Caiet program 2007 - ffe.ro 2008.pdf · 5 spectatorilor fixa ]i cu ochii pe filmul made in USA. Curiozitatea (ca s` nu zic bun `voin ]a) de a vedea cum arat`un film lituanian, belgian,

Festivalul Filmului European este organizat

de c`tre Institutul Cultural Romån, cu sprijinul

Reprezentan]ei Comisiei Europene \n Romånia,

\n colaborare cu Uniunea Cinea[tilor din Romånia,

Ambasadele [i Institutele Culturale

ale statelor membre [i candidate

[i Ambasada Confedera]iei Elve]iene.

Organizatorii mul]umesc

Muzeului }`ranului Romån,

Independen]a Film,

Orange (sponsor pentru Premiul Publicului),

[i partenerilor media pentru sprijinul acordat.

3

xxxxxxxxxx

xxxxxxxxxxx

xxxxxxxxxx

xxxx

xxx

Miercuri, 9 mai, ora 21:00 - Cinema studio

1

FFeessttiivvaalluull FFiillmmuulluuii EEuurrooppeeaann

22000088Celebrånd cinematograful european

[i dialogul intercultural

|n anul dialogului intercultural, inten]ia Uniunii Europenede a stimula oficial comunicarea cultural` dintrediversele realit`]i politice ale Europei unite [i dezunite se\ntålne[te \n chip fericit cu voca]ia de totdeauna aFestivalului Filmului European de a fi o intersec]ie aculturilor europene [i un mediator al dialogului dintre ele.Aflat acum la a dou`sprezecea edi]ie, Festivalul FilmuluiEuropean este un laborator al felului \n care se produceunificarea cultural` a continentului: tot ce se producevaloros \n vreo parte a Europei este imediat pus \ncontact cu publicul din orice alt` parte a ei − \n modfiresc, f`r` mare tam-tam, a[a cum se desf`[oar` o[uet` \ntre vecini [i prieteni. Dialogul intercultural se vafi realizat deplin abia cånd comunicarea dintre culturi seva transforma \ntr-o [uet`.

Horia-Roman PatapieviciPre[edinte

Institutul Cultural Romån

Bun venit la noul nostru festival, care este de aceast`dat` mult mai al nostru [i mult mai nou.

Al nostru \nseamn` de anul acesta Institutul CulturalRomån, \nseamn` c` Romånia \[i asum` rolul pe care \lpresupune noul sù statut de cet`]ean al Europei.

Nou \nseamn` noi organizatori, o nou` formul` carecombin` \ntr-un amestec interesant documentarele [ifilmele de fic]iune, un nou parteneriat cu programulPuzzle pentru Dialog Intercultural European, noi spa]iide proiec]ie pentru spectatorii bucure[teni, disponibile [idup` Festival, [i insuflarea unor noi speran]e pentrufilmul european, pentru diversitate, pentru un interes maimare fa]` de dialogul \ntre aceste diversit`]i.

Dup` ce am avut privilegiul s` particip pentru ultimii cinciani consecutivi la organizarea Festivalului, doresc s` lemul]umesc [i s` le urez mult succes colegilor de laInstitutul Cultural Romån, care \n ace[ti ani a devenitdin ce \n ce mai european [i mai receptiv la voca]iaeuropean` a tinerei genera]ii.

Giorgio FiccarelliComisia European`

Filmul european exercit` o influen]` comun`, pe care cred cò resim]im cu to]ii [i care, pentru mine, este foarte puternic`.Eu nu am avut parte de o educa]ie sistematic` \n domeniulfilmului, am v`zut filme la \ntåmplare. Cånd eram copil, amavut ocazia s` v`d filme americane [i franceze. Apoi amv`zut filme „de cinematec`”: Tarkovski [i Kieslowski, [i NoulVal [i cå]iva regizori germani. Mai tårziu, cånd am \nceputfacultatea de film, am descoperit c` m` apropiam de [coalaceh` de film – Milos Forman (filmele din anii ’70), Jirí Menzel– [i de neorealismul italian. Dar mie \mi plac filmele, nu-miplac curentele. M` simt mai legat de filmele de autor.

Pentru mine, dorin]a de a face filme a aparut nu atunci cåndam v`zut un film minunat, ci dup` ce am vazut cåteva filmeromåne[ti absolut stupide. Cånd mergeam la cinema [ivedeam astfel de filme, \mi spuneam: „Oamenii `[tia arat` canoi [i par a vorbi aceea[i limb`, dar sunt extratere[tri. Noi nuvorbim a[a. Niciodat` nu se \ntåmpl` a[a ceva, ecaraghios!”. Cred c` o astfel de reac]ie ne face pe to]i s`gåndim cinematografia \n termeni reali[ti.

Cristian Mungiu, regizor

Noi suntem ceilal]i

Cum ar`ta cinematograful european la 2008? – ar putea\ntreba cineva (un american, eventual) pe la 2028. Pì, cama[a, ar veni r`spunsul, cu lista filmelor + sinopsisurile ata[ate\n document word [i cu filmele \nse[i, desc`rcabile gratuit depe site-ul cinefil al UE...

L`sånd gluma deoparte, nu putem s` nu constat`m c`, decånd Europa este o mare familie \n care to]i membrii ei facfilme, interesul pentru filmele respective r`måne limitat lazona din care provine. Dac` cinematograful american(hollywoodian, de fapt) este v`zut peste tot \n lume,cinematograful european este v`zut (numai) \n ]`rile carel-au produs sau, \n cazuri fericite (ca acesta), \n festivaluri.Distribuitorii \ncearc` marea (publicul) cu degetul, dar marease retrage repede – iar valurile se duc, iar [i iar, de cealalt`parte a Atlanticului.

Ce e de f`cut? Una dintre solu]ii este, iat`, aceasta: un„pachet” de filme made in EU trimis, ca un mesaj \n sticl`,

4

5

spectatorilor fixa]i cu ochii pe filmul made in USA. Curiozitatea (ca s`nu zic bun`voin]a) de a vedea cum arat` un film lituanian, belgian,elve]ian, turc sau danez, ba chiar luxemburghez, poate producesurprize dintre cele mai interesante (ca s` nu zic pl`cute). |n mod cert,exist` o varietate pe care nu o g`se[ti, oricåt ai cùta-o, \n filmulhollywoodian. Mai interesat de social, de adev`rul rela]iilor dintreoameni, de teme la zi (multiculturalism, integrare etc.) decåt desuccesul sigur la \ncas`ri, cinema-ul european te incit` la reflec]ieasupra lumii \n care trìm. {i o face nu doar altfel decåt la Hollywood,dar destul de distinct de la un „membru al familiei” la altul.

Dovad`, felul \n care un documentar filmat \n China surprindeschimb`rile survenite \n diverse provincii – fa]` de un documentarfilmat \n Republica Moldova, surprinzånd acela[i lucru la nivelul uneisingure familii. Sau m`rturia perplexant` a unui cuplu de chinezib`tråni, din documentarul respectiv („Eram comuni[ti, am furat tot ce s-aputut \n timpul Revolu]iei, astea erau vremurile...”), fa]` cu jubilatorul„road-movie” unguresc (cu titlu rusesc: Konyec) \n care tot un cuplu deb`tråni, el tot comunist, fur`, la fel, tot ce-i iese \n cale: \ntr-un loc,Good-bye, Mao (cu regrete resemnate \n prispa casei), \n cel`laltGood-bye, Lenin / Hello, Bonnie & Clyde! |ntålnim, \ntr-un film cehesc[i altul unguresc, acela[i prenume de fat` (Iska), dar protagonistelesunt atåt de diferite: prima face cu ochiul „p`pu[elelor” din MargareteleVerei Chytilova, a doua, cu o copil`rie avortat`, nu [tie s` fac` cuochiul, dar un ochi de cinefil ar putea-o vedea foarte bine \ntr-o povestea fra]ilor Dardenne... Totul ]ine, pån` la urm`, de acea „just` distan]`”(dup` filmul italianului Mazzacurati) care separ` cinema-ul adev`rat detractul politic, de comanda politic-corect` sau de reportajul deteleviziune. Uneori, distan]a (dintre dramatic [i comic) este o u[oaràp`sare pe o mas` instabil` – ca-ntr-un film elve]ian f`cut numai dinsemitonuri. Alteori, distan]a (dintre comic [i elegiac) este o simplàp`sare pe telecomand` – precum zaparea \ntre un porno [i unTarkovski \ntr-un film turcesc. |n unele cazuri, \n fine, via]a unei/unorfamilii este privit` cu atåta \n]elegere, sensibilitate [i pudoare, \ncåtdistan]a aceasta, „\n timp real” aproape, [i le apropie cu o exemplarèmpatie – ca \n filmul francez despre peripe]iile unui cu[cu[ cu chefal[i \n documentarul romånesc despre un tat` ce-[i cre[te singur cei treicopii...

Ve]i vedea, a[adar, filme variate (ca gen) [i pove[ti diferite spuse \nstiluri surprinz`tor de neasem`n`toare (\ntr-unul, \nz`pezit, apare chiarMo[ Cr`ciun, \ntr-altul, luminat de exploziile bombelor, un bìat libanezvorbe[te cu un pui[or, iar pui[orul \i r`spunde...), toate avånd – \ns` –\n miezul lor o idee comun`: noi suntem ceilal]i. Este cea mai simpl`defini]ie a cinema-ului.

Alex. Leo {erban

6

fran

]aThe Secret of the Grain

Cu[cu[ cu chefal

La graine et le mulet

Fran]a, 2007 (151 minute). Comedie dramatic`

Regia [i scenariul: Abdellatif Kechiche Imaginea: Lubomir BakchevMontajul: Ghalya Lacroix, Camille ToubkisMuzica: Nicolas Waschkowski, Olivier LaurentCu: Habib Boufares, Hafsia Herzi, Abdelhamid AktoucheDistribuit de: Pathé Distribution Ltd

Filmul este un foileton de familie de o autenticitateie[it` din comun, care ne prezint` complexitatearela]iilor umane \n centrul c`rora troneaz`compromisul. Fiecare personaj, pe rånd, \[i sacrificèmo]iile [i demnitatea pentru un bine comun –familia. Numele filmului este o referin]` culinar` lacu[cu[ [i la pe[te, dar [i la s`mån]`, ca simbol alideii, al embrionului care evolueaz`.

|n portul Sète, Beiji, \n vårst` de 60 de ani, este prins \nrutina obositoare a unei slujbe la [antierul naval.Divor]at, face eforturi considerabile pentru a r`måneaproape de familie, \n ciuda tensiunilor financiare [i adisensiunilor gata s` izbucneasc` \n orice clip`. Pune lacale o afacere – \nfiin]area unui restaurant, \ns` nu-iajung banii [i apeleaz` la familie. |ncet, \ncet, aceastase sudeaz` \n jurul proiectului, simbol pentru o via]`mai bun`.

7

Abdellatif Kechiche este actor, scenarist [i regizor. Originardin Tunisia, emigreaz` \n Fran]a la vårsta de 6 ani [i urmeaz`cursuri de actorie [i scenaristic`. Dup` cåteva roluri principale(cele mai remarcabile \n Thé à la menthe al lui AbdelkrimBahloul, Les Innocents al lui André Techiné [i Bezness al luiNouri Bouzid) trece \n spatele camerei. Scrie scenariul pentruLa Faute à Voltaire, recompensat cu Leul de aur pentru celmai bun scenariu de debut \n 2000 la Festivalul de film de laVene]ia. Abordeaz` din nou tema imigran]ilor [i a cartierelordin suburbii \n L’Esquive (2003), recompensat cu patru premii César.

|nainte de Cu[cu[ cu chefal,Hafsia Herzi ap`ruse \ntr-un filmpentru France 3, Notes sur le rire.Cånd a fost chemat` la prob` dec`tre directoarea de casting care o alesese \n trecut pentru figura]ie,Hafsia se preg`tea pentru studiilede drept. A dat apoi [i a douaprob`, cu Abdel Kechiche,regizorul [i scenaristul filmului,care a ales-o pentru rolul Rym.

Dup` film, s-a \nscris la universitate, [i a urmat cursuri deteatru [i de dic]ie. |n 2007 a jucat \n trei produc]ii: Ravages(telefilm), Française [i L’Aube du monde. Anul acesta aob]inut un rol \n filmul Un homme et son chien, \n care va jucaal`turi de Jean-Paul Belmondo.

Premii: Premiul FIPRESCI pentru cel mai bun regizor, PremiulMarcello Mastroiani pentru cea mai bun` speran]` - HafsiaHerzi, Premiul Signis pentru cel mai bun regizor, Premiul special al juriului - Festivalul de film de la Vene]ia,2007; Cel mai bun regizor, cel mai bun film, cel mai bunscenariu original, cea mai bun` speran]` feminin` - PremiileCésar, 2008; Cea mai bun` speran]` feminin` - PremiileLumière, Fran]a, 2008; Cel mai bun regizor - Premiile LouisDelluc, 2007; Premiul L’étoile d’or pentru cel mai bun film [ipentru debut feminin – Festivalul Interna]ional de film de laMarakes, 2008.

Website: www.lagraineetlemulet-lefilm.com

Spectacol de gal` - 8 mai

Joi, 8 mai, ora 19:00 - Sala PalatuluiSåmb`t`, 17 mai, ora 19:00 - M}R

„Din nou acas`” pare s` fie doar o alt` poveste desprerefugia]ii ilegali de la frontiera Austriei, care sunt g`si]i,captura]i [i deporta]i. Dar, de data asta, lucrurile se\ntåmpl` pu]in altfel, c`ci aventura continu` \n Ghana,unde totul se \ntoarce pe dos. Un film subtil desprerealitatea migra]iei economice, care prezint` ipocrizia[i frica din jurul rasismului.

