-
a
S.C. MDA GLOBAL AUDIT S.R.L.
Cluj Napoca, str. Buftea nr 7, tel/fax: 0264 433 081
1 Servicii de consultan pentru elaborarea unei documentaii de
fundamentare a potenialului economic local i Planul de aciune
pentru relansare economic local,
Etapa 2, Identificarea i structurarea proiectelor/ programelor
de relansare economic local poteniale, Iunie 2013
II. EXEMPLE I PRACTICI DE SUCCES
Coninut: 1. De la oeluri la afaceri exotice
.............................................................................................
2 2. Fermierul care a exportat berbecui de 4 milioane de euro
............................................... 4 3. Avantajele
creterii porcului fa de celelalte specii de animale domestice
.................... 5 4. De ce sunt mai rentabile fermele de vaci
din Frana ?.......................................................
7 5. Cel mai productiv fermier romn este un olandez
............................................................. 8 6.
Interes tot mai mare n Romnia pentru vacile de carne
................................................... 9 7. Sisteme de
cretere a porcilor
..........................................................................................
10 8. Afacerea ta cu prepelie japoneze: investiie mic, cheltuieli
puine i profit
imediat de pn la 300%
....................................................................................................
12 9. Idei de afaceri: Investeste intr-o ferma de melci
.............................................................. 13
10. Investete n fermele de vipere: Profit de minimum 12.000 euro
anual .......................... 17 11. Ferma cu 400 de oi, o
afacere "binecuvantat" de Pate i de exporturi
....................... 19 12. Ferma ecologic: investiie medie,
profit sigur
................................................................ 21
13. Ferme psri - Model Proiect Ferm de gini outoare
................................................... 24
-
a
S.C. MDA GLOBAL AUDIT S.R.L.
Cluj Napoca, str. Buftea nr 7, tel/fax: 0264 433 081
2 Servicii de consultan pentru elaborarea unei documentaii de
fundamentare a potenialului economic local i Planul de aciune
pentru relansare economic local,
Etapa 2, Identificarea i structurarea proiectelor/ programelor
de relansare economic local poteniale, Iunie 2013
II. EXEMPLE I PRACTICI DE SUCCES
1. De la oeluri la afaceri exotice
Sursa: http://www.gazetadeagricultura.info/animale A lasat un
business de 100 milioane de euro si s-a apucat sa creasca struti
intr-o comuna din judetul Giurgiu. Este vorba de Veceslav Surachi,
om de afaceri basarabean care, anul trecut, a dat un business din
industria grea pe o afacere exotica. Originar din Republica
Moldova, Veceslav Surachi s-a stabilit in 1992 in Bucuresti si a
inceput sa faca afaceri cu oteluri. Fiind de formatie inginer in
industria aerospatiala, Veceslav Surachi (54 de ani) a lucrat in
tinerete la Moscova, in cadrul programului spatial al URSS. Toate
aceste cunostinte i-au fost de mare folos cand a decis sa dezvolte
in Romania businessul cu oteluri. Concret, in anii 90, importa
oteluri speciale din Rusia si le vindea pe piata locala a
industriei grele. Afacerea s-a dezvoltat de-a lungul timpului, in
2006 trecand de 100-150 milioane de dolari mai exact, dupa cum
spune Surachi. Insa, in ianuarie 2007, odata cu intrarea Romaniei
in Uniunea Europeana, afacerea cu otelurile importate din Rusia a
picat. Normele europene pur si simplu nu mi-au permis sa continui
afacerea, spune Veceslav Surachi. El se refera la deschiderea
pietei comune a Uniunii Europene si la controlul importurilor din
afara spatiului intracomunitar. Pe de o parte, fiscalitatea era
mult crescuta, iar pe de alta parte, rata de profit in businessul
cu oteluri speciale era oricum foarte mica, explica omul de afaceri
basarabean. Fara sa dea alte cifre, el adauga ca, desi rulajul era
mare, profitul era mic, din cauza costurilor de transport, si
astfel a fost nevoit sa renunte la business. Nu in totalitate insa,
pentru ca mai detine o fabrica de containere din otel la Moldova
Noua, in judetul Caras-Severin, care a inregistrat anul trecut
vanzari de circa un milion de euro. La acea vreme, avea deja planul
pentru dezvoltarea unei afaceri din cresterea strutilor. Inca din
1998, cumparase 300 de hectare in comuna Rasuceni, din judetul
Giurgiu, cu intentia de a face insa agricultura ecologica. Terenul
achizitionat avea potential, in zona nefiind surse de poluare.
Intai a adus acolo cateva familii de struti, mai mult pentru
exotismul acestor pasari decat pentru a face o afacere. A crescut
cativa ani - pana prin 2005 - 20-50 de struti. Asa am observat ca
strutul ar putea fi o afacere foarte buna, spune acum Veceslav
Surachi. In 2006 a obtinut finantare prin SAPARD si a construit,
spune el, cea mai mare si mai moderna ferma de struti din Europa.
Si nu doar ferma de crestere, ci si abator, carmangerie, incubator,
tabacarie, statie de epurare a apei si incinerator. In total,
investitia - o treime finantata prin programul SAPARD - se ridica
la zece milioane de euro, iar in primul an de functionare - de
fapt, mai putin de jumatate din 2007 - a avut vanzari de 100.000 de
euro. Si planurile pentru urmatorii doi-trei ani sunt deja trasate.
Daca, anul trecut, a vandut carne de strut - considerata de
nutritionisti un aliment foarte sanatos - doar pentru restaurantele
marilor hoteluri, anul acesta a inceput o campanie de extindere a
retelei de distributie. Suntem prezenti actualmente in 80 de
magazine, in special supermarketuri si hipermarketuri. Iar numarul
magazinelor in care venim cu produsele noastre se va dubla in
urmatorii doi-trei ani, spune Veceslav Surachi, care estimeaza ca
in 2010 va avea vanzari de minimum zece milioane de euro. Veceslav
Surachi spune ca se va axa pe doua directii cand estimeaza ca va
ajunge la un astfel de nivel al vanzarilor: pe retail si
diversificare. El vrea sa intre cu produsele sale in toate
supermarketurile din Bucuresti si din tara, dar mizeaza si pe
cresterea volumelor si diversificarea productiei. Nu vindem doar
carne de strut, vindem si semipreparate, cum ar fi carnati,
frigarui sau mici din carne de strut, spune Veceslav Surachi.
Ramane ca evolutia businessului cu struti sa arate daca estimarile
lui Veceslav Surachi au fost corecte si daca va reusi sa transforme
un business exotic intr-unul profitabil. Asta daca
-
a
S.C. MDA GLOBAL AUDIT S.R.L.
Cluj Napoca, str. Buftea nr 7, tel/fax: 0264 433 081
3 Servicii de consultan pentru elaborarea unei documentaii de
fundamentare a potenialului economic local i Planul de aciune
pentru relansare economic local,
Etapa 2, Identificarea i structurarea proiectelor/ programelor
de relansare economic local poteniale, Iunie 2013
II. EXEMPLE I PRACTICI DE SUCCES
nu se schimba ceva pe piata otelurilor si intra din nou in
afacerea cu care s-a lansat in urma cu 16 ani. Context: Cum sa
elimini concurenta Surachi estimeaza ca in doi ani va avea o cifra
de afaceri de zece milioane de euro, pentru ca a intrat pe o nisa a
pietei unde nu aveam practic concurenta, nici in Romania, nici in
Uniunea Europeana. Mai in gluma, mai in serios, basarabeanul spune
ca singurul concurent de calibru cu care ar putea intra in
competitie este liderul mondial in afacerile cu struti, compania
Klein Karoo din Oudtshoorn - Africa de Sud. Anul trecut, compania a
avut afaceri de 88 milioane de euro, vanzand produse din carne de
strut in America, Asia continentala, Japonia si Europa, nu insa si
in Romania. Conform Ministerului Agriculturii, pe plan local sunt
in prezent circa 2.500 de crescatori de struti, care au, fiecare in
parte, cel mult 50 de pasari. Cum singurul abator autorizat este
cel detinut de Veceslav Surachi, cei 2.500 de intreprinzatori nu au
voie sa comercializeze carnea si nu pot decat sa vanda oua sau
pielea de strut - foarte cautata in industria marochinariei. Insa
si aceasta supapa a potentialei concurente a fost inchisa de
Veceslav Surachi: a construit o tabacarie si, prin volumele pe care
le poate rula - de exemplu, anul trecut a avut la un moment dat
6.000 de struti in ferma, crede ca problema concurentilor locali a
fost rezolvata. In urmatorii doi-trei ani vrea sa ajunga la
15-20.000 de struti. Carnea de strut este recomandata in multe
diete, datorita cantitatii mici de colesterol si pentru ca nu
asimileaza hormonii de crestere, are calitati naturale care nu pot
fi puse la indoiala. Un strut asigura o productie de 30-35 de
kilograme de carne, iar un kilogram se vinde cu 18-25 de euro. Si
celelalte componente se vand la fel de scump: un metru patrat de
piele costa 200 euro, un ou, 15-50 euro, un kilogram de ficat costa
20 euro, un litru de ulei, 15 euro, iar o pana, 10 euro. CV
Veceslav Surachi
o 54 de ani o Originar din Republica Moldova o Inginer in
industria aerospatiala o A lucrat la Moscova in cadrul programului
spatial al URSS o 1992 - se stabileste in Bucuresti si incepe o
afacere cu oteluri grele o Ianuarie 2007 - renunta la afacerea cu
oteluri o 2007 - dezvolta o afacere din cresterea strutilor la
Rasuceni, in judetul Giurgiu
-
a
S.C. MDA GLOBAL AUDIT S.R.L.
Cluj Napoca, str. Buftea nr 7, tel/fax: 0264 433 081
4 Servicii de consultan pentru elaborarea unei documentaii de
fundamentare a potenialului economic local i Planul de aciune
pentru relansare economic local,
Etapa 2, Identificarea i structurarea proiectelor/ programelor
de relansare economic local poteniale, Iunie 2013
II. EXEMPLE I PRACTICI DE SUCCES
2. Fermierul care a exportat berbecui de 4 milioane de euro
Sursa:
http://www.gazetadeagricultura.info/animale/ovine-caprine/14176-fermierul-care-a-
exportat-berbecuti-de-4-milioane-de-euro.html Tascu Caraman,
fermier din judetul Turcea, este unul dintre cei mai mari
crescatori de berbecuti din Romania. Intreaga productie de circa
50.000 de berbecuti merge la export in special in tarile arabe si
Grecia. Acum, are pe stoc circa 15.000 de animale, iar fermierul
spera sa le gaseasca cat mai repede cumparatori la export deoarece
in Romania nu exista cerere. Tascu Caraman, a exportat berbecuti de
4 milioane de euro si a ajuns sa aiba o avere de aproape 15
milioane de euro. Caraman este un om plin de modestie si traieste
ca orice roman din clasa mijlocie. Eu am o masina de teren, cu care
sa merg peste tot, are vreo cinci ani. Este masina de distractie si
de munca. Stau intr-un apartament cu doua camere. Nu-mi trebuie mai
mult, sa am un pat si o telecomanda sa ma uit la stiri, a povestit
Tascu Caraman. Tot ce castiga investeste mai departe in afacerea
sa. De fapt, niciodata nu ai un million de euro in buzunar sa-l
numeri. Banii se investesc mereu! Nu exista afaceri din birou
nicaieri. Insasi munca este o afacere, daca nu iti spui cuvantul in
munca, nu exista afacere. Sunt peste tot la fata locului, la
fiecare eveniment mic sau mare. Tehnologia trebuie urmarita pas cu
pas, ca nu avem inca o lume constiincioasa, care sa munceasca
singura. Trebuie sa fim in spatele lor, a explicat omul de afaceri.
