37 Dictionarul general alliteraturii romfine Adame$teanu Literatura Romana a Universitatii din Bucure~ti (1960-1965), dupa care intraIn sistemul editorial, ca redactor la Editura Enciclopedica Romana (1968-1974), Editura $tiintifica ~i Enciclopedica (1974-1983) ~iCartea Romaneasca (1983-1990). In aprilie 1990 parase~te Editura Cartea Romaneasca pentru revista ,,22", al carei redactor-~ef devine m septembrie 1991. Debuteaza m 1971, la "Luceafarul",iar m 1975 I~i face debutul editorial cu romanul Drumul egal al fieciirei zile. Romanul Dimineatii pierdutii (1983) transforma un simplu ax familial In carusel de istorie colectiva, mtregind m cateva figuri/ destineevolutia Romamei de-a lungul veacului XX,sub privirea necrutatoare, plina de sarcasm plebeu, a unui raisonneur cu valente de arhetip etnopsihologic: Vica Delca. Tocmai aici se afla, mtai de toate, forta autoarei: m cuprinderea epocii In doar cateva personaje. Fara sa fie nici pe departe ceea ce, traditional, se nume~te ,,0 fresca istorica", Dimineatiipier- dutii contine un e~antion convingator din esenta umana a vechii romanitati ireversibil viciate de instaurarea comunis- mului. Gratie unei excelente prize la uman, ~apte, opt destine sunt de ajuns pentru a sintetiza 0 etnoistorie: cuplul Sophie ~i $tefan Mironescu, alaturi de Ivona, fiica lor, cuplul Margot (sora Sophiei) ~iAlexandru Geblescu, apoi Niki ~iTudor, sotul, respectiv fiul Ivonei, In fine, Titi Ialomiteanu. $i, desigur, peste toti ~i toate, Vica Delca. In fiecare se poate citi cu folos 0 categorie socio-psihologica. Sophie este rafinamentul senzual provocator, hedonismulmchis bovaric ("Viata nu ne este data ca sa ne fiechin - reflecteaza ea - ci bucurie, ~i,daca vreau, zastrele. Unii susp.nca astfel am rezistat, eumamtreb msa daca nimic din supararile ei n-au samaatinga") ~i retezat de nu cumva din ea vine pieirea noastra"; "La noi, oamenii arata spectrul razboiului ("Sa te simti atat de tanara~iatat de dornica dintrumceput obositi, dintru Inceput resemnati, de parcaau de a trai,~itotullmprejur sa-tistea Impotriva!Sa n-ai ca viitor mai trait mcaatateavieti grele ~idezamagitoare, a~aca au ~i perspectiva decat mgrijirea unui bolnav capricios ~iexcesiv, renuntat de mult sa semai Impotriveasca raului atotputernic. a unei surori egoiste ~irasfatate, m plus un razboi ce pare-se ca Iar dezordinea, provizoratul, primitivismul se Inmultesc sta sa mceapa"). La ora aparitiei, romanul a fost mteles inclusiv spontan ... Ca microbii m praf. Exista parca m aer un ferment al m cheiesubversiva, razboiul de la 1916, cu toate dilemele ~i dezordinii";"Dand imediat crezare oricaruizvonrau, pentru suferintele sale, fiind "citit" ca parabola a ceau~ismului. Dupa ca el nu face decat sa confirme modul nostru fara iluzii de a o tinerete presarata cu flirturi de salon, Insa umbrita de privi lumea, lasand sa se insinueze banuialainteresului pro- convalescenta ~i,apoi, moartea lui$tefan Mironescu, Sophie se priu asupra oricarei fapte bune, mai este de mirare ca mperma- va casatori cu colonelul Ioaniu ~i va sfar~i In senilitate, nenta suntem sceptici ~iblazati?"; "Pun excelenta pamfletului zgarcenie~imanii olfactive, ca 0 figura tipica burgheziei nostru In relatie cu semnele civilizatiei insuficiente [... ] excep- bucure~tenecu veleitati ~ie~ecuri aristocrate. Profesorul $tefan tiile fiind In tara noastra mai multe ca regula" ~.a.m.d. Ivona Mironescu asigura, pe de 0 parte, romanul geloziei bine (Yvonne) e feminitatea cuminte ~i intelectuala, parca anume temperate~ial suferintei nobile, pentru