Capitol 2

CAPITOLUL I

PAGE UNIVERSITATEA OVIDIUS CONSTANA

FACULTATEA DE INGINERIE MECANIC

SECTIA STUDENT:

PAG.

CAPITOLUL II

GENERALITI DESPRE MANDRINARE

2.1. TERMINOLOGIE. DEFINIII. CLASIFICRI

Prin element (organ) se nelege oricare parte unitar constructiv a unui ntreg complex. Elementul de main sau de utilaj este acea parte component simpl ( dorn, rol, caset, urub, pan) a mandrinelor, dispozitivelor aparatelor, utilajelor, instalaiilor i agregatelor, n general, care prin felul construciei i prin modul de funcionare poate fi calculat i de sine stttor, independent.

Ansamblul de cel puin doua elemente care sunt n interdependen, constituind un ntreg organizat se numete sistem.

Mandrinele, instalaiile i agregatele de mandrinare mecanic sunt sisteme tehnice unitare destinate, pentru acela scop , i anume mbinrii prin mandrinare a elementelor de tip ET (element tubular) i PT ( placa tubular).

Mandrina mecanic avnd att elemente conductoare ct i conduse, poate fi numit mecanism.

Sistemele de elemente care constituie un tot unitar, folosit n scopul observrii, msurrii sau controlrii anumitor mrimi indicatoare se numesc instrumente. Mandrinele mecanice nu se pot numi instrumente, ins mijloacele i sistemele de urmrire, cu sau fara limitare a gradului de mandrinare H, momentului cuplului de mandrinare M, diametrul interior dl- dl` constituie instrumentele mandrinrii mecanice.

n practica mandrinrii mecanice se folosesc att maini de for (motoare pneumatice, motoare electrice de diferite tipuri), ct i maini de lucru (mandrine de diferite tipuri, maini de prelucrare mecanic a orificiilor PT i a capetelor ET).

Grupul mandrina mecanic motor de acionare constituie un agregat de mandrinare.

Obiectul mandrinrii mecanice l constituie aparatele tehnologice i termomecanice de diferite tipuri, procesul mandrinrii implicnd utilizarea unei game ntregi de aparatur, dar aceasta nu poate justifica ncadrarea greit a mandrinelor mecanice n clasa aparatelor.

Instalaiile de mandrinare mecanice includ mandrinele propriu zise, mecanismele reductoare de turaie, instrumentele i aparatura de mandrinare, spaiile sau platformele de lucru corespunztoare.

Utilajul de mandrinare mecanic este un utilaj tehnologic n primul rnd, i un utilaj de laborator sau de cercetare n al doilea rnd.

Dup rolul i importana sa n procesul de mandrinare mecanic, utilajul n discuie este un utilaj direct productiv.

2.2. PRINCIPALELE TIPURI DE MANDRINE

Din punct de vedere al modalitatii cum se realizeaz avansul longitudinal al dornului, respectiv conform criteriului avansului, mandrinele mecanice sunt de doua tipuri:

1. mandrine cu avans discontinuu, intermitent realizat manual prin intermediul unui urub de avans care se utilizeaz din ce in ce mai rar si numai pentru executarea ocazionala a unor mandrinri nepretenioase;

2. mandrinarea cu avans continuu, uniform, realizat automat prin nsasi concepia lor constructiv, care n prezent, se utilizeaz preferenial si in mod universal.

Fig 2.1.Mandrina cu avans manual

1.rola cu mandrinare; 2. buca opritoare; 3. piulia urubului- buca de avans longitudinal; 4. dornul mandrinei; 5. coada dornului; 6. inelul de fixare; 7. caseta mandrinei; 8. elementul de tip PT; 9. elementul tubular care se mandrineaz

Din punct de vedere al direciei in care se materializeaz avansul dornului, respectiv conform criteriului de direcie de mandrinare, mandrinele mecanice sunt de doua tipuri constructive:

1.mandrine standard sau universale, la care avansul longitudinal activ al dornului se execut nainte spre posteriorul elementelor tip PT;

Fig.2.2. Mandrina standard

1. dornul mandrinei; 2. caseta prelungita si filetata; 3. role de mandrinare; 4. piulia de reinere; 5. buca de oprire rezemare; 6. rulmentul axial cu bile; 7. buce de reglare; 8. inelul de sigurana

2. mandrine rectractive la care avansul longitudinal activ al dornului se executa napoi spre frontalul elementelor PT.

