Top Banner
INSTITUTUL CENTRAL DE CERCETARE PROIECTARE ŞI DIRECTIVARE ÎN CONSTRUCŢII Biroul executiv DECIZIA NR. 127 din 2 noiembrie 1982 PENTRU APROBAREA ”INSTRUCŢIUNILOR TEHNICE PRIVIND COMPOZIŢIA ŞI PREPARAREA MORTARELOR DE ZIDĂRIE ŞI TENCUIALĂ”, INDICATIV C 1782 Având în vedere art. 5, litera d, din Decretul Consiliului, de Stat nr. 170/1976 pentru organizarea şi funcţionarea Institutului central de cercetare, proiectare şi directivare în construcţii, avizul CTE nr. 437 din 31 august 1982 şi referatul Direcţiei directivare, norme, normative, prescripţii nr. 7289 din 25 octombrie 1982, Biroul executiv al Consiliului ştiinţific al Institutului central de cercetare, proiectare şi directivare în construcţii emite următoarea DECIZIE: 1. Se aprobă ”Instrucţiunile tehnice privind compoziţia şi prepararea mortarelor de zidărie şi tencuială” având indicativul C 1782. 2. Instrucţiunile tehnice de la pct. 1 intră în vigoare la data publicării în Buletinul construcţiilor. Ele se vor publica şi în colecţia de normative şi instrucţiuni. La aceeaşi dată încetează valabilitatea ”Instrucţiunilor tehnice privind compoziţia şi prepararea mortarelor de zidărie şi tencuială”, indicativ C 1778, aprobate de ICCPDC cu Decizia nr. 180/1978. PREŞEDINTELE BIROULUI EXECUTIV DIRECTOR GENERAL Ing. VALERIU CRISTESCU INSTRUCŢIUNI TEHNICE PRIVIND COMPOZIŢIA ŞI PREPARAREA MORTARELOR DE ZIDĂRIE ŞI TENCUIALA Indicativ: C 1782 Elaborate de: INSTITUTUL DE CERCETĂRI ÎN CONSTRUCŢII ŞI ECONOMIA CONSTRUCŢIILOR INCERC Director adj. Ştiinţific .........................Dr. Ing. Romulus Constantinescu Şef laborator.......................................... Ing. Ştefan Enescu Responsabil de lucrare........................ Ing. Angela Stănescu Responsabil din partea ICCPDC......... Ing. Aurelian Rădulescu
28

C17-1982 - Instructiuni Tehnice Privind Compozitia Si Repararea Mortarelor de Zidarie Si Tencuiala

Aug 07, 2015

Download

Documents

Welcome message from author
This document is posted to help you gain knowledge. Please leave a comment to let me know what you think about it! Share it to your friends and learn new things together.
Transcript
Page 1: C17-1982 - Instructiuni Tehnice Privind Compozitia Si Repararea Mortarelor de Zidarie Si Tencuiala

INSTITUTUL CENTRAL DE CERCETARE PROIECTARE ŞI DIRECTIVARE ÎN CONSTRUCŢII

Biroul executiv

DECIZIA NR. 127 din 2 noiembrie 1982

PENTRU APROBAREA ”INSTRUCŢIUNILOR TEHNICE PRIVIND COMPOZIŢIA ŞI PREPARAREA MORTARELOR

DE ZIDĂRIE ŞI TENCUIALĂ”, INDICATIV C 17­82

Având în vedere art. 5, litera d, din Decretul Consiliului, de Stat nr. 170/1976 pentru organizarea şi funcţionarea Institutului central de cercetare, proiectare şi directivare în construcţii, avizul CTE nr. 437 din 31 august 1982 şi referatul Direcţiei directivare, norme, normative, prescripţii nr. 7289 din 25 octombrie 1982, Biroul executiv al Consiliului ştiinţific al Institutului central de cercetare, proiectare şi directivare în construcţii emite următoarea

DECIZIE:

1. Se aprobă ”Instrucţiunile tehnice privind compoziţia şi prepararea mortarelor de zidărie şi tencuială” având indicativul C 17­82.

2. Instrucţiunile tehnice de la pct. 1 intră în vigoare la data publicării în Buletinul construcţiilor. Ele se vor publica şi în colecţia de normative şi instrucţiuni.

La aceeaşi dată încetează valabilitatea ”Instrucţiunilor tehnice privind compoziţia şi prepararea mortarelor de zidărie şi tencuială”, indicativ C 17­78, aprobate de ICCPDC cu Decizia nr. 180/1978.

PREŞEDINTELE BIROULUI EXECUTIV DIRECTOR GENERAL

Ing. VALERIU CRISTESCU

INSTRUCŢIUNI TEHNICE PRIVIND COMPOZIŢIA ŞI PREPARAREA MORTARELOR DE ZIDĂRIE

ŞI TENCUIALA Indicativ: C 17­82

Elaborate de: INSTITUTUL DE CERCETĂRI ÎN CONSTRUCŢII ŞI ECONOMIA CONSTRUCŢIILOR ­ INCERC

Director adj. Ştiinţific ........ .................Dr. Ing. Romulus Constantinescu Şef laborator.......................................... Ing. Ştefan Enescu Responsabil de lucrare........................ Ing. Angela Stănescu Responsabil din partea ICCPDC......... Ing. Aurelian Rădulescu

Page 2: C17-1982 - Instructiuni Tehnice Privind Compozitia Si Repararea Mortarelor de Zidarie Si Tencuiala

Indicativ C17­82 INSTRUCŢIUNI TEHNICE PRIVIND COMPOZIŢIA ŞI PREPARAREA MORTARELOR DE ZIDĂRIE ŞI TENCUIALĂ Înlocuiesc C17­78

1. PREVEDERI GENERALE

1.1. Prevederile din prezentele instrucţiuni tehnice se referă la compoziţia, prepararea şi transportul mortarelor obişnuite de zidărie şi de tencuială la care liantul poate fi varul, şlamul de carbid, argila, cimentul, ipsosul, precum şi liantul mixt ciment­cenuşă de centrală termoelectrică.

Mortarele de zidărie şi tencuială se referă la suport: cărămidă, înlocuitor de cărămidă, beton şi beton celular.

Indicaţii privind compoziţia mortarelor speciale (mortare cu rezistenţe mari la agresivitate chimică, mortare refractare, mor­tare pentru izolaţii hidrofuge) sunt date în reglementări tehnice speciale.

1.2. Mortarele de zidărie sunt caracterizate prin marcă. Marca mortarului reprezintă o valoare convenţională privind rezistenţa la compresiune

considerată la proiectare şi care trebuie realizată de mortarul pus în lucrare, verificarea efectuându­se conform STAS 2634­80.

Scara de mărci precum şi rezistenţa minimă care trebuie realizată sunt, stabilite prin STAS 1030­70.

2. MATERIALE

Lianţi 2.1. Var hidratat conform STAS 9201­80 ”Var hidratat în pulbere pentru construcţii”. Se poate utiliza oricare dintre cele 3 calităţi de var prevăzute în standard. 2.2. Var pastă conform STAS 146­78 ”Var pentru construcţii”. Se poate utiliza oricare din cele 2 calităţi de var prevăzute în standard. Densitatea

aparentă a pastei de var corespunzătoare consistenţei 12 cm, este indicată în tabelul 1.

Tabelul 1 Calitatea pastei Densitatea aparentă a pastei de var

(kg/m 3 ) I II

1250 … 1300 1301 … 1350

În locul pastei de var se poate utiliza şlamul de carbid cu o densitate aparentă de 1301... 1350 kg/m 3 corespunzătoare consistenţei de 12 cm.

Şlamul de carbid trebuie să îndeplinească următoarele condiţii (determinate conform STAS 3910­76):

­ consistenţa max. 12 cm; ­ conţinutul de substanţe inerte > 3 mm, max. 3% ­ (CaO + MgO) activi raportaţi la substanţa uscată 50 % Pentru dozarea corectă a pastei de var sau şlamului de carbid de altă consistenţă şi deci de

altă densitate aparentă, se va aplica un coeficient de corecţie calculat cu formula:

1000 1000 12

− −

= a

a K δ

δ

Page 3: C17-1982 - Instructiuni Tehnice Privind Compozitia Si Repararea Mortarelor de Zidarie Si Tencuiala

în care: K ­ coeficientul de corecţie; δa12 ­ densitatea aparentă a pastei la consistenţa 12 cm; δa ­ densitatea aparentă a pastei în momentul între­buinţării. 2.3 Argilă conform STAS 4686­71 ”Argilă pentru mortare pe bază de ciment” sub formă

de pastă de consistenţă 13­15 cm. 2.4 Ipsos de construcţii conform STAS 545/l­80 ”Ipsos de construcţii”. 2.5 Se pot utiliza cimenturile prevăzute în STAS 1 500­78 ”Cimenturi cu adaosuri”

conform prevederilor din ”Normativul pentru executarea lucrărilor de beton şi beton armat”, indicativ C 140­79, anexa IV.1, tabelul 7.