Doi jandarmi austrieci au misiunea s`-l escorteze peIsaac \napoi \n Ghana. Acesta, care \n scurta perioad`petrecut` \n Austria [i-a f`cut o iubit` [i a devenitvedeta echipei de fotbal, se opune deport`rii, negåndc` ar fi din Ghana. Odat` ajun[i acolo, rolurile [iraporturile de for]` sunt brusc r`sturnate. |n aceast`„comedie neagr`”, jandarmii care la \nceput de]ineaucontrolul, se g`sesc \n situa]ia de a se confrunta cupropriile prejudec`]i. |n plus, autorit`]ile locale contest`legalitatea deport`rii [i le confisc` pa[apoartele.

Andreas Gruber s-a n`scut \n 1954 \n Austria. A studiat scenaristica [i regia la Academia de muzic`[i art` intrepretativ` din Viena [i lucreaz` ca freelancer\n cinematografie [i televiziune. Din filmografia sa facparte filmele de televiziune: Drinnen & draußen (1983)Schalom, General (1989) Erste Wahrnehmung (1991)[i lungmetrajele: The Rabbit Hunt (1994), The InjuredSmile [i Debt of Love.

Website: www.welcomehome-derfilm.com

8

aust

ria

Luni, 12 mai, ora 20:00 - Cinema Studio

Austria, 2004 (102 minute). Comedie

Regia: Andreas GruberScenariul: Andreas Gruber, Martin RauhausImaginea: Hermann DunzendorferMontajul: Guido KrajewskiMuzica: Peter Androsch, Hons & HandlerCu: Georg Friedrich, Rainer Egger, Abdul Salis,Johannes Silberschneider, Abdi Gouhad, Jeanette HainDistribuit de: Colonia Media

Din nou acas`

Welcome home

9

Mar]i, 13 mai, ora 18:00 - Cinema Studio

bel

gia

Belgia, 2006 (105 minute). Dram`

Regia: Frank Van MechelenScenariul: Paul PiedfortImaginea: Lou BerghmansMontajul: Joris BrouwersMuzica: Steve WillaertCu: Filip Peeters, Els Olaerts, Axel Daeseleire, PeterGorissen, Warre Borgmans, Hicham Slaoui

Distribuit de: Skyline Entertainment

Marcel Van Loock [i Wim Moreels, [oferi de autobuz,sunt aresta]i \n Maroc pentru trafic de droguri. Cei doisunt condamna]i la cinci ani de \nchisoare [i \n scurttimp realizeaz` c` nim`nui nu le pas` de ei, cu atåtmai pu]in autorit`]ilor. Dup` doi ani groaznici \n\nchisoare, s`n`tatea lui Marcel se [ubreze[te. Familialui face tot posibilul pentru a-l repatria \nainte s` fieprea tårziu. Filmul este inspirat de un caz real.

Frank Van Mechelen [i-a \nceput cariera \nteleviziune, cu produc]ii de mare succes \n råndultelespectatorilor: The Mole, Silent Waters, etc. |n 2005a debutat cu lungmetrajul The Intruder, iar Iadul dinTanger este al doilea sù film.

Premii: Cel mai bun actor – Festivalul filmului dinMontreal, 2006

Website: www.dehelvantanger.be

De Hel van Tanger

Iadul din

Cehia, 2007 (90 minute).Comedie

Regia: Karin BabinskáScenariul: Karin Babinská, Petra Ušelová Imaginea: Martin DoubaMontajul: Marek OpatrnýMuzica: Jan P. MuchowCu: Sandra Nováková, Marie Doležalová, PetraNesvacilová, Oldrich Hajlich, Erik Kalivoda, MárioKubaš, Filip BlažekDistribuit de: Cineart TV Prague, Spol. S.R.O.

Road movie despre reg`sirea identit`]ii, prietenie,prima dragoste [i primele confrunt`ri cu lumeaadul]ilor, dar [i o m`rturie despre cåt de dificil` poate fiperioada adolescen]ei.

Iška, Karolína [i Vendula au 18 ani, [i tocmai auterminat liceul. Ca s` evite rutina pe care o asociaz`cu cre[terea \n vårst`, pl`nuiesc marea evadare c`treOlanda, unde sper` s` g`seasc` ceva lejer de munc`,dar mai ales s` guste din pl`cerile ascunse ale vie]iide adult. Problemele apar \nc` de la \nceput, cåndplanurile le sunt \ncurcate de Vojta, fratele de 14 ani alIskì, care vrea s` le \nso]easc`. Vojta va devenimartorul, dar [i detonatorul tensiunilor dintre fete, ac`ror prietenie e pus` la \ncercare pe m`sur` cerealizeaz` c` timpul nu poate fi oprit.

Karin Babinská a studiat regia de film [i televiziune \ncadrul Academiei de Arte Muzicale, Film [i Televiziunedin Praga (FAMU). Dintre scurtmetrajele realizate \ntimpul facult`]ii, Jakub and Veronika a cå[tigatnumeroase premii la festivalurile interna]ionale, iar cele 3episoade pentru serialul de televiziune Bachelors s-aubucurat de un mare succes \n råndul telespectatorilor.

Premii: Golden Kingfisher pentru cel mai bun film -Festivalul Filmului Ceh, 2007.

Website: www.pusinky.com

10

cehia

Pusinki

P`pu[il

Vineri, 16 mai, ora 20:00 - Cinema Studio

11

Regia [i scenariul: Antonio NuicImaginea: Mirsad HerovicMontajul: Marin JuranicMuzica: Hrvoje Štefotic, Siniša KrnetaCu: Rakan Rushaidat, Nataša Janji, Emir Hadžihafisbegovic,Bojan Navojec, Franjo Dijak, Enis Bešlagic�Distribuit de: Propeler film

„Totul pe gratis” este povestea unui om care \ncearc` s`-[ireg`seasc` identitatea [i locul \n lumea haotic` de dup` r`zboi.

Goran are 30 de ani [i trìe[te \ntr-un mic ora[ din Bosnia. Spredeosebire de prietenii lui, ale c`ror vie]i au fost r`sturnate der`zboi, Goran a sc`pat neafectat. Trìe[te din mo[tenireap`rin]ilor sì [i \[i petrece mai tot timpul prin baruri, \nconjuratde amici. |ntr-o zi, to]i prietenii lui mor \ntr-o alterca]ie, incidentcare-l scoate pe Goran din rutina cotidian` [i-l determin` s`realizeze ceva memorabil. Prin urmare, porne[te \ntr-o c`l`torie,cu promisiunea de a nu z`bovi mai mult de o zi \n fiecare ora[,tratånd locuitorii cu bùtur` gratis pån` cånd \[i va termina to]ibanii. Dup` cåteva zile \ntålne[te o fat` de care se\ndr`goste[te pe loc, ceea ce-l face s`-[i \ncalce promisiunea [is` mai r`mån` \nc` o zi \n ora[ul respectiv...

Antonio Nuic s-a n`scut \n Sarajevo \n 1977. A studiat regiade film [i televiziune la Academia de art` dramatic` din Zagreb.A regizat numeroase clipuri muzicale, spoturi [i emisiuni deteleviziune, precum [i scurtmetrajele: On the Spot (1998), Give them Dinamo back (2000), Sex, booze and short fuse(2002-2004), etc. Totul pe gratis este lungmetrajul lui de debut.

Premii: Marele Premiu Golden Arena pentru cel mai bun film,Premiul Golden Arena pentru cel mai bun regizor, cel mai bunscenariu [i cea mai bun` actri]` \n rol secundar – Festivalul defilm de la Pula, 2006; Premiul Heart of Sarajevo pentru cel maibun actor \n rol principal – Festivalul filmului de la Sarajevo,2006; Premiul special al juriului – Festivalul filmului de la Belgrad,2007; Premiul Bronze Rosa Camuna pentru cel mai bun regizor –Festivalul Bergamo Film Meeting, 2007.

croa]

ia

Duminic`, 11 mai, ora 22:00 - Cinema StudioDuminic`, 18 mai, ora 19:00 - M}R

Croa]ia/Bosnia-Her]egovina, 2006 (94 minute). Dram`

Sve Džaba

Totul pe gratis

All for Free

12

dan

emar

ca

Blinde engle

|ngeri

Såmb`t`, 10 mai, ora 19:00 - M}R

Regia: Jon Bang CarlsenScenariul: Jon Bang CarlsenImaginea: Michael Buckley, Jon Bang CarlsenMontajul: Mette Zeruneith, Miriam NørgaardMuzica: Hans-Erik PhilipCu: Rune T. Kidde, Bonnie MbuliDistribuit de: C&C Productions ApS

Film prezentat cu sprijinul Institutului Danez de Film [i al Agen]iei Daneze de Art`.

|ngeri orbi]i este o \ncercare profund` [i ironic` de acapta experien]a cuiva care nu poate vedea lucrurilea[a cum sunt decåt prin ochii altcuiva. Este unamestec de fic]iune [i documentar care vorbe[tedespre dragoste [i gravita]ie.

Un nev`z`tor european zboar` \n Africa de Sud pentrua face (pentru ultima dat`) para[utism, un sport pecare-l \ndr`gea nespus \nainte de a r`måne f`r`vedere. Ajuns \n Africa, pl`te[te o localnic` s`-l ajutes` ajung` \n vårful muntelui [i s`-[i \ndeplineascàstfel visul de a zbura. Emo]ia de a privi lumea prinochii ei este atåt de puternic`, \ncåt se \ndr`goste[tede ea. R`ceala cu care ceilal]i localnici trateaz` rela]iaei cu un strìn, o determin` pe femeie s` ia parte laplanul excentric al b`rbatului de a p`r`si aceast` lumeasemeni unor \ngeri orbi.

Jon Bang Carlsen s-a n`scut \n 1950 [i a absolvit{coala Danez` de Film \n 1976. A scris [i regizatpeste 30 de filme, atåt documentare, cåt [i de fic]iune:Next Stop – Paradise (1980), Time Out (1988), Carmen& Babyface (1995), My African Diary (1999), etc. |ngeri orbi]i este ultima parte a trilogiei sud africane [i continu` temele religioase abordate \n primele dou`filme din aceast` serie: Addicted to Solitude (1999) [i Portrait of God (2001).

Danemarca, 2006 (90 minute). Documentar

13

En Til En

Unu la unu

1:1 (One to

Danemarca, 2005 (90 minute). Dram`

Regia: Annette K. OlesenScenariul: Kim Fupz AakesonImaginea: Kim Høgh MikkelsenMontajul: Molly Malene StensgaardårdMuzica: Kåre BjerkøCu: Mohammed-Ali Bakier, Joy K. Petersen, Anette Støvelbæk, Helle Hertz, Subhi HassanDistribuit de: Trust Film Sales

Film prezentat cu sprijinul Institutului Danez de Film [i al Agen]iei Daneze de Art`.

„Cånd lumea - a[a cum o [tim noi - se schimb`, ne sim]imnesiguri. Cånd ne sim]im nesiguri, ne este team` c` vom pierdetot ce avem. Cånd sim]im aceast` team`, vrem s` control`mtotul. |n sensul bun, frica este un instinct care ne ajut` s`supravie]uim. |n sens opus, se extinde precum cancerul [i setransform` \n furie. Acest film este despre sentimentul de fric` \nambele sensuri.”

Annette K. Olesen

Vineri sear`, suburbiile din Copenhaga. |n drum spre cas`, Pereste b`tut brutal [i ajunge la spital \n com`. Poli]ia nu are niciunindiciu. Mama lui se \nvinov`]e[te pentru decizia de a nu se fimutat mai \n centru, \ntr-o zon` mai sigur`. Mie, sora lui Per,caut` consolare la prietenul ei, Shadi, fiul unor imigran]ipalestinieni. Shadi b`nuie[te c` fratele lui se afl` \n spateleatacului, dar p`streaz` t`cerea pentru a-[i proteja familia.

Unu la unu este cel de-al treilea film de lungmetraj al regizoareiAnnette K. Olesen, \n decursul a 4 ani. Filmul de debut, MinorMishaps, a cå[tigat Premiul Blue Angel \n competi]ia de la Berlindin 2002, iar In Your Hands a fost, de asemenea, selectat \ncompeti]ia oficial` [i a primit numeroase premii interna]ionale.Olesen a absolvit regia la {coala Na]ional` de Film dinDanemarca \n 1991.

Selec]ii: Sec]iunea Panorama a Festivalului de Film de la Berlin,edi]ia 56, 2006.

dan

emar

ca

Luni, 12 mai, ora 18:00 - Cinema Studio

Elve]ia, 2006 (78 minute). Comedie

Regia: Jean-Stéphane BronScenariul: Jean-Stéphane Bron & Karine Sudan Imaginea: Matthieu Poirot-DelpechMontajul: Karine SudanMuzica: Christian GarciaCu: Aurore Clément, Jean-Luc Bideau, Cyril Troley,Delphine Chuillot, Quoc Dung Nguyen, MichèleRohrbach, Man Thu, Thanh AnDistribuit de: Films Distribution

Vinh, un refugiat vietnamez, adoptat cu 20 de ani \nurm` de o familie elve]ian`, se preg`te[te de nunt`.Mama sa natural` profit` de ocazie pentru a se \ntålni cufamilia care i-a crescut fiul [i care-i trimite \n fiecare ande Cr`ciun felicit`ri cu mesajul c` toat` familia segånde[te la ea. |n realitate, lucrurile nu stau chiar a[a, [ivizita nea[teptat` a doamnei Nguyen va produce agita]ie\n sånul familiei din Elve]ia, unde fiecare va trebui s`joace rolul de mult uitat de tat`, so]ie, sor` [i frate.

Jean-Stéphane Bron s-a n`scut \n 1969 la Lausanne. A studiat cinematografia la Ipotesi Cinema \n Italia, subtutela lui Ermanno Olmi [i la {coala de Film de laLausanne. |n 1997 realizeaz` primul documentar delungmetraj - Connu de nos services. Doi ani mai tårziu, iesela ramp` cu La Bonne Conduite, distins cu multe premii,printre care [i premiul New York Times pentru „Viziuneoriginal`”. Ulterior, filmeaz` En Cavale pentru postul deteleviziune Arte, [i Mais im Bundeshuus. Fratele meu se\nsoar` este primul film de fic]iune.

