Cainele Lup Crestere Si Dresaj Part 1 Din 2

7/9/2019 Cainele Lup Crestere Si Dresaj Part 1 Din 2

1/47

CUPRINS

Diferite denumiri sub care este r.unoscut1!. rasade cline-lup. Ciinele-lup Jocal .......... .;O~ig!ne:" ciin:.lui-I~p (ciobanesc-german] . .. . 13Rapind lr-ea ciinelut lup ... _. . . . . . 17Calitiitile ciinelui-Iup _. _.. . . . . . . . . . 26Dlferite utiliz1l.ri ale ciinelui-lup . _. . . . . . . 39Exteriorul cfinelui-lup _. _ _ _ 64Educatia sl drcsajul ciinelui-Iup 118Alimerrtajja , lngrijirea ~iIrrtrefinerea ciinelui-lup 153Principa.lele boll ce pot fi intllnite la ciinale-Iupsi citeva masuri de prim ajutor 180Citeva probleme de protilaxie _. . . . . 207fnmultirea ciinelui-lup 214Explicarea unor termeni de gencticll. ~iarneliorare _ " . . . . . . .. .. .. . . .. . 243Citeva cuvint despre arneliorarea ciinelul-lup 265Unele probleme privind selectia ciinelui-lup 299Expoztjti si concursuri de Iucru 320Viitorul rasel de ciine-lup I / - i al varieta'tliciine-Iup rornanesc 338


2/47

Itedactor: IULIA CHE$UTehnoredactor: STELIANA PARIZIANU Inginer zootehnist MIHAl $ANTAFLORIN $ANTA

-lcl INELE-LUPeres,ere,iat litate

VOL. I ~i II

EDITURA CERESBucureltl US"

/

-r -DIFERITE DENUMIRI SUB CAREESTE CUNOSCUTA RASADE CiINE-LUP. CiINELE-LUPLOCAL

Tlparul exccutaj sub ccmanaanr. 1325 laIntreprlnderea po: igrClfi c.' i.13 Decembrle 1918"

str, Grlgore Alexandrescu ~r. 89.nBucure~tl.ltl!PUQl!ca : :IO~J! lJ15 ta l tOm(\MlI

Dcseori se poarta discuj ii, pr intrr amatoi iide ciini,cu privire lit dcnumirca corccta a acestei rase,Pinii ~a fie [('J mat ca ra~a era cunoscu t in lurne subnumele de ciine-Iup, datorita izbitoarelor asemanar!ell Iupul salbat ic. Unii iispuneau "Ciine-'.up de Vosges"[dupa denumirea muutilor Vosges}, al tii, de "CioMHCSC din Valw iUiinstErllim", (unde a Icst adus instare primi th'a de dUug,LI ii sen [ieni}, iar Irancezil,dat oritji arealului de for marr- ~i rrL~pjlldirl) ini~iaHi. inIimitelc provincici Alsacia, il cunosteau sub nurnelede ..CfitJe alsaciall", Iiind prczentat e, in anul 1914,Ia expoz iiile din Sille, j{'Jlubcice ~iPal is, citeva exem-pt.tte sub dcnumirea de "Ciini ciolJ(l;u;'li alsacicni",l Jc re tiuut di cl face partf" drn rascle de ciini clobii-nesti, ill trucit ill pcrtoada de Inccput a iost Iolosrtdear pentr u paza turmelor de oi : ; ; i 'lite.Mai tirziu, germanll, care s-au ocupat de selectio-

----~~~~~---~---But. dt liPar/9.X-198i. APdr,,[: 1984 Coli ~dito,jlli. 9 76Call d. hpaT.' 10,750 '


3/47

- - r

narea ,iIormarea unor tipuri tot mai ameliorate deasemenea ciini, i-au omologat ca ra~, dindu-le denu-rnirea oficiall!. de "Ciini ciobiineFti germani", Cu toateacestea, chiar in tara de origine, mult timp unii eon-tinuau sa. Ie spuna e!ini-Iupi. A~ de exemplu, In 1887 'au fost prezentate pentru prima data Ia expozltia dinStuttgart~.unele exemplare sub denumirea de "Wolf-hunds (cnne-lup), "meti~i" de ctine-Iup. Ma.i tirziudupl!. ce au inceput sl1 fie fclosiji eu succes in servlciujpolitiel, Ioarte rnulta lume Ii euno~tea sub denumireade "Ctim: polifiFti",De retinut eli. denumirea corecta si oficiall!. sub careslnt cunoscn t]astaz; in lume este de "Cini ciobitncptigermani",tn legl!.tur1l. cu Ciinele-Iup local, este de menponat el!.inc!!. din timpurile vechi in Transilvanla erau cunoscunin mul te gospodarl] ale ceta teni]or ciini asemll.nAtoriprin canformatie . , i culoarea parulul cu lupul sl!.lbatic ,.sau, eu ciinii ciablf.ne~ti germani. Din punet de vedereistoric, nu este stabilita data primeIor exernplare apA-rute in tarA, totu~i se presupuns ell.ar coincide perioadeide colonizare a sasilor in Transilvanla, care au aduseu ei un ciini de format ciobll.nese german, in stareprimitiV'a, neamelioratll .. Ace~tia, prin Inmultlre intre

6

Pi;;. 1 - F ..unil ie de c lini-Iup : rnasr u}, femel1t ~i pu icu n.usrflt ura puternicil. Uneori pe [rum [vir Iul nasului],care th~ n~lii.1 nic culoarea inch i s .; " 'L , Se cOJ)slat.:t petedccol . .rot! e.

n

el $ 1 . uneorl, prln arnestec cu alte varietati, metisl~i rase locale (clini de curte ~i ciobanesti) s-au adaptarcondljlilor de mediu, formindu-se varietatea lup, deorigine transilvaneana. Prin impereeheri repctatadintre ei s-au eonsolidat si transmis caracterele pl!.rin-Plor Ia descendenti, existind IIi astl!.zi in gospodariilecetajenilor numeroase asernenea exemplare.Din pacate, n-a existat 0 preocupare sustinuta pentruameliorarea acestor eiini Iocali, care, in perloada atitordecenii de vietulre pe teritoriul t!rii noastre, puteaufi formati astAzi ca rasa aurohtoaa (poate chiar subdenumirea de rasa lup-romanescj cu caractere dis-tmcte tali'!. de ciinii ciobanesti gerrnani.Ciinele-lup local are un aspect general asemanatorcu Iupul , desi nu este un cline masiv, stofat ~i eu aconformatie prea arrnonioasa, este totusi un dinevloi, destul de atletic, suplu, inteligent, ata.;;at stl!.pi.nului, cu 0 accentuati'l. rezlstenta lao eforturi ~i boll,putin pretentios Ia hrand sl eu 0 buna adaptabilitatela conditiile de mediu,Capul este mie, expresiv, cu urechi drepte (uiciodat1l.nu slnt cazute, chiar ~i in perioada de crestere}; ochlimarl, de culoare inchis.i 'l., eu privire agerl!. ~i patrun-zlHoare; botul ascu tit ; dantura normal suprapusa,

Citu! este relativ musculos, blne orlentat, ilrl sa.lb1i.,dar uneori apar mici defects de atasare de trunchi,Mcmbrcle anterioare preztnta aplomburl in generalcorecte, musculatura deseorl nu este prea dezvoltara,unghiile sint colorate, tari, Ca defccte mai freeventesint constatate labe de iepure ~i higrorna cntului,Corpul prezlnta a cavitate toracica putin adinca,

7 ,;.

9


4/47

tung! !} i bine acoperlta de musehll costali. Cavltateaabdominala se apreciaza ell. fiind fn general supll!.;salele sint seurte ;;i puternice. Pe partea ventrala aabdornenului glandele rnamare sint bine evidentlats18 0cll.tele; crupa este ridlcata cu 2- j em ia.tl!. de tn1l.I-time.a de greban, uneori Insuficlent imbracatl!. inmuschi.Membrele posterioare slut puternice, cu aplomburinormale ~i unghinri Iargl, de regula pintenii Slut pre-zenti [a toa.te exemplarele.Culoarea este Iupie si cafenie in toate nuantele, de ]a.deschis pinll. la inchis, uneori tigratli.. Parul este des,aspru, lung \I i eu pul mal putin bogat.Munea de amellorare a clinelui-lup local va trebul 5 1 ! .urmareasca urmatoarele obieetive: dezvoltarea taliei,sporirea rezlstentei Ia vitezll. prin Hi.rgirea eavitll.tiitoraciee; corectarea alter defeete de conforma tie;realizarea unui Irnpuls nervos mal ridicat pentru a-Iconferi 0mal mare agresivitate; cultivarea unui atasa-ment rnai mare ia.tA de oarnenii pasnici etc.1 0

~.--

Fig. 4 - Ctine-Iup rnascul. tipul masiv, culoareal1eagr1i.en cxtrem it1i.tile rosente

niasculi de c1ilii, din rasa de ciini ciobanesc german,care s11.grabeasdi. performantelc urrnari te , prin iIlful-ie~i JlU prin absorbtie,

---- ~a. mljloace principale de realizare a aceslor obiective,se indic1!. in prtmul rind imbuna.tll.tirea conditiilor devia tl'i.; 0 seleetie riguroasll. ienotipicl\. ~i genoti~icll.:potrivirea judicioasll. a perechiIor lao reproduepe ~~continuarea incruc~rii periodice cu reproducMon

Fig. 3 - Cline-lup de culoare Iupie

ORIGINEA CiINELUI-LUP(CIOBANESC GERMAN)

Originea ciinelui-Iup sau cillb1i.nesC ge:mau a !~stmult discutaHi. pln~ la dcscoperirca. unor lzvoare scns:'care atesUI. dl., inc1i. din timpuri mult indepl!.rtate, InAlsacia, pe versantele muntilor Vosges. 5e crc~tea~ciini ciobanesti din aceasta rasa de ell-tre c1:Llugl\.rllsco~ieni venit isa pnn1l. bazcle mi\nil.stirii di~lMUD.ster.Se presupune chiar cil.a r fi vorba de 0 mcrucrse rea acestor ciirri, aut cu eei ciobane~ti locali cit ~i culupul, rezulrind 0 rilslI. ce s-a extlns in toata ValeaRonului , pina in MUlltii Padurea N~grll., p.~e~~p~nere.zvort1i.din izbitoarca asemll.nare dintre cnnu cioba-1 1 .ne~ti de alt1l.data. ~i lupi, tndcoscbi in cc pnve.~teculoarea (Jupie). forma capului ~i porlul urechflorpozi~ia oblicl it ochilor la. care se adauga comporta4mentul salbutic, caracterul 'ridean. neincrezltor, dato-rita neinterventiei omlllui inca. asupra lui- Dealtfel,posibiUtatca imperecherii dintre cline si lup este ates-


5/47

I1

ftata inc Ii de prin anul 1773 de experienjele {licute deeli.tre :B u f f 0 n, C u vie r, Flo u r ens ~ialtiC care demonstreazli. fecunditatea i;ii proliIici-tatea produ~ilor rezultati din aceste incruci~li.ri.Studiile fil.cute asupra unor cranii de clint descoperitecu ocazia s!i.p11.turi!or arheo!ogice au scos in evidentli.laptul ell.in epoca de bronz existau in Siberia : ; ; i sudulU.R.&.S. clirri cu capul a!ungit, osatura re!ativ fin!!.,un bot lung ~i ingust, stopu! (unghiul fronto-nazal)aproape imperceptibiI, caracteristiei pe baza carorase presupune d. acestia ar Ii str1im~ii clinilor cioba-ne~ti de origine europeana, inclusiv cei ai ciinelui-lup.Deocamdatil. ar ii prematur ell, in lumina cunoi;itin-telor actuale sll. se pOll,tll. afirma cu hotllrire care esteadevArul cu privire la originea eiinelui-Iup. Se desprindetotu~i parerea majoritatii cercet1ltorilor cli astll.ziaceasta rasa de cfini fntruchipeaza un amestec de gene,ca urmare a incruci~li.rii eu lupii, ctinii eschimo~ilor,rasele Spitz ~i COllie, de Ill,care a mostenit 0 serie decaractere exprimate fenotipic, ca de exernplu, virtu Icozfi rula tA s-a mo~tenit de la Spitz, iar de Ia Collie.un bun potential genetic care stll. la baza unor calitll.jiexceptionale en care este inzestrat acest cfine. Se

b,.

sub nurnele de ciinelc-lup, dar au sHrnit!j;i dorintaunor arnatori straini, de a-i cumpara, pentru calitatile~i frumnsetca lor deosebita. Insa, adevarata actiunecare a revolut ionat calitilrile ;;i frumusepea acestuicline, s-a declansat din 3 aprilie 1899 Ia Karlsruhe inVestul Germaniei , prin cumpdrarea unui cline ce senurnea ,.Hector", de dl-tre Von S t e p han it z,care i-a schirnba t nurncle in ..Horand", acost clinefiind considerat fondat orul rasci modcrnc [It: cioba nescgerman.Prin aplicaron de n-i ruet ode ~tiilltifi"e lJa~ale pe dateleIurn izat c de ge!lc1ica n.nima.Ielor, ~; a ajuns ast1\.zi s ase obtin;l. snccess dcoscbit e 1:1 pr:lf:'('~i()ar::ca accste!rninunnte rase de cii ni ,

sustine ca in acest cline lie regase~t~ 5truct~ra g ~ M - lraBI. a clinelui "ber de Beauce" ca ~l a celui molinezsau a ciinclu! clobanesc scotian de vechiul tip. Reve-nind la lupul salbatic, rezulta eli. acesta ~i-a transmisponderea zestrei genetice ciinelui-Iup, avtnd acelasinumar de cromozcmi, jar din punc t de vedere morfo-logic pledeaza pen tru ideea incruci~arii dintre ei,forma ~i pozipia capului, aspectul general al corpuluicu baza sa. osoasa, dintii i;ii principalele aparate,printre care eel locomotor, care i-a imprimat, asema-nator Iupului , un mers user ~i degajat, acel mers"pI.:;-pi~" cu coada atirna.tll. intre membrele posterioare,Cu toate ell. arhivele abat iei din Miinstcr pli.streaz1!.urme despre existenja acestor clini inca din secclulal X-lea, germanii n-au cunoscut existenta lor peValea Miinsterului decit prin anul 1881, la II ani dupace se gaseau in Alsacia. Abia din acest an incep preocu-parile lor pentru forma rca ~i consolidarea acesteirase, rcusindu-se in acelasi timp ca. prin grija unoramatori entuziaati, sa se pastreze un rezervor naturalde gene. contribuind astfel la cresterea unor exernplaredeosebite, care nu numai cll.au cules sufragiile Ia expo-zitiile canine, indeosebi Ill, cea din Stuttgart, din 1887.unde s-au prezeutat pentru prima datil citiva. indivizi