2.6 Cenuşă de centrală termoelectrică care trebuie să îndeplinească condiţiile prevăzute în STAS 8819/1­80.

Agregate 2.7 Nisip natural de carieră sau de râu, conform STAS 1667­76. Nisipul natural de carieră sau de râu poate fi parţial înlocuit cu: ­ nisip provenit din concasarea rocilor naturale; ­ nisip de mare. Aceste nisipuri trebuie să îndeplinească condiţiile tehnice prevăzute în STAS 1667­76

”Agregate naturale grele pentru mortare şi betoane uşoare”: Proporţia în care se vor utiliza în amestecul de mortar se va stabili prin încercări, asigurându­se însă un conţinut de cel puţin 50% nisip natural.

Nisipurile de mare se pot utiliza numai la mortarele de zidărie şi tencuială, având marca maximă 25.

Granulozitatea nisipului trebuie să se încadreze în limitele din tabelul 2.

LIMITELE DE GRANULOZITATE ALE NISIPULUI PENTRU MORTARE

Tabelul 2 % treceri în masă prin sita Ø mm: Granula

maximă 0,2 1 3,15 7,1 3 min. 5

max.30 min. 35 max. 75

min. 90 max. 100

­ ­

7 min. 3 max. 12

min. 25 max.40

min. 54 max. 70

min. 95 max. 100

Apa 2.8 Se va utiliza apa de la reţeaua de alimentaţie. În cazul utilizării altei surse,

apa trebuie să corespundă condiţiilor STAS 790­73. Aracet 2.9 La prepararea mortarelor adezive pentru zidării din blocuri mici de b.c.a. cu

rosturi subţiri se utilizează următoarele tipuri: ­ aracet DP 25 sau DP 50, conform STAS 7058­80; ­ aracet CPMB, conform MICh ­ NII 5314­73, producător Uzina chimică Râşnov; ­ aracet CIC, conform MICh ­ NII 5314­73, producător Uzina chimică Râşnov. În locul aracetului se poate utiliza crilorom 3080, fabricat de Uzina Chimică

Râşnov conform caietului de sarcini. Aditivi 2.10. Plastifianţi. În cazul mortarelor de ciment se poate utiliza ca aditiv

plastifiant antrenor de aer ”Disanul”, conform STAS 8625­70.

Page 4: C17-1982 - Instructiuni Tehnice Privind Compozitia Si Repararea Mortarelor de Zidarie Si Tencuiala

Dozarea plastifianţilor organici se va face pe bază de încercări preliminare. 2.11. Acceleratorii de întărire. Clorura de calciu se poate utiliza ca accelerator de

întărire pentru mortarele de zidărie, de ciment şi ciment­var de marcă 50 sau mai mare, la lucrările executate pe timp friguros.

Clorura de calciu se adaugă în apă de amestecare, sub formă de soluţie cu concentraţia de 10% (cu densitatea 1,083) sau de 20% (cu densitatea 1,177), în proporţie de max. 3% faţă de masa cimentului.

Pentru evitarea apariţiei eflorescentelor, în cazul construcţiilor de locuinţe şi social culturale, se va limita adaosul de clorură de calciu la max. 2%.

Adaosul de clorură de calciu dă rezultate bune în cazul mortarelor cu consistenţă până la 8 cm la conul etalon.

În anexa 1 sunt date indicaţii cu privire la modul de preparare a soluţiei de clorură de calciu precum şi dozajul clorurei de calciu în mortare.

2.12 Întârzietori de priză. Pentru mortarele de ipsos se va utiliza întârzietorul de priză fabricat de ICPILA conform caietului de sarcini ”întârzietor de priză pentru ipsos”.

Se pot folosi şi alţi întârzietori pe bază de prescripţii speciale.

3. COMPOZIŢIA MORTARELOR

3.1. Dozajele uzuale pentru mortarele de zidărie pe bază de var şi ciment, care pot fi utilizate fără încercări preliminare în cazul folosirii nisipurilor naturale (conform STAS 1667­76), sunt indicate în tabelul 3, pentru mortarele de zidărie pe bază de ciment cenuşă de centrală termoelectrică şi var în tabelul 4, iar cele pentru mortarele de zidărie pe bază de argilă şi ciment sunt indicate în tabelul 5.

DOZAJE UZUALE PENTRU MORTARE DE ZIDĂRIE CU VAR ŞI CIMENT

Tabelul 3 Materiale pentru 1 m 3 mortar

Ciment Nisip Marca

mortarului şi notaţia

Tipul mortarului

F 25 (kg)

M 30 (kg)

Var hidratat Var pastă sau şlam de

carbid (m 3 )

Var pastă sau şlam de carbid (kg)

(m 3 ) (kg)

M 10 Z M 25 Z M 50 Z M 100 Z M 100 Z

var­ciment ciment­var ciment­var ciment­var ciment

117 165 230­ ­

112 157 219 275 323

0,100 0,100 0,090 0,060 ­

130 130 115 75 ­

1,23 1,23 1,18 1,18 1,18

1 660 1 660 1 600 1 600 1 600

3.2 Compoziţiile uzuale pentru mortarele de zidărie pentru blocuri mici din b.c.a. sunt prezentate în anexa 5.

3.3 Dozajele uzuale pentru mortarele de tencuială pe bază de var şi ciment, în cazul nisipurilor naturale (STAS 1667­76), sunt date în tabelul 6, pentru mortarele de tencuială pe bază de ciment­cenuşă de centrală termoelectrică şi var în tabelul 7, iar cele pentru mortarele de tencuială pe bază de argilă­ciment sunt date în tabelul 8.

Mortarele pentru tencuieli pentru pereţi interiori sau exteriori din blocuri mici şi plăci din b.c.a. sunt prezentate în anexa 5.

3.4 Stratul vizibil al tencuielilor se va executa dintr­un mortar denumit ”tinci”, de aceeaşi compoziţie cu a stratului de grund, eventual cu o cantitate mai mare de var şi nisip fin

Page 5: C17-1982 - Instructiuni Tehnice Privind Compozitia Si Repararea Mortarelor de Zidarie Si Tencuiala

până la 1 mm. DOZAJE UZUALE PENTRU MORTARE DE ZIDĂRIE CU CIMENT, VAR ŞI CENUŞĂ

DE CENTRALĂ TERMOELECTRICĂ (CONSISTENŢA LA CON ETALON = 8 cm)

Tabelul 4 Materiale pentru 1 m 3 mortar

Nisip sort 0...7 mm

Marca mortarului şi notaţia

Ciment F25

Ciment M 30

Cenuşă centrală termo­ electrică (kg)

Var hidratat, var pastă

sau şlam de carbid (m 3 )

Var pastă

sau şlam de carbid (Kg)

(m 3 ) (kg)

Apă (l informativ)

M 10 CT­Z M 25 CT­Z M 50CT­Z M 100CT­Z M 100CT­Z

80 115 160­ ­

­ ­ ­ 190 225

160 200 240 190 225

0,100 0,100 0,090 0,060 ­

130 130 11575 ­

1,1 1,04 1,04 1,00 1,00

1480 1400 1400 1350 1350

260 255 260 265 275

DOZAJE UZUALE PENTRU MORTARE DE ZIDĂRIE CU ARGILĂ ŞI CIMENT

Tabelul 5 Materiale pentru 1 m 3 de mortar Ciment Argilă Nisip

Marca betonului

Tipul mortarului

F 25 (kg)

M 30 (kg)

(m 3 ) (kg) (m 3 ) (kg)

M 10 Z M 25 Z M 50 Z M 100Z

argilă­ciment ciment­argilă ciment­argilă ciment­argilă

117 165 230­

112 157 219 275

0,075 0,075 0,060 0,045

130 130 115 80

1,23 1,23 1,18 1,18

1660 1660 1600 1600

DOZAJE UZUALE PENTRU MORTARE DE TENCUIALĂ CU VAR ŞI CIMENT

Tabelul 6 Materiale pentru 1 m 3 mortar

Ciment Nisip Marca

mortarului şi notaţia

Tipul mortarului

F 25 (kg)

M 30 (kg)

Var hidratat, var pastă sau şlam de carbid (m 3 )

Var pastă sau şlam de carbid

(kg) (m 3 ) (kg)

M 4T M 10T M 25T M 50T M 100T M100T

var var­ciment var­ciment ciment­var ciment­var ciment

­145 180 290­ ­

­ 138 171 275 370 385

0,375 0,250 0,200 0,085 0,045 ­

500 325 260 110 60 ­

1,25 1,20 1,20 1,18 1,10 1,25

1 550 1 500 1 500 1 450 1 350 1 550

Obs. ­ La mortarul de marcă 4 se pot adăuga 0,1...0,2 părţi ipsos pentru. 1 parte var, în scopul accelerării întăririi.

Page 6: C17-1982 - Instructiuni Tehnice Privind Compozitia Si Repararea Mortarelor de Zidarie Si Tencuiala

3.5 Pentru mortarele de zidărie sau tencuială de marcă 100 se poate utiliza şi cimentul Pa 35, în care caz se vor reduce dozajele de ciment cu 5 %.

3.6 Pentru calcularea dozajului de var hidratat în unităţi de masă se va ţine seama de densitatea aparentă a fiecărui lot de var care se determină conform STAS 3910/2­76.

3.7 În cazul în care varul hidratat se utilizează după o perioadă mai mare de 60 zile de la fabricarea sa, se va determina coeficientul de segregare al mortarului respectiv conform STAS 2634­80, verificându­se îndeplinirea condiţiei tehnice prevăzute în STAS 1030­70, pentru coeficientul de segregare.

