Top Banner

of 70

Capitol Ul

Mar 01, 2016

ReportDownload

Documents

ERGONOMIA

Capitolul I PROIECTAREA ERGONOMICA A SPATIULUI DE ACTIUNE AL SOFERULUI

CapitolulI PROIECTAREA ERGONOMICA A SPATIULUI DE ACTIUNE AL SOFERULUI

www.scritub.com

ELEMENTE DE ERGONOMIE1. Continutul ergonomiei1.1 Ergonomia - stiinta interdisciplinaraPe masura dezvoltarii fortelor de productie, omul fiind elementul hotarator in cadrul acestora, a aparut necesara - in special in conditiile tehnicii moderne - efectuarea de studii si cercetari referitoare la munca, avand ca scop mentinerea la un nivel cat mai inalt a starii fizice si psihice a acestuia, pentru a-l face sa poata raspunde in mod corespunzator cerintelor impuse de introducerea progresului tehnic.Alaturi de progresul tehnic, care a determinat schimbari fundamentale in munca omeneasca, un rol deosebit in dezvoltarea acestor studii si cercetari a avut evolutia conceptiei omului despre munca si viata si in general, evolutia stiintelor care au ca obiect munca.Astfel, progresul tehnic materializat prin introducerea pe scara din ce in ce mai larga a mecanizarii si automatizarii proceselor, a condus la schimbarea raportului intre munca fizica si cea intelectuala, in sensul ca executantul devine tot mai mult un operator si un conducator al procesului.Pe de alta parte, echipamentele/instalatiile devin tot mai complexe, mai scumpe, se uzeaza moral mai rapid si au astfel o viata mai scurta in productie decat executantul. De aceea, devine necesara concentrarea preocuparilor asupra omului, in sensul adaptarii lui la cerintele acestora, sub aspectul cunostintelor profesionale si al cerintelor fiziologice si psihologice necesare unei deserviri eficiente, precum si al adaptarii echipamentelor/instalatiilor la caracteristicile biologice si psihologice ale omului, pentru a solicita din partea acestuia un minimum de efort si pentru a asigura functionarea lor cu randament maxim si inlaturarea eventualelor pagube/accidente care ar putea fi destul de costisitoare.Totodata, oamenii au devenit mai exigenti in ce priveste confortul, conditiile de viata si de munca, solicitand spatii luminoase si bine aerisite, echipamente care sa le usureze munca, transporturi mai confortabile, locuinte mai bune etc.Realizarea acestor deziderate a dus la dezvoltarea stiintelor care studiaza diferitele laturi ale muncii omenesti si anume igiena si securitatea muncii, fiziologia muncii, psihologia muncii, economia muncii, precum si organizarea muncii, careia ii revine rolul de a sintetiza rezultatele cercetarilor specialistilor din toate celelalte domenii, precum si optimizarea relatiilor om-munca-mediu.Complexitatea masinilor si a proceselor de productie a determinat insa din ce in ce mai multe situatii in care specialistii care studiau diferitele laturi ale muncii omenesti sa nu mai poata rezolva singuri intreaga gama de probleme ridicate de cerintele practice ale dezvoltarii productiei si au impus necesitatea conlucrarii lor in grup pentru a gasi solutiile cele mai eficiente.Necesitatea conlucrarii in grup a specialistilor a condus la aparitia unei noi discipline, respectiv a unei noi stiinte - denumita ergonomie - care studiaza munca sub toate aspectele ei, inmanunchind intr-un tot unitar toate disciplinele si stiintele care aveau preocupari unilaterale in acest domeniu.Ergonomia a fost definita ca o stiinta interdisciplinara care urmareste realizarea unor raporturi optime intre om - mijloc de munca - mediu (fizic si social), cu efecte deosebite in ce priveste cresterea productivitatii muncii si imbunatatirea conditiilor de munca ale omului. Ea nu se confunda insa cu nici una din stiintele care participa la definirea ei, nu se substituie acestora si nici nu le prejudiciaza, ci, dimpotriva, prin conceptia sa, creeaza premisele valorificarii datelor din stiintele respective, in scopul optimizarii raporturilor dintre om si munca sa.Ergonomia nu constituie deci monopolul biologului, antropologului, psihologului, sociologului, inginerului, economistului sau organizatorului, ci cu ea se face apel la acesti specialisti pentru a furniza organizatorului maximum de informatii privind posibilitatile optime ale omului de a se integra in procesul de munca. (fig 1.1.)Etimologic, denumirea de "ergonomie" provine din doua cuvinte de origine greaca: "ergon" - care inseamna munca, putere, forta - si "nomos" care inseamna stiinta, teorie, lege, regula. Deci, ergonomia este considerata ca "stiinta muncii", avand ca obiect de studiu relatia "om-munca", sintetizand/coreland datele tuturor stiintelor disciplinelor preocupate de acest domeniu, formuland principii, reguli proprii indeosebi cu caracter aplicativ, care sa asigure adaptarea reciproca dintre om si munca sa.Ea este o stiinta multidisciplinara prin metode, unitara prin obiectivul sau care il constituie optimizarea relatiei om-munca, prin adaptarea muncii la om, a omului la meseria sa, in scopul cresterii continue accentuate a productivitatii muncii in conditiile unui consum rational de energie umana.

