Fundația TERRA Mileniul III - 30 ianuarie 2017 – STRATEGIA 2016 – 2023 CJ Sibiu

Page 92: CONSILIUL JUDEȚEAN SIBIU - cjsibiu.ro · CONSILIUL JUDEȚEAN SIBIU. STRATEGIA JUDEȚULUI SIBIU DE REDUCERE A EMISIILOR DE CO2 PENTRU PERIOADA . 2016 – 2023 . Ianuarie 2017 . Page

Pentru Obiectivul Strategic 2 - Reducerea amprentei de carbon pentru sectorul de transport Consiliul Județean Sibiu a realizat cu fonduri proprii piste de bicilete pe traseul Calea Dumbrăveni – Tropinii Noi și prin Pădurea Dumbrava – Calea Poplicii în lungime de 4,45 km.

Proiecte propuse spre implementate în perioada 2017 - 2020

Pentru perioada 2017 – 2020 Consiliul Județean Sibiu a început pregătirea documentaţiilor necesare fundamentării deciziilor de realizare a investiţiilor, respectiv audituri energetice, studii de fezabilitate şi proiecte tehnice pentru clădiri al căror consum de energie este foarte ridicat şi a căror eficientizare va avea un impact considerabil, atât din punct de vedere economic şi al schimbărilor climatice, cât şi din punct de vedere social şi financiar.

Principalele proiecte propuse sunt:

Nr. crt.

Denumire proiect Surse de finanțare

Page 92 of 120 Fundația TERRA Mileniul III - 30 ianuarie 2017 – STRATEGIA 2016 – 2023 CJ Sibiu

Page 93: CONSILIUL JUDEȚEAN SIBIU - cjsibiu.ro · CONSILIUL JUDEȚEAN SIBIU. STRATEGIA JUDEȚULUI SIBIU DE REDUCERE A EMISIILOR DE CO2 PENTRU PERIOADA . 2016 – 2023 . Ianuarie 2017 . Page

O1. Îmbunătățirea eficienței energetice în clădiri M 1.2 – Reabilitarea termică a clădirilor publice aparținând CJ Sibiu A2.2.3 - Reabilitarea termică a clădirilor publice 1. Instalare sisteme de încălzire care utilizează

energie regenerabilă la CIA Agnita Administrația Fondului pentru Mediu – Programul Casa Verde

2. Instalare sisteme de încălzire care utilizează energie regenerabilă la Centrul de Integrare prin Terapie Ocupaţională Dumbrăveni

Administrația Fondului pentru Mediu – Programul Casa Verde

3. Instalare sisteme de încălzire care utilizează energie regenerabilă la C.I.T.O Medias

Administrația Fondului pentru Mediu – Programul Casa Verde

4. Instalare sisteme de încălzire care utilizează energie regenerabilă la C.P. Agârbiciu

Administrația Fondului pentru Mediu – Programul Casa Verde

5. Instalare sisteme de încălzire care utilizează energie regenerabilă la CRRPH Dumbrăveni

Administrația Fondului pentru Mediu – Programul Casa Verde

6. Instalare sisteme de încălzire care utilizează energie regenerabilă la C.R.R.P.H. Mediaş

Administrația Fondului pentru Mediu – Programul Casa Verde

7. Reabilitarea termica a 3 clădiri din cadrul Spitalului Județean de Urgenta Sibiu

POR 2014 – 2020 – Axa 3 Prioritatea de investiții 3.1 Operațiunea B – Cladiri publice

8. Reabilitare termică a 3 clădiri din cadrul Spitalului Pneumofiziologie Sibiu

POR 2014 – 2020 – Axa 3 Prioritatea de investiții 3.1 Operațiunea B – Cladiri publice

9. Reabilitare termică Spitalul Gh Preda Sibiu POR 2014 – 2020 – Axa 3 Prioritatea de investiții 3.1 Operațiunea B – Cladiri publice

Fișe de proiecte propuse spre implementare pentru perioada 2017 – 2020

1. Fisă proiect: INSTALARE SISTEME DE ÎNCĂLZIRE CARE UTILIZEAZĂ ENERGIE REGENERABILĂ - PRIN PROGRAMUL CASA VERDE - LA C.I.A. AGNITA

Page 93 of 120 Fundația TERRA Mileniul III - 30 ianuarie 2017 – STRATEGIA 2016 – 2023 CJ Sibiu

Page 94: CONSILIUL JUDEȚEAN SIBIU - cjsibiu.ro · CONSILIUL JUDEȚEAN SIBIU. STRATEGIA JUDEȚULUI SIBIU DE REDUCERE A EMISIILOR DE CO2 PENTRU PERIOADA . 2016 – 2023 . Ianuarie 2017 . Page

Descriere situație actuală

Centrul de Îngrijire și Asistență din Agnita este o instituție socială de interes public pentru persoanele adulte cu dizabilități. Este un centru rezidențial care are rolul de a asigura, la nivel judetean, prin serviciile furnizate (găzduire, asistență medicală, îngrijire, recuperare, etc.) aplicarea politicilor și strategiilor de asistență socială specială a persoanelor cu dizabilități. Suprafața utilă este de 2232,65 m2.

Obiectivul proiectului este creşterea ponderii energiei produse din surse regenerabile.

Utilizarea energiei solare este cea mai eficientă modaliate de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră prin reduceri semnificative ale consumului de gazul metan utilizat pentru prepararea apei calde menajere. Utilizarea panourilor solare va conduce și la reducerea cheltuielilor cu utilitățile ale centrului.

Proiectul propus se încadrează în: Strategia națională privind schimbările climatice și creșterea economică bazată pe emisii reduse de carbon pentru perioada 2016-2020 și a Planului de Acțiune30 - HG 739/2016 – Capitolul Energie Obiectiv strategic 1. Reducerea intensității emisiilor CO2 aferente activităţilor energetice Intensitatea emisiilor de CO2 ale mixului energetic actual în România depăşeşte nivelul mediu al țărilor UE28 și ar putea fi redus semnificativ în comparație cu statele membre cu cea mai scăzută intensitate a emisiilor de CO2, precum Suedia, Franța și Finlanda. Acest lucru va necesita investiții susţinute în aprovizionarea cu energie din surse regenerabile și cu emisii reduse de dioxid de carbon, viabile din punct de vedere economic, tehnologii cu înaltă eficiență și cu emisii reduse de carbon, precum și în infrastructura de transport, distribuție și stocare a energiei, care va putea asigura în mod eficient, durabil şi consecvent utilizatorilor finali un mix energetic cu emisii mai scăzute de dioxid de carbon. Planul Național de Acțiune privind Eficiența Energetică (PNAEE)31 - HG 122/2015 Anexa B – Strategia de mobilizarea investițiilor în renovarea fondului de clădiri rezidențiale și comerciale, atât publice cât și private, existente la nivel național. Strategia privind sursele regenerabile de energie consolidată (HG1535/2003) și Planul de acțiune privind energia din surse regenerabile (PNAER)32. Legea 372/2005 privind performanţa energetică a clădirilor, care transpune în legislaţia naţională prevederile directivelor UE privind performanţa energetică a clădirilor, prevede (la art. 9) ca, „Pentru cladirile noi/ansamblurile de cladiri prevazute la art. 6 alin. (1), prin certificatul de urbanism emis de autoritatile administratiei publice locale/judetene competente, in vederea obtinerii, in conditiile legii, a autorizatiei de construire pentru cladiri, pe langa obligativitatea respectarii cerintelor minime de performanta energetica, se va solicita intocmirea unui studiu privind posibilitatea utilizarii unor sisteme alternative de eficienta ridicata, in functie de fezabilitatea acestora din punct de vedere tehnic, economic si al mediului inconjurator.

30 http://mmediu.ro/categorie/strategia-cresc/117 31http://ec.europa.eu/energy/sites/ener/files/documents/MNE(2015)52216_Monitorul_Oficial_169_bis_PNAEE_3.pdf 32 http://www.minind.ro/energie/PNAER_final.pdf

Page 94 of 120 Fundația TERRA Mileniul III - 30 ianuarie 2017 – STRATEGIA 2016 – 2023 CJ Sibiu

Page 95: CONSILIUL JUDEȚEAN SIBIU - cjsibiu.ro · CONSILIUL JUDEȚEAN SIBIU. STRATEGIA JUDEȚULUI SIBIU DE REDUCERE A EMISIILOR DE CO2 PENTRU PERIOADA . 2016 – 2023 . Ianuarie 2017 . Page

(2) Aceste sisteme alternative pot fi: a) descentralizate de alimentare cu energie, bazate pe surse regenerabile de energie; b) de cogenerare/trigenerare; c) centralizate de incalzire sau de racire ori de bloc; d) pompe de caldura; e) schimbatoare de caldura sol-aer; f) recuperatoare de caldura …… (4) Studiul cu privire la posibilitatea utilizarii sistemelor alternative prevazute la alin. (2) poate fi efectuat pentru o cladire sau pentru grupuri de cladiri similare din aceeasi localitate. Pentru sistemele centralizate de incalzire si racire, studiul poate fi efectuat pentru toate cladirile racordate la acelasi sistem.” Strategia de reducere a emisiilor de CO2 la nivelul județului Sibiu 2016 – 2023, la Obiectivul 1 Îmbunătățirea eficienței energetice în clădiri – Masura 1.3 – Utilizarea surselor regenerabile de energie pentru asigurarea necesarului de energie termică pentru încălzirea și prepararea apei calde de consum în clădirile publice aparținând CJ Sibiu. Au fost stabilite măsuri pentru toate tipurile de clădiri de la nivelul judetului: Clădiri publice (sediile institutiilor publice, spitale aflate in subordine, școli, grădinițe, sedii sociale, centre/baze sportive şi de agrement, etc.); cele pentru care autoritatile publice pot interveni în vederea îmbunătățirii performanței energetice, atât prin lucrări de reabilitare termică, cât şi prin lucrări de modernizare a instalațiilor de producere şi consum al energiei termice şi de instalare a unor sisteme de automatizare a echipamentelor de utilizare a energiei electrice/termice. Interventiile au de asemenea si scopul de a le transforma pe acestea în clădiri exemplare din punct de vedere al eficienței energetice şi al utilizării surselor regenerabile de energie; Intervenția propusă: Introducerea in sistemul existent a unei alternative de producere a apei calde menajere cu ajutorul energiilor regenerabile pentru prepararea apei calde de consum, care se va realiza în regim combinat: - cu ajutorul unui boiler existent având avand agent termic de la centrala termica; - cu panouri solare plane şi boiler monovalent cu o serpentină. Necesarul de energie pentru consumul de apă caldă menajeră anual de 2463 m3 este: 104,01MWh Pentru satisfacerea necesarului de energie aferent consumului zilnic de apă caldă menajeră sunt necesare 40 de panouri solare livrând sistemului de apă caldă menajeră: 56,81 MWh. Restul de energie este acoperită de către centrala termică existentă: 66,9 MWh.