DOZAJE UZUALE PENTRU MORTARE DE ZTENCUIALĂ CU CIMENT, VAR ŞI CENUŞĂ DE CENTRALĂ TERMOELECTRICĂ (CONSISTENŢA LA CON ETALON = 10 cm)

Tabelul 7 Materiale pentru 1 m 3 mortar

Nisip Sort 0...3 mm

Marca mortarului şi

notaţia Ciment F 25 (kg)

Ciment M 30 (kg)

Cenuşă centr. termo­ electr. (kg)

Var hidratat, var pastă

sau şlam de carbid (m 3 )

Var pastă sau şlam carbid (kg) (m 3 ) (kg)

Apă (1 informativ)

M 10CT­T M 25CT­T M 50CT­T M 100CT­T M 100CT­T

110 140 225 ­ ­

­ ­ ­

295 280

165 140 170 220 210

0,200 0,200 0,085 0,045 ­

260 260 110 60 ­

1,06 1,06 1,02 0,98 0,98

1300 1300 1250 1200 1200

315 300 325 320 320

DOZAJE UZUALE PENTRU MORTARE DE TENCUIALĂ CU ARGILĂ ŞI CIMENT

Tabelul 8 Materiale pentru 1 m 3 de mortar

Ciment Argilă pastă Nisip Marca

mortarului şi notaţia

Tipul mortarului

F 25 (kg)

M 30 (kg)

(m 3 ) (kg) (m 3 ) (kh)

M 4T M 10T M 25T M 50T M 100T

argilă argilă­ciment ciment­argilă ciment­argilă ciment­argilă

­ 145 180 290­

­ 138 171 275 385

0,300 0,190 0,150 0,060 0,035

500 325 260 110 60

1,15 1,20 1,20 1,25 1,25

1400 1500 1500 1550 1550

3.8 Dozajele uzuale pentru mortarele pe bază de ipsos, utilizate la lucrările de zidărie şi tencuială sunt indicate în tabelul 9.

3.9 Dozajele indicate pentru mortarele de zidărie sunt stabilite pentru cazul utilizării nisipului natural sort 0...7 mm cu umiditate de 2% sau mai mare şi densitatea aparenta în grămadă de circa 1350 kg/m 3 . Dozajele indicate pentru mortarele de tencuială sunt stabilite pentru cazul utilizării nisipului natural sort 0...3 mm, cu umiditate de 2% sau mai mare şi densitatea aparentă în grămadă de circa 1220 kg/m 3 . În tabelele 3 şi 6 pentru calculul dozajelor s­a considerat varul pastă calitatea I cu consistenţa 12 cm şi densitatea aparentă de 1 300 kg/m 3 .

Page 7: C17-1982 - Instructiuni Tehnice Privind Compozitia Si Repararea Mortarelor de Zidarie Si Tencuiala

Tabelul 9 Materiale pentru 1 m 3 mortar

Var pastă sau şlam de carbid Nisip Marca

mortarului

Tipul mortarului Ipsos

(kg) (m 3 ) (kg) (m 3 ) (kg)

40255050

ipsos­var ipsos ipsos

pastă de ipsos

300 490 750 1000

0,170 ­ ­ ­

220­ ­ ­

1,00 1,07 0,84­

1 325 1 400 1 090 ­

Obs. În mortarele de marcă 25 sau 50, în pasta de ipsos, pentru o mai bună elasticitate şi comportare în timp, se poate introduce pasta de var sau şlam de carbit în proporţie de 0,5 părţi la 1 parte ipsos.

În cazul folosirii unui var de altă consistenţă se va efectua corecţia conform prevederilor de la pct. 2.2.

Când se utilizează nisip uscat (sub 2% umiditate), cantităţile în volume de nisip din tabelele 2...8 se vor reduce în funcţie de sortul şi respectiv densitatea aparentă a nisipului, conform indicaţiilor din anexa 3.

3.10 În cazul în care se utilizează nisipuri care nu provin din balastiere omologate (nisip din exploatări locale, nisip de mare etc), sau atunci când se urmăreşte reducerea consumului de lianţi sau precizarea proporţiei de aditivi, stabilirea compoziţiei mortarelor se. va face pe bază de încercări preliminare. La definitivarea compoziţiilor se va avea în vedere realizarea condiţiilor tehnice prevăzute în STAS 1030­70, cu menţiunea că pentru rezistenţele mecanice valorile medii obţinute în încercările de laborator trebuie să depăşească cu minim 20% pe cele prescrise.

3.12 Cantitatea de apă adăugată la prepararea mortarelor variază în funcţie de consistenţa indicată pentru tipul mortarului şi felul lucrării (vezi pct. 4.3).

3.13 Alegerea tipului de mortar de zidărie se face de către proiectantul lucrării, ţinându­se seama de solicitările la care sunt supuse părţile de construcţii respective, de materialul şi grosimea zidăriei, umiditatea mediului exterior sau interior, vârsta la care urmează a fi supus la diferite solicitări, condiţiile specifice regiunii şi construcţiei (seismicitate, mod de exploatare), precum şi de prescripţiile tehnice specifice diferitelor materiale, solicitări etc.

Alegerea tipului de mortar de tencuială se face de către proiectantul lucrării, ţinându­se seama de felul lucrării, umiditatea mediului exterior sau interior, materialele pe care se aplică şi categoria mortarelor.

În funcţie de aceste elemente se stabilesc tipul mortarului, mărimea şi natura agregatului, precum şi marca mortarului.

Rezistenţa mortarelor folosite la diferite straturi trebuie să scadă de la suprafaţa suportului spre exterior.

Pentru gleturi se utilizează pastă de ipsos, var sau pastă de var sau şlam de carbid cu adaos de ipsos; pentru profile se utilizează pastă de ipsos.

Mortarul M 10­T se foloseşte numai în încăperi cu umiditate până la 60 %; în încăperi cu umiditate peste 60% se va folosi mortarul M 25­T.

4. PREPARAREA MORTARELOR

4.1 Prepararea mortarelor pe bază de ciment şi var hidratat se face numai prin procedee mecanice, asigurându­se următoarele condiţii:

­ dozarea gravimetrică a componentelor solide ale mortarului ± 2% pentru lianţi şi

Page 8: C17-1982 - Instructiuni Tehnice Privind Compozitia Si Repararea Mortarelor de Zidarie Si Tencuiala

± 3% pentru agregate; ­ amestecarea îngrijită a mortarului până la omogenizarea completă. În cazul utilizării varului hidratat nu mai este necesară operaţia de stingere a

varului. 4.2 Prepararea mortarelor pe bază de ciment şi var­pastă sau şlam de carbid sau

argilă­pastă şi a celor pe bâză de ciment cenuşa de centrală termoelectrică şi var hidratat se face prin procedee mecanice sau manuale, iar dozarea componentelor se va efectua gravimetric sau volumetric, respectându­se toleranţele indicate la pct. 5.1, pentru lianţi şi agregate.

În cazul acestor mortare intervin operaţiile de stingere a varului sau de preparare a pastei de argilă conform anexei 4 şi respectiv 5.

4.3 În funcţie de tipul mortarului de aplicat şi de felul lucrării, consistenţa mortarelor trebuie să fie cuprinsă între lipitele indicate în tabelul 10, pentru mortarele de zidărie şi între limitele prevăzute în ”Normativul pentru executarea tencuielilor umede”, ind. C 18­75, pentru mortarele de tencuială.

Tabelul 10

Prepararea mecanizată a mortarelor 4.4 Pentru prepararea mecanizată a mortarelor se folosesc malaxoare cu amestecare

forţată sau betoniere cu cădere liberă. 4.5 În cazul în care prepararea mecanizată a mortarelor se face la locul de aplicare a

acestora, ordinea de introducere a componentelor este următoarea: ­ pentru mortarele cu var hidratat: se introduce la început apă şi apoi componentele

solide; ­ pentru mortarele cu var­pastă sau şlam de carbid sau argilă­pastă: se introduce la

început apa, apoi pasta de var sau şlamul de carbid sau pasta de argilă, se pune în mişcare tamburul până ce se obţine un lapte omogen şi numai după aceea se introduc agregatele şi cimentul;

­ pentru mortarele de ciment­cenuşă de centrală termoelectrică şi var, ordinea de introducere a componentelor este următoarea: se introduce la început o parte din apa de amestecare, apoi componentele solide şi după malaxarea acestora se adaugă apa

Tiptil mortarului şi felul lucrării Consistenţa [cm] Mortare de zidărie

a) pentru zidărie de cărămizi pline sau din blocuri cu agregate naturale sau artificiale. 8...13

b) pentru zidărie de cărămidă cu găuri sau blocuri 7...8

c) pentru zidărie de piatră sau blocuri de beton 4.. .7 Mortare de tencuială:

a) Mortare de tencuială aplicate manual:

­ pentru şpriţ 9 ­ pentru grund 7...8

­ pentru stratul vizibil executat din mortar care 9...12 ­ pentru strat vizibil, executat din mortar fără 7...8

b) Mortare de tencuială aplicate mecanizat ­ pentru şpriţ 12 ­ pentru grund 10...12

Page 9: C17-1982 - Instructiuni Tehnice Privind Compozitia Si Repararea Mortarelor de Zidarie Si Tencuiala

suplimentară necesară obţinerii consistenţei, cerute. 4.6 În cazul în care prepararea mecanizată a mortarelor se face în staţia de mortare, de

unde urmează a fi transportate pentru a fi aplicate la lucrare, se va proceda după cum urmează: ­ în funcţie de tipul şi de marca mortarului solicitat, la staţie se va prepara un mortar

format din apă, var sau şlam de carbid şi agregat dozate în cantităţile prevăzute pentru mortarul respectiv în tabelele 2, 3, 5 şi 6;

­ pentru mortarul pe bază de ciment­cenuşă de centrală termoelectrică şi var hidratat, la staţie se va prepara un mortar format din cenuşă de centrală termoelectrică­var hidratat, agregate dozate în cantităţile prevăzute în tabelele 4 şi 7;

­ la punctul de aplicare se va adăuga cimentul în cantitatea prescrisă pentru tipul şi marca mortarului solicitat, se va amesteca manual mortarul de var cu cimentul adăugat şi se va suplimenta cantitatea de apă până la obţinerea consistenţei dorite.