Dup destinaia lor (criteriul practic) mandrinele sunt:

1. mandrine cu autoavans, pentru condensatoare, aparate de schimb de cldura, rcitoare de aer care la rndul lor pot fi:

a) cu sau fara buca de reglare, realizate n diferite serii dimensionale, cu role lungi, reglarea privind obinerea unei anumite adncimi de mandrinare;

b) cu sau fara frecare prin contact cu captul de element tubular, respectiv cu sau fara dispozitiv de asigurare la rotire, mandrinarea elementelor fasciculare tubulare urmnd a fi executata in succesiunea schematizata;

2. cu sau fara caseta prelungita, realizate in diferite alternative constructive si serii dimensionale, cu role lungi;

3. mandrine pentru ecrane tubulare ale cazanelor de abur care pot fi de urmtoarele tipuri:

a) cu buca de reglare, realizate in anumite serii dimensionale, fra role de bordurare, reglarea privind iarasi obinerea unei anumite adncimi de mandrinare, concordante cu treptele mandrinrii;

b) cu role de bordurare rsfrngere- bercluire realizate in anumite serii dimensionare;

4. mandrine pentru cuptoare tehnologice tubulare din rafinrii de petrol, petrochimie, utilizabile pentru fitinguri specifice ( returbenti cutii sau coturi de ntoarcere; flane; stuturi).La rndul lor mandrinele pot fi:

a) fra sau cu role de bordurare- rsfrngere bercluire;

b) cu sau fara buca opritoare sau mecanism opritor limitator cu lagr axial cu bile;

c) cu sau fra mecanism limitator de mandrinare.

5. mandrine pentru scopuri generale si speciale care in principal includ:

a) mandrinele pentru bucsarea canalelor de injecie ale motoarelor Diesel;

b) mandrinele folosite in construcia de aparate tehnologice pentru industria prelucrrii zaharului;

c) mandrinele cu autoavans folosite in construcia sistemelor tubulare din industria prelucrrii laptelui;

d) mandrine speciale cu cinci role pentru elementele tubulare din titan;

e) mandrine pentru capace etane;

f) mandrine conice;

g) mandrine lrgitoare pentru elemente tubulare din cupru, alame si aluminiu.

Capul de antrenare al mandrinei poate fi ptrat, rotund sau de tip con Morse, la rndul sau dornul propriu zis putnd fi extrascurt, scurt, standard sau lung. Dup necesitate, mandrinele pentru sistemele tubulare ale cazanelor de aburi si altele asemntoare se pot echipa cu dornuri scurte, dornuri pentru tambulare, dornuri pentru ecrane propriu zise sau funduri.

Fig 2.3. Mandrina pentru scopuri generale

1. dornul mandrinei; 2. caseta mandrinei; role de mandrinare; 4. discul de nchidere; 5. uruburile de fixare.

Fig 2.4.Antrenorul mandrinului

a) antrenorul ptrat; b) antrenorul rotund; c) antrenorul de tip con Morse

Fig.2.5. Dornul de mandrinare

a) dornul scurt; b) dornul pentru tambure; c) dornul pentru ecrane tubulare

2.3.MANDRINELE PENTRU EVAZARE CONTROLAT N BAND ELICOIDAL

Mandrinele pentru evazarea controlat n band elicoidal se deosebesc de mandrinele universale, de tip standard, prin urmtoarele particulariti:

a) mandrinarea propriu-zis se realizeaz cu role scurte, lenticulare, ntr-o fie ( band, zon) elicoidal, cu avans longitudinal activ nspre frontalul element de tip PT, mandrina fiind de tip retractiv ;

b) cuplul de mandrinare se transmite nu prin dorn, ci prin intermediul casetei, ceea ce face ca, fa de mandrina standard durabilitatea s fie de 3,5...5,0 ori mai mare; n plus, ntreaga deformaie axial a elementelor tubulare mandrinate va evolua nspre frontalul elementului de tip PT, ceea ce va exclude introducerea n fasciculul tubular a unor solicitri suplimentare de compresiune longitudinale.