- Puterea instalată a colectorilor este de 60,48 kW. Economia de gaze naturale este: 8.073,5 m3 Emisiile de CO2 evitate: 17.072,53 kg.

Page 95 of 120 Fundația TERRA Mileniul III - 30 ianuarie 2017 – STRATEGIA 2016 – 2023 CJ Sibiu

Page 96: CONSILIUL JUDEȚEAN SIBIU - cjsibiu.ro · CONSILIUL JUDEȚEAN SIBIU. STRATEGIA JUDEȚULUI SIBIU DE REDUCERE A EMISIILOR DE CO2 PENTRU PERIOADA . 2016 – 2023 . Ianuarie 2017 . Page

2. Fisă proiect: INSTALARE SISTEME DE ÎNCALZIRE CARE UTILIZEAZĂ ENERGIE REGENERABILĂ - PRIN PROGRAMUL CASA VERDE - LA C.I.T.O. DUMBRAVENI II

Descriere situație actuală: Centrul de Integrare prin Terapie Ocupaţională Dumbrăveni este o instituție socială de interes public pentru persoanele adulte cu dizabilități. Este un centru rezidential care are rolul de asigura, la nivel județean, prin serviciile furnizate (găzduire, asistență medicală, îngrijire, recuperare, etc.) aplicarea politicilor si strategiilor de asistență socială specială a persoanelor cu dizabilități. Acesta gazduiește 50 de persoane adulte. În situația actuală agentul termic necesar încălzirii se face cu ajutorul unui cazan montat pe pardoseală, respectiv având puterea nominală de 119kW. Apa caldă ămenajeră se prepar cu ajutorul unui boiler. Suprafața utilă este de 2054,00 m2. Obiectivul proiectului este creşterea ponderii energiei produse din surse regenerabile. Utilizarea energiei solare este cea mai eficientă modaliate de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră prin reduceri semnificative ale consumului de gazul metan utilizat pentru prepararea apei calde menajere. Utilizarea panourilor solare va conduce și la reducerea cheltuielilor cu utilitățile ale centrului. Proiectul propus se încadrează în: Strategia națională privind schimbările climatice și creșterea economică bazată pe emisii reduse de carbon pentru perioada 2016-2020 și a Planului de Acțiune33 - HG 739/2016 – Capitolul Energie Obiectiv strategic 1.Reducerea intensității emisiilor CO2 aferente activităţilor energetice Intensitatea emisiilor de CO2 ale mixului energetic actual în România depăşeşte nivelul mediu al țărilor UE28 și ar putea fi redus semnificativ în comparație cu statele membre cu cea mai scăzută intensitate a emisiilor de CO2, precum Suedia, Franța și Finlanda. Acest lucru va necesita investiții susţinute în aprovizionarea cu energie din surse regenerabile și cu emisii reduse de dioxid de carbon, viabile din punct de vedere economic, tehnologii cu înaltă eficiență și cu emisii reduse de carbon, precum și în infrastructura de transport, distribuție și stocare a energiei, care va putea asigura în mod eficient, durabil şi consecvent utilizatorilor finali un mix energetic cu emisii mai scăzute de dioxid de carbon. Planul Național de Acțiune privind Eficiența Energetică (PNAEE)34 - HG 122/2015 Anexa B – Strategia de mobilizarea investițiilor în renovarea fondului de clădiri rezidențiale și comerciale, atât publice cât și private, existente la nivel național. Strategia privind sursele regenerabile de energie consolidată (HG1535/2003) și Planul de acțiune privind energia din surse regenerabile (PNAER)35. Legea 372/2005 privind performanţa energetică a clădirilor, care transpune în legislaţia naţională prevederile directivelor UE privind performanţa energetică a clădirilor, prevede (la

33 http://mmediu.ro/categorie/strategia-cresc/117 34http://ec.europa.eu/energy/sites/ener/files/documents/MNE(2015)52216_Monitorul_Oficial_169_bis_PNAEE_3.pdf 35 http://www.minind.ro/energie/PNAER_final.pdf

Page 96 of 120 Fundația TERRA Mileniul III - 30 ianuarie 2017 – STRATEGIA 2016 – 2023 CJ Sibiu

Page 97: CONSILIUL JUDEȚEAN SIBIU - cjsibiu.ro · CONSILIUL JUDEȚEAN SIBIU. STRATEGIA JUDEȚULUI SIBIU DE REDUCERE A EMISIILOR DE CO2 PENTRU PERIOADA . 2016 – 2023 . Ianuarie 2017 . Page

art. 9) ca, „Pentru cladirile noi/ansamblurile de cladiri prevazute la art. 6 alin. (1), prin certificatul de urbanism emis de autoritatile administratiei publice locale/judetene competente, in vederea obtinerii, in conditiile legii, a autorizatiei de construire pentru cladiri, pe langa obligativitatea respectarii cerintelor minime de performanta energetica, se va solicita intocmirea unui studiu privind posibilitatea utilizarii unor sisteme alternative de eficienta ridicata, in functie de fezabilitatea acestora din punct de vedere tehnic, economic si al mediului inconjurator. (2) Aceste sisteme alternative pot fi: a) descentralizate de alimentare cu energie, bazate pe surse regenerabile de energie; b) de cogenerare/trigenerare; c) centralizate de incalzire sau de racire ori de bloc; d) pompe de caldura; e) schimbatoare de caldura sol-aer; f) recuperatoare de caldura ... (4) Studiul cu privire la posibilitatea utilizarii sistemelor alternative prevazute la alin. (2) poate fi efectuat pentru o cladire sau pentru grupuri de cladiri similare din aceeasi localitate. Pentru sistemele centralizate de incalzire si racire, studiul poate fi efectuat pentru toate cladirile racordate la acelasi sistem.” Strategia de reducere a emisiilor de CO2 la nivelul județului Sibiu 2016 – 2023, la Obiectivul 1 Îmbunătățirea eficienței energetice în cladiri – Masura 1.3 – Utilizarea surselor regenerabile de energie pentru asigurarea necesarului de energie termică pentru încălzirea și prepararea apei calde de consum în clădirile publice aparținând CJS. Au fost stabilite măsuri pentru toate tipurile de clădiri de la nivelul judetului: Clădiri publice (sediile institutiilor publice, spitale aflate in subordine, școli, grădinițe, sedii sociale, centre/baze sportive şi de agrement, etc.); cele pentru care autoritatile publice pot interveni în vederea îmbunătățirii performanței energetice, atât prin lucrări de reabilitare termică, cât şi prin lucrări de modernizare a instalațiilor de producere şi consum al energiei termice şi de instalare a unor sisteme de automatizare a echipamentelor de utilizare a energiei electrice/termice. Interventiile au de asemenea si scopul de a le transforma pe acestea în clădiri exemplare din punct de vedere al eficienței energetice şi al utilizării surselor regenerabile de energie; Intervenția propusă: Introducerea in sistemul existent a unei alternative de producere a apei calde menajere cu ajutorul energiilor regenerabile pentru prepararea apei calde de consum, care se va realiza în regim combinat: - cu ajutorul unui boiler existent având avand agent termic de la centrala termica; - cu panouri solare plane şi boiler monovalent cu o serpentină. Necesarul de energie pentru consumul de apă caldă menajeră anual de 2463 m3 este: 104,01MWh Pentru satisfacerea necesarului de energie aferent consumului zilnic de apă caldă menajeră sunt necesare 40 de panouri solare livrând sistemului de apă caldă menajeră: 56,81 MWh. Restul de energie este acoperită de către centrala termică existentă: 66,9 MWh.

- Puterea instalata a colectorilor este de 60,48 kW.

Economia de gaze naturale este: 8.073,5 m3 Emisiile de CO2 evitate: 17.072,53 kg.

Page 97 of 120 Fundația TERRA Mileniul III - 30 ianuarie 2017 – STRATEGIA 2016 – 2023 CJ Sibiu

Page 98: CONSILIUL JUDEȚEAN SIBIU - cjsibiu.ro · CONSILIUL JUDEȚEAN SIBIU. STRATEGIA JUDEȚULUI SIBIU DE REDUCERE A EMISIILOR DE CO2 PENTRU PERIOADA . 2016 – 2023 . Ianuarie 2017 . Page

3. Fisă proiect: INSTALARE SISTEME DE ÎNCĂLZIRE CARE UTILIZEAZĂ ENERGIE REGENERABILĂ - PRIN PROGRAMUL CASA VERDE - LA C.I.T.O. MEDIAŞ

Descriere situație actuală: C.I.T.O Medias este o instituție socială de interes public pentru persoanele adulte cu dizabilități. Este un centru rezidențial care are rolul de a asigura la nivel județean, prin serviciile furnizate (găzduire, asistență medicală, îngrijire, recuperare, etc.) aplicarea politicilor și strategiilor de asistență socială specială a persoanelor cu dizabilități. Acesta găzduiete 50 de persoane adulte. În situația actuală agentul termic necesar încălzirii se face cu ajutorul unui cazan montat pe pardoseală respectiv având puterea nominală de 390kW. Apa caldă menajeră se prepară cu ajutorul unui boiler având capacitatea de 2000l.Suprafața utilă totală este de 1289,30 m2.

Obiectivul proiectului este creşterea ponderii energiei produse din surse regenerabile.

Utilizarea energiei solare este cea mai eficientă modaliate de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră prin reduceri semnificative ale consumului de gazul metan utilizat pentru prepararea apei calde menajere. Utilizarea panourilor solare va conduce și la reducerea cheltuielilor cu utilitățile ale centrului.