Lucrand de ani de zile cu mioare, mancarea sa favorita este tot
carnea de oaie. Carnea de oaie ne-a crescut pe noi, este o
traditie. Cu asta se ocupau stramosii mei si asta mancau. Carnea de
oaie este cea mai sanatoasa. Noi gatim mai mult acasa. Stiti de ce
nu se consuma carne de oaie in Romana? Pentru ca oamenii nu stiu sa
o gateasca. Totul la oaie pleaca de la transare. Mancarea mea
preferata este mielul la cuptor, dar pregatit in cuptoarele din
curte, cele care sa faceau si paine. Mielul nu se coace intreg, ci
taiat bucati, pus in tavi din cupru cum erau odata la tara si
invelit in staniol. Il lasam pana pica carnea de pe os. Si mai
merge si la gratar foarte bine, iar toamna pastrama, pregatita cu
putine mirodenii, dar ea nu trebuie uscata. Pusa la congelator, ca
sa absoarba carnea tot, iar apoi, dupa ce va fi decongelata pusa pe
gratar direct. a mai spus Caraman.
-
a
S.C. MDA GLOBAL AUDIT S.R.L.
Cluj Napoca, str. Buftea nr 7, tel/fax: 0264 433 081
5 Servicii de consultan pentru elaborarea unei documentaii de
fundamentare a potenialului economic local i Planul de aciune
pentru relansare economic local,
Etapa 2, Identificarea i structurarea proiectelor/ programelor
de relansare economic local poteniale, Iunie 2013
II. EXEMPLE I PRACTICI DE SUCCES
3. Avantajele creterii porcului fa de celelalte specii de
animale domestice
Sursa:
http://www.gazetadeagricultura.info/animale/porcine/14104-avantaje-porcului-fata-de-
celelalte-specii-de-animale-domestice.html Cresterea porcinelor
are ca scop productie de carne si de grasime si prezinta numeroase
avantaje fata de celelalte specii de animale. Porcul are un ciclu
relativ scurt de dezvoltare. Rasele precoce la varsta de 8-9 luni
pot fi date la reproductie, iar gestatia este de scurta durata,
respectiv 116 zile. Aproximativ intr-un an se poate obtine o noua
generatie. De asemenea porcul atinge maturitatea economica intrun
timp relativi scurt. La 7-8 luni rasele de carne realizeaza o masa
corporala de 90-100 kg, obtinandu-se la sacrificare carne de
calitate superioara. Prolificitatea este remarcabila. De la o
femela se obtin pe an un numar de 10-20 de purcei s-au chiar mai
multi. Prolificitatea marea, precum si dezvoltarea rapida a
porcului ofera posibilitati excelente de reinprospatare si
amplificare a lotului de reproductie, iar pe de alta parte
obtinerea prin intermediul unei singure femele a 2000 kg carne pe
an (recordurile ating si 5000 kg/an). Porcul, animal omnivor, are o
alimentatie variata. Porcul valorifica foarte bine nu numai
nutreturile produse in fermele agricole, dar si resturile de la
bucatarie, cantina, fructe si seminte de padure, deseuri de la
abator, industria pestelui, etc. Valorifica pasunile de balta si
cele inundabile, pasunile de miriste, etc. Adaptarea porcului la
regimul de hrana omnivor a contribuit in mare masura la raspandirea
acestei specii in regiuni cu conditii pedoclimatice dintre cele mai
variate. Porcul valorifica foarte bine furajele concentrate. Pentru
1 kg spor ponderal, consuma 4-5 UN, in timp ce rumegatoarele
necesita 8-10 UN. Porcul valorifica mai bine decat rumegatoarele
doar furajele concentarate, pentruca furajele bogate in celuloza
sunt mai bine valorificate de rumegatoare. Productia de carne si
grasime a porcului este remarcabila. Randamentul la sacrificare
este de 75-85 % si intrece prin acest aspec celelalte specii
domestice. Valoarea calorica a carnii de porc este de asemenea
foarte ridicata, un kilogram avand peste 2700 calorii. Carnea de
porc este gustoasa si poate fi prelucrata in mod variat. Trebuie
subliniat si faptul ca produsele de sacrificare ale porcului pot fi
conservate in timp indelungat sub diferite forme: carne afumata,
sarata, prelucrata in mezeluri, carnati salamuri, slanina sarata,
slanina afumata, untura topita, produsele mentinandu-si sau chiar
imbunatatindu-si calitatile gustative. Datorita consumul tot mai
redus de grasime de porc, exista tendinta ca rasele de grasime sa
fie inlocuite cu rasele de carne. Utilizarea produselor secundare
dupa sacrificare. Toate produsele secundare, obtinute dupa
sacrificarea porcului sunt utilizate. Astfel sangele este prelucrat
in faina de sange. Parul se foloseste la fabricarea pensulelor.
Stomacul si intestinele se folosesc la fabricarea mezelurilor.
Pielea la fabricarea incaltamintei, confectionarea valizelor,
servietelor, a seilor. Cerintele porcului fata de adapost sunt
relativ reduse. Numai scroafele gestante si purceii necesita o
adapostire mai buna iar celelalte categorii de varsta pot fi
intretinute in conditii mai modeste. In aceste conditii, cresterea
si ingrasarea porcilor nu necesita investii marii, exceptand
fermele de tip industrial.
-
a
S.C. MDA GLOBAL AUDIT S.R.L.
Cluj Napoca, str. Buftea nr 7, tel/fax: 0264 433 081
6 Servicii de consultan pentru elaborarea unei documentaii de
fundamentare a potenialului economic local i Planul de aciune
pentru relansare economic local,
Etapa 2, Identificarea i structurarea proiectelor/ programelor
de relansare economic local poteniale, Iunie 2013
II. EXEMPLE I PRACTICI DE SUCCES
Crestere porcului asigura venituri banesti frecvente. Ciclul de
productie al porcului fiind unul de scurta durata, valorile
investite in aceasta ramura au o circulatie rapida asigurand
venituri banesti frecvente prin valorificarea animalelor. Productia
de balegar asigura necesarul de ingrasamant pentru gradina
gospodareasca. Cantitatea produsa de ingrasamant organic,
corespunde aproximativ 60 % din substanta uscata a furajelor
administrate, balegarul fiind de o calitate mediocra. Toate aceste
avantaje determina cresterea porcilor ca una dintre cele mai
rentabile ramuri din sectorul zootehnic.
-
a
S.C. MDA GLOBAL AUDIT S.R.L.
Cluj Napoca, str. Buftea nr 7, tel/fax: 0264 433 081
7 Servicii de consultan pentru elaborarea unei documentaii de
fundamentare a potenialului economic local i Planul de aciune
pentru relansare economic local,
Etapa 2, Identificarea i structurarea proiectelor/ programelor
de relansare economic local poteniale, Iunie 2013
II. EXEMPLE I PRACTICI DE SUCCES
4. De ce sunt mai rentabile fermele de vaci din Frana ?
Sursa:
http://www.gazetadeagricultura.info/animale/bovine/14045-de-ce-sunt-mai-rentabile-
fermele-de-vaci-din-franta.html Fermele franceze sunt complet
automatizate, avand ca scop principal cresterea veniturilor
producatorilor de lapte. In Romania sunt putine ferme de vaci
complet automatizate, iar fermierii romanii inca mai hranesc
animalele dupa tehnologii vechi de acum 23 de ani. Acestia se
chinuie sa supravietuiasca, iar profitul cel mai mare il incaseaza
procesatorii si comerciantii. Exploatatiile de crestere a vacilor
de lapte sunt in marea lor majoritate de subzistenta, produc
cantitati infime de lapte pe care nici nu stiu sa-l vanda.
Diferentele intre laptele romanesc si cel francez se vad cel mai
bine la raft. In Romania, laptele costa cu o treime mai mult
comparativ cu cel din Franta. In magazinele franceze, laptele costa
2,6 lei, iar in Romania, o cutie de lapte, costa mai mult de 3,5
lei. In afara de tehnologia aplicata, al doilea factor in
rentabilizarea fermelor de vaci, din Franta il reprezinta rolul
asociatiile de producatori in negocierea cu marii procesatori de
lapte. Avand, in cadrul asociatiilor, buni negociatori, fermierii
francezi primesc 2 lei/litrul de lapte fata de 1,3 lei cat primesc
fermierii din Romania. Al treilea factor important in cresterea
profitului in ferma de vaci din Franta il reprezinta managementul
fermei. Fermierul francez este pragmatic si calculeaza venitul
pentru fiecare animal detinut si pentru fiecare centimetru de
teren. Stie ca agricultura se transforma in industrie cu cat ferma
sa este mai mare. Iar al patrulea factor in favoarea fermierului
francez il constituie subventia primita de statul francez si de la
Uniunea Europeana. Daca ne referim numai la subventia la hectar,
aceasta este de 290 euro/ha in Franta si de doar 154 euro/ha in
Romania. Dupa cum rezulta din aceasta scurta prezentare, situatia
producatorilor de lapte de vaca din Romania este precara, si nu
este intamplator faptul ca pretul laptelui se tripleaza de la
poarte fermei la raftul din magazine. Asociatiile crescatorilor de
vaci de lapte din Romania, trebuie sa remedieze, aceasta situatie,
cat mai repede, sa ceara sprijinul ministerului agriculturii (care
este in primul rand ministerul fermierilor) si sa ia exemplul
asociatiilor crescatorilor de vaci din Franta pentru a rezolva
toate problemele si scandalurile din sectorul productiei de
lapte.
-
a
S.C. MDA GLOBAL AUDIT S.R.L.
Cluj Napoca, str. Buftea nr 7, tel/fax: 0264 433 081
8 Servicii de consultan pentru elaborarea unei documentaii de
fundamentare a potenialului economic local i Planul de aciune
pentru relansare economic local,
Etapa 2, Identificarea i structurarea proiectelor/ programelor
de relansare economic local poteniale, Iunie 2013
II. EXEMPLE I PRACTICI DE SUCCES
5. Cel mai productiv fermier romn este un olandez
Sursa:
http://www.gazetadeagricultura.info/animale/bovine/13917-cel-mai-productiv-fermier-
roman-este-un-olandez.html Pamantul si ploile l-au convins pe
Jan De Boer sa investeasca, in judetul Alba, si in judetele
limitrofe. Cred mai mult in potentialul Romaniei decat n cel al
altor tari. Aici aveti ploi ca in Olanda, ploi care sunt bune
pentru porumb, pentru lucerna, pentru hrana vitelor. De asta am
ales locul asta, pentru ploi. Am nceput cu un hectar, iar acum avem
11.000 de hectare in jurul judetului Alba, a spus principalul
acionar si administratorul DN Agrar Group Alba, Jan De Boer.
Olandezii au studiat mai multe tari din Estul Europei, de la
Ungaria, Bulgaria si pana la Cehia, dar au ales pentru dezvoltarea
proiectului zona Garbova de Sebes, judetul Alba. Planurile
olandezilor sunt insa de dezvoltare, vor ca in anul 2013, unitatea
sa numere 2.500 de vite. Investitia totala la Garbova, va fi de 12
milioane euro Vacile care au populat ferma din Garbova au fost
aduse din Olanda, Franta, Germania si Danemarca si sunt din rasa
Holstein. In medie, pretul unui astfel de exemplar este de 1.700
euro. Le tinem pentru 3-4 lactatii, dupa care nu mai este
profitabil sa le pastrezi si le vindem localnicilor care nu isi
doresc sa obtina o cantitate foarte mare de lapte. Pana la
sfarsitul lui decembrie vrem sa ajungem la 50 de tone de lapte pe
zi, a aratat Sorin Anderco, directorul general. Pentru a asigura
trasabilitatea produselor, fiecare din cele 1.150 de vaci au
implantat cip-ul aferent. Acest cip este ca un buletin care contine
date despre animal, dar si informatii legate de sanatatea acestuia.
Directorul general al fermei a explicat ca, de exemplu, dac o vaca
a fost tratata cu antibiotic, ea nu ajunge in sala de muls,
existand un echipament care citeste informatiile de pe cip si care
atrage atentia asupra tratamentului aplicat. O vaca nu face decat
sa manance, sa bea si sa se odihneasca. Daca animalele sunt
agitate, nu este bine. Trebuie s fie liniste deplina in grajduri.
