Cei Trei Mari Cronicari

Cei trei mari cronicari

Grigore Ureche

Miron Costin

Ion Neculce

Grigore Ureche(1590-1647)• “Cronica lui Ureche ne da o

destul de cuprinzatoare idee asupra trasaturilor caracteristice umanismului romanesc incipient.In scrierea lui Ureche intalnim patriotismul local,modolvenesc,cu noua conceptie moderna in plin proces de elaborare:a unitatii de origine,de neam si de limba a locuitorilor celor trei Tari Romane.”

Valori nationale• Scriind despre niste vremuri

de ,,multa neingaduinta si mare zarva”, cand pe om ,,norocul lui cel prostu iarasi il lasa la zminteala” si cand arata ,,lucruri omenesti catu sunt de fragede si neadevarate”,Ureche nu face doar o simpla compilatie de izvoare.Marele vornic impune un punct de vedere; si atunci cand mediteaza la oranduiala lumii in care toate sunt tocmite,dar si atunci cand,stiind toate acestea,afirma ca ,,nu avem nimica pre lume fara numai lucruri bune”.

• Ureche arata pentru prima data ca in limba romana au patruns cuvinte nu numai de la slavi,ci si de la alte popoare:,,Asijderea si de la frinci,noi zicem cal,ei zic caval; de la greci straste,ei zic stafas; de la lesi prag,ei zic prog; de la sarbi caracatita si altele multe ca acestea din toate limbile,carele nu le putem sa le insemnam pe toate.”Incheierea acestui citat dovedeste ca Ureche facuse un examen mai larg si ca avea probabil exemple mai multe,dar n-a considerat necesar sa le introduca pe toate.

Idei lingvistice

• “Este de ajuns sa ne referim la celebrul portret a lui Stefan cel Mare,dat ca exemplu ce concizie si precizie de nuante,in toate istoriile literare.Modelul clasic al acestui portret este,cu siguranta, vestitul portret al lui Hannibal,facut de Titu-Liviu.In cateva linii simple,Ureche a prins efigia lui Stefan,dupa cum istoricul roman a gravat figura marelui pun.El simte nevoia de a contur propriu portretelor sale,ce nu sunt fizice sau anecdotice,ci tin de caracterologia istorica”

Arta portretului

• Grigore Ureche a fost un om de mare cultura.Cunostiintele acumulate,scoase din izvoare,au devenit elemente vii si bine asimilate.De aici a rezultat echilibrul,rar,al cronicii sale sub toate aspectele ei:date esentiale,expunere,stil.Stilul sau nu este unul stiintific,incapabil sa incalzeasca materia,ci stilul cu putere de a invia datele moarte.Pentru vremea aceea,impaca,asadar,cerintele istorice cu cele literare.”

Stilul

• Costin este ceea ce se numeste un om clasic,care traieste acut sentimentul labilitatii si precaritatii.Tragismul cronicarului proclama valorile vietii,ridicand protestul sau impotriva,,cumplitelor vremi de acmu”,dar afirmand idealul altora in care,,pe langa alte trebi sa aibi vreme si cu cetitul cartilor a face iscusita zabava.”

Miron Costin(1633-1691)

• Continuand cronica Moldovei eroice a lui Grigore Ureche,Costin este cronicarul unei epoci de declin politic,declin caruia ii va da(spre deosebire de urmasul sau,Neculce)semnificatia unui proces tragic.Letopisetul Tarii Moldovei e un inventar necrutator al intamplarilor tragice care pornesc toate,de la unul si acelasi pacat,denumit traditional<pofta> sau <zavistie>,dar pe care noi il vom numi hybris,pentru ca acesta este de fapt,sensul,,poftei”in gandirea lui Costin si pentru ca termenul grec pune in evidenta si motiveaza structura tragica a universului costinian.

Etic si istoric

• Costin a reusit-pentru doua veacuri-sa toarne in tipare noi constiinta de sine a poporului roman.Aduce orizonturile istoriografiei romanesti la nivelul istoriografiei umaniste din strainatate si insereaza datele pe firul unei istorii nationale,facand apoi din ea temelia constiintei nationale a unui popor intreg.El este primul istoric care incearca sa intrevada vicisitudinile acestei latinitati de-a lungul vremurilor si formuleaza teoria,,retragerii in munti”din fata valurilor barbare,teorie eronata,dar in vigoare pana aproape de timpul nostru.

Constiinta nationala

• Adevarata contributie a lui Costin la scrisul romanesc este sintaxa.Cunoscator al frazei latine,el a desfasurat-o in moldoveneste in spiritul si cu ajutorul limbii noastre,pastrandu-I toate registrele si toate fluierele.Cu el sintaxa literara apare inceputa si cu desavarsire incheiata,in stare de a exprima orice gand.(,,Dupa Dragos Voda au statut domn fiul sau,Sas Voda,si au domnit patru ani,si s-au savarsit si au ramas domn fiu-sau,Latco Voda,si au domnit opt ani.”).Combinand coordonarea vorbirii orale cu subordonarea frazei latine,Miron creeaza un corp sintactic cu fraze inegale,asemenea unei melodii.”

Sintaxa literara

• Neculce orienteaza literatura culta de la primii ei pasi spre foclor.El intra pe poarta legendei,a istoriei populare si prelucreaza substanta folclorica in prima sa actiune de culegere,sub numele de O sama de cuvinte.Prin cronica lui Neculce,literatura culta se naste fara orgoliul de a se separa net de folclor.

Ion Neculce (1672-1745)

• Neculce construieste expresia in spiritul cel mai natural al limbii,de aceea,deosebirea de limba vie,vorbita,a poporului ramane aproape imperceptibila.Imaginea literara nu este cautata,se identifica cu normalul din viata si natura.

• Nu mai e nevoie sa aratam cat datoreaza poporului limba idiomatica a cronicarului.Chiar ,,metoda” de lucru a lui Neculce e populara; el povesteste ceea ce e inscris in inima sa.

Influente folclorice

• Neculce revela si impune totodata literaturii romane expresivitatea impinsa pana la magie a limbii,o inalta estetica a exprimarii.Frazele lui ne procura adeseori,dincolo de intelesurile nu odata comune,extraordinare placeri fonice.Le citim si le recitim,ni le evocam intr-o consternata vraja.

Magia limbii

• Neculce,spre deosebire de Ureche,schiteaza istoria vietii unui om,reconstituie antecedente,pentru ca in anumite cazuri sa-si imagineze personajul in ipostaze viitoare,probabile.Portretul lui Neculce se structureaza intr-un mod particular,punctand momente in evolutia oamenilor.Lui Neculce ii sunt specifice portretele-biografii.

• Urmarind oamenii in evolutie,in schimbarile pe care le sufera in momente diferite din viata lor,cronicarul are posibilitatea sa evidentieze ceea este in permanenta si ce e accidental in fizionomia morala a acestora.

Tehnica portretului

Cei trei mari cronicari sustin prin intermediul lucrarilor lor ca limba romana este urmasa limbii latine. Se considera ca cronicarii au avut o mare contributie la tot ceea ce tine de poporul roman si intemeierea sa.„Intemeierea reprezinta pentru o comunitate ceea ce este certificatul de nastere pentru un individ.”

AUTOR : LUPU MARIA