Proiectul propus se încadrează în: Strategia națională privind schimbările climatice și creșterea economică bazată pe emisii reduse de carbon pentru perioada 2016-2020 și a Planului de Acțiune36 - HG 739/2016 – Capitolul Energie Obiectiv strategic 1.Reducerea intensității emisiilor CO2 aferente activităţilor energetice Intensitatea emisiilor de CO2 ale mixului energetic actual în România depăşeşte nivelul mediu al țărilor UE28 și ar putea fi redus semnificativ în comparație cu statele membre cu cea mai scăzută intensitate a emisiilor de CO2, precum Suedia, Franța și Finlanda. Acest lucru va necesita investiții susţinute în aprovizionarea cu energie din surse regenerabile și cu emisii reduse de dioxid de carbon, viabile din punct de vedere economic, tehnologii cu înaltă eficiență și cu emisii reduse de carbon, precum și în infrastructura de transport, distribuție și stocare a energiei, care va putea asigura în mod eficient, durabil şi consecvent utilizatorilor finali un mix energetic cu emisii mai scăzute de dioxid de carbon. Planul Național de Acțiune privind Eficiența Energetică (PNAEE)37 - HG 122/2015 Anexa B – Strategia de mobilizarea investițiilor în renovarea fondului de clădiri rezidențiale și comerciale, atât publice cât și private, existente la nivel național. Strategia privind sursele regenerabile de energie consolidată (HG1535/2003) și Planul de acțiune privind energia din surse regenerabile (PNAER)38. Legea 372/2005 privind performanţa energetică a clădirilor, care transpune în legislaţia naţională prevederile directivelor UE privind performanţa energetică a clădirilor, prevede (la art. 9) ca, „Pentru cladirile noi/ansamblurile de cladiri prevazute la art. 6 alin. (1), prin

36 http://mmediu.ro/categorie/strategia-cresc/117 37http://ec.europa.eu/energy/sites/ener/files/documents/MNE(2015)52216_Monitorul_Oficial_169_bis_PNAEE_3.pdf 38 http://www.minind.ro/energie/PNAER_final.pdf

Page 98 of 120 Fundația TERRA Mileniul III - 30 ianuarie 2017 – STRATEGIA 2016 – 2023 CJ Sibiu

Page 99: CONSILIUL JUDEȚEAN SIBIU - cjsibiu.ro · CONSILIUL JUDEȚEAN SIBIU. STRATEGIA JUDEȚULUI SIBIU DE REDUCERE A EMISIILOR DE CO2 PENTRU PERIOADA . 2016 – 2023 . Ianuarie 2017 . Page

certificatul de urbanism emis de autoritatile administratiei publice locale/judetene competente, in vederea obtinerii, in conditiile legii, a autorizatiei de construire pentru cladiri, pe langa obligativitatea respectarii cerintelor minime de performanta energetica, se va solicita intocmirea unui studiu privind posibilitatea utilizarii unor sisteme alternative de eficienta ridicata, in functie de fezabilitatea acestora din punct de vedere tehnic, economic si al mediului inconjurator. (2) Aceste sisteme alternative pot fi: a) descentralizate de alimentare cu energie, bazate pe surse regenerabile de energie; b) de cogenerare/trigenerare; c) centralizate de incalzire sau de racire ori de bloc; d) pompe de caldura; e) schimbatoare de caldura sol-aer; f) recuperatoare de caldura ... (4) Studiul cu privire la posibilitatea utilizarii sistemelor alternative prevazute la alin. (2) poate fi efectuat pentru o cladire sau pentru grupuri de cladiri similare din aceeasi localitate. Pentru sistemele centralizate de incalzire si racire, studiul poate fi efectuat pentru toate cladirile racordate la acelasi sistem.” Strategia de reducere a emisiilor de CO2 la nivelul județului Sibiu 2016 – 2023, la Obiectivul 1 Îmbunătățirea eficienței energetice în cladiri – Masura 1.3 – Utilizarea surselor regenerabile de energie pentru asigurarea necesarului de energie termică pentru încălzirea și prepararea apei calde de consum în clădirile publice aparținând CJS. Au fost stabilite măsuri pentru toate tipurile de clădiri de la nivelul judetului: Clădiri publice (sediile institutiilor publice, spitale aflate in subordine, școli, grădinițe, sedii sociale, centre/baze sportive şi de agrement, etc.); cele pentru care autoritatile publice pot interveni în vederea îmbunătățirii performanței energetice, atât prin lucrări de reabilitare termică, cât şi prin lucrări de modernizare a instalațiilor de producere şi consum al energiei termice şi de instalare a unor sisteme de automatizare a echipamentelor de utilizare a energiei electrice/termice. Interventiile au de asemenea si scopul de a le transforma pe acestea în clădiri exemplare din punct de vedere al eficienței energetice şi al utilizării surselor regenerabile de energie; Intervenția propusă: Introducerea in sistemul existent a unei alternative de producere a apei calde menajere cu ajutorul energiilor regenerabile pentru prepararea apei calde de consum, care se va realiza în regim combinat: - cu ajutorul unui boiler existent având avand agent termic de la centrala termica; - cu panouri solare plane şi boiler monovalent cu o serpentină. Necesarul de energie pentru consumul de apă caldă menajeră anual de 2463 m3 este: 104,01MWh Pentru satisfacerea necesarului de energie aferent consumului zilnic de apă caldă menajeră sunt necesare 40 de panouri solare livrând sistemului de apă caldă menajeră: 56,81 MWh. Restul de energie este acoperită de către centrala termică existentă: 66,9 MWh.

- Puterea instalată a colectorilor este de 60,48 kW. Economia de gaze naturale este: 8.073,5 m3 Emisiile de CO2 evitate: 17.072,53 kg.

Page 99 of 120 Fundația TERRA Mileniul III - 30 ianuarie 2017 – STRATEGIA 2016 – 2023 CJ Sibiu

Page 100: CONSILIUL JUDEȚEAN SIBIU - cjsibiu.ro · CONSILIUL JUDEȚEAN SIBIU. STRATEGIA JUDEȚULUI SIBIU DE REDUCERE A EMISIILOR DE CO2 PENTRU PERIOADA . 2016 – 2023 . Ianuarie 2017 . Page

4. Fisă proiect: INSTALARE SISTEME DE ÎNCĂLZIRE CARE UTILIZEAZĂ ENERGIE REGENERABILĂ - PRIN PROGRAMUL CASA VERDE - LA C.P. AGÂRBICIU

Descriere situație actuală: C.P. AGÂRBICIU este centru de tip rezidenţial cu copii cu varsta între 6-17 ani, gazduiește 45 de beneficiari, iar suprafața existentă este de 872 m2. După proiectul de reabilitare și extindere centrul va ajunge la 1200 m2. În situația actuală agentul termic necesar încălzirii se face cu ajutorul a doua cazane Vitodens 200 având puterea nominală 105 kW fiecare. Pentru extindere se va prevedea o noua centrală termică. Preparea apei calde de consum se face cu ajutorul unui boiler.

Obiectivul proiectului este creşterea ponderii energiei produse din surse regenerabile.

Utilizarea energiei solare este cea mai eficientă modaliate de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră prin reduceri semnificative ale consumului de gazul metan utilizat pentru prepararea apei calde menajere. Utilizarea panourilor solare va conduce și la reducerea cheltuielilor cu utilitățile ale centrului.

Proiectul propus se încadrează în: Strategia națională privind schimbările climatice și creșterea economică bazată pe emisii reduse de carbon pentru perioada 2016-2020 și a Planului de Acțiune39 - HG 739/2016 – Capitolul Energie Obiectiv strategic 1.Reducerea intensității emisiilor CO2 aferente activităţilor energetice Intensitatea emisiilor de CO2 ale mixului energetic actual în România depăşeşte nivelul mediu al țărilor UE28 și ar putea fi redus semnificativ în comparație cu statele membre cu cea mai scăzută intensitate a emisiilor de CO2, precum Suedia, Franța și Finlanda. Acest lucru va necesita investiții susţinute în aprovizionarea cu energie din surse regenerabile și cu emisii reduse de dioxid de carbon, viabile din punct de vedere economic, tehnologii cu înaltă eficiență și cu emisii reduse de carbon, precum și în infrastructura de transport, distribuție și stocare a energiei, care va putea asigura în mod eficient, durabil şi consecvent utilizatorilor finali un mix energetic cu emisii mai scăzute de dioxid de carbon. Planul Național de Acțiune privind Eficiența Energetică (PNAEE)40 - HG 122/2015 Anexa B – Strategia de mobilizarea investițiilor în renovarea fondului de clădiri rezidențiale și comerciale, atât publice cât și private, existente la nivel național. Strategia privind sursele regenerabile de energie consolidată (HG1535/2003) și Planul de acțiune privind energia din surse regenerabile (PNAER)41. Legea 372/2005 privind performanţa energetică a clădirilor, care transpune în legislaţia naţională prevederile directivelor UE privind performanţa energetică a clădirilor, prevede (la art. 9) ca, „Pentru cladirile noi/ansamblurile de cladiri prevazute la art. 6 alin. (1), prin certificatul de urbanism emis de autoritatile administratiei publice locale/judetene competente, in vederea obtinerii, in conditiile legii, a autorizatiei de construire pentru cladiri,

39 http://mmediu.ro/categorie/strategia-cresc/117 40http://ec.europa.eu/energy/sites/ener/files/documents/MNE(2015)52216_Monitorul_Oficial_169_bis_PNAEE_3.pdf 41 http://www.minind.ro/energie/PNAER_final.pdf

Page 100 of 120 Fundația TERRA Mileniul III - 30 ianuarie 2017 – STRATEGIA 2016 – 2023 CJ Sibiu

Page 101: CONSILIUL JUDEȚEAN SIBIU - cjsibiu.ro · CONSILIUL JUDEȚEAN SIBIU. STRATEGIA JUDEȚULUI SIBIU DE REDUCERE A EMISIILOR DE CO2 PENTRU PERIOADA . 2016 – 2023 . Ianuarie 2017 . Page

pe langa obligativitatea respectarii cerintelor minime de performanta energetica, se va solicita intocmirea unui studiu privind posibilitatea utilizarii unor sisteme alternative de eficienta ridicata, in functie de fezabilitatea acestora din punct de vedere tehnic, economic si al mediului inconjurator. (2) Aceste sisteme alternative pot fi: a) descentralizate de alimentare cu energie, bazate pe surse regenerabile de energie; b) de cogenerare/trigenerare; c) centralizate de incalzire sau de racire ori de bloc; d) pompe de caldura; e) schimbatoare de caldura sol-aer; f) recuperatoare de caldura ... (4) Studiul cu privire la posibilitatea utilizarii sistemelor alternative prevazute la alin. (2) poate fi efectuat pentru o cladire sau pentru grupuri de cladiri similare din aceeasi localitate. Pentru sistemele centralizate de incalzire si racire, studiul poate fi efectuat pentru toate cladirile racordate la acelasi sistem.” Strategia de reducere a emisiilor de CO2 la nivelul județului Sibiu 2016 – 2023, la Obiectivul 1 Îmbunătățirea eficienței energetice în cladiri – Masura 1.3 – Utilizarea surselor regenerabile de energie pentru asigurarea necesarului de energie termică pentru încălzirea și prepararea apei calde de consum în clădirile publice aparținând CJS. Au fost stabilite măsuri pentru toate tipurile de clădiri de la nivelul judetului: Clădiri publice (sediile institutiilor publice, spitale aflate in subordine, școli, grădinițe, sedii sociale, centre/baze sportive şi de agrement, etc.); cele pentru care autoritatile publice pot interveni în vederea îmbunătățirii performanței energetice, atât prin lucrări de reabilitare termică, cât şi prin lucrări de modernizare a instalațiilor de producere şi consum al energiei termice şi de instalare a unor sisteme de automatizare a echipamentelor de utilizare a energiei electrice/termice. Interventiile au de asemenea si scopul de a le transforma pe acestea în clădiri exemplare din punct de vedere al eficienței energetice şi al utilizării surselor regenerabile de energie; Intervenția propusă: Introducerea in cele 2 sistemele existeme a câte unei alternative de producere a apei calde menajere cu ajutorul energiilor regenerabile pentru prepararea apei calde de consum, care se va realiza în regim combinat: - cu ajutorul unui boiler existent având avand agent termic de la centrala termica; - cu panouri solare plane şi boiler monovalent cu o serpentină. Necesarul de energie pentru consumul de apă caldă menajeră anual de 2190 m3 este: 104,01MWh Pentru satisfacerea necesarului de energie aferent consumului zilnic de apă caldă menajeră sunt necesare 40 de panouri solare livrând sistemului de apă caldă menajeră: 47,59 MWh. Restul de energie este acoperită de către centrala termică existentă: 58,5 MWh.