15

RASpiNDIREA CiINELUI~LUP

Cerrnarr ii , V[zilldu-~i roade-le pozit ive ale muncii dearnel iorare a rasei de cfini l"iourcnc.!;iti, car" ~ia. pllslratneal tera tjl zestrca genetic1\. din stadiul de semisal-ba.ticie, au lua t masuri pen t ru intr rzicerea exportului.Indeosebi a reproducatorilor [Ie cbs1\. ~i au creat HUm,,roase nuclee rcproduc tivc, care :1.U perrnis inmulfire;J.si cresterea in rasa pura a unu iuurnar tot mai marede cii~li cu calitii.ti ~i aspecte fidel' rcrnarcabife.tn timpul razboiului din 1918, soldat iitrupelor aliateintrate in Germanin, surprinsi de neegalata frumuserea . ciinilor ciobanes ti din aceasta zon1l.geogrr fica, aulua t eu ei nurneroase exemplare. Sigur ca, in acelecondit d , excmplarele au fast lua.te rnai mult la illtilll-plare, fara a se avea in vedere calitatile eu suportgenetic, singurul cri teri u mud aspect cle Icnotipicecare tnctntau ochiul,


6/47

Unii militari engle:d ~i american] au apreciat atitde mult frumusejea ;;i aptitudinile acestor ciini, Incttn-au ezitat s1lcumpere din Germania, mai multe exem-plare, cu prejur! foarte mari , Cel care a contribuit Jarasplndirea mondiala a clinelui lup este exemplaruladus in America de capitanul Dun can. Acestexemplar, inzes trat de natura cu exceptionale ealitati;;i "inteIlgentl!." a devenit in scurt thnp celebra steade cinema, care a cucerit rnulpimea in filmul senza-tional, ai caru] eroi erau un bl!.iete1 ;;i doi ciini : Rin-tin-tin ;;i Stronghart,Se pare ca francezii au apreciat ;;i mai rnult aceastacapodopera a naturii , ajungind cu popularizarea raseiattt de depar te incit ea a reprezentat Ia un momentdat moda la zi, uuii crescatori redtndu-i numele deciobanesc alsacian sau Iup,S-a ajuns astfel ca aceasta rasa de ciini sll.fie cea maiextinsa in lurne, fiind intilnita in tot mal multe puncteale globului.De retinut ell. in{1l.ti;;a.rea ciinelul lup era cunoscutain unele par~i ale lumii cu mult mai Ina.inte. AstLel,pe mczaicurile de Ia Pompei se regascate silueta fami-tiara a ciinelui lup, pe care probabil romanii l-au

1 8

cunoscut in timp ce se aflau pe actualul teritcriugerman.tn America, primele exemplare au patruns prin anul1904, dar ele nu au fl!.cut 0 impresie prea bunl!. cresca-torilor de cfini de aiel. Mai tirziu, prin anul 1913,unli crescatori paslonati au organizat "Clubul Ciinelui-Lup din America", iar dupa un an, au importat repro-ducatorul mascul "Apollo", ca.re a fost declarat cl;;ti-gMorul topului de pe continent. Astfel de repro-ducl!.tori au fost achizitionat! apoi in numli.r tot maimare, contribuind la imbunatatfrea tuturor ciinilordin aceasta rasa ajunsi pe acest continent.Din pacate, din diferite cauze, cfinit-Iupi ajunsi inalte tari n-au putut sa-~i pastreze integritatea gene-tica in limitele parametrilor din tara de origine. Prin-cipala cauzl!. a ccnstltuit-o cresterea Ior irationala, larasa se tinA cent de cele mai simple reguli de ameliorare,de conditiile necesare pentru formarea perechilor ~ide utilitatea selecj.iei tn merrtinerea ~i obtinerea unorclini cu apti tudini superioare. Aceasta situatie a inceputsa duca, din ce in ce mai evident, Ia a stagnare a pro-gresului genetic al rasei, daca nu chiar la 0 degenerarea . ei, fatl!. de exerriplarele r1!,mase ~i selectionate peteritor:i~l Germaniei.

Prirnul :;;i eel de-al Ll-Iea Tazboi mondial au creato situatie .:;i rnai criticd ciinilor-lup care, nu numaicl!. au lost dap uitarfi, pentru ell. importuI din Ger-mania nu mai era a tentatie IO!.noda, dar ~i pentru el!.foametea din timpul razboiu1ui i-au pus in competitietata d~ om eu privire la pupinele alirne nte ce se gaseau.Au eXlstat totusi in lume crescaton ambitiD~i care aureusit sa pastreze unele exemplare in forma puranealterate din punet de vcdere genetic. 'Dar, .rll.:b~iul a fast In acelasi timp un prilej pentruacesti cnnr de a-si dovedi noi calitati, care ptna atuneierau rceu.~o~.eu te. ~oar Ia cHnii de razboi consacratipe care cHnll-IupI r-au inlocuit farl!. egalare.r~ Germ~nia Continua s a . fic crescuta rasa pura delcwbl1ne(!tI, desi , Immiiru] aeestora era. in permanent!scadere, intr~cit din !ipsa de bani sau vindu t multircproducl!.ton ama torilor straini, la preturi foar leridicate.Dar au fost ~i situa.ti] ctnd s-au exportat cfini numaipentru faptul cli se dorea sa se scape de ei; asa de pildamaseu1ul "Noves", ajuns !n America, a fost impere-cheat eu cll.~ea~a stea de cinema "Stronghard". De.:;inu avea caht1l.tl deosebite, aeest cline continua sli. fiesolicitat pelltnJ ifnperccl}crj dqtoritll. 'prodq~ilor sl!.j

2 0

foarte Irumosi, fnsu~iri ce s-au transmis ereditar de 111.alte surse genetiee din arborele sil.u genealogie.

CfND ~I CUM A APARUT ACEASTARASA iN TARA NOASTRANu se poate ~ti cu exactita te cind a patrons primulctine-lup pe teritoriuI tarii noastre. Oricum, sintemsiguri ca pioa la data primelor importuri oficiale,tnaintea anului 1933, existau Ia noi asemenea ciini,adusi din strainatate, I1I.r1l. ici un act, de catre diversiparticulari care i-au r1'Lspindit apoi in ma.i multegospodll.rii prin cil.teii rezultapi din imperecheri.Dupa primul rll.zboi mondial ~i in Romania se contn-reazil. ideea folosirii unor rase de clini in serviciulorganelor de ordine, datorit1l. calitattlor lor excep-ponnle, tndeosebi a eelor din rasa ctine-Iup care eraueei mai susceptibili pentru servieiul de politie. Astfel,InspectoratuI general al [andarmeriei a procurat directdin Germania, prin "Vercin fiir Dantsche Schdfer-hunde", un numil.r de 6 " cfini din rasa puril. de cfine-lup, din care doi rnasculi ;;i patro fetnele, punlndu-se


7/47

asUel bazele unei crescatorii pe lingli ~coala de jan-darmi din Oradea, unde s-a infiintat ~i 0 sectie dedresaj.Frurnusetea exemplarelor si rezultatele de dresaj aucucerit nu numai pe lucratorii organelor de ordinedirrtre care mul~i au tnceput sli-~i procure pe contpropria ctini de rasll. lup-german, dar chiar ~i peunii arnatori din rindul populatiei care doreau totmai mult sa achizi+ioneze ~i sa creasca in gospodarillelor ciini din aceasta rasa. Un rol important in procu-ra.rea ~i cresterea acestor clint l-a avut infiintarea,in 193'1,a "Asociatiei Proprietarilor de CHnide Rasa",care a inceput sa tina unele evidente ~i sa organizeze~i dernonstratfi en ciinfi, Revista edita til.de aceastaasoclatie a eonstituit 0mare stimulare pentru arnatori,oferindu-le posibilitatea de a-~i insusi unele regulide crestere ~i Ingrtjire, problerne de profilaxte, descrie-rea ;;i tratamentul unor boli etc.Ca urrnare a cresterii interesului general pentru aceastarasa, se punea deosebit de acut problema satisfaeeriicererii exprimate de masa tot rnai Iarga de amatori~imai cu seama de organele de ordine, care au fnceput5a-;;itnsuseasca ce1mai mnlf secretul punerii in valoare~i al exp10atlkH cl\litMHpf rase] pentm serviciul poli-22

1l

Ia populatle, avhidu-se in vedere 0 mal rignroasA.selectie pe baza pedigriilor introduse in 1934 de Aso-ciaria Proprietarilor de Cfini de Rasa.In anti 1950- 1960 s-a f1!.euteel mai mare importde ciini din Cehoslovacia, intruert in aceasta tarA s-ap!i.strat nealterata, rasa de cline-Iup, cu calitll.ti genetieesuperioare, eonstituind un adevarat filon de Iucrupentru crescatoriile imiintate in tara noaatra.Este important de retinut ell. in cursu] celor 12 anicare s-au scnrs de Ia achizipionarea primului lot de ctinidin Cehoslovacia, a inceput r ; ; i la noi sll.se aplice 0crestere pe baze ~tiintifice, in primul rind in cen~relespecia.lede crestere, care au constitait un model pentrutoticrescatorii partlculari. Gratie unor mari -specia-li~tiin materie (Ca rna f i u E . S toe n e 5 enD.,Tom a C., G reb I e a E.. Dr ago i I.) s-aupus bazele unei cresteri ~tiintilice, Introductndu-seevide atele zootehnice ~ialtrnentaj ia rationala in rapor t,de starea fiziologicli.~i efortnlla care sint supusi clinil,Iectuarea Imperecherrlor dupa anumite crlterii deselectie etc.. ceea ce a perrnis realizarea unui progresgenetic important.

24

tiel. Apar il1511.ncle dificultati in legaturll. cu pretulde curnparare a1cilnilor din stdtin1itate, care .era exo::bitant (pretal unei perechi de reproducaton de~~ .valoarea a < 4 vaci de lapte). La aceasta au contnbUlturmlirile nefaste ale d.zboiului, precum ~i g.oan~dupacHnele-lup manifestata, de englezi ~i americam, ~arePracticau un adevarat corner] cu accasta rasa. ~l!.slIea. . t mult : [andar-unei cai de rezolvare nu a. inbrZla prea ,

. a achidtionat de Ill. populatie un numar maremeria ~~ a b aspect \de catele, care sernaaau in oareeare masur : sa .fenotipie cu clinele lup, pentru a fi foloslte la_repro- \duetie. . . . ".;:.-'A~acum seva vedeala partea de re~r~~uc)lr.:~selecf1e~din acc3.stl\.lucrare. efectivele achl:.ntlDnate.r:prezentau un amalgam de indivizi. atit de eterogem din punctde vedere genetic ineit eu greu se pu tea crede ell.fntr-un timp relativ scurt se vor omogeniza ~tit demult, prin impereeheri. Tctusi , dupa citiva am, rca-dele unor imperecheri rationale au tnceput sa aparll.D a eel de-al dollea r1l.zboimondial, statul acorda 0up . ttnd inmal mare atentie acestei probleme, impor 1 .1948 un prim lot de clini din Cehoslovaeia, plasatl Lacrescll.toria ClUine1Jti-Prahova.S-a continua.t tatodatli.~i aehizitionarea unor exemplare eorespunzll.toare de

2 3

l .~n prezent tn arneliorarea1 ~ totus ca ptn .. 1Se aptee aza. .' .. e general - nu sa.. d nimale - cunn inacestei specll ea. are a Hpsei acestor,I ate l i I I ca urmfacut incl!. totu ,po '1 . 'nerilor zootehni~ti, care. . d' reocupli.n e Inglsublect1 In P .' t 1 progrese1or gene-oricum, stli.pinesc mal bine secrc utice in cre~terea animalelor.