Datorit particularitilor enumerate, mandrinele n discuie se pot utiliza pentru elementele tubulare de dimensiuni mici (d2xs=10.0x1,2mm i peste). Ajustarea cuplajului regulator-limitator, pentru o valoare impus a gradului de mandrinare Hopt , se face prin simpla modificare a strngerii arcului corespunztor realizndu-se astfel o limitare mecanic a momentului cuplului de mandrinare dat Mm Mm opt .

Elementele cele mai importante ale mandrinelor pentru evazarea controlat n banda elicoidal sunt caseta (cu funcie de element motor), rolele, mandrinul mobil i discurile cuplajului de reglare ,pentru a i asigura rezistena corespunztoare la rsucire, n condiiile unei rezistene ridicate i deci tenacitii nalte a casetei mandrinei se recomand a fie executat din oelurile de tip RUL2, RUL3 i RUL4,clite asigurndu-se duritatea HRC50...52 (dup nclzirea n ulei la 140...1500C, meninere 2h i rcirea n aer). Rolele de mandrinare i dornul mobil se execut din oel pentru rulmenii de tip SH15,clit (nclzire la 830...855 0C meninere 15 minute i rcire n ulei la temperatura de 30...600C i revenit (nclzire la 150...1600C, meninere 2h i rcirea n aer),asigurndu-se duritatea HRC60...63 pentru oelul obinuit i HRC62...65 pentru oelul vacuum. naintea efecturii tratamentului termic, suprafeele elementelor n discuie se vor proteja mpotriva oxidrii. Aadar, rolelor i mandrinelor trebuie s li se confere o nalt stabilitate la uzur i o foarte bun rezisten mecanic de contact. Iniial pentru executarea rolelor de mandrinare s-a folosit oelul rotund calibrat. Recent ,ns ,s-a trecut la utilizarea direct a acelor de rulment ,ca role de mandrinare.

Discurile cuplajului de reglare se pot executa din oeluri de tip 9HS, asigurndu-li-se duritatea HRC 45...50.

2.4 MANDRINELE CU CASETE MOTOARE PENTRU EVAZAREA ADNC

La unele schimbtoare de cldura de presiune ridicat, evile cu d2xs = 22,0 x 3,5 mm ale fasciculului tubular se mbin cu plcile tubulare avnd sp= 500 mm prin sudare sub argon, ulterior ele mandrinndu-se mecanic numai la posteriorul i frontalul elementului PT. ntruct pentru evazarea adnca de la posteriorul PT, utilizarea mandrinelor de tip standard s-a dovedit dificil, datorit rigiditii necorespunztoare a mandrinului clasic, Makarov i colaboratorii au imaginat i realizat un nou tip de mandrin, la care micarea de rotaie se transmite nu de la dorn la caset (construcia tradiional),ci de la caset la mandrin, aceasta asigurnd o notabil cretere a rigiditii ntregului mecanism.

Una din extremitile casetei noii mandrine este prevzuta cu antrenor de oprire- rezemare. Cealalt extremitate este gurita axial i n ea s-a placat arcul de presiune i dornul (mandrinul),primul determinnd poziia ultimului. Evident ,dornul contacteaz rolele de mandrinare ,practicate n ferestrele casetei i fluxul transmiterii micrii este urmtorul : acionare antrenor caset role mandrin avans longitudinal i automat evazare diametral ,la mandrinarea propriu-zis i invers ,la dezangajarea mandrinei.