4.7 Durata de amestecare a mortarului este în funcţie de caracteristicile tehnice ale utilajelor respective şi este limitată în general la un minut.

4.8 La prepararea mortarelor de ipsos­var cu întârzietor de priză, după ce s­a introdus în malaxor sau betonieră apa necesară se adaugă şi întârzietorul de priză, amestecându­se bine. Amestecarea se consideră terminată când pe suprafaţa apei nu mai plutesc cocoloaşe de praf întârzietor de priză; după aceea se introduc celelalte componente în ordinea arătată mai înainte.

4.9 Pentru obţinerea unor mortare mai omogene se recomandă ca varul pastă să fie mai întâi transformat în lapte de var.

Ca urmare, în staţiile pentru prepararea centralizată a mortarelor, pasta de var de consistenţa 12 cm se introduce într­un buncăr prevăzut cu un agitator, se fluidifică şi se omogenizează, după care se introduce în toba de malaxare a utilajului respectiv.

4.10 La terminarea unui schimb sau la întreruperea preparării mortarului pe o durată mai mare de 1/2 oră, este obligatoriu ca toba betonierei să fie spălată cu apă amestecată cu pietriş.

4.11 Prepararea manuală a mortarelor se face conform indicaţiilor din anexa 6.

5. CONTROLUL CALITĂŢII MORTARELOR

5.1 Determinarea caracteristicilor mortarelor de zidărie şi tencuială se va face conform metodelor prescrise în STAS 2634­80 ”Metode de încercare a mortarelor, în stare proaspătă şi întărită”.

5.2 Condiţiile tehnice pe care trebuie să le îndeplinească mortarele vor fi conform STAS 1030­70 ”Mortare obişnuite de var, ciment sau ipsos. Clasificare şi condiţii tehnice”.

6. TRANSPORTUL ŞI PERIOADA DE PUNERE ÎN LUCRARE A MORTARELOR

6.1 Alegerea utilajelor pentru transportul mortarului se face în funcţie de gradul de mecanizare a şantierelor, de locul de amplasare a instalaţiei de preparare a mortarului, de distanţele şi nivelurile la care urmează a se face transportul.

6.2 Transportul pe orizontală, pe distanţe mici, se face cu roaba, tomberoane, dumpere pitice, bene sau pompe, iar pe distanţe mari, de la staţia de preparare a mortarului până la punctul de punere în lucrare, transportul se face cu autocamioane, basculante, bene speciale sau autoagitatoare.

6.3 Transportul pe verticală se face cu macarale, elevatoare, pompe sau trolii instalate pe sol.

6.4 Condiţiile principale pe care trebuie să le îndeplinească mijloacele de transport sunt următoarele:

­ să fie etanşe, ­ să fie curate (fără mortar vechi aderent), ­ să permită, fără eforturi, golirea totală şi rapidă.

Page 10: C17-1982 - Instructiuni Tehnice Privind Compozitia Si Repararea Mortarelor de Zidarie Si Tencuiala

Mijloacele de transport vor fi curăţate şi spălate: ­ la sfârşitul schimbului de lucru, ­ ori de câte ori se schimbă natura materialului transportat, ­ la fiecare întrerupere a transportului mai mare de 2 ore. 6.5 Descărcarea mortarului din autobasculante sau autoagitatoare se face în: a) dispozitive aşezate la nivelul solului, prin bascularea mortarului în: ­ buncărul de transfer, din care la rândul său prin basculare se încarcă în pompe, bene

speciale pentru transportul pe verticală sau în tomberoane basculante; ­ lăzi de primire, de unde se împarte în găleţi ce urmează a fi transportate cu

dispozitive speciale de agăţare, tip candelabru. b) dispozitive aşezate sub nivelul solului sau autocamionului (exemplu: bene speciale

aşezate în gropi prevăzute cu ramă de ghidaj a mortarului sau în bene speciale la nivelul solului sub ramele pe care vin autobasculantele).

Este interzisă descărcarea mortarelor direct pe pământ. 6.6 Durata maximă de transport va fi astfel apreciată, încât transportul şi punerea în

lucrare a mortarelor să se facă: ­ în maxim 10 ore de la preparare, pentru mortarele de ciment sau ciment­var fără

întârzietor; ­ în maxim 16 ore de la preparare, pentru mortarele de ciment sau ciment­var fără

întârzietor. Punerea, în operă a mortarelor se va face conform normativelor în vigoare pentru

executarea zidăriilor şi tencuielilor.

7. TEHNICA SECURITĂŢII MUNCII

7.1 La executarea lucrărilor se vor respecta prevederile din ”Normele republicane de protecţie a muncii”, aprobate de Ministerul Muncii şi Ministerul Sănătăţii cu ordinele nr. 34/1975 şi 60/1975 şi din ”Normele de protecţia muncii în activitatea de construcţii­montaj” aprobate de M.C. Ind. cu ordinul nr. 1233/D 1980.

În cazul utilizării varului hidratat, la manipularea acestuia la prepararea mortarelor se vor purta ochelari de protecţie şi mănuşi de cauciuc.

Page 11: C17-1982 - Instructiuni Tehnice Privind Compozitia Si Repararea Mortarelor de Zidarie Si Tencuiala

ANEXA 1

PREPARAREA SOLUŢIEI DE CLORURĂ DE CALCIU ŞI INDICAŢII PRIVIND STABILIREA NECESARULUI DE SOLUŢIE ÎN AMESTECUL DE MORTAR

1. Clorura de calciu se utilizează sub formă de soluţie de concentraţie 10% sau 20%; concentraţia de 20% este preferabilă în cazurile în care mortarele se prepară mecanizat. Cantitatea corespunzătoare de soluţie se adaugă în timpul preparării mortarului, după ce s­a introdus aproximativ jumătate din apa de amestecare.

2. Soluţia de clorură de calciu se prepară prin dizolvare într­un litru de apă a cantităţii necesare de substanţă solidă (clorură de calciu tehnică tip C, conform STAS 2073­75), după cum urmează:

110 g ­ pentru soluţia de 10% concentraţie şi respectiv 220 g ­ pentru soluţia de 20% concentraţie. Se recomandă prepararea soluţiei în cantităţi corespunzătoare volumului de mortar

prevăzut a se prepara în ziua respectivă de lucru. 3. La prepararea soluţiei sau în cursul utilizării, se poate verifica concentraţia

soluţiei prin determinarea densităţii, ţinând seama de prevederile din tabelul 1.1. Densitatea se determină cu areometrul sau, în lipsa acestuia, în modul următor: ­ se cântăreşte un vas de sticlă gradat, de 1 litru, mai întâi gol şi uscat, apoi plin

până la semnul de 1 litru cu soluţia de clorură de calciu şi în cele din urmă plin, până la semnul cu apă.

­ densitatea soluţiei se calculează cu formula:

G G G G D

− −

= 1

2

în care:

G ­ greutatea vasului gol ; G1 ­ greutatea vasului plin cu apă; G2 ­ greutatea vasului plin cu soluţia de clorură de calciu.

4. Cantitatea de clorură de calciu ce se utilizează la prepararea mortarelor poate fi de 2...3% (exprimată în substanţa solidă, pură şi uscată, faţă de masa cimentului).

Cantitatea de soluţie, exprimată in litri, corespunzătoare pentru 100 kg ciment, în funcţie de concentraţia soluţiei şi de procentul ce se urmăreşte a se adăuga mortar, se determină din tabelul 1.1 (col. 1, 3, 4).

Tabelul 1.1 Cantitatea de soluţie de clorură de

calciu în litri la 100 kg ciment pentru procentul de clorură de calciu de:

Concentraţia, soluţiei %

Densitatea soluţiei

2% 3% 1020

1,083 1,177

20,0 10,0

30,0 15,0

Page 12: C17-1982 - Instructiuni Tehnice Privind Compozitia Si Repararea Mortarelor de Zidarie Si Tencuiala

ANEXA 2

EXEMPLE DE CALCUL PENTRU CORECŢIA DOZAJULUI VOLUMETRIC DE NISIP ÎN CAZUL UTILIZĂRII LA PREPARAREA MORTARELOR A NISIPULUI

USCAT, SORT 0...7 mm şi 0...3 mm

Exemplele de corecţie din tabelul de mai jos sunt calculate pentru: ­ mortarul de zidărie de marcă 25 cu nisip 0...7 mm ­ (tabelul 3); ­ mortarul de tencuială de marcă 25 cu nisip 0...3 mm ­ (tabelul 5).