Vaca este un animal caruia ii place frigul. Daca temperaturile sunt
pana la -20 grade C atunci ei ii este bine. Probleme sunt vara, dar
le asiguram ventilatia necesara. Pe cat sunt de mari, pe atat sunt
de fricoase. Daca lovesti animalul, corpul lui genereaza adrenalina
si asa pierzi laptele. Omul nu stie ca daca da cu bata in vaca
pierde doi litri de lapte, povesteste Anderco. Cand au decis sa
investeasca o suma atat de mare in Romania, olandezul a cautat sa
gaseasca un procesator care sa-i preia o cantitate mare de lapte.
Astfel, a semnat cu Danone un contrat in baza caruia ii vinde
intreaga cantitate de lapte obtinuta. Cand am fost prima data la
Danone si le-am prezentat proiectul nu m-au crezut. Acum avem
contract cu ei, spune Jan de Boer. Durata contractului cu Danone
este pentru trei ani de zile, pentru intreaga productie a fermei,
iar planul este acela de a extinde durata acestui contract
concomitent cu planurile de extindere a fermei.
-
a
S.C. MDA GLOBAL AUDIT S.R.L.
Cluj Napoca, str. Buftea nr 7, tel/fax: 0264 433 081
9 Servicii de consultan pentru elaborarea unei documentaii de
fundamentare a potenialului economic local i Planul de aciune
pentru relansare economic local,
Etapa 2, Identificarea i structurarea proiectelor/ programelor
de relansare economic local poteniale, Iunie 2013
II. EXEMPLE I PRACTICI DE SUCCES
6. Interes tot mai mare n Romnia pentru vacile de carne
Sursa:
http://www.gazetadeagricultura.info/animale/bovine/13739-interes-tot-mai-mare-in-
romania-pentru-vacile-de-carne.html Fermierii romani au
descoperit bovinele pentru carne, usor de crescut si la mare pret
pe piata europeana iar din 2012, au venit si primele subventii,de
300 de euro pe cap de animal. Crescatorii romani incep sa se uite
tot mai mult spre vacile de carne. Motivul: subventia de 300 de
euro pe cap de animal pentru crescatorii din zonele defavorizate,
dar si deficitul mare de carne pe piata europeana. Interesul pentru
vacile de carne este tot mai mare in Romnia, mai ales ca acestea ar
putea sa constituie o sursa importanta de venituri pentru fermele
mici care nu pot produce lapte de calitate, deci nu pot scoate
profituri interesante de pe urma vacilor de lapte Chiar daca
preturile de achizitie a vacutelor de carne sunt ceva mai mari
decat n cazul celor de lapte, cheltuielile de intretinere sunt mai
reduse. Animalele nu sunt pretentioase la hrana si sunt tinute cea
mai mare parte a anului la pasune. Pentru ca sunt rezistente la
temperaturi de pana la -25 de grade Celsius, iarna pot fi
adapostite si in adaposturi cu trei pereti ca la oi, nicidecum in
grajduri moderne cum se intampla la vacile de lapte. Un avantaj
este si ritmul de crestere a animalelor: un vitel, de exemplu,
poate sa ajunga in 18-20 de luni la o greutate de 600-650 de
kilograme. In luna martie a acestui an a fost infiintata si o
asociatie a crescatorllor de bovine pentru carne. Organizatia are
in prezent 40 de membri din 10 judete, care detin impreuna un
efectiv de circa 2.000 de animale, dupa cum afirma Dumitru
Grigorean, presedintele asociatiei Acesta sustine ca principalele
avantaje ale raselor de bovine pentru carne sunt costurile mai mici
cu intretinerea si forta de munca pentru cresterea animalelor, in
conditiile in care si investitia este mult mai mica, mai ales ca nu
este nevoie de grajduri moderne. In 2012, crescatorii din zonele
defavorizate au primit pentru prima data un sprijin de 300 de euro
pe cap de animal (vitel de opt luni). Presedintele asociatiei mai
sustine ca producatorii locali ar putea sa profite in viitor si de
pe urma deficitului de carne de vita de pe piata europeana (300.000
tone pe an). In plus, ar putea sa-si gaseasca loc si pe piata
locala, unde aproximativ 80% din consum este asigurat din import.
Crescatorii locali isi scot cheltuielile in general din vanzarea de
taurasi la export, in general in Grecia si Spania, insa este cerere
de animale de reproductie si pe piata interna. Pe piata, un tauras
de 6-7 luni se vinde la un pret de circa 1.000 de euro si chiar cu
3.000 de euro la varsta de un an si jumatate. Un taur de prasila,
in schimb poate costa si cateva zeci de mii de euro, iar o juninca
gestanta intre 2.000 2.500 euro. Pentru ca in Romania nu se face
diferenta intre carnea obisnuita de vita si cea provenita de la
rasele de carne, crescatorii prefera sa vanda animalele in viu si
mai putin sa le sacrifice. In afara, lucrurile stau cu totul
altfel, un kilogram de carne dintr-o rasa exotica precum Wagyu
poate sa ajunga si la cateva sute de euro.
-
a
S.C. MDA GLOBAL AUDIT S.R.L.
Cluj Napoca, str. Buftea nr 7, tel/fax: 0264 433 081
10 Servicii de consultan pentru elaborarea unei documentaii de
fundamentare a potenialului economic local i Planul de aciune
pentru relansare economic local,
Etapa 2, Identificarea i structurarea proiectelor/ programelor
de relansare economic local poteniale, Iunie 2013
II. EXEMPLE I PRACTICI DE SUCCES
7. Sisteme de cretere a porcilor
Sursa:
http://www.gazetadeagricultura.info/animale/porcine/1594-sisteme-de-crestere-a-
porcilor.html La alegerea celui mai profitabil sistem de
crestere si ingrasare a porcilor, fermierul trebuie sa aibe in
vedere o serie de criterii economice si tehnice precum: resursele
finaciare, numarul de animale, resursele furajere, mecanizarea
fermei, forta de munca, asigurarea energiei, apei, drumului de
acces, asistentei sanitar veterinare, evacuarea dejectiilor, etc.
In functie de criteriile de mai sus se poate opta pentru sistemul
de crestere extensiv, semiintensiv sau intensiv. Sistemul extensiv
de crestere Sistemul extensiv se practica in gospodaria familiala
in care se cresc 1-5 capete porcine, pentru consum propriu si numai
o cantitate redusa de carne se valorifica pe piata organizata.
Porcinele sunt crescute in adaposturi simple, fara dotare tehnica
deosebita si cu practicarea furajarii in mare masura din resturi
menajere, la care se adauga tarate, porumb, orz, ovas, radacinoase,
bostanoase, cartofi, lucerna masa verde. Animale de prasila sunt
procurate din targuri sau de la fermele din apropiere, cu matca
luata in control sau cu matca necunoscuta. Achizitionarea de veri
nu este economica pentru acest sistem de crestere. Monta scroafelor
se face cu vieri de la fermele din apropiere sau de la depozitul
comunal. In ultima vreme au crescut cererile crescatorilor pentru
insamantarea artificiala a scroafelor.
In acest sistem cresterea performantelor zootehnice nu sunt
deosebite, productia de carne avand un pronuntat caracter sezonier,
mai ales pentru acoperireane necesarului pentru sarabatorile de
iarna.
Scroafa face o singura data pe an purcei. Mai rar intalnim 3
fatari la doi ani, producand 8-10 purcei la fatare, din care sunt
retinuti 1-5 grasuni iar restul sunt vanduti in oborul de animale
(piata).
Sporul mediu de crestere este de 330-380 g si cu un consum de
5-7 UN/kg de spor.
Procentul de carne in carcasa este sub 50% iar stratul de
grasime depaseste 30 mm, intrucat animalele sunt sacrificate la
120-180 kg.
Sistemul semiintensiv de crestere Sistemul semiintensiv,
defineste exploatatia familiara cu un efectiv de 10-25 capete
scroafe si/sau 100-500 capete porci la ingrasat in care activitatea
este asigurata de membrii familiei. Acceptarea acestui sistem de
crestere a porcilor necesita adaposturi modernizate si o dotare
corespunzatoare cu echipamente de furajare, adapare si asigurarea
conditiilor de microclimat. Animale de prasila sunt procurate din
unitati aflate in control (ferme de selectie, ferme de elita si
ferme de inmultire) din rasele si hibrizi (scrofite F1 provenite
din Marele Alb x Landrace) capabile sa realizeze performante de
productie si economice superioare. Vierii trebuie sa provina din
fermele de selectie si testare sau din fermele de elita
specializate pentru carne (Duroc, Hampshire, Petrain, etc.). Pentru
insamantarea scroafelor se va apela la centrele si punctele
comunale de insamantari. Daca ferma are un punct propriu de
insamantari artificiale este necesar ca fermierul sau un membru a
familiei sa fie instruit la un centru de profil.
-
a
S.C. MDA GLOBAL AUDIT S.R.L.
Cluj Napoca, str. Buftea nr 7, tel/fax: 0264 433 081
11 Servicii de consultan pentru elaborarea unei documentaii de
fundamentare a potenialului economic local i Planul de aciune
pentru relansare economic local,
Etapa 2, Identificarea i structurarea proiectelor/ programelor
de relansare economic local poteniale, Iunie 2013
II. EXEMPLE I PRACTICI DE SUCCES
Productia obtinuta se va comercializa sub forma de carne,
specialitati si preparate de carne, grasuni si chiar material de
prasile daca exploatatia este luata in control.
In acest sistem de crestere se obtin performante de productie
economice superioare sistemului extensiv.
Scroafele in aceste conditii, pot realiza 1,8-2 fatari anual cu
o productie de 16-18 purcei fatati anual. Dintre acestia 14-16
porci grasi sunt livrati anual/cap de scroafa (1400 - 1600 kg
carne)
Sporul mediu de crestere este de 480 - 500 g si cu un consum de
4,5 - 5 UN/kg de spor. Porci grasi sunt sacrificati la 200-220 de
zile cand ajung la 105 kg.
Calitatea carcasei este superioara fata de cea provenita de la
porcii realizati in sistemul extensiv.
Sistemul este semintensiv pentruca verigile tehnologice nu sunt
strict delimitate, ia furajarea se face cu adausuri de furaje
suculente vara (lucerna) si iarna cu radacinoase, bostanoase,
cartofi.
Furajarea poate fi uscata, lichida sau mixta. Sistemul intensiv
de crestere Sistemul intensiv este specific complexelor industriale
de crestere si ingrasare a porcilor cu efective mari. Majoritatea
unitatilor au FNC-uri, ferme de inmultire pentru producerea
scrofitelor F1 (Marele Alb x Landrace), sectoare stric delimitate,
adapost pentru vieri, adapost pentru scroafe in pregatire pentru
monta, sector de gestatie, maternitati, sector de tineret si sector
de ingrasare. Toate adaposturile sunt astfel compartimentate pentru
a asigurarea principiului "totul plin - totul gol", in vederea
executarii, dupa depopulare, a curatirii, spalarii, dezinfectiei si
varuirii compartimentelor care urmeaza sa fie populate.
Maternitatile si adaposturile pentru tineret sunt incalzite iarna
si chiar la sfarsitul toamnei sau inceputul primaverii. Unele
unitati au fost prevazute cu abatoare si fabrica de preparate chiar
cu magazine pentru desfacerea productiei, iar cele care nu sunt
prevazute cu astfel de dotari livreaza porcii grasi la unitatile de
abatorizare. Efectivele de reproductie provin din fermele de
selectie si testare, fermele de elita sau din fermele proprii de
crestere in rasa curata. Totodata exploatatiile au achizitionat
vieri terminali din rasele specializate pentru carne (Duroc, Linia
sintetica 345 Peris, Hampshire, etc.) in scopul realizarii
hibrizilor trirasiali si tetrarasiali pentru sacrificare. Calitatea
materialului de prasile, dotarea tehnica, hranirea porcilor cu
retete de nutreturi combinate fundamentate stiintific si aplicarea
unei tehnologii de varf au facut ca aceste unitati sa inregistreze
rezultate de productie si economice favorabile. Dupa felul
circuitului de productie cunoastem sistemul de crestere cu circuit
inchis, sistemul de crestere in ferme specializate si sistemul de
crestere Holding.