2.5. CONSTRUCIA UNEI MANDRINE

O mandrin de tip ; mandrin cu avans continuu uniform, realizat automat (c= 1030) este alctuita din :

-carcas

-role ( scurt, lunga, evazare)

-buc (poziionare suport)

-piuli fixare

-aib reinere

-tift filetat

-dorn

Carcasa mandrinei asigur o utilizare cert a rolelor de mandrinare i se caracterizeaz prin aceea c rolele sunt reinute la locul lor prin intermediul unui ghidaj mobil cu arc de presiune sau prin intermediul unor plcue periferice de intrare. Carcasa cu faetele paralele este mai comod i cu dezavantaje mai puine, la aceasta rolele sunt reinute la locul lor prin intermediul unor proeminene speciale practicate la nivelul perimetrului exterior, proeminene obinute prin refularea, presarea, vluirea sau rularea suprafeei exterioare a carcasei, conform unei tehnologii adecvate.

2.6. CONSTRUCIA CASETELOR PENTRU MANDRINARE

n prezent, se cunosc cteva tipuri constructive de casete pentru mandrine, care toate asigur o utilizare cert a rolelor de mandrinare. Caseta cu ferestre avnd faetele paralele se caracterizeaz prin acea c rolele sunt reinute la locul lor, prin intermediul unui ghidaj mobil cu arc de presiune. Uneori, reinerea rolelor n caseta respectiv se asigur mai simplu, i anume prin intermediul unor plcue periferice de fixare.

S-a dovedit eficient, de asemenea, caseta cu ferestre cu profil trapezoidal.

a b c

d e

Fig. 2.6. Principalele tipuri constructive de casete pentru mandrine

a . cu faete paralele i ghidaj mobil; b. cu faete paralele i plcue de fixare ; c. cu faete nclinate (cu ferestre trapezoidale) ; d . cu faete paralele i proeminene de reinere la nivelul perimetrului exterior ; e. varianta d cu proeminene formate prin rulare ;

1. mandrinul (dornul mandrinei); 2 . caseta ; 3 . rolele de mandrinare ; 4 . ghidajul mobil; 5. arcul de presiune ; 6. plcuele periferice de fixare.

Evident, tipurile de caset a i b sunt destul de complicate, din punct de vedere constructiv iar tipul a este, n plus inutilizabil n condiiile mandrinrii camerelor de distribuie, ale rcitoarelor cu aer. Caseta de tip c , se execut cu dificultate ,iar forma ferestrelor i micoreaz seciunea de lucru i diminueaz capacitatea portant. Mai comod i lipsit de dezavantajele enumerate pare a fi caseta cu faetele paralele la care rolele de mandrinare sunt reinute ,la locul lor prin intermediul unor proeminene speciale, monolitice, practicate la nivelul perimetrului exterior. Proeminenele respective se pot obine prin refularea, presarea, vluirea sau rularea suprafeei exterioare a casetei, conform unei tehnologii adecvate.

2.7.MATERIALUL ELEMENTELOR MANDRINEI

Pentru executarea mandrinului i rolelor de mandrinare, se folosesc oelurile de tip RUL2,RUL3, RUL4, asigurndu-se o duritate HRC 48...65. n majoritatea lor constructorii de maini utilizeaz mandrine mecanice la care fa de dorn ,rolele au duritate ceva mai ridicat. Calitatea suprafeei de lucru a rolelor este identic cu cea prescris pentru mandrin sau este superioar fa de ultima cu 1-2 clase, rugozitatea corespunztoare nscriindu-se ntre limitele 6...10. n cele mai multe cazuri se practic o clire volumic, clirea superficial ntlnindu-se mai rar .De regul ,lustruirea se face dup tratamentul termic.

innd seama de durabilitate, duritate i cost Ceprokov i Rubencik au luat n studiu urmtoarele materiale :RUL2, RUL3, RUL4, unele dintre acestea fiind testate pe un standard special care modela mandrina n condiiile mandrinrii mecanice. Dup tratamentul termic, efectuat conform tabelului nr 2.1. toate rolele si dornurile ncercate sau lefuite la nivelul de rugozitate 6...7.