Caracteristicile Nisip 0...7 mm Nisip 0...3 mm nisipului şi

componentele mortarului

Dozaj conform

tab. 3, pentru nisip umed

Dozaj corectat pentru

nisip uscat

Dozaj conform tab. 5, pentru nisip umed

Dozaj corectat pentru

nisip uscat

­ umiditatea vasului % ­ densitatea aparentă în grămadă a nisipului kg/m 3

­ ciment m 3 /m 3 mortar ­ var m 3 /m 3 mortar

­ nisip m 3 /m 3 mortar

­ nisip kg /m 3 mortar

2

1350 165 0,100

1,230

1660

0

1700 165 0,110

98 , 0 1700 1350 23 , 1 = ×

0,98x1700=1660

2

1220 180 0,200

1,200

1500

0

1550 180 0,200

95 , 0 1550 1220 2 , 1 = ×

0,95x1550=1470

Notă: Corecţiile de mai sus s­au făcut pe baza densităţilor aparente în grămadă a nisipurilor de diferite sorturi cu sau fără umiditate, indicate informativ în tabelul alăturat.

(continuare ANEXA 2) Sortul nisipului

(mm) Umiditatea nisipului

(%) Densitatea aparentă

în grămadă

0...1 0 1 2

1450 1210 1100

0...3 0 1 2

1550 1340 1220

0...7 0 1 2

1700 1430 1350

Page 13: C17-1982 - Instructiuni Tehnice Privind Compozitia Si Repararea Mortarelor de Zidarie Si Tencuiala

ANEXA 3

STINGEREA VARULUI

1. Stingerea mecanizată Stingerea mecanizată, a varului se face cu stingătoare de var în conformitate cu instrucţiunile

de utilizare a stingătoarelor respective. Caracteristicile tehnice ale stingătorului de var termomecanic fabricat în R.S.R., sunt

indicate în ”Catalog de utilaje pentru lucrări de construcţie”, elaborat de INCERC şi publicat în 1972.

2. Stingerea manuală. Varul în bulgări trebuie să fie stins la interval cât mai scurt după ce a fost aprovizionat,

evitându­se pe cit posibil depozitarea lui pe şantier; stingerea se face după ce în prealabil au fost luate toate măsurile necesare pentru a­l feri de acţiunea umidităţii atmosferice.

Pentru stingerea manuală a varului este necesară o varniţă din scânduri prevăzută într­unul din pereţii laterali cu o deschidere în care se găseşte fixată o plasă metalică cu ochiuri de 3 mm şi o portiţă mobilă, prin care se scurge pasta de var în groapa de var.

Pentru a uşura scurgerea pastei, fundul varniţei va avea o uşoară înclinare spre portiţa de evacuare; varniţa se aşează pe un strat de nisip gros de 5...10 cm.

În ceea ce priveşte dimensiunile varniţei şi ale gropii de depozitare, se recomandă următoarele:

Varniţa: lungimea 2,50 m, lăţimea 2 m, înălţimea 0,35 m; dulapii din care se confecţionează varniţa vor fi de brad, cu grosimea de 23...40 mm; portiţa de evacuare va fi făcută într­unul din pereţii scurţi şi înspre groapa de depozitare.

La stabilirea volumului gropii de var, se va avea în vedere pentru fiecare lot de var, bulgări, un volum de 27 m 3 . Adâncimea gropii se va stabili ţinând seama de natura pământului, de durata de utilizare a gropii şi de problemele care le ridică consolidarea pereţilor. În cazul gropilor ai căror pereţi nu sunt sprijiniţi, se vor lua mâluri de tehnica securităţii muncii, ţinând seama şi de posibilitatea înmuierii pământului.

Stingerea varului se face astfel: în varniţă se toarnă apă până la 1/4 din volumul ei şi apoi se introduc bulgări de var cu lopata. Se mai adaugă apoi apă astfel încât cantitatea totală să fie de 2,5...3 ori volumul varului din varniţă. În timpul stingerii, muncitorul amestecă încontinuu cu sapa, până ce amestecul din varniţă se transformă într­un lapte de var consistent şi uniform.

După încetarea fierberii, se ridică portiţa varniţei şi prin sita existentă se scurge laptele de var în groapă.

După închiderea portiţei de evacuare, se procedează la stingerea altei cantităţi de var bulgări, procedându­se în acelaşi fel.

Varul stins manual nu se poate întrebuinţa decât după un anumit timp de la stingere şi anume:

­ pentru mortare de zidărie, după cel puţin două săptămâni de păstrare în groapă; ­ pentru mortare de tencuială, după cel puţin 2 luni de păstrare în groapă. Pentru a se preîntâmpina uscarea excesivă a pastei de var in groapă, pasta se va acoperi cu

un strat de nisip de cca 15 cm.

Page 14: C17-1982 - Instructiuni Tehnice Privind Compozitia Si Repararea Mortarelor de Zidarie Si Tencuiala

ANEXA 4

PREPARAREA PASTEI DE ARGILĂ

Argila se utilizează în mortare sub formă de pastă având o consistenţă de 13­15 cm determinată cu conul etalon. Această pastă se prepară în felul următor:

Argila sub forma în care a fost scoasă' la suprafaţă, după îndepărtarea stratului de pământ vegetal şi după ce s­a stabilit că îndeplineşte şi condiţiile din STAS 4686­71 şi că este corespunzătoare în ceea ce priveşte conţinutul de argilă şi de nisip, se aşează în grămezi' şi se stropeşte abundent cu apă. Se menţine astfel saturată cu apă câteva zile, după care se pune într­o ladă de scânduri asemănătoare cu varniţa pentru stins varul şi se adaugă apă, amestecându­se cu o sapă de lemn până ce se obţine o pastă cu aspect omogen şi cu o consistenţă între 13 şi 15 cm. În cazul mortarelor de mărci mai mari de M 10 pasta se trece printr­o sită cu ochiuri de 3 mm, după care se poate întrebuinţa; bulgării de argilă care au rămas pe sită se introduc din nou în ladă, împreună cu o nouă cantitate de argilă din care urmează a se prepara pasta aşa cum s­a arătat mai sus. Prepararea pastei se poate face şi într­un malaxor obişnuit pentru mortare.

Page 15: C17-1982 - Instructiuni Tehnice Privind Compozitia Si Repararea Mortarelor de Zidarie Si Tencuiala

ANEXA 5

MORTARE DE ZIDĂRIE ŞI TENCUIALĂ PENTRU ZIDĂRIE DIN BLOCURI MICI ŞI PLĂCI DE b.c.a.

1. MORTARE PENTRU ZIDĂRIE DIN BLOCURI MICI

a. Mortare pentru zidării cu rosturi obişnuite: ­ Ciment­var marca 25, cu compoziţia, ciment; var pastă sau şlam de carbid: nisip

(1 : 0,7 : 7 părţi în volume); ­ Ciment­var marca 10, cu compoziţia, ciment: var pastă sau şlam de carbid: nisip

(1 : 1 : 10 părţi în volume). b. Mortare adezive pentru zidării cu rosturi subţiri: Aracet DP 25 sau D 50, CPMB sau CIC: nisip 0...1 mm, nisip 1...3 mm: apă ( 1 :3 :

1 : 1 părţi în volume); în locul aracetului se poate utiliza crilorom 3080.

2. MORTARE PENTRU PEREŢI DESPĂRŢITORI DIN PLĂCI NEARMATE

­ Ciment­var marca 50, cu compoziţia, ciment: var pastă sau şlam de carbid: nisip (1 : 0,4 : 5 părţi în volume).

3. MORTARE PENTRU TENCUIREA PEREŢILOR interiori şi exteriori din blocuri mici şi plăci cu rosturi obişnuite.

Tencuieli interioare: ­ mortar M 10 cu compoziţia, ciment: var pastă­sau şlam de carbid: nisip (1 : 2 :

8 părţi în volume).

Tencuieli exterioare: ­ mortar cu compoziţia ciment: var: nisip (1 : 2 : 6 părţi în volume).

4. MORTARE PENTRU PEREŢI DIN ELEMENTE ARMATE

a. Mortar de poză din ciment şi nisip ( 1 : 3 părţi în volume) şi apă până la realizarea unui mortar de consistenţă vârtoasă (determinată cu conul etalon).

b. Mortar pentru umplerea rosturilor verticale circulare, din ciment şi nisip ( 1 : 3 părţi în volume) şi apă până la realizarea uni mortar de consistenţă fluidă (determinată cu conul etalon).

c. Mortar­adeziv pentru lipirea între ele a elementelor de beton celular autoclavizat.