- Puterea instalată a colectorilor este de 51,41 kW.

Economia de gaze naturale este: 6 762,6 m3 Emisiile de CO2 evitate: 14 300,48 kg. In situatia de fata, se vor realiza 2 sisteme, câte unul pentru fiecare centrală termică.

Page 101 of 120 Fundația TERRA Mileniul III - 30 ianuarie 2017 – STRATEGIA 2016 – 2023 CJ Sibiu

Page 102: CONSILIUL JUDEȚEAN SIBIU - cjsibiu.ro · CONSILIUL JUDEȚEAN SIBIU. STRATEGIA JUDEȚULUI SIBIU DE REDUCERE A EMISIILOR DE CO2 PENTRU PERIOADA . 2016 – 2023 . Ianuarie 2017 . Page

5. Fisă proiect: INSTALARE SISTEME DE ÎNCĂLZIRE CARE UTILIZEAZĂ ENERGIE REGENERABILĂ - PRIN PROGRAMUL CASA VERDE - LA C.R.R.P.H. DUMBRĂVENI II

Descriere situație actuală: CRRPH Dumbrăveni este centru de tip rezidențial care găzduiește un număr de 100 de persoane adulte cu handicap, centrul are rolul de a asigura, la nivel județean, prin serviciile furnizate (găzduire, asistență medicală, îngrijire, recuperare, reabilitare, consiliere psihologică, terapie ocupațională, socializare, petrecere a timpului liber, asistență paleativă) aplicarea politicilor și strategiilor de asistență specială a persoanelor cu handicap, prin creșterea șanselor recuperării și integrării acestora în familie ori în comunitate și de a acorda sprijin și asistență pentru prevenirea situațiilor ce pun în pericol securitatea persoanelor cu dizabilități. Acesta gazduieste 100 de persoane adulte. În situatia actuala agentul termic necesar încălzirii se face cu ajutorul a două cazane montate pe postament în corpul de clădire aferent centralei termice, având puterea nominală de 1250kW fiecare. Apa caldă menajeră se prepară cu ajutorul a două rezervoare de acumulare apă caldă menajeră respectiv a două schimbătoare de caldură în plăci. Suprafața utilă totală este de 5356,90 m2. Obiectivul proiectului este creşterea ponderii energiei produse din surse regenerabile. Utilizarea energiei solare este cea mai eficientă modaliate de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră prin reduceri semnificative ale consumului de gazul metan utilizat pentru prepararea apei calde menajere. Utilizarea panourilor solare va conduce și la reducerea cheltuielilor cu utilitățile ale centrului. Proiectul propus se încadrează în: Strategia națională privind schimbările climatice și creșterea economică bazată pe emisii reduse de carbon pentru perioada 2016-2020 și a Planului de Acțiune42 - HG 739/2016 – Capitolul Energie Obiectiv strategic 1.Reducerea intensității emisiilor CO2 aferente activităţilor energetice Intensitatea emisiilor de CO2 ale mixului energetic actual în România depăşeşte nivelul mediu al țărilor UE28 și ar putea fi redus semnificativ în comparație cu statele membre cu cea mai scăzută intensitate a emisiilor de CO2, precum Suedia, Franța și Finlanda. Acest lucru va necesita investiții susţinute în aprovizionarea cu energie din surse regenerabile și cu emisii reduse de dioxid de carbon, viabile din punct de vedere economic, tehnologii cu înaltă eficiență și cu emisii reduse de carbon, precum și în infrastructura de transport, distribuție și stocare a energiei, care va putea asigura în mod eficient, durabil şi consecvent utilizatorilor finali un mix energetic cu emisii mai scăzute de dioxid de carbon. Planul Național de Acțiune privind Eficiența Energetică (PNAEE)43 - HG 122/2015 Anexa B – Strategia de mobilizarea investițiilor în renovarea fondului de clădiri rezidențiale și comerciale, atât publice cât și private, existente la nivel național. Strategia privind sursele regenerabile de energie consolidată (HG1535/2003) și Planul de acțiune privind energia din surse regenerabile (PNAER)44.

42 http://mmediu.ro/categorie/strategia-cresc/117 43http://ec.europa.eu/energy/sites/ener/files/documents/MNE(2015)52216_Monitorul_Oficial_169_bis_PNAEE_3.pdf

Page 102 of 120 Fundația TERRA Mileniul III - 30 ianuarie 2017 – STRATEGIA 2016 – 2023 CJ Sibiu

Page 103: CONSILIUL JUDEȚEAN SIBIU - cjsibiu.ro · CONSILIUL JUDEȚEAN SIBIU. STRATEGIA JUDEȚULUI SIBIU DE REDUCERE A EMISIILOR DE CO2 PENTRU PERIOADA . 2016 – 2023 . Ianuarie 2017 . Page

Legea 372/2005 privind performanţa energetică a clădirilor, care transpune în legislaţia naţională prevederile directivelor UE privind performanţa energetică a clădirilor, prevede (la art. 9) ca, „Pentru cladirile noi/ansamblurile de cladiri prevazute la art. 6 alin. (1), prin certificatul de urbanism emis de autoritatile administratiei publice locale/judetene competente, in vederea obtinerii, in conditiile legii, a autorizatiei de construire pentru cladiri, pe langa obligativitatea respectarii cerintelor minime de performanta energetica, se va solicita intocmirea unui studiu privind posibilitatea utilizarii unor sisteme alternative de eficienta ridicata, in functie de fezabilitatea acestora din punct de vedere tehnic, economic si al mediului inconjurator. (2) Aceste sisteme alternative pot fi: a) descentralizate de alimentare cu energie, bazate pe surse regenerabile de energie; b) de cogenerare/trigenerare; c) centralizate de incalzire sau de racire ori de bloc; d) pompe de caldura; e) schimbatoare de caldura sol-aer; f) recuperatoare de caldura …… (4) Studiul cu privire la posibilitatea utilizarii sistemelor alternative prevazute la alin. (2) poate fi efectuat pentru o cladire sau pentru grupuri de cladiri similare din aceeasi localitate. Pentru sistemele centralizate de incalzire si racire, studiul poate fi efectuat pentru toate cladirile racordate la acelasi sistem.” Strategia de reducere a emisiilor de CO2 la nivelul județului Sibiu 2016 – 2023, la Obiectivul 1 Îmbunătățirea eficienței energetice în cladiri – Masura 1.3 – Utilizarea surselor regenerabile de energie pentru asigurarea necesarului de energie termică pentru încălzirea și prepararea apei calde de consum în clădirile publice aparținând CJS. Au fost stabilite măsuri pentru toate tipurile de clădiri de la nivelul judetului:Clădiri publice (sediile institutiilor publice, spitale aflate in subordine, școli, grădinițe, sedii sociale, centre/baze sportive şi de agrement, etc.); cele pentru care autoritatile publice pot interveni în vederea îmbunătățirii performanței energetice, atât prin lucrări de reabilitare termică, cât şi prin lucrări de modernizare a instalațiilor de producere şi consum al energiei termice şi de instalare a unor sisteme de automatizare a echipamentelor de utilizare a energiei electrice/termice. Interventiile au de asemenea si scopul de a le transforma pe acestea în clădiri exemplare din punct de vedere al eficienței energetice şi al utilizării surselor regenerabile de energie; Intervenția propusă: Introducerea in sistemul existent a unei alternative de producere a apei calde menajere cu ajutorul energiilor regenerabile, in cazul nostru cu panouri solare, pentru prepararea apei calde de consum, care se va realiza în regim combinat: - cu ajutorul unui boiler existent având avand agent termic de la centrala termica; - cu panouri solare plane şi boiler monovalent cu o serpentină. Necesarul de energie pentru consumul de apă caldă menajeră anual de 4927,5 m3 este: 228,51MWh Pentru satisfacerea necesarului de energie aferent consumului zilnic de apă caldă menajeră sunt necesare 80 de panouri solare livrând sistemului de apă caldă menajeră: 100,01 MWh. Restul de energie este acoperită de către centrala termică existentă: 128,5 MWh.

- Puterea instalată a colectorilor este de 105,84 kW.

44 http://www.minind.ro/energie/PNAER_final.pdf Page 103 of 120

Fundația TERRA Mileniul III - 30 ianuarie 2017 – STRATEGIA 2016 – 2023 CJ Sibiu

Page 104: CONSILIUL JUDEȚEAN SIBIU - cjsibiu.ro · CONSILIUL JUDEȚEAN SIBIU. STRATEGIA JUDEȚULUI SIBIU DE REDUCERE A EMISIILOR DE CO2 PENTRU PERIOADA . 2016 – 2023 . Ianuarie 2017 . Page

Economia de gaze naturale este de aproximativ: 14 224 m3 Cantitatea de emisii de CO2 evitate este de aproximativ: 30 t

6. Fisă proiect: INSTALARE SISTEME DE ÎNCĂLZIRE CARE UTILIZEAZĂ ENERGIE REGENERABILĂ - PRIN PROGRAMUL CASA VERDE - LA C.R.R.P.H. MEDIAŞ

Descriere situație actuală: C.R.R.P.H. Mediaş este centru de tip rezidenţial care are rolul de a asigura, la nivel judeţean, prin serviciile furnizate (găzduire, asistenţă medicală, îngrijire, recuperare, reabilitare, consiliere psihologică, terapie ocupaţională, socializare, petrecerea timpului liber) aplicarea politicilor şi strategiilor de asistenţă specială a persoanelor cu handicap, prin creşterea şanselor recuperării şi integrării acestora în familie ori în comunitate şi de a acorda sprijin şi asistenţă pentru prevenirea situaţiilor ce pun în pericol securitatea persoanelor cu handicap. Beneficiarii centrului sunt persoane adulte cu handicap vizual, mintal şi locomotor, de sex masculin şi feminin, cu vârsta cuprinsă între 19 – 72 ani, care nu au susţinători legali şi posibilităţi materiale de asigurare a întreţinerii în propria familie, sunt dependenţi de serviciile sociale de bază şi au domiciliul în judeţul Sibiu şi alte judeţe din ţară. Încăperea centralei termice are o suprafață de 17.65 m2. În situația actuală agentul termic necesar încălzirii se face cu ajutorul unui cazan montat pe pardoseală având puterea nominală de 390kW. Preparea apei calde de consum se face cu ajutorul unui boiler respectiv rezervor de acumulare acm. Suprafața utilă totală este de 1320,20 m2. Obiectivul proiectului este creşterea ponderii energiei produse din surse regenerabile. Utilizarea energiei solare este cea mai eficientă modaliate de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră prin reduceri semnificative ale consumului de gazul metan utilizat pentru prepararea apei calde menajere. Utilizarea panourilor solare va conduce și la reducerea cheltuielilor cu utilitățile ale centrului. Proiectul propus se încadrează în: Strategia națională privind schimbările climatice și creșterea economică bazată pe emisii reduse de carbon pentru perioada 2016-2020 și a Planului de Acțiune45 - HG 739/2016 – Capitolul Energie Obiectiv strategic 1.Reducerea intensității emisiilor CO2 aferente activităţilor energetice Intensitatea emisiilor de CO2 ale mixului energetic actual în România depăşeşte nivelul mediu al țărilor UE28 și ar putea fi redus semnificativ în comparație cu statele membre cu cea mai scăzută intensitate a emisiilor de CO2, precum Suedia, Franța și Finlanda. Acest lucru va necesita investiții susţinute în aprovizionarea cu energie din surse regenerabile și cu emisii reduse de dioxid de carbon, viabile din punct de vedere economic, tehnologii cu înaltă eficiență și cu emisii reduse de carbon, precum și în infrastructura de transport, distribuție și stocare a energiei, care va putea asigura în mod eficient, durabil şi consecvent utilizatorilor finali un mix energetic cu emisii mai scăzute de dioxid de carbon. Planul Național de Acțiune privind Eficiența Energetică (PNAEE)46 - HG 122/2015 Anexa B – Strategia de mobilizarea investițiilor în renovarea fondului de clădiri rezidențiale și comerciale, atât publice cât și private, existente la nivel național.