Premii: Premiul Bayard d’Or pentru cel mai bun actor [i celmai bun scenariu - Festivalul Interna]ional de film francofonde la Namur, 2006; Cea mai bun` interpretare \ntr-un rolprincipal pentru actorul Jean-Luc Bideau - Gala filmuluielve]ian, 2007; Cel mai bun film european – Festivalulfilmului european de la Vitoria-Gasteiz, Spania, 2007.

Website: www.monfreresemarie.ch

14

elve

]ia Mon frère se marie

Fratele meu se \nsoar`

My Brother is Getting Married

Joi, 15 mai, ora 18:00 - Cinema StudioDuminic`, 18 mai, ora 17:00 - M}R

15

Finlanda, 2007 (80 minute). Dram`/fantezie

Regia: Juha WuolijokiScenariul: Marko LeinoImaginea: Mika OrasmaaMontajul: Harri YlönenMuzica: Leri LeskinenCu: Hannu-Pekka Björkman, Otto Gustavsson, Kari Väänänen, Minna HaapkyläDistribuit de: Delphis Film inc

Poveste emo]ionant` despre copil`ria lui Mo[ Cr`ciun, despre m`rinimie [i prietenie pe via]`.

Foarte demult, \n Lapland, un bìe]el pe nume Nikolas \[i pierdep`rin]ii \ntr-un accident. Localnicii decid s` aib` grij` de orfan, [i fiecare familie \l g`zduie[te timp de un an. Pentru a-[i ar`tarecuno[tin]a, Nikolas construie[te juc`rii pe care le ofer`gazdelor \n preajma Cr`ciunului, \n chip de r`mas bun. Lavårsta de 13 ani, Nikolas ajunge \n casa lui Iisakki, un tåmplarmoroc`nos, care-i interzice s` mai fabrice cadouri. Pentru asalva tradi]ia, Nikolas va reu[i s`-l \nduplece pe b`trånel [i chiars` vin` cu o solu]ie ingenioas` care aduce bucurii copiilor lafiecare Cr`ciun, chiar [i \n zilele noastre.

Juha Wuolijoki este regizor, produc`tor [i scenarist. Printrereu[itele sale se num`r` Gourmet Club – un film de televiziunecare s-a bucurat de succes atåt \n råndul telespectatorilor, cåt [ial criticilor [i a primit numeroase premii \n festivalurileinterna]ionale. A mai regizat scurtmetrajul Paulie, care a fostfilmat \n New York, iar Poveste de Cr`ciun reprezint` debutulsù \n lungmetraj.

Premii: Premiul pentru cea mai bun` imagine, Premiile Jussi -Finlanda, 2008.

Website: www.joulutarina.fi

finla

nda

Såmb`t`, 10 mai, ora 18:00 - Cinema Studio

Joulutarina

Poveste

de Cr`ciun

Christmas Story

Fran]a, 2007 (94 minute).Dram`

Regia: Alain GomisScenariul: Alain Gomis, Marc WelsImaginea: Benoit ChamaillardMontajul: Fabrice RouaudMuzica: Patrice Gomis, Xavier CapellasCu: Samir Guesmi, Delphine Zingg, Djolof Mbengue,Marc Martínez, Irene MontalàDistribuit de: Colifilms Distribution

„Andaluzia” este o cronic` foarte colorat`, careexploreaz` identitatea imigran]ilor [i care ne poart`mai aproape de sentimentele [i de cùt`rile acestora.

Yacine are pu]in peste 30 de ani [i \[i ocup` timpul cudiverse slujbe, de la animator pentru copii la ghidturistic. Trìe[te \ntr-o rulot`, \ntr-un spa]iu protejat,departe de realitate. Este entuziast, uneori amuzant,ve[nic \n cùtarea lini[tii interioare. Dar, cel maiimportant, nu mai vrea s` fie doar fiul unor imigran]i,de la care se a[teapt` fie s` reac]ioneze violent, fie s`se integreze necondi]ionat. La un moment dat se\ntålne[te cu prietenii din copil`rie, din ora[ul Amar…Pån` atunci evitate cu grij`, toate amintirile trecutuluirevin dureros. Yacine realizeaz` c`, pentru a mergemai departe, trebuie s` se debaraseze definitiv deresentimentele [i frustr`rile acumulate.

Alain Gomis are origini senegaleze [i a studiat istoriaartei [i cinematografia la Sorbona. Are la activ ofilmografie bogat`, de la scurtmetraje - Tout le mondepeut se tromper (1998), Tourbillons (1999), PetitLumière, etc. - la documentare (Caramels et Chocolats)[i reportaje despre tineri [i imigran]i. Andaluzia este aldoilea sù lungmetraj, dup` L’ Afrance, realizat \n 2001.

Premii: Golden Bayard pentru cel mai bun actor -Festivalul Interna]ional de film francofon de la Namur,2007.

Website: http://andaluciafilm.blogspot.com

16

fran

]a

Andaluzi

a

Mar]i, 13 mai, orele 17:00 [i 19:00 - M}R

17

The yellow house

Casa galben`

La maison jaune

Fran]a, 2007 (85 minute).Dram`

Regia: Amor HakkarScenariul: Amor HakkarImaginea: Nicolas RocheMontajul: Amor Hakkar, Lyonnel GarnierMuzica: Patrice Gomis, Xavier CapellasCu: Aya Hamdi, Amor Hakkar, Tounés Ait-Ali, Bissa-Ratiba Ghomrassi, Nouredine MenasraDistribuit de: Sarah Films

O poveste despre pierdere [i perseveren]`, demnitate [icompasiune. Un film realizat din inim`, care emo]ioneaz`spectatorul prin sensibilitatea lui.

Alya, o feti]` de 12 ani, lucreaz` o bucat` de p`månt arid. O ma[in` a jandarmeriei se apropie, iar unul dintre jandarmi o informeaz` c` fratele ei mai mare, militar \n termen, a murit\ntr-un accident. |nc`lcånd toate interdic]iile, tat`l Mouloudpleac` la volanul unui triciclu cu motor s` recupereze corpulfiului sù. Fatima - mama, cade prad` unei triste]i mistuitoare.Va reu[i Mouloud, foarte afectat de moartea fiului sù, s` redeazåmbetul so]iei [i celorlal]i copii?

Amor Hakkar s-a n`scut \n 1958 \n Algeria. De[i are studii[tiin]ifice, \n 1990 a realizat un prim lungmetraj, Sale temps pour unvoyou. |n 2001 a scris romanul La cité des fausses-notes, care i-aadus premiul pentru carte - Marcel Aymé. Un an mai tårziu, arealizat documentarul Timgad, la vie au coeur des Aurès, [i a\nceput scenariul filmului La maison jaune, inspirat din c`l`toria pecare a f`cut-o la Aurès pentru a-[i conduce tat`l pe ultimul drum.Pentru a da o not` de autenticitate, Amor Hakkar a dorit cadialogurile s` fie \n dialectul chawis, o limb` berber` vorbit` delocuitorii din Aurès. |n prezent, Hakkar lucreaz` la lungmetrajulQuelques jours de répit.

Premii: Premiul ecumenic, Premiul Juriului de tineret, Premiul FICC(Federa]ia Interna]ional` a Cinecluburilor) - Festivalul Interna]ionalde film de la Locarno, 2007, Palme d’or - Festivalul de film dinValencia, Spania, 2007; Premiu de \ncurajare - Festivalulinterna]ional de film Autrans, 2007; Cel mai bun film - Festivalulinterna]ional de film din Tiburon, California, 2008.

Website: www.lamaisonjaune-lefilm.fr

fran

]a

Mar]i, 13 mai, ora 21:15 - M}R

Fran]a/Germania/Israel/Italia, 2008 (115 minute)Dram`

Regia: Amos GitaïScenariul: Amos Gitaï, Marie-Jose SanselmeImaginea: Christian BergerMontajul: Isabelle IngoldMuzica: Simon StockhausenCu: Juliette Binoche, Jeanne Moreau, Hiam AbbassDistribuit de: Cinema studio Canal

Gitaï \[i asum` rolul de a o \nso]i pe Ana pe drumul spreGaza, \n]esat de puncte de control. De-a lungul drumului,ea face apel la bun`tatea solda]ilor pentru a o l`sa s`treac`. Gitaï proiecteaz` drama personal` a Anei pestedrama colectiv` provocat` de r`zboi [i vorbe[te, \ntr-om`rturie foarte personal`, despre absurditatea conflictuluiisraeliano-palestinian, despre r`zboi [i consecin]ele luidevastatoare.

Avignon, vara anului 2005. Ana se re\ntålne[te cu Uli,fratele ei vitreg, cu ocazia mor]ii tat`lui lor. Ea decide s`se \ntoarc` \n Israel [i porne[te \n cùtarea fiicei sale pecare a abandonat-o la na[tere, \n urm` cu 20 de ani.Periplul \i va duce \n Få[ia Gaza, \ntr-unul din momentelecele mai tensionate din istoria regiunii - retragereasolda]ilor israelieni.

Amos Gitaï s-a n`scut \n 1950 la Haifa [i a studiat arhitectura\n Israel [i \n Statele Unite. |n 1973 particip` la R`zboiul deYom Kippur (R`zboiul arabo-israelian) \ntr-o misiune de salvare.Inspirat de evenimentele din timpul acestei misiuni, Gitaïrealizeaz` Kippour, souvenirs de guerre (1997) [i Kippour(2000). |n 1982, scandalul provocat de documentarul Journal decampagne, filmat \n timpul r`zboiului din Liban, \l exileaz` for]atla Paris pentru 10 ani, timp \n care regizeaz` filme bazate peexperien]a exilului: Esther (1985) [i Berlin Jerusalem (1989)care \i aduce „premiul criticii” la Festivalul de la Vene]ia. |n anii‘90, Gitaï revine \n Israel realizånd numeroase filme [idocumentare cu caracter politic: Devarim (1995), Yom Yom(1998) [i Kadosh Sacre (1999). |n 1999, Amos Gitaï cå[tig`primul Premiu UNESCO la Festivalul de Film de la Vene]ia cuZion, Auto-Emancipation, recidivånd patru ani mai tårziu cu11’09’’01 - September 11. |n 2001, prezint` geneza statuluiIsraelian \n Kedma. Revine pentru a patra oar` pe Croazet` \n2005, \n competi]ia oficial` cu Free zone. |n 2007 realizeaz`filmul colectiv Chacun son cinéma (2007).

18

copro

duc]

ie e

uro

pea

n`

Désengagement

Dezangajare

Disengagement


19

Regia [i scenariul: Fatih AkinImaginea: Tamo Kunz, Sirma BradleyMontajul: Andrew BirdMuzica: ShantelCu: Nurgül Ye[ilçay, Baki Davrak, Patrycia Ziolkowska, Nursel Köse, Tuncel KurtizDistribuit de: The Match Factory

Vie]ile fragile a [ase personaje \n cùtarea dragostei [i apropriilor familii se \ntrep`trund \ntr-o c`l`torie emo]ionant`c`tre iertare [i reconciliere. Filmul ne poart` \nainte [i \napoi\ntreTurcia [i Germania, pentru a ne spune povestea acestordestine care se intersecteaz`.

Nejat dezaprob` la \nceput rela]ia tat`lui sù cu prostituata Yeter.Cånd Nejat descoper` c` aceasta trimite to]i banii cå[tiga]i \nTurcia, pentru studiile fiicei sale, situa]ia se schimb`. Moarteasubit` a Yeterei creeaz` o ruptur` \ntre tat` [i fiu. Nejat pleac`spre Istanbul pentru a o g`si pe Ayten, fiica Yeterei. Ayten seascunde de autorit`]ile turce \n Germania, unde se \mprietene[tecu Lotte. Cele dou` ajung s` formeze un cuplu dar Ayten estearestat`, cererea de azil respins`, prin urmare este deportat`\n Turcia [i \ncarcerat`. Cum eliberarea lui Ayten pare f`r`speran]`, Lotte decide s` mearg` \n Turcia. Printr-un concurs de \mprejur`ri se \ntålne[te cu Nejat.

Fatih Akin s-a n`scut \n 1973 \n Hamburg, dar are origini turce. A studiatcomunicare audiovizual` la Colegiul de Arte Frumoase din Hamburg. |n 1995, a scris [i regizat primul sù scurtmetraj, Sensin - You’re TheOne!, urmat de Weed (1996). Primul sù film de lungmetraj, Short SharpShock (1998) a cå[tigat Leopardul de Bronz la Locarno [i Premiul Bavarezde film. Printre filmele lui se num`ra: In July (2000), Wir haben vergessenzurueckzukehren (2001), Solino (2002) [i Head-On (2003), recompensatcu Ursul de Aur la Festivalul Interna]ional de la Berlin. |n 2005 realizeaz`primul documentar - Crossing the Bridge: The Sound of Istanbul.

Premii: Cel mai bun regizor - Premiile Bavareze de film, 2008; Cel maibun scenariu - Festivalul filmului de la Cannes, 2007; Premiul JuriuluiEcumenic - Festivalul filmului de la Cannes, 2007; Marele premiu LinoBrocka pentru cea mai bun` regie - Festivalul Interna]ional de filmCinemanila, Filipine, 2007; Cel mai bun scenariu - Premiile AcademieiEuropene de film, 2007; Cel mai bun montaj - Premiile Asocia]ieiCriticilor de film din Germania, 2008; Premiul LUX pentru cinematografiaeuropean`, acordat de Parlamentul European, 2007; Premiul Criticii -Festivalul de film european de la Sevilla, 2007.Website: www.auf-der-anderen-seite.de

ger

man

ia

Duminic`, 18 mai, ora 21:15 - M}R

Auf der anderen Seite

De partea cealalt`

The Edge of Heaven

(On the other side)

Germania, 2007 (122 minute). Dram`

Gala de \nchidere

Germania, 2007 (85 minute). Dram`

Regia [i scenariul:Robert ThalheimImaginea: Yoliswa GaertigMontajul: Stefan KobeMuzica: Anton Feist, Uwe BossenzCu: Alexander Fehling, Ryszard RonczewskiDistribuit de: Bavaria Film International

„Acum vin [i turi[tii” nu este o poveste despreatrocit`]ile de la Auschwitz, ci despre dilemeleprezentului [i efectele trecutului asupra vie]ii de zi cu zi.Filmul ne demonstreaz` c` este posibil s` vorbimdespre Auschwitz [i din perspectiva prezentului, \ntr-unmod inteligent [i edificator.