Reţeta 1: ­ amorsa preparată din Aracet CPMB sau ARACET C.I.C. amestecat cu apă în

raportul 1 : 3 părţi în volume; în locul aracetului se poate utiliza crilorom 3080; ­ mortar adeziv preparat din nisip 0...1 mm şi amorsă în raportul 1 : 1 parte în

Page 16: C17-1982 - Instructiuni Tehnice Privind Compozitia Si Repararea Mortarelor de Zidarie Si Tencuiala

volume,

Reţeta 2: ­ amorsă preparată din Aracet DP 25 amestecat cu apă în raportul 1 : 2 părţi în

volume; în locul aracetului se poate utiliza crilorom 3080; ­ mortar adeziv preparat din nisip fin 0...0,2 mm şi Aracet DP 25 în raportul 2 : 1

părţi în volume. La prepararea mortarelor adezive se va adăuga apă până la consistenţa 13 cm

determinată cu conul etalon.

Page 17: C17-1982 - Instructiuni Tehnice Privind Compozitia Si Repararea Mortarelor de Zidarie Si Tencuiala

ANEXA 6

PREPARAREA MANUALĂ A MORTARELOR

1. Mortarul de var

Prepararea mortarului de var se face într­o ladă de scânduri bine încheiată în care se pune pasta de var sau şlamul de carbid (consistenţa 12), în cantitatea corespunzătoare dozajului stabilit.

Peste pasta de var sau şlamul de carbid se adaugă apă, în cantitatea necesară pentru a o transforma într­un lapte consistent, care se omogenizează bine prin amestecare cu o sapă. Se adaugă apoi nisipul necesar şi se continuă amestecarea până ce mortarul capătă, un aspect omogen. Cu ajutorul conului etalon se determină consistenţa mortarului, care trebuie să corespundă prevederilor din STAS 1030­70. Dacă mortarul nu are consistenţa necesară, se mai poate adăuga apă, amestecându­se încontinuu până se obţine consistenţa dorită.

2.Pastă de ipsos

Pasta de ipsos se utilizează fără sau cu adaos de întârzietor de priză.

a) Fără întârzietor de priză Când nu se utilizează întârzietor de priză, trebuie să se respecte la prepararea

pastei următoarele reguli: ­ ipsosul se va presăra întotdeauna peste apa de amestecare care trebuie să fie în

cantitate de 50...60% din greutatea ipsosului (nu se va turna apa peste ipsos); ­ amestecarea se va face cât mai repede până când pasta obţinută capătă consistenţa

dorită; ­ nu se admite diluarea pastei cu apa, după terminarea amestecării; ­ pasta trebuie preparată în cantităţi mici, care să poată fi puse în lucrare în 10...

15 minute.

b) Cu întârzietor de priză Când se utilizează întârzietorul de priză în praf, acesta se va amesteca în

prealabil cu apa necesară amestecului, până când praful nu mai pluteşte la suprafaţă şi nu mai rămân cocoloaşe, în masa lichidului. Această operaţie se face cu 2...5 minute înainte de prepararea pastei de ipsos.

3. Pastă de ipsos­var

Prepararea pastei de ipsos var se face diluându­se mai întâi pasta de var sau şlamul de carbid cu apa necesară şi în laptele obţinut se presară ipsosul, amestecându­se bine cu o lopăţică până când se obţine o pastă cu aspect uniform.

Pasta de ipsos var sau şlam de carbid poate fi pusă în lucrare în circa 20 minute de la confecţionare. Dacă este necesar să se prelungească termenul de punere în lucrare peste această limită, se va utiliza întârzietor de priză, care se va amesteca în prealabil cu apa cu care se va dilua pasta de var.

Page 18: C17-1982 - Instructiuni Tehnice Privind Compozitia Si Repararea Mortarelor de Zidarie Si Tencuiala

4. Mortarul de ipsos

Mortarul de ipsos se prepară din ipsos, nisip şi apă, fără sau cu adaos de întârzietor de priză.

a) Fără întârzietor de priză. În cazul utilizării mortarului de ipsos fără întârzietor de priză în pasta de ipsos

fluidă preparată conform indicaţiilor de la pct. 2 a se introduce nisipul dozat în prealabil. Pentru obţinerea unei mai bune omogenizări, pasta se amestecă în tot timpul introducerii nisipului.

Toate aceste operaţii nu trebuie să depăşească timpul de 3 minute. Datorită prizei şi întăririi rapide, acest mortar nu poate fi folosit decât în amestecuri care să fie puse în lucrare în max. 10 minute.

b) Cu întârzietor de priză În cazul utilizării mortarului de ipsos cu întârzietor de priză prepararea mortarului

se face astfel: Într­o ladă de scânduri se pune mai întâi nisipul peste care se adaugă ipsosul în

cantitatea necesară şi se amestecă cit mai bine cu lopata. Într­un vas se pune cantitatea de apă de 40...50% din greutatea ipsosului în amestec, peste care se toarnă cantitatea necesară de praf de întârzietor de priză. Cu ajutorul unei lopeţi se amestecă apoi bine, până când tot praful se desface în apă şi nu mai rămân cocoloaşe, de întârzietor de priză în masa lichidului.

În pasta astfel pregătită se toarnă amestecul de ipsos cu nisip având grijă ca înainte de turnare pasta să mai fie încă o dată bine amestecată cu lopata.

Se amestecă mortarul­cu lopata până ce capătă un aspect uniform. Dacă mortarul astfel obţinut nu are consistenţa necesară, i se mai poate adăuga apă curată, amestecându­ se încontinuu până la obţinerea consistenţei dorite.

Mortarul astfel preparat poate fi utilizat într­un termen care este în funcţie de cantitatea de întârzietor de priză întrebuinţată şi de eficacitatea acestuia (vezi anexa 2). Nu se admite utilizarea mortarului după ce a început să se întărească.

5. Mortarul de ipsos­var

Mortarul de ipsos­var se prepară făcându­se întâi mortarul de pastă de var sau şlam de carbid, apă şi nisip, aşa cum s­a arătat la pct. 1, pentru mortarul de var, apoi se adaugă ipsosul sub forma unei paste fluide, amestecându­se bine până la omogenizare.

Se recomandă ca ipsosul să se adauge la locul de muncă, iar după terminarea amestecării, mortarul să fie imediat întrebuinţat.

Deoarece varul pastă sau şlamul de carbid are o acţiune de întârziere a prizei, nu se recomandă la mortarele de ipsos­var folosirea unui întârzietor de priză special, dacă mortarul poate fi pus în lucrare în circa 20 minute de la preparare. Dacă este necesar un termen mai lung de punere în lucrare se va utiliza întârzietorul praf în acest caz cantitatea necesară de întârzietor de priză se amestecă cu apa de preparare a pastei de ipsos, conform prevederilor de la punctul 2 b.

Page 19: C17-1982 - Instructiuni Tehnice Privind Compozitia Si Repararea Mortarelor de Zidarie Si Tencuiala

6. Mortarul de ciment

Prepararea manuală a mortarului de ciment se face în felul următor: pe o platformă de beton sau de scânduri bine încheiate, se amestecă cu lopata cantităţile necesare de nisip şi de ciment. Se adaugă apoi treptat apă, amestecându­se încontinuu cu lopata până ce se obţine un amestec cu aspect uniform şi de consistenţă necesară punerii în lucrare.

7. Mortarul de ciment­var

Pasta de var sau şlamul de carbid, în cantitatea corespunzătoare dozajelor, indicate în tabelele 3 sau 5, se pune într­o ladă de scânduri. În momentul măsurării volumelor componentelor, pasta de var sau şlamul de carbid trebuie să aibă consistenţa 12. Se toarnă apoi apă şi se amestecă bine până la omogenizare, cu ajutorul sapei de lemn. În acelaşi timp, pe o platformă alăturată se amestecă bine, până la omogenizare, nisipul împreună cu cimentul.

Se toarnă apoi amestecul de nisip şi de ciment peste pasta din ladă în cantităţi mici, amestecându­se bine până ce se obţine o pastă omogenă. Se veri­fică consistenţa cu ajutorul conului etalon şi dacă nu corespunde prevederilor STAS 1030­70, se mai adaugă apă, amestecându­se din nou până la omogeni­zare.

8. Mortar de ciment­cenuşă de centrală termoelectrică

Prepararea manuală a mortarului de ciment­cenuşă de centrală termoelectrica se face în felul următor: pe o platformă de beton sau de scânduri bine încheiate, se amestecă cu lopata cantităţile necesare de ciment, cenuşă, var hidratat şi nisip. Se adaugă apă până ce se obţine un amestec uniform şi de consistenţa necesară punerii în lucrare.