45 http://mmediu.ro/categorie/strategia-cresc/117 46http://ec.europa.eu/energy/sites/ener/files/documents/MNE(2015)52216_Monitorul_Oficial_169_bis_PNAEE_3.pdf

Page 104 of 120 Fundația TERRA Mileniul III - 30 ianuarie 2017 – STRATEGIA 2016 – 2023 CJ Sibiu

Page 105: CONSILIUL JUDEȚEAN SIBIU - cjsibiu.ro · CONSILIUL JUDEȚEAN SIBIU. STRATEGIA JUDEȚULUI SIBIU DE REDUCERE A EMISIILOR DE CO2 PENTRU PERIOADA . 2016 – 2023 . Ianuarie 2017 . Page

Strategia privind sursele regenerabile de energie consolidată (HG1535/2003) și Planul de acțiune privind energia din surse regenerabile (PNAER)47. Legea 372/2005 privind performanţa energetică a clădirilor, care transpune în legislaţia naţională prevederile directivelor UE privind performanţa energetică a clădirilor, prevede (la art. 9) ca, „Pentru cladirile noi/ansamblurile de cladiri prevazute la art. 6 alin. (1), prin certificatul de urbanism emis de autoritatile administratiei publice locale/judetene competente, in vederea obtinerii, in conditiile legii, a autorizatiei de construire pentru cladiri, pe langa obligativitatea respectarii cerintelor minime de performanta energetica, se va solicita intocmirea unui studiu privind posibilitatea utilizarii unor sisteme alternative de eficienta ridicata, in functie de fezabilitatea acestora din punct de vedere tehnic, economic si al mediului inconjurator. (2) Aceste sisteme alternative pot fi: a) descentralizate de alimentare cu energie, bazate pe surse regenerabile de energie; b) de cogenerare/trigenerare; c) centralizate de incalzire sau de racire ori de bloc; d) pompe de caldura; e) schimbatoare de caldura sol-aer; f) recuperatoare de caldura … (4) Studiul cu privire la posibilitatea utilizarii sistemelor alternative prevazute la alin. (2) poate fi efectuat pentru o cladire sau pentru grupuri de cladiri similare din aceeasi localitate. Pentru sistemele centralizate de incalzire si racire, studiul poate fi efectuat pentru toate cladirile racordate la acelasi sistem.” Strategia de reducere a emisiilor de CO2 la nivelul județului Sibiu 2016 – 2023, la Obiectivul 1 Îmbunătățirea eficienței energetice în cladiri – Masura 1.3 – Utilizarea surselor regenerabile de energie pentru asigurarea necesarului de energie termică pentru încălzirea și prepararea apei calde de consum în clădirile publice aparținând CJS. Au fost stabilite măsuri pentru toate tipurile de clădiri de la nivelul judetului: Clădiri publice (sediile institutiilor publice, spitale aflate in subordine, școli, grădinițe, sedii sociale, centre/baze sportive şi de agrement, etc.); cele pentru care autoritatile publice pot interveni în vederea îmbunătățirii performanței energetice, atât prin lucrări de reabilitare termică, cât şi prin lucrări de modernizare a instalațiilor de producere şi consum al energiei termice şi de instalare a unor sisteme de automatizare a echipamentelor de utilizare a energiei electrice/termice. Interventiile au de asemenea si scopul de a le transforma pe acestea în clădiri exemplare din punct de vedere al eficienței energetice şi al utilizării surselor regenerabile de energie; Intervenția propusă: Introducerea in sistemul existent a unei alternative de producere a apei calde menajere cu ajutorul energiilor regenerabile, in cazul nostru cu panouri solare, pentru prepararea apei calde de consum, care se va realiza în regim combinat: - cu ajutorul unui boiler existent având avand agent termic de la centrala termica; - cu panouri solare plane şi boiler monovalent cu o serpentină. Necesarul de energie pentru consumul de apă caldă menajeră anual de 2376 m3 este: 104,01MWh Pentru satisfacerea necesarului de energie aferent consumului zilnic de apă caldă menajeră sunt necesare 40 de panouri solare livrând sistemului de apă caldă menajeră: 56,81 MWh.

47 http://www.minind.ro/energie/PNAER_final.pdf Page 105 of 120

Fundația TERRA Mileniul III - 30 ianuarie 2017 – STRATEGIA 2016 – 2023 CJ Sibiu

Page 106: CONSILIUL JUDEȚEAN SIBIU - cjsibiu.ro · CONSILIUL JUDEȚEAN SIBIU. STRATEGIA JUDEȚULUI SIBIU DE REDUCERE A EMISIILOR DE CO2 PENTRU PERIOADA . 2016 – 2023 . Ianuarie 2017 . Page

Restul de energie este acoperită de către centrala termică existentă: 66,9 MWh. Puterea instalată a colectorilor este de 60,48 kW. Economia de gaze naturale este de aproximativ: 8 073 m3

Cantitatea de emisii de CO2 evitata este de aproximativ: 17 t.

7. Fișă proiect: Reabilitarea termică a unor clădiri din Spitalul Județean de Urgență Descriere situație actuală: Clădirile propuse pentru eficientizare energetică sunt Secția dermato-venerice, Spitalul nou și Clădirea Chirurgie, Ortopedie, Urologie, ATI – denumită în continuare Blocul chirurgical. a. Spitalul nou Clădirea cunoscută ca „spitalul nou” a fost construită în anul 1984. Este alcătuită din 3 corpuri: corpul I - 5 nivele, corpul II - 4 nivele, iar corpul III - 3 nivele. În cadrul său funcţionează Secţiile Clinice: Neonatalogie, Prematuri, Obstetrică-Ginecologie I şi II. Tot în cadrul spitalului nou activează şi Secţiile Clinice Cardiologie I şi II, Laboratorul Clinic de Radiologie şi Imagistică Medicală, Laboratorul de Analize şi o farmacie. Blocul materno-infantil s-a aflat, între 2011-2015, într-un proces complex de reabilitare şi modernizare, gestionat de Ministerul Sănătăţii printr-un program de finanţare europeană în valoare de 25,86 milioane de lei. Celelalte secții nu au beneficiat de lucrări de reabilitare și modernizare. b. Clădirea Chirurgie, Ortopedie, Urologie, ATI – denumită în continuare Blocul chirurgical Una dintre cele mai interesante clădiri din punct de vedere arhitectonic este cea care adăposteşte Secţiile Clinice Chirurgie I şi II, Ortopedie, Urologie şi Neurochirurgie, aceasta având forma literei H. Construcţia a fost realizată în anul 1913 iar în anul 1972 a fost „alipit” corpul de clădire UPU – ATI. Între 2014-2015 a avut loc un amplu proces de extindere a corpului ATI, prin etajarea acestuia rezultând un nivel şi un bloc operator complet nou, unde îşi desfăşoară activitatea Secţia Clinică Neurochirurgie. c. Secția dermato-venerice Un alt pavilion al SCJU Sibiu este cel unde îşi desfăşoară activitatea Secţia Clinică Dermato-venerologie. Acesta a fost construit în anul 1904 şi, între anii 2004-2005, a beneficiat de reparaţii capitale. Obiectivul proiectului: Cresterea eficienței energetice în 3 dintre clădirile Spitalului Județean Sibiu (Spitalul nou, Blocul chirurgical, Secția dermato-venerice). Proiectul propus se încadrează în următoarele priorități strategice:

1. Strategia națională privind schimbările climatice și creșterea economică bazată pe emisii reduse de carbon pentru perioada 2016-2020 și a Planului de Acțiune48 - HG 739/2016 – Capitolul Energie

Obiectiv strategic 1.Reducerea intensității emisiilor CO2 aferente activităţilor energetice

48 http://mmediu.ro/categorie/strategia-cresc/117 Page 106 of 120

Fundația TERRA Mileniul III - 30 ianuarie 2017 – STRATEGIA 2016 – 2023 CJ Sibiu

Page 107: CONSILIUL JUDEȚEAN SIBIU - cjsibiu.ro · CONSILIUL JUDEȚEAN SIBIU. STRATEGIA JUDEȚULUI SIBIU DE REDUCERE A EMISIILOR DE CO2 PENTRU PERIOADA . 2016 – 2023 . Ianuarie 2017 . Page

Intensitatea emisiilor de CO2 ale mixului energetic actual în România depăşeşte nivelul mediu al țărilor UE28 și ar putea fi redus semnificativ în comparație cu statele membre cu cea mai scăzută intensitate a emisiilor de CO2, precum Suedia, Franța și Finlanda. Acest lucru va necesita investiții susţinute în aprovizionarea cu energie din surse regenerabile și cu emisii reduse de dioxid de carbon, viabile din punct de vedere economic, tehnologii cu înaltă eficiență și cu emisii reduse de carbon, precum și în infrastructura de transport, distribuție și stocare a energiei, care va putea asigura în mod eficient, durabil şi consecvent utilizatorilor finali un mix energetic cu emisii mai scăzute de dioxid de carbon.

2. Planul Național de Acțiune privind Eficiența Energetică (PNAEE)49 - HG 122/2015 Anexa B – Strategia de mobilizarea investițiilor în renovarea fondului de clădiri rezidențiale și comerciale, atât publice cât și private, existente la nivel național.