8/47

CALITATILE CtINELUI-LUP

Este unanlru recunoscut faptul el!. dintre toate raselede cHni utilitari, clirrii-Iup se disting eel mai multprin mult iplele caliHl.ti cu care sint inzestrati, motivpentru care au fast ra.splnditi in toate tl!.riIe lumii ;;ifol osit i in cele rnai diverse aetivitl!.ti.Dintre aceste calitl!.ti enurneram clteva :o Clinele-lup beneficiaza de un aspect fizic deosebitde armonios, Hind apreciat ca un ctine fmmos;;iatraetiv, care, in acelasi timp, se impune prin atitu-dinea sa ferrna ~i hota.rWl., in fata oricdrei persoane.Soliditatea sa fidel!. if confera a deosebita rezistentaIll. efort prelungit, avind totodatl!. ~i f'orta necesarapentru a se putea lupta cu orice alt ctine ~i animalsli.lbatic, sau pentru a retine fll.rl!. fricl!. un rl!.ufa.cl!.tor Blana ciinelui, datorit1l. faptului el!. este formatl!.din doul!. rinduri de pl!.r - puf scurf ~i peri lungi -confera 0 deosebitl!. rczistenta la intempertl ; in regiu-26

r

I

nile reel i1 fereste pc animal de frig, iar in regiunilecalde puinl Iormeaza un strat Izolator prin care c~-dura nu pl!.trunde u:;;:or Ia corp. Ciinii din aceasta rasl!. posed:!, sirnturi extrern dedezvoltate, in special mirosul ~iauzul, care slnt neega-late fncl!. de nici 0 aparatura electronics, oriclt desofistica t1l.ar Iiea. Fail!. de celelalte rase de ctini, ciineIe-lup are 0capacitate nervoasa superloara, ~i insu~e~te dresajnlcu multi u~urin~l!. ~i, ceca ce este :;;:imal important,it pierde en mult mai greu dectt ciinfi din alte rase, Atasarnentul ciinelui-lup fa.~l!. de stll.pinul sAueste Ioarte puternic, mult mal puternic ~i mai sta-tornie in comparatie cu alte rase de cHni, sentimentce este exploa.tat de stapln pentru paza sa ~i a bunu-rilor sale. Este incoruptibil ~i ~i sacrificl!. chiar viatapentru stl!.pinul care i1 apreciaza ;;i 1 1 Ingrij~te. Deal tfel, aceasta cali ta te caraeteristicli. speciei a.devenitproverbiala, prin expresia : "Credincios ca. un cline". G. Cu vie r (1769- 1832), marele naturalistfrancez, afirma eli. cell. mai perfectl!. ~i folositoa.recucerire pe care a f


9/47

r[oclt sau rnorsa, in regiunile polare, dar ~i ell mlimll.Iiglsau cartofi in regiunile temperate, ori cu fiertur1 deorez sau griu in regiunile ealde. Cfinele-Iup s-ar putea spune c1 poseda chiar 0doza de bun simt : nu este capricios, nu cere sa i sedea atentie numai lui ~i nu este nevoie s1 fie pedepsiteind gre:;;e~te Iiind suficient doar 5 1 1 . nu fie recom-pensat (prin rnincare, mlngtiere sau cuvinte de lauda)ea sl!.inteIeagl!. d. nu a executat un ordin sau a sl!.vir:;;itun act nepermis, Curajul ~i pu tinja de a alarma :;;iataca sint calitAticarac teristice acestor ciini, exploa ta te cu mare lllcre-dere de clitre om, astfel incit gospod1!.rii intregi, cubunuri de valoare, sint lllsate pe seama acestui temeraj-patruped. LlI.tratul este mijlocul eel mai obisnuit dealarmare a stll.pinului ctnd tedtoriul acestuia esteviolat de 0 persoana strll.inll. de curte sau care Incearcasa-l deposedeze de un bun ce nu-i aparpine. in acestesituatii devine agresiv, gata in orice moment saatace, atitudine ce se intensifica ~i mai mult Ia apa-ritia stapinului, care constituie pentru el 0 incurujarepentru ceca ce [ace. Mobilitatea deosebit de mare a acestor ciini estede asemenea, Q altA mare c~Iitate pe care omu] ~

1 30

r

l

de aceasta pe un oblect sau pe sol, chlar dupa untimp mai indelungat, prin captarea rnirosului sub unclopot de sticH!. (asa-zlsul rniros conservat},Datoritlt iunc~ici acestui sim]; ~i posibilW1tilor p'.care Ie are analizorul olfactiv de a deosebi un mirosde altul, clinii pot identiiica mirosurile cele mai dis-crete, iar pe cele mai intense Ie scsizeaza chiar de ladistante mario Desigur, acest Iucru Ie este iaeilitat:;;i de ad ulrnecarea particulelor m irosi toare care pf.'r-sista in aer, deoarcce Iuspirapia ~i expiratla forlatlla aerului favorlzeaaa trecerea unu inurnar mai maredin part iculele rnirositoare ce excita celulele senzo-riale din rnucoasa olfactiva,Posibilitatea perceperii mirosurilor cste data, inaiari!. de intensitatea lor, de finetea mucoasei olfac tive~i de suprafata olfac t.iva, foarte intinsll., care la acestctlne este de 300 de ori rnai mare decit la am, jarcelulele senzoriale de pe suprafata mucoasei ating unnumar de 150-300 milioane, in raport de dezvoltareacorpului, pe cfnd Ia om nurnaru l lor nu depaseste20 milioane.Auzul Ia cfine este de 0 Iiuete exceptionala. Un ciinepoate percepe suncte pinli Ia 100000 de vibratii pesecundl!., pe cind ~rnul nu poate receptiona decit

32

prejuieste la eiineIe-Iup; tnereu in alert1l. l1 i miscare,iar ctnd este nevoie degajl!. 0 vitezll. uimitoare.Pentru toate aceste calitati, dar mai ales pentruacuita tea sirnturilor, ctinii-Iup sint folosij! astlhiin multe activitatl, constituind un ajutor pretios aloamenilor.SpeciaIi~tii aprecia.z1l. ell. mirosul ciinelui este de100 de milioane de OTi mai puternic ~i mai subtildecit eel al crnului , Asttel, un cline simte mirosulunor substante care pentru om nu au miros (de ex.chinina, solutfi foarte diluate de acid clorhidric sausulfuric etc.) :;;i deosebeste intre ele mirosuri carepentru om sint Ia fel (de ex. deosebcste aldehidabenzoica de nitrobenzol, care pentru om au acelas!miros de migdale am are) .Ciinele-lup sesizeaza usor acizii dupa mires, in specialacizii grasi care sin t, constttuerrti ai transpiraj ieiomului ~i a animalelor. Aceasta este expticatia faptuluicll. acest ciine poate identifica cu atita u~urinta unraufll.clitor, pe baza urmelor in care s-a imprimat miro-suI caracteristic persoanei in cauza .Experientele fll.cute in uItimii ani au aratat d!. unciine-Iup recunoaste 0 persoana dupa mirosul lasa t

31

.----'t 17 000- 18 000 de vibraW pe secunda,sunete In retn mod cu totul exceplional 25 000- 27 000. Aceasta

dovedeste d.u n ctine-lup aude perfect ~i ultrasunetele.D bi t de important la aceasta rasa. este laptul ca,eose 1 . . biti ati lordatorita conformatiei urechllor ~l mo 1 t I .

t I caliza si sursa care emite sunetele. Capaci-pea e a v .. d ,ttatea auditivll. a cline)ui est.e de 6 on mal mare eCI.1 a , un zgomot auzit de om de la 4 rn, poate ila omu ui :

decela.t de ciine de Ia 24 m.Data fiind posibilitatea lor de a distinge exact to~ul

1 ce Ie slnt adresate de stapin, dresajulcomenZI or . . . . lI.Iiza mai repede deoarece cnnn asocrazse poate rea ' ..1 ilor (care poate fimai aspru sau mal Ios)tonu comenzcu ceea ce le este permis sa Iaca sau sa nu facl!... .. azll. si potenteazliAcuitatea unor sllntun compense v .

e altele mai put in dezwltate, a!?a cull' este slmtll~Pl. este mult a)utat de mires, indeosehl....l.zu UI, care .. . 1 t Scslzind de la distant1\. once zgomot,pe bmpu nop 11.ciiuele poate preveni din timp pe stapinul sau, careva Iua masurile necesare. . .. t . al~ a ciinelui este insll. mul t lnfenoarliCapactte ea VIZU do

1 . La 10') m ciiIlele vede fcartefat!l. de cea a omu ul. . .d 1 ) iar peste 150 m nu vede mmlC,slab (aproape e oc .dar dacll. obiectele saufiintele aflate la 100 In dlstantll.

33


10/47

Sf" deplaseacd. le llbser'/l1 Irnediat , Cilncle se plln: rflnu are vedere cromai ica, adica vede totul numai inalb-negru ~i, datorita faptului c1!.ochii sai au putinll.purpura retil1ianil., vede slab in zori sau in amurg,In schimb clinele vede ioarte bine pc intuneric (areposibilitatea ca ! ; l i pisica de a-sl diafragma crista-linul), iar In dmpul sau vizual poate percepe in acelasitimp mai multe obiecte decit omul. A~a se C):plicareactia Imediata a cjinelu i la tncercarea unui r~u[a.-cat or de a-I deposeda pe stapfnul S!U de un bun ~ide a Iugi chiar clnd aceas ta se petrece la 0 dista.nllimai mare sau intr-un unghi de vedere mai greu scsi-zabil pentru am.Gustul ~i pipaitul ciinelui-lup au fost prea putinstudiate plnl!. in prezent, cunosclndu-se in Ilnii marica aceste doua simtur isin t slab dezvoltate..1 \ II oare ctinii ~i alte simturi decit cele cinci pe care1 1 0 poseda ~i omul? Parerite sint trnpartlte inlre diverslleerceta tori.Astfel, se apreciaza cli unii ciini au un deoseblt simtde orientare. Este suficleut sa amintim de cazurilecilate In Iiteratura belet rist ica ~i uneori chiar In

presa, cinu cii.uil p1!.rasili la marl d is l aut e se inlorcIii. Iocuinta stapinului, chiar dup1\. 0 absenta, [nde-lungat1!..Cu toate acestea, pina in prezent nu a putut Ii pus inevident1!. un organ special al simtu luide orientarela clinele-Iup, iar pentrn a explica astfel de faptes-au emis diferite ipoteze (uncle bazate ~i pe obser-vatii tacute in cazul pll.sl1rilor rnigratoare, care separe c1!.se ortenteaza dupa steaua polara sau al albi-nelor de exemplu, care se oricnteaza dupa scare,apreciind unghiul de zbor). Se pare cl!. e verba dema imulte in8u;;iri ale cfinelui-lup care luceraza siner-gic: memoria unor puncte de reper, rnirosul unor tere-nuri, dtrectia soarelui, perceperea liniilor de fortagravitatiouala etc., dar niei una dintre explicatil nueste pc deplin satisfacatoare.Se v orbeste, uneori, chiar de insusirea ciinilor de apresimti uncle evenimente ce urrneaza 5 1 1 se produca.De exemplu, se afirma cl!. au posibilltatea de a pre-simti un cutrernur, deoarece cu put in timp inaintede declansarea lui incep sl!. se agite IIi chiar sl!. urle.In realitate nu presimt nimic. tnainte de incepereacutrernurului propriu-ais. scoarta parntntulu! in mis-care ernite uncle vibraj ii,care nu slnt dccjt ultra-

3 5

sune tele si pe care, dupn cum s-a spus, uumai urecbeaciineIui Ie percepe. Din pacate, cfinele-Iup sesizeaza.ul trasunetcle rurrna i ell clteva secunde (poate chiarzed de secuncle) in;).lntea producerii cu tremurului,cind prae tic ar ca sta IIU mal are nic] 0 importanta,De ascmenr-a, stn t oame ni care cred eli. un cline poa teprr-sirnj imoar tea apropia trL a unvi persoane, a nun-pnd acest evr-nirnr-nt prin ur lete , Este a ('T('uin[afalso'\, pentru , ; : 1 . \ID c iine urla din cu totul al t e motive,de exemplu, r.irid se redqtcapt.'l. in el inst inct ele ata-vice; in coudi tii le viet iiin s1l.lba.ticie ctiuii u rla pentrua-si sernnala prezenta . fie in scopul de a in t irn idadn~mallii. fie p-ntru a-~i anunta congenerii. cind cautao femela pentru il:lperechcre etc, Este a simpla coinci-denta ca muare cineva c inrl urIli. u n ciine, lntr-ocresc.iturie, ast Icl de ..coucer te canine In luna" (ctn.lurla tori incorpore) Sf' pnt auz i aprcape in [i{'carcnoapte, fdra. 51 rnoara cinova.S-a IlIai spus despre ciilli ell. au un ..sirnf' aI tele-patiei deosebit de clez-lOltat ~i se da eu regularitateexemplul cHnelni care simte de la mare di5tan~1I. p('slapinul care 'line spre casa. Am -.1I.ut c1l. aceastl'i.o;pecie in gt'neral. ~i cHneh -ll1p in special au un a\lZ('xtrem dl' d~l:"Ita t. Ciin"le pOi! It" face tieosebirea

36

dintre dcua sune tc cure tiifNa tnt n- cle numai cu 0jumatate de ton, dcci pe baza n-Ilexulni ce ig-a for~at,ascultind mereu pa~ii Sti1pilll1iui, Ii poa.te dcosebi decei ai al tci pcrsoanc. Ciinele arc capac ita tea - a~acum s-a mai spus - de a auz i in ul trasunetc, astfeld~ percepe 19()motul pasflor stapillului de la dist,all,tede In. care urtchea Olll,.nt>


11/47

s , ,k~pl inck- o cr-ucluz i c dEUS l !> ilde iuipor tau td. pe n f 11 1poscsor iide c iiu i~i anurne aceea de a nu considerancest animal ca pe 0 fiiDt1l. asemanat oare ornului inniei un moment. Prietenul s11.uduce 0 viatll. axatanumai pe irnediatul impresiilor prezente si ca atarein relatfile dintrc ei trebuie sll. tina searna de acestlucru, sa se bazeze pe mot ivari concrete: hrana,rncompensn, interdlctfe. Teate rcactiile afcctive all'ciinelui (care ar pu tea induce in eroare) nu stnt decttreflexe condittonate sau nccondrttonate ~i nu rezul-tate ale unei activitati inteligente.:In concluz ie, apreciern ell. "inteligenta" la acest ani-mal este doar 0 impresie a stapjnului. care se bazeazape reactfile ciinelui, prompte la stimulii externi,determinate de acuitatea unor eirnturi pe care le puneIn valoare in toate imprejurArile.111lega.turll. cu Insusir ile ctlnolul-lup se pot pur la inca.ni ul te discut ii, insa ne oprim aici. subliniind il1


12/47

~i credinta rap. de stapin, simful de orlentare etc.Toate aceste calitli.li, iiconfer! posibiIitatea. folcslriilui in diferite domenii de activltate. La baza numeroa-sclor sale utilidri sc situl'a~a in prirnul rind acuitateaextrem de puternicil a . mircsului ~i auzului, urmatede aspectul fiz;ic 1 , \ i insusirile psihice deosebite.