ca, de cealalta parte, sa facuta pentru a fi paras ita, fiinta naiva, ratacita Intr-o realitate exprime sentintele cvasicli~eizate ale specificului national. invariabil ostila clasei sale In amurg, iar Margot - feminitatea Situat, Intr-un fel, Intre optiunea Marghiloman ~i optiunea m lux ~i fara probleme, rasfatata pana la un punct, dar ne- Ionel Bratianu, el ilustreaza principialitatea scepticaaomului meritat pedepsita m final, inclusiv prin cinci ani deInchisoare superior, demnitatea de casta, ironia comprehensiva ~i pentru "omisiune de denunt", descompusa de cancer ~i patriotismul cel mai onorabil, pe cat de discret, pe atat de ferm. cobaltoterapie. Simetric, doi barbati, Niki - masculinul ego- Cate idei, atatea verdicte la $tefan Mironescu, cea mai ata~anta centric, pragmatic ~i cinic, adulter ~i gata sa-~i treaca mexil figura acartii: "multimea noastra a fost, mtr-o masura de-a u~uratatea epicureica; Alexandru Geblescu, alt mare hedonist, dreptullngrijoratoare, lipsita de exercitiul real al democratiei, crai ~i cartofor, un Clark Gable devenit ministrude Interne, ~i0 traditie nu se creeaza mtr-o genera tie, doua: de aceea ea nu fugind din tara m 1947, om cu destin umbros. La fel e cazullui ~tie sa-~i sustina revendicarile, estegata sa demobilizeze Titi Ialomiteanu, tipul oportunistului fara scrupule, actor de dintr-un nimic... Dar mai ales nu este solidara, pacat pe care 1l salon, mercantil cu alura principiala, fals conservator, fals poti descoperi In mai toate straturile"; "Iara~i ma iritase insurgent ajuns ~ef la cenzura bratienista, apoi filogerman ~i, sanatoasa pofta nationala de ras care ne mtovara~e~te de- ulterior, antonescian, pentru a termina colaborator al Secu-
Welcome message from author
This document is posted to help you gain knowledge. Please leave a comment to let me know what you think about it! Share it to your friends and learn new things together.
Transcript
37 Dictionarul general alliteraturii romfine Adame$teanu
Literatura Romana a Universitatii din Bucure~ti (1960-1965),dupa care intra In sistemul editorial, ca redactor la EdituraEnciclopedica Romana (1968-1974), Editura $tiintifica ~iEnciclopedica (1974-1983) ~iCartea Romaneasca (1983-1990).In aprilie 1990 parase~te Editura Cartea Romaneasca pentrurevista ,,22", al carei redactor-~ef devine m septembrie 1991.
Debuteaza m 1971, la "Luceafarul", iar m 1975 I~i facedebutul editorial cu romanul Drumul egal al fieciirei zile.Romanul Dimineatii pierdutii (1983) transforma un simplu axfamilial In carusel de istorie colectiva, mtregind m catevafiguri/ destine evolutia Romamei de-a lungul veacului XX,subprivirea necrutatoare, plina de sarcasm plebeu, a unuiraisonneur cu valente de arhetip etnopsihologic: Vica Delca.Tocmai aici se afla, mtai de toate, forta autoarei: m cuprindereaepocii In doar cateva personaje. Fara sa fie nici pe departe ceeace, traditional, se nume~te ,,0 fresca istorica", Dimineatii pier-dutii contine un e~antion convingator din esenta umana avechii romanitati ireversibil viciate de instaurarea comunis-mului. Gratie unei excelente prize la uman, ~apte, opt destinesunt de ajuns pentru a sintetiza 0 etnoistorie: cuplul Sophie ~i$tefan Mironescu, alaturi de Ivona, fiica lor, cuplul Margot(soraSophiei) ~iAlexandru Geblescu, apoi Niki ~iTudor, sotul,respectiv fiul Ivonei, In fine, Titi Ialomiteanu. $i, desigur, pestetoti ~i toate, Vica Delca. In fiecare se poate citi cu folos 0