In sistemul de crestere cu circuit inchis intalnim urmatorul
flux de productie: reproductie; maternitate; crestere tineret si
ingrasare porci.
In sistemul de crestere in ferme specializate, unele ferme
produc grasuni si alte ferme fac numai ingrasarea acestora.
Sistemul Holding integrat pe verticala, cuprinde: asociatii sau
cooperative de terenuri arabile, care produc sursele necesare de
furaje; FNC-ul; fermele de producere a purceilor intarcati; ferme
de crestere a tineretului; ferme de ingrasare; abator; reteau de
supermarket. In Holding fiecare subunitate este proprietate
privata, asamblarea lor facandu-se la nivelul serviciilor de
aprovizionare, transport, desfacere si operatiuni financiare
-
a
S.C. MDA GLOBAL AUDIT S.R.L.
Cluj Napoca, str. Buftea nr 7, tel/fax: 0264 433 081
12 Servicii de consultan pentru elaborarea unei documentaii de
fundamentare a potenialului economic local i Planul de aciune
pentru relansare economic local,
Etapa 2, Identificarea i structurarea proiectelor/ programelor
de relansare economic local poteniale, Iunie 2013
II. EXEMPLE I PRACTICI DE SUCCES
8. Afacerea ta cu prepelie japoneze: investiie mic, cheltuieli
puine i profit
imediat de pn la 300%
Sursa:
http://www.ziuaonline.ro/societate/un-sfat-de-la-un-legumicultor-tinerii-sa-se-apuce-
de- agricultura-si-sa-se-organizeze-in-forme-asociative.html 10
adevaruri despre afacerea prepelita cu oua de aur
Afacerea cu prepelite japoneze este la ora actuala una dintre
cele mai profitabile. Motive: 1. fondurile initiale investite sunt
minime, considerand ca detii deja spatiul necesar 2. tehnologia de
crestere a prepelitelor este nesofisticata 3. exista ghiduri in
domeniu 4. prepelitele japoneze sunt pasari rezistente,
nepretentioase si foarte productive 5. au nevoie de putina hrana,
deci cheltuielile de intretinere sunt minime 6. afacerea are un
randament fabulos: dupa doar 40 de zile, prepelitele fac oua
7. productia anuala de oua este de cca 350 oua/prepelita/an! 8.
exista alternative: oul de prepelita poate fi comercializat fie ca
aliment, fie ca tratament naturist, fie ca ingredient pentru
produsele cosmetice 9. in schimb, carnea de prepelita constituie o
delicatesa intotdeauna prezenta in meniul restaurantelor
sofisticate 10. guano - gunoiul rezultat la cresterea prepelitelor
este un ingrasamant extrem de cautat de catre crescatorii de flori,
deci foarte bine comercializat. Astfel, se pot face bani din: Oua
ca aliment Oua ca tratament naturist Oua ca materie prima pentru
industria farmaceteutica sau cosmetica Carne delicatesa Prepelite
ca material biologic Guano ca ingrasamant pentru flori Cati bani?
Ajunse la maturitate dupa primele 40 de zile, prepelitele incep
ouatul. La 500 de capete productia zilnica este de aproximativ 450
de oua. Costurile de productie (furajul, curent, apa) sunt de
aprox. 12,5 lei/zi si doar valorificarea celor 450 de oua la 0,2
lei/ou, inseamna venituri zilnice de 90 lei, adica un profit de
77,5 lei/zi! Adica 2325 lei/ luna!
-
a
S.C. MDA GLOBAL AUDIT S.R.L.
Cluj Napoca, str. Buftea nr 7, tel/fax: 0264 433 081
13 Servicii de consultan pentru elaborarea unei documentaii de
fundamentare a potenialului economic local i Planul de aciune
pentru relansare economic local,
Etapa 2, Identificarea i structurarea proiectelor/ programelor
de relansare economic local poteniale, Iunie 2013
II. EXEMPLE I PRACTICI DE SUCCES
9. Idei de afaceri: Investeste intr-o ferma de melci
Sursa: http://www.gazetadeagricultura.info/animale Ferma de
melci reprezinta una dintre afacerile care pot avea succes in
Romania. Investitia minima incepe de la 10.000 de euro si se poate
amortiza cel mai devreme in cinci ani. Melcul nu este doar o
delicatesa, ci se foloseste si in industria farmaceutica si
cosmetica, iar Franta, Italia si Spania se numara printre
principalele destinatii de export. O astfel de afacere are nevoie
de o investitie de minim 10.000 de euro si se poate amortiza cel
mai devreme in cinci ani. Ca orice activitate, helicicultura
(cresterea melcilor) implica o serie de avantaje si dezavantaje. Un
crescator trebuie sa fie pregatit sa faca fata mai multor
provocari, dar recompensele sunt pe masura efortului depus. Statul
roman sprijina helicicultorii, care pot obtine si utiliza fonduri
europene. "Helicicultura este departe de a fi o activitate simpla.
Fara sa cunosti felul de viata al melcului si mai ales fara sa-l
iubesti nu poti deveni helicicultor. Helicicultura este o
activitate frumoasa si plina de satisfactii, doar daca stii foarte
bine ce ai de facut, altfel este un fiasco total", spune Gina
Stefancu, consultant in domeniul heliciculturii. Ea a explicat,
pentru Business24, care sunt pasii pe care un antreprenor trebuie
sa ii faca, daca isi propune sa investeasca intr-o ferma de melci.
Inceputul O ferma de melci are nevoie, in primul rand, de un teren
si de o sursa potabila de apa, pentru udarea zilnica a fermei. De
asemenea, este nevoie un spatiu de depozitare a melcilor dupa
recoltare si pana la comercializarea lor, de un capital de pornire
si de multa disponibilitate pentru lucrrul in aer liber.
Infiintarea unei ferma de melci in perimetrul casei proprii nu
implica necesitatea unor autorizatii, dar trebuie anuntati vecinii.
Terenul pe care va fi infiintata ferma nu se poate afla in
apropierea unei culturi, pentru ca melcii se pot strecura afara si
pot distruge plantele.
-
a
S.C. MDA GLOBAL AUDIT S.R.L.
Cluj Napoca, str. Buftea nr 7, tel/fax: 0264 433 081
14 Servicii de consultan pentru elaborarea unei documentaii de
fundamentare a potenialului economic local i Planul de aciune
pentru relansare economic local,
Etapa 2, Identificarea i structurarea proiectelor/ programelor
de relansare economic local poteniale, Iunie 2013
II. EXEMPLE I PRACTICI DE SUCCES
Pentru o investitie rentabila, terenul trebuia sa aiba cel putin
2.000 de metri patrati, preferabil de forma dreptunghiulara, pentru
o mai buna organizare in plan a fermei si pentru un consum redus de
materiale pentru imprejmuire. Dimensiunile ideale ale unei ferme ar
fi de 40x50 m, scrie Gina Stefancu pe blogul sau de specialitate.
Tot aici sunt prezentate si calitatile solului ideal pentru
cresterea melcilor: nu trebuie sa fie acid, ci sa aiba un Ph
cuprins intre 5,8 si 7,5. Pentru a aduce solul la Ph-ul recomandat
i se aplica amendamente cu calcar (praf de marmura, praf de var)
sau se corecteza cu turba. Calcarul ar trebui sa fie prezent in sol
in proportie de 1,5 - 2 %, fiindca melcii au nevoie de el pentru
dezvoltare si pentru formarea cochiliei. Investitia intr-o ferma de
melci poate fi intre 10.000 si 15.000 de euro, pentru o suprafata
de 2.000 de metri patrati.
Materialele necesare pentru a infiinta o ferma de crestere a
melcilor: - tabla zincata pentru imprejmuirea fermei; - plasa
speciala, denumita Helitex, rezistenta la actiunea razelor
ultraviolete, pentru imprejmuirea tarcurilor de crestere a
melcilor; - conducte si fitinguri pentru alimentarea cu apa a
fermei; - sistem de irigatii prin microaspersie. Acesta este sistem
eficient si econom de irigare conceput atat pentru utilizare in
sere si solarii cat si in livezi, gradini rezidentiale sau in ferme
de melci. Microaspersoarele sunt confectionate dintr-un material
foarte rezistent socurilor mecanice dar si actiunii ingrasamintelor
sau diferitelor tratamente foliare aplicabile prin microaspersie,
potrivit silvera.ro. - seminte pentru cultura plantelor din
tarcurile de crestere a melcilor; - ladite pentru recoltarea si
depozitarea melcilor; - lada pentru purgarea melcilor. Purgarea
este etapa necesara pregatirii melcilor pentru hibernare. Practic,
este o perioada de minim o saptamana in care melcii maturi culesi
sunt tinuti fara hrana, in lazi sau spatii aerisite pentru a
elimina resturile de hrana. In cazul puietului, in functie de
dimensiune, purgarea dureaza intre trei si cinci zile. - motocultor
pentru frezarea terenului; - trimmer (un fel de motocoasa mai
performanta) pentru scurtarea vegetatiei. Cum se ingrijesc melcii
Melcii din specia Helix Aspersa, fie Muller, fie Maxima sunt
speciile de melci care se preteaza pentru cresterea in captivitate.
Melcul nostru autohton, Helix Pomatia, nu agreaza spatiile
ingradite, motiv pentru care multi crescatorii se confrunta la
aceasta specie cu o rata a mortalitatii foarte mare. De asemenea,
pretul melcului care creste la noi in tara este de pana la sapte
ori mai mic, comparativ cu melcii din specia Aspersa, afirma Gina
Stefancu.
-
a
S.C. MDA GLOBAL AUDIT S.R.L.
Cluj Napoca, str. Buftea nr 7, tel/fax: 0264 433 081
15 Servicii de consultan pentru elaborarea unei documentaii de
fundamentare a potenialului economic local i Planul de aciune
pentru relansare economic local,
Etapa 2, Identificarea i structurarea proiectelor/ programelor
de relansare economic local poteniale, Iunie 2013
II. EXEMPLE I PRACTICI DE SUCCES
Problema este ca melcii din aceasta specie nu s-au adaptat la
conditiilor de clima din Romania. "Le-ar trebui multi ani pentru
asta. Acesti melci se cresc in ferma in perioadele fara temperaturi
negative. Iar in perioada lor naturala de hibernare, adica din
toamna pana primavera, melcii trebuie protejati contra gerului",
explica Gina Stefancu. Micile vietati au nevoie in fiecare zi de
hrana proaspata, care poate fi gasita fie printr-o vegetatie
frageda cultivata in tarcuri, fie printr-un furaj concentrat
special pentru melci. Melcii au neaparata nevoie de un mediu umed,
sub forma de ceata seara, dupa apusul soarelui, pentru ca
umiditatea stimuleaza melcul sa iasa sa se hraneasca. Melcii,
tranzactionati la bursele internationale. De ce sunt atat de
importanti Melcii "s-au tarat", incet dar sigur si la bursele
internationale, cum ar fi cele din Paris, Milano, Londra sau
Madrid. Un kilogram de melci vii costa intre 1 si 4 euro. Pretul
maxim este valabil pentru specia Aspersa Muller. Cei din specia
Aspersa Maxima se vand cu 3 euro. Dincolo de faptul ca raman o
delicatesa culinara, melcii sunt un ingredient important in
industria farmaceutica, pentru ca intra in componenta mai multor
medicamente. De exemplu, mucusul se foloseste in prepararea unor
siropuri impotriva tusei dar si ca ingredient in cremele impotriva
ridurilor. Carnea de melc se consuma cu precadere in Franta, Spania
si Italia. De obicei, melcii din comert, congelati sau conservati,
sunt semi-preparati in stilul court bouillon, adica o supa aromata
cu vin, ceapa, patrunjel, cimbru, usturoi, sare, piper si alte
mirodenii. "A la bourguignonne" este un alt stil de a gati melcii,
care presupune rumenirea lor la cuptor in unt aromat. Pentru
aromatizarea untului se folosesc, in general, patrunjel, ceapa,
usturoi si condimente. La restaurant melcii se consuma cu ajutorul
unor tacamuri speciale, formate dintr-o pereche de clesti, care
prin prind cochilia si din furculite mici, cu doi dinti, care ajuta
la scoatarea carnii din invelis. Cochiliile sunt pastrate, de multe
ori, in restaurantele care servesc acest tip de preparat, pentru ca
pot deveni un suport pentru carnea preparata de melc. Nu in ultimul
rand, cochiliile goale sunt stranse de mesteri artizani, care fac
din ele bijuterii. Problemele unui helicicultor Crescatorul de
melci are de infruntat toti daunatorii naturali ai melcilor, cum ar
fi pasarile, gandacii sau sobolanii. Trebuie gasite metode de
protectie impotriva acestora si solutii impotriva diferentelor de
temperatura. O alta problema ar fi gasirea unei piete sigure de
desfacere a productiei. Un fermier independent cu o ferma de 2.000
metri patrati si cu o productie de doua tone de melci nu poate gasi
un cumparator pentru o cantitate atat de mica, in conditiile in
care un angrosist strain solicita livrarea unei cantitati minime de
20 de tone la un transport. Singura solutie ar fi asocierea cu alti
crescatori de melci.