Ergonomia foloseste in mod integrat cunostintele disciplinelor stiintelor bio-psiho-medicale (fiziologia, psihologia, ecologia, antropologia, biomecanica, mecanica muncii, igiena, etc.), tehnico-economice (stiinta conducerii, studiul muncii, estetica industriala, ingineria tehnologica, economia industriei, cibernetica, ingineria constructiilor de masini, tehnica securitatii muncii, etc.), sociala (sociologia muncii), toate vizandmentinerea indelungata la nivel optim a capacitatii de munca, a promovarii starii de sanatate a omului.In figura 1.1 sunt prezentate sintetic principalele discipline/stiinte la care apeleaza ergonomia care ii confera caracterul de multidisciplinaritate/interdisciplinaritate.Datorita acestui caracter, avand in vedere complexitatea functiilor umane marea diversitate a activitatilor de munca, cercetarile ergonomice, aplicative fundamentale, presupun de regula munca in echipa, in care, functie de natura importanta problemelor ce se ivesc se recomanda sa participe inginerul, fiziologul (sau medicul de medicina naturii), psihologul, economistul, sociologul, etc.

Datele obtinute in urma cercetarilor fundamentale in diverse domenii de activitate (prezentate sub forma de tabele, diagrame, standarde, etc.) sunt utilizate in proiectarea/corectarea ergonomica a unor situatii (conditii) de munca existente.

Existenta diferitelor ramuri ale ergonomiei (ergonomia informationala, topoergonomia, bioergonomia, ergonomia activitatilor, ergonomia aerospatiala, ergonomia urbanistica, ergonomia scolara, ergonomia recuperarii handicapatilor mentali fizici, ergonomia casnica) este dictat tocmai de diversitatea mare a situatiilor de munca in care ergonomia intervine.

1.2. Scurt istoricIn SUA, ergonomia a aparut ca disciplina dupa cel de-al Doilea Razboi Mondial. Aparusera multe probleme in folosirea echipamentelor sofisticate precum avioane, radare, sonare si tancuri. Uneori aceste probleme au cauzat erori umane cu consecinte grave. De exemplu, in timpul razboiului din Coreea, mai multi piloti au fost ucisi in timpul antrenamentelor decat in lupta (Nichols, 1976). Aceasta constatare a avut ca urmare cresterea interesului pentru crearea unor sisteme de control si afisaj in avioane. De aceea, informatiile disponibile in manuale despre factori umani sunt in mare parte influentate de aplicatiile militare in domeniul ergonomiei.

Unele agentii federale au sponsorizat cercetari ale aplicatiilor civile: Administratia Federala a Autostrazilor (design-ul autostrazilor si a indicatoarelor rutiere), NASA (capacitate si limitare umana in spatiu, design-ul statiilor spatiale), Administratia Nationala a Autostrazilor pentru Siguranta Traficului (design-ul masinilor, efectele drogurilor si a alcoolului in timpul condusului), Comisia Nucleara (planuri necesare pentru centrale nucleare), Administratia Federala a Aviatiei (siguranta aviatiei).

In SUA, aplicatiile in in domeniul civil sunt destul de recente. Eastman-Kodak in Rochester, New York, a fost probabil prima companie care a implementat un program substantial in jurul anului 1965. La IBM, interesul in ergonomie a inceput in jurul anului 1980. La acea vreme, IBM avea numerosi experti in domeniul factorilor umani, majoritatea lucrand insa la proiectarea produselor destinate consumatorilor. Recent, acestia si-au indreptat interesul spre calculatoare si programe.

In Europa, ergonomia este foarte bine implementata in special in Anglia, Franta, Germania, Olanda, Italia si tarile scandinave. In fosta URSS, la fel ca in SUA, interesul a fost concentrat pe activitatile Departamentului de Aparare. Au fost putine aplicatii in domeniul civil, dar interesul creste rapid.

Inca din Epoca de piatra omul a creat unelte necesare diferitelor operatii (Drillis, 1963). In timpul Revolutiei Industriale s-a incercat aplicarea unui concept prin care operatorul uman sa primeasca sarcini interesante si sa fie lasata masina sa execute operatiile repetitive (Rosenbrock, 1983). La inceputul secolului 20, Frederick Taylor a introdus studiul "stiintific" al muncii. Acesta a fost urmat de catre Frank si Lillian Gilbreth care au dezvoltat studiul timp-miscare si conceptul de a imparti munci obisnuite in microelemente numite "therbligs" (Konz, 1990).

Abia in anii '50 ergonomia a devenit o disciplina independenta. In Anglia, Societatea Dezvoltarii Ergonomice a fost infiintata in 1950. In SUA, Societatea Factorului Uman a fost infiintata in 1957. In 1961 a avut loc prima intalnire a Asociatiei Ergonomice Internationale tinuta la Stockholm, Suedia (Chapanis,1990). In prezent asociatia are aproximativ 15000 de ergonomisti din 40 de tari.

Ergonomia se practica atat in faza de proiectare si poarta numele deergonomie de conceptie, cat si in faza de realizare a acestora -ergonomia de corectare.

Accentul trebuie, insa, pus pe aplicarea in faza de proiectare, corectarea ulterioara fiind mai costisitoare. Tot datorita faptului ca proiectan

Welcome message from author
This document is posted to help you gain knowledge. Please leave a comment to let me know what you think about it! Share it to your friends and learn new things together.