categorie socio-psihologica. Sophie este rafinamentul senzualprovocator, hedonismulmchis bovaric ("Viata nu ne este dataca sa ne fie chin - reflecteaza ea - ci bucurie, ~i,daca vreau, zastrele. Unii susp.n ca astfel am rezistat, eu ma mtreb msa dacanimic din supararile ei n-au sa ma atinga") ~i retezat de nu cumva din ea vine pieirea noastra"; "La noi, oamenii arataspectrul razboiului ("Sa te simti atat de tanara ~iatat de dornica dintru mceput obositi, dintru Inceput resemnati, de parca aude a trai, ~itotullmprejur sa-ti stea Impotriva! Sa n-ai ca viitor mai trait mca atatea vieti grele ~i dezamagitoare, a~a ca au~iperspectiva decat mgrijirea unui bolnav capricios ~iexcesiv, renuntat de mult sa se mai Impotriveasca raului atotputernic.a unei surori egoiste ~irasfatate, m plus un razboi ce pare-se ca Iar dezordinea, provizoratul, primitivismul se Inmultescsta sa mceapa"). La ora aparitiei, romanul a fost mteles inclusiv spontan ... Ca microbii m praf. Exista parca m aer un ferment alm cheie subversiva, razboiul de la 1916, cu toate dilemele ~i dezordinii"; "Dand imediat crezare oricarui zvon rau, pentrusuferintele sale, fiind "citit" ca parabola a ceau~ismului. Dupa ca el nu face decat sa confirme modul nostru fara iluzii de ao tinerete presarata cu flirturi de salon, Insa umbrita de privi lumea, lasand sa se insinueze banuiala interesului pro-convalescenta ~i,apoi, moartea lui $tefan Mironescu, Sophie se priu asupra oricarei fapte bune, mai este de mirare ca m perma-va casatori cu colonelul Ioaniu ~i va sfar~i In senilitate, nenta suntem sceptici ~iblazati?"; "Pun excelenta pamfletuluizgarcenie ~i manii olfactive, ca 0 figura tipica burgheziei nostru In relatie cu semnele civilizatiei insuficiente [... ] excep-bucure~tene cu veleitati ~ie~ecuri aristocrate. Profesorul $tefan tiile fiind In tara noastra mai multe ca regula" ~.a.m.d. IvonaMironescu asigura, pe de 0 parte, romanul geloziei bine (Yvonne) e feminitatea cuminte ~i intelectuala, parca anumetemperate ~ial suferintei nobile, pentru ca, de cealalta parte, sa facuta pentru a fi paras ita, fiinta naiva, ratacita Intr-o realitateexprime sentintele cvasicli~eizate ale specificului national. invariabil ostila clasei sale In amurg, iar Margot - feminitateaSituat, Intr-un fel, Intre optiunea Marghiloman ~i optiunea m lux ~i fara probleme, rasfatata pana la un punct, dar ne-Ionel Bratianu, el ilustreaza principialitatea sceptica a omului meritat pedepsita m final, inclusiv prin cinci ani de Inchisoaresuperior, demnitatea de casta, ironia comprehensiva ~i pentru "omisiune de denunt", descompusa de cancer ~ipatriotismul cel mai onorabil, pe cat de discret, pe atat de ferm. cobaltoterapie. Simetric, doi barbati, Niki - masculinul ego-Cate idei, atatea verdicte la $tefan Mironescu, cea mai ata~anta centric, pragmatic ~i cinic, adulter ~i gata sa-~i treaca m exilfigura a cartii: "multimea noastra a fost, mtr-o masura de-a u~uratatea epicureica; Alexandru Geblescu, alt mare hedonist,dreptullngrijoratoare, lipsita de exercitiul real al democratiei, crai ~i cartofor, un Clark Gable devenit ministru de Interne,~i0 traditie nu se creeaza mtr-o genera tie, doua: de aceea ea nu fugind din tara m 1947, om cu destin umbros. La fel e cazullui~tie sa-~i sustina revendicarile, este gata sa demobilizeze Titi Ialomiteanu, tipul oportunistului fara scrupule, actor dedintr-un nimic ... Dar mai ales nu este solidara, pacat pe care 1l salon, mercantil cu alura principiala, fals conservator, falspoti descoperi In mai toate straturile"; "Iara~i ma iritase insurgent ajuns ~ef la cenzura bratienista, apoi filogerman ~i,sanatoasa pofta nationala de ras care ne mtovara~e~te de- ulterior, antonescian, pentru a termina colaborator al Secu-