Tabelul 2.1

Regimul de tratament termic aplicat rolelor i mandrinului

ElementeleOelulTemperatura de nclzire (0 C)Duritate HRC

Dup revenire

ClireRevenire

Rolele de MandrinareRUL2

RUL3

RUL4

2SH2MFA

38HS

H12M840 10

835 10

840 10

890 10

920 10

1030 10180

170

160

175

180

180

62...63

61...62

65...67

45

55

63...64

DornurileU8A810 1021058

S-a constatat c dintre cele ase oeluri avute n vedere ,cel mai corespunztor este oelul de tip RUL2, pentru care se recomand urmtorul regim de tratament termic : clirea (dup laminare la cald normalizare) n ulei la 820...8400C i revenirea n 1...2 h la 1500c.Se asigur n acest mod ,o duritate HRC 63...65 i o rezisten la oboseal (durabilitatea de contact de 530...690 N/mm2), analiza de microstructura indicnd martensita fina si carburi suplimentare discret dispersate. Din punctul de vedere al rezistentei la uzare, rezultatele cele mai bune sau obinut in condiiile clirii n bi de sruri si reveniri n bi de ulei la temperaturi joase.Pentru mandrinarea evilor sudate cu diametrul mic i, de asemenea, pentru mandrinarea adnca (la 100...400mm), se folosesc mandrine care transmit cuplul de acionare nu prin intermediul dornului, ci prin intermediul casetei, valorile corespunztoare Mm putnd fi astfel de 3.0...3.6 ori mai mari. Constructorii de maini, utilizeaz mandrine mecanice la care, fata de dorn, rolele au duritatea ceva mai ridicata.Bucele mandrinate s-au executat din otelurile 33MoCr11 si OLC45, cu duritatea HRC 30 ... 52.Fiabiltatea mandrinei impune necesitatea ca materialul carcasei sa aib mare rezistenta la forfecare si caracteristici plastice ridicate.n funcie de duritatea HRC, modelele de casete testate au prezentat trei tipuri distincte de distrugere.I. distrugerea prin forfecare:HRC 38 ... 48II. distrugerea prin forfecare si smulgere: HRC 48 ... 53III. distrugerea fragila sub aciunea eforturilorunitare normale: HRC 53 60 2. 8. DIAMETRELE DE LUCRU ALE MANDRINELORCalitatea mbinrilor prin mandrinare mecanica depinde de construcia si calculul mandrinelor utilizate.Diametrele de lucru D max si D min sunt mrimi fundamentale pentru concepia si calculul oricrui sistem de mandrinare mecanica.Adaptndu-se urmtoarelor notaii particulare: - d1 min = diametrul interior cel mai mic al elementului tubular (mm) d1 max= diametrul interior cel mai mare al elementului tubular (mm) d c = diametrul casetei mandrinei (mm) - d r =diametrul rolelor de mandrinare n seciunea lor mijlocie (mm) d r = 0,293d1 max

-1 inf . 2 inf = abaterea limita inferioara corespunztoare diametrelor d1, d2 ,(mm)-1 sup, osup, s sup = abaterea limita superioara corespunztoare diametrelor d1,d0 si grosimi de perete s (mm). lr = lungimea rolelor de mandrinare (mm), lr < 2, 5d2 < 8 0 mm hmax = dublul nalimii maxime a zonei de rola ieite in afaracasetei de mandrinare (mm)-S = unghiul de servire al rolelor de mandrinare (grd)S =30d1 [6, 15] mm

S = 40d1 [16, 19] mm S = 4030` d1 > 20 mm- = unghiul de poziie al rolei de mandrinare (grd)-m = unghiul conului mandrinului (grd), vom putea scrie:d 1min > Dmin >dc (2.1)d 1max < D max < dc+ h max (2.2) impunndu-se deci egalitatea:dc = Dmin n care: d 1min = d1 + 1inf = (d2 + 2inf ) - 2(s + s sup)

(2.3)d 1min = d2 - 2s + 2inf 2 +4 ( s sup)2 (2.4)Dmax= Dmin + hmax (1,03...1,05)d2 (2.5)hmax = d r + l r tg() - 2d c sin()

(2.6)

sin =

(2.7)d1 max=d1 +1 sup (2.8)Di =di+Dd1 (2.9)d1 = creterea optima ce se determin pentru valorile nominale d0, d2 si s.