Page 20: C17-1982 - Instructiuni Tehnice Privind Compozitia Si Repararea Mortarelor de Zidarie Si Tencuiala

Elaborate de: INSTITUTUL DE CERCETĂRI ÎN CONSTRUCŢII ŞI

ECONOMIA CONSTRUCŢIILOR ­ INCERC ­

Aprobate de: INSTITUTUL CENTRAL DE CERCETARE,

PROIECTARE ŞI DIRECTIVARE ÎN CONSTRUCŢII ­ ICCPDC ­

cu decizia nr. 127 din 02 noiembrie 1982

INSTITUTUL CENTRAL DE CERCETARE, PROIECTARE ŞI DIRECTIVARE ÎN CONSTRUCŢII

Biroul executiv

DECIZIA Nr. 80 din 25 noiembrie 1988

PENTRU APROBAREA COMPLETĂRILOR LA „INSTRUCŢIUNILE TEHNICE PRIVIND COMPOZIŢIA ŞI PREPARAREA MORTARELOR DE ZIDĂRIE ŞI TENCUIALĂ" INDICATIV C 17­82,

Biroul executiv al Consiliului ştiinţific al Institutului central de cercetare, proiectare şi directivare în construcţii;

Avînd în vedere prevederile art. 5, litera „d" din Decretul nr. 170/1976, precum şi avizul CTE— ICCPDC nr. 348 din 28 iulie 1988;

în temeiul Decretului nr. 170/1976, modificat prin Decretul nr. 31/1983, privind organizarea şi funcţionarea Institutului central de cercetare, proiectare şi directivare în construcţii, cit şi a Legii nr. 5/1978, emite următoarea

DECIZIE:

1. Se aprobă completările la „Instrucţiunile tehnice privind compoziţia şi prepararea mortarelor de zidărie şi tencuială" avînd indicativul C 17­82, conform anexei la prezenta decizie.

2. Completările de la pct. 1 intră în vigoare la data publicării în Buletinul construcţiilor.

PREŞEDINTELE BIROULUI EXECUTIV

DIRECTOR GENERAL.

Dr. arh. GHEORGHE POLIZU

Page 21: C17-1982 - Instructiuni Tehnice Privind Compozitia Si Repararea Mortarelor de Zidarie Si Tencuiala

ANEXA la Decizia ICCPDC nr. 80 din 15.XI. 1988

COMPLETĂRI LA „INSTRUCŢIUNILE TEHNICE PRIVIND COMPOZIŢIA ŞI

PREPARAREA. MORTARELOR DE ZIDĂRIE ŞI TENCUIALĂ" INDICATIV C 17­82

Pct. 2 .6 se completează cu subpunctul 2.6.1 cu următoarea redactare: „ 2.6.1, Calcar dolomitic cu brucit de la Exploatarea minieră Valea Mare Budureasa — jud. Bihor, care trebuie să îndeplinească condiţiile prevăzute in anexa 7".

După pct. 3.13 se introduce pct. 3.14 cu următoarea redactare: „3.14. Dozajele uzuale pentru mortarele de zidărie de marcă 25 şi de tencuială de

marcă 50 pe bază de calcar dolomitic cu brucit şi ciment sîiit indicate ui tabelul 11".

Tabelul 11 Marca

mortarului Marca cimentului

Dozajul : de ciment (kg/m 3 )

Dozajul de calcar dolomitic cu brucit (kg/m 3 )

Nisip (kg/m 3 )

Apa (1)

MZ 25­CD MZ 25­CD MT 50­CD

302530

150 165 275

130 130 110

1 660 1 660 1 550

260 290 280

După anexa 6 se introduce anexa 7 după cum urmează:

Page 22: C17-1982 - Instructiuni Tehnice Privind Compozitia Si Repararea Mortarelor de Zidarie Si Tencuiala

ANEXA 7

CALCARUL DOLOMITIC CU BRUCIT. CONDIŢII GENERALE DE CALITATE

1. Prezentele condiţii tehnice de calitate se referă la calcarul dolomitic cu briicit de la Exploatarea minieră Valea Mare Budureasa — jud. Bihor, utilizat ca adaos activ la prepararea mortarelor.

2. Calcarul dolomitic cu brucit prezintă un indice de activitate puzzola­ nică de IA 24 min = 0,65. Activitatea puzzolanică trebuie verificată de staţia de betoane cel puţin o dată pe lună, conform STAS 8819­88.

3. Livrarea fiecărui lot de calcar dolomitic cu brucit va fi însoţită de un certificat de calitate.

4.Caracteristicile care trebuie verificate şi condiţiile de admisibilitate sînt conform tabelului 7.1.

Tabelul 7.1

Nr. crt.

Caracteristici U/M Condiţii de admisibilitate

Metode de verificare

1 Umiditatea % max. 5 STAS 3832­85

2 Indice de activitate puzzolanică IA 24 min. — 0,65 STAS 8819­88

3 Constanţă de volum Să nu prezinte fi­ în prezenţa cimen­ suri specifice fe­ tului — nomenului de

umflare sau con­ tracţie. STAS 2386­85

4 Densitatea aparentă g/dm 8

max. 1000 STAS 9201­80

5.Calcarul dolomitic cu brucit se depozitează în bazine, ferindu­se amestecul de impurităţi sau alte substanţe. Bazinele de depozitare se marchează distinct cu menţiunea „Calcar dolomitic cu brucit".

6. Înainte de încărcarea calcarului dolomitic cu brucit, producătorul este obligat să verifice dacă mijloacele de transport sînt curate.

7. Calcarul dolomitic cu brucit se transportă cu a,celeaşi tipuri de mijloace ca şi cele utilizate la transportul varului pastă, marcate distinct cu menţiunea „Calcar dolomitic cu brucit".

Page 23: C17-1982 - Instructiuni Tehnice Privind Compozitia Si Repararea Mortarelor de Zidarie Si Tencuiala

INSTITUTUL CENTRAL DE CERCETARE, PROIECTARE ŞI DIRECTIVARE IN CONSTRUCŢII Biroul executiv

DECIZIA Nr. 46 din 30 decembrie 1989

PENTRU APROBAREA „INSTRUCŢIUNILOR TEHNICE PROVIZORII PRIVIND COMPOZIŢIA ŞI PREPARAREA MORTARELOR DE ZIDĂRIE ŞI TENCUIALĂ CU

PLASTIFIANŢI” INDICATIV NP 60­89

Biroul executiv al Consiliului ştiinţific al Institutului central de cercetare, proiectare şi directivare în construcţii;

Avînd în vedere prevederile art. 5, litera „d” din Decretul nr. 170 /1976, cît şi avizul CTE­ICCPDC nr. 450 din 12 septembrie 1989;

În temeiul Decretului nr. 170/1976, modificat prin Decretul nr. 31/1983, privind organizarea şi funcţionarea Institutului central de cercetare, proiectare şi directivare în construcţii, cît şi a Legii nr. 5/1978, emite următoarea

DECIZIE:

1. Se aprobă „Instrucţiunile tehnice provizorii privind poziţia şi prepararea mortarelor de zidărie şi tencuiala cu plastifianţi avînd indicativul NP 60­89.

2. Instrucţiunile provizorii de la pct. l intră în vigoare la data publicării în Buletinul construcţiilor şi au valabilitate pînă la data de 31 decembrie 1991.

PREŞEDINTELE BIROULUI EXECUTIV DIRECTOR GENERAL,

dr. arh. GHEORGHE POLIZU

Page 24: C17-1982 - Instructiuni Tehnice Privind Compozitia Si Repararea Mortarelor de Zidarie Si Tencuiala

INSTRUCŢIUNI TEHNICE PROVIZORII PRIVIND COMPOZIŢIA ŞI PREPARAREA MORTARELOR DE ZIDĂRIE ŞI TENCUIALĂ CU PLASTIFIANŢI

INDICATIV NP 60­89

Elaborate de: I.C.C.P.D.C. ­ FILIALA TIMIŞOARA

Şef filială: dr. ing. Victor Gioncu E laborator: dr. ing. Dan Vasiliu Responsabil din partea I.C.C.P.D.C: arh. Claudiu Popeşteanu

Page 25: C17-1982 - Instructiuni Tehnice Privind Compozitia Si Repararea Mortarelor de Zidarie Si Tencuiala

Indicativ: NP 60­89

INSTRUCŢIUNI TEHNICE PROVIZORII PRIVIND COMPOZIŢIA ŞI PREPARAREA MORTARELOR DE ZIDĂRIE ŞI TENCUIALA CU PLASTIFIANŢI

Completează: C 17­82

1. PREVEDERI GENERALE 1.1. Prezentele instrucţiuni tehnice provizorii se referă la compoziţia şi prepararea

mortarelor cu plastifianţi. La aceste mortare, care nu conţin var, efectul de realizare a unei bune lucrabilităţi la aplicare şi de reducere a segregării este asigurat de acţiunea unor substanţe denumite „plastifianţi pentru mortare”.

1.2. Mortarele cu plastifianţi au aceleaşi performanţe în stare proaspătă ca şi mortarele cu var: au o bună lucrabilitate la aplicare, aderă bine pe suprafeţele de cărămidă sau beton, se întind uşor în straturi subţiri şi se prelucrează foarte bine cu dreptarul sau cu drişca. Au o segregare redusă şi se pot transporta cu pompa de mortar. În stare întărită mortarele cu plastifianţi realizează rezistenţele la compresiune corespunzătoare mărcii pentru care sînt preparate şi au o bună adeziune la stratul suport din cărămidă sau beton. Mortarele din plastifianţi au o foarte bună rezistenţă la îngheţ­dezgheţ şi o durabilitate sporită.

1.3. Mortarele de zidărie şi tencuieli cu plastifianţi sînt caracterizate prin marcă. Marca mortarului este considerată, în acelaşi fel ca şi la mortarele cu var, conform Normativului C17­ 82.