ritatii comuniste. La plecarea m exil a lui Niki ~iGeblescu seadauga Tudor, fiul Ivonei, A. fiind interesata m chip aparte depsihologia emigrantului (ca ~im IntaInirea,lunga proza £inaladin volumul Vara-primavara, 1989).Toata tesatura elitei sta subprivirea VicaiDelca, omul de rand ~ifara crutare, cand resenti-men tar, cand mtelegator ~i compatimitor, iar m final supusaceleia~i legi a degradarii fizice, singuratatii ~i mortii. Sedu-cator (dar ~iiritant) amestec de vitalitate mercantila, scepticismartagos, cinism barfitor ~isentimentalism comprehensiv, VicaDelca transfigureaza m derizoriul batranetii ei servile ~i,totu~i, stapanitoare, "grandoarea ~idecaderea" elitei rnzestratecu virtuti categoriale. Virtuozitatea scriiturii alterneaza mono-logul interior al Vicai (din acest punct de vedere, romanulpretinde cititorului 0 complicitate fara fisura, extrem de activam a intra ~ia trece la fel de iute m ~iprin vorbirea personajelor)cu partitura interioara a celorlalti, ba chiar cu fragmente dejurnal ($tefan Mironescu m toamna lui 1916).Astfelmcat, prinsin jocul de oglinzi verbale, fiecare actor este vazut aproapesimultan din toate unghiurile. Perspectiva Vicai Delca asiguramereu contrapunctul, de un farmec indicibil, echilibrul ironic,distantarea de riscul patetismului, in fine - culoarea ~icondi-mentele necesare. Dramatizarea facuta de Catalina Buzoianum 1986,surprinzator de reu~ita, a consacrat romanul ~im ochiipublicului de teatru, cel putin doua actrite, Tamara Buciuceanum Vica ~iGina Patrichi m Ivona, devenind de-a dreptulmtru-parea pesonajelor.
Dupa un roman ca Dimineata pierduta, toate celelalte cartiale autoarei, unele anterioare, nu mai pot fi citite decM pringrila romanului din 1983sau par ni~tesimple mcercari. Drumulegal al fiecarei zile (1975) descria "efortul unei studente pro-vinciale, provenita dintr-o familie discriminata politic, sarealizeze 0 cariera ~tiintifica seducandu-~i profesorul. Se-ducatoarea este msa 0 adolescenta timida ~isaraca, iar lumeam care va intra va fi la fel de sufocanta ca ~iaceea din care sesilise sa scape", repetand, a~adar, acela~i"drum egal al fiecareizile", cum explica autoarea m cuvintele ce deschid editiadefinitiva a Diminetii pierdute, aparuta m 1997.Povestirile dinDaruie9te- ti 0 zide vacanta (1979)etaleaza tema nepotrivirii con-jugale la tinerete (Nelini9tea), degradarea comunicarii inter-umane paralel cu degradarea mediului social (0 plimbarescurta dupa orele de servici, elaborare contrapunctica de scenevorbite pe subiecte birocratice ~i de imagini ale ora~ului inmizerie) ~i,in sfar~it, tema cuplului, ce revine m proza titulara.Obositoare prin tehnicismul stil Noul Roman francez, prozeledin Vara-primavara (1989) restituie fragmente de umanitatealterata (mediul social imbacsit ~i fara ie~ire, cuplul indisjunctie irepresibila, emigrantulmtors m tara, nemaireu~indsa comunice cu nimeni, de~i familia il a~tepta cu fervoare, dindiferite motive), interesanta fiind tenta de teatralitate (ca ~ialura de scenariu de film) a multor pagini. Tocmai din acestultim punct de vedere, interesanta a aparut m ochii criticiiliterare reluarea mtr-un roman,m 2003,a nuvelei Intalnirea dinvolumul Vara-primavara. Chiar daca alternantele, sincopele,frenezia mozaicarii naratiei par piedici greu de surmontat lalectura, din unghiul psihologiei exilatului ~ial dramei mtoar-
cerii romanul are substanta ~i0 priza buna la una dintre celemai sensibile teme morale ale postcomunismului romanesc.