Fig.2.7.Schema de calcul pentru inaltimea maxima a zonei de rola

ieite in afara casetei mandrinei mecanice

2.9. ACCESORII, SCULE, DISPOZITIVE SI INSTRUMENTEn general, seturile de accesorii ale agregatelor moderne de mandrinare mecanica, includ de la caz la caz: chei cu clichet, mecanisme de transmitere n unghi drept sau n paralel, prelungitoare, articulaii universale simple sau duble, arbori articulai, adaptare si arbori telescopici.Pentru executarea unor operaii specifice premergtoare mandrinrii mecanice, se utilizeaz o ntreaga gama de scule si dispozitive: dispozitive interioare cu cuit pentru retezarea elementelor tubulare (ET), dispozitive si cuite pentru tierea ramurilor in orificiile elementelor de tipplaca tubulara (PT), scule si dispozitive pentru prelucrarea mecanica frontala a ET, rulourile cu perii pentru curarea orificiilor elementelor de tip PT.Controlul dimensional se asigura cu instrumente si aparate de msurare adecvate cum sunt: calibre rapide pentru interior sau pentru grosimi de perete, calibre de interior pentru aparate de schimb de cldura.n condiiile acionarii pneumatice, n setul de accesorii se mai includ: filtre, ungtoare automate, regulatoare de presiune, bidoane cu lubrifiani, sisteme unitare de filtrare- lubrifiere sau filtrare-reglare2.10. ACIONAREA PNEUMATICGrupurile de acionare pneumatic includ un motor pneumatic cu palete radiate mobile (care, de fapt, este o turbina cu aer), un reductor planetar de turaie (cu mai multe trepte), arborele de antrenare a mandrinei, armturile corespunztoare si echipamentul auxiliar, toate acestea fiind ornduite si casetate cat mai compact si comod pentru manipulare.Actualmente, grupurile de acionare pneumatic se concep n urmtoarele variante constructive:a) cu control calitativ subiectiv, manual si discontinuu, al procesului demandrinare mecanica;b) cu cuplu de mandrinare controlat si, deci, cu control calitativ obiectiv alprocesului de mandrinare mecanica;c) cu grad de mandrinare controlat (limitat), acestea fiind, practic, utilizatedin ce in ce mai rar.Grupul pneumomotor de tip PMT4 este destinat acionarii mandrinelor in condiiile mandrinrii mecanice a fasciculelor tubulare ale aparatelor de schimb de cldura din instalaiile tehnologice petrochimice, chimice si similare, din instalaiile navale. Acelai grup se poate folosi ca maina de nurubare - deurubare rapida, ca sistem de acionare antideflagranta a anumitor mecanisme si in alte scopuri (antrenarea sfredelelor curatatoare de evi, periilor, rachetelor, sprgtoarelor de crusta si cocs de petrol, etc.)

Maina pneumatica de mandrinare de tip 1-118 destinat de asemenea mandrinrii mecanice a fasciculelor tubulare ale aparatelor de schimb de cldura de diferite tipuri si dimensiuni, include, ca parte principal, motorul pneumatic reversibil, cu carcasa turnat din aluminiu, statorul si rotorul poziionat asimetric.Grupul pneumomotor de tip PMT3, foarte puternic si cu comanda manuala, se folosete la acionarea mandrinelor in condiiile mandrinrii mecanice a serpetinelor cu returbenti ale cuptoarelor tubulare tehnologice petrochimice si chimice, a tubulaturilor calandria din energetica nucleara, a ecranelor tubulare din termoenergetica moderna . Grupul respectiv se poate utiliza, nsa, si pentru strngerea si slbirea uruburilor de dimensiuni mari (inclusiv a uruburilor returbentilor), de asemenea pentru acionarea fara surse generatoare de foc a curatatoarelor mecanice de crusta si cocs petrolier a altor mecanisme.Acionarea pneumatic este fiabila, necesitnd un agent energetic fra surse de foc si, totodat, este flexibila, frecventa de rotaie a pneumomotoarelor modificndu-se in funcie de mrimea cuplului de mandrinare. n plus, agregatele de mandrinare cu acionare pneumatica sunt robuste, se manevreaz simplu si sunt deosebit de sigure in funcionare.