Auschwitz nu era deloc ceea ce tån`rul german Svencredea atunci cånd a ales s`-[i fac` stagiul militar \nstrìn`tate. Pentru el, Auschwitz era doar un mic ora[ \nPolonia, unde se afl` un fost lag`r de concentrare,lucruri pe care le [tia din orele de istorie de la liceu.Ajuns acolo, prime[te \n \ngrijire un b`trån neprietenos,Stanislaw Krzeminski, fost de]inut care a supravie]uit.Sven trebuie s` \ndure nu numai arogan]a [i lipsa depolite]e a b`trånului, ci [i dispre]ul nedisimulat allocalnicilor. Din fericire, o \ntålne[te pe Ania, care-ipropune s` locuiasc` la ea. Odat` cu trecerea timpului,Sven descoper` \n profunzime atåt mo[tenireaAuschwitzului, cåt [i industria turismului din jurul acestuiloc al ororilor. Prins \ntre dragostea pentru Ania,compasiunea pentru Krzeminski [i sentimentul ap`s`toral propriului rol \n p`strarea amintirilor din tab`ra mor]ii,Sven cade prad` dilemelor.

Robert Thalheim s-a n`scut \n Berlin \n 1974. A lucrat caregizor asistent pentru ansamblul de teatru BerlinerEnsemble [i a studiat la Universitatea Liber` din Berlin [i laAcademia de Film [i Televiziune „Konrad Wolf”. Dinfilmografia sa fac parte: Um vier Uhr ploetzlich ging die Weltunter (documentar, 1996), Zeit ist Leben (scurtmetraj, 2000),Granica (scurtmetraj, 2002), Three Percent (scurtmetraj,2002), Ich (scurtmetraj, 2003), Netto (2004), etc.

Premii: Premiul VGF pentru cel mai bun produc`tor -Premiile Filmului Bavarez, 2007; Cel mai bun actor -Festivalul de film de la Munchen, 2007.

20

ger

man

ia

Miercuri, 14 mai, ora 18:00 - Cinema Studio

Am Ende kommen

Touristen

Acum vin [i turi[tii

21

Unkenrufe

Piaza rea

Call of the Toad

Germania/Polonia, 2005(94 minute). Dram`

Regia: Robert GlinskiScenariul: Klaus Richter, Cezary Harasimowicz, Pawel HuelleImaginea: Jacek Petrycki, P.S.C.Montajul: Krzysztof Szeptmanski P.S.M.Muzica: Richard G. MitchellCu: Krystyna Janda, Matthias Habich, Dorothea Walda,Bhasker Patel, Udo SamelDistribuit de: Telepool

O trist` poveste de dragoste \ntre un neam] [i o polonez`, prin[i \ntre vechiul conflict Germania-Polonia [i zoriicapitalismului modern din Polonia. Scenariul filmului are la baz` romanul cu acela[i nume al lui Günther Grass.

Istoricul de art` Alexander Reschke o \ntålne[te pe Aleksandra Piatkowska \n 1989, \ntr-una din vizitele \n ora[ul copil`riei sale – Gdansk. Asemenea lui Alexander,Aleksandra este [i ea v`duv` [i a trebuit s` p`r`seasc` ora[ulnatal, Vilnius, \nc` din tinere]e. |n timpul unei cine, le vine ideea\nfiin]`rii unei funda]ii care s` dea nem]ilor n`scu]i \n Polonia [iexila]i dup` r`zboi, dreptul la odihna ve[nic` \n ]ara natal`.Proiectul lor de reconciliere a celor dou` na]iuni prinde contur,dar afacerea devine din ce \n ce mai comercial` atunci cånddiverse interese intr` \n joc. Cei doi bat \n retragere cåndinten]iile lor idealiste sunt \nfrånte de judecata rece [i nemiloasà calculelor economice.

Robert Glinski s-a n`scut \n 1952 \n Var[ovia. A studiatarhitectura [i regia la {coala Na]ional` de Film din L⁄ ódz. Printrefilmele sale se num`r`: We Are Not Afraid (documentar, 1981),Coxless Pair (documentar, 1982), Sunday Pranks (1983), Nr. 94287 Nr. 181970 (documentar, 1986), Me Jew(documentar, 1987), Swan Song (1988), Supervision (1990), AllThat Really Matters (1992), One Daughter, Two Mothers (1995),Love and Do What You Want (1998), Hi Tereska (2001), etc.

Premii: „Médaille Charlemagne pour des Médias Européens”pentru Krystyna Janda, \n 2006.

ger

man

ia

Luni, 12 mai, orele 17:00 [i 21:15 - M}R

Regia: Dimitris StavrakasScenariul: Thanasis Skroumbelos, Dimitris StavrakasImaginea: Vangelis Kalambakas, Yannis DrakoularakosMontajul: Kostas IordanidisMuzica: Nikos KypourgosCu: Safiullah Bari Adam, Hassina Banu Eti, Thanos Grammenos, Kostas Xykominos, Errikos LitsisDistribuit de: Costas Skouras Ltd.

Neorealism crud, mai degrab` un eseu sociologicdecåt un film artistic, care spune povestea unui tån`rce viseaz` la o via]` str`lucitoare \n Grecia, al`turi deiubit`. De[i \ncercarea lui se sfår[e[te tragic, pentrucei pentru care via]a e \n alt` parte, aceasta vacontinua \n alt` parte, \n orice circumstan]e.

|ntr-un sat din Bangladesh, Jaheed adun` b`nu] cub`nu] suma necesar` pentru a-[i \ncerca norocul \nalt` ]ar`. Dup` o c`l`torie plin` de aventuri, Jaheedajunge la Atena, unde se [i stabile[te. Doi ani maitårziu este deportat, iar acas` descoper` c` fratele lui,c`ruia \i trimitea spre p`strare tot ce cå[tiga, a cheltuitbanii. |n plus, tat`l Jasminei, iubita sa dinainte de apleca, se preg`te[te s` o m`rite pe aceasta cualtcineva. Cei doi \ndr`gosti]i se hot`r`sc s` fug`, [ipentru 2000 de dolari un c`pitan libanez \i ascunde \ncala vaporului. Totu[i, Jaheed ajunge singur \n Atena.

Dimitris Stavrakas s-a n`scut \n 1938 [i a studiat la{coala de Film Stavrakos. De-a lungul vie]ii a lucrat caasistent de regie [i are o bogat` experien]`publicistic`, scriind pentru Art Review [i DemocraticChange. |n 1967 se refugiaz` la Paris unde studiaz`sociologie [i urbanism [i, \n paralel, lucreaz` caoperator. La \ntoarcerea \n Grecia, \n 1975 continuàctivitatea cinematografic`: The Canary Yellow Bicycle(1999, Misunderstanding (1983), Betty (scurtmetraj,1979), Gas (scurtmetraj, 1977), etc.

22

gre

cia

Miercuri, 14 mai, orele 17:00 [i 19:00 - M}R

To perasma

Traversarea

The Crossing

Grecia, 2006 (113 minute). Dram`

23

Once

Odat`

Irlanda, 2007 (85 minute).Dram` muzical`

Regia [i scenariul: John CarneyImaginea: Tim FlemingMontajul: Paul MullenMuzica: Glen Hansard, Markéta Irglová, InterferenceCu: Glen Hansard, Markéta IrglováDistribuit de: Summit Entertainment Group

Film prezentat cu sprijinul Irish Film Institute [i RI Investments.

De cåte ori \n via]` \ntålne[ti persoana potrivit`? „Odat`” este opoveste \ncånt`toare a dou` spirite r`t`citoare, c`rora nimic nule mai st` \n cale atunci cånd se \ntålnesc. Este filmul care l-adeterminat pe Steven Spielberg s` spun` c` l-a inspirat pentrutot restul anului.

El este un tån`r muzician irlandez, care \[i cå[tig` existen]aajutåndu-l pe tat`l sù \n atelierul de reparat aspiratoare, ziua,[i cåntånd pe str`zile Dublinului, noaptea. Ea este o tån`rìmigrant` din Cehia, care \[i cå[tig` existen]a ca vånz`toareambulant`. Cånt` la pian uneori, \ntr-un magazin deinstrumente muzicale, prin bun`voin]a vånz`torului. Cånd se\ntålnesc, \ntre ei se na[te o adev`rat` poveste de prietenie [idragoste, pe m`sur` ce se descoper` reciproc, de-a lungul uneis`pt`måni pline, \n care scriu cåntece, repet` [i \nregistreaz`primul demo.

John Carney s-a n`scut \n Irlanda \n 1972. Este scenarist [i regizor,[i s-a specializat \n filmele independente cu buget mic. Din filmografiasa fac parte scurtmetrajele Shining Star [i Hote [i lungmetrajeleNovember Afternoon (1996), Park (1999), On the Edge (2001), Zonad(2003), etc. Carney a fost basistul trupei rock The Frames \ntre 1991[i 1993, pentru care a realizat [i cåteva clipuri muzicale.

Premii: Cea mai bun` melodie original` „Falling Slowly” - PremiileOscar, 2008; Premiul Criticii pentru cel mai bun cåntec „Falling Slowly”- Premiile Asocia]iei Criticilor de film de televiziune, 2008; PremiulCFCA pentru cea mai bun` melodie original` - Premiile Asocia]ieiCriticilor de film din Chicago, 2007; Premiul publicului – FestivalulInterna]ional de film de la Dublin, 2007; Premiul Evening Standardpentru cea mai bun` speran]`, 2008; Premiul Independent Spiritpentru cel mai bun film strìn – Premiile Independent Spirit, 2008;Premiul publicului – Festivalul de film de la Sundance, 2007.

irla

nda


Regia: Carlo MazzacuratiScenariul: Doriana Leondeff,Carlo MazzacuratiImaginea: Luca BigazziMontajul: Paolo CottignolaMuzica: Tin Hat Cu: Giovanni Capovilla,Valentina Lodovini, Giuseppe Battiston, Roberto Abbiati, Natalino BalassoDistribuit de: Fandango Distribuzione

Numele filmului este inspirat din sfatul profesional pecare-l prime[te jurnalistul Giovanni: „niciodat` s` nu teapropii prea mult de oamenii despre care scrii [i s`p`strezi mereu distan]a potrivit`”. Care este distan]acorect`... e imposibil de stabilit, iar dep`[irea acesteilimite poate avea consecin]e tragice.

Hassan [i Mara se \ntålnesc \ntr-un or`[el de pe valearåului Po. El este un mecanic tunisian, care dup` mul]iani de munc` [i-a cå[tigat o bun` reputa]ie. Ea estesuplinitoare [i a[teapt` s` plece \n Brazilia \ntr-unprogram de cooperare. Giovanni, un tån`r de 18 ani,jurnalist aspirant, este martorul rela]iei stranii dintreHassan [i Mara. Aceasta, dup` ce descoper` c`Hassan o spiona noaptea, \l respinge, apoi ser`zgånde[te [i \i mai d` o [ans`. {i Giovanni ospioneaz` pe Mara, folosindu-[i abilit`]ile pentru asparge un program de e-mail [i a-i citi mesajele. Vie]ilelor vor fi date peste cap de evenimentele nea[teptate [idureroase care vor urma.

Carlo Mazzacurati s-a n`scut \n 1956 [i a debutat \ncinematografie \n anii ´80 ca regizor [i scenarist. Dinfilmografia sa fac parte filmele Notte Italiana (1987), Il Toro(1994) cu care cå[tig` Leul de argint \n 2004, La lingua delsanto (2000), A cavallo della tigre (2002) [i L’amoreritrovato (2004). Ca scenarist colaboreaz` cu GabrieleSalvatores, Daniele Luchetti [i Nanni Moretti.

Filmul a fost prezentat \n cadrul Festivalului de film de laRoma, Cinema 2007.

24

ital

iaLa giusta distanza

}ine distan]a!

The Right Distance

Vineri, 16 mai, orele 17:00 [i 21:15 - M}R

Italia, 2007 (106 minute).Dram`

Spectacol de gal` - Craiova

25

Italia, 2007 (104 minute).Dram`

Regia: Daniele LuchettiScenariul: Daniele Luchetti,Sandro Petraglia, Stefano Rulli,pe baza romanului Il Fasciocomunista al scriitorului Antonio PennacchiImaginea: Claudio CollepiccoloMontajul: Mirco GarroneMuzica: Franco PiersantiCu: Elio Germano, Riccardo Scamarcio, Diane Fleri, AlbaRohrwacher, Angela FinocchiaroDistribuit de: Warner Bros

O panoram` incisiv` a visurilor [i deziluziilor anilor ‘70, operioad` turbulent` [i plin` de confuzii. O poveste frumoas`despre alegeri personale, rivalitate, dragoste, diferen]eideologice, angajare politic` [i leg`turi de familie. Regizorul se apropie foarte mult de clasicii Bernardo Bertolucci [i Marco Belocchio [i de frumuse]ea [i exuberan]a filmelor pe carele omagiaz` „Before the revolution”, „Fists in the pocket” [i „China is near”.

Un mic or`[el din Italia, \n anii ´60 – ´70. Doi fra]i, Manrico [iAccio, vor s` schimbe lumea, dar \n moduri diferite. Accio serevolt` \mpotriva fratelui mai mare, Manrico - lider comunist, [ise declar` fascist [i admirator al lui Mussolini. Povestea secomplic` atunci cånd Accio se \ndr`goste[te de iubita frateluisù. |n cele din urm`, Manrico e deziluzionat de politic`, darAccio continu` s` se implice, cu rezultate tragice.