-
a
S.C. MDA GLOBAL AUDIT S.R.L.
Cluj Napoca, str. Buftea nr 7, tel/fax: 0264 433 081
16 Servicii de consultan pentru elaborarea unei documentaii de
fundamentare a potenialului economic local i Planul de aciune
pentru relansare economic local,
Etapa 2, Identificarea i structurarea proiectelor/ programelor
de relansare economic local poteniale, Iunie 2013
II. EXEMPLE I PRACTICI DE SUCCES
Statul roman a sprijinit investitiile din acest domeniu. Prin
programul Sapard s-au infiintat foarte multe ferme de melci, dar
din pacate din cauza tehnologiilor neadecvate, majoritatea
fermierilor au fost obligati sa restituie ajutorul financiar
nerambursabil acordat de stat. Programul Sapard s-a incheiat, dupa
ce Romania a aderat la Uniunea Europeana. Gina Stefancu ii
sfatuieste pe antreprenorii care cocheteaza "cu ideea infiintarii
unei fermei de melci" sa nu se hazardeze intr-un domeniu despre
care nu au nicio informatie. "Sa nu plece la drum daca nu au
calificarea necesara. Helicicultura este departe de a fi o
activitate simpla. Fara sa cunosti felul de viata al melcului si
mai ales fara sa-l iubesti nu poti deveni helicicultor.
Helicicultura este o activitate frumoasa si plina de satisfactii,
doar daca stii foarte bine ce ai de facut, altfel este un fiasco
total", concluzioneaza consultantul in domeniul heliciculturii.
Fonduri europene pentru fermele de melci Peste 248 de milioane de
euro vor fi disponibile din fonduri europene din luna septembrie
2012, in cadrul Programului National de Dezvoltare Rurala (PNDR).
Exista si impedimente birocratice. Pentru accesarea fondurilor
europene este nevoie de respectarea mai multor conditii. Una dintre
ele este ca investitorul sa asigure 50% din valoarea proiectului.
Alte conditii sunt prezentarea unui plan de afaceri si a unei
analize proprii in care antreprenorul trebuie sa arate ca este
eligibil pentru atragerea de fonduri europene.
-
a
S.C. MDA GLOBAL AUDIT S.R.L.
Cluj Napoca, str. Buftea nr 7, tel/fax: 0264 433 081
17 Servicii de consultan pentru elaborarea unei documentaii de
fundamentare a potenialului economic local i Planul de aciune
pentru relansare economic local,
Etapa 2, Identificarea i structurarea proiectelor/ programelor
de relansare economic local poteniale, Iunie 2013
II. EXEMPLE I PRACTICI DE SUCCES
10. Investete n fermele de vipere: Profit de minimum 12.000 euro
anual Sursa: http://www.gazetadeagricultura.info/animale Una dintre
cele mai profitabile idei de afaceri este crescatoria de vipere.
Veninul este cautat, in principal, de producatorii de medicamente,
iar un gram poate fi cumparat si cu 2.000 de euro, de aproape patru
ori mai mult decat un gram de aur. Ca sa deschizi o crescatorie de
vipere ai nevoie de minim 15.000 de euro, aproape nesemnificativa
daca ne gandim ca anual, un crescator poate obtine minim 12.000 de
euro. Cu alte cuvinte, cheltuieli minime si profit maxim.
Nu ai nevoie nici macar de multi angajati, pentru ca viperele
isi poarta singure de grija. Iti trebuie doar trei incaperi: una
pentru terariile in care stau reptilele, una pentru depozitarea
hranei si una in care sa colectezi, propriu-zis, veninul. De
altfel, asa cum spune Marian Cristea, proprietarul unei ferme de
vipere unde traiesc 27 de exemplare, "cel mai greu lucru in aceasta
afacere este tocmai colectarea. Daca nu esti atent, te poti rani
foarte grav. Iar daca nu ai la indemana antidotul, atunci chiar ai
o mare problema". Otrava de aur In rest, businessul in care este
implicat ramane unul extrem de profitabil. De la o vipera se
recolteaza cel mult 1,5 grame de venin intr-un an. In functie de
calitatea acestuia, pretul incepe de la 400 de euro, dar poate
ajunge si la 2.000 de euro. "De obicei, incasam 600 de euro pentru
gramul de venin. Crescatoria noastra produce cam 25-30 de grame de
venin pe an", precizeaza Marian Cristea. Antreprenorul incaseaza,
deci, in fiecare an, 15.000 de euro, pentru cele 25 de grame de
venin, vandute la 600 de euro gramul. In Romania exista si
crescatori de vipere care au cateva sute de exemplare si care vand,
anual, pana la 500 de grame de venin. Marius Bulgur sau Razvan Buga
sau doua astfel de exemple de antreprenori, care primesc, lunar,
incasari de pana la 30.000 de euro pe luna. Sunt situatii in care
veninul are o calitate mai mare, iar atunci se plateste mai bine.
"Totusi, niciodata nu am vandut venin de 2.000 de euro gramul",
recunoaste antreprenorul. A inceput afacerea in 2010, dar
planuieste sa mai cumpere cateva vipere in viitorul apropiat.
Acestea se gasesc la alte crescatorii si costa intre 150 si 300 de
euro, in functie de varsta. Dupa extragerea veninului, lichidul
este purificat, pentru ca aproximativ 75% din substanta eliminata
de vipera este apa. Apoi, pentru pastrarea puritatii, veninul este
cristalizat, fiind pastrat la o temperatura constanta, cuprinsa
intre 0 si minus 5 grade Celsius.
-
a
S.C. MDA GLOBAL AUDIT S.R.L.
Cluj Napoca, str. Buftea nr 7, tel/fax: 0264 433 081
18 Servicii de consultan pentru elaborarea unei documentaii de
fundamentare a potenialului economic local i Planul de aciune
pentru relansare economic local,
Etapa 2, Identificarea i structurarea proiectelor/ programelor
de relansare economic local poteniale, Iunie 2013
II. EXEMPLE I PRACTICI DE SUCCES
La ce se foloseste veninul Multe dintre fabricile de medicamente
si cosmetice din Occident au propriile ferme de vipere, dar cererea
pentru acest produs este, in continuare, foarte mare. Lichidul se
foloseste in general la realizarea serului antiviperin, dar intra
si in componenta mai multor medicamente. Nu in ultimul rand veninul
se foloseste si ca ingredient de baza in industria produselor
cosmetice. Veninul de Vipera Ammodytes din compozitia cremelor de
fata actioneaza in profunzimea tesuturilor faciale, eliminand
ridurile si oxigenand celulele, si reprezinta o alternativa 100%
naturala, noninvaziva, la injectiile cu Botox, potrivit bursa.ro.
Cremele faciale cu venin de vipera sunt cunoscute pe piata ca
facand parte din categoria "cosmeceuticals", la jumatatea drumului
dintre cosmetica si farmacie, iar efectele antirid si de
antiimbatranire ale veninului de sarpe au fost demonstrate clinic,
prin teste de laborator. Principalii cumparatori In momentul de
fata, principalii furnizori de venin de sarpe sunt China, India si
Thailanda. Singura fabrica de medicamente din Romania care
foloseste veninul de vipera se afla la Iasi, insa achizitioneaza
pretiosul lichid din strainatate, potrivit privilegiul.info. Ce
trebuie sa stii - De fiecare data cand se naste un pui de vipera,
trebuie sa anunti la Agentia de Mediu. In caz contrar, risti ca
inspectorii institutiei sa ii confiste. - Inainte sa exporti
veninul de vipera, trebuie sa obtii si un certificat de calitate
eliberat de Directia Sanitar Veterinara. - Viperele trebuie sa aiba
toate conditiile din natura, adica noaptea o temperatura de 15
grade Celsius, iar ziua se de 30 de grade. - Cea mai raspandita
specie de vipere din tara este ammodytes, vietati care au nevoie de
o temperatura stabila in incapere, respectiv de 25 de grade
Celsius.
-
a
S.C. MDA GLOBAL AUDIT S.R.L.
Cluj Napoca, str. Buftea nr 7, tel/fax: 0264 433 081
19 Servicii de consultan pentru elaborarea unei documentaii de
fundamentare a potenialului economic local i Planul de aciune
pentru relansare economic local,
Etapa 2, Identificarea i structurarea proiectelor/ programelor
de relansare economic local poteniale, Iunie 2013
II. EXEMPLE I PRACTICI DE SUCCES
11. Ferma cu 400 de oi, o afacere "binecuvantat" de Pate i de
exporturi Sursa: http://www.gazetadeagricultura.info/animale Sursa:
www.madr.ro Demararea unei afaceri in cresterea ovinelor nu implica
o investitie foarte mare, iar vanzarile din perioada pascala si
cererea tot mai mare la export sunt doi factori care garanteaza un
procent semnificativ din sansele de reusita.
In perioada sarbatorilor pascale din acest an, pentru carnea de
miel se preconizeaza o crestere cu 25% fata de anul trecut,
crescatorii anuntand preturi intre 25 si 28 lei in carcasa. O
afacere din cresterea ovinelor poate fi de succes si in contextul
in care carnea de oaie este la mare cautare si pentru export,
industria din Romania ocupand locul doi in Europa, din punct de
vedere al efectivelor de oi.
Judetul Sibiu, cea mai renumita zona pentru productia de carne
de miel, a exportat anul trecut 400.000 de miei, adica 80% din
porductia la nivel national, in tari din vestul Europei, dar si
spre tari arabe. Business24 prezinta un plan de afacere pentru o
ferma de 400 de oi: Investitia initiala Ideea de afacere propusa de
Business24este o ferma familiala de 400 de oi, dintre care 380 de
rasa Turcana, cea mai intalnita specie de oi din Romania si 20 de
alte rase: Tigaie, Merinos, Sarda sau Friza. Investitia initiala se
ridica la aproximativ 40.000 de euro, iar perioada de amortizare
este de 5-7 ani, daca luam in calcul comercializarea lanei, carnii,
mieilor, laptelui si casului pregatit la stana. In plus, trebuie
avut in vedere ca turma de oi se poate mari usor odata la doi ani,
cand jumatate din miei cresc si intra in turma de baza. Cele 400 de
oi vor naste, in medie, 500 de miei, la fiecare doi ani. In
conditiile in care o oaie din rasa Turcana costa in medie 400 lei,
suma totala pe care trebuie sa o plateasca un cioban pentru cele
400 de oi este de 160.000 lei (circa 36.000 de euro). Pe langa
banii pe care trebuie sa ii cheltuiasca pentru animale, un fermier
trebuie sa investeasca si in utilajele necesare. Echipamentele
zootehnice necesare Adapatori pentru oi: 700-1.000 lei
Instalatie de muls:2.500 - 3.500 lei
Iesle: 1.000 lei/bucata x 6 = 6.000 lei TOTAL Cheltuieli:
170.500 lei
-
a
S.C. MDA GLOBAL AUDIT S.R.L.
