Amenajarea litoralului romanesc

Dina Oana - Lidia

AMENAJAREA LITORALULUI ROMANESC

Unul din punctele forte ale turismului în România îl constituie litoralul Mării Negre, zonă cu vocaţie

turistică deosebită, conferită în egală măsură de situarea sa geografică şi de profilul

cultural-istoric al regiunii. Din punct de vedere al valorificării

turistice litoralul românesc este amenajat şi exploatat

în scopuri turistice doar pe o distanţă de circa 82 km, de

la Capul Midia şi până la frontiera cu Bulgaria.

Calităţile apei mării, ale soarelui, dar şi ale izvoarelor şi lacurilor cu ape dulci sau sărate din lungul litoralului

au fost remarcate şi folosite încă din antichitate. O dovadă materială o constituie mărturia în piatră a

unui guvernator din timpul lui Antonius Pius, care a înălţat la Tomis un altar de marmură prin care invoca

divinitatea pentru ca ,,băile să-i aducă sănătate”.

Amenajarea litoralului

S-a declanşat în anii 1960-1970, caracterizată prin individualizarea staţiunilor de pe litoral cu capacităţi

de cazare ridicate şi dotate cu echipamentele necesare unui turism de recreere, odihnă şi tratament).

Primele stabilimente realizate în scop balnear au fost amenajate pe litoral la sfârşitul secolului al XIX-lea.

După 1960 la baza dezvoltării litoralului a stat

un plan general de sistematizare, care a împletit dezvoltarea turistică cu cea

economică şi socială. Organizarea fiecărei staţiuni a fost influenţată de relieful

specific, de configuraţia ţărmului, de dimensiunea

plajelor naturale sau a celor nou create, de microclimatul

local, de infrastructura de circulaţie.

La sfârşitul secolului al XIX-lea, băile de mare se făceau la Constanţa pe plaja ,,La

Vii”, amplasată pe faleza sudică a oraşului, plajă la care se ajungea cu

trenul ce pleca din gara situată în dreptul fostului sediu al Tribunalului. Turiştii au

început să apară prima dată la Constanţa după plecarea turcilor din 1878 şi

inaugurarea podului de la Cernavodă în 1895.

Plaja ,,La Vii”

O a doua plajă a fost amenajată lângă hotelul Carol (actualul sediul al

Amiralităţii) astăzi cunoscută drept plaja ,,Modern”. Instalaţiile erau

improvizate, fiind reprezentate de două

barăci de lemn, ridicate pe şine de fier fixate pe

fundul mării.

Plaja amenajată lângă hotelul Carol (actuala plajă Modern)

Barăcile includeau 21 de cabine în pavilionul bărbaţilor şi 10 cabine în cel al femeilor. Coborârea în apă se făcea prin intermediul scărilor. Edilii oraşului s-au preocupat şi de

asigurarea mijloacelor de divertisment, astfel încât din 1892 a fost amenajat un casino, numit Cazin sau Kursaal (pe amplasamentul actualului Cazinou), o construcţie de

paiantă căptuşită la exterior cu scândură. Aici se desfăşurau piese de teatru, concerte şi baluri de binefacere.

La acea epocă Constanţa primise statutul de staţiune şi era vizitată de diferite personalităţi politice, economice şi

culturale ale vremii (M. Kogălniceanu, M. Şutzu, Gr. Cantacuzino, M. Eminescu etc.).

Din anul 1899 începe pe faleza sudică construcţia portului maritim, fapt care a impus găsirea unui nou amplasament pentru o plajă a oraşului. Ca urmare se hotărăşte amenajarea plajei din nordul oraşului, actuala

staţiune Mamaia, care a apărut deci din necesitatea ca oraşul Constanţa să aibă o plajă modernă.

Din 1906, începe configurarea construcţiilor ce vor individualiza Mamaia, în principal prin înălţarea stabilimentului pentru băi. Acesta era ridicat din lemn, avea aspectul unei case de munte şi cuprindea

două pavilioane lungi, prevăzute cu câte un foişor; fiecare aripă adăpostea câte 56 de cabine. De asemenea, staţiunea mai avea în

dotare 45 de gherete mobile pentru bărbaţi şi 35 pentru femei. Inaugurarea oficială a staţiunii a avut loc la 28 august 1906, când două trenuri au străbătut drumul de la Constanţa până la Mamaia într-o oră

şi jumătate. Planurile de parcelare a plajei şi de sistematizare a terenului sunt încredinţate arhitectului Ed Redon, dar până la primul

război mondial nu apar decât câteva vile şi Pavilionul de Băi (distrus de un incendiu în 1920), conceput de arhitectul Petre Antonescu, la care

se adaugă în 1913 un mic parc amenajat.

Plaja Mamaia

Eforie Nord

A doua stațiune ca mărime de pe Litoral în ceea ce privește numărul de locuri, după Mamaia, este situată pe o faleză înaltă

de 30 m, pe porțiunea de uscat dintre Techirghiol și Mare, avand o plajă cu o lungime de circa 3 km. În 1893 Eforia

Spitalelor Civile din Capitală cumpără de la Ministerul Domeniilor terenul pentru construirea unui stabiliment balnear

pentru copii. Terenul arid al celor două Eforii avea să se schimbe repede, prin plantații de salcâmi și pini. Planul

viitoarei așezări este întocmit în 1894, perimetrul cuprinzând o școală și o geamie. În 1901 se construiește în zona actualului hotel „Europa” un stabiliment sanatorial pentru copii, un altul fiind situat pe malul lacului Techirghiol, primele vile înălțându-

se după 1908. În deceniul patru al secolului trecut se construiesc primele hoteluri, vile și clădiri administrative. Apa

curentă este introdusă după 1936.

Plaja Eforie Nord (1962)

Plaja Eforie Nord (2011)

Eforie SudEforie Sud este situată la 4 km nord de paralela 44. Până la sfârșitul secolului XIX nu se aflau aici decât pășuni și

culturi agricole. Pe terenul actualei Poște se afla o stână și un grajd, iar în 1898 iau ființă „Băile Movilă”, așa cum se

va numi localitatea până în 1920, ca mai apoi să se numească până în 1948 „Carmen Sylva”, iar până

în 1962 „Vasile Roaită”. La inițiativa proprietarului Movilă sunt construite două mari hoteluri, „Parc” și „Băi”, iar

între1903-1913 circa 50 de vile și stabilimente hoteliere și balneare. În peroada interbelică este cosiderată cea mai

luxoasă stațiune a litoralului, fiind cea mai căutată de turiști. Actualmente, împreună cu Eforie Nord formează

din punct de vedere administrativ orașul Eforie cu reședința la Eforie Sud.

Plaja Eforie Sud

Bibliografie

• http://www.asociatia-profesorilor.ro/evolutia-fenomenului-turistic-pe-litoralul-romanesc.html

• http://ro.wikipedia.org/wiki/Litoralul_rom%C3%A2nesc

• http://vederidintrecut.blogspot.ro/