CiINELE~LUP PAZITORUL AVUTULUIPE RSONAL !?I OB!?TE SCFa.rl!.a se gre~i prea mult se poate spune cA, ctiaele-lupeste bun Ia toate : Inlocuieste ca.lul ~i renul in stepeleinzapezite din Laponia sau in cimpi ile diu Groen-landa ~i din Siberia; aju ta pe ritniti, este un vigilentpaznic ~i aparator impotriva agresorilor. un priceputsanitar, tnsotitor de orbi, salvamcntist, detector desubstanje toxlce .i stupefiante, dar mai cu searna "unmare politist".511.nu se piarda insA din vedere calitAtile netatrecuteale ciinelui-Iup pentru pad., cunoscu te ~i utilizateiudi din an+ichitate. Se spune cll. "mo1ol!ii" - cfiuiiciobll.n~ti mari , cu urechile drepte erau utilizati data-rita ill~u~irilor Ior valoroase ca pll.zitori ai marilor

42

sc llI,d flltiIIH'S" t,,('Jl)l'laTl' - e rll cpr, puj inc din "('I,,Care mai slut de f


13/47

in stare tot limpul si1 s esizeze $i sa previna uncle pri-mejdli, asa cum s-a mai spus, ~i sa alarmeze imediatstll.pinul prin lli.trat. Liltratul este nn mijloc de cornu"nicare a cfinelui cu ornul ~i cu semenii sal. De fapt,latratul unui ctine, indeosebi la ore din noapte tirzii,nu este decit rareori fnUmpHHor, el fiind determinatde sesizarea unui zgomot; prin aceasta nn alarmeazanumai pc stii.pinnl san ; ' I i pe vecini, ei ;;i pe toti ceilalt]patrupezi din localitatea, cartierul sau zona respec-tivl!.. Uneori cfmele tulburl!. in mod inutil sornnulcetatenilor : dar, printr-un dresaj aistematic, se poateimprima clinelui obisrruinja de a nu Il!.tra Ill.intimplare,ci numai ctnd are "de spus" ceva important. Desigur,va trebui sa ne olriamrirn cu diferitcle feluri de latratale ciinelui nostru, deoarcce Iiecare scmnificl!. cevaaparte.Datoritd calitl!.~jJor sale veriflcate, tot mai multe uni-tati de stat ~i cooperatiste stnt interesate astl!.zi sl!."~iprocure ctini din aceasta rasa pentru paza bunurilorlor, binejnteles, cei rnai eflcienti s-au dovedit cei asupracarora s-a ucticnat prin dresaj in pri rna perioada avietii lor. Nu este exclus ell. viitorul s1l. valorifice ~imai rnult calitaj ile lor instinctuale, in aceasta directie.

46

cji nele de politic, [n truc it se presupune cl!.manualulde dresaj ed.itat de germani Ill. 1.560, este intocmitdupa un model englez.De ret inu t ca se [mplinesc aproape 0 su ta de ani dectnd s-au incercat prnnele tatonll.ri de folosire a ciineluiin pulitie, baza te pe exceptionalele sale calitl!.ti pri-viud mircsul , auzu}, vfgilenta, mobilitatea. suplcteadodlitatea., unite cu un curaj fl!.rl!.de margini , fideli"tate, ata~:J.ment ~i abncga~ie pina Ill. sacrificiu, ce facdin el un netntrecu t instrument 3 0 1 organelor de asigu-rare a ordinei pu hlice.Folosirea cii nel ui de ca.lee organelc de ordine are invedere urmll.rirea ~i prinderea hotitor, descopcrircapersoanelor disparu te, a cadavrelor ascunse sau ingro"pate. excortare, apa.rare etc. Cfinele are posibilitateade a rlescopcd rnai usor pe infrac tor, atjt datorttarnircsulu i~i auzulul , cit ~i mohilit1ltii sale, reducindu"semu It pc aceas ta bazl eforturile ~i fortele urnane, iarpe de aWi. parte na mai malta siguranta, curaj ;;i efi-cienp. celor care executa seniciul pentru pre'renirea.~i comba.terea actelor de dczordine public1l., a. furtu"rilor ~i sp3orgerilor in dallna avutului ob~tesc ~i per"sonal al cetiltenilor.

4B

11

C IINE LE -LU P. C liNE DE SERVIC IUPENTRU ORGANELE DE ASIGU RAREA ORDINII PU BLIC E

Se afin~la ell.1 3 0 Iucepu t to[i clinii au fost folm.ip pentrnp.~di.~l ap3.r~r: "i cl!. dintre acestia s-a diferentiatcunele de poiltlC, care anterior a insoj lt paznicl! denoapte,Tn legaturl!. eu inceputul folosirii ciinelu ide urrnarirep.e ba~a ~lirosului sau, S 0 r 0 c I c, iu piesa sa sati-nc~, mttrulata "Cfini de urmllrire" vo bi d df .. ' r lD espreurtul cirezilor lui Apollo de cl!.tre Hermes a Xta. . ' rd . cum~te~l deghlzali in ciini au pornit dupa miros pe urmacirezilor ~i a hotului ,Textele de lege din vechiul drept german atesta, dea~e~enea, nu nurnai consideratia care se acorda acestorC~IU1 :u ~a1itll1i exceppionale, dar ~i modul de urma-rrre ~I pn~dere a rau fl'l.di.torilor, precizind despre ciiniide u:ml!.rue ca : "tinuti de curea merg inain tea stap!"nuha, conducindu-l Ill. ascunzisul bandij ilor".Dresai I '1 dJU cum or e P1L/.a, apl1rare ~i urtnarire eracunoscu t de german] inaintea ariulu i 1173, dar inaCf'ea~i vrerne Sf' pare eil. ~ 1 ~l ,-llg r-zir cu nosteau blue

47

[{au,lamClllul ridicat al acestor ciiui estc urruurea nneiselec[H riguroase ai a unui dresaj de calrtate superioara,efectuate in mod sistematico De lapt, in arborele gencc-logic al ciinelui lup, [nccptnd cu "marele" Rolanu.stau cfini de mare valoare, tocmai dat.orita aplicll.riiunei chinotehnii moderne, Astfel., s-a ajuns la formareaunor HnH deosebite. ca Pilot III, de Ill. care au pornitKdminal"polizei (cfinii polili~ti de astazi cu toatecalitatile lor).Meritul de a-I fi introdus pentru prima datil. in ser-vicini polrpie! l\Ie uncle ;;i"3ou capatat ~i numele deciini politi~ti) revine francezilor. D. S a II 0 u e adresat primul cline din serviciul de polij ie al Frautei,cu numele "Leni", autorul aresrarfi a doi braconieripescari , urrnariti in mijlocul Mosellei ~i irnobflizat i[n tr-u n coridor al unei case din rnarginoa crasulu i.Mai ttrziu, dupa 1890, au inccput s1l foloseascll. cali-t~tile lor in acest serviciu belgicnii ~i germanii, urrnaj iIa citiva ani de ita.lieni, englezi. el'reticni ~i auatrieci,prccum ;;i de multi altHoRezultatele obtinute cu acest icfini au fost de-a drep-tul uimitoare, in toa te revistele de spp.ciali ta te dinacest timp se recuDo~tea importanta lor all(iinfrac~io"nal.:!.. Tot mai rnul1i hoti ~i spilrg1l.tori au renuntat la

II :e '.~

49


14/47

inc.l,tdllicin;:t 10; cldklu;d.i. iar nurn:"irul iufract lunilor


15/47

ascuuse de agresorl in urrna uuor aracurl, cadavrelor" i persoanelor de sub d1l.rimll.turi in cazul UTIor cata-strofe naturale etc.

CifNELE-LUP iN SERVICIUL ARMATEISe pare cil. primele par tic ipfir iale cfinelui la luptcledintre 0111 ~i sernenil 81l.islnt marcate de aparltia rivali-tl~itutre tr lbnri. cind in mod instinctiv haitele declini apartintnd unui trib se Incaierau cu cele aparti-ntnd alruia, odata cu stl!.pinii lor, care nu rareoriconstituiau principalele victime ale aeestora.Pe vrernea grecitor si rornanilor, ctinil erau echipat iell armuri ~i zg!!.rzi prevazute cu ghimpi, fiind t rim i siin Iiniile Inamice, unde provocan panica, dezordine~i ranirea dnsrnunilor,F.xisL1i. multiple dovez iin accst sens. AsLId, pc uuelevase din antichitate se pot vedea clini aHl.turi de r1\.1.-boinici, iar pe mormintele unor razboinici atcnienis-au g1i.sit chiar schelete de clini.Nici romanii nu neg!ijau ajutorul pretios al clinilorin lupte, iapt atestat de coloana lui Marc Aureliu,pe care se pot vedea clini luptind contra oamcnilor.54

unor victorfi in lupte, asa cum a lost Lii.tillia din 1.5iulie1918, repurtata de arma.tele franceze, unde au fastaprecia] i In mod deosebit eiinii de leg1l.tur1l., carorale-au fast aduse elogi! in ziarele vremii, care s-au in-cheiat cu cuvirrte marl, ca : "Dra'Jes buttes bien dressesqui moritent aussi d'e tre a I'honneur". Ciinii folosijiin Iupte au indura.t toate prlvattunile rl!.zbaiului. Dineei 13 000 ciiui Iolosi] i in lupte, multi au fast r1l.niti~i mut ilat i,iar 25% 01.\1 cilzut pc cimpul de onoare,De aceea, acesti "soldap" eu patru lahe, cu Iivret~i uniforma au Iost chiar decorati de unii generali ~imaresali Jrancezt : in acest sens arhivele Minfsteruluide R1l.zboi din aceasta jar1l. ne pot oferi numcroasedovezi.Sva incerr.at ~i 111.nui in tam in perioada primuluirazboi mondial sa fie fclosit! pcntru transportul rll.ni-tilor ~i a munit lei, insa. neavind nici un dresaj Ja baza,rezul ta tele n11 an fast cele astepta te.10aintc de eel de-al doilea r1l.zhai man dial, 0 scriede 1 1 1 . 1 ' i ca Germania, Franta, URSS au organizatuncle piste pentru antrenarca cliuilor de razboi inseopul folosirii lor ca sentinele in puncte vulnerabile,pentru transmiterea de ~tiri, ordine, inforrnapii tru-pelor [ncercuite S..1.u cu care (din diferite motive)56

Apoi, 5 1 1 . nu uitam ca., ch iar in celebre bil.ta.lie de laMaraton (oi90 i.e.u.}, ciinii au fest Iolositi cu rnultsucces in lup ta corp la L;orp.In 1798, Napoleon, in misiunea sa din Egipt, a reco-mandat cornbatant.ilcr 51\.isa se ajute de eiini 180pazazidurilor ~i pentru prevenirea unor pericole.Pe maSllrli. ce tehnica de lup ta a cu noscu t noi progrcse,ctinii tncep s1 fie tot uinl puj in Iolosij.i ill arrna ta,dar nil pentru mnlt limp, intrucit Iis-au gasH alteutilizll.ri in acest dorneniu. Spre exernplu, au fastdresati ~i s-au olrtlnu t bune rezultate in serviciul desaotineill., pind!!., cercetare, ca sanitari , agenti de legll.-tura, mesageri, transportori de munij ii ~i tr1l.g1l.toride s1l.nii in Iocurile inzapezite, detector! de mine,p1l.zitori de depozlte Importunte. provocatorf de [ucend ii,accidente $i rnulte alte intrebuiut1l.ri, [ndeosebi inserviciu l unitat ilcr de gr1l.nkeri.in Hteratura de speciall tate din inlreaga lurne pot figasite date ~i episoade ernot ionante pr ivind valoareaservidilor aduse de acesi icliui in cole dona razboa iemondiale.tn serviclul arrnatelor germane $i franceze din prirnulrazboi rnond ial au fast iolositi numerost ctini dinaceasta rasa, rare realrnen le au con tribui t la outinerea

comunicurea era greu de rea.lizat , precurn ~i CJ. coree-t~i In zonele ocupate de inamic.Zed - I l i sute de mil de clini , Indeoscbi din rasa. lup "~i-auadus eontribuj ia Ia esuarca partiala sau taLala a unorplanuri de lupta ale inamicului. Se aflrma ell. MarcaBritanie ~i America, desl s-au hotartt mai tirziu 5 l 1 .antreueze ~i slI. Icloseasca ctinii ciobanest iin cea de-adoua conflagratie mondiala, au depus mati eforturivalutare pentru achizittonarea ~i dresarea lor. Deexemplu, in America s-a constituit a organizaj ie deaotrenare a cfinilor, cunoscuta in acea vreme subnumele de "Organizatia Ciirrilor pentru Aparare".In perioada 1942- 19'i4 armata americana a primitpeste douazeci de mii de ciin i-Iupi , care valorau camdoua milioane de dolari (diutre acest ia aproximat ivzece mii au fast folositi efect iv penlrn a arluce 0ser iede servlcii r11.zboiului). Scol ile Infiirrtat e au antrenatcfini! pentru a aduce servicu fortclor aeriene si arrnatei(ca elemente de sentinela, patrula, plnda, cercetareetc.) ~i pentru alte rnrnur i care puteau folosi aserneneaclini.