Cluj Napoca, str. Buftea nr 7, tel/fax: 0264 433 081
20 Servicii de consultan pentru elaborarea unei documentaii de
fundamentare a potenialului economic local i Planul de aciune
pentru relansare economic local,
Etapa 2, Identificarea i structurarea proiectelor/ programelor
de relansare economic local poteniale, Iunie 2013
II. EXEMPLE I PRACTICI DE SUCCES
Cheltuielile anuale Pe lista cheltuielilor anuale pentru o ferma
de 400 de oi intra, printre altele, energia electrica din padoc,
medicamentele, furajele sau paiele utilizate ca asternut. Sistemul
de furaje este diferentiat sezonier: vara - masa verde prin
pasunat, iar iarna - fanuri, concentrate. Alte cheltuieli ce
trebuie luate in calcul sunt legate si de sistemul de intretinere
pe timp de iarna, cand oile stau in boxe colective pe asternut de
paie (0,4 kg/zi). Cea mai mare suma de bani se va cheltui pe
furaje, adica peste 78.000 de lei. In total, cheltuielile anuale
depasesc 86.000 de lei.
Cheltuieli anuale pentru intretinerea unei ferme de oi. SURSA:
www.madr.ro Venituri anuale Daca pe piata interna un kilogram de
carne de miel se vinde si cu 25 lei, la export fermierii romani
ajung sa vanda si la jumatate de pret. Luand in considerare cel mai
scazut pret, veniturile totale obtinute dintr-o ferma de 400 de oi
sunt de peste 119.000 de lei, ceea ce inseamna ca venitul brut
minim obtinut intr-un an este de peste 33.000 de lei.
-
a
S.C. MDA GLOBAL AUDIT S.R.L.
Cluj Napoca, str. Buftea nr 7, tel/fax: 0264 433 081
21 Servicii de consultan pentru elaborarea unei documentaii de
fundamentare a potenialului economic local i Planul de aciune
pentru relansare economic local,
Etapa 2, Identificarea i structurarea proiectelor/ programelor
de relansare economic local poteniale, Iunie 2013
II. EXEMPLE I PRACTICI DE SUCCES
12. Ferma ecologic: investiie medie, profit sigur Sursa:
http://www.gazetadeagricultura.info/animale Plecand de la o ferma
zootehnica, o asociatie de fermieri poate dezvolta o afacere pe
orizontala: cresterea animalelor- procesare-distributie
Cererea tot mai mare de produse bio face ca agricultura
ecologica sa aiba perspective tot mai profitabile. Pentru
asociatiile agricole investitia intr-o ferma ecologica nu este prea
mare, iar prin reinvestirea profitului (procesare si distributie)
afacerea se poate dezvolta rapid. Agricultura ecologica este unul
dintre domeniile unde mai este loc de investitii. Business24
prezinta un plan concret pentru o astfel de investiei. In contextul
recentelor scandaluri din piata alimentara, pe relatia
fermier-procesator-retailer, vom arata ca lucrurile se pot schimba
daca exista initiative proprii. Luam exemplul francez. De ani de
zile fermierul din Hexagon este intr-un continuu razboi cu
hypermarketurile care-si impun preturile "tiranice" de achizitie.
Francezii au plecat de la cererea tot mai mare a consumatorilor de
produse "sanatoase" si din surse cat mai "de incredere". Asta
inseamna urmatoarele trei lucruri: - consumatorii sunt mai dispusi
sa cumpere produse locale si de sezon, pe considerentul ca cele
importate in extra-sezon sunt suspecte de a fi stat prea mult pe
vapor; - consumatorii sunt mai dispusi sa cumpere produse de ferma
pentru ca nu implica un nivel mare de industrializare (E-uri); -
consumatorii sunt mai dispusi sa cumpere de la producatorii pe care
ii pot cunoaste direct sau de la care pot primi referinte mai de
incredere. Plecand de la considerentele de mai sus, fermierii
francezi s-au organizat in asociatii si au investit in dezvoltarea
unor ferme "sanatoase", apoi au infiintat ateliere mestesugaresti
(mici carmangerii)de procesarea carnii si fie au deschis mici
magazine proprii, fie au dezvoltat platforme online prin care fac
livrare direct la domiciliu. In felul acesta ocolesc
hypermarcheturile si obtin un pret cinstit pentru produsele lor.
Dar, pana acolo, sa vedem ce investitii implica o ferma ecologica.
Investitia initiala Planul de investitie prezentat de Business24
este pentru o ferma cu 20 de vaci de lapte si alte 30 la ingrasat,
300 de porci, 500 de gaini pentru oua si 3.000 de pui pentru carne
cheltuielile totale, inclusiv amortismentele se ridica la
aproximativ 107.000 de euro.
-
a
S.C. MDA GLOBAL AUDIT S.R.L.
Cluj Napoca, str. Buftea nr 7, tel/fax: 0264 433 081
22 Servicii de consultan pentru elaborarea unei documentaii de
fundamentare a potenialului economic local i Planul de aciune
pentru relansare economic local,
Etapa 2, Identificarea i structurarea proiectelor/ programelor
de relansare economic local poteniale, Iunie 2013
II. EXEMPLE I PRACTICI DE SUCCES
Pentru echipamentele zootehnice necesare investitia mai
presupune 200.000 de euro, ce vor fi amortizati in decursul a 4-5
ani. Cel mai mult va costa instalatia de muls mecanic si remorca
tehnologica, fiecare avand un pret aproximativ de 40.000 de
euro.
Lista cu dotarile minime necesare pentru o ferma de animale.
Sursa: www.madr.ro Pe langa dotarea cu aparatura necesare, trebuie
sa tinem cont si de costurile furajelor. Pentru a intretine toate
animalele pe parcursului unui an sunt necesare 28 de tone de fan,
160 de tone de porumb siloz si in jur de 190 de tone de amestesc de
concentrate. Costul total prevazut pentru furaje este de 107.000 de
euro. Productiile scontate si profitul Productia scontata pentru a
fi scoasa la vanzare dupa un an cuprinde: 9.000 litri lapte,
aproximativ 39 de tone de carne de porc si 140 de mii de
pasari.
Productia scontata la nivelul intregului an.
Sursa:www.madr.ro
-
a
S.C. MDA GLOBAL AUDIT S.R.L.
Cluj Napoca, str. Buftea nr 7, tel/fax: 0264 433 081
23 Servicii de consultan pentru elaborarea unei documentaii de
fundamentare a potenialului economic local i Planul de aciune
pentru relansare economic local,
Etapa 2, Identificarea i structurarea proiectelor/ programelor
de relansare economic local poteniale, Iunie 2013
II. EXEMPLE I PRACTICI DE SUCCES
Valoarea totala a productiei, tinand cont de parametrii
scontati, este de peste 140.000 de euro.(600.000 de lei). Din
aceasta suma aproape 105.000 de euro(470.000 de lei) reprezinta
cheltuielile totale, inclusiv amortismentele.
Rezultatele raportate la finalul anului. Sursa: www.madr.ro Prin
urmare, profitul ramas, la nivelul unui an dintr-o ferma zootehnica
de animale este de aproximativ 170.000 de lei, deci aproximativ
39.000 de euro.
-
a
S.C. MDA GLOBAL AUDIT S.R.L.
Cluj Napoca, str. Buftea nr 7, tel/fax: 0264 433 081
24 Servicii de consultan pentru elaborarea unei documentaii de
fundamentare a potenialului economic local i Planul de aciune
pentru relansare economic local,
Etapa 2, Identificarea i structurarea proiectelor/ programelor
de relansare economic local poteniale, Iunie 2013
II. EXEMPLE I PRACTICI DE SUCCES
13. Ferme psri - Model Proiect Ferm de gini outoare
Sursa:
http://surviving-home.blogspot.com/p/model-proiect-ferma-de-gaini-
outoare.html#ixzz2HKPY9BPw Date Generale 1. Tema, cu descrierea
obiectivelor propuse Fundamentarea necesitii i oportunitatii
investitiei Tema prezentului studiu o constituie o microferm pentru
creterea ginilor outoare, n scopul realizrii i valorificrii
produciei de ou obinute. 1.1. Necesitatea investiiei: n Romnia,
conform legislaiei n vigoare, se preconizeaz nfiinarea de
exploataii agricole, menite s nlocuiasc treptat gospodriile rneti
de subzisten, cu autoconsumul produselor agricole realizate.
Analiznd actualul sistem de producere a oulor comerciale, de
consum, trebuie s relevm c producerea oulor n gospodriile rneti se
menine de sute de ani ntr-un proces de producie anacronic: Se cresc
rase locale de psri, cu potenial genetic i productiv foarte sczut;
Creterea se realizeaz n adposturi (cotee) necorespunztoare, sau
chiar n aer liber, sistem total contraindicat la psri, care au un
metabolism foarte ridicat i nu-i exprim nici potenialul productiv
cu care sunt nzestrate, datorit frigului excesiv din timpul iernii
i cldurilor toride din cursul verii; n plus, hrnirea psrilor este
deficitar, constituit exclusiv din cereale, neasigurnd necesarul
nutritiv energo-proteic, pentru realizarea de curbe economice de
ouat. Din statisticile existente, o gin crescut n aceste condiii
extreme produce pe an circa 120 ou, exclusiv n timpul verii, dar
consum pe zi 120 g grune, sau pe an 43,8 kg, ceea ce revine la cca.
365 g furaje pe ou, fa de 280-300 ou pe an n sistemul intensiv de
cretere, cu un consum de 140-150 g pe ou. Aadar, o gin crescut n
sistem intensiv produce de 2,3-2,5 ori mai multe ou pe an, cu un
consum de furaje pe ou de 2,4-2,6 ori mai mic. n lume, acest sistem
extensiv, neeconomic, de cretere a fost abandonat de foarte mult
timp n rile cu avicultur dezvoltat, el mai existnd abia n rile
subdezvoltate. Romnia, care are deja o avicultur de tip industrial
foarte performant, cu o tradiie de aproape 50 de ani, trebuie s
restrng, n perioada urmtoare, acest tip de cretere, care, din
pcate, realizeaz n prezent cca. 80 % din producia autohton de ou,
iar cele cca. 5,5 miliarde de ou pe care le produce anual, cu un
consum neeconomic de cca. 200 grame de furaj n plus pe ou,
realizeaz un consum suplimentar anual de cca.:
5,5 mld. oua x 200 g/ou = 1,1 mld. tone cereale
sau producia de pe cca. 200 mi ha teren arabil. Mai avem n
vedere i influena negativ a produciei rneti de ou. Cele5,5 miliarde
de ou se realizeaz doar n cca. 7 luni din an (aprilie septembrie)
iar mpreun cu cele 0,6 miliarde produse de sectorul industrial n
aceiai perioad asigur populaiei rii cca. 1 miliard de ou pe lun,
adic aproape 40 ou lunar pe locuitor. n celelalte cinci luni ale
anului, exist pe piaa intern aproape numai oule produse de sectorul
industrial (cca. 0,5 miliarde), asigurnd doar 10 milioane ou pe
lun, sau doar 4,5 ou pe locuitor. Aceast neasigurare a pieii
determin creterea excesiv a preului oulor n timpul anotimpului
rece, ca i masive importuri de ou, care destabilizeaz piaa intern,
ce nu mai poate fi controlat cu cantitatea foarte mic de ou
autohtone.
-
a
S.C. MDA GLOBAL AUDIT S.R.L.
Cluj Napoca, str. Buftea nr 7, tel/fax: 0264 433 081
25 Servicii de consultan pentru elaborarea unei documentaii de
fundamentare a potenialului economic local i Planul de aciune
pentru relansare economic local,
Etapa 2, Identificarea i structurarea proiectelor/ programelor
de relansare economic local poteniale, Iunie 2013
II. EXEMPLE I PRACTICI DE SUCCES
1.2. Oportunitatea investiiei este, aadar, destul de evident. Pe
de-o parte, pentru c, aplicnd sistemul intensiv de cretere, n locul
celui extensiv actual, cresctoria, prin investiia la care ne
referim va produce ou n condiiile economice ale actualelor ferme
industriale, i n tot timpul anului. Pe de-alt parte, o microferm de
gini outoare are avantajule de a folosi doar fora de munc a
familiei, precum i cereale din producia proprie, cu mult mai
ieftine dect cele de pe pia, putnd, deci, produce mai economic
chiar dect fermele avicole industriale. i, ntruct statul sprijin
nfiinarea exploataiilor agricole (avicole), inclusiv pe fondul
recomandrilor i reglementrilor UE n care Romnia aspir s intre,
oportunitatea de a nfiina acum astfel de ferme familiare este
evident. 2. Descrierea funcional i tehnologic Prezentul studiu are
n vedere construirea i punerea n funciune a unei hale cu o suprafa
de 1000 mp. Alegerea acestui tip de hal are n vedere experiena
mondial i romneasc n domeniu. Hala poate fi utilizat fie pentru
creterea pe aternut permanent, ct i n baterii convenionale, ns cu
posibilitatea tehnic de a fi transferate dup anul 2012 n baterii
alternative, aa cum sunt admise de reglementrile n materie ale UE.