Daniele Luchetti s-a n`scut la Roma. {i-a \nceput cariera caasistent de regie [i ca actor \n filmele lui Nanni Moretti.Debuteaz` ca regizor \n 1988 cu It’s Happening Tomorrow, carea primit men]iune special` \n cadrul Festivalului de film de laCannes. Printre filmele sale se num`r`: La Settimana dellaStinge (1990), The Yes Man (1991), School (1995), LittleTeachers (1998) [i Ginger and Cinnamon (2003).

Premii: Cel mai bun actor, cel mai bun montaj, cel mai bunscenariu, cea mai bun` actri]` \n rol secundar – Premiile Daviddi Donatello, 2007.

ital

ia

Joi, 15 mai, ora 20:00 - Cinema Studio

Mio fratello è figlio unico

Fratele meu este fiu unic

My Brother Is an Only Child

Lituania, 2005 (111 minute). Dram`/istoric

Regia: Audrius JuzenasScenariul: Joshua SobolisImaginea: Andreas HoferMontajul: Judith Futar-KlahnMuzica: Anatolijus ŠenderovasCu: Sebastian Hülk, Heino Ferch, Erika Marozsán,Andrius Žebrauskas, Vytautas ŠapranauskasDistribuit de: Emerald

Filmul are la baz` evenimente reale din timpul celui de-al doilea r`zboi mondial. Ac]iunea este plasat` \nghetoul din Vilnius, \ntre 1942-1943, \n timpul ocupa]ieinaziste. Nazi[tii \nchid 15.000 de evrei \ntr-un ghetoucu 7 pavilioane, \n a[teptarea momentului \n care \i vorexecuta. |n vårst` de numai 22 de ani, sadiculcomandant Kittel are misiunea de a administra ghetouldin capitala Lituaniei, devenind st`pån pe via]aoamenilor. |ntr-o zi, Kittel descoper` c` Haya a furat unkilogram de fasole [i o condamn` la moarte. Cånd afl`c` Haya este o fost` cånt`rea]` de succes, decide s`redeschid` vechiul teatru din ghetou [i s` organizezeun spectacol. La \nceput privit ca o blasfemie, teatruldevine foarte popular.

Audrius Juzenas s-a n`scut \n Lituania \n 1963 [i arestudii de regie [i fizic`. Debuteaz` ca regizor \n 1990cu filmul Perianth. Urmeaz` lungmetrajele Murdered [iBlack Glasses Blues [i documentarele AliveContraband, Ufo, Bosnia Via Denmark, Our HolyGodfather, Frontline [i Doomsday Locman.

Selec]ii [i nominaliz`ri: Cel mai bun film – premiileNika, 2007.

26

lituan

ia Getas

Ghetoul

Ghetto

Såmb`t`, 17 mai, ora 17:00 - M}RDuminic`, 18 mai, ora 20:00 - Cinema Studio

27

Lituania, 2006 (52 minute).Documentar

Regia [i scenariul: Arunas MatelisImaginea: Audrius KemežysMontajul: Katharina SchmidtMuzica: Kipras Mašanauskas,Arunas Matelis

Filmul este considerat unul din cele mai bune documentare aleanului 2005. A primit la Los Angeles, din partea Asocia]ieiregizorilor din America, premiul pentru cel mai bun documentar.Este al doilea film din Europa de Est, dup` „Pianistul” lui RomanPolanski (2003), care cå[tig` acest premiu.

Documentarul este o c`l`torie \n vie]ile copiilor bolnavi deleucemie, \ntr-un spital pediatric din Vilnius. Aici, copiii trìesc\ntr-un spa]iu colorat [i plin de c`ldur`, populat cu strìniamabili, dar \ncremenit. |n timp ce ei viseaz` la via]a de dup`zidurile groase ale spitalului, p`rin]ii se lupt` cu nesiguran]aprivind viitorul lor. |n mod paradoxal, nu exist` disperare, ci maidegrab` speran]` [i mult` r`bdare. Regizorul a revenit pentruacest film \n acela[i loc \n care fiica lui s-a luptat cu aceast`boal` timp de opt luni [i s-a vindecat.

Arunas Matelis s-a n`scut \n 1961 \n Lituania, a studiat matematica[i a absolvit Academia de muzic`, teatru [i televiziune. |n 2006devine membru cu drept de vot al Academiei Europene de Film. Din filmografia sa fac parte: Giants of Pelesa (1989), The Diary ofForced Emigration (1989), Self-portrait (1993), Flight over Lithuania or510 seconds of silence (2000), SUNDAY. The Gospel According toLiftman Albertas (2003). Filmele regizate sau produse de Matelis aula baz` ideea manifest - „cinema total sau documentar poetic”.

Premii: Premiul Silver Wolf pentru cel mai bun documentar sub 60minute – Festivalul Interna]ional de film documentar de la Amsterdam,2005; Spirit Award pentru documentar - Festivalul Interna]ional de filmdin Brooklin, 2006; Cel mai bun film lituanian – Premiile UniuniiCinea[tilor din Lituania, 2005; Marele Premiu – Festivalul Documenta,Madrid, 2005; Marele Premiu – Festivalul Interna]ional de film de laPärnu, Estonia, 2006; Golden Dove - Festivalul Interna]ional de filmdocumentar [i anima]ie DOK Leipzig, 2005; Men]iunea special` ajuriului – Festivalul Silverdocs, 2006; Cel mai bun film - FestivalulZagrebDox, 2006; Premiul DGA - Premiile Asocia]iei Regizorilor dinAmerica, 2007; Propunerea Lituaniei pentru nominalizare lacategoria „Cel mai bun film strìn”, Premiile Oscar 2006.

lituan

ia

Joi, 15 mai, ora 19:00 - M}R

Prieš Parskrendant į Žemę

|nainte de a-[i lua zborul

Before Flying Back to the Earth

Luxemburg/Austria, 2006(75 minute). Documentar

28

luxe

mburg

Jeder siebte Mensch

Fiecare a [aptea persoan`

Every seventh person


Regia [i scenariul:Elke Groen [i Ina Iv`nceanuImaginea: Elke GroenMontajul: Pia DumontMuzica: Chang Pang, Carlo ThossDistribuit de: Autlook Filmsales GbR

„Fiecare a [aptea persoan`” este un film despre situa]iaagricultorilor din China de azi: \ntre industrializare [ieconomie de subzisten]`, \ntre capitalism [i socialism,\ntre autodeterminare [i lips` de autonomie.

Fiecare a [aptea persoan` din lume este un agricultorchinez. |ntre 2002 [i 2005, realizatoarele Elke Groen [iIna Iv`nceanu au dialogat liber cu numeroase persoanedin trei sate din China, interesåndu-se despre via]a lorde zi cu zi, despre ceea ce vor s` schimbe [i ce vor s`p`streze. |n acela[i timp, locuitorii celor trei sate aurealizat propriile filme scurte, necenzurate, despre visuri[i speran]e [i despre tot ce-i \nconjoar`. Filmele lor audevenit parte a documentarului – rezultatul fiind oanaliz`, atåt din interior, cåt [i din exterior, a vie]ii ruraledin China.

Elke Groen a studiat arhitectura [i fotografia \n Viena.Printre filmele sale se num`r`: Tito material, Austria inautumn, Bunica, etc.

Ina Iv`nceanu s-a specializat \n studii africane [i politicide dezvoltare [i a f`cut numeroase vizite de studiu \nAfrica, Asia [i Europa de est. |mpreun` cu Elke Groenrealizeaz` \n 2005 primul documentar - Bunica - despre ofemeie din Romånia, \n vårst` de 89 de ani, care ne arat`via]a [i experien]a ei [i a oamenilor pe care i-a cunoscutde-a lungul existen]ei.

|n prezent, cele dou` autoare lucreaz` la un nou proiect -Fish all year.

Premii: Festivalul Interna]ional de film, Mannheim-Heidelberg 2006; Festivalul „Der neue Heimatfilm”Freistadt, 2007; Festivalul filmului Austriac - Diagonale,Graz, 2007; Festivalul Interna]ional de film din Viena -Viennale, 2006.

Website: www.j7m.at

29

Hallam Foe

Marea Britanie, 2007 (95 minute).Dram`

Regia: David MackenzieScenariul: David Mackenzie [i Ed Whitmore, pe baza unui roman scris de Peter JinksImaginea: Giles NuttgensMontajul: Colin MonieCu: Jamie Bell, Sophia Myles, Ciarán Hinds, Jamie Sives,Maurice Roëves, Claire ForlaniDistribuit de: Independent Film Sales

Hallam Foe este un adolescent de 17 ani, cam ciudat, care simte acut lipsa mamei. Aceasta s-a sinucis, \necåndu-se \ntr-un lac din apropierea casei, dup` o supradoz` de somnifere. Hallam \[i petrece mai tot timpulspionåndu-i pe localnici [i blamåndu-[i mama vitreg`.Dup` o discu]ie [i o confruntare cu tat`l, Hallam fuge de acas`.La Edinburgh o \ntålne[te pe Kate Breck, pentru care dezvoltò adev`rat` obsesie, din cauza asem`n`rii cu mama lui. Kate \l angajeaz` pe Hallam la buc`t`ria hotelului \n care lucra[i ea, iar \ntre ei se dezvolt` o rela]ie special`.

David Mackenzie s-a n`scut \n 1966 \n Sco]ia [i a debutat \ncinematografie cu un documentar [i cåteva scurtmetraje:California Sunshine (1997), Marcie’s Dowry (1999), Somersault(1999). |n 2002 realizeaz` primul lungmetraj, The Last GreatWilderness, dar abia cu Young Adam (2004), bazat pe romanuldin 1954 al lui Alexander Trocchi, prime[te recunoa[tereainterna]ional`. |n 2004 regizeaz` Asylum (2004) cu NatashaRichardson \n rol principal.

Premii: Cea mai bun` actri]` – Premiile BAFTA, Sco]ia, 2007;Silver Bear pentru cela mai bun` muzic` – FestivalulInterna]ional de film de la Berlin, 2007; Premiile Asocia]ieiCinematografelor de Art` Germane pentru David Mackenzie -Festivalul Interna]ional de film de la Berlin, 2007; GoldenHitchcock pentru cel mai bun regizor [i Premiul Kodak pentrucea mai bun` imagine – Festivalul de film britanic Dinard, 2007;Premiul FIPRESCI pentru cel mai bun regizor – Festivalul defilm Motovun, 2007.

Website: www.thefilmfactory.co.uk/hallamfoe

mar

ea b

rita

nie


Olanda, 2005 (90 minute). Dram`

Regia: Simone van DusseldorpScenariul: Tamara Bos [i Hendrickje SpoorImaginea: Ton PetersMontajul: Peter AlderliestenMuzica: David van der HeydenCu: Melody Klaver, Monic Hendrickx, Bart Klever, JorikScholten

Distribuit de: Ijswater Films

Olanda, anii ‘70. Heleen, o adolescent` de 14 ani,trece prin transform`rile chinuitoare ale adolescen]ei.Pe fondul divor]ului p`rin]ilor sì, ea \ncearc` s` fac`fa]` unor experien]e inedite: durere, iubire, prietenie,sex, droguri. Sentimentele confuze [i contradictorii odetermin` pe Heleena s` accepte toate provoc`rile, iar consecin]ele sunt devastatoare.

Premii [i nominaliz`ri: Premiul pentru cel mai bunafi[ de film – Festivalul filmului olandez, 2006;Nominalizare Premiul Golden Calf pentru cea mai bunàctri]` – Festivalul filmului olandez, 2006.

30

ola

nda

Diep

Ad§ncuri

Deep

Mar]i, 13 mai, ora 20:00 - Cinema Studio

31

Olanda, 2004 (90 minute).Fantezie

Regia: Gidi Van LiempdScenariul: Godfried Bomans [i Cecilie LevyImaginea: Hein GrootMontajul: Els VoorspoelsMuzica: Ellert DriessenCu: Jasper Oldenhof, Alfred van den Heuvel, Serge Henri ValckeDistribuit de: Egmond Film & Television

O poveste fantastic` \n genul „Alice \n ]ara minunilor” sau„Vr`jitorul din Oz”, din care putem afla, odat` cu personajulprincipal, multe lucruri interesante despre prietenie, loialitate,diferen]a dintre instinct [i ra]iune, dar mai ales depre via]`.

Cånd micului Eric, de 10 ani, i se ofer` pe nea[teptate [ansa s`petreac` o noapte \n lumea insectelor, el va descoperi o lumemagic`, plin` de aventuri. Va \nv`]a multe, despre insecte dar [i despre via]a lui. Cånd revine \n lumea „real`” este un erou…pentru sine, pentru colegi [i mai ales pentru Rosalie, dragostealui secret`.

Premii: Premiul Silver Cairo pentru lungmetraj, FestivalulInterna]ional de film pentru copii – Cairo, 2005; Premiul Golden Film – Festivalul Golden and Platin Film,Olanda, 2005; Festivalul de film Mannheim, 2005; FestivalulInterna]ional de film pentru copii – Oulu, 2006.

ola

nda

Luni, 12 mai, ora 19:00 - M}R

Erik of het klein insectenboek

Eric \n ]ara insectelor

Eric in the land of insects

Polonia, 2006 (105 minute). Dram`

Regia: Joanna Kos-Krauze, Krzysztof KrauzeScenariul: Krzysztof Krauze, Joanna Kos-Krauze,Jowita Budnik, Ewa Wencel, Arkadiusz JaniczekImaginea: Wojciech StaronMontajul: Krzysztof SzpetmanskiMuzica: Paweł SzymanskiCu: Jowita Budnik, Arkadiusz Janiczek, Ewa Wencel,Dawid Gudejko, Natan Gudejko, Beata FudalejDistribuit de: TVP S.A.

O imagine sfå[ietoare a nevoilor [i dorin]elor umane, opoveste despre oameni [i singur`tatea lor printre ceilal]i.|n final... o relatare despre natura fragil` a fiin]ei umane[i despre dragoste \n toate manifest`rile ei.