55

5 7


16/47

CiINELE-LUP FOLOSIT iN ALTESCOPURI

Ce poate fj niai imprcsionant dectt ~a. vezi un orbcoudus pe strada de un cline lup, care i1 Indruma cua tita siguranta printre numeroasele obstacole ce potorictnd s11-i pericliteze viata sau intcgritatea corporaln.[)e~i incl\. dinaiutea erei noastre este cunoscu 1 1 1 . 0frcsdt, scoasa de sub lava vu!canului Vezuviu, carereda 0 scena cu un sarmau orb condus de un cine,ideea folosirii acestor anirnale in sprijinul efectiv aInevazatorilor apare mult ma.i tirziu, in 1780, eindsavantul orb J 0 s e ph Rei s in g era Incercatsa dreseze ctini din rasa. Iup pentru a conduce pe acest ioamenl pe strada. Prcocupari le in aceasta directie seinten~ificti ~i devln tot mal Iructuoase, ast Iel eli. ma itirziu, un alt I1C',lI.za(of, suedezul B ir r ie r, reusestesi'i puna bazele u nr-i vt-ritabile metode de dresaj aciinilor couducatori de orhi.Ncccsitatea perfecj ionari ime todelor vech i de dresajs-a impus mai ales dupa I'azboiul din 1911 clnd maimulti specialisti straini, mal ales austrieci, ~i germani,soan preocupa ipcnt ru a da o min1i. de ajuf or victimelor

56

f;izhoiului care nu au mai putut vedea lumina zilei.Daca s-au obt inut uncle rezultate bune tn aceastadirect ie, meritul este irnp1irtit [ntre specialistul dresor~i cei doi elevi: nevazl'LtoruI ~i ctinele-Inp, cu calitatilesale atit de alese.Dar nu numai rAr-boiul a adus ~i aduce atitia nevaza-tori pe lume, ei ~i aecidentele, unele boli ereditare saudobindite etc., care ingroil~li. rnereu nurnarul lor. btlde ce trcbuie sA se depuna eforturi pentru inmultireain rasa purl!. a aeestor ctini ~ipentru a-i forma ~i utilizafn numar tot mai mare in sprijinul celor ce i~i duc viatain bezna.Salvarnar este a notinne bine cunoscuta ast1l.zi tuturorcalor care s-au odihnit pe plaja marlt, ins! aceasta nuinsearnna eli. cei ce slut gata s.'l. ne salveze de la ineestnt doar studentii sau pensionarit aflati in barciledin dreptul geamandurilor ci, trcbuie s! ne gtndlm eniucredere In acel salvamar patruped, care este clinele-lup, ce ne poate insoti Ia un scalda t in apa unui riusau a unui lac, ca ~i in apa. rnarii.Crinelui Iiplace ~i deprinde usor lnoml, aceasta fUndo chestiune de instict ce se pune in valoare printr-undresaj specific ~i rational. Deci, dresarea pentru sal-varea oruulu ide la inec nu consti tuie pentru el a difi-6 0

T

Fig. 8 - Crinele-Iup conducind u n llc',ll.z;;itor

cultate prca mare. Literatura de sper ialitnte ~i bele-tristica, cit ~i ati1ia rnnrtori cculari redan Interesanrecazuri in care pescarul imprudent. inot.!Ltorul, naivulincepator sau multi al~ii erau gata-gata s1l.-~ipiarda

Fig. 9 - Gata pentru a strabate munt iiin clutarea.v ict imelor

6 1


17/47

Ill, h- ~ll[, Iuc iul apr-lor,


18/47

EXTERIORUL CiINELUI-LUP

Fxtcrioru! ciinel u i-Iup repreztnta tabloul v iu al carac-terelor fenoHpiee, pe baza carora se apreciaza valoareasa, Prill acest examr-n IlC putem face 0 imagine asu-pra conf'ormnt ie] corpcrale, tipului de constructte.sistemulut nervus, vlrstei , aptitudinilor productive ~ia defcctclor sau tarelor care influenteaza negatj'vprocesul de formare ~i u tifizare a ctinelui respecriv.Este uine ca toj i iubitorii de cllni sa iie iniFari inapreclerea ex lerioruhri nu numai pentru a Ii in milsurls:~cum perc un asemenea animal f.1ril gre~, dar ~ipeutru a ~ti sA fadl. selcctla riguroasa a cateHor, pecare doresc sa- iretina ! ; i i Si'i-i crea~ril., inca din prirnelez i l e tlupll nastere.Examinarea exteriorulu iclinelui-Iup se face de obiceiaI..Lra, in aer Iiber, III statiuno ~i in mers. tn stat iune ,st>studiaza rna! row gradul de dezvoltare ~i forma fie-c.lrei regiuni corporale in parte, precnrn ~i legaturali4

Fig. 10 - Rcgiunile corporate:{ - nasal san trufa : 2 - regiunea botalu!; 3 _ .topal sau unghlu Iro,: lo- nazal ; ~ - resiunea frun~ii; S - regiunea urechilor : 6 .........~e~un:~ obral11o~;;-7 -.~eelunea g[~ului; 8 _ regiunea pieplului;1 I rE'-:,l1J~ea gr~b~nu jUl. 10 - regrunea $pinarii; 17 _ regluncasa e~~1 '_reg~uJ1ea crupei ; 7.3.......:egiunea cuzii; 14-re,giuuea.pe~.l, 75-tegll1nea umdrului ; 16 -regiunea bratuJui. 77-Cf"~lun:~cotu[ui i Z 8 - .. regiuneu antebrn~uJui; ]9 -regiune; eaun-~~lU!Ul, .20 - teglunea fluic


19/47

"

Fig. 11 - Principalele masuratort la ctine

rImportanta deosebi!A, indeosebi pentru registrelegenea.logice !?i pedigriu, unde existli. un loe pentrufotografi.a lui. Aceste fotografii au ~irol de popularizarea celor mai frumoase ,i ma.ivaloroase exemplare ce seprezinta in cadrul unor expozij iicanine.Filmarea dinelui. Se executa doar in crescatorlilecare au posibilitllti materiale pentm a urmari pe ecranformele ~i miscarile unor regiuni corporale, amplitu-dinea pasului, calitli:t:ile ~i defeetele mersului, precum~i 0 serie de exercipi! pentru deprinderea unor temedin timpul predresajului ~i dresajului.Orice apreciere privind 0 regiune san alta se fa.ce inlegatura cu standardul stabilit pentru aceasta rasll.*)Pentru aceasea rasa, standardul prevede urmatoarelecaractere de exterior:tnra~i~area: Impnua toare, linii armcnicase, corpulalungit "i muschiulos, structnra corpului bine proper-tionatil.. mers user ~i degajat.~ Sta.ndardul repreztnta actul recunoscut de Fede-ratia Chinologica Interna.tionala, in care stnt in.scrise caracterele morfologice de bad, respectivforma ~istructura organismului, in limiteJe carora seurrnareste sAfie incadrati top indivizil dintr-o rasl

70

T\i

II

",.",,/flo" de 'ung'"'' I_ Iungirnea capului - distanta. dintrc protuberanta. \occipita.tll (a) ~i vlrful nasului (b);_ lungimea botului - distanta dintre Iinia co u~e~teeomisurile interne ale ochiului (e l ~ivlrful nasului ~ b) ;_ Jungimea corpului - distanta de la capl~l arhc~.Iatiei scapulo-humerale (11 13.punctul eel mal proeml-nent 3 0 1 fesei (k).MtIsuratori de perimetre:_ perimetrul toracic - circumferinta. corpului dinaintea speteior (p-r) ; ._ perimetrul flulerulu i-grosimea 1:1.DUlerul ante-rior (~).Mdsnriftori de atHncime:_ adincimea roracelui - distanta [ntre grebll.n (1 ) ~istern (ml;_ Hlrgimea pieptului - dtstanta Intre articulatiilescapulo-humerale (n-o)._ Hl.rgimea craniull1i (d-e) 130 nivelul arcadelor orbi-tale. . f rli.Fotografierea. e l l , metoda de apreciere a ctinelut o.eposibilita.tea cunoasterii unor arnanunte care preztnta

69

Fig. 12 - Cap de ctine-lup, cu 0inteligentli


20/47

Capul: ulica~h, lung, proportionat cu lungirnea cor-pului, contur fin; nasul negro; botul puternic, alungitin forma de con ~i nu prea ascupit ; profilul superiordrept ~i paralel cu linia irun tii; buzele sobtirl ~i bineInchise ; maxilarele puternice, inchise ermetic farai o ! I . se depaseasca in lungime; stopul putin pronuntat,tesit ; craniul lat fntre urechi, usor bombat, pe partesa.nterioarli. a frunt iicu 0 u~oarl!. adincitura rnedianaIongltudlnala ; ochii potrivit de marl, iam a fi pro-eminenfi, in form1l. de migdalli., eu deschiderea oblica,de culoare inchisJ., cu 0expresie vie ;;i "inteligent1l.",.nsA netncrezatoare ~i aspra fata de necunoscuj i;urechile triunghiulare ~i potrivit de .marl , en bazalarg1l. ~i plantate sus, purtate paralel sau usor diver-gent, cu deschiderea pavi1ionului dirijatl!. inainte.Cind se nasc, el!.teii au de obicei ureehile drepte, euconduetul auditiv Inchis pinl!. la circa trei saptamini,puttndu-se mentine in pozitie verticala sau sa eadl!..De regula, ureehile se redreseaza progresiv, trectndprin faze alternative de ridicare ;Ii cli.dere, faze cedepind de intensitatea cresterii ;;i de starea de sli.nll.-tate. Aceasta alternantli. se poate observa pina Iavtrsta de 8-10 luni,

pen tru un miros fin. Uaeori vlrful nas 1 . ( )poatc sl!. fie nepigmenta.t pe al . U Ul sau hulab ocurr, ceca ce se eun~tesu numele de n asp 11tat D .. e asemenea ~l n a s u J~ a Z constitllie un defcct al ~ . 0 h"i!. ' raser, c u nu ircbuie5 .ill! b u 1b u cat i, ell 0 r bit e pre a p1lI1nente ' roe-, on cu 0 p r i vir elm li. 'ci, privirea sa. lie indre tata . p r ~ t 1a t i!.care 1i retine a tenjia, D ; obice~nalll:e, spre d.irecjiapotr1w ste eel ' ' ell oarea ochllor se-y ei pe Care 0 are bla dcazuri de 0 chi cia c r . ( hi na, ar pot apareJ r 1 oc 1 en euloa .,depigmcntat.i1 _ aIb-alb~st.). rea lnsulu_rat ita. rur , on unele boli ca, c h e i, manliestatli. prlntr-o patll alb;'!.au cat a r act pe corneea, data de opacificrea cri , .prccuru ;;i uncle defecte fizice date de 1. nstahnulul,h i Ipsa unuio c 1 (" chior") etc,In ultimii ani s-au raspindit t '1 d .'m 'I rpurr e e cune-Iup cuaXl are puternic .e, maSlVe pe Care unH Ie consideradefecte de conformatie iusa, specia.li~tii cu ~ experlenjanu smt de aceeasl 11 ,., v p rere, fundca in pra.cticll. s' tdeoseblt de utili, rctinind c . Inu Slgurantl!. pe eel rna] peri-cutos diufacator.

74

2

Fig. 13 - Tipuri de urechi t, - _u\lte; 2 - rotunde

Dejecte : cap g r 0 sol a n, imbibat cu gra.sime,ceea ce denota un ctine greoi, cu un temperamentlimfatic, lipsit de multe din ealitl!.tile de bazll si inprimu! rind de un miros dezvoltat. Se a.preciazll deunB d. un n asS cur t (nas de pore) nu numalell pare inestetic dar este ;;i lipsit de sansibilitate

73

GUul: ca segment de legahtr1l. intre cap ~i trunchi,se cere sl!. fie puternic, musculos, avtnd lungimea.proporpionala eu marfmea capulu i, iar groslmea sll.nu fie discordauta cu dimensiunile corpului , Pozifiaeste variabifa in raport eu starea nesropsihlca ~i enexcitantti externi. De exemplu, eind este Iini~tit ~imerge la pas il va purta tn directie orizontala, la 30

Fig, 14 - Dtrectiile gitului:f - orlzonlal~ ; 2 - obllca ; 8 - verUca11


21/47

fa1il de Iinia oriz('IntuHI. corpului, iar eind este agitat,ori atent la ceva, in directie ohlica sau verticala.Are ca baza asaasii.prima parte a coloanei vertebrale(vertebrele cervicale). Gitul, impreuna cu capul [oacaun rol deosebit in echilibrul ciinelui, intrucit prinmi~dl.rile lor de basculare ment in la un anurnit nivelcentrul de greu tate or! iI dcplaseaza spre inainte intimpul mersului.Dejecte : eel mai frecvent defect poate Ii sal b a,moth' de indepi1rtare de 1a reproduct.ie, nefiind spe-dfic1!.rasei. Sint considerate defecte cazurile ctnd Ianivdulleg1i.turii gituluien trunchiul ~i cu capul existdunele ad inc it uri in mas a m usc u ] a r 1 1.precum : ; ; i cazurlle cind disproporpionenzli ca grosirneIat1l.de cele dona p1l.rticu care se leaga,Trunehiul are la baza, scheletul axial (cea mai mareparte din coloana vertebrala, prccum ?i coastele,unite ventral de stern, en except ia ultimei perechicare este fIotanUI.) I ; ' i este format din cavitatfle tora-clca, abdorninala 1}ipelvina, ce adapostesc 0 seriede organe esentiale ale viet ii, cum stnt aparatul circu-76