3. Strategia de reducere a emisiilor de CO2 la nivelul județului Sibiu 2016 – 2023, la Obiectivul 1 Îmbunătățirea eficienței energetice în cladiri – Masura M 1.2 Reabilitarea termică a clădirilor publice aparținând CJS

Au fost stabilite măsuri pentru toate tipurile de clădiri de la nivelul judetului: Clădiri publice (sediile institutiilor publice, spitale aflate in subordine, școli, grădinițe, sedii sociale, centre/baze sportive şi de agrement, etc.); cele pentru care autoritatile publice pot interveni în vederea îmbunătățirii performanței energetice, atât prin lucrări de reabilitare termică, cât şi prin lucrări de modernizare a instalațiilor de producere şi consum al energiei termice şi de instalare a unor sisteme de automatizare a echipamentelor de utilizare a energiei electrice/termice. Interventiile au de asemenea si scopul de a le transforma pe acestea în clădiri exemplare din punct de vedere al eficienței energetice şi al utilizării surselor regenerabile de energie; Intervenția propusă: Pentru cele 3 clădiri au fost propuse următoarele tipuri de intervenție:

- Izolarea pereților exteriori și a soclului 10 cm; - Înlocuirea tâmplăriei; - Izolarea tavanlui din zona podului; - Montarea robinetelor termostatate; - Instalație solară a.c.m cu boiler; - Instalație de iluminat cu tehnologie Led - Înlocuirea centralei termice cu una în cogenerare mai performantă energetic.

Având în vedere că proiectul propune implementarea unor măsuri integrate de eficientizare energetică, consumul final de utilități nu va depăși per total consumul initial de energie, chiar dacă în cazul consumului de gaz natural se înregistrează o creștere. În toate cele trei cazuri (cele 3 clădiri luate în studiu) balanța energetică totală înregistrează o economie anuală pentru clădirile reabilitate., după cum urmează: A Spital Nou Balanţa energetică totală (gaz metan + energie electrică) Gaz natural - energia termică anuală consumată actual: Qac=3119930 kWh/an - energia termică anuală consumată pentru clădirea reabilitată total:Qreab = 3472411 kWh/an; Energie electrică

49http://ec.europa.eu/energy/sites/ener/files/documents/MNE(2015)52216_Monitorul_Oficial_169_bis_PNAEE_3.pdf

Page 107 of 120 Fundația TERRA Mileniul III - 30 ianuarie 2017 – STRATEGIA 2016 – 2023 CJ Sibiu

Page 108: CONSILIUL JUDEȚEAN SIBIU - cjsibiu.ro · CONSILIUL JUDEȚEAN SIBIU. STRATEGIA JUDEȚULUI SIBIU DE REDUCERE A EMISIILOR DE CO2 PENTRU PERIOADA . 2016 – 2023 . Ianuarie 2017 . Page

- energia electrică anuală consumată actual: Eac=971285 kWh - energia electrică anuală consumată pentru clădirea reabilitată total: Ereab = - 33609 kWh; Energie electrică+ gaz natural - energia anuală consumată actual: Eact=4091245 kWh - energia anuală consumată pentru clădirea reabilitată total: Ereat=3438802 kWh; - economia anuală estimată de energie consumată pentru clădirea reabilitată total: Ereat =652443 kWh; - economia anuală procentuală estimată de energie consumată pentru clădirea reabilitată total: 15,94 %; B Bloc Chirurgical Balanţa energetică totală (gaz metan + energie electrică) Gaz natural - energia termică anuală consumată actual: Qac=2001594 kWh/an - energia termică anuală consumată pentru clădirea reabilitată total: Qreab = 1701324 kWh/an; Energie electrică - energia electrică anuală consumată actual: Eac=700000 kWh - energia electrică anuală consumată pentru clădirea reabilitată total: Ereab =974915 kWh; Energie electrică+ gaz natural - energia anuală consumată actual: Eact=2701594 kWh - energia anuală consumată pentru clădirea reabilitată total: Ereat=2676239 kWh; - economia anuală estimată de energie consumată pentru clădirea reabilitată total: Ereat =25355 kWh; - economia anuală procentuală estimată de energie consumată pentru clădirea reabilitată total: 9,4 %; C Secția Dermato-Venerice Balanţa energetică totală (gaz metan + energie electrică) Gaz natural - energia termică anuală consumată actual: Qac= 383711 kWh/an - energia termică anuală consumată pentru clădirea reabilitată total: Qreab =234830 kWh/an; Energie electrică - energia electrică anuală consumată actual: Eac= 115950 kWh - energia electrică anuală consumată pentru clădirea reabilitată total: Ereab =131114 kWh; Energie electrică+ gaz natural - energia anuală consumată actual: Eact= 499661 kWh - energia anuală consumată pentru clădirea reabilitată total: Ereat=365944 kWh; - economia anuală estimată de energie consumată pentru clădirea reabilitată total: Ereat =133717 kWh; 187 Indicator de proiect (suplimentar) aferent clădirii... (de rezultat)

Valoare la începutul

implementării proiectului

Valoare la finalul implementării

proiectului

Consumul anual de energie finală în clădirea publică (din surse neregenerabile) (tep/an)

Page 108 of 120 Fundația TERRA Mileniul III - 30 ianuarie 2017 – STRATEGIA 2016 – 2023 CJ Sibiu

Page 109: CONSILIUL JUDEȚEAN SIBIU - cjsibiu.ro · CONSILIUL JUDEȚEAN SIBIU. STRATEGIA JUDEȚULUI SIBIU DE REDUCERE A EMISIILOR DE CO2 PENTRU PERIOADA . 2016 – 2023 . Ianuarie 2017 . Page

Spital Nou 313.18 152.10

Bloc Chirurgical 180.27 87.23

Secția Dermato-Venerice 565.43 235.12

Indicator de realizare (de output) Valoarea indicatorului la inceputul

implemnetarii proiectului

Valoarea indicatorului la finalul

implementării proiectului (de output)

Scăderea anuală estimată a gazelor cu efect de seră (echivalent tone de CO2)

2746.26 1297.58

Scăderea consumului anual de energie primară (kwh/an)

12312520.51 5516834.63

Indicator proiect (în funcție de ce se realizează prin proiect)

Valoarea indicatorului la inceputul

implemnetarii proiectului

Valoarea indicatorului la finalul

implementării proiectului (de output)

Consumul anual de energie primară din surse regenerabile de energie (kwh/an)

Spital Nou 0 0

Bloc Chirurgical 0 0

Secția Dermato-Venerice 0 0

Consumul anual specific de energie pentru încălzire (kwh/m2/an)

Spital Nou 197 117

Bloc Chirurgical 277 117

Secția Dermato-Venerice 395 173

Consumul total anual specific de energie (termic şi electric) (kwh/m2/an)

Spital Nou 293 142

Bloc Chirurgical 429 208

Secția Dermato-Venerice 528 220

Numărul clădirilor cu o clasificare mai bună a consumului de energie

0 3

Page 109 of 120 Fundația TERRA Mileniul III - 30 ianuarie 2017 – STRATEGIA 2016 – 2023 CJ Sibiu

Page 110: CONSILIUL JUDEȚEAN SIBIU - cjsibiu.ro · CONSILIUL JUDEȚEAN SIBIU. STRATEGIA JUDEȚULUI SIBIU DE REDUCERE A EMISIILOR DE CO2 PENTRU PERIOADA . 2016 – 2023 . Ianuarie 2017 . Page

8. Fișă proiect: Reabilitarea termică a unor clădiri din cadrul Spitalului de Pneumoftiziologie Sibiu

Descriere situație actuală: Spitalul de Pneumoftiziologie Sibiu este o unitate sanitară cu paturi de utilitate publică, cu personalitate juridică care se organizează și funcționează în conformitate cu prevederile Legii nr.95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, cu modificarile și completarile ulterioare, sub autoritatea Consiliului Județean Sibiu, în baza Hotararii Consiliului Județean Sibiu nr. 93/2010. Clădirile ce urmează a fi reabilitate în cadrul proiectului sunt:

- Pavilion administrativ; - Pavilion II - Dispensar TBC.

1. Pavilion administrativ compus din: -la subsol.- 2 holuri; hol cu casa scării, debara, 2 magazii, arhivă, 2 vestiare; -la parter – 2 farmacii, oficiu, wc, baie, grup sanitar, 3 holuri, hpl cu casa scarii, 3 saloane, cabinet asistente, cabinet medici, sala de tratamente, bucătărie, sala de mese; 2 debarale, sala de așteptare si terasa; - la etaj – 3 holuri, hol cu casa scării, camera de gardă, baie, debara. Suprafața construită este de 363 mp. 2. Pavilionul 2 Deservește 75 paturi, un laborator explorări funcționale, un laborator bronholog. Suprafața totală a clădirii este de 1260.mp Construcția este din cărămidă cu subsol, parter, si etaj. Sarpanta este din lemn acoperită cu țțiglă. S-au executat reparatii capitale, în urma obținerii autorizației de construire nr. 235/30.03.1999 ( acestea fiind incepute in anul 1999 si terminate in anul 2001). Totodată s-a schimbat sistemul de încălzire de la sobe cu gaz, la încălzire centrală, energia termică fiind asigurată printr-un cazan tip VIADRUS. 3. Dispensar TBC Dispensar S+P+E compus din: -la subsol – hol cu casa scării, 2 scări acces subsol, 1 centrală termica, 2 magazii, 13 spații arhivă, -la parter – 2 holuri cu casa scării, 3 holuri, birou statistică, birou internări, grup sanitar, cabinet M.R.F., 2 cabinet aparatură M.R.F., vestiar femei, vestiar barbați, 2 wc, cabinet izolator, cabinet tratament,cabinet medical; -la etaj – hol cu casa scării, săli de așteptare, săli de tratamente, cabinet consultații, sala de ședințe, vestiar.

Page 110 of 120 Fundația TERRA Mileniul III - 30 ianuarie 2017 – STRATEGIA 2016 – 2023 CJ Sibiu

Page 111: CONSILIUL JUDEȚEAN SIBIU - cjsibiu.ro · CONSILIUL JUDEȚEAN SIBIU. STRATEGIA JUDEȚULUI SIBIU DE REDUCERE A EMISIILOR DE CO2 PENTRU PERIOADA . 2016 – 2023 . Ianuarie 2017 . Page

Construcția este din cărămidă cu planșeele din beton la parter și din grinzi de lemn și caramidă la etaj. Șarpanta este din lemn acopertă cu țiglă. Ferestrele sunt din lemn și necesită înlocuirea cu tâmplărie nouă. Obiectivul proiectului: Creșterea eficienței energetice în cele 3 clădiri ale Spitalului de Pneumoftiziologie Sibiu Proiectul propus se încadrează în următoarele priorități strategice: La nivel central:

1. Strategia națională privind schimbările climatice și creșterea economică bazată pe emisii reduse

de carbon pentru perioada 2016-2020 și a Planului de Acțiune50 - HG 739/2016 – Capitolul Energie Obiectiv strategic 1.Reducerea intensității emisiilor CO2 aferente activităţilor energetice Intensitatea emisiilor de CO2 ale mixului energetic actual în România depăşeşte nivelul mediu al țărilor UE28 și ar putea fi redus semnificativ în comparație cu statele membre cu cea mai scăzută intensitate a emisiilor de CO2, precum Suedia, Franța și Finlanda. Acest lucru va necesita investiții susţinute în aprovizionarea cu energie din surse regenerabile și cu emisii reduse de dioxid de carbon, viabile din punct de vedere economic, tehnologii cu înaltă eficiență și cu emisii reduse de carbon, precum și în infrastructura de transport, distribuție și stocare a energiei, care va putea asigura în mod eficient, durabil şi consecvent utilizatorilor finali un mix energetic cu emisii mai scăzute de dioxid de carbon.