Bartek [i Beata, \mpreun` cu cei doi fii ai lor, sunt pe cales` se mute \ntr-o locuin]` nou`, cånd afl` desprefalimentul companiei de construc]ii. To]i banii pl`ti]i,inclusiv ajutorul financiar substan]ial primit din parteasoacrei, s-au dus pe apa såmbetei. |ntr-o \ncercaredisperat` de a dep`[i situa]ia, Bartek accept` ofertamamei lui de a se muta la ea, neb`nuind consecin]eleacestei „generozit`]i”.

Regizori [i scenari[ti, Krzysztof Krauze [i Joanna Kos-Krauze lucreaz` de peste zece ani \mpreun` [i au laactiv numeroase documentare [i filme de lungmetraj.Krzysztof a absolvit {coala de Film din Lodz, iar Joanna arestudii de literatur` [i cultur` ebraic` la Universitatea dinVar[ovia. Ultimul lor lungmetraj - Pia]a Måntuitorului - vinedup` multpremiatul (20 premii interna]ionale [i invita]ii \npeste 130 de festivaluri) – Mo[ Nichifor (2004). Atåt Joanna,cåt [i Krzysztof, sunt membri ai Academiei Europene de Film.

Premii: Premiul Trieste – Festivalul filmului de la Trieste,2008; Premiile Eagle pentru cel mai bun film, cea mai bun`regie, cea mai bun` actri]` \n rol principal, cea mai bunàctri]` \n rol secundar - Premiile Academiei Poloneze deFilm, 2007; Premiul special al juriului - Silver Spike [iPremiul pentru cea mai bun` actri]` – Festivalul de film dela Valladolid, 2007; Marele Premiu Leul de aur, Premiulcriticii, Premiul pentru cea mai bun` actri]` \n rol principal,cea mai bun` actri]` \n rol secundar, cea mai bun` muzic` -Festivalul Filmului Polonez, 2006.

32

polo

nia

Miercuri, 14 mai, ora 20:00 - Cinema Studio

Plac Zbawiciela

Pia]a

M§ntuitorulu

33

Mistrz

Maestrul

The Master

Regia: Piotr TrzaskalskiScenariul: Piotr Trzaskalski, Wojciech LepiankaImaginea: Piotr SliskowskiMontajul: Cezary KowalczukMuzica: Wojciech LemanskiCu: Konstantin Lavronenko, Jacek Braciak, Teresa Branna,Monika BuchowiecDistribuit de: MDC International GmbH

Filmul penduleaz` \ntre fantezie [i realitate [i spune povesteaunui b`rbat introvertit, aflat \ntr-un conflict permanent cu ceilal]i,incapabil s` mai dezvolte leg`turi de prietenie.

“Maestrul“ este un b`rbat de 45 de ani, arunc`tor de cu]ite, carec`l`tore[te prin Polonia cu un circ ambulant. |ntr-o noapte, fiindbeat, elibereaz` toate animalele [i este concediat. Porne[te ladrum pe cont propriu, dar pe parcurs \ntålne[te o prostituat` –Angela, care va deveni asistenta lui, [i mai apoi un acordeonist.Reprezenta]iile lor sunt mediocre, dar ambi]ia Maestrului este sàjung` la Paris, despre care crede c` este locul potrivit pentruspectacolele sale.

Piotr Trzaskalski s-a n`scut \n 1964 [i a absolvit studiiculturale la Universitatea din L⁄ ódz [i regia la {coala Na]ional`de Film din acela[i ora[. |n 1992 ob]ine o burs` la UniversitateaMetropolitan` din Leeds - {coala Nordic` de film [i televiziune,ocazie cu care realizeaz` primul sù film – Someone (1993).Maestrul este cel de-al doilea lungmetraj, dup` multpremiatulEdi (2003), \n urma c`ruia a fost proclamat „Mesia filmuluipolonez”. Piotr Trzaskalski este membru al Academiei Europenede Film.

Premii: Premiul pentru cel mai bun design al produc]iei –Festivalul filmului polonez, 2005; Premiul FIPRESCI - Festivalulde Film de la Miami, 2006; Premiul Publicului – Festivalul defilm de la Trieste, 2006.

Website: www.mistrzfilm.com.pl/index2.html

polo

nia


Polonia, 2005 (115 minute).Dram`

Portugalia, 2004 (105 minute). Documentar

Regia: Sérgio TréfautImaginea: João RibeiroMontajul: Pedro MarquesSunet: Olivier BlancDistribuit de: Egmond Film & Television

„Locuitorii Lisabonei” este o fotografie de interior. Esteun documentar despre valurile de imigran]i care auschimbat Portugalia \n ultimii ani, [i prezint` momentul\n care ]ara [i \n special Lisabona au intrat \ntr-unproces ireversibil de transform`ri. „Locuitorii Lisabonei”nu e un film confortabil [i las` multe \ntreb`ri f`r`r`spuns – e foarte greu s` faci o evaluare aschimb`rilor care s-au petrecut, dar mai ales a celorcare au loc chiar acum.

De-a lungul secolului XX, Portugalia a fost o ]ar` deemigran]i. }ara avea atåt de pu]ine de oferit, \ncåtjum`tate din popula]ia activ` a plecat s` munceasc` \nalt` parte. La \nceputul mileniului trei, situa]ia s-a inversat[i peste un milion de imigran]i au venit s` munceasc` \nPortugalia, concentråndu-se \n special \n regiuneaLisabonei. Ce schimb`ri aduce acest flux nou de energie?Va [terge diversitatea noilor veni]i trecutul acestei ]`ri?Sunt cåteva din \ntreb`rile lansate de documentar.

Sérgio Tréfaut s-a n`scut \n Brazilia \n 1965, are unmaster \n filozofie la Sorbona [i [i-a \nceput cariera dejurnalist \n Lisabona. Din 1990 s-a dedicat cinematografiei,\n calitate de regizor [i produc`tor. Din filmografia sa facparte filmele Fleurette, Outro Pais / Another Country,Alcibiade, etc. |n prezent lucreaz` la lungmetrajul de fic]iuneThe Journalist [i la documentarul The City of the Dead.

Premii: Cel mai bun film portughez - FestivalulIndieLisboa, 2004; Cel mai bun documentar – FestivalulInterna]ional de Film din Uruguay, 2007; Cea mai bun`regie, cel mai bun montaj - Festivalul Cineport, 2007.

Website: www.atalantafilmes.pt/2006/lisboetas/index.htm

34

port

ugal

ia

Lisboetas

Locuitorii

Lisabonei

Lisboners

Vineri, 16 mai, ora 19:00 - M}R

35

Fados

Fadourile

Portugalia/Spania, 2007(85 minute). Documentar

Regia: Carlos SauraScenariul: Carlos Saura, Ivan DiasImaginea: Eduardo Serra, José Luis Lopez-LinaresMontajul: Julia JuanizCu: Caetano Veloso, Cesária Évora, Mariza, Camané,Amália Rodrigues, Lila Downs, Chico BuarqueDistribuit de: Latido Films

„Fados” este un foarte interesant act trei dintr-o trilogie despremuzica urban` (dup` Flamenco [i Tango) prin care Carlos Saura\ncearc` s` capteze [i s` redea natura subtil` a portughezului„saudade” (dor) [i s` ilustreze un portret fidel al sufletuluiportughez, prin cel mai emblematic gen muzical al Portugaliei.Fado vorbe[te invariabil despre destin, tr`dare, dragoste, moarte[i disperare.

Documentarul exploreaz` rela]ia intrinsec` dintre muzic` [i ora[(Lisabona) [i prezint` evolu]ia fado-ului de-a lungul anilor, de lainfluen]ele africane sau braziliene, pån` la noua genera]ie defadi[ti: Mariza, Camané, Caetano Veloso sau Lila Downs, de lastilul tradi]ional, la cele mai nea[teptate varia]iuni. Fado nu estenumai muzic`, ci [i un amestec de culturi, obiceiuri [i sunete.Completat cu dansuri, imagini din vremurile revolu]ionare dinPortugalia [i \nregistr`ri cu Amália Rodrigues, documentarul evocòriginile melancolice ale acestei muzici, despre care cei mai mul]ispun c` s-a n`scut din triste]ea celor pleca]i departe de cas`.

Carlos Saura s-a n`scut \n provincia Huesca, Spania, \n 1932. Din filmografia sa fac parte peste 40 de filme, care au cå[tigat premiiprestigioase \n festivaluri din \ntreaga lume: Weeping for a Bandit(1964), The Garden of Delights (1970), Cousin Angelica (1974), CríaCuervos (1976), Faster, Faster (1981), Carmen (1983), El Dorado(1988), The Dark Night (1989), Flamenco (1995), Tango (1998), Goyain Bordeaux (2000), Salomé (2002), etc. Ast`zi, Carlos Saura esteconsiderat unul dintre clasicii cinematografiei europene contemporane.

Premii: Permiul CEC pentru cel mai bun documentar - Premiile CinemaWriters Circle din Spania 2008; Premiul Goya pentru cea mai bun`melodie original` – Premiile Goya, 2008.

Website: www.fados-saura.com/index_pt.html

port

ugal

ia


Romånia/Germania, 2008 (87 minute). Documentar

36

rom

ania

Podul de flori

The Flower Bridge


Avanpremier` - Bucure[tiSpectacol de Gal` - Ia[i

Regia [i scenariul:Thomas CiuleiImaginea: Thomas CiuleiMontajul: Alexandra GuleaDistribuit de: Europolis Film

„Podul de flori” este ilustrarea unui fenomen social deamploare - migra]ia economic` masiv` - care afecteaz`profund structura familiei. Mama pleac` \n Italia, iar tat`l\[i asum` [i rolul acesteia. Adul]i [i copii, \[i au fiecarelocul lor, \ncercånd s` contribuie la p`strarea unuiunivers nealterat. Acest „Pod de flori” schi]eaz` oleg`tur` fragil` dar palpabil` \ntre fiin]e.

De trei ani, Costic` Arhir \[i cre[te singur cei trei copii,de cånd so]ia lui a plecat la munc` \n Italia. Telefoanele[i pachetele trimise familiei nu reu[esc s` suplineasc`dureroasa absen]`. Situa]ia familiei Arhir este departede a fi singular` - \n Republica Moldova jum`tate dinfor]a de munc` este plecat` \n strìn`tate.

Thomas Ciulei s-a n`scut \n 1965 [i emigreaz` la NewYork \n 1979. Studiaz` fotografia la {coala de arte vizuale(1983) [i urmeaz` cursurile departamentului de film dincadrul Universit`]ii din New York (1992). |ntre timp,studiaz` filmul documentar la {coala de film din München(1990). A cå[tigat numeroase premii interna]ionale cucåteva dintre realiz`rile sale: Gra]ian (1995), Nebuniacapetelor (1997) [i Asta E (2001).

Premii: Premiul bibliotecilor oferit de Direc]ia de carte [ilectur` [i Men]iune special` a Juriului de tineret -Festivalului de film documentar Cinéma du réel, organizatde Centrul Pompidou din Paris, 2008; Marele Premiupentru film documentar - Erinnerung und Zukunft [iPremiul Go-East \n amintirea lui Reinhard Kämpf -Festivalul de Film Go East de la Wiesbaden, aprilie 2008.

37

Obiecte pierdute

Lost and found

Obiecte pierdute este un proiect ini]iat deFunda]ia Cultural` Federal` German`,care reune[te scurtmetrajele a [aseregizori din Europa de Est: {tefan Arsenijevic (Serbia-Muntenegru),Nadejda Koseva (Bulgaria), Mait Laas (Estonia), Kornél Mundruczó(Ungaria), Cristian Mungiu (Romånia) [i Jasmila Žbanic (Bosnia-Her]egovina).

Proiectul pleac` de la ideea c` sentimentul unei leg`turi date deapartenen]a la aceea[i genera]ie poate deschide noi perspectiveasupra tradi]iilor, istoriei [i a experien]elor personale, care transcendgrani]ele na]ionale.

1. Ritualul (The Ritual) - BulgariaRegia [i scenariul: Nadejda Koseva\ntr-un sat din Bulgaria, p`rin]ii lui Georgi \i organizeaz` o marepetrecere de nunt`. De[i oaspe]ii s`rb`toresc deja, personajele celemai importante – mirele [i mireasa - lipsesc.

2. Curcanii nu zboar` (Turkey girl) - RomåniaRegia [i scenariul: Cristian MungiuMama Tatianei este grav bolnav` \ntr-un spital din Bucure[ti. Cas`-i poat` pl`ti opera]ia, Tatiana merge \n capital`, pentru a-i oferidoctorului, printre altele, [i pe dragul de Truthahn, curcanul. Este\nceputul unei c`l`torii cu mari surprize.

3. Aniversare (Birthday) - Bosnia-Her]egovinaRegia [i scenariul: Jasmila ŽbanicDunja [i Ines, dou` eleve de zece ani, locuiesc \n Mostar. Ele nus-au \ntålnit niciodat` din cauza råului care str`bate ora[ul. Dar, \nvara anului 2004, podul distrus \n timpul r`zboiului se redeschide.

4. T`cere de scurt` durat` (Short lasting silence) - UngariaRegia [i scenariul: Kornél MundruczóUn expert \n problemele sinuciga[ilor [i sora lui se rev`d dup`foarte mul]i ani, dup` moartea mamei lor. Pe m`sur` ce timpulpetrecut \mpreun` se scurge, cei doi se confrunt` cu trecutulcomun.

5. Fabuloasa Vera (Fabulouse Vera) - Serbia-MuntenegruRegia [i scenariul: Stefan ArsenijevicZiua de lucru a Verei, vatman, se scurge monoton. Pån` cåndpierde controlul tramvaiului [i doar un poli]ist curajos poate prevenidezastrul...

6. Gene+Ratio (anima]ie), EstoniaRegia [i scenariul: Mait LaasUn arhitect \ncearc` s`-[i ajute so]ia la na[tere [i porne[te astfel \ntr-oc`l`torie fantastic` \n care trìe[te tot felul de experien]e extraordinare.