Fig. 16- Forma pieptului:, - piON ]arg; 2 - plept strlmt; 3 - piept de buldog

I~ ace~st1i rasa trebuie s a reprezinte circa jum1!.latedin talie 1 1 1 . greban. De exernplu, un mascul cu 0 taliede 60 em trebuie sil.aiM. adincirnea pieptului de circa27- 30ern, iar 0 IerneIrLcu 0 talie de 55 em va masuraI adincime a pieptului de 26 em. S-a dovedit ell. un:iept larg, ad inc ~i museulos confera clinelui- luplnt~tdeauna 0 buna capacitate respiratorie, viteza,re:l!tstenta, putere ~i un aspect mai impunator.Defecte : pie p t s t I'im t, eu 0 lll.rgime exagerat7 6

. . . . . , . . . .III

Fig. 15 - Ma~urarea tal iei

Jatar, cu motorul sau inlma, aparatele respirator ~idigestiv, precurn ~iorganele de reproductle. Trunchiulcuprinde mai rnulte regiuni ce fae obiect ul aprrcieriinaastre, ca : pieptul, toracele 1}iabdomenul,Pieptul: se exarnlneaza din punctu! de vedere al H!.r-!~imii, adtncimil ;;i rnnsnulatur ii. Arltncimea pieptului

'/7

de mica, datorit1l. uuor cauze congenitale sau afro-fierii masei musculare, avlnd drept consecinta redu-cerea rezistentei in timpul Iuptci sau la atergare ~i,uneori chiar a instabilitate a echillbrului in mcrs ;pie p t deb u 1dog, cxagcrat de hug ~i mnsculoseonstitu ind a {dna in degajarea vitczei ; eate Ioar teadtnc, iar distanta dintre punctelo spctci anQnn,tHi..Toracele : arc perct iiIaterati format] diu coaste, iaffnapai, se aWl.diafragma care it dcsparte de abdomen,avind dimensiurrile de lungirne, 111.rgime;; i adtncimebine corelate intre ele, mentinjndu-sc in acclasi timpo corelatie strtusa intre acestea, capacitatea plf~mi-nilor ~i volurnul inirnli , Numai Intr-un torace hiuedezvol tat vor putea Iuncj iona in bune conditrunipla.minii ~i inima ea. principale organe vitale,Defea: torace e x age rat d e p I a t, din cauzalipsei de arcuire a coastelor; tor ace sus pen d a t,eind are a adtnclme mica; tor a e est rim t, rezul-tat dintr-un diametru bicostal prf'a mic, Consecintelea.cestor defecte se rlLsfring a t it asupra dez'IOHdriiplaminilor ;;i eordului cit ~i asupra bunei functiona.ria acestora, reducind in final capacitatea energetlcaIt, eHnelui.

7 9


22/47

.l

riU.lrU.cit uu permit 0 inserj ie perfecta. a . muschilor,stirbind totodata din Irumusetea de ansamblu a linieisuperioare a corpului. 'Spinarca .;;1.;:alclc: priu suplejea . ; ; i capacitatea lorde ineovoiere au un roJ de primire!?i transmitere apropulsiei catre mcmbrele anterioare, inlcsnind astfcld.eplasarea ei.inclui sprc rnainte. Se cere ca spina rea.~l ~lele sa fie suple, adidi. sa fie bine imbrll.cate inninschi, fa.ra. ca trccerea de pe 0 parte spre alta s as~ .faca. bx:usc ori aces te p1l.rti sa fie despartite de 0Iinie mediana prea evidenta. Femelele gestante cuspinare . ; ; i sale puterniee vor putea sustine cu u~urintagreutatea abdominala datil. de numarul de fetusi dincoarnele uterine . ; ; i uter, indeosebi In ultima perioadade gestatie.Dejecte : spinare ~i ~ale con c a v e, cind acestea slntlasate in jos ; con vex e cind sint bombate maimult sau ~ai pupin fat1l. de Iinia saperioara a corpului ,pnrtind diferlte dennrniri dupa gradul de accentuatea defectiunii (spinare -Ili ~ a led e m lI.gar, dec ~ a p, iar in cazul bombard exagerate se numesteelf o z 1 i . ) . In practica s-au fntilnit liIi cHnii cu s c o -I i0 1; 1 1 . . care consta in devierea Ill.teral1l. a sirei spl-ml.rii.

Abdomenul: este partca corpului ill care se afl1\. toateorga nelc digestive (intestine. Iicat, spl ina etc.]. Laaccas ta rasa Be cere un abdomen rotund, integru ~bine proportionat cu dezvoltarea genera.llI. a iudivi-dului.Dejecte : a b d 0 men 0 g lires c, exagerat de supt,tndeosebi spre partea ingvinala, a b d 0men 11i.satdatorita unui balast alimentar fara contiuut nutritivvaloros. Acest abdomen are linia inferioara prea con-vex! ~i diamctruI lateral mare. tmpietfnd asupramersului.Pe Iinia superioara a corpului se examineaza; greba-nul, spinarea, ~alele. crupa ;;i coada ~Grebdnul: este baza de Iixare a rnusculaturii careajuta la ridicarea capului ;;i gitului, precum ~i Inmiscarea de basculare a . intregului trunchi iu jurularticula~ici coxo{emurale pe timpul cabrarii ~i saritu-rilcr peste obstacole. Un grebll.n frumos nu proeminadeasupra liniei superioare a ccrpului , iar Ietele late-rale evita, forma.rea umri unghi ascupit, cu Iinia deunire (mediad) t1i.ioasll..Deject: g reb a nul a a c u ~ it cit -Ili eel t e r ssirrt improprii rasel de cfine-Iup, constituind defecte

Bl

Crupa: are un mare 1"01 in miscare. aetionind n.titpriu contractarea mUl,Ichilor ischia-tibiaIi cit : ; : i a celorIesieri care inter/in ~i asupra amplitudinii pasului-Ell. este un puternic punet de fort1l. a corpului. fiindstabilit faptul ell. estc n:giunea care couditionea.zaputerea ~i viteza de deplasare a corpului. La ciiuele-Iupse cere 0crnpa lunga. supia 1ji usor inclinata pentrnII. asigura punctele de 5ustinere a forte1or muscularepropulsoare. Crupa lungll. este dat! de lungimea.oaselor ilium 1jiischium ~i de unghiul format de ele,influentind pozltiv viteza ~i puterea ciinelui, ma.i alesdacll. este biae Imhr1i.eata. in muschi- Incliua~ia crupei.de I I .semenea. favorizeazil. puterea de propulsie aciinelui ,i~ndeosebi saritura tn inll.ltime. Sub aspectulIlcoperirii cu mu~chi, so cere ca acestia s l ! . fie denei,fermi, s 1 i . umple bine vidul sacra-ischia tic ~i foseleiliace.Dejeote : se considerl!. defectuoasa c r up ate 1 I i t lI.Ill. care mu~chii ischio-tibiali sint foarte scurti, aueontra.ctiile rednse, iar membrelor posterioare le d! pozltie anormaUI., reducind impulsia 1ji viteza in mersII. dinelui; c r u p a a s cut it 1 1 . , ciod I!rgimea Intre&.rticulatiile coxo-emurale este mal micll. decit cea de111.~olduri; c r up 11 . s t rim t l ! . , cind pe toatl!. Iun-

83


23/47

gimea p .i este fngl.lstA ~ilipsitli. de musculatura. UltimiIedoua defecte ale crupei au drept conseclnta atit redu-cerea vitezei de mers cit ~i dific1l1tll.ti in efectuareaa.ctului f.1tlrii 130emelele gestante, ca urrnare a ingus-timii bazinului.

FiR. 18 - Pozfj ia cozii Ia cfinele-lu p :, - norrnal ] 2 - anormal

84 . . . .

1 2Fig. 20 - Defecte de prindere a cozii:

, - coadA pdn.' IUS: !-coadl pri nsljO!Membrele au rol de sustinere a corpului, de amortizarefI. socurilor oide miocare a ciinelui, Hind formate dinmai multe segmente osoase unite prin intermediularttculapiilor. De asernenea, ele transforma energiacin


24/47

1 2Fig. 22 - Unghiul scapulo-humeral Ia ctincle-Iup i

1 - normal; 2 - deschls] a - Incli;!Defccte : 0 spa t a 5 cur t 1 1 . ~ i in gus t l!. esteUO defect, deoarece ingreuneazll mersul, iar putereactinelul cste rcdusa.Bratul : trebuie sl!. fie lung ~iobllc dinainte spre :inapoi~i cu mipri Iejere, ceea ce confera Iorja trenuluianterior ~icorectitudinea aplomburilor membrelor ante-88

1 2Fig. 23 - Pintenii ;, - !implu; 2 - dubJi

Pt,. Jl4 - Uughiurile membrelor pcsterioare Iastinele-Iu pI

~ - normale; 2 - de!ICbl85; II - lochiM

-q.-I rloare. Prlntr-o supralucarcare cotcct~ a trcnului anteri-or, mernbrcle postcrioare impillg mai user corpul inaint'~.D efecie : bra t S cur t, care afecteaza Iorja ~ivitezacllnelui .Antehratul : are rol in Iocornotie ~j trebuie sa fie 0l'egiune lung! cu pozipie verticala ~i bine Imbracatain rnuschi, Iavorizmd un aplomb ~i un mers corect.Dimpotrivll, ctnd aceasta regiune este scurt1i afccteazadeplasarea. ctinelui ~i constitute un defect.Urmeaza f'egiunile gBnfltlchiului Ii /luierului pe a cll.ruifa~1l. Interna existi'l. un rudiment al degetului mare,care insl!. nu atinge solul, numit pinten. Pintenii potJi airnpli sau dubli.Membrele posterioare au un rol mare in irnpingereacorpului Inainte, prin incbiderea ~ideschiderea unghiu-rilor Icrrnate de baza osoasa a dileritelor regiuni. Regiu-nile membrelor posterioare care se cxamineaza sint ,coapsa, gamba, jaretul, fluierul ~j Iaba,Coapsa: este eel ma.iputernic punct de for~l!.al corpului.La aceasta rasa coapsa trebuie s l ! . fie lunga, cu fibrernusculare lungi, ceca ce Iavorizeazd fcrta ~i vitezala alergare, Posibilitatea de a se intoarce rapid estespecifica ~i necesara acestui ctlne, de aceea se cere ca.osul femur sl!. fie destul de lung.

89

-: 1 1 / , ~' / ~ " z

\t':'i'~\ ' k 'I~rt:, '1.od~

'} 3

Fig. 25 - Jaretull, - normal I 2 - drept ; 3 - coate de vacl

Defecte : coaps! ~i leBA s cur t e, slab fmbrl!.cate inmusculatnra,Gamba: conditioneaza la fel viteza de deplasare acfinelui, motiv pentru care se cere s l I . fie lungll., larga,musculoasa,Defeae : gamba s cur t l!. ~i p l a. t ll.Jaretul: este centrul de impulsie, de el depinde mar i-mea pasului , Se cere un jaret larg ~ilung care men tineun aplomb corecr ljIi favorlzeaza amplitudinea pasului,Peate Iinormal, drept IIifa "coate de vaca",

9 1


25/47

3Fig. 26 - Laba i

1 - c~[c~tura normal~I 2 -lab~ de uraI 8 - labAde canarD efecte : membrele cu jaret g it u i t, s Uh t iresan ,.c 0 ate d e v a. c 3".Fluierul: trebuie si1 fie puternic ~i drept.Laba : are In componenta sa patru degete, U;I0r arcuite,iar partea plantara se sprijini1 pe cinci pernije plan-

92

temperament mal vioi , Se intiJncsc ~i ciini-Iup de(',ul~re,complet alba (albinism sau albin~i), din cauzaIipsei plgmenuJlui din firul de p!r ~i din piele. Ciineleeste lmbracat "in douli. bI1l.ni": p u f u I, el1ruia Iida tcrcaza :ezistenta la lrig, ~i s t r a. t u 1 d e p J1 re~tern cu fire dr.eptc ~i rezistente la intemperii. Dupa.il~pechlI plrul~l se deosebesc trei varietl!.ti de cfinidin ra~-lup ~l anume s ciini cu pAmi lins (majori-tatea chnilor), clini cu pdrul sirmos (foarte rari), ciiDi~ pliml !~~g ~i z~irlit (un tip primitiv). Inveli;mIpiles Ia cnnr trebme s . ! I . fie uniform, en firul de p1i.rfoarte des, tare, . bine inmdll.cinat ~i bine Iipit de corp,scurt pe corp ~1 pe pArtite anterioare ale membrelormai IU,ng pe p1l,rtile declive ale eorpului ~i marginil~pos_terlOare, bogat ~i lung pe plrtile spin1lrii i Inregrunea gitului. ~Defeas : blana prea lungll. san prea scurta, precurn ~ieuloarea albA,Aplombul: este pozitia pe care a au membrele ciinelui~at in statiu~e, fatA de 0 verticala tras! imaginar,dlntr-un a.n~mlt punet al eorpului spre sol ~i fatA deplanul medIaD al acestnia. Importanta cunoastezii ~Ialegerii ciini!or-Iup cu aplomburi corecte rezid1l. fnfaptul ell.pasul este ma] mare, mersul mal slgur, sust i-94

tare. Degetele trebnie s~ fie bine strtnse, ceea ce senume~te "picior de pisics" flir~ sl!. f ie considerat undefect. Unghiile au de obicei culoarea inchis1l., sintsolide, scurte Ijd permit cfinelui s1!. scormoneasca lanevcie in pll..mtnt.Defecte : freevent se inti1n~te Ia bad e u r s, caretngreuneazl!. mersul ciinelui, ~i 1 a bad e can a r.La rnembrele posterioare se intilnesc uneori, pintenidubli, fapt ce laoctinele-lup apreciem c1!. nu este undefect, cu toate cll.unii autcri considera ell.ar stinjeniintr-o oarecare m1Lsummersul ctinelni ~i deci ar finecesara extirparea lor la. 4-5 zile dupa nastere,Blana: culoarea pll.rului este datll. de felu Iplgmentulu i,de structure. stratulu l de celule care Iormeaza Iirul depll.r crt ~i de felul cum stnt situate spatitle de aer in in-teriorul iirului de p~r, ~i b. ctine ell.~i la a.lte specii deanimate, Indeosehi la cal. gradul in care este pronun-tatl!. culoarea Indica constitutia, vigoarea si tempera-mentul. Culoarea prirnit iva este cea lupie, cu Iirulde pl!.r deschis la baza ,i]nehis, spre negru, la viri.Se intilnesc Ia aceasta rasa ~i eulori negre, gri-cenusii,gri-fer, roscat ~i cafenii : in ultirnul timp, se preferaculoarea Iupie, apreciindu-se crt exemplarcle de aceastacnloare slut mai rezistente, mai pu tern ire ~i cu un