2.11. ACIONAREA ELECTRICDe regula, grupurile de acionare electrica sunt alctuite din motorul electric cu frecventa de rotaie mare, un reductor de turaie cu pinioane (cu doua - cinci trepte) sau o cutie de viteze, mecanismul de antrenare a mandrinei, sistemul de conectare - deconectare electrica, armaturile care se impun si echipamentul auxiliar, toate acestea fiind casetate compact si organizate intr-un lan cinematic cat mai simplu din punctul de vedere al manevrrii si manipulrii.n prezent, grupurile de acionare electrica se concep numai cu cuplu de mandrinare controlat obiectiv, in mod automat, cu comanda directa (manual sau la picior) sau automata, reglarea si controlul momentului cuplului de mandrinare realizndu-se fie electric, fie electronic. Aadar, de aceasta dat, controlul calitativ al procesului de mandrinare este strict obiectiv.Partea electric a agregatului include un circuit care, n urma msurrii directe a intensitii curentului electric absorbit de electromotorul de acionare, asigura reglarea si limitarea precisa a momentului cuplului de mandrinare. Evident, in circuitul in discuie este integrat un releu principal, acesta comandnd releele de deconectare si oprind, astfel, electromotorul pentru o valoare predeterminata a momentului Mm. Aadar, dispozitivul regulator si limitator nu conine tuburi sau alte componente electronice sensibile, care sa necesite acordri sau nlocuiri. Releul principal este simplu, robust si se caracterizeaz printr-o ndelungata durata de serviciu fara reglaje sau nlocuiri. Cadranul de reglare al cofretuiui electric este gradat in amperi se pe el se indica si limiteaz intensitatea curentului necesar pentru acionarea electromotorului. Un comutator adecvat permite ca pe cadranul respectiv s existe doua game de msurare. 0,0 ...7,5A i 7,5... 15,0A.Funcionarea corect a agregatului este indicat prin intermediul unui ampermetru, momentul deconectrii automate semnalndu-se optic (printr-un bec de control).Electromotorul de acionare are dimensiuni mici si dezvolt un cuplu de mandrinare corespunztor de ridicat, fiind de tipul unei maini de curent alternativ cu colector. Cum se cunoate, la o asemenea maina, prin modificarea cuplului rezistent se modifica intensitatea curentului absorbit, ceea ce face posibil controlul calitativ obiectiv al procesului de mandrinare mecanica.

Comutatorul de pornire este montat intr-un mner, fiind nzestrat cu un clichet de blocare in poziia corespunztoare funcionarii sistemului.

Dup pornirea n gol, mandrinul se rotete n sens antiorar. nsa, odat ce se manifesta o apsare axiala (in lungul mandrinei sau a arborelui de antrenare), mecanismul inversor cu cuplaj cu gheara angreneaz pinioanele pentru mersul inaite i aduce mandrinul n stare de rotaie cu sens orar. O uoar retragere zvcnit a grupului monolitic de acionare reduce arborele de antrenare mai nti n poziia sa de repaus i mai apoi in starea de rotaie cu sens antiorar.

Conectarea la funcionarea sub sarcina si deconectarea la funcionarea n gol sau n poziia de repaus a sistemului electric de msurare si limitare automata a cuplului de mandrinare este asigurata de un microconector, acesta fiind acionat prin intermediul unei bride pe rulment cu bile amplasate la extremitatea arborelui de antrenare.

_1146908380.unknown

_1146908431.unknown

_1084636619.unknown

_1084636775.unknown

_1084636599.unknown