Cum, ns, tipul de cretere n baterii este mai costisitor i mai
dificil n exploatare, se recomand creterea la sol, pe aternut
permanent, caz n care hala se populeaz cu 8000 puicue de 16 sptmni,
care sunt meninute n producie pn la vrsta de 77-80 sptmni, dup care
se sacrific i se nlocuiesc, dup dezinfecia halei, cu o nou serie de
8000 puicue. Hala de 1000 mp avut n vedere n studiu poate fi redus
la jumtate (500 mp), cu 4000 puicue la populare. Terenul pe care
este amplasat construcia (de 500 sau 1000 mp) trebuie, ns, s aib
dimensiuni care s permit dezvoltarea ulterioar, prin construirea de
noi hale de aceleai dimensiuni, n ideea c orice afacere trebuie s
aib n vedere posibilitatea de extindere, reinvestind profitul
realizat n perioada de debut a afacerii. Prezentul studiu are, ns,
n vedere o microferm (ferm familiar) compus dintr-un adpost de 1000
mp, cu cretere pe aternut permanent, precum i anexele necesare sau
opionale ale activitii de producie (filtru sanitar, depozite de
furaje, materiale, produse, eventual o instalaie proprie de
producere a necesarului de furaje combinate). n esen, se are n
vedere producerea de ou pentru consum n sistemul de cretere pe
aternut permanent, care impune: Construirea unei hale nchise, fr
ferestre, prevzut cu un sistem de ventilaie care s asigure un
microclimat corespunztor att n timpul verii, ct i al iernii. n
plus, hala nchis permite un program de lumin conform tehnologiei de
cretere i asigur o foarte bun biosecuritate, datorit limitrii
contaminrii psrilor cu germeni patogeni, n comparaie cu creterea n
aer liber sau chiar n hale prevzute cu ferestre Sistemul de hrnire
este prevzut din hrnitoare tronconice, n care furajele sunt
distribuite printr-un sistem care extrage furajele combinate
dintr-un buncr (siloz) central, exterior sau interior, i le
transport mecanic n hrnitoarele tronconice, accesibile psrilor, dar
care elimin risipa. Sistemul de adpare este compus dintr-o surs
(proprie sau reeaua comunal), din conducta de alimentare a halei,
un sistem de reglare a presiunii, i din conducte interioare pe care
sunt fixate adptorile automate de tip picurtor; Sistemul de
iluminat este reprezentat dintr-o reea electric interioar, pe care
sunt dispuse, sub tavan, lmpi electrice, preferabil fluorescente,
pentru economisirea curentului electric;
-
a
S.C. MDA GLOBAL AUDIT S.R.L.
Cluj Napoca, str. Buftea nr 7, tel/fax: 0264 433 081
26 Servicii de consultan pentru elaborarea unei documentaii de
fundamentare a potenialului economic local i Planul de aciune
pentru relansare economic local,
Etapa 2, Identificarea i structurarea proiectelor/ programelor
de relansare economic local poteniale, Iunie 2013
II. EXEMPLE I PRACTICI DE SUCCES
Pardoseala adpostului este constituit n proporie relativ egal
din paturi de dormit i aternut permanent. De-a lungul halei,
longitudinal, sunt amplasate cuibarele de ouat, cu recoltare manual
sau mecanizat a oulor. Aceast descriere succint va fi dezvoltat la
punctul 4-4 (structura constructiv) ale prezentului studiu. Date
Tehnice Ale Investiiei 3. Caracteristicile principale ale
investitiei dac investiia o impune 3.1. Pentru cldiri: Pentru a
realiza att o rezisten n ani a construciei, ct i o bun
funcionalitate a acesteia, se are n vedere: amplasarea acesteia pe
un teren sntos, cu o structur a solului corespunztoare, fr riscul
de a suferi datorit apelor freatice aflate ca strat la o distan
limit fa de fundaie, sau a apelor pluviale, datorit riscului de
bltire a acestora se va alege un teren uor ridicat ca nivel fa de
zona nconjurtoare, cu o construcie amplasat cu unghiul dintre
peretele longitudinal spate i peretele lateral spate n direcia
vntului dominant rece, de iarn, n vederea unei mai bune controlri a
climatizrii de iarn. 3.2. (Se dezvolt de ctre constructor, partea
1, punctul 4 (Rezervele investiiei)) 4. Structura constructiv 4.1.
Cldire:
Suprafaa util a halei (exclusiv camera de serviciu) este de 1000
mp, din care lungime 84 m i lime 12 m, folosind 28 module-tip de 3
m lungime i o suprafa de 36 mp. Camera de serviciu poate fi
constituit, de asemenea, dintr-un modul-tip de 3 m. nlimea medie a
halei este de 2,5 m iar volumul acesteia de 2500 mc (1000 x 2,5),
ntr-un singur nivel.
Fundaii cu marginea inferioar sub punctul de nghe al zonei, din
beton, cu o bun hidroizolaie ntre sol i pereii construciei;
Perei din panouri-sandvici, cu un indice corespunztor de izolaie
termic, fixai pe stlpi de beton armat, care s confere rezisten
construciei;
Acoperi care s confere o perfect izolaie termic (avnd n vedere c
70 % din cldura halei se pierde prin acoperi) i izolaie hidric. Un
acoperi cu o bun izolaie termic i hidric poate face inutil existena
podului construciei.
Not: Detaliile tehnice avute n vedere vor fi detaliate de ctre
constructor. 4.2. Reele: Condiiile de exploatare sunt urmtoarele:
4.2.1. Instalaia de hrnire: Pentru cele 8000 puicue (i apoi gini
outoare), se dispun 160 hrnitoare tronconice, adic o hrnitoare-tip
pentru 40 de psri. Hrnitoarele tronconice vor fi dispuse pe patru
linii de hrnire, dintre care dou pe pat i dou pe aternutul
permanent. ntruct rndul dublu de cuibare mparte hala, longitudinal,
n dou compartimente (sfert de hal), pentru fiecare din acestea vor
exista, aadar, un rnd de hrnitoare tronconice pe pat i un rnd pe
aternutul permanent, acestea fiind intercalate cu cele dou rnduri
cu adptori tip picurtor, aa cum se vede din anexa nr. 1. n hala de
8000 capete, consumul maxim zilnic de 125 g/cap necesit o cantitate
zilnic de: 8000 x 0,125 = 1000 kg furaj Cele 80 hrnitoare existente
vor fi aadar alimentate zilnic cu: 1000 x 160 = 6,25 kg furaj
combinat Dup tipul hrnitorului i programul de furajare al
cresctorului, instalaia de distribuire a furajelor este pornit
automat, fcnd plinul la hrnitori. Dac admitem pornirea automat a
instalaiei de cinci ori n 24 ore (n funcie de programul de lumin),
s admitem poriri automate ale instalaiei la orele 5, 9, 13, 1730 i
22, de fiecare dat toate hrnitoarele fiind alimentate cu cca. 1,25
kg furaj combinat (1,25 x 5 = 6,25 kg).
-
a
S.C. MDA GLOBAL AUDIT S.R.L.
Cluj Napoca, str. Buftea nr 7, tel/fax: 0264 433 081
27 Servicii de consultan pentru elaborarea unei documentaii de
fundamentare a potenialului economic local i Planul de aciune
pentru relansare economic local,
Etapa 2, Identificarea i structurarea proiectelor/ programelor
de relansare economic local poteniale, Iunie 2013
II. EXEMPLE I PRACTICI DE SUCCES
La fiecare dou rnduri de hrnitoare exist o instalaie de
distribuire, care la fiecare pornire alimenteaz cele 80 hrnitoare
ale celor dou linii cu cte: 80 x 1,25 = 100 kg Din cele dou
instalaii de distribuire, una alimenteaz liniile de hrnitoare de pe
pat iar cealalt pe cele dou linii de pe aternutul permanent, ntruct
fiecare dintre acestea au hrnitoarele tronconice aflate la nlimi
diferite (50 % pe pat, 50 % pe aternutul permanent). Se pot dispune
i patru linii de hrnire, dac instalaia este astfel prevzut de ctre
constructor, mai ales dac alimentarea se face cu un spiromatec. Se
prevede un stoc de furaje combinate de trei zile, adic existena
unui buncr central cu capacitatea de trei tone (sau cca. 6 mc, dac
greutatea hectolitic a furajelor combinate este de 50 kg pe hl, sau
500 kg pe mc). O cantitate mai mic este contraindicat, avnd n
vedere lungimea week-end-urilor, iar mai mare pentru c furajele i
pot denatura valoarea nutritiv iniial dup 4-5 zile de la producere.
Aadar, buncrul central, amplasat exterior sau interior, va fi
alimentat dup un astfel de program sptmnal:
luni 2 tone miercuri 2 tone vineri 3 tone
Dac se alege soluia buncrelor metalice (silozurilor) exterioare,
acestea se alimenteaz, de regul, cu autobuncrul, mai ales dac
furajele sunt transportate n vrac, cu acest mijlocde transport,de
la un FNC specializat. Dac se alege soluia buncrelor interioare,
acestea vor putea fi depuse sub nivelul solului, avnd acelai volum
de cca. 6 mc. n ambele soluii, vor exista snecuri de extracie a
furajului coninut i antrenarea acestuia ctre buncrele aferente
celor dou instalaii de distribuire, cote maximum 100 kg la fiecare
(total 200 kg) la orele stabilite pentru pornirea automat a
instalaiilor de distribuire a furajelor combinate. Not: n timpul
verii, cnd ginile se hrnesc de regul dimineaa, seara i n cursul
nopii, cnd temperatura din hal este mai sczut, programul de pornire
automat a instalaiilor de hrnire va fi modificat corespunztor.
Atenie la fenomenul de btut n tabl, numit astfel de cresctorii
experimentai, atunci cnd psrile termin furajele din hrnitor i
lovesc cu ciocurile pe fundul metalic al acestuia. 4.2.2. Instalaia
de adpare Sursa de alimentare cu ap (gospodrie proprie de ap sau
reea comunal) trebuie n permanen controlat, prin examene de
laborator, pentru salubritatea acesteia. Primul depozit de ap va fi
constituit fie dintr-o hidrosfer, depozit aflat la nlime pentru a
asigura plinul n reea, fie dintr-un hidrofor, care are aceeai
menire. Alimentarea halei cu ap se face printr-o conduct de aducie
metalic, ngropat n pmnt sub punctul de nghe. Necesarul de ap al
halei este, de regul, de 1,5 ori cantitatea de hran, adic: 125 x
1,5 = 187,5 ml/zi n timpul verii, sau n condiiile hrnirii cu furaje
avnd densitate nutritiv mare (sau procent ridicat de sare),
consumul poate s creasc pn la de trei ori consumul de furaje, adic
125 x 3 = 375 ml/zi Avnd n vedere i eventualele pierderi din reea,
precum i unele nevoi de splare igienizare, se calculeaz un necesar
de 0,5 l pe gin, adic 4000 l, pentru toate psrile din hal.
-
a
S.C. MDA GLOBAL AUDIT S.R.L.