93

Fig. "'7 - Chne-Iup en aplornbirri corectenerea corpului se face cu eforturi mai mici, jar reparti-zarea greut!tii corporate fnire oase, ligamente si ten-doane se face mai ech ilibrat,Membrele a.nterioarc: se apreciaza ca., in generalaceasta ras~ a.re un aplomb corect la mernbrele ante-rioare, cit ~i 190cele posterioare, fllsll. pot apare ~i

IH i


26/47

2 3 4 5Fig. 28 - Aplomburile rncrnbrelor anterioare :

r-n


27/47

din care cauzlt este mal obositor decit pasul. Un ciineOI.ergfnd 130 trap poate parcurge pe or1\. 0 distantade 10-12kIn.Defecte : t rap u I 1u pes c, caracterizat prin mer-sui in galop 1 3 0 rnembrele anterioare si 1 3 0 trap ]3 0 celepesterioare.B u iest tu I: este tot un mers na tural al ciinelui-lup ce se aseamaua cu mersul a doi oarneni care rnergunul linga altul - I l i pl!.~ese in acelasi tirnp ~i cu acelasrrnembrn, adica in timpul rnersulu imernbrele se aso-ciazlt simultan cite doul!. in acceasi parte a eorpului.G a. lop u I: este un mers salta t ~i in trei tim pi,adtea intr-un pas se aud trei b1!.tl!.i;succesiunea bll.t1\.iloreste urmatoarea : dreptul posterior, biped diagonaldrept, stingul anterior.Defecte : g a lop u I nu este specific ciinelui-Jup, deaceea in cazul clnd ilrealizeaza, constitute un deiect.Examenul de sinted. al ciinelui. Cuprinde 0 aprecierede ansarnblu asupra sa, privind dczvoltarea corporala,armenia dintre reginni ~i lntre grupe de regiuni, consti-tuj ia, ternperarnen tul .!;Iitipul de sistern nerves, inraport cu 'Tirsta ~i sexul.Un examen de ansarnblu al exteriorului ciinelu i-lupscoate in evidenta Captul cll. are un aspect .general,

100

r

Fig. 30 - Cfiaele-Iup eu conformaj.ie norrnala

In cadrul rasei se urmareste s1l.se stahileasca ~i raper-tul lotre forme ~i aptitudini, adidllegAtura intTe forme~i annmite calitati, ce tin de sisternul nerves, cum arfi vigoarea, curajul, vioiciunea etc. Iudivizitor din

102

TI\

T!

I

impuna tor, linii armonlnasc, corp aluug it cu 0 st ruc-tura. osoasa puu-ruica, imhr;1c


28/47

Fig 31a-cline-Iup rch;libcat nervos apr ppnlru dresajul de mers fie urmasalvawunt. salvarnar, comlucerca oamendor l Ja llu ic Olp ap ~ ] pata. '

temperamentul. ~i exprima eapacitatea sa energettca.Iat! cum se poate face 0 apreciere a ciinelui dupaH. Hau 11e t, prio metoda. punctelor, care prinrnajorare totalizeaz/1 punctajul final de 100:-- aspect general .5 X - 4 = 20-- alura 5 X 4 = 20-- osatur~ ~ O1u~chi-- capul In general-- dezvoltarea pieptului-- gitul, spatele ~i ~oldul-- trenul anterior-- treoul posterior-- membre1e-- aplomburile-- coada-- pli.rul ~i culoarea

5x 2 = lD.5 X 1= 5.5x 2 = 105 x 1= 55 X 1= :55 x 1= .5.5 X 1= 5.5 X 1= 55x 1= 55x 1= 5

=100

jTotal

Depunctarea ca. urmare a. unor defecte se face astfef :-- pentru culoarea a.lbli. -- 58 elimin!!.-- pen tru parul lung -- 5e eHmin!-- pentru prognatism excesiv [nepo-trivirea maxilarului inferior cueel superior) SP . elimind

1011

4 i i i fI

TI _'

-- pentru urechi neridicate -- se elimina-- pentru coada rlIsucitli. -- se eriminA-- pentru p icioare curbate -- .5 1a 20-- peotru fricO!;li -- se eliminll.- pentru talle insuficient1l. sau exce-

5 i v l ! L 10 1 3 0 25-- pentrn p!tr ondulat sau oodulatin exces

-- pentru defecte de aplomb-- pentru spate deviatPunctajul tusumat la depunetaretajul final de 100,

15 la 3010 Ia 25lOla 25

se scade din punc-La notare trebuie sli. se tina cont de destinapia ciinclui,de exemplu, pentru un cline de paza, aspectul morIo-logic este mai putfn important dectt jn5u~irile salede caracter, exprirnate printr-o privire daril, vioaic ~iatent~ 1a eel mai mie zgomot,Identifican:a ctlnelui, Cuuoastcrea mijloace1or de ideo-tificare a eiinelui-lup preztnta 0 deoseblta Irnportanpatn practica, datoritl iaptului c!t deseori slntem pu~islL-I recunoastern fie dintr-o coleetivitate din ace~irasll, fie eli. trebuie sa sta bilim iden ti ta tea sa si deeidreptul de proprietate in caz de pierdere sau iurt.tn general, aceste mijlvace se refera la : earactere de

107


29/47

ras1i, virslli, 1111filC, talie, gn~u t:\ tc. culoa n- ~i particu"lariti!.ti de culoare, sernne particulare, !llar


30/47

galbcna se acceutueaza mai ales la b~a caninilor, iarla 41/ - 5 ani se niveleaza inIeriorii.2 .). ttn perioada Illaturitatii ciinelui {5- 9 am 'T]rsta es. efoar te greu de apreciat : inciaivi ise uzeaza progreslvpinl!. la gingie, H . r n a lasa forme caraeteristice care& I. ser-rcasca drept indici la stabilirea virstei.Aproplerea M.trilletii cfinelui se constata dupa a~a:i~iapedlor albi in ju rul bot ulu i, pierderea trep tatll.a '1I01Cl~-nii, oboseala, tendinta de ingrll.~are, scaderea fecundl-tatH 130 cll.telc (de~i virilitatea masculilor se mentine)~i a numaruln ide di.tei La nastere, iar eel mai evidentsimptotn este slabirea acuitatii senzoriale tnceptnd eurnirosul ~i continuind cu vazul ~i auzul. .De la 9 ani in sus. clim'le se consider:!. batrin. [ncep sa-1cada d int ii,iar ell semne e~terioare mai e.ricIente caretradeazl!. h1ilrinetea ciinelui slnt : indJ.runtirea tim-plelor ~i fruntri, och ii ~illt infllllliali in orbite, urdu-rosi. aparo eataracta., buzele attrna. surzeste, latraragu~it, p~rinitelc plan tare se cornified, unghiile c.resesi se !llcovoaie, se mi:;;cii. p\l~in, doarme mult ~l sehrl!.IHl~te greu. Durata maximll. a vielii ciinelui-illpeste de 18 - 20 ani.Numele. Orice cilne mspunde 13 0 un nume cu care s-afamiliarizat de mlc, inregistrindu-l ca pe orice comandll.

112

runele dificu1tll.~i in realizarea. acestui lucru in cazulctud sintem puai in lala a doi indivizi care exteriori-Zc."l.lll. aproape Identic carac terele rasei din care Iacparte.Marcarea, Reprezinta tota.litatea semnelor purtate decline, care contribuie laodeosebirea Iu ide ceilalpi , eelmai sirnplu procedeu de marcare consta in ata~are~la git a unor plll.ci, medaltoane, fi~e, rondele etc. Malpretenlioasli este marcarea prin tatuaj, dar aceastase face foarte rar,

Fig. 35 - Amprenta nazala

114

T

fidin timpul dresajuLui. Nurnele primit il individuali-zeazll. de c~ilalti ~i pe accasta bala proprietarul poateusor sll.-~i regll.seasc1!. clinele pierdut suu Jurat, int rur it01 raspunde prompt Ia auzul nun u-lui ('11 care s-adeprins si pe care il asociaza, de regula, cu glasuls ta.pilluJu i,Talia ~i greutatea. Slut tot rnijloace ohisnuin- de iden-tificare ~i indtviduahzare a. ctinelui -lup. Acestea sintconsiderate caractere de rasa ~i '1ariazii in fu nct ie desex. Dupa standurdul rasei, taliu la feTll(lil variazatnrre ,1.'5- 60 em, iar la mascul tntr e 60- 6.5em,Gn'utatl'a corporala la aceasta rasa Var[;lfa in tre36-"10 kg la rnascul, iar la f(l1l('l1l. tntre 1[)- JJ kg.Caracterele de rasa. D('~i slntem tentat i s:L upr eriern!Ii sa sustinem chiar cll. tot ictiui! diu aceasta ra~ slnticIentici, eel putin ca !nfati~arC' exterioara, la 0 cxa-minare rnai atenta, pe baza standardului de rasa, pntemconstata di. tntre ei exist! diferen te rnai mari saumal rnici. privind caracterele specifice rasci, cum sint,culoarea, pozit ia urechilor, ta.lia, portnl cozii etc,Cunosclnd prineipalele caractere de rasa ale c:iineluiee-l posedarn puteni usor sa-l deosebirn de altH. cutoate ca tot] fac parte din aceeasi rasa. Sigur, siut

U3

Amprenta nazahl ~iplantara, AIjil-cum omul poate Iiidentiiicat cu cer titudine pe baza Impresiunilor digi-tale ;;i cfinele-lup se poate individualiza pe batao unordesene H'l.sa.tede papilele de Ia nivelul nasului sau per-nitelor label. Desenele lil.sate (in special de nas) stntextrem de varia bile de la un individ la altul, pll.strin-du-se pe tot timpul vietii clinelui aceeasi ordine deasezare, daca nu intervin factori fizici care sa Ie modi-flee.Semne particulare. Cli nele poate sii se nasca eu 0 seriede anomalii scu parflcularlt ati de conformatje, uncletare sau pete pc corp, ori sa dobindeasell pc parcursutvietii unele boli extcriorizate vizibil, semne sau cica-trice in urrna unor ranirt sau opcrat iietc.Dintre pa.rticula.ritlitile irulscute la aceastll. ras1i. men-ponl!.m criptorhidia (a.dica. retinerea testiculclor incavitatca abdominala) ~i indeosebi plutenii care con-stituie 0 auomalie cu mare putere de transmitereereditara, fiind yorba de 0 genii dominanta, ce uneorise manifestl!. doar dupa anumite generatii.Dintre semnele dnbjndite se fntflnesc, mai ales celede natura patologicl!.: cicatrice, alopecie (lipsa parulu i),cheratita (pat! !lIM pe cornee), chior (Iipsa unui ochi)etc,

l i S


31/47

Partuularltdtrl dl' culoaz e. Slut ruijloace de Jdentif-cure sufici-nt de eerie, ra : p,Hd. alb:!', masca, ma ntaua.P a I a a l b a, situa ta pc difnri te pilrj:i ale corpului ,din pu nc t de vcderc genelic dt)llotll. impuritatearasei.Mas c a esre data de culoarea m~agraa perilor de pefatA, in contrast ell culoarea parului de pe corp. Spe-cifice la aceasta rasa sin! punctele negro sau rnaro(P[!tf' de jar) situate in r{"~iunea supraorbitala, careimprestoueazjl 1 . 1 . vedcrc,Mit n tau a estc!) pa.ta neagra situata in regiuneadorso- Iomhara. cuprinzind I/Z din spete ~i 1/2 dincoapse, rind pata ncagra so gl!.s('~te intinsa doar pclocul ~alcll)r se numeste ..~a", iar ctnd cuprindc tora-cele se numeste "centllra.".Pc dig r iu 1. Este un act olicial in care so inscriudatcle care ajut~ Ia ident ificare, in scopul de a deosebiun ctine de altul. Acest act dovedeste autenticitatearasei, a.tcstll. intreaga gcnealogie a clinelui-lup cu 1-:) gcnerat ii de bu nici in u rrna, servind mai mulLorscopur i~i in primul rind La. acj iunile zooveterinare ~ide ameliorare a. raSCI,

116

PrincipidpJe e!{'IIlt.'nte pe earn Ie cuprinde sln t : sper ia,s('xlIl:. rasa, serviclul virsra, mba, particularitli~i1eculorii, semnelc particulare etc,Pedigrilll se elibereaza de ca.ire Asociatia chinologic.1dupa Inscr iorea in cartea de origioe.