Website: www.lostandfound-derfilm.de

copro

duc]

ie e

uro

pea

n`

Såmb`t`, 10 mai, ora 21:15 - M}R

Spectacol de gal` - Timi[oara

Romånia/Germania/Bulgaria/Ungaria/Estonia/Bosnia-Her]egovina/Serbia-Muntenegru, 2005 (99 minute). Dram`

Slovacia, 2007(96 minute). Dram`

Regia: Martin RepkaScenariul: MartinRepka, Eugen GindlImaginea: Miro GáborMontajul: Oli Weiss, Maros SlapetaMuzica: Matthias Raue, Johannes RepkaCu: Katharina Lorenz, Radek Brzobohaty, LukasLatinak, Kyra Mladeck, Florian StetterDistribuit de: Sen Film, s.r.o.

O poveste emo]ionant` despre confruntarea trecutuluicu prezentul, despre reg`sirea de sine [i despre putereade a o lua de la cap`t. Filmul urm`re[te stabilireadialogului intercultural \n regiune, care reflect` problemespecifice \ntregii Europe.

Vanda, \nso]itoare de zbor la o companie german`, este nemul]umit` de modul \n care se deruleaz` via]a ei, [i de rela]ia cu iubitul. |n momentul \n care \[i pierdeslujba, Vanda simte nevoia unei schimb`ri radicale [idecide s` plece \ntr-o vizit` \n Slovacia, la bunica ei, pe care n-o mai v`zuse de mul]i ani. Dac` la \nceputatmosfera este tonic`, aceasta se schimb` pe m`sur`ce Vanda descoper` c` ora[ul \n care familia ei a trìtatå]ia ani a devenit un paradis pentru traficul de carnevie. |ntre Vanda [i una dintre c`lùze – Miro – se na[teo adev`rat` atrac]ie, \n ciuda aversiunii femeii pentruocupa]ia lui [i a faptului c` acesta are deja o so]ie.

Martin Repka s-a n`scut \n 1975 \n Germania [i a studiatregia de film la Academia de muzic` [i art` dramatic` dinBratislava. Filmografia sa include scurtmetrajeleSwimming, The last supper, Thieves, Thirst, Fiveinsensitive senses, etc. � ntoarcerea berzelor reprezint`debutul \n filme de lungmetraj.

Premii: Cel mai bun scenariu – Premiile Hessian,Frankfurt 2006; Propunerea Slovaciei pentru nominalizarela categoria „Cel mai bun film strìn”, Premiile Oscar 2007.

Spectacolul va fi onorat de prezen]a regizorului.

38

slova

cia

Duminic`, 11 mai, ora 18:00 - Cinema Studio

Návrat Bocianov

|ntoarcerea berzelor

Return of the Storks

39

Slovenia, 2007 (105 minute).Dram`

Regia: Janez LapajneScenariul: Janez LapajneImaginea: Matej KrižnikMontajul: Janez Lapajne, Rok BicekMuzica: Uroš RakovecCu: Tjaša Železnik, Grega Zorc, Jernej Šugman, SebastijanCavazza, Boris Cavazza, Mojca Funkl, Vito TauferDistribuit de: Triglav Film

Filmul exploreaz` scurtcircuitele care apar \n rela]iile umane,prin trei pove[ti interconectate, \n care micile confuzii [isentimentele de vinov`]ie determin` ac]iunea protagoni[tilor.

|ntr-o noapte, un [ofer de autobuz g`se[te un copil abandonat[i porne[te \n cùtarea mamei. O doctori]` frumoas` \ngrije[teun om de afaceri paralizat \ntr-un accident de ma[in`. Unb`rbat divor]at se preg`te[te pentru weekendul cu bìatul lui,dar nu [i pentru incidentele ce vor urma.

Regizorul Janez Lapajne a absolvit Universitatea din Liubliana,a fost pre[edintele Asocia]iei Regizorilor din Slovenia [i estefondatorul PoEtika, Academia de cercetare \n domeniul arteiregiei de film. Scurtcircuit este cel de-al doilea lungmetraj, dup` Rustling Lanscapes, cu care a ob]inut numeroase premii.|n ambele lungmetraje, Lapajne a realizat scenariul, regia,montajul [i produc]ia.

Premii: Premiile Vesna – Cel mai bun film, cel mai bun regizor,cel mai bun scenariu, cea mai bun` actri]`, cel mai bun actor \nrol secundar - Festivalul filmului sloven, 2008.

Website: www.triglavfilm.si/shortcircuits

slove

nia


Kratki stiki

Scurtcircuit

Short Circuits

Regia: José Luis López-LinaresScenariul: José Luis López-Linares [i Antonio SauraImaginea: Teo DelgadoMontajul: Sergio DeustuaSunet: Alberto Martin, Gustavo Porta, Eric MenardCu: Jesús Almagro, Pedro Larumbe, Sven Erik Renaa,Serge Vieira, Alberto Chicote, Juan Mari ArzakDistribuit de: Wanda Visión

José Luis López-Linares månuie[te cu grij` toateingredientele necesare unui „preparat” savuros,atingånd echilibrul perfect \ntre competi]ia tensionat` [ipersonajele foarte simpatice.

Puiul, pe[tele [i crabul regal este un documentar despreeforturile depuse de Jesús Almagro – unul dintre cei maibuni buc`tari [efi ai industriei gastronomice din Spania –pentru a cå[tiga Bocuse D’Or, cel mai prestigios premiugastronomic din lume, care se acord` o dat` la doi anila Lyon, \n Fran]a. Bocuse D’Or este o experien]`culinar` unic`, participan]ii avånd ca sarcin` s`preg`teasc` dou` feluri de måncare pentru 12 por]ii, \ncinci ore [i jum`tate, totul desf`[uråndu-se \n fa]apublicului [i a juriului.

José Luis López-Linares s-a n`scut la Madrid \n 1955 [i a absolvit {coala Interna]ional` de film de la Londra. De-alungul timpului a colaborat ca director de imagine cu regizoriiGerardo Vera, Emilio Martínez Lázaro, Carlos Saura, FelipeVega, Jaime Chávarri, Fernando Trueba, Basilio MartínPatino [i Manolo Matjí. Realizeaz` lungmetrajele Asaltar loscielos (1996) A propósito de Buñuel (2000), Tánger, esavieja dama (2001), Extranjeros de sí mismos (2001),scurtmetrajul Los Orvich (1997) [i documentarele Lorca, asíque pasen cien años (1998), Extranjeros de sí mismos(2002), Un instante en la vida ajena (2003), El cine en lasvenas (2005), etc. |mpreun` cu Arantxa Aguirre realizeaz`documentarul Hécuba, un sueño de pasión (2006) [i filmulde televiziune Geraldine en España (2006).

Selec]ii \n festivaluri: Berlinale Special - FestivalulInterna]ional de la Berlin, 2008.

Spectacolul va fi onorat de prezen]a eroului principal.

40

span

iaEl pollo, el pez y

el cangrejo real

Puiul, pe[tele

[i crabul regal

Duminic`, 11 mai, ora 20:00 - Cinema Studio

The Chicken, the Fish

and the King Crab

Spania, 2008 (86 minute). Documentar

41

Spania, 2005 (101 minute). Dram`

Regia: Farida BenlyazidScenariul: Gerardo Bellod, bazat pe romanul lui Ángel VázquezImaginea: José Luis AlcaineMontajul: Pablo G. PlantMuzica: Jorge ArriagadaCu: Mariola Fuentes, Salima BenMoumen, Lou Doillon, CheteLera, Mariana CorderoDistribuit de: Mercedes Borruel

Filmul prezint` transformarea Tangerului prin ochii Juanitei,incapabil` s` se adapteze noii realit`]i de dup` cel de-al doilear`zboi mondial. Filmul este un omagiu nostalgic adus ora[ului,alt`dat` paradisul pe p`månt, unde diferitele culturi, limbi [ireligii coexistau \n armonie. O poveste despre m`re]ie, declin [isingur`tate.

Juanita, fiica unui englez din Gibraltar [i a unei spanioloaice dinAndalucía, ne poveste[te cu mult umor necazurile [i dorin]elesale. Juanita nu este o eroin` tipic`: e amuzant`, dar nu esimpatic`, tolerant`, dar invidioas`, prins` \ntre educa]iacatolic` rigid` [i comportamentul libertin al surorii mai mici. Le vedem pe femeile din jur, prin ochii ei critici: Helena, soramai mic`, se afl` \n cùtarea libert`]ii; Esther, prietenaapropiat`, sefard`, \[i dedic` via]a unei pove[ti de dragosteimposibile cu un marocan; Hamruch este servitoarea fidel`,de origine marocan`. Juanita, ultimul martor al acestui „paradis”care a fost Tangerul interna]ional, [i ultimul vestigiu al„colonialismului”, r`måne singur` \n ora[ul care, dupìndependen]a Marocului \n 1956, revine la originile sale arabe,ceea ce duce la dispari]ia tuturor urmelor multiculturalismuluianterior.

Regizoarea Farida Benlyazid s-a n`scut \n Tanger \n 1948 [i astudiat arta filmului la Paris. Debuteaz` \n cinematografie ca directorde imagine [i produc`tor al filmelor realizate de so]ul ei, Jilali Ferhati.A regizat mai multe filme printre care: Une porte sur le ciel (1988),Ruses de femmes (1999) [i Casablanca, Casablanca (2002).

Nominaliz`ri: Premiul Golden Seashell pentru cea mai bun` regie -Festivalul Interna]ional de film de la San Sebastián, 2005; PremiulViolette d’Or pentru cea mai bun` regie - Toulouse Cinespaña, 2006.

span

ia


La vida perra de

Juanita Narboni

Nefericita via]`

a Juanitei

Narboni

The Wretched Life

Suedia, 2005(103 minute). Dram`

Regia [i scenariul: Josef FaresImaginea: Aril WretbladMontajul: Kristin Grundström, Michal LeszczylowskiCu: Imad Creidi, Antoinette Turk, Viktor Axelsson,Elias Gergi, Carmen LebbosDistribuit de: Trust Film Sales

Zozo este un film captivant care prezint` strategia desupravie]uire a unui copil \n fa]a r`zboiului, a durerii [ia unui mediu nefamiliar. Pe scurt, este povestea unuicopil \n cùtarea unui loc al lui.

Zozo trìe[te \n Beirut. Via]a lui se desf`[oar` normal,al`turi de familie, prieteni [i colegii de [coal`, sfidåndparc` r`zboiul civil din fundal. |ntr-o zi, inevitabilul seproduce; Zozo \[i pierde familia \n timpul unuibombardament [i este nevoit s` se descurce pe contpropriu. Singura solu]ie este s` \nfrunte necunoscutul[i s` plece \n Suedia, unde bunicii lui emigraser` cumult timp \n urm`.

Josef Fares \nsu[i s-a n`scut \n Beirut \n 1977 [i aemigrat \n Suedia la vårsta de 10 ani. Zozo marcheaz`re\ntoarcerea \n Liban dup` 17 ani [i cele mai multescene au fost filmate chiar \n fostul lui apartament. A debutat \n cine ma tografie la 15 ani, [i a realizat peste50 de scurtmetraje. Printre filmele de lungmetraj senum`r`: Jalla! Jalla! (2000), Kopps (2003) [i Leo (2007),cel mai recent, selectat \n sec]iunea Focus a ultimeiedi]ii a Festivalului Interna]ional de la Berlin.

Premii: Cel mai bun film - Festivalul Interna]ional de filmpentru copii de la Chicago, 2006; Cea mai bunìmagine, cea mai bun` coloan` sonor` - PremiileGuldbagge, Suedia, 2006; Cea mai bun` regie, cel maibun produc`tor – Premiile Consiliului Nordic pentru film,2006; Propunerea Suediei pentru nominalizare lacategoria „Cel mai bun film strìn”, Premiile Oscar 2006.

42

sued

ia

Zozo


43

Uzak

Departe

Distant

Regia [i scenariul: Nuri Bilge CeylanImaginea: Nuri Bilge CeylanMontajul: Ayhan Ergürsel, Nuri Bilge CeylanCu: Muzaffer Özdemir, Mehmet Emin Toprak, Zuhal GencerErkaya, Nazan KirilmisDistribuit de: NBC Film Film Production

„Departe” este un film despre singur`tate, alienare, stagnare,despre refuzul apropierii [i lipsa de comunicare.

Mahmut este fotograf \n Istanbul [i este nevoit s` \mpart`, ovreme, aceea[i locuin]` cu Yusuf, v`rul sù de la ]ar`, [omer.Acesta vine la Istanbul pentru a-[i cùta ceva de lucru, nug`se[te nimic [i sfår[e[te prin a hoin`ri f`r` ]int`. Cei doi\mpart spa]iul, dar nu reu[esc s` comunice cu adev`rat. |ntr-o\ncercare superficial` de a se cunoa[te mai bine, cei doi pleac`\ntr-o expedi]ie fotografic` \n afara Istanbulului. Diferen]eledintre ei creeaz` o pr`pastie prevestitoare de necazuri.

Nuri Bilge Ceylan s-a n`scut la Istanbul \n 1959. Din filmografia safac parte: Cocoon (1995), The Small Town (1997), Clouds of May(1999) [i Climates (2006).

Premii: Marele Premiu al juriului, Premiul pentru cel mai bun actor(Muzaffer Özdemir [i Emin Toprak) – Festivalul de film de la Cannes,2003; Premiul France Culture pentru cel mai bun regizor strìn –Festivalul de film de la Cannes, 2004; Premiul special al JuriuluiSilver Hugo – Festivalul Interna]ional de la Chicago, 2003; Marelepremiu Lino Brocka – Festivalul de film Cinemanila, Filipine, 2003;Cea mai bun` regie, cea mai bun` imagine – Festivalul Interna]ionalde film contemporan, Mexico City, 2004; Premiul Golden Antigonepentru cel mai bun film, Premiul criticii – Festivalul de filmmediteranean de la Montpellier, 2003; Premiul FIPRESCI – FestivalulInterna]ional de film de la San Sebastian, 2003; Premiul Triestepentru cel mai bun film – Festivalul de film de la Trieste, 2004;Premiul Criticii – Festivalul de film Black Nights, Estonia, 2003.