Cluj Napoca, str. Buftea nr 7, tel/fax: 0264 433 081
28 Servicii de consultan pentru elaborarea unei documentaii de
fundamentare a potenialului economic local i Planul de aciune
pentru relansare economic local,
Etapa 2, Identificarea i structurarea proiectelor/ programelor
de relansare economic local poteniale, Iunie 2013
II. EXEMPLE I PRACTICI DE SUCCES
n interiorul halei, se face o rezerv de ap pentru cteva ore, de
cca. un metru cub, depozitat ntr-un bazin tampon, prevzut cu o
instalaie de prea-plin i cu conducte care alimenteaz cele dou
instalaii de adpare ale halei (sau patru instalaii (linii) dac aa
este prevzut instalaia de ctre constructor. Instalaia interioar de
adpare: Este compus din cele 4 linii de adpare, fiecare prevzute cu
cte 250 picurtoare, nsumnd pe hal 1000 picurtoare,asigurnd, pe
aceast cale, accesul a opt gini la fiecare picurtor. Cele patru
linii de adpare sunt intercalate n hal cu cele patru linii de
hrnire, astfel c, n orice poziie s-ar afla n hal, o gin s poat gsi
la maximum doi metri de ea o instalaie de hrnire sau de adpare. Cte
o linie de adpare trebuie amplasat n faa rndului de cuibare,
deoarece gina, imediat dup ouat, simte nevoia s se adape. O grij
deosebit trebuie avut la buna funcionare a tuturor picurtoarelor,
dar mai ales a liniilor din apropierea cuibarelor, altfel ginile i
ud ghiarele i murdresc cuibarele, deci i oule produse. nlimea
picurtoarelor trebuie mrit pe msur ce puicuele devin gini i-i mresc
statura, iar nlimea trebuie fixat la nlimea ciocului ntins i a
gtului n poziie oblig. O nlime prea mare sau prea mic nu permite o
adpare normal a psrilor. Instalaia de climatizare: Practic, cu o
hal avnd o bun inerie termic, nu este necesar nclzirea halelor de
outoare, oarecari dificulti cu meninerea temperaturii optime n
adpost existnd doar n scurtele perioade din iarn cnd temperatura
exterioar scade sub -10C i, excepional, sub -20C. Exist acum
instalaii foarte precise de meninere a temperaturii i a umiditii
tehnologice n hal, aparaturile respective permind comanda pentru un
regim termic i hidric impus de cresctor. Este recomandabil ca
aceste instalaii s fie incluse n proiect, altfel periclitndu-se o
bun parte din producie (i sntatea psrilor), prin lsarea acestor
parametrii la aprecierea cresctorului, care este susceptibil de
multe erori umane, inclusiv datorit prezenei limitate a acestuia n
interiorul halei. Se pot accepta dou sisteme de ventilaie:
Cu ventilatoare electrice i orificii de admisie pe pereii
longitudinali ai halelor; Ventilaie-tunel, cu evacuarea forat a
aerului printr-unul din pereii laterali, cu orificii
de admisie dispui pe pereii longitudinali, cu suprafee diferite
ale orificiilor de admisie micorate pe msura apropierii de peretele
lateral pe care sunt depuse ventilatoarele.
Se recomand primul sistem, ntruct cel de al doilea este
contraindicat pe anotimpul friguros. Ventilatoarele trebuie s aib
capacitatea de a asigura psrilor minimum 5 mc aer pe kilocorp n
timpul verii i cu posibilitatea de a scdea acest necesar pn la 0,7
mc n timpul iernii. Pentru cele 8000 gini, care cntresc n medie cte
max. 2,5 kg/cap i au mpreun 20.000 kg, sunt aadar necesari 100.000
mc de aer n timpul verii i doar 14 mii mc n timpul iernii. Diferena
de la iarn la var poate fi fcut prin:
20 ventilatoare de cte 10 mii mc pe or n timpul verii; Aceleai
ventilatoare, cu turaie variabil, permind accesul a numai 14 mii
metri cubi
n timpul iernii; sau Grupuri de ventilatoare, care funcioneaz n
totalitate, iar iarna doar attea (3-4) care
s asigure minimumul de aer necesar. Desigur, ntre aceste
dimensiuni minime i maxime exist situaii intermediare i numai o
instalaie complex poate comanda regimul optim de ventilaie.
-
a
S.C. MDA GLOBAL AUDIT S.R.L.
Cluj Napoca, str. Buftea nr 7, tel/fax: 0264 433 081
29 Servicii de consultan pentru elaborarea unei documentaii de
fundamentare a potenialului economic local i Planul de aciune
pentru relansare economic local,
Etapa 2, Identificarea i structurarea proiectelor/ programelor
de relansare economic local poteniale, Iunie 2013
II. EXEMPLE I PRACTICI DE SUCCES
Pe timpul verii, pot fi solicitate de la furnizorul de
echipamente instalaii de umidificare a aerului, ntruct aerul
exterior foarte uscat este introdus n hal la o umiditate foarte
sczut, inconfortabil pentru psri. 4.3. Instalaia de iluminat La
hala cu lime de 12 m, sunt necesare dou rnduri de lmpi electrice,
preferabil fluorescente, cu trei metri ntre o lamp i alta pe rnd,
asigurnd 3,2 W pe mp de adpost, conform urmtorului calcul:
1000 mp x 3,2 W/mp = 3200 W
3200 W : 60 W/bec = 54 becuri
54 becuri : 2 rnduri = 27 becuri/rnd 84 m (lungimea halei) : 3 m
(ntre becuri) = 27 becuri/rnd
Instalaia de iluminat trebuie prevzut cu ceasuri tip PARAGON,
care comand stingerea i aprinderea luminii la orele prevzute n
tehnologie, preferabil cu simularea amurgului i zorilor
(descreterea i respectiv creterea progresiv a intensitii
luminoase). Lmpile electrice trebuie amplasate sub tavan, la cca. 2
m deasupra psrilor, iar reeaua electric s elimine orice
posibilitate de producere a scurt-circuitelor, cauzatoare de
incendii i electrocutri. 4.4. Paturile i cuibarele Proporia de 50 %
dintre paturi i aternut, recomandat n acest studiu, nu este
obligatorie, furnizorul de paturi i cuibare putnd schimba aceast
proporie, n funcie de caracteristicile acestora i de costuri.
Paturile trebuie confecionate din material plastic, fiind
rezistente pentru a suporta greutatea psrilor i a personalului,
confortabile pentru prsi i uor de splat i dezinfectat. Sunt
amplasate la o nlime suficient de mare pentru stratul de dejecii
care se formeaz ntr-un ciclu de producie. Cuibarele, n numr de cca.
8 pasri / cuibar, sau 1000 pe hal, aezate pe dou rnduri, spate n
spate, i pe dou nivele, pe lungimea median a halei, conform anexei
nr. 1. La fiecare nivel, ntre rndurile de cuibare, exist cte o band
colectoare de ou, care le transport la capul halei, pentru
colectare manual sau mecanic, dup dorin. ntr-o hal de 8000 gini se
pot produce, n vrf de ouat, cca. 7000 de ou. Instalaia de recoltat
ou poate fi acionat la ore fixe, n ideea c peste 80 % din ou se
produc de dimineaa, pn la ora 14. Dac se renun la instalaia de
recoltat, care este destul de scump,atunci rndurile de cuibare se
ndeprteaz la minimum 1,2 m ntre ele, lsnd un culoar prevzut cu o
pardoseal, pe care poate fi acionat un crucior, unde sunt dispuse
cartoanele (cofrajele) pe care oule vor fi recoltate manual (pentru
a recolta manual 7000 ou, sunt necesare 3-4 ore de recoltare
manual). n camera de serviciu poate fi amplasat i o instalaie simpl
pentru sortarea, tampilarea i ambalarea oulor, producia de ou putnd
fi livrat direct pieii. Este, ns, nevoie i de un spaiu de pstrare a
oulor nainte de livrare, n care s poat fi realizat o temperatur de
maximum 14C. 4.5. Principalele utilaje de dotare a construciilor
Adpostul de psri, aa cum a fost descris n prezentul studiu, nu are
alte dotri de nalt tehnicitate, n afar de cele artate: alimentare
cu ap, cu energie electric de la reea, cu depozite pentru furaje i
eventual o instalaie, mic, simpl, pentru
colectarea-tampilarea-sortarea oulor i depozitarea acestora pn la
valorificare.
-
a
S.C. MDA GLOBAL AUDIT S.R.L.
Cluj Napoca, str. Buftea nr 7, tel/fax: 0264 433 081
30 Servicii de consultan pentru elaborarea unei documentaii de
fundamentare a potenialului economic local i Planul de aciune
pentru relansare economic local,
Etapa 2, Identificarea i structurarea proiectelor/ programelor
de relansare economic local poteniale, Iunie 2013
II. EXEMPLE I PRACTICI DE SUCCES
Numrul mic de ou realizat face posibil organizarea sortrii i
depozitrii oulor chiarn camera de serviciu, cu dimensiunea de 3 x
12 = 36 mp. Ceea ce ar fi recomandat pentru o astfel de micro-ferm
ar fi o instalaie simpl de producere a nutreurilor combinate,
justificabil astfel: Reetele pentru gini outoare sunt foarte simplu
de fabricat, acestea netrebuind s fie granulate, ca n cazul puilor
pentru carne. ntr-o exploataie agricol pot fi asigurate cel puin
cerealele necesare furajrii psrilor. Necesarul este urmtorul: Cu
8000 gini outoare la populare se realizeaz un efectiv anual n
producie de:
8000 x 78,80 % utilizare = 6304 gini efectiv outoare 6304 gini x
289,5 ou/gin = cca. 1,825 milioane ou 1.825.000 ou x 160 g/ou = 292
tone furaje consumate 292 tone x 60 % cereale = 175 tone
cereale
175 tone : 5 tone/ha = cca. 35 ha teren arabil Pentru rotaia
culturilor i pentru a obine i oleaginoasele necesare obinerii
roturilor, pe baz de contract cu fabricile de ulei, mai trebuie: a)
292 tone x 15 % rot soia = 29 tone rot soia 44 tone : 70 % extracie
= 62 tone boabe soia 62 tone : 2,5 tone/ha = 25 ha b) 292 tone x 10
% rot floarea soarelui = 44 tone rot soia 29 tone : 60 % extracie =
48 tone semine 48 tone semine : 2 tone/ha = 24 ha c) Alte culturi
pentru completare asolament 36 ha Total 120 ha Aadar, pentru
asigurarea a 85 % din ingredientele necesare hrnirii celor 8000
psri este necesar o suprafa de cca. 120 ha. Acest calcul nu face
neaprat parte din studiu, ns este util pentru cazul n care
cresctorul vrea s-i produc economic, prin resurse proprii,
ingredientele agricole necesare ntocmirii reetelor furajere ntr-o
instalaie proprie. Indiferent, ns, de proveniena celor trei
ingrediente de origine vegetal (cereale, rot de soia, rot de
floarea soarelui, care nsumeaz 85 % din reet, este necesar o
instalaie de producere a nutreurilor combinate cu o capacitate
anual de cca. 292 tone, cu o medie sptmnal de cca. 6 tone i de vrf
pentru 7,5 tone, sau de 1,5 tone n medie pentru cele 5 zile
lucrtoare ale sptmnii. Realizarea din producie proprie sau din
achiziii de pe plan local a celor cca. 292 tone de ingrediente
furajere ar necesita o magazie cu o suprafa de 300 mp, pentru a
asigura necesarul pe un an sau de 150 mp pentru asigurarea
necesarului pe 6 luni, ceea ce este considerabil. n caz contrar,
ingredientele contractate i achiziionate din timp, pentru a plti
preul cel mai mic, trebuie apoi depozitate n spaii nchiriate, din
care s extrag periodic necesarul pentru maximum o lun (cca. 30
tone), pentru care este necesar un spaiu de depozitare de cca. 30
mp i altul asemntor pentru amplasarea instalaiei de producere a
nutreurilor combinate. Deci, o construcie anex de cca. 60 mp. MICRO
FNC-ul va fi construit din:
moar de mici dimensiuni, cu capacitatea nu mai mare de 500 kg,
pentru mcinat cereale (i eventual roturi de soia);
Un cntar pentru dozarea componentelor reetei; Un malaxor de cca.
300 kg pe arj.
Informativ, structura reetei va fi:
60 % porumb (sau