1 . . [


32/47

EDUCATIA ~I DRESAJULCiINELUI-LUP

Inca. din vrernuri indertate au existat preocupaeipentru dresajul unor clini dotati. Astfcl, Xc n 0 I 0 n(i30-35,5 i.e.n.), vcstitul istoric ~i conducll.tor de ~tidin Grccia. a.ntic!L, a fost primul care s-a OCUPi! . t~i a.scris despre diIeritele fclurl de folosire a ciinilor dup1l.urrncle li1sate de mirosul specific al omu!ui san al unoroblecte, cit ~idespre dirijarea 11itratului Ia ctine,Prin dresaj so Intelege totalitatea activilAtilor ce tre-buie desf~urate pentru educarea ~i instruirea unulcline, Educarea. unui cline are ca scop scoaterea aces-tufa de sub influcnta instinctelor caracteristice specieidin care face parte, obi~nuirea de a coaviejui in modcorespunzator priutre ceilalti congeneri ~i priotreoameni ~i snpunerea lui to totalitate ~inecondlttonatvointei proprietarului. ACC$t prim obiectiv se reali-zeaz.\l. prio activitatea de educatfe sau dresajul deU8

durata variaza in Iu nc[ie de servlciitc pe care dorimsA ni le aduca.Arnatorul trebuie sa cunoasca elI. [ntre continu tul act i-vitl!.tii de educa.tie lli dresajul propriu-zts exist1!. 0oarecare Interferenta : acpiunea de educare a clinelu ipresupune implicit uncle exercipii specifice dresajnluide specialitate ~i invers, dresajnl de specialitate nuse poate reallza in bune condit ii Cara. aplicarea incontinuare a unor reguli de educatfe, De regula, edu-carea ciinelui incepe de la vtrsta cea mai fragedii(6- 8 sipti'i.milli) pilla la intrarea in dresajul proprtu-zis, perioada in care trebuie sli.Jolosirn uncle cunostiutedespre psihofiaiologia catelului peutrn a-l deprindemai usor cu unele Iucrur iutile, 101.nceput simple, apoidin ce in ce mal complicate. Asadar, educatja saudresajul de disciplinizare rcprezlnta de fapt preludiuldresajului propriu-zis care iocepe, de regul1!., odat!l.. cutmpJinirea vlrstei de 10 luni ~i continua ploi11a 18luni.In actiuuea. de educapie ~i dresaj asnpra ctinelui seuTIDlt~te pastrarea ~idezvoltarea insusirilor Inn1!.scute~i utile in diferite sectoare de activitate, precum ~itransformarea. in sensul dorlt de om a acelora cafetn starea lor originara nu ne sin t de Iolos. Re:zu1t!l. decicll.prio educapie ~idresaj se urmareste, pina la limitele120

Fig. 36 - Cline-lup bine dresat, atent la eomcn:zilestllpfnuIui siu

disciplini2are (cum i se mai spune) pe care trebuie si~i-l Insuseasca tOFictinii, indifcfent de pregi1tirea ce Iise .va face. ulterior. Instruirea unui ctine se asigurll.pno dresajul de specialitate, al cllrui continut ~I

1I9

posibllului. schimbarea !osl!.~i a iini si chlar ceva maimult din natura clinelui, peutru eli: pract ie, nu totceea ce if pretiudem se potrtveste cu firea lui, ci dincontra, unele Iucruri pe care j Ie cerem nu sirrt Intrutotul In natura sa, ele se Iormeaza pe fondul ansam-blului de instiocte native.Revenind la Iaza de educaj ie a ciinelui-Iup. este necesar5 1 1 . atragem atentia eli.pentru atingerea scopului urrna-rit, cu privire Ia el1te!ul dohjndit, prin cump1!.rnre saudin prilsilli. proprie, educa toru!lli dresorul se vor 10I05ide doua mijloace foarte simple: placerea ~i neplacerea,La. baza acthrnilor de educa.re ~i dresaj stau 0 seriede rellexe dobindite ~i innllscute formate in cursuldezJoH1!.rii fiIogenetice ~i on togllneiice, lnsl!. deprln-derea ciinelui cu unele lucruri concrete pe care Ie dorimde Ia el se realizeaza nurnal prin exersari repetate.Io procesul de educare al dLtelului se urmareste cadeprinderea sa se execute din placers, chiar daca Hcerem sA [aca treburi care Ia inceput Ii displac ~invers, sA-I facem sa renunte la obisnuinje care d~islnt In Jirea lui ~i-i plac, sjn t contrare intereselnrnoastre.Placerea ~i neplaceraa se realizeaza prin recompense~ipedepse. Dar aid intervlns deja arta educatorului ~i

121


33/47

--1-----I,

dresorului, care trebuie slI.-~i puna, ~i s1 mspundli. laintrebarile: cind, cu ce ~i cum se recompeuseaza sause pedepseste patrupedul afla.t illtr-o situatie sau alta.Acela care poa. te rlI.spunde corect la intre bare ~i actio-neazll. in sensul celui mai bun raspuIlS a ci~tigat par-Hda, pu tlnd face orice en el, pentru clI., ctinele ~i maiales c1l.telu~ul nn ne tntelege asa cum am dori noi ~icum multi credo De a.ici decurge necesitatea de-acunoa~te cit mai multe din psihologia canina, nevolleafective, reactfile $i posibilitllp.1e sale, pentrn a educa~i dresa un cilne-Iup.Este deosebit de Important slI. intelegem ce vrea. clinelede Ia noi ~i s . l i . ue lacem rntele~i de el : slI. nu pierdemdin vedere capacitatea lui de a sesiza cu u~rintl!.tonul cuvintelor, semnificatia unor gesturi san a pri-virii noastre. Se cunoaste eli.pe plan psihologic ctinelese poate compara eu un copil sub vlrsta de 2 ani, care,la lel ca ~i acesta, nu poate fnvlta nimlc decit p~inasocierea Iucrurilor ~i printr-o eontinull. repetare. S eafirm!!., ~i acest lucru poate if verifica t u~ord ctinele-lup poate tr1!.i anumite sentimenre mai mult sau maipuj lu In tens, I1- cum slnt cele de Inferiorltate, snperio-ritate, vinovl!.tie, durere, bueurie, Irustrare etc. Deexemplu, sentimentul de superioritate ~i-l maoifest!l

122

Ciitelul trebu ie cducat de clud este mie, fll.cindu-Is~qi cunoasca ~i s1l.se atasczc de st1pinul care-I tinetot timpul sub cont rolul sil.u, vorbind en el pe un tonprlcrenesc, vcsel, flir.'l. a-I r.'l.sf1l.1a.So va educa in asaleI Incit, 81 fie obisnu it de mic cu subordonarea, insll.(atent ic I), aceasta s1l. [nsemne 0 supunere reflexa,placuta, ~i lin de rrica.r n procesul de educare a ca~ei1ur este deosebit deimportant sa cunoastern poslbilitarile de Intelegere~i reflexele pc care acestia Ie au pina la virsta de eelputin 6 luui, Mai Intii este de ret inut ell. u nii inteleg~i rll.spund repede, iar altH mni greu, la 5timulii dinafar.1, sau obosese ma irepede, din care cauza se irnpunesil. se actioneze asupra lor clnd atentia Ie este concen-tratli. la maximum. In al doilea rind, trebuie cunoscntell. reflexele sint diferite In aceasta perioada ~i sempu ne sii se acj.ioneze tinind cont de natura celor carepredomina de la 0 etapa la alta. Astfel, este ~tiut ell.pinll. Ia 1.5 zi le la c1l.tei predomina reflexul de alimen-tare; de la 1.5 z ile pin1l. la intll.rcare (6- 8 sllptlimini)reflexul de au toaparare : dupa intllrcaee predomina eelde orientarc, clud sc poate intensiIica acj iunea deeducafie, iar dupa 6 luni predomina reflexul genital.124 .

fntotdeauna. ctnd observll. ell.0 persoana se teme de el,actiontnd in ccnsecinja, fns.'l. clnd persoana respectivadovcdeste cura], apropiindu-se de el hotli.rtt ~i larafrica, se sinrte inferior ~i bate In retragere, Ce slI. maispunem despre sentimentul de bucnrie sau de plli.ceremanifestate attt de evident Ia vederea stli.pinului saua unei minc1l.ri prefcrate?Omul ~i cfinele, care este supus actiunli sale de edu-cape ~idresaj, frcbule sa iotruneasc! anumite calitli.ti,fll.rl!.de care toatc clorturile sint in zadar, Din eel maiexcelent cline-lup nu se alege nimic rlacll. a tncapu tpc mlna unui dresor slab. Succesul In acea.stll. mnncaeste asigurat de dragostea fatA. de ctiae ~i interesulpe care dresorul-educator iI depune pentru atingcreascopului propus ; el trebnie slI. fie un om bun, calm,hotll.rit, staruitor ~i consecvent, slI. aiM clar ina.inteaochilor ceca ce urmareste ~i mal preSllS de toate "sA-laibli. la suflet" pe ciine, sa-l inle1cagll. ~i s a nu-l ncgfi-jeze tn nici 0 imprejurare.~ cum lemnul se tndoaie doar ctnd este verde ~iciinele nostru se poate modeIa dear ctnd este tinllr,ctnd inca nu s-au fixat anumite vicii sau deprinderiproaste hi firea sa.

' .

Fig. 37 - Felul in care pot s a . raspunda ca~eii (frati)l;L a.num ijistimuli exterui, in functie de sisternul lor

ne-rvus;1, 2 ~i 3-c~\cii r'lsPllnd imediat; 4-ca~el ncatent ; 5-c~t.1

apaue, indiierent

A- cum s-a mai aratat metoda princlpala de educaropentru apropierea c1l.telului in perioada ce precededresajulnl, cit ~i in continuare, esre bazata pe recom-pensa, pe ri1splata, dindu-i mincarea pre/erata, IIa-tindu-I, vorbindu-i pe un ton ming iios sau netezlndu-Icapul ~i ~alele. Catelul trebu ie il]grijit~i braoit, doar

125


34/47

de siapin, pentru ell. numai asa se va atasa ~i-lvaasculta orictnd. Invers se inumpll1. cu clinele ce nueste ingrijit ~i hr'a.nit personal de educatorul sau ~se instrll.ineau de el, nu-l asculta, nu-l urrneaza saufuge, dtnd curs alto!' instmcte, care ii fae mai IilUltlf.placere, puttnd deveni astiel un ciiile vagabond,Cu .t0tte,ca., in general. ciin~~epziu f4~"sa'''este supusp e rs q _i L J1 e i c a re ii,c~te. diJl p1I.ca.te.> se jMimpHi . s a .nu ra.spund~dotdtdeauna la. eoma:nda./,diilCare cauzll.se poate recurge la metode ce ain,t, califica te drcptpedepse, fiind necesar jn cazul c e i o r rebcli s~ ~D folo-scasCa. chiar 0 ml1sudl. corectioaala fiziell.. aplica t a .[utr-o anunlili maniera ~i en mijloace care s a . nu-iprovoace dureri prea mari , Uneori un euvtnt adresatpe un ton aspru, ferrn, unui ctine care a gr~it. estesuficient S;\-1faea. pe acesta s1l.tnteleagll. situaj ia , ~i,pc cale de asocicre ~i repetare. &\-i Intre in reflexIutcrdictia rcspectiva. De exemplu, dad ineearell. s a .Intre in caslI. i se adreseaza un "NU" ho1Arit. ceca ceilva face sll renuute la. Intenfia lui, dar aceasta nueste suficient pentru a se forma un reflex daca nn serepetll. interdicj.ia, fncli. de clnd este mic, de la eelttrzin dauli. Iuni de 111.na.~tere, intructt dspllnsul Ill.stimulii aud itivi ~i vlzuali, abia tntre prima , i a. doual'"

De exernplu, suprirnarea hrauel sau a plirnbarii obi~-nuite, consecut iv comiterii unor gre~t'li, uricH se vorrepeta nu vor produce nici un .,feet poztt iv, in true itciinele nu are cum 5 1 1 . inleleagJ. de ce nu ise satisfacaceste dreptnri dad!. intre gt'e~eaHi, ~i pedea.psl a trccutun timp lung, operind automat uitarea. Aceastaeste ~i rat'iunea peutru care pedepseIe trebuie aplica tede Iudata ce grc~cala s-a cornis.Dresajul de disciplinizare sau de educare, spre deose-Lire de dresajul prcpriu-ais, are drept scop de a instru idinf'Ie in asa m!!.sudl incit sa poati'i. fi sl1ipinit deproprietar ~i sa poata, react iona in mod reflex la priu-cipalcle eomenzi ale acestu ia. Astfel, ciinele va Iiinstruit peutrn a invllta rnersul tinga staptn (Ia curea~i liLer) , pozitia ~e7.at, culcat, raminerea sillgur peloc, latratul ~i servirea IIlcsd III. comanda, refuznlhrand oIerita de alta persoan1l. str1l.inll.. ori gll.sWl pejos, ntacuI asupra rlluf!!.c:i.torilor, aportnl ~i bincintdl's.mai intii sa dispuud1l. la numele care I-a primit.Inainte de a dcserie pe scurt lllodlll cum trebuif>in'ratat dinde sll. rllspnudll. III. eiteva din cornenzilementionate. din ce]e aratate pinll. aid se pot rezurnllcite'ra conditii care eondne la rezultatele c

Cainele Lup Crestere Si Dresaj Part 1 Din 2

Documents