Elaborate de: INSTITUTUL CENTRAL DE CERCETARE, PROIECTARE ŞI DIRECTIVARE ÎN CONSTRUCŢII I.C.C.P.D.C. FILIALA TIMIŞOARA în colaborare cu INSTITUTUL DE CERCETĂRI PENTRU CONSTRUCŢII ŞI ECONOMIA CONSTRUCŢIILOR – INCERC –

Aprobate de: INSTITUTUL CENTRAL DE CERCETARE, PROIECTARE ŞI DIRECTIVARE ÎN CONSTRUCŢII ­ ICCPDC cu decizia nr. 46 din 30.XII.1989

2. MATERIALE

Agregate 2.1. Nisip natural de carieră sau de rîu conform STAS 1667/76. Nisipul natural de carieră

sau de rîu poate fi înlocuit în proporţie de pînă la 50% cu nisip provenit din concasarea rocilor naturale sau cu nisip de mare. Utilizarea nisipurilor de mare este permisă la mortarele de zidărie şi tencuială numai pentru mărcile 10 şi 25.

2.2. Cenuşa de termocentrală va trebui să îndeplinească condiţiile STAS 8819/1­88. Se poate utiliza cenuşa tip B STAS 8819/1­88.

Cimentul 2.3. Se vor utiliza cimenturile cu adaosuri STAS 1500­78 de tipul: F25; M 30; Pa 35.

Plastifiant pentru motoare 2.4. Plastifiantul pentru mortare se produce de către întreprinderea de detergenţi Timişoara

Page 26: C17-1982 - Instructiuni Tehnice Privind Compozitia Si Repararea Mortarelor de Zidarie Si Tencuiala

sub denumirea de „plastifiant pentru mortare UD” şi se livrează prin ICECHIM ­ Laboratorul de detergenţi Timişoara. Plastifiantul UD se produce pe baza caietului de sarcini ICECHIM nr. 164 LD/89.

2.5. Plastifiantul UD este un lichid VÎSCOS, culoare brun închis, opac, fără miros. Nu este toxic, şi nu provoacă alergii. Concentraţia de livrare este de 46,5%. Se livrează în butoaie din tablă sau din material plastic. Se păstrează în încăperi cu temperaturi pozitive.

3. COMPOZIŢIA MORTARELOR

3.1. Compoziţiile uzuale ale mortarelor cu plastifianţi, care pot fi utilizate fără încercări preliminare, sînt indicate în tabelul 2 pentru mortarele de zidărie şi în tabelul 3 pentru mortarele de tencuială. Se menţionează că dozajele de ciment ale mortarelor cu plastifianţi sînt egale cu cele prevăzute de Normativul C 17/­82 la mărcile aferente.

3.2. Stratul vizibil al tencuielilor se va executa dintr­un mortar cu nisip fin 0/1 mm, denumit „tinci”, care va avea aceiaşi compoziţie şi consistenţă ca şi cea a grundului.

3.3. La mortarele de zidărie şi tencuială marca 100 se poate utiliza şi cimentul Pa 35. In acest caz dozajele de ciment se vor reduce cu 5%.

3.4. Compoziţiile mortarelor de zidărie s­au stabilit pentru cazul utilizării nisipului 0/7 mm cu o umiditate de 2% sau mai mare şi cu densitatea în grămadă de 1 350 kg/m 3 ,.

3.5. Compoziţiile mortarelor de tencuială s­au stabilit pentru cazul utilizării nisipului 0/3 mm cu o umiditate de 2% sau mai mare şi cu densitatea în grămadă de 1 250 kg/m 3 .

3.6. În cazul utilizării nisipului uscat (sub 2% umiditate) volumele de nisip din tabelele 2 şi 3 se vor reduce în funcţie de sortul şi de densitatea în grămadă a nisipului, conform prevederilor din Normativul C 17­82, anexa 2.

4. PREPARAREA MORTARELOR

4.1. Prepararea mortarelor cu plastifianţi se va face numai prin procedee mecanice, cu malaxoare cu amestec forţat sau cu betoniere cu cădere liberă.

4.2. Dozarea materialelor componente, cu excepţia apei, se va face cu o precizie de + 2% pentru ciment şi plastifiantul UD şi de + 3% pentru nis ip şi cenuşă de

termocentrală. 4.3. Mortarele cu plastifianţi se prepară astfel: ­ se introduce în malaxor o parte din apa de amestec în care se dizolvă plastifiantul

UD; ­ se introduce apoi cimentul, cenuşa şi nisipul; ­ se completează cantitatea de apă pînă se obţine consistenţa prescrisă în tabelele 2 şi

3; ­ după terminarea dozării apei se amestecă încă 30 s.

4.5. La începutul fiecărei zile de lucru plastifiantul UD se va amesteca energic 3 ... 4 minute pentru omogenizare. Amestecarea se va efectua în butoaiele în care este livrat, cu şipci sau cu lopeţi înguste de lemn.

4.6. La terminarea preparării mortarului sau la întreruperi mai mari de 1/2 oră, toba betonierei se va spăla cu apă amestecată cu pietriş.

5. CONTROLUL CALITĂŢII MORTARELOR

5.1. Determinarea caracteristicilor fizico­mecanice ale mortarelor de zidărie şi tencuială cu plastifianţi se va face conform metodelor prescrise de STAS 2634­80.

5.2. Mortarele cu plastifianţi trebuie să îndeplinească cond iţ iile tehnice prescrise de STAS 1030­85.

6. TRANSPORTUL ŞI PERIOADA DE PUNERE ÎN LUCRARE A MOTOARELOR CU PLASTIFIANT

6.1. Transportul mortarelor cu plastifianţi pe distanţe mici se va face cu tomberoane, roabe, bene, sau pompe de mortar. Trasportul cu pompa de mortar este deosebit de indicat pentru acest tip de mortare.

6.2. Transportul pe distanţe mari se va face cu autoagitatoare, camioane, basculante

Page 27: C17-1982 - Instructiuni Tehnice Privind Compozitia Si Repararea Mortarelor de Zidarie Si Tencuiala

etanşe sau bene speciale. 6.3. Transportul pe verticală se va face cu tomberonul, bena sau cu pompa. 6.4. Mijloacele de transport şi modul de descărcare al mortarului va trebui să îndeplinească

condiţiile din Normativul­C 17­82 punctele 6.4 şi 6.5. 6.5. Durata maximă de transport şi manipulare, adică intervalul de timp dintre terminarea

preparării şi punerea în lucrare a mortarului, nu va depăşi valorile din tabelul 1.

Tabelul 1

Temperatura mediului ambiant ( o C) sub 18 18 ... 25 peste 25 Durata maximă de transport şi manipulare (ore) 6 5 4

În cazul depăşirii valorilor din tabelul 1 şi a modificării consistenţei mortarelor se interzice adaosul de apă şi reamestecarea în vederea realizării consistenţei de lucru.

6.6. Punerea în lucrare a mortalelor cu plastifianţi se va face în acelaşi fel ca şi în cazul mortarelor cu var, conform normativelor existente pentru executarea zidăriilor şi tencuielilor.

7. TEHNICA SECURITĂŢII MUNCII 7.1. La executarea lucrărilor cu mortare cu plastifianţi se vor respecta prevederile din

„Normele republicane de protecţie a muncii”, aprobat de Mnisterul Muncii cu ordinul nr.34/1975 şi de Ministerul Sănătăţii cu ordinul 60/1975, precum şi „Normele de protecţie a muncii în activitatea de construcţii­montaj” aprobate de M.C.Ind. cu ordinul nr. 1233/1980.

Tabelul 2

COMPOZIŢIILE UZUALE ALE MORTARELOR DE ZIDĂRIE CU PLASTIFIANT UD

Consistenţa con etalon 10 cm

Materiale pentru 1m 3 mortar Ciment Nisip Plastifiant UD Marca mortarului şi

notaţia F 25 kg

M 30 kg m 3 kg

Cenuşă kg kg dm 3

MA 10 CT­Z MA 25 CT­Z MA 25­Z MA 50­CT­Z MA 50­Z MA 100­CT­Z MA 100­Z

80 115 165 160 230 ——

—— 153 140 220 290 320

0.82 0.82 0.93 0.82 0.93 0.82 0.85

1 100 1 100 1 250 1100 1 250 1 100 1 150

310 233 —195 — 125 —

0.70 0.70 0.70 1.10 1.40 1.70 1.70

0.63 0.63 0.63 0.98 1.25 1.50 1.50

Page 28: C17-1982 - Instructiuni Tehnice Privind Compozitia Si Repararea Mortarelor de Zidarie Si Tencuiala

Tabelul 3 COMPOZIŢIILE UZUALE ALE MORTARELOR DE TENCUIALA CU

PLASTIFIANT UD Consistenta con etalon 12 cm

Materiale pentru 1m 3 mortar Ciment Nisip Plastifiant UD Marca mortarului şi

notaţia F 25 kg

M 30 kg m 3 kg

Cenuşă kg kg dm 3

MA 10 CT­T MA 25 CT­T MA 25­T MA 50­CT­T MA 50­T MA 100­CT­T MA 100­T

110 140 180 225 290 ——

—— 170 210 270 295 370

0.88 0.88 1.00 0.88 0.95 0.88 0.88

1 100 1 100 1 250 1100 1 200 1 100 1 100

250 210 —175 — 100 —

2.10 2.70 2.70 2.70 2.70 2.70 2.70

1.85 2.40 2.40 2.40 2.40 2.40 2.40