Din 1989pana m 2003,A. a parasit literatura ~is-a daruit cuinfrigurare gazetariei politice. Pentru multe segmente depublic A.mseamna revista ,,22", Grupul pentru Dialog Social,implicarea zilnica in cele mai dure, mai sinuoase ~i spinoaseevolutiJ:ale politicii romane~ti. Cele doua marturii editoriale -interviurile din Obsesia politicii (1995), dar mai ales volumulCele doua Romanii (2000) - sunt totu~i departe de a oferiadevarata anvergura ~iponderea acestei activitati. Frumuseteaparadoxului este ca tot fiinta scriitorului biruie~te pana la urmain pagina. Autoarea este un amestec exploziv de melancoliicolerice, fronda inocenta ~i intelepciune profitabila, hranin-du-se, a~adar, din propriile contrarii. Abilitate, vehementederutante ~icapitulari inexplicabile. Insa oricMpatos ar cheltuim politicale ~ijurnalism, autoarea ramane scriitor, astfelmcMceea ce se retine este substanta nucleului confesiv: autoscopiacopilariei ~i a adolescentei, malformate de obsesia "dosarulprost", tineretea citita "ca 0 abulie instinctiv premeditata", "unsomnambulism" ocrotitor m planul relatiilor sociale, revelatiiledespre ratacirile politice din interbelicul romanesc, despre mcapersistenta normalitate a unei bune parti din romanime sau,mai ales, confirmarea unor temeri privitoare la ambitiilesecesioniste legate de Transilvania.
Dimineata pierduta este un roman cu adevarat modern, dar fn caretehnicile fntrebuintate sunt atat de bine stapanite, tinute fn frau,justificate, chemate de structura romanului 9i de cerintele perso-najelor, fncat devin invizibile. In ciuda perspectivei care se schimbticu fiecare dintre personaje, caruia i se dii cuvantul fn deplinalibertate, ftira cenzura auctoriala, caleidoscopul acesta mi9ctitor seaduna fnfinal fntr-o perspectiva atat de unitara, fncat Dimineatapierduta poate fi citit dintr-o singura respiratie, ca un romantraditional, 9i numai dupa aceea sa- ti dai seama prin ce strategiinarative afost obtinuta curgerea...
SCRIERI: Drumul egal alfieciirei zile, Bucure?ti, 1975; Diiruie$te-ti a zi devacantii, Bucure?ti, 1979; Dimineatii pierdutii, Bucure?ti, 1983; ed.Bucure?ti, 1997; Varii-primiivarii, Bucure?ti, 1989; Obsesia politicii,Bucure?ti, 1995; Cele douii Romfinii, Bucure?ti, 2000; Intfilnirea, Ia?i, 2003.Traduceri: Guy de Maupassant, Pierre $i Jean, Bucure?ti, 1978 (incolaborare cu Viorica Oancea); Hector Bianciotti, Fiirii fndurarea luiIisus, Bucure?ti, 2003.
Repere bibliografice: Ulici, Prima verba, II, 15-17; Iorgulescu, Scriitori,175-176; Stanescu, Jurnal, I, 159-166; Raicu, Contemporani, 52-56;Iorgulescu, Criticii, 119-123; Moraru, Semnele, 175-180; Piru, Debuturi,88-92; Ciobanu, Opera, 275-276; Gheorghiu, Reflexe, 46-49; DanaDumitriu, Le Roman de l'annee 1984, CREL, 1984, 4; Condurache,Portret, 153-154; Manea, Contur, 44-48; Cristea, Fereastra, 201-215;Holban, Profiluri, 358-363; Tuchila, Privirea, 31-42; Nicolae Manolescu,Proza seurtii, RL, 1989, 37; Simion, Scriitori, IV, 453-465; VladimirBal3nica, Sindromul veridicitiitii, TMS, 1990, 2; Dan Silviu Boerescu,Poezia sufletelor miirunte, T, 1900, 3; George Pruteanu, Romanciera lamunca de jos, CRC, 1990, 22; Monica Lovinescu, Gabriela Adame$teanu,F, 1990, 7; Ovidiu Pecican, Ralantiul, surdina revoltei, CNT, 1991, 31;Mihaela Ursa, "Drumul egal" al prozei, APF, 1993, 6; Simona Sora, Tonul
Related Documents