2. Planul Național de Acțiune privind Eficiența Energetică (PNAEE)51 - HG 122/2015 Anexa B – Strategia de mobilizarea investițiilor în renovarea fondului de clădiri rezidențiale și comerciale, atât publice cât și private, existente la nivel național.

La nivel județean: 3. Strategia de reducere a emisiilor de CO2 la nivelul județului Sibiu 2016 – 2023, la

Obiectivul 1 Îmbunătățirea eficienței energetice în clădiri – Măsura M 1.2 – Reabilitarea termică a clădirilor publice aparținând CJS

Au fost stabilite măsuri pentru toate tipurile de clădiri de la nivelul judetului: Clădiri publice (sediile institutiilor publice, spitale aflate in subordine, școli, grădinițe, sedii sociale, centre/baze sportive şi de agrement, etc.); cele pentru care autoritatile publice pot interveni în vederea îmbunătățirii performanței energetice, atât prin lucrări de reabilitare termică, cât şi prin lucrări de modernizare a instalațiilor de producere şi consum al energiei termice şi de instalare a unor sisteme de automatizare a echipamentelor de utilizare a energiei electrice/termice. Interventiile au de asemenea si scopul de a le transforma pe acestea în clădiri exemplare din punct de vedere al eficienței energetice şi al utilizării surselor regenerabile de energie; Intervenția propusă: Au fost propuse următoarele intervenții: Pavilionul Administrativ -Termoizolarea pereților cu tencuială termoizolantă -Termoizolarea planșeului cu polistiren extrudat

50 http://mmediu.ro/categorie/strategia-cresc/117 51http://ec.europa.eu/energy/sites/ener/files/documents/MNE(2015)52216_Monitorul_Oficial_169_bis_PNAEE_3.pdf

Page 111 of 120 Fundația TERRA Mileniul III - 30 ianuarie 2017 – STRATEGIA 2016 – 2023 CJ Sibiu

Page 112: CONSILIUL JUDEȚEAN SIBIU - cjsibiu.ro · CONSILIUL JUDEȚEAN SIBIU. STRATEGIA JUDEȚULUI SIBIU DE REDUCERE A EMISIILOR DE CO2 PENTRU PERIOADA . 2016 – 2023 . Ianuarie 2017 . Page

-Termoizolarea planșeului subsol cu polistiren expandat -Înființare instalație de încălzire -Înlocuire tâmplărie -Reparații tencuieli Pavilionul II. -Termoizolarea pereților cu tencuială termoizolantă -Termoizolarea planșeului cu polistiren extrudat -Termoizolarea planșeului subsol cu polistiren expandat -Eficientizare și completare instalatie de încălzire -Reparații tencuieli Dispensar TBC -Termoizolarea pereților cu tencuială termoizolantă -Termoizolarea planșeului cu polistiren extrudat -Termoizolarea planșeului subsol cu olistiren expandat -Reglare instalație de încălzire -Înlocuire tâmplărie -Reparații tencuieli Echiparea cu o centrală termică nouă. Indicator de proiect (suplimentar) aferent clădirii... (de rezultat)

Valoare la începutul

implementării proiectului

Valoare la finalul implementării

proiectului

Consumul anual de energie finală în clădirea publică (din surse neregenerabile) (tep/an)

Pavilionul Administrativ 10.18 5.03

Pavilionul II 26.90 18.85

Dispensar TBC 9.68 4.39

Indicator de realizare (de output) Valoarea indicatorului la inceputul

implemnetarii proiectului

Valoarea indicatorului la finalul

implementării proiectului (de output)

Scăderea anuală estimată a gazelor cu efect de seră (echivalent tone de CO2)

101.37 60.59

Scăderea consumului anual de energie primară (kwh/an)

543798.43 328689.6192

Indicator proiect (în funcție de ce se realizează prin proiect)

Valoarea indicatorului la inceputul

implemnetarii proiectului

Valoarea indicatorului la finalul

implementării proiectului (de output)

Consumul anual de energie primară din surse regenerabile de energie (kwh/an)

Pavilionul Administrativ 0 0

Page 112 of 120 Fundația TERRA Mileniul III - 30 ianuarie 2017 – STRATEGIA 2016 – 2023 CJ Sibiu

Page 113: CONSILIUL JUDEȚEAN SIBIU - cjsibiu.ro · CONSILIUL JUDEȚEAN SIBIU. STRATEGIA JUDEȚULUI SIBIU DE REDUCERE A EMISIILOR DE CO2 PENTRU PERIOADA . 2016 – 2023 . Ianuarie 2017 . Page

Pavilionul II 0 0

Dispensar TBC 0 0

Consumul anual specific de energie pentru încălzire (kwh/m2/an)

Pavilionul Administrativ 116.81 45.55

Pavilionul II 190.99 75.52

Dispensar TBC 125.55 44.04

Consumul total anual specific de energie (termic şi electric) (kwh/m2/an)

Pavilionul Administrativ 166.51 82.18

Pavilionul II 439.93 308.24

Dispensar TBC 158.31 71.82

Numărul clădirilor cu o clasificare mai bună a consumului de energie

0 3

Page 113 of 120 Fundația TERRA Mileniul III - 30 ianuarie 2017 – STRATEGIA 2016 – 2023 CJ Sibiu

Page 114: CONSILIUL JUDEȚEAN SIBIU - cjsibiu.ro · CONSILIUL JUDEȚEAN SIBIU. STRATEGIA JUDEȚULUI SIBIU DE REDUCERE A EMISIILOR DE CO2 PENTRU PERIOADA . 2016 – 2023 . Ianuarie 2017 . Page

BIBLIOGRAFIE Raport anual – Starea mediului în judeţul Sibiu 2015

http://apmsb.anpm.ro/ro/rapoarte-anuale1

Institutul Național de statistică România – baza de date TEMPO http://www.insse.ro/cms/ro/content/indicatori-de-statistica-regionala-tempo

Strategia şi planul de dezvoltare a judeţului Sibiu pentru perioada 2006 – 2007 – 2013

Studiu privind evaluarea potenţialului energetic actual al surselor regenerabile de energie în Romania (solar, vânt,biomasă, microhidro, geotermie), identificarea celor mai bune locaţii pentru dezvoltarea investiţiilor în producerea de energie electrică neconvenţională - Sinteza

http://www.minind.ro/domenii_sectoare/energie/studii/potential_energetic.pdf

Comunicare a Comisiei EUROPA 2020 O strategie europeană pentru o creștere inteligentă, ecologică și favorabilă incluziunii

https://www.mae.ro/sites/default/files/file/Europa2021/Strategia_Europa_2020.pdf

Comisia Europeană http://ec.europa.eu/clima/policies/strategies/2030/index_en.htm https://ec.europa.eu/energy/en/news/commission-proposes-new-rules-consumer-centred-clean-energy-transition http://ec.europa.eu/clima/policies/strategies/2050_en

Strategia Naţională pentru Dezvoltare Durabilă la orizontul anilor 2013–2020–2030

http://www.mmediu.ro/beta/domenii/dezvoltare-durabila/strategia-nationala-a-romaniei-2013-2020-2030/

Strategia energetică a României pentru perioada 2007 - 2020 actualizată pentru perioada 2011 - 2020

http://www.minind.ro/energie/STRATEGIA_energetica_actualizata.pdf

Strategia Energetică a României 2016-2030, cu perspectiva anului 2050 http://energie.gov.ro/wp-content/uploads/2016/12/Strategia-Energetica-a-Romaniei-2016-2030_FINAL_19-decembrie-2.pdf

Planul Naţional de Acţiune în domeniul Eficienţei Energetice http://ec.europa.eu/energy/sites/ener/files/documents/MNE%282015%2952216_Monitorul_Oficial_169_bis_PNAEE_3.pdf

Planul Naţional de Acţiune în Domeniul Energiei din Surse Regenerabile (PNAER) http://www.minind.ro/pnaer/draft_PNAER_15_06_10.pdf

Master Planul General de transport al României https://onedrive.live.com/view.aspx?cid=849d1c715b5a454d&id=documents&resid=849D1C715B5A454D%2148382&app=WordPdf&authkey=AC0YX-tlczSFdS0&

EUROSTAT – Comisia de Statitică a Uniunii Europene – baza de date

http://ec.europa.eu/eurostat http://ec.europa.eu/eurostat/data/database

Page 114 of 120 Fundația TERRA Mileniul III - 30 ianuarie 2017 – STRATEGIA 2016 – 2023 CJ Sibiu

Page 115: CONSILIUL JUDEȚEAN SIBIU - cjsibiu.ro · CONSILIUL JUDEȚEAN SIBIU. STRATEGIA JUDEȚULUI SIBIU DE REDUCERE A EMISIILOR DE CO2 PENTRU PERIOADA . 2016 – 2023 . Ianuarie 2017 . Page

Institutul Național de statistică România – baza de date TEMPO http://statistici.insse.ro/shop/

Ministerul Economiei http://www.minind.ro/

TRANSELECTRICA http://www.transelectrica.ro/

NASA - National Aeronautics and Space Administration https://www.nasa.gov/

Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei ANRE http://www.anre.ro/ro/

Photovoltaic Geographical Information System (PVGIS) http://re.jrc.ec.europa.eu/pvgis/

Agentia pentru Dezvoltare Regionala Centru – ADR Centru http://www.adrcentru.ro/

INSTITUTUL NAŢIONAL DE CERCETARE - DEZVOLTARE PENTRU ENERGIE - ICEMENERG BUCUREŞTI

http://www.icemenerg.ro/ Comisia Europeană – DG Environment

http://ec.europa.eu/environment/ ISWA: The International Solid Waste Association

www.iswa.org/ JRC – Jointe Research Centre. Institute for Enegry and Transport http://re.jrc.ec.europa.eu/pvgis/cmaps/eur.htm Agentia Locală pentru Eficiență Energetică și Mediu - ALEEM Vaslui

http://www.energyvaslui.ro/index/ro/acasa/cine-suntem.htm Ministerul Economiei, Comerțului și Relațiilor cu Mediul de Afaceri

http://www.minind.ro/ Institutul Naţional de Cercetări Economice al Academiei Române http://www.studii-economice.ro/ Compania Eoliană SA http://www.companiaeoliana.ro/ European Parliament http://www.europarl.europa.eu/RegData/docs_autres_institutions/commission_europeenne/com/2011/0031/COM_COM%282011%290031_RO.pdf Revista Focus Energetic http://www.focus-energetic.ro/ Proiectul Romanian - Bulgarian joint cooperation for a long-term and sustainable development of the young human resources in the field of the renewable energy technologies, in order to overcome the socio-cultural barrier and to open common opportunities for getting a job and their employment along the cross - border area

http://www.ro-bul-ret.eu/ Proiectul european State-of-the-art of the regional bioenergy development in the Centru Region

http://www.promobio.eu/ Proiectul european Romania - State of the art of country and local situation. Innovative uses of low-temperature geothermal resources in South East Europe

http://www.geosee.eu/

Page 115 of 120 Fundația TERRA Mileniul III - 30 ianuarie 2017 – STRATEGIA 2016 – 2023 CJ Sibiu