Website: www.nbcfilm.com/uzak

turc

ia

Miercuri, 14 mai, ora 21:15 - M}RDuminic`, 18 mai, ora 18:00 - Cinema Studio

Turcia, 2002 (110 minute). Dram`

Ungaria, 2007 (95 minute).Dram`

Regia [i scenariul: Csaba BollókImaginea: Francisco GózonMontajul: Judit CzakóMuzica: Balázs TemesváriCu: Mária Varga, Marian Ursache, Rozália Varga,Marius Bodochi, Ágnes CsereDistribuit de: Mer-kel Film

O poveste \nduio[`toare despre o feti]` de 12 ani,despre visul ei de a merge la mare [i despre\nc`p`]ånarea \n fa]a s`r`ciei [i a greut`]ilor vie]ii.

Iska are 12 ani, este abandonat` de p`rin]i [i trìe[tepe str`zile din Valea Jiului. Supravie]uie[te din ceea ceadun` de prin gunoaie [i din resturile pe care leprime[te de la mineri. La un moment dat, serviciilesociale o trimit la orfelinat [i aici, la ad`post de grijile[i condi]iile inumane de trai cu care se confruntase\nainte, viseaz` s` ajung` la mare. Filmul urm`re[tec`l`toria ei ini]iatic` din micul ora[ pån` la MareaNeagr`, unde devine victima traficului de copii.

Csaba Bollók a absolvit Academia de Teatru [i Filmdin Budapesta \n 1994. Debuteaz` \n lungmetraj \n1998 cu North by North, urmat de Miraq (2005).

Premii: Cea mai bun` actri]` – Festivalul Interna]ionalde film de la Bruxelles, 2007; Marele Premiu, Premiulpentru montaj - S`pt`måna filmului maghiar, 2007;Premiul Discovery of the Year, Premiul Golden Puffin –Festivalul Interna]ional de film de la Reykjavik, 2007.

Website: www.iszkautazasa.com

Spectacolul va fi onorat de prezen]a regizorului.

44

ungar

ia Iszka utazása

C`l`toria Iskì

Iska’s journey

Joi, 15 mai, orele 17:00 [i 21:15 - M}R

45

Regia: Gábor RohonyiScenariul: Balázs LovasImaginea: Péter SzatmáriMontajul: István KirályMuzica: Gábor MadarászCu: Emil Keres, Teri Földi, Judith Schell, Zoltán SchmiedDistribuit de: M & M Productions / M & M Rights ApS

O comedie cu [arm, cu cei mai adorabili tålhari pensionari dinistoria cinematografiei.

Povestea de dragoste dintre Emil [i Hedi a \nceput \n urm` cu50 de ani, \n podul unui conac. Dac` la \nceput duc o via]`monoton` [i lipsit` de emo]ii [i griji, lini[tea singur`t`]ii le estebrusc perturbat` de perceptorii care sun` la u[` pentrurecuperarea datoriilor. A[a c` Emil, trecut de 70 de ani, o ia din loc \n cùtarea unor cå[tiguri rapide. Amabil [i calm,jefuie[te primul oficiu po[tal care-i iese \n cale. Urm`toarea ]intèste o sta]ie de benzin`, dar deja are un cuplu de detectivi peurmele lui.

Gábor Rohonyi s-a n`scut \n 1966. {i-a \nceput cariera caproiec]ionist, apoi a fost asistent de regie. Filmul Sfår[itreprezint` debutul lui \n lungmetraj.

Premii: Cel mai bun film, Premiul publicului - S`pt`månafilmului maghiar, 2007.

Website: www.konyec.hu

ungar

ia


Konyec

Ungaria, 2006 (105 minute). Comedie

|mpreun` \n diversitate - Anuleuropean al dialogului intercultural

Europa contemporan` devine din ce \n ce maimult un loc al diversit`]ii culturale. Evolu]iiprecum extinderea Uniunii Europene la 27 destate membre, migra]ia for]ei de munc` [iglobalizarea au contribuit la poten]areacaracterului multicultural a numeroase ]`ri,transformånd dialogul intercultural \ntr-unelement esen]ial pentru crearea identit`]ii [icet`]eniei europene. Tocmai datorit` acestormotive Parlamentul European [i Consiliul audeclarat 2008 Anul European al DialoguluiIntercultural. AEDI 2008 face parte dintr-unproiect mai amplu - prima agend` european`pentru cultur` \ntr-o lume a globaliz`rii, agend`lansat` de Comisia European` \n mai 2007.

Punctul de plecare al AEDI 2008 const` \n ideeaconform c`reia diversitatea cultural` a Europeireprezint` un atu unic. Astfel, principalul sùobiectiv este promovarea dialogului intercultural\n scopul facilit`rii acumul`rii de cuno[tin]e [iabilit`]i necesare cet`]enilor europeni \ntr-unspa]iu cultural complex. Dialogul intercultural vacontribui astfel la o mai bun` \n]elegere reciproc`[i convie]uire, eviden]iind beneficiile diversit`]iiculturale [i promovånd un sentiment alapartenen]ei [i al cet`]eniei europene active.

46

47

Tinerii, dar [i grupurile sociale dezavantajate, suntprincipalele ]inte ale AEDI 2008.

AEDI 2008 ac]ioneaz` pe trei nivele. Un mic num`r deproiecte selec]ionate este promovat la nivel european, \ntimp ce Uniunea European` sprijin` cåte un proiectna]ional \n fiecare stat membru. |n acela[i timp, a fostcreat un Program pentru Parteneri cu scopul de amobiliza societatea civil`, a c`rei participare esteesen]ial` \n eviden]ierea practicilor pozitive [i \nidentificarea necesit`]ilor dialogului intercultural. Mai mult,au fost numi]i ambasadori \n fiecare stat membru pentrua promova importan]a [i beneficiile dialoguluiintercultural. Printre ambasadorii europeni selec]iona]i senum`r` [i regizorul romån Radu Mihìleanu.

|n 2008, proiectul na]ional pentru Romånia se nume[tePUZZLE- un joc \n care fiecare pies` este importantàtåt prin sine \ns`[i cåt [i din perspectiva jocului ca\ntreg. Proiectul este fondat \n mod simbolic pe bazapentagonal` a unui puzzle creat dintr-o multitudine deactivit`]i ce urmeaz` a fi desf`[urate \n 2008, avåndinvita]i din comunit`]i mai mici sau mai mari, din ]ar` [inu numai.

Una din activit`]ile proiectului PUZZLE este Povesteavecinilor, care are loc la Muzeul }`ranului Romån.Este povestea dialogului cu comunit`]ile culturale dinBucure[ti. Acestea ni se arat` pe rånd, cu imagine,muzic`, dans, buc`t`rie specific`, pove[ti, dar [i t`ceri. Prilej pentru noi s` st`m serile LA TAIFAS CU... eledespre drumul lor pån` aici, casele, oamenii cu\ntåmpl`rile lor, s` cånt`m [i s` dans`m cu ele, dar [i s`gust`m din månc`rurile lor.

Ne \mbog`]im cu lumea, a[a cum o vede cel de lång`noi.

|n luna mai, la Clubul }`ranului de la Muzeul}`ranului Romån, vom sta La taifas cu:

- aromånii (såmb`t`, 10 mai), - germanii (luni,12 mai), - francezii (mar]i, 13 mai), - turcii (miercuri, 14 mai), - maghiarii (joi,15 mai) [i- italienii (vineri, 16 mai).

Fiecare sear` a comunit`]ilor va prilejui discu]ii cureprezentan]ii acestora, vizionarea de filme \n salaHoria Bernea [i \n curtea interioar` a muzeului, [i vaoferi mostre din buc`t`riile tradi]ionale.

Programul filmelor:

Såmb`t`, 10 mai, ora 21:15 – Obiecte pierdute,coproduc]ie european`, 2005, 99 min.

Luni, 12 mai, ora 17:00 [i ora 21:15 – Piaza rea,Germania, 2005, 94 min.

Mar]i, 13 mai, ora 17:00 [i ora 19:00 – Andaluzia,Fran]a, 2007, 94 min.

Mar]i, 13 mai, ora 21:15 – Casa galben`, Fran]a,2007, 85 min.

Miercuri, 14 mai, ora 17:00 [i ora 19:00 –Traversarea, Grecia/Turcia, 2006, 113 min.

Miercuri, 14 mai, ora 21:15 – Departe, Turcia, 2003,110 min.

Joi, 15 mai, ora 17:00 [i ora 21:15 – C`l`toria Iskì,Ungaria, 2007, 95 min.

Vineri, 16 mai, ora 17:00 [i ora 21:15 – }ine distan]a!,Italia, 2007, 108 min.

Website: www.dialogue2008.eu [i www.dialog2008.ro

48

49

Premiul Publicului

Aflat` la cel de-al treilea an consecutiv, ini]iativa

Festivalului de a oferi, \n parteneriat cu Orange,

“Premiul publicului” s-a dovedit un instrument deosebit

de util de promovare a filmelor europene prezentate

\n Festival.

Spectatorii sunt invita]i s`-[i exprime op]iunea prin vot

la cinematograf, dup` vizionarea filmului.

Orange va oferi, prin tragere la sor]i, premii

spectatorilor care voteaz`. Premiile vor consta

\n telefoane mobile.

Filmul cå[tig`tor al Premiului Publicului [i spectatorii

cå[tig`tori vor fi anun]a]i \n ceremonia de \nchidere

a Festivalului, din 18 mai 2008,

la Muzeul }`ranului Romån.

Pentru mai multe detalii despre ini]iativa

Premiul Publicului, pute]i accesa site-ul:

www.festivalulfilmuluieuropean.ro

Program Cinema Studio

Vineri 9 maiOdat` - Irlanda, 2007, 85 min., ora 18:00Podul de flori - Romånia, 2008, 87 min., ora 20:00

Såmb`t` 10 maiPoveste de Cr`ciun - Finlanda, 2007, 80 min., ora 18:00Hallam Foe - Marea Britanie, 2007, 95 min., ora 20:00Scurtcircuit - Slovenia, 2007, 105 min., ora 22:00

Duminic` 11 mai|ntoarcerea berzelor - Slovacia, 2007, 96 min., ora 18:00Puiul, pe[tele [i crabul regal - Spania, 2008, 86 min., ora 20:00Totul pe gratis - Croa]ia, 2006, 94 min., ora 22:00

Luni 12 maiUnu la unu (1:1) - Danemarca, 2005, 90 min., ora 18:00Din nou acas` - Austria, 2004, 102 min., ora 20:00

Mar]i 13 maiIadul din Tanger - Belgia, 2006, 105 min., ora 18:00Adåncuri - Olanda, 2005, 90 min., ora 20:00

Miercuri 14 maiAcum vin [i turi[tii - Germania, 2007, 85 min., ora 18:00Pia]a Måntuitorului - Polonia, 2006, 105 min., ora 20:00

Joi 15 maiFratele meu se \nsoar` - Elve]ia, 2006, 78 min., ora 18:00Fratele meu e fiu unic - Italia, 2007, 104 min., ora 20:00

Vineri 16 maiNefericita via]` a Juanitei Narboni - Spania, 2005, 101 min.,

ora 18:00P`pu[ile - Cehia, 2007, 90 min., ora 20:00Zozo - Suedia, 2005, 103 min., ora 22:00

Såmb`t` 17 maiKonyec - Ungaria, 2006, 105 min., ora 16:00Dezangajare - Fran]a, 2008, 115 min., ora 19:30

Duminic` 18 maiDeparte - Turcia, 2002, 110 min., ora 18:00Ghetoul - Lituania, 2005, 111 min., ora 20:00

50

Program Muzeul }`ranului Romån (M}R)

Såmb`t` 10 mai|ngeri orbi]i - Danemarca, 2006, 90 min., ora 19:00Obiecte pierdute - coproduc]ie european`, 2005, 99 min., ora 21:15

Duminic` 11 maiFiecare a [aptea persoan` - Luxemburg, 2006, 75 min., ora 17:00Maestrul - Polonia, 2005, 115 min., ora 19:00Fadourile - Portugalia, 2007, 85 min., ora 21:15

Luni 12 maiPiaza rea - Germania, 2005, 94 min., ora 17:00Eric \n ]ara insectelor - Olanda, 2004, 90 min., ora 19:00Piaza rea - Germania, 2005, 94 min., ora 21:15

Mar]i 13 maiAndaluzia - Fran]a, 2007, 94 min., ora 17:00Andaluzia - Fran]a, 2007, 94 min., ora 19:00Casa galben` - Fran]a, 2007, 85 min., ora 21:15

Miercuri 14 maiTraversarea - Grecia, 2006, 113 min., ora 17:00Traversarea - Grecia, 2006, 113 min., ora 19:00Departe - Turcia, 2003, 110 min., ora 21:15

Joi 15 maiC`l`toria Iskì - Ungaria, 2007, 95 min., ora 17:00|nainte de a-[i lua zborul - Lituania, 2006, 52 min., ora 19:00C`l`toria Iskì - Ungaria, 2007, 95 min., ora 21:15

Vineri 16 mai}ine distan]a! - Italia, 2007, 106 min., ora 17:00Locuitorii Lisabonei - Portugalia, 2004, 105 min., ora 19:00}ine distan]a! - Italia, 2007, 106 min., ora 21:15

Såmb`t` 17 maiGhetoul - Lituania, 2005, 111 min., ora 17:00Cu[cu[ cu chefal - Fran]a, 2007, 151 min., ora 19:00

Duminic` 18 maiFratele meu se \nsoar` - Elve]ia, 2006, 78 min., ora 17:00Totul pe gratis - Croa]ia, 2006, 94 min., ora 19:00De partea cealalt` - Germania, 2007, 122 min., ora 21:15

Spectacolele de la orele 17:00 [i 19:00 au loc \n Sala Horia Bernea.Spectacolul de la ora 21:15 are loc \n curtea interioar`, \n aer liber.

Caiet program 2007 - ffe.ro 2008.pdf · 5 spectatorilor fixa ]i cu ochii pe filmul made in USA. Curiozitatea (ca s` nu zic bun `voin ]a) de a vedea cum arat`un film lituanian, belgian,

Documents