Page 116: CONSILIUL JUDEȚEAN SIBIU - cjsibiu.ro · CONSILIUL JUDEȚEAN SIBIU. STRATEGIA JUDEȚULUI SIBIU DE REDUCERE A EMISIILOR DE CO2 PENTRU PERIOADA . 2016 – 2023 . Ianuarie 2017 . Page

Asociația Județeană de Turism Sibiu http://www.sibiu-turism.ro/Ce-vizitam-Natura-si-patrimoniu-Zona-montana-Muntii-Fagaras.aspx European Environment Agency Europe's onshore and offshore wind energy potential. An assessment of environmental and economic constraints Corneliu Bucsa si Ioan Tausan - Problematica zonelor verzi urbane si periurbane ale municipiului Sibiu

https://myrmecosromanica.files.wordpress.com/2011/12/extras-6.pdf

Page 116 of 120 Fundația TERRA Mileniul III - 30 ianuarie 2017 – STRATEGIA 2016 – 2023 CJ Sibiu

Page 117: CONSILIUL JUDEȚEAN SIBIU - cjsibiu.ro · CONSILIUL JUDEȚEAN SIBIU. STRATEGIA JUDEȚULUI SIBIU DE REDUCERE A EMISIILOR DE CO2 PENTRU PERIOADA . 2016 – 2023 . Ianuarie 2017 . Page

ANEXE

ANEXA 1 METODOLOGIE DE ELABORARE A STRATEGIEI CJ SIBIU 2016 - 2023 În cadrul procesului de elaborare a “Strategiei Județului Sibiu de reducere a emisiilor de CO2 pentru perioada 2016 - 2023”, Consiliul Județean a asigurat suport informational și sprijin logistic (anunțuri în cadrul procesului participativ, acces la baze de date județene, statistici locale, etc) prin intermediul Serviciul Managementul Proiectelor, iar echipa TERRA Mileniul III a asigurat know-how, a colectat și a prelucrat datele atât la nivel național, cât și județean și a elaborat documentele strategice. Pentru elaborarea strategiei și a planului de acțiune, s-a utilizat un mix de metode cantitative și calitative pentru analiza contextului general, a stării actuale la nivel de Consiliu Județean Sibiu și de județ, din perspectiva schimbărilor climatice și pentru conturarea obiectivelor strategice pentru perioada 2016 – 2023. Echipa TERRA Mileniul III a realizat o serie de instrumente de cercetare cantitativă și calitativă, ca:

• analiza de documente • chestionare • ghiduri de interviu

Principalele surse de date cantitative utilizate de echipa TERRA Mileniul III sunt:

• Strategii de dezvoltare și planuri de acțiuni la nivel local/ regional/ European/ internațional

• Legislația în domeniu și mecanisme de implementare la nivel local/ regional/ European/ internațional

• Baze de date și statistici Eurostat/INS • Studii, rapoarte, statistici accesibile pe site-urile instituțiilor publice la nivel local/

regional/ central • Informații din media, publicații, site-uri dedicate • Documente accesibile relevante realizate de diverse organizații în proiecte ce vizează

combaterea și adaptarea la efectele schimbărilor climatice • Surse de date administrative al Consiliului Județean Sibiu

Echipa TERRA Mileniul III a elaborat două tipuri de chestionare privind colectarea de date ce vizează clădirile din domeniul public administrate de Consiliul Județean Sibiu și transport. Principalele tipuri de date solicitate privind clădirile și respectiv transportul sunt :

- date de identificare - date tehnice - date energetice relevante - consum de energie, pe tipuri de purtatori, pentru

fiecare an, in intervalul 2005 - 2015 Consiliul Județean Sibiu a transmis, către entităţile subordonate, 58 chestionare incepând cu 17 noiembrie 2016, cu reveniri/clarificări pe parcursul a 60 zile. Au fost completate 32 chestionare și au fost transmise pentru prelucrare în perioada 6 decembrie 2016 – 18 ianuarie 2017; datele au fost centralizate şi prelucrate de către consultant utilizându-se

Page 117 of 120 Fundația TERRA Mileniul III - 30 ianuarie 2017 – STRATEGIA 2016 – 2023 CJ Sibiu

Page 118: CONSILIUL JUDEȚEAN SIBIU - cjsibiu.ro · CONSILIUL JUDEȚEAN SIBIU. STRATEGIA JUDEȚULUI SIBIU DE REDUCERE A EMISIILOR DE CO2 PENTRU PERIOADA . 2016 – 2023 . Ianuarie 2017 . Page

parţial instrumente standard pentru calcul tabular şi parţial instrumente specializate create inhouse, obţinându-se, astfel, estimări ale consumurilor de energie, pe tipuri de purtatori. Pe baza acestor estimări, au fost facute şi estimări ale emisiilor de gaze cu efect de seră (CO2), utilizându-se, pentru energia electrică, factorii de emisie publicaţi de către Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), iar pentru combustibilii de diverse tipuri, factorii de emisie publicaţi in Ghidurile specifice ale Convenţiei Primarilor Principalele date calitative reprezintă opinii colectate din 10 interviuri organizate față în față, realizate în perioada 2 noiembrie 2016 – 17 ianuarie 2017, care au vizat următoarele grupuri țintă:

• 7 interviuri cu reprezentanți ai Serviciul Managementul Proiectelor din cadrul Direcției Strategii Proiecte

• 2 interviuri cu reprezentanți Asociației de Dezvoltare Intercomunitară – ADI Sibiu • 1 interviu cu reprezentantul CJ Sibiu privind serviciul de transport public judeţean de

persoane În perioada 1 februarie – 2 martie 2017 a avut loc consultarea publică, înregistrându-se următoarele rezultate…

Page 118 of 120 Fundația TERRA Mileniul III - 30 ianuarie 2017 – STRATEGIA 2016 – 2023 CJ Sibiu

Page 119: CONSILIUL JUDEȚEAN SIBIU - cjsibiu.ro · CONSILIUL JUDEȚEAN SIBIU. STRATEGIA JUDEȚULUI SIBIU DE REDUCERE A EMISIILOR DE CO2 PENTRU PERIOADA . 2016 – 2023 . Ianuarie 2017 . Page

ANEXA 2 – LISTĂ CLĂDIRI CJ SIBIU

DENUMIRE CLADIRE Date accesibile consum

energie (an) CJ SIBIU

Biblioteca Medicală NU Centrul Militar Județean NU Clădire str. Băii nr. 10 Sibiu NU Sediul Consiliului Județean Sibiu NU Direcția Fitosanitară NU ISU Sibiu – Pct. comandă Prot Civilă – LS502 NU Castelul Thobias NU Dir. Vămilor NU Teatrul Gong NU Sistemul de Gospodărire a Apelor Sibiu NU Teren Șura Mică – stație sortare și compost NU Ambulanță Sibiu NU RA AEROPORTUL INTERNAȚIONAL SIBIU NU SERVICIUL PUBLIC SALVAMONT SIBIU NU DIRECȚIA DE EVIDENȚĂ A POPULAȚIEI SIBIU NU

FILARMONICA DE STAT SIBIU 2005 - 2016 - clădiri

(2007 - 2016 - transport) SALA POLIVALENTĂ TRANSILVANIA SIBIU NU CJCPCT JUNII SIBIULUI NU UNITATEA DE ASISTENȚĂ MEDICO – SOCIALĂ SIBIU 2005 - 2015 UNITATEA DE ASISTENȚĂ MEDICO – SOCIALĂ SĂLIȘTE 2009 - 2015

BIBLIOTECA JUDEȚEANĂ ASTRA SIBIU 2016 - cladiri

(2012 - 2016 - transport) CNM ASTRA SIBIU NU DGASPC SIBIU 2006 - 2015 C.S.E.I. DUMBRĂVENI 2005 - 2015 C.S.E.I. TURNU ROȘU 2013 - 2015 C.S.E.I. MEDIAȘ 2005 - 2015 C.S.E.I. NR 1 SIBIU

C.S.E.I. NR 2 SIBIU 2005 - 2015 CIA BIERTAN 2007 - 2015 CIA AGNITA 2012 - 2015 CITO MEDIAȘ 2009* - 2015 CRRPH DUMBRĂVENI 2009 - 2015 CITO DUMBRĂVENI 2012 - 2015 CRRPH CISNĂDIE 2013 - 2015 CRRPH TĂLMACIU I 2005 - 2015 CRRPH TĂLMACIU II 2009 - 2015 CRRPH MEDIAȘ 2011 - 2015

Page 119 of 120 Fundația TERRA Mileniul III - 30 ianuarie 2017 – STRATEGIA 2016 – 2023 CJ Sibiu

Page 120: CONSILIUL JUDEȚEAN SIBIU - cjsibiu.ro · CONSILIUL JUDEȚEAN SIBIU. STRATEGIA JUDEȚULUI SIBIU DE REDUCERE A EMISIILOR DE CO2 PENTRU PERIOADA . 2016 – 2023 . Ianuarie 2017 . Page

CRR RÂU VADULUI 2005 - 2010 CIA “EPISCOP N. POPOVICIU” BIERTAN 2007 - 2015 CENTRUL DE PLASAMENT TURNU ROȘU 2013 - 2015 COMPLEXUL DE SERVICII SIBIU NU COMPLEXUL DE SERVICII PRICHINDELUL SIBIU 2013 - 2015 CP SPERANȚA SIBIU 2005 - 2015 CENTRUL DE PLASAMENT ORLAT 2013 - 2015 CS SF. ANDREI MEDIAȘ NU CP AGÂRBICIU 2014 - 2016 SPITALUL DE PNEUMOFTIOLOGIE 2005 - 2015 SPITALUL DE PSIHIATRIE “GHE. PREDA” SIBIU 2012 - 2015 SPITALUL DE PSIHIATRIE “GHE. PREDA” SIBIU - BOITA 2012 - 2015 SPITALUL CLINIC JUDEȚEAN SIBIU 2010 - 2015

Page 120 of 120 Fundația TERRA Mileniul III - 30 ianuarie 2017 – STRATEGIA 2016 – 2023 